Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschise lucr„rile plenului Senatului de ast„zi, 3 noiembrie 2003, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari.

Conform aprob„rii pe care a˛i dat-o s„pt„m‚na trecut„, ∫edin˛a Senatului se impune s„ Ónceap„ la orele 15,00, iar potrivit Regulamentului Senatului, la aceast„

parte, chiar dac„ nu este cvorum de ∫edin˛„, ∫edin˛a poate fi desf„∫urat„.

Deci Óncepem cu primul punct Ónscris Ón ordinea de zi.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, la secretarul general al Senatului au fost depuse urm„toarele trei legi:

— Legea pentru completarea alin. 1 al art. 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura;

— Legea pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii;

— Legea pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ unul sau mai multe articole sau legea Ón ansamblu con˛in dispozi˛ii neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu legea, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.

La declara˛ii politice, reamintesc, Grupul P.S.D. are 38 de minute; Grupul P.R.M., 22 de minute; Grupul P.D., 10 minute; P.N.L., 10 minute; U.D.M.R., 9 minute; colegii independen˛i, 6 minute.

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Ioan Pop de Popa, Grupul parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i colegi,

Cu doi ani Ón urm„, la o declara˛ie politic„, m-am referit la necesitatea unei noi legi administrative a Bucure∫tiului, ca urmare a discu˛iilor pe care le-am avut cu primarii din cele cinci sectoare ale Bucure∫tiului.

Œmi permit s„-l felicit ast„zi pe domnul Vasile Gherasim, primarul sectorului 1, despre care am fost informat c„ lucreaz„ deja la acest material absolut necesar a fi elaborat ∫i pus Ón practic„.

Ca membru al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, Ómi permit ast„zi s„ fac referire la problemele de mediu legate de situa˛ia ora∫ului Bucure∫ti.

Zi de zi, starea de fapt din Bucure∫ti ne arat„ ∫i ne convinge tot mai mult c„ ocrotirea naturii ∫i protec˛ia mediului Ónconjur„tor trebuie s„ dob‚ndeasc„ aceea∫i importan˛„ ca ∫i problemele economico-sociale care cer rezolvare urgent„ ∫i de mare importan˛„.

Sigur, s-au Ónregistrat unele progrese de necontestat, Óns„ trendul general este mai degrab„ negativ, Ón special Ón Bucure∫ti. Tendin˛a dominant„ const„ Ón dezechilibrul cresc‚nd dintre ritmul rapid al degrad„rii mediului Ónconjur„tor ∫i Óncetineala cu care se r„spunde la aceste sfid„ri.

Clima se Ónr„ut„˛e∫te continuu, una din principalele cauze fiind nerespectarea normelor de mediu. Structura de rezisten˛„ a decorului vegetal al capitalei este puternic afectat„ de demol„ri ∫i de unele lucr„ri de construc˛ii Óncepute ∫i finalizate f„r„ aviz.

Potrivit datelor Direc˛iei de protec˛ie a mediului ∫i educa˛iei îEcocivic“ a municipalit„˛ii, Ón ultimii 12 ani suprafa˛a spa˛iului verde s-a Ónjum„t„˛it la nivelul Capitalei.

Dac„ la Ónceputul anului 1990 bucure∫tenii aveau 3.471 hectare de spa˛iu verde, la Ónceputul anului 2002, Ón ora∫ nu mai erau dec‚t 1.800 hectare. Prin compara˛ie cu alte capitale europene, Ón Bucure∫ti exist„ un deficit de spa˛ii verzi. Astfel, capitala dispune de aproape 14 m[2 ] pe locuitor, fa˛„ de 32 m[2 ] pe locuitor Ón Var∫ovia, 83 m[2 ] pe locuitor Ón Stockholm sau 64 m[2 ] pe locuitor Ón Londra.

Normele interna˛ionale recomand„ 26 m[2 ] pe locuitor. Deci Rom‚nia se afl„ cu 12 m[2 ] pe locuitor sub nivelul acestor norme.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar

P.R.M., domnul senator Nicolae Iorga. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia politic„ are la baz„ o not„ special„, care merit„ s„ fie cunoscut„ de Parlament ∫i de pres„.

La Ónt‚lnirea cu pre∫edintele George W. Bush, ∫eful statului rom‚n a tatonat terenul Ón vederea ob˛inerii unei noi candidaturi pentru un mandat de 5 ani, conform noii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 Constitu˛ii. Dup„ ce a fost refuzat, Ion Iliescu a solicitat sprijin american...

Ve˛i vedea la sf‚r∫it, domnule coleg.

Dup„ ce a fost refuzat, Ion Iliescu a solicitat sprijin american pentru sus˛inerea lui Adrian N„stase Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei. Pre∫edintele S.U.A. nu a fost de acord nici cu acest lucru, Óntruc‚t referendumul pentru Constitu˛ie a provocat mari suspiciuni peste Ocean. Totodat„, Bush i-a recomandat lui Iliescu s„ nu Óncerce fraudarea alegerilor din 2004, at‚t locale, c‚t ∫i parlamentare ∫i preziden˛iale, deoarece exist„ o puternic„ stare de nervozitate a popula˛iei, care ar putea duce la destabilizarea social„ ∫i economic„ a Rom‚niei Ón anul admiterii Ón NATO.

Œntruc‚t la 31 octombrie 2003 a expirat termenul de ratificare a Acordului privind Tribunalul Penal Interna˛ional, document care acord„ imunitate cet„˛enilor americani Ónvinui˛i de crime Ómpotriva umanit„˛ii, s-a acordat Rom‚niei un nou termen de 6 luni, practic, un ultimatum, pentru a aproba Ón Parlament acest acord pe care Uniunea European„ Ól respinge.

Preciz„m c„ este vorba de un ultimatum, ∫i nu de o derogare, cum afirma duminic„ seara corespondentul TVR la Washington.

Vizita lui Ion Iliescu a fost un e∫ec, av‚nd Ón vedere c„ el nu a ob˛inut nimic din ceea ce ∫i-a propus. Maniera expeditiv„ Ón care l-a tratat George W. Bush s-a v„zut ∫i din refuzul acestuia de a-l Ónso˛i la Ónt‚lnirea cu presa, desf„∫urat„, prin tradi˛ie, pe peluza din fa˛a Casei Albe.

Mai mult dec‚t at‚t, amplasarea steagului Rusiei Ón locul celui al Rom‚niei, la dejunul de lucru cu secretarul de stat al ap„r„rii Donald Rumsfeld, se pare c„ a fost inten˛ionat„, americanii dorind s„ atrag„ aten˛ia asupra orient„rii ideologice a lui Ion Iliescu.

O cunoscut„ personalitate a diploma˛iei SUA a declarat: îLa Pentagon, o asemenea eroare este exclus„.“

Semnificative sunt ∫i sarcinile pe care, Ón aceea∫i perioad„, le-a primit directorul S.R.I., Radu Timofte, aflat Ón S.U.A., de la directorul C.I.A., George Tenet, care este ∫i ∫eful comunit„˛ii serviciilor de informa˛ii ale S.U.A.:

1. Œndep„rtarea cadrelor proruse∫ti ∫i a celor b„nuite a avea leg„turi cu serviciile secrete din spa˛iul ex-sovietic;

2. Promovarea Ón func˛iile-cheie a cadrelor pro-americane;

V„ mul˛umim.

Domnul senator Paul P„curaru este prezent? Nu este. Domnul senator Radu Alexandru.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate doamne senator,

Stima˛i domni senatori,

Dezbaterile de s„pt„m‚na trecut„ pe marginea mo˛iunii s-au desf„∫urat dup„ un canon deja clasicizat. Reprezentan˛ii puterii, cu rare ∫i fericite excep˛ii, nu-∫i pot reprima revolta ∫i dezgustul fa˛„ de cutezan˛a opozi˛iei de a-∫i exprima dezacordul cu politica Executivului, Ón timp ce cei de pe b„ncile opozi˛iei probeaz„ o infatigabil„ voca˛ie de a vorbi Ón pustii.

Dincolo de rutina Ón care se consum„ de trei ani acela∫i ∫i acela∫i simulacru de dezbatere aplicat„, responsabil„, a existat Ón discu˛iile la care m„ refer un moment f„r„ precedent. El ne-a fost oferit de o distins„ ∫i gra˛ioas„ reprezentant„ a partidului de guvern„m‚nt care, Ón finalul unei contondente interven˛ii, pentru a proba intransigen˛a cu care Guvernul lupt„ Ómpotriva corup˛iei, a invocat un articol publicat de premierul N„stase Ón îWashington Times“ Ón care vorbe∫te de concedierea a trei mini∫tri suspecta˛i de corup˛ie. M„rturisesc, spre ru∫inea mea, c„ m-am Óndoit c„ doamna senator reproduce exact spusele premierului, ba, mai mult, m-am temut c„ face o nefericit„ confuzie Óntre demisie ∫i demitere.

Am stat ca pe ace p‚n„ la sf‚r∫itul ∫edin˛ei, am intrat pe site-ul îWashington Times“ ∫i am Ónghe˛at. Œn articolul publicat Ón num„rul din 28 octombrie 2003, domnul Adrian N„stase declara: îAm implementat alte reforme economice ∫i sociale ∫i pe un program de patru ani am Ónceput s„ cur„˛„m corup˛ia care se afla pe o pant„ ascendent„ sub vechiul regim. Tocmai s„pt„m‚na trecut„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 am demis“, doamna senator avea dreptate, îam demis trei dintre mini∫tri de frunte din Guvern suspecta˛i de corup˛ie“.

Afirma˛ia c„ sub vechiul regim corup˛ia s-a aflat pe o pant„ ascendent„ este fals„. Niciodat„, Ón ultimii 14 ani, Rom‚nia nu a mai fost, ca ast„zi, constant plasat„ Ón v‚rful clasamentelor privind corup˛ia Ón Europa. Niciodat„, ca ast„zi, ambasadorii marilor puteri acredita˛i la Bucure∫ti nu au mai sanc˛ionat public, Ón repetate r‚nduri, Guvernul pentru cota la care a ajuns corup˛ia. Niciodat„, ca ast„zi, corul Ónal˛ilor func˛ionari interna˛ionali nu s-a auzit mai acuzator Ómpotriva Ónaltei corup˛ii practicate Ón Rom‚nia.

Dar, dac„ ticul grelei mo∫teniri nu mai convinge ∫i nu mai surprinde pe nimeni, nu putem s„ nu ne exprim„m stupefac˛ia ∫i Óngrijorarea produs„ de povestea demiterii celor trei frunta∫i din Guvernul N„stase.

Zile Ón ∫ir, premierul N„stase nu a vorbit dec‚t despre gestul de maxim„ noble˛e prin care doamna Puwak ∫i domnii Beuran ∫i Mih„ilescu ∫i-au sacrificat fotoliile ministeriale pentru buna func˛ionare a echipei din care, Óntr-adev„r, pe merit, f„ceau parte.

Ni s-a povestit despre Ónt‚lnirea cu cei trei Ón diminea˛a zilei fatidice, zi Ón care doamna Puwak nu era, de altfel, Ón ˛ar„, despre cererea de demisie a domnului Mih„ilescu din motive de stres, preg„tit„ cu dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, ∫i am fost pu∫i Ón gard„ c„ nu este exclus„ revenirea celor trei Ón Executiv dac„ cercet„rile vor reu∫i s„ infirme adev„ruri limpezi ca lumina zilei.

Agen˛iile de pres„ au difuzat ∫i ele declara˛ia primit„ de la Palatul Victoria.

îAP“, preluat„ de CNN, afirm„ c„ premierul Adrian N„stase a acceptat demisiile ministrului integr„rii europene, ministrului s„n„t„˛ii ∫i a ministrului coordonator al Secretariatului General al Guvernului.

îReuter“ — N„stase: îAu demisionat pentru a elimina suspiciunile ∫i riscul ca Guvernul s„ fie obligat s„ explice aspecte minore Ón loc s„ se ocupe de subiectele importante“.

îBBC“ — îPremierul N„stase, care i-a sus˛inut p‚n„ acum pe cei trei, se declar„ convins de nevinov„˛ia lor, dar anun˛„ c„ mini∫trii au demisionat“.

Care este atunci adev„rul referitor la ie∫irea mini∫trilor Puwak, Beuran ∫i Mih„ilescu din Executiv?

C‚nd spune adev„rul ∫i c‚nd minte premierul Adrian N„stase? C‚nd vorbe∫te Ón ˛ar„ despre demisiile acceptate ale celor trei sau c‚nd vorbe∫te Ón afara ˛„rii de demiterea celor trei?!

Suntem Ón situa˛ia intolerabil„ Ón care primul-ministru este surprins Ón flagrant delict de minciun„.

Cine ∫i de ce mai poate avea Óncredere Ón spusele lui?

Cum ∫i Ón cel fel mai poate reprezenta ∫i ap„ra premierul Adrian N„stase interesele majore ale Rom‚niei? Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru ca grotescul spectacolului s„ ating„ sublimul, Óntr-un interviu acordat BBC-ului, la doar trei zile dup„ afirma˛iile premierului, Pre∫edintele Iliescu declar„: îCelor trei mini∫tri acuza˛i de corup˛ie, respectiv plagiat, nu li se poate repro∫a nimic ∫i ace∫tia au demisionat pentru ca ancheta s„ mearg„ nestingherit„. Doamna Puwak este o doamn„ de o corectitudine exemplar„, iar lui Mircea Beuran nu i se poate repro∫a c„ este corupt, dimpotriv„,

este considerat ca un om de mare corectitudine ∫i un bun profesionist. Faptul c„ a plagiat mai multe lucr„ri interna˛ionale de medicin„ nu este excesiv de grav“.

Spuneam c„, dincolo de stupefac˛ie, nu putem s„ nu ne exprim„m Óngrijorarea fa˛„ de asemenea manifest„ri. Ele nu mai ˛in de clasicul dublu limbaj, propriu, de regul„, regimurilor totalitare. Suntem, de acum, Ón fa˛a unor practici clare de profanare a realit„˛ii ∫i de stocare Ón mentalul oamenilor din v‚rful puterii, a minciunilor pe care le-au lansat, ca adev„ruri Ón care au ajuns ∫i ei s„ cread„.

Pot s„ accept ideea c„ nici parlamentarul P.S.D. care ne dojenea pentru superficialitatea mo˛iunii, ∫i nici premierul N„stase, c‚nd scria pentru îWashington Times“, nu-∫i propuneau deliberat s„ mint„. Ei vorbeau Óns„, la fel ca ∫i al˛i lideri ai partidului de guvern„m‚nt, despre o realitate a lor, o realitate proprie celor care le Ómp„rt„∫esc interesele, str„in„ total de realitatea Ón care tr„ie∫te Rom‚nia de azi. Manifest„rile de acest gen ˛in, prin excelen˛„, de schizofrenia puterii ∫i sunt semnele implacabile ale unui sf‚r∫it ce nu mai poate fi evitat.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului P.S.D., domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colegi ∫i stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, o important„ delega˛ie a Partidului Social Democrat condus„ de pre∫edintele partidului, domnul Adrian N„stase, a participat, dup„ cum bine se ∫tie, la cel de-al XXII-lea Congres al Interna˛ionalei Socialiste.

Acest congres marcheaz„ pentru Partidul Social Democrat un moment istoric. Dup„ mai bine de un deceniu, Ón urma votului care a avut loc la Sao Paulo, mar˛i, 28 octombrie 2003, partidul nostru a fost admis Ón Interna˛ionala Socialist„ cu drepturi depline. Este, f„r„ Óndoial„, unul dintre cele mai importante evenimente din existen˛a Partidului Social Democrat care confirm„ viziunea ∫i pragmatismul politicii sale. Acceptarea Partidului Social Democrat Ón Interna˛ionala Socialist„, cu unanimitate de voturi, constituie o confirmare a modernit„˛ii partidului nostru care, vreme de un deceniu, a f„cut eforturi pentru a-∫i schimba valorile ∫i a le face compatibile cu lumea contemporan„, cu civiliza˛ia modern„.

Deci recunoa∫tem gre∫elile pe care le-am f„cut Ón tre-

cut.

Œn acest moment important, trebuie s„ subliniem c„ fuziunea dintre Partidul Democra˛iei Sociale din Rom‚nia ∫i Partidul Social Democrat din Rom‚nia ∫i crearea Partidului Social Democrat a fost un act ce a simbolizat contopirea tradi˛iei social-democrate de peste o sut„ de ani cu for˛a, prestigiul ∫i credibilitatea social democra˛iei, concretizat„ de politica Partidului Social Democrat ∫i confirmat„ de dezvoltarea Rom‚niei din ultimul deceniu.

De asemenea, apreciem c„ decizia de la Sao Paulo demonstreaz„ juste˛ea politicii consecvente a Partidului Social Democrat de institu˛ionalizare a rela˛iilor cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 Interna˛ionala Socialist„ ∫i cu partidele membre ale acesteia.

Partidul Social Democrat a amplificat Ón ultimii trei ani rela˛iile cu partidul sociali∫tilor europeni, contribuind, Ómpreun„ cu celelalte familii politice europene la construc˛ia noii Europe unite.

La realizarea acestui succes, o contribu˛ie Ónsemnat„ au avut-o parlamentarii Partidului Social Democrat, senatorii acestui grup, care ∫i-au amplificat activitatea Ón cadrul grupurilor socialiste ale Parlamentului European, Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, Adun„rii Parlamentare NATO ∫i Adun„rii Parlamentare a OSCE.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,

Tema interven˛iei mele politice prive∫te o declara˛ie recent„ de autonomie care s-a f„cut chiar Ón centrul Rom‚niei. Este vorba de un consiliu sau o ˛ar„ a secuilor.

Partidul Rom‚nia Mare s-a pronun˛at de la acest pupitru Ón leg„tur„ cu neconstitu˛ionalitatea acestei ini˛iative ∫i cu inciden˛a pe care o produce ea cu articolele Codului penal.

Partidul Rom‚nia Mare a Ónaintat ∫i o propunere la Biroul permanent privind o dezbatere Ón Senat ∫i o declara˛ie comun„ privitoare la importan˛a articolului din Constitu˛ie.

Din p„cate, propunerea Partidului Rom‚nia Mare nu s-a bucurat de succes, consider‚ndu-se, prin cuv‚ntul pre∫edintelui Biroului permanent ∫i al Senatului, c„ nu este o chestiune major„, nu este o chestiune important„ ∫i c„ nu are rost s„ facem o dezbatere ∫i o declara˛ie comun„.

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i men˛ine p„rerea c„ era necesar„ o dezbatere, c„ era necesar„ o declara˛ie comun„, deoarece partidele parlamentare trebuie s„ conlucreze, a∫a este bine, Ón chestiunile de importan˛„ major„, de interes public ∫i interes na˛ional.

Ne men˛inem aici punctul de vedere c„ nu este vorba de o chestiune minor„ ∫i c„ importan˛a unei probleme nu st„ Ón faptul brut ∫i Ón modul Ón care ea este interpretat„, iar partidele parlamentare, partidele din Senat au acest rost, au aceast„ misiune de a dezbate chestiuni esen˛iale de ordin constitu˛ional, de interes public ∫i na˛ional.

De altfel, pentru a reveni asupra chestiunii, vreau s„ spun c„ ea are un con˛inut sfid„tor ∫i provocator, îfiara Secuilor“, se vorbe∫te Ón documentul respectiv, dar Ón penultimul recens„m‚nt e vorba despre 84 de secui Ón Rom‚nia, la ultimul nu s-a declarat nici unul. Œn ciuda, Óns„, a absen˛ei din recens„m‚nt ne izbim, de asemenea declara˛ii ∫i asemenea ini˛iative care, totu∫i, sunt o problem„, pentru c„ ele au un trecut, au un precedent.

De aceea ne men˛inem punctul de vedere ∫i consider„m c„ partidele din Parlament, toate, trebuie s„ se Ón˛eleag„ ∫i s„ se pronun˛e Ón chestiuni majore.

Consider„m c„ dezbaterea trebuia s„ aib„ loc ∫i c„ declara˛ia comun„ trebuia s„ fie ∫i ea un obiectiv al nostru.

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ioan Vela. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Vela:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cred c„ orice forma˛iune politic„ din Rom‚nia are dreptul s„-∫i dezvolte programul care Ól consider„, ideologia care o consider„ ∫i nu cred c„ eram obliga˛i ca s„ d„m votul îDa“ Partidului Social Democrat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 R„m‚n surprins c„ ast„zi un lider al Partidului Social Democrat, un lider care este profesor universitar ce consider„, sau ar trebui s„ aib„ o ˛inut„ academic„, vine la microfonul Senatului ∫i ne jigne∫te f„c‚ndu-ne mitocani.

Hot„r‚rea nu a fost a unui lider, ci a fost hot„r‚rea unui partid.

Œn acest sens, eu a∫ adresa domnului Ion Solcanu s„-∫i cear„ scuze pentru Partidul Democrat. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Paul P„curaru?

Nu este prezent.

Nu este prezent. Era Ónscris Ón tabel.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,

Nici eu nu sunt un entuziast al violen˛ei verbale, nici eu nu cred c„, neap„rat, cineva care voteaz„ Ómpotriva noastr„ e mitocan, cum a sugerat aici liderul grupului nostru, domnul social democrat Ion Solcanu, dar nici nu cred c„ puterea e schizofrenic„, a∫a cum a sus˛inut domnul liberal Radu F. Alexandru.

E o boal„!

Schizofrenia puterii e altceva. E ca ∫i cum a∫ vorbi eu despre cine ∫tie ce boal„ a opozi˛iei.

Intr„m pe termeni medicali...

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu intr„m pe termeni medicali, intr„m pe terenul exceselor, din care nu se mai poate ie∫i. Nu se termin„ dec‚t cu c„derea din picioare a unuia ∫i eu cred c„ trebuie s„ ne oprim la timp. E firesc s„ avem deosebiri de vederi, dar nu e firesc s„ transform„m deosebirile de vederi Ón du∫m„nii eterne. Nu cred c„ e normal! Nu cred nici c„ P.D.-ul e mitocan. Nu cred! Nu cred c„ puterea e schizofrenic„ numai pentru c„ nu place opozi˛iei. Putem spune orice!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman** _**(** din sal„_ _**)**_ **:**

Eu cred!

Radu, dac„ Óntr-adev„r crezi c„ nu este Ón˛eles bine ceea ce ai spus, eu nu am nimic Ómpotriv„. Eu abia a∫teptam s„-∫i retrag„ cineva excesul pentru a putea s„

ne ocup„m de problema real„. ™i iat„ o problem„ real„, pe care nu am cum s„ o trec cu vederea.

La Chi∫in„u, liderul Grupului parlamentar al comuni∫tilor din Parlamentul Republicii Moldova, domnul Victor Stepaniuc, a acuzat, Ón cursul unor declara˛ii de pres„, regimul de la Bucure∫ti (obsesia regimului!) c„ Óncearc„ rom‚nizarea total„ a Moldovei.

Dac„ e ceva ce-i putem repro∫a puterii de la Bucure∫ti este prea marea discre˛ie Ón aceast„ privin˛„. De unde rom‚nizarea total„? Rusificarea total„ a Moldovei, care se petrece sub ochii no∫tri, rusificare ce vine de la presa ruseasc„, n„val„ peste Moldova, de la marea literatur„ rus„, n„val„ peste Moldova, de la marea capacitate de inven˛ie a televiziunilor de sorginte ruseasc„.

Œn plin atac ideologic, etnic, Ón plin atac de rusificare a Moldovei, domnul Stepaniuc de la Chi∫in„u acuz„ Guvernul de la Bucure∫ti pentru rom‚nizarea total„ a Moldovei.

Ce a f„cut Guvernul de la Bucure∫ti?

A dat c‚teva c„r˛i ∫i a sprijinit, Ón mod foarte, foarte discret, ni∫te publica˛ii care mai cred Ón limba rom‚n„: **îLiteratura ∫i arta“** , **îGlasul na˛iunii“** ∫i a∫a mai departe. Dar obr„znicia terorist„ a domnului Stepaniuc merge foarte departe ∫i pe mine bineÓn˛eles c„ nu m„ intereseaz„ neap„rat reac˛ia domnului Stepaniuc, ci a noastr„.

Ce spune domnul Stepaniuc?

Da, a∫a sunt î∫ovinii rom‚ni“, de la Bucure∫ti, nici nu trebuie s„ recunoasc„ o inexisten˛„. O fantom„ b‚ntuie Europa de R„s„rit: limba moldoveneasc„.

Se fac toate eforturile pentru a desface pe rom‚nii de dincolo de Prut de neamul lor, de r„d„cina lor. Sigur c„ lucrul acesta nu va reu∫i, dar e tot at‚t de adev„rat c„, pentru un timp, idealul unit„˛ii na˛ionale se Óndep„rteaz„ din nou.

Fire∫te, albiile r‚urilor, vor r„m‚ne albiile r‚urilor; fire∫te, hotarele vor r„m‚ne hotare; fire∫te, fra˛ii vor r„m‚ne fra˛i, dar, p‚n„ una-alta, consumul de energie este uria∫ ∫i, din p„cate, inutil, pentru c„ nu-l conducem Ón direc˛ia Ón care trebuie s„ mearg„, pentru c„ eu vin de Óndat„ la reac˛ia de la Bucure∫ti.

## Stepaniuc crede c„ **ac˛iunile provocatoare ale Rom‚niei au cauzat conflictul transnistrean ∫i dezmembrarea teritorial„ a Moldovei.** Ce nenorocit! Ce om lipsit

de bun-sim˛ elementar! Ce leg„tur„ are Rom‚nia cu faptul c„, Ón ambele p„r˛i ale Nistrului, Ón 1992 s-a murit pentru un lucru pe care nici ast„zi cei care au condus acest scenariu nu l-au m„rturisit?

Ce leg„tur„ are Rom‚nia cu asta? Fire∫te, nici o leg„tur„; dac„ e ceva ce putem s„ ne repro∫„m e c„ nu ne-am amestecat pentru fra˛ii no∫tri. ™i nu am f„cut-o, pentru c„ suntem o ˛ar„ slab„, slab„ Ón interior.

Parlamentarul comunist de la Chi∫in„u a cerut Bucure∫tilor o list„ cu organiza˛iile ∫i persoanele din Republica Moldova finan˛ate din Fondul Guvernamental Rom‚n, destinat Chi∫in„ului, care a fost folosit Ón to˛i ace∫ti ani.

Ne amintim de o colaborare Stalin—Hitler, c‚nd Hitler a primit de la Stalin lista tuturor comuni∫tilor din Germania pentru a-i g„si mai u∫or ∫i a-i trimite acolo unde considera el c„ le e locul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 A∫adar, ar trebui ca domnul D‚ncu sau cineva din Guvern s„ mearg„ iute la Prut cu lista Ón bra˛e ∫i s„ spun„: uite, lua˛i-l pe Dabija, lua˛i-l pe Matei, lua˛i-l pe Matkovski, lua˛i-o pe Lari. Faptul nu se Ónt‚mpl„! Dar iat„ ce face autoritatea de la Bucure∫ti, spre stupefac˛ia mea.

## P.R.M.-ul!

Domnule, nu b„ga˛i tot timpul partidul dumneavoastr„, nu amesteca˛i chestia dumneavoastr„ Ón discu˛ie, pentru c„ ea mai degrab„ otr„ve∫te dec‚t lini∫te∫te ∫i t„m„duie∫te.

Ce Partidul Rom‚nia Mare? Ce leg„tur„ are?

De ce Ómi b„ga˛i mie Ón text, ceea ce nu este Ón textul meu? Spune˛i-mi ce trebuie s„ spun eu Ón leg„tur„ cu asta? Vre˛i s„ m„ provoca˛i s„ v„ atac? Nu o fac, pentru lucrurile bune pe care le-a˛i f„cut de-a lungul vremii. Nu e cazul s„ v„ dau eu note ∫i nu este cazul s„ m„ Óntrerupe˛i. Ce este aia Partidul Rom‚nia Mare?

## **M„ pune˛i Ón situa˛ia de a nu putea s„ m„ exprim liber pentru a nu fi considerat p„rta∫ al Rom‚niei Mari, ca partid.**

Deci eu vreau s„ exprim o critic„ onest„ la adresa autorit„˛ilor de la Bucure∫ti ∫i dumneavoastr„ m„ Ómpinge˛i acolo unde nu e locul meu. C„, dac„ era, m„ exprimam Ón direc˛ia asta. Locul meu e Ón partidul pe care tocmai Ól critic ∫i, v„ rog, l„sa˛i-m„ Ón pace!

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

™ti˛i de ce Ómi pare r„u? Pentru c„ domnul senator Ion Solcanu tocmai a **îobosit“** un cuv‚nt, care era foarte potrivit acum.

Sunt dou„ miliarde de lei pe care Comitetul Interministerial, care distribuia aceste fonduri, a hot„r‚t s„ nu le mai dea.

**îLiteratura ∫i arta“** , cea mai bun„ publica˛ie literar„ de limb„ rom‚n„, nu va mai putea ap„rea Ón condi˛iile acestea. E Ón pericol ∫i **îGlasul na˛iunii“** . Sigur, nu se poate spune c„ nu a fost vorba de un atac vehement, chiar ∫i la Consiliul Europei. ™i la Strasbourg am fost p‚r‚˛i c„ sprijinim publica˛ii rom‚ne∫ti de la Chi∫in„u. A f„cut-o ∫i domnul Tulbure, reprezentantul Moldovei pe l‚ng„ Consiliul de Mini∫tri al Uniunii Europene, afirm‚nd c„ **Rom‚nia ar finan˛a organiza˛ii subversive care destabilizeaz„ Republica Moldova** . ™i a f„cut-o ∫i Valeriu Reni˛„, purt„torul de cuv‚nt al pre∫edintelui Voronin, care spunea c„ banii veni˛i de la Bucure∫ti ar trebui gestiona˛i Ómpreun„ cu autorit„˛ile din Republica Moldova.

Poate s„-i dea Guvernul de la Bucure∫ti direct pre∫edintelui Voronin ∫i s„-i spun„ s„ fac„ d‚nsul ce

vrea cu ei, eventual, s„ cumpere ∫i armament Ómpotriva libert„˛ii presei de limb„ rom‚n„.

## Iat„ cum spunea domnul Reni˛„: **îSe t„inuie∫te cum se gestioneaz„ aceste fonduri. Asta ne face s„ presupunem c„ Rom‚nia ascunde ceva de noi“** .

Dar, pe bun„-dreptate, cei ce s-au ocupat de aceast„ situa˛ie consider„ c„ desfiin˛area fondului este o lovitur„ grea. Asta o spune ∫i BBC, pe bun„ dreptate, repet, **o lovitur„ grea pentru publica˛iile de limb„ rom‚n„ care criticau autorit„˛ile comuniste de la Chi∫in„u.**

La Bucure∫ti, dou„ miliarde Ónseamn„ ceva, dar nu foarte mult. La Chi∫in„u, **aceast„ sum„ ar fi fost ∫i ar trebui s„ r„m‚n„ o sum„ salvatoare pentru pu˛inele publica˛ii rom‚ne∫ti care mai apar acolo.**

La Chi∫in„u, din patruzeci de posturi de radio, doar cinci sunt de limb„ rom‚n„. La fel stau lucrurile ∫i Ón cadrul televiziunilor. Œn capitala Republicii Moldova sunt retransmise doar cinci posturi de televiziune de limb„ rom‚n„, pe c‚nd cele de limb„ rus„ sunt de ordinul zecilor. Dorim urgenta rusificare a Republicii Moldova? **A le retrage pu˛inii bani, foarte pu˛inii bani pe care Guvernul nostru Ói d„dea e o cale sigur„ de a ajuta aceast„ cauz„ criminal„ de rerusificare a Republicii Moldova.**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl consult pe domnul senator Solcanu dac„ dore∫te s„ ofere r„spuns domnului senator Vela.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œn primul r‚nd, legat de declara˛ia distinsului coleg Adrian P„unescu, a∫ vrea s„ spun c„ acum vreo trei s„pt„m‚ni am avut un duplex la BBC, Chi∫in„u—Ia∫i, cu domnul Reni˛„, consilierul amintit ∫i evocat aici, care ne acuza Ón continuare de faptul c„ de ce nu ∫i dumnealor nu ar trebui s„ gestioneze fondurile venite din Rom‚nia. Dar m„ al„tur opiniei colegului P„unescu, ∫i anume, aceea c„ noi suntem obliga˛i s„ sprijinim pe mai departe cultura ∫i civiliza˛ia rom‚neasc„ dintre Prut ∫i Nistru, identitatea rom‚nilor din acest spa˛iu.

Revenind la dreptul la replic„, vreau s„-i spun distinsului coleg Vela, pe care Ól stimez Ón mod deosebit, c„ nici o secund„ nu am utilizat termenul pe care l-a auzit Ón sensul c„ P.D. ar fi a∫a ceva sau c„ membrii Partidului Democrat. Fereasc„ Dumnezeu! Nu vreau s„ dau Ónc„ o dat„ lectur„ textului de aici, poate c„ ∫i al˛i colegi au Ón˛eles la fel, dar poate c„ tocmai de aceea o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 s-o ∫i fac, ∫i anume, am spus c„, îÓn lupta politic„ parul este totuna cu mitoc„nia Óntr-un salon aristocratic“. Deci nu m-am adresat Ón nici un caz Partidului Democrat sau a unui membru al Partidului Democrat, chiar dac„ sunt. Aia e altceva, nu pot s„ o fac de la tribuna Senatului, Ón nici un caz. Deci nu pot s„ cer scuze pentru o Ón˛elegere gre∫it„ a unui cuv‚nt pe care l-am folosit.

O metafor„...

## **Domnul Ion Solcanu:**

O metafor„. ™i vreau s„ spun ∫i colegului P„unescu, acest cuv‚nt nu este... nu l-am îobosit“ Óndeajuns, Ónc‚t Ól poate folosi ∫i dumnealui.

Da, v„ mul˛umesc.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Buzatu, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Lucr‚nd Ón aceste s„pt„m‚ni la o lucrare care vrea s„ trateze istoria Senatului Rom‚niei, care la anul va Ómplini 140 de ani, am avut prilejul s„ constat din pagini trecute anumite lucruri care cred c„ ne privesc ∫i pe noi ast„zi. ™i, c‚nd spun ast„zi, m„ refer mai cu seam„ la ceea ce se petrece chiar Ón aceste zile c‚nd noi ne propunem s„ corect„m Regulamentul Ón func˛ie al Senatului pentru a-l pune de acord cu Constitu˛ia revizuit„. ™i, Ón aceste condi˛ii, cred c„ se impune s„ privim ∫i Ón trecut, ∫i Ón alte p„r˛i. Deci nu vom privi peste grani˛„, ci chiar Ón ograda noastr„ la regulamentele Senatului de alt„dat„. Va fi, ve˛i vedea, c‚t se poate de folositor, c‚t se poate de instructiv.

Dintre regulamentele cunoscute ale Senatului Rom‚niei, cele din 1867, 1895, 1925, m„ voi opri, nu Ónt‚mpl„tor, asupra acestuia din urm„ — din 1925 —, elaborat ∫i aplicat Ón cursul marii guvern„ri liberale de la 1922–1926. C‚nd spun îmarea guvernare liberal„“, m„ refer at‚t la oamenii care au ilustrat-o, c‚t ∫i la rezultatele ei efective pentru evolu˛ia Rom‚niei. De regul„, prin regulamentele lor, cele dou„ corpuri legiuitoare de la Bucure∫ti nu ∫i-au asigurat doar buna func˛ionare, dar, totodat„, ele ∫i-au definit distan˛a fa˛„ de Executiv. Adeseori, nu vreau s„ fiu preten˛ios, nu vreau s„ folosesc cuvinte care nu sunt la locul lor, chiar suprema˛ia fa˛„ de Executiv. Nu mai pu˛in, a∫a cum au relevat speciali∫tii, regulamentele de odinioar„ determinau modul Ón care fiecare Camer„ Ó∫i exercit„ atribu˛iile, asigur‚nd, Óns„, independen˛a fiec„reia ∫i cum asigurau, cum evitau imixtiunile uneia Ón drepturile ∫i prerogativele celeilalte. Erau chestiuni de principiu, fundamentale, care, cu trimitere direct„ la Regulamentul comentat din 29 ianuarie 1925 al Senatului, Ó∫i afl„ reflexul Ón principalele sale prevederi, ceea ce ne Óndeamn„ s„ devenim poate chiar nostalgici.

Dar iat„ c‚teva dintre acele prevederi:

Œn primul r‚nd, art. 15 definea atribu˛iile pre∫edintelui, vicepre∫edin˛ilor Senatului, unele consacrate ∫i prin regulamentul nostru actual, din care, Óns„, lipse∫te urm„toarea regul„ care era prezent„ Ón 1925. Citez, a∫adar, din art. 15: îPre∫edintele sau vicepre∫edintele de ∫edin˛„ care ia cuv‚ntul Óntr-o discu˛iune nu mai poate — subliniez, nu mai poate, ocupa fotoliul preziden˛ial p‚n„ la terminarea ei — a discu˛iei — Ón chestiunea respectiv„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ghiorghi Pris„caru pentru a face o serie de preciz„ri legate de o declara˛ie politic„ anterioar„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac dou„ preciz„ri urmare a unei interven˛ii pertinente, cred eu, a domnului senator P„unescu.

Colegul nostru P„unescu are dreptate atunci c‚nd afirm„ c„ Ón ultima perioad„ au ap„rut o serie de abord„ri diferite Ón privin˛a rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova. Din p„cate aceste abord„ri diferite sau aceste divergen˛e au ap„rut ∫i la Consiliul Europei, c‚nd domnul Tulbure, reprezentantul Republicii Moldova la Strasbourg, a folosit pre∫edin˛ia Comitetului de Mini∫tri pentru a lansa o serie de atacuri neelegante ∫i nefondate la adresa Rom‚niei. A fost chiar un abuz din partea domnului ambasador Tulbure, care, folosind pre∫edin˛ia Comitetului de Mini∫tri, a lansat asemenea atacuri la adresa Rom‚niei.

Vreau Óns„ s„ v„ spun c„ aceste atacuri nu au avut nici un ecou Ón r‚ndul celorlalte state membre. Rom‚nia a ac˛ionat ferm, dar calm, ∫i acest lucru a fost apreciat de to˛i ceilal˛i membri ai Comitetului de Mini∫tri. De altfel, la 5 noiembrie, la Chi∫in„u va Ónceta, se va Óncheia pre∫edin˛ia Comitetului de Mini∫tri asigurat„ de Republica Moldova, pre∫edin˛ie pe care noi, Rom‚nia, am sprijinit-o, Ón ideea c„ asigurarea unei asemenea pre∫edin˛ii va stimula consolidarea democra˛iei Ón Republica Moldova.

Domnul Adrian P„unescu Óns„ nu cred c„ cunoa∫te toate elementele care privesc desfiin˛area îFondului Moldova“ ∫i mi-a∫ permite s„ aduc c‚teva clarific„ri. Nu sunt eu reprezentantul Guvernului, dar, probabil, datorit„ faptului c„ am primit mai multe informa˛ii pot s„ v„ spun c„ acest fond a fost creat de Guvernul V„c„roiu ∫i era administrat de un comitet interministerial, aproape to˛i membri Guvernului f„ceau parte din acest comitet. Acest comitet se Óntrunea anual, alternativ, la Bucure∫ti ∫i Chi∫in„u. Comitetul trebuia s„ se Óntruneasc„ Ón luna aprilie la Bucure∫ti. Cu c‚teva zile Ónainte de Óntrunirea la Bucure∫ti a comitetului, autorit„˛ile de la Chi∫in„u au desfiin˛at comitetul ∫i au spus c„ s„ se creeze o comisie mixt„ de cooperare interguvernamental„, a∫a cum exist„ ∫i cu alte state. Noi am considerat c„ o asemenea abordare este inacceptabil„ pentru noi ∫i, atunci, am desfiin˛at ∫i noi comitetul ∫i am transferat îFondul Moldova“, care nu mai putea s„ fie discutat de c„tre cele dou„ p„r˛i, la Departamentul pentru rom‚nii din afara grani˛elor. Deci, moldovenii sau, mai precis, rom‚nii pe care noi Ói consider„m Ón Republica Moldova vor primi pe mai departe finan˛„ri din partea Guvernului Rom‚niei, dar nu prin intermediul comitetului interministerial, care a fost desfiin˛at, pentru c„ autorit„˛ile Republicii Moldova nu mai voiau s„ discute cu noi aceste proiecte, ci prin intermediul Departamentului pentru rom‚nii din afara grani˛elor.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Dori˛i s„ interveni˛i? Domnul senator P„unescu. V„ rog, domnul senator Adrian P„unescu.

Aceast„ veste pe care ne-o d„ domnul coleg este o veste bun„.

Este un fragment de diploma˛ie tipic rom‚neasc„. D„m impresia c„ facem un lucru, pentru a r„spunde atacurilor unor inamici, dar, de fapt, d„m alt nume ac˛iunii noastre. M-a∫ bucura s„ fie a∫a. Dar, pentru c„ a venit vorba, vreau s„ v„ spun, domnule coleg, c„ nici p‚n„ acum fondul pentru publica˛iile rom‚ne∫ti din Moldova nu a func˛ionat normal. Au fost necesare drumuri repetate la Bucure∫ti, la îÓmp„ratuí“, ca s„ se ob˛in„ ceea ce se stabilise c„ este al fra˛ilor no∫tri din Republica Moldova. ™i, dac„ tot s-a f„cut aceast„ modificare, Ón care eu cred, sunt convins c„ a∫a este, numai c„, vede˛i, lucrul acesta ar trebui ∫i cunoscut ∫i ar trebui cunoscut ∫i la Chi∫in„u, pentru c„ disperarea este, uneori, un factor mai dizolvant ∫i mai urgent dec‚t orice bucurie. Ar trebui, Ón acela∫i timp, ca mecanismul prin care func˛ioneaz„ aceast„ reglementare s„ fie un mecanism fiabil, s„ fie un mecanism al demnit„˛ii. Basarabenii nu sunt ni∫te milogi care vin la Bucure∫ti s„-∫i ia de aici ceea ce le ofer„ **st„p‚nul** . Sunt ni∫te fra˛i ai no∫trii pe care nenorocul istoriei i-a situat mai sub talpa ocupantului dec‚t pe noi. ™i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„, ca pre∫edinte al comisiei de specialitate, ∫i Ói rog ∫i pe ceilal˛i colegi s„ ac˛ion„m Ómpreun„, pentru ca lucrul acesta s„ Ónsemne pentru oamenii de cultur„ de la Chi∫in„u f‚nt‚na de ap„ vie la care s„ vin„ s„-∫i ia ceea ce le trebuie pentru lupta lor, mult mai grea dec‚t a noastr„.

Da, v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae P„tru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae P„tru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Cu cele aproape 10 milioane de suflete, popula˛ia rural„ a Rom‚niei reprezint„ cea mai dificil„ problem„ social„, a c„rei solu˛ionare dep„∫e∫te Ón dificultate chiar ∫i pe cea a pensionarilor.

Iresponsabilitatea clasei politice care a condus Rom‚nia dup„ 1990 st„ nu at‚t Ón gre∫elile politice ale actului de guvernare, c‚t, mai ales, Ón lipsa unei politici coerente pentru agricultur„ ∫i locuitorii satelor. Œn privin˛a acestui mare segment al popula˛iei s-a aplicat, mai degrab„, principiul îscap„ cine poate“, numai c„, asediatorii de la guvernare n-au l„sat mai nici o porti˛„ de salvare. A∫a-zisele subven˛ii ∫i ajutoare nu au fost dec‚t at‚t c‚t Ónseamn„ un butoi cu ap„ care intr„ discret Óntr-o cetate asediat„ ∫i f„r„ c„i de aprovizionare. Se constat„ de ani buni c„, chiar dac„ natura ar oferi rom‚nilor cele mai generoase condi˛ii climatice, soarta s„tenilor nu se poate schimba substan˛ial Ón bine, deoarece majoritatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 dintre ei au ca singur„ surs„ de venit recolta de pe c‚teva pogoane, recolt„ care ∫i dac„ s-ar tripla, veniturile gospod„riei r„m‚n tot mici, ∫i doar pentru autoconsum. Nici m„car ˛„rile civilizate nu au putut aduce veniturile popula˛iei rurale la nivelul celor urbane, prin dezvotarea agriculturii, ci prin dezvoltarea activit„˛ilor neagricole din sfera serviciilor, micii industrii, Ón special cea alimentar„ ∫i turismul. Dezvoltarea serviciilor este, la r‚ndul s„u, strict dependent„ de completarea ∫i modernizarea infrastructurii, domeniu vital pentru economia na˛ional„ at‚t Ón scopul opera˛iunilor comerciale, c‚t ∫i al atractivit„˛ii investitorilor str„ini pentru noi obiective economice. f nta este absorb˛ia uria∫ului excedent de for˛„ de munc„ de la sate, altfel, imposibil de introdus pe pia˛a for˛ei de munc„.

Pe de alt„ parte, o cre∫tere rapid„ a P.I.B.-ului, f„r„ participarea milioanelor de s„teni Ón produc˛ia ∫i circula˛ia bunurilor, r„m‚ne o simpl„ himer„. Dezvoltarea activit„˛ilor neagricole la sate necesit„ un management competent pentru corelarea tuturor factorilor concuren˛i — resurse materiale, umane, financiare etc. Soarta popula˛iei de la sate nu depinde nici de mila demagogic„ a Guvernului — gen milionul ∫i pogonul —, nici de comasarea, la ordin, a pogoanelor Ón asocia˛ii gen îÓntov„r„∫ire“, nici de preal„udatul SAPARD. Soarta acestor am„r‚˛i depinde de urbanizarea satelor, prin intrarea acestora Ón sfera produc˛iei de servicii ∫i mic„ industrie. Œn mod cert, schimbarea destinului economic al popula˛iei rurale nu se va produce prin simple promisiuni Ón campania electoral„, ci prin declan∫area unui program politic s„n„tos ∫i ambi˛ios.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cuv‚ntul meu ar putea s„ Ónceap„ cu o Óntrebare: pe cine deranjeaz„ Ón Rom‚nia cultul pe care-l merit„ eroii rom‚ni c„zu˛i Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial!?

Nu exist„, Ón Rom‚nia, nici un cimitir pentru eroii c„zu˛i Ón cel de-de-Al Doilea R„zboi Mondial. Nu mai vorbesc de unele momente, care ar trebui s„ existe, de omagiu adus acestora. M„ g‚ndesc la cei c„zu˛i acum 60 de ani la Cotul Donului, la Stalingrad, din Caucaz p‚n„ Ón Moldova ∫i mai departe, pentru eliberarea Europei. Nu Ómi voi ar„ta niciodat„ admira˛ia fa˛„ de politicienii deceniului ’30-’40 care au t‚r‚t ∫i au b„gat Rom‚nia Óntr-un r„zboi, al„turi de Germania nazist„ ∫i Italia fascist„, ˛„ri care au fost acelea care au ∫tirbit Rom‚nia Mare Ón anii ’39-’40. Un r„zboi nefericit.

Dar cu ce sunt de vin„ acei rom‚ni, acei solda˛i, ofi˛eri care au c„zut pe front, Ón mizerie, au Ónghe˛at Ón iernile grele ale Rusiei, s-au Ónecat Ón Marea Neagr„ Óncerc‚nd s„ scape de prizonieratul rus Ón Caucaz, care au murit pe p„m‚ntul Moldovei, ap„r‚ndu-∫i patria, execut‚nd ordinul pe care-l primeau de la cei care conduceau ˛ara Ón acele momente.

Am trecut ieri, cu ma∫ina, prin Moldova, am traversat-o ∫i, la Ruginoasa, am Ónt‚lnit ni∫te cruci pe care scria îEroilor c„zu˛i Ón Al Doilea R„zboi Mondial“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne este ru∫ine s„ trecem vreun nume?!

Ne este ru∫ine s„ spunem Ón ce condi˛ii au murit acei oameni?! C„ ap„rau p„m‚ntul ˛„rii?! C„ au executat ordinele unor oameni ca noi, care suntem politicieni, ∫i a∫a erau ∫i cei din anii respectivi?! Pentru c„ nimic nu se putea Ónt‚mpla dac„ aceste ordine nu veneau de la oamenii politici, de la clasa politic„ de atunci.

Ne este ru∫ine s„ spunem c„ am gre∫it!? C„ au murit din vina noastr„?! Œntreaga ˛ar„ a avut de suferit. Œntreaga ˛ar„. O s„-mi spune˛i: îDa’ ∫i ast„zi Rom‚nia este o ˛ar„ s„rac„ ∫i se zbate cu s„r„cia“. Da, este adev„rat, dar vreau s„ v„ spun c„, Ón acela∫i timp, v„ asigur c„ niciodat„ nu s-au cheltuit mai multe sute de milioane, miliarde de dolari pentru lux ∫i pentru traiul bun al unei categorii de oameni Ómbog„˛i˛i dup„ Revolu˛ie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, to˛i reprezentan˛ii grupurilor parlamentare, to˛i colegii senatori care au dorit s„ ia cuv‚ntul la acest punct — declara˛ii politice — ∫i sunt prezen˛i la dezbateri au f„cut-o.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Domnule pre∫edinte...

V„ rog, domnule Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

E o problem„ grav„ aici. Eu nu vreau s„ ap„r clasa politic„ de dinainte de r„zboi, dar Óntreb — ∫i m„ g‚ndesc c„ am putea s„ medit„m cu to˛ii la subiectul pe care l-a deschis aici, cu mult„ inspira˛ie, domnul Sergiu Nicolaescu — ce putea s„ fac„ respectiva clas„ politic„ Ón condi˛iile Ón care, pu˛in Ónainte de momentul declan∫„rii R„zboiului Al Doilea Mondial, Germania ∫i Rusia se aliaser„, marile puteri centrale c„tre care mergea inima rom‚nilor ne p„r„siser„? Ce putea face Rom‚nia c„reia i se luase jum„tate din Ardeal, Basarabia ∫i Bucovina de Nord? Putea clasa politic„ s„ dea alt diagnostic? Nu ∫tiu.

Eu cred c„ problema cu cimitirele pentru oamenii c„zu˛i, dintr-un motiv sau altul, dar c„zu˛i la datorie, r„m‚ne o problem„ corect„.

Œn ce prive∫te chestiunea cu blocurile, cu cimitirul d„r‚mat pentru blocuri de Ceau∫escu, s„ nu fie cumva o exagerare de tip propagandistic care s„ fi ajuns la noi.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Cui s„ fac eu propagand„?!

De ce vorbi˛i a∫a cu mine?

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi,...

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

_**:**_

Dar dumneavoastr„ de ce vorbi˛i dup„ mine? V-am pronun˛at numele?

Nu am dreptul s„ meditez la ceea ce a˛i spus aici?

Stima˛i colegi, v„ rog! V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, am crezut c„, fiind o problem„ important„ — ∫i l-am l„udat pe domnul Sergiu Nicolaescu c„ a ridicat-o, dar n-am putut crede c„ e vinovat„ clasa politic„ rom‚neasc„ pentru tot dezastrul din Europa antebelic„ —, e cazul s„ accentuez ∫i s„ subliniez ni∫te idei. Dac„ dumnealui crede c„ am gre∫it, Ómi cer respectuos

iertare de la dumnealui, dar r„m‚ne problema care este, dup„ p„rerea mea, o problem„ grea, o problem„ pentru con∫tiin˛a noastr„.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Da˛i-mi voie s„ reamintesc ultima fraz„ rostit„ de domnul senator Sergiu Nicolaescu atunci c‚nd Domnia sa spunea s„ medit„m cu to˛ii Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a Ónt‚mplat.

( _Urm„toarea declara˛ie politic„ a fost depus„ la secretariatul ∫edin˛ei._ )

Œn 1981, Ón Rom‚nia, Ceau∫escu a emis un decretlege privind ra˛ionalizarea consumului de p‚ine. Principiul sfertului de p‚ine pentru fiecare membru de familie din numeroasele familii ale minerilor din Motru a inflamat starea de spirit, deoarece, de∫i aveau magazine alimentare la gurile de min„, ori magazine de carne ∫i preparate din carne Ón ora∫, ei ∫i familiile lor nu aveau acces la aceste produse. Rom‚nii consumau ∫i atunci mult„ p‚ine, iar genera˛ia de ast„zi, beneficiara unei libert„˛i aproximative, nu ∫tie c„ atunci, pentru dou„zeci de mii de m‚nc„tori, Ón ora∫ul Motru nu veneau zilnic, una peste alta, mai mult de dou„ sute de kilograme de carne sau produse de carne.

P‚inea anilor ‘80 ajunsese ∫i aliment ∫i furaj. Minerii aveau majoritatea gospod„rii Ón satele din jur, iar animalele aveau asigurat„ zilnic ra˛ia de p‚ine. Ei renun˛aser„ la s„r„cia rural„ pentru un salariu compatibil ∫i pentru o putere de cump„rare suficient„ pentru a suplini lipsa celor 30 de ari, lot agricol Ón folosin˛„, confiscat de activi∫tii P.C.R.-ului Ón cazul Ón care ˛„ranii nu-∫i f„ceau norma anual„ de munc„. To˛i ˛„ranii deveniser„ subit muncitori necalifica˛i, av‚nd viitorul asigurat. Discrepan˛ele de atunci sunt vizibile ∫i ast„zi, Ón sensul c„ exist„ diferen˛e uria∫e Óntre pensia de stat ∫i pensiile agriculturilor.

Dar s„ revenim la problema de atunci. Ra˛ionaliz‚nd consumul de p‚ine, guvernul comunist a mai dat o lovitur„ gospod„riei ˛„r„ne∫ti. Minerii au rezistat buim„ci˛i vreo dou„-trei s„pt„m‚ni, con∫tien˛i c„ regimul era prea puternic ca s„ poat„ fi zdruncinat. Criza p‚inii a determinat o mi∫care surprinz„toare din cauza foametei instalate Ón familiile numeroase. Dup„ ce c„r„u∫ii de p‚ine furajer„ ∫i-au v„zut interesele afectate, foamea din familiile cu 4-5 copii plus unul-doi b„tr‚ni greu de ˛inut a declan∫at revolta. La Motru a avut loc singura revolu˛ie uitat„ cu bun„ ∫tiin˛„ p‚n„ acum.

Evenimentele s-au desf„∫urat cam Ón felul urm„tor. Pe 19 octombrie, la orele pr‚nzului, la intrarea Ón schimb, minerii de la Leurda au refuzat s„ intre Ón min„. Oamenii erau s„tui de a∫teptare. Œn magazine se g„sea u∫or marf„ pu˛in vandabil„. Cozile la mezeluri ∫i la carne, ca ∫i la butelii, Óncepeau de la miezul nop˛ii ∫i se terminau seara dup„ ce nomenclatura momentului Ó∫i f„cea plinul, iar mul˛imea se b„tea pe mai nimic. Dup„ nop˛i de nesomn ∫i liste de a∫teptare, Ón frigidere se mai g„seau, din c‚nd Ón c‚nd, pungi de tac‚muri, îadida∫i“ de porc ∫i pe∫te... Atunci se g„sea destul pe∫te. Minerii aveau asigurat„ o mas„ cald„ la intrarea Ón schimb, Óns„ familiile lor, nu. De aceea, la Ónt‚lnirea cu primarul, minerii au scris pe lope˛i mare cuv‚ntul îP‚ine“ ∫i chiar l-au agre-

Stima˛i colegi, to˛i cei Ónscri∫i la cuv‚nt ∫i-au expus declara˛iile politice.

Practic, ∫edin˛ele de luni, Ón afar„ de verva deosebit„ pe care o manifest„m, includ, al„turi de declara˛ii politice, probleme organizatorice, dezbaterea unor proiecte de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri. Conform aprob„rii date s„pt„m‚na trecut„, primul punct din ordinea de zi a fost epuizat, respectiv declara˛iile politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 Œn leg„tur„ cu celelalte 3 puncte care mai sunt Ón dezbatere, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón situa˛ia Ón care nu ave˛i de f„cut observa˛ii. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi Ón continuare a Senatului. V„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Biroul permanent al Senatului Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare v„ propun pentru ziua de ast„zi lucr„ri Ón plenul Senatului p‚n„ la orele 19,30, p‚n„ la epuizarea punctelor Ónscrise Ón ordinea de zi. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri, programul de lucru al Senatului este aprobat de plen.

Da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc, cvorumul de ∫edin˛„ pentru ziua de ast„zi este de 71 de parlamentari. De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 8 colegi: 3 senatori sunt membri ai Guvernului, respectiv domnul senator Athanasiu, doamna senator St„noiu ∫i domnul senator R„zvan Theodorescu; 4 colegi senatori sunt pleca˛i Ón delega˛ii — domnul senator Frunda, domnul senator G„ucan, domnul senator Bela∫cu ∫i domnul senator Vornicu —, ∫i un coleg senator este bolnav, respectiv, domnul senator Ioan Belu.

La problemele organizatorice se impune s„ constituim dou„ comisii de mediere. Prima comisie de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003. Grupul parlamentar P.S.D., 4 propuneri.

V„ propunem, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pe urm„torii colegi: domnul senator Sergiu Nicolaescu, domnul senator Tudor Munteanu ∫i domnul senator Ilie Pl„tic„-Vidovici.

Mul˛umesc. V„ rog, Grupul parlamentar P.R.M.

Domnul senator Horga Vasile.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Mul˛umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de constituirea ∫i de componen˛a acestei comisii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.

Comisia a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

A doua comisie de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul Legii privind conferirea decora˛iilor de r„zboi.

Grupul parlamentar P.S.D., 3 propuneri.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i o rectificare, pentru c„ ordinea la mine era alta. Deci ceea ce am citit prima dat„ sunt colegii pentru conferirea decora˛iilor de r„zboi.

Nu se putea, pentru c„ data trecut„ a˛i citit patru ∫i acum trebuie s„ citi˛i trei.

V„ propunem acum pentru proiectul Legii privind decora˛iile de r„zboi, adic„ acesta pe care-l propune˛i, pe primii pe care i-am anun˛at. Deci este o inversare, dar tot trei.

Nu v„ sup„ra˛i, v„ rog s„-i prezenta˛i pentru a-i aproba prin vot ∫i pentru a r„m‚ne Ón stenogram„. Pe aceia Ói convoc„m. V„ rog s„-i prezenta˛i pe cei trei.

V„ referi˛i la...

...la proiectul Legii privind conferirea decora˛iilor de r„zboi.

Da. Deci, Sergiu Nicolaescu, Tudor Munteanu, Ilie Pl„tic„-Vidovici, trei, ∫i, al patrulea, domnul profesor...

Nu, trei!

Trei am eu aici, a∫a mi s-a anun˛at, trei. E foarte bine, nici n-am citit patru.

Atunci de ce v„ sup„ra˛i, v„ rog?

Nu m„ sup„r, dar m-au derutat colegii. ™i fac rectificarea, v„ rog s„-mi permite˛i.

V„ mul˛umesc.

Nu pute˛i s„ face˛i rectificarea c„ n-are de unde s„ rezulte. V„ rog s„ lua˛i loc ∫i Ónt‚i rezolv„m o problem„ ∫i apoi pe cealalt„.

Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i Dumitru Badea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Domnul senator Radu Vasile.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mul˛umesc.

Dac„ Ón leg„tur„ cu cele 7 propuneri ∫i cu componen˛a comisiei de mediere la proiectul Legii privind conferirea decora˛iilor de r„zboi ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 86 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, a aprobat at‚t constituirea c‚t ∫i componen˛a acestei comisii de mediere.

La prima comisie de mediere, deci la comisia de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003, Grupul parlamentar P.S.D. are de f„cut o rectificare Ón privin˛a celor patru propuneri.

V„ rog, doamna senator Dobrescu.

Domnule pre∫edinte, este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. Aceasta este rectificarea pe care doresc eu s„ o fac: membrii acestei comisii sunt urm„torii — am f„cut eu gre∫eala prima dat„ — domnul senator ™tefan Viorel, domnul senator Avram Cr„ciun ∫i domnul senator H‚r∫u Ion.

V„ mul˛umesc.

Patru propuneri.

Domnul senator Toma Constantin.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc.

Dac„ celelalte grupuri — Ói consult pe colegi — p„streaz„ propunerile? Da. Œn aceast„ situa˛ie,

La punctul 3 Ón ordinea de zi, avem o not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Codul fiscal.

Domnule pre∫edinte, am solicitat Ónainte cuv‚ntul.

Imediat vi-l ofer, dar s„ termin„m chestiunile organizatorice primite de la Biroul permanent ∫i v„ ofer cuv‚ntul imediat.

Dac„ sunt interven˛ii Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este vorba de o lege foarte important„. De ce trebuie s„ o dezbatem Ón procedur„ de urgen˛„, din moment ce este foarte important„ ∫i trebuie s„ asigur„m o dezbatere parlamentar„ serioas„. Asta este toat„ problema, fiind vorba de o lege at‚t de important„. Care e justificarea pentru care e nevoie de procedur„ de urgen˛„ la aceast„ lege? Nu Ón˛elegem care e justificarea.

V„ rog, alte observa˛ii pe acest proiect de lege?

Justificarea care a fost discutat„ ∫i Ón Biroul permanent este legat„ de necesitatea adopt„rii acestui proiect de lege care face parte din acquis-ul comunitar, din Ónchiderea capitolului de negocieri cu privire la fiscalitate. V„ rog, domnule senator Horga.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nici pentru noi nu mai este nimic surprinz„tor Ón aceast„ cerere a utiliz„rii procedurii de urgen˛„, pentru c„ am fost obi∫nui˛i cu lucruri ∫i mai rele Ón ultimii 3 ani, ca de pild„ asumarea r„spunderii pentru cele mai importante legi pe care le-a promovat acest Guvern. V„ dau dou„ exemple doar: Codul muncii ∫i Legea privind lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i vede˛i c‚te probleme ridic„ aceste legi Ón aplicare, pentru c„ ele nu au fost aduse Ón dezbaterea Parlamentului. Dac„ erau aduse, cred eu c„ aveam fiecare dintre noi suficient„ for˛„ intelectual„ ca s„ intr„m pe anumite articole astfel Ónc‚t ele s„ fie opozabile celor care ne-au trimis Ón Parlament.

Codul fiscal este o lege extrem de important„, care se adreseaz„ aproape Óntregii popula˛ii din Rom‚nia, tuturor contribuabililor ∫i normal ar fi ca aceast„ lege s„ se discute Ón procedur„ normal„. Procedura de urgen˛„ ∫ti˛i foarte bine ce Ónseamn„; Ónseamn„ o accelerare foarte rapid„ a tuturor discu˛iilor, at‚t Ón comisia care face raportul, c‚t mai ales Ón procedura parlamentar„, astfel Ónc‚t va ie∫i o lege pe care Ón esen˛„ toat„ lumea a dorit-o s„ fie bun„, dar vede˛i c„ Ón practic„ se dovede∫te a fi dimpotriv„, efectele ei vor fi Ón sens contrar.

Aceast„ lege con˛ine, dup„ cum a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„, peste 60 de capitole grupate Ón 9 titluri ∫i sute de articole. Cine poate s„ fac„ aceast„ lecturare Óntr-un timp at‚t de scurt? Numai simpla citire a acestor articole dureaz„ probabil o zi, dar eu cred c„ un parlamentar nu este suficient s„ citeasc„, este important s„ g‚ndeasc„ asupra unor aspecte care au un impact deosebit Ón via˛a social„.

De aceea partidul pe care Ól reprezint nu va vota aceast„ procedur„ de urgen˛„.

Mul˛umesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

Da, mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal consider„ c„, fa˛„ de importan˛a nu a unei legi, ci a unui cod, procedura de urgen˛„ care restr‚nge foarte, foarte mult timpul studierii ∫i dezbaterilor asupra prevederilor importante din acest cod ar fi d„un„toare ∫i ar fi exact altceva dec‚t dore∫te Guvernul s„ realizeze prin acest cod. Cred c„ o procedur„ obi∫nuit„ este cea mai potrivit„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai doresc ∫i colegii din celelalte grupuri parlamentare s„ se exprime? Grupul parlamentar P.D.

Am vorbit. Vreau s„ anun˛ doar c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu va sus˛ine procedura de urgen˛„. Cred c„ ar fi cazul ca ∫i colegii de la P.S.D., Ón situa˛ia Ón care tot Parlamentul, cu excep˛ia P.S.D.-ului, nu sus˛ine aceast„ procedur„, s„-∫i reconsidere pozi˛ia.

Solicitarea nu este venit„ din partea Grupul parlamentar P.S.D., ci din partea Guvernului, cu motivarea c„ acest Cod fiscal, acest proiect de lege, face parte din acquis-ul comunitar.

Domnul senator Solcanu.

Domnule pre∫edinte, fire∫te c„ Guvernul are dreptul s„ solicite procedura de urgen˛„. Aceast„ solicitare se Óntemeiaz„ ∫i pe faptul c„ legea, ca atare, e solicitat„ ∫i de acquis-ul comunitar, cum bine preciza˛i dumneavoastr„ mai Ónainte. Œn al doilea r‚nd, sunt o serie Óntreag„ de prevederi Ón Codul fiscal, pe temeiul c„rora ne vom cl„di ∫i proiectul Legii pentru bugetul de stat pe anul 2004.

Noi credem, pe mai departe, c„ aceast„ lege poate fi adoptat„ Ón procedur„ de urgen˛„. Fire∫te c„ aceast„ procedur„ de urgen˛„ prevede posibilitatea oric„rui senator s„ fac„ amendamente la proiectul de lege. Oricare dintre noi are acest drept.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci va analiza fiecare amendament. Œn aceast„ comisie sunt reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare. Fire∫te c„ prezen˛a dumnealor e Ón func˛ie de ponderea pe care grupul parlamentar respectiv o are Ón actualul Senat al Rom‚niei.

™i, Ón final, proiectul de lege va fi supus dezbaterii plenului Senatului ∫i, Ón chip democratic, vom adopta aceast„ lege sau o vom respinge.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

## **Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Avem bugetul de stat Ón aceast„ perioad„, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog s„ Ómi permite˛i, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, s„

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ aprobarea solicit„rii de retragere a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ„ a teritoriului Rom‚niei, ini˛iator fiind domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

Deci dori˛i s„ retrage˛i ini˛iativa?

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**

**:**

Da.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare de retragere a propunerii legislative. V„ rog s„ vota˛i.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri. Œl invit la cuv‚nt pe domnul senator Ioan Aurel Rus, care a solicitat cuv‚ntul pe o problem„ organizatoric„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Joi, 30 octombrie, anul curent, la votul pentru mo˛iunea îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„!“ nu apare Ón list„ numele meu ∫i al domnului profesor Gheorghe Buzatu. Eram Ón sal„, am votat ∫i, verific‚nd aceast„ list„, nu cunosc care este situa˛ia.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Adresez aceast„ solicitare staff-ului Senatului, pentru a proceda la verific„ri, m‚ine, ale Óntregului sistem de vot, Óntruc‚t nu avem ∫edin˛„ Ón plen. S„ fie verificat Óntregul sistem de vot!

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Domnule pre∫edinte,...

Da?

V„ rog, domnul senator Adrian P„unescu.

S„pt„m‚na trecut„, domnule pre∫edinte, s-a am‚nat un punct de pe ordinea de zi ce privea propunerea legislativ„ de natur„ a restitui cet„˛enilor care Ó∫i d„duser„ banii pentru ma∫ini îDacia“, iat„, dup„ 14—15 ani. S-a am‚nat atunci, dar iat„ c„ nici ast„zi nu apare.

Deci noi nu putem s„ lu„m Ón dezbatere o propunere legislativ„. Nu suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege, ci avem o propunere legislativ„, are ini˛iator un coleg

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 senator care nu este Ón ˛ar„. Nu putem s„ o punem pe ordinea de zi dec‚t dac„ Domnia sa este prezent. C‚nd va fi prezent domnul senator Frunda...

™i asta poate fi Ón actuala legislatur„?

B„nuiesc c„ va fi ∫i prezent Ón actuala legislatur„.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Totu∫i, oamenii aceia a∫teapt„ de 14 ani. E, mai a∫teapt„ o s„pt„m‚n„, ve˛i spune.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Orice alt coleg poate s„ fac„ o ini˛iativ„ legislativ„ similar„.

Da.

V„ rog, domnul senator Szabó. Dac„ nu este prezent, nu avem voie s„ lu„m Ón dezbatere o propunere legislativ„.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i…

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Œn anun˛ul care a fost f„cut Ón fa˛a plenului s„pt„m‚na trecut„, av‚nd ca subiect aceast„ tem„, s-a precizat ∫i data, 10 noiembrie. Deci mai avem o s„pt„m‚n„, pentru c‚nd se solicit„, Óntruc‚t atunci respectivul coleg va fi, cu siguran˛„, prezent.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Eu am f„cut precizarea doar de principiu, c„ nu putem s„ lu„m Ón dezbatere o propunere legislativ„ dac„ nu este ini˛iatorul prezent. Nu avem voie!

La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Ion Predescu, Octavian Opri∫, Antonie Iorgovan, Aron Bela∫cu, Viorel Dumitrescu, Nicolae-Vlad Popa ∫i Eckstein Kovács-Péter.

V„ rog s„ observa˛i c„ ni se propun o serie de articole Ón varianta Senatului ∫i, sigur, acestea sunt adjudecate, ∫i o serie de articole Ón varianta Camerei Deputa˛ilor. V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu solu˛iile propuse Ón varianta Camerei Deputa˛ilor. Nu sunt.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 6 Ón ordinea de zi, respectiv, proiect de Lege pentru ratificarea Acordului privind amendarea Acordului Central European de Comer˛ Liber, semnat la Bled la 4 iulie 2003.

V„ rog, reprezentantul Executivului, domnul ministru Eugen Dijm„rescu.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia economic„, domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru. V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Eugen Dijm„rescu —** _ministru delegat pentru comer˛ exterior_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a dup„ cum cunoa∫te˛i foarte bine, statele membre CEFTA au aderat la Cumulul Pan-European de Origine ∫i, Ón consecin˛a unor modific„ri care sunt aduse, practic, cam an de an nomenclaturii tarifare a Uniunii Europene, Ón virtutea regimului de asociere a tuturor ˛„rilor membre CEFTA ∫i, Ón consecin˛„, indirect a CEFTA la Cumulul Pan-European de Origine, ca entitate, modific„rile sunt preluate ∫i Ón Acordul CEFTA. De aceast„ dat„ este vorba de amendarea listei, prin modificarea sau includerea Cumulului Pan-European de Origine pentru o serie de categorii de piei transformate, care sunt folosite Ón produc˛ia industrial„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Œl invit pe domnul pre∫edinte B„dulescu s„ prezinte punctul de vedere al comisiei permanente.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Propunerea de modificare cuprins„ Ón proiectul Acordului privind amendarea CEFTA este Ón concordan˛„ cu interesele comerciale ale p„r˛ii rom‚ne ∫i poate fi, de asemenea, utilizat„ ∫i Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Ón orizontul anului 2007.

Men˛ion„m c„ la dezbaterile Ón comisie au fost analizate ∫i avizele, favorabile, primite de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru politic„ extern„.

Œn urma celor prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, domnule pre∫edinte, f„r„ amendamente.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, supun, printr-un singur vot, at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 raportul comisiei sesizate Ón fond, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i. Precizez caracterul legii supuse dezbaterii, de lege ordinar„.

Aprobat„ de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional nr. 13 ∫i a Protocolului adi˛ional nr. 14, semnate la Bled la 4 iulie 2003, la Acordul Central European de Comer˛ Liber (CEFTA), semnat la Cracovia la 21 decembrie 1992.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a dup„ cum se ∫tie, Óntre statele membre CEFTA se negociaz„, periodic, o serie de liste de concesii, Ónsemn‚nd, de la o etap„ la alta, fie ad‚ncirea sau extinderea acestor liste, fie restr‚ngerea lor. Œn cazul de fa˛„ este vorba de comer˛ul dintre Republica Ceh„, Slovacia ∫i Ungaria, deriv‚nd din Ónceputurile CEFTA, c‚nd Cehia ∫i Slovacia erau Ómpreun„ ∫i Ón raporturile cu Ungaria. De aceast„ dat„, este vorba de scoaterea de pe list„ din comer˛ul reciproc al celor trei a unor concesii care fuseser„ acordate anterior ∫i care nu aduc nici o atingere sau nu afecteaz„, Ón nici un fel, interesele economice ∫i comerciale ale Rom‚niei, nici comer˛ul nostru cu nici unul dintre statele respective.

Deoarece, Óns„, aceste protocoale sunt parte constitutiv„ a Acordului CEFTA, intrarea lor Ón vigoare este pendinte de ratificarea de c„tre fiecare stat membru.

Œn aceste condi˛ii, v-a∫ ruga s„ da˛i votul dumneavoastr„ pentru ratificarea acestor amendamente. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Deci comisia noastr„ sesizat„ Ón fond este Comisia economic„ ∫i Ól invit pe domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu s„ prezinte punctul de vedere.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De fapt, Protocolul adi˛ional nr. 14 la CEFTA se refer„ la modificarea vechilor liste c) ∫i d) Ón noile liste c[1] ∫i d[1] anexate la Protocolul 4 al CEFTA, referitor la schimbul de concesii bilaterale Ón comer˛ul cu produse agricole Óntre Republica Ceh„, Republica Slovac„ ∫i Republica Ungar„, care con˛in concesii mai extinse.

Prin con˛inutul s„u, Protocolul adi˛ional nr. 14 nu va avea inciden˛e de ordin financiar asupra Óncas„rilor la buget.

Ca urmare, domnule pre∫edinte, propunem adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nefiind interven˛ii, nu sunt amendamente. Œn conformitate cu regulamentul, supun plenului Senatului, printr-un singur vot, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i legea Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i. Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„.

Raportul Comisiei economice ∫i proiectul de lege Ón ansamblu sunt aprobate de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

La punctul 8 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2003 pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a amendamentelor la anexa Conven˛iei interna˛ionale pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, 1974, amendat„, ∫i a Codului interna˛ional pentru securitatea navelor ∫i facilit„˛ilor portuare, adoptate la Conferin˛a Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale, la Londra, Ón perioada 9—13 decembrie 2002.

Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia economic„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Traian Panait —** _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn esen˛„, prevederile Codului I.S.P.S. stabilesc un set de m„suri obligatorii pentru navele care efectueaz„ voiaje interna˛ionale, precum ∫i pentru autorit„˛ile sau administra˛iile portuare, destinat s„ conduc„ la cre∫terea nivelului de securitate pentru nave ∫i facilit„˛i portuare ∫i s„ reduc„, c‚t mai mult cu putin˛„, riscul unui atac terorist, fie asupra navelor maritime, fie asupra facilit„˛ilor portuare sau al atacurilor teroriste asupra navelor care opereaz„ la terminale portuare.

Prin acest cod sunt stabilite sarcinile ∫i responsabilit„˛ile care revin guvernelor statelor contractante, companiilor de naviga˛ie ∫i navelor, precum ∫i autorit„˛ilor portuare ∫i operatorilor care activeaz„ Ón porturi.

Proiectul de lege supus aprob„rii Ómputernice∫te Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului s„ aduc„ la Óndeplinire prevederile amendamentelor la Conven˛ia interna˛ional„ pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, S.O.L.A.S., 1974, acceptate prin art. 1, ∫i a prevederilor Codului interna˛ional pentru securitatea navelor ∫i facilit„˛ilor portuare, acceptat prin art. 2.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu s„ prezinte raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea de c„tre Rom‚nia a unor amendamente la Conven˛ia interna˛ional„ pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 pe mare, S.O.L.A.S., 1974, precum ∫i a Codului interna˛ional pentru securitatea navelor ∫i facilit„˛ilor portuare, adoptate la Conferin˛a diplomatic„ a guvernelor contractante, care a avut loc la Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, Londra, 9—13 decembrie 2002.

Ca urmare a celor prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

Men˛ionez c„ avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ la dezbateri generale dori˛i s„ interveni˛i. Dac„ nu sunt interven˛ii, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„,

## Mul˛umesc.

La punctul 9, Ón ordinea de zi, avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 53/1991 privind indemniza˛iile ∫i celelalte drepturi ale senatorilor ∫i depu-ta˛ilor, precum ∫i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Rom‚niei, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Ini˛iatori sunt domnii chestori Victor Apostolache ∫i Dumitru Badea. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea nr. 53/1991 stabile∫te indemniza˛iile ∫i celelalte drepturi ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, precum ∫i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Prin prezenta propunere legislativ„ nu am modificat aceste drepturi sub aspectul con˛inutului lor, ci doar din punct de vedere al tehnicii legislative, Ón dou„ alineate distincte.

Prin urmare, prezenta propunere legislativ„ are ca obiect de reglementare rea∫ezarea tehnico-legislativ„ a actualului alin. 3 al art. 21 Ón dou„ alineate distincte.

Fa˛„ de cele de mai sus am Óntocmit prezenta propunere legislativ„ pe care o supunem plenului Senatului pentru dezbatere ∫i aprobare.

V„ mul˛umesc.

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte B„l„l„u s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Comisia, cu majoritate de voturi, a decis adoptarea unui raport de admitere a propunerii legislative, f„r„ amendamente.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii.

Legea are caracter ordinar. O

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 11 Ón ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea pl„˛ii unor contribu˛ii voluntare — imediat o s„ Ól lu„m ∫i pe cel de la punctul 10, prin venirea domnului ministru Geoan„ — ale Rom‚niei la bugetul Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i ∫i la bugetul Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru finan˛area programelor de asisten˛„ umanitar„ interna˛ional„.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## **Domnul Mihai B„descu —** _director Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor:_

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 19 noiembrie 2002, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a lansat apelul pentru finan˛area programelor de asisten˛„ umanitar„ interna˛ional„ pe anul 2003.

Lansarea acestui apel de finan˛are are ca obiectiv sensibilizarea opiniei publice interna˛ionale ∫i a factorilor de decizie politic„ din statele membre ale Organiza˛iei Na˛iunilor Unite asupra necesit„˛ii de asisten˛„ umanitar„ Ón diverse zone de criz„.

Apreciem c„, dat„ fiind conjunctura deosebit de important„, pentru afirmarea interna˛ional„ a ˛„rii noastre Ón anul 2003, prin dob‚ndirea statutului de membru al N.A.T.O ∫i a unui loc de membru nepermanent Ón cadrul Consiliului de Securitate al O.N.U, pentru anul 2004, prin proiectul de lege se aprob„ plata unei contribu˛ii voluntare din partea Rom‚niei la bugetul Œnaltului Comisariat al Na˛iunilor Unite pentru Refugia˛i Ón limita echivalentului Ón lei a sumei de 7.000 dolari S.U.A, ∫i la bugetul Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, pentru finan˛area programelor de asisten˛„ umanitar„ interna˛ional„, Ón limita echivalentului Ón lei a sumei de 5.000 dolari S.U.A.

Sumele necesare pl„˛ii contribu˛iilor prev„zute se suport„ din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

Œn considerarea acestor aspecte v„ adresez rug„mintea de a aproba, Ón forma prezentat„, textul actului normativ adoptat de Guvernul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a fost sesizat„ pentru a Óntocmi raport la proiectul de lege men˛ionat mai sus. La acest proiect s-a Óntocmit un raport favorabil pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare Senatului ∫i, de asemenea, fac men˛iunea c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform art. 72 din Constitu˛ia Rom‚niei.

De asemenea, mai fac precizarea c„ s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Consiliul Legislativ.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale asupra proiectului de lege supus dezbaterii ∫i adopt„rii. Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ observa˛i c„ Ón raport nu exist„ amendamente. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot, at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 96 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.

La punctul 12, Ón ordinea de zi, avem Ónscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglement„ri privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i asigurarea fondurilor necesare Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i gazelor naturale pentru popula˛ie, precum ∫i unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei financiare.

Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.

## **Doamna Marta Nora fi„rnea —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor reglement„ri privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i asigurarea fondurilor necesare, Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i gazelor naturale pentru popula˛ie, precum ∫i unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei financiare.

Proiectul de lege are Ón vedere eliminarea unor deficien˛e Ónregistrate Ón aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2001 ∫i adoptarea unor m„suri de urgen˛„ ∫i a unui sistem de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a subven˛iilor mult mai flexibil ∫i cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului reglementeaz„, Ón principal, urm„toarele:

Cu privire la acordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei — majorarea limitei de venituri ∫i a cuantumului ajutorului pentru Ónc„lzire:

V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna senator s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Guvernul Rom‚niei, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

Men˛ionez c„ legea are caracter ordinar, urm‚nd a fi adoptat„ Ón conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

De asemenea, mai fac precizarea c„ s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii din partea colegilor senatori.

V„ consult dac„ accepta˛i cele dou„ amendamente existente Ón raport.

Da.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Dac„ nu sunt amendamente respinse, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, stima˛i colegi, asupra amendamentelor existente Ón anexa nr. 1, acceptate de reprezentan˛ii Executivului. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, au fost adoptate de plen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i asigurarea fondurilor necesare Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i gazelor naturale pentru popula˛ie, precum ∫i unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei financiare a fost aprobat de plenul Senatului.

O penultim„ chestiune, stima˛i colegi — v„ mul˛umesc — dumneavoastr„ cunoa∫te˛i c„ proiectul de regulament, Ón forma Ón care a fost lucrat s„pt„m‚na trecut„, a fost distribuit c„tre colegii din grupurile parlamentare.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ól cunosc de principiu ∫i parte dintre ace∫tia au participat s„pt„m‚na trecut„ la discu˛ii Ón plen sau la discu˛ii restr‚nse, joi dup„-amiaz„, atunci c‚nd lucr„rile Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au continuat.

Ast„zi, o nou„ form„ a proiectului de regulament este distribuit„ c„tre grupurile parlamentare. V„ adres„m rug„mintea, pe de o parte, Ón numele Biroului permanent, pe de alt„ parte, Ón numele colegilor senatori din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ studia˛i modific„rile propuse, Ón acord cu prevederile noii Constitu˛ii ∫i, totodat„, s„ formula˛i amendamente c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri p‚n„ miercuri la orele 10,00, am Ón˛eles.

**Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:** P‚n„ s„pt„m‚na cealalt„!

## Stima˛i colegi,

Nu v„ sup„ra˛i, vede˛i c„ am Ónceput ∫i Óncepem dezbateri..., nu trebuie s„ fie modificate toate articolele. V„ rog s„ observa˛i c„...

Nu avem materialele!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Ast„zi — v„ rug„m s„ le ridica˛i de la casete — au fost Ónaintate grupurilor parlamentare.

Practic nu sunt modificate dec‚t raportat la...

## **Domnul Ion C‚rciumaru**

**:**

Dec‚t îpe ici, pe colo, Ón p„r˛ile esen˛iale“!

Sigur, a∫a cum spune domnul senator Ion C‚rciumaru, îpe aici, pe colo, prin p„r˛ile esen˛iale“, dar numai acolo unde prevederile regulamentului se impun s„ fie puse de acord cu prevederile Constitu˛iei.

Da, domnul senator Constantinescu. Sper c„ sunte˛i Ónc‚ntat de solu˛iile propuse.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S-a mai f„cut deja observa˛ia, este o lege foarte important„, este o lege organic„, este o lege pe care ne vom desf„∫ura activitatea Ón continuare. Nu cred c„ este cazul s„ facem ∫i modificarea Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a Senatului îla trap“. Œmi cer scuze pentru expresia neacademic„, dar aceasta este formula care se propune.

Credem c„ nu se va Ónt‚mpla absolut nimic, nu se va pierde absolut nimic, dac„ Biroul permanent va accepta

ca studierea regulamentului s„ o facem Ón cursul acestei s„pt„m‚ni ∫i s„ depunem luni amendamentele.

Nu cred c„ este absolut nici o pierdere. Este nevoie s„ avem un Regulament care s„ ne ajute s„ func˛ion„m, nu numai pentru un an de zile, ci pentru o perioad„ mai lung„. Este nevoie s„ permite˛i ∫i celorlal˛i senatori s„ se exprime ∫i s„ formuleze propuneri de modificare.

Nu credem c„ un grup, c‚t de larg ar fi el, care a f„cut aceste propuneri poate s„ acopere tot ceea ce g‚nde∫te plenul Senatului.

Deci v„ rug„m s„ accepta˛i ca amendamentele s„ le depunem luni.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Modificarea regulamentului sigur c„ nu se face nici la trap, nici la galop, ea este impus„ obligatoriu de c„tre revizuirea Constitu˛iei. Deci noi nu putem s„ desf„∫ur„m activitate Ón Senat, Ón continuare, pe proiectele de lege transmise de Guvern, dup„ data intr„rii Ón vigoare a Constitu˛iei, dec‚t dup„ procedura nou„.

De aceea este prima prioritate a Senatului: s„ Ó∫i adopte regulamentul de lucru.

A doua chestiune — nu v„ sup„ra˛i, eu vreau s„ v„ r„spund doar din punct de vedere tehnic. Constitu˛ia s-a modificat Ón Parlament Ón urm„ cu o lun„ ∫i jum„tate, deci noi cunoa∫tem care sunt textele care aduc modific„ri Ón consecin˛„ Regulamentului Senatului.

De aceea v„ rug„m s„ formula˛i amendamente, a∫a cum s-a stabilit, p‚n„ miercuri la orele 10,00, pentru a putea fi luate Ón dezbatere Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, acolo unde toate grupurile parlamentare au reprezentan˛i.

## V„ mul˛umesc.

S„ intr„m Ón dezbaterea ultimului punct Ónscris Ón ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, semnat la Moscova la 4 iulie 2003.

Da˛i-mi voie s„ salut prezen˛a domnului ministru Mircea Geoan„ Ón plenul Senatului.

V„ rog, domnule ministru, s„ v„ ocupa˛i locul ∫i s„ prezenta˛i expunerea de motive Ón numele Executivului.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru politic„ extern„.

## **Domnul Mircea Geoan„ —** _ministrul afacerilor externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ semnarea la 4 iulie, Ón acest an, a Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare dintre ˛ara noastr„ ∫i Federa˛ia Rus„, numit generic ∫i Tratatul politic de baz„, ∫i, o dat„ cu aceasta, a Declara˛iei comune a mini∫trilor de externe a celor dou„ ˛„ri, iat„-ne intra˛i Ón faza decisiv„ a ratific„rii acestor documente de c„tre cele dou„ parlamente. Acest moment va avea o implica˛ie deosebit„ asupra viitorului rela˛iilor rom‚no-ruse.

Domnule ministru, da˛i-mi voie s„ v„ mul˛umesc p‚n„ la acest moment pentru expunerea f„cut„. Sigur c„, dup„ ce vor lua cuv‚ntul colegii din grupurile parlamentare, ve˛i avea posibilitatea s„ r„spunde˛i, dac„ au o serie de Óntreb„ri de formulat sau de puncte de vedere exprimate.

Invit pe colegii din Comisia pentru politic„ extern„ s„ exprime punctul de vedere al comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Venim s„ v„ inform„m c„ Ón ∫edin˛a din 16 septembrie, Comisia pentru politic„ extern„ a Senatului a luat Ón dezbatere proiectul de lege, iar Ón urma examin„rii proiectului de lege, membrii comisiei au apreciat c„ prin semnarea acestui tratat de c„tre pre∫edin˛ii celor dou„ ˛„ri, dup„ un Óndelungat ∫i laborios proces de negociere, se creeaz„ cadrul juridic de natur„ a garanta normalizarea ∫i relansarea rela˛iilor rom‚no-ruse, intrarea acestora Óntr-o nou„ etap„ dup„ un deceniu de stagnare. Asigur‚nd un cadru politic favorabil, tratatul pune bazele unei cooper„ri deschise ∫i constructive rom‚no-ruse Ón toate domeniile de interes comun, at‚t Ón cadru bilateral, c‚t ∫i Ón cadru regional ∫i interna˛ional. Document fundamental al cooper„rii bilaterale, tratatul reprezint„, totodat„, din punct de vedere politic un pas important pentru abordarea ∫i configurarea unor rela˛ii noi, Óntr-o lume Ón transformare, Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„.

Probleme sensibile cum sunt sistemele de alian˛„, sistemele de valori ∫i op˛iunea comun„ pentru modernizare prin asimilarea valorilor europene Ó∫i g„sesc Ón cuprinsul tratatului o expresie modern„, Ón consens cu evolu˛iile pe plan interna˛ional. De altfel, domnul ministru de externe, domnul Geoan„, s-a referit pe larg la aceste aspecte.

A∫ dori s„ v„ mai informez c„ membrii comisiei au salutat voin˛a politic„ de care au dat dovad„ guvernele de la Bucure∫ti ∫i Moscova pentru solu˛ionarea unor probleme care Ómpiedicau normalizarea rela˛iilor rom‚noruse ∫i au apreciat c„ at‚t prevederile tratatului, c‚t mai ales declara˛ia comun„ reprezint„ o formul„ echilibrat„, de compromis, care permite g„sirea unui r„spuns politic modern, pragmatic la problemele trecutului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. S-au primit avize favorabile din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i a Comisiei economice.

Doresc s„ v„ mai informez, totodat„, c„ tratatul ∫i declara˛ia politic„ au fost puse la dispozi˛ia Comisiilor pentru politic„ extern„, a presei ∫i a societ„˛ii, Ón general, imediat dup„ semnarea acestora.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, declar deschise dezbaterile generale. V„ rog s„ exprima˛i punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Grupul parlamentar P.S.D.

Domnul senator Pris„caru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru al afacerilor externe,

Stima˛i colegi, Stimate colege, Doamnelor ∫i domnilor,

Ca urmare a negocierilor politico-diplomatice care au durat peste 10 ani, la 4 iulie anul curent, pre∫edin˛ii Ion Iliescu ∫i Vladimir Putin au semnat la Moscova Tratatul politic de baz„ dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„.

Azi ne revine nou„, senatorilor, r„spunderea de a ratifica acest important document interna˛ional. Subliniez de la bun Ónceput c„ Grupul P.S.D. din Senat va vota pentru ratificarea Tratatului, cu convingerea c„ acesta serve∫te intereselor de perspectiv„ a celor dou„ ˛„ri, colabor„rii ∫i stabilit„˛ii Ón zon„.

Desigur, poate fi pus„ o Óntrebare. De ce un Tratat politic de baz„ cu Federa˛ia Rus„? Sunt necesare mai multe r„spunsuri.

Œn primul r‚nd, pentru c„ rela˛iile rom‚no-ruse se aflau de mai mul˛i ani Óntr-o stare nefireasc„, la un nivel extrem de sc„zut, ∫i aceasta Ón condi˛iile Ón care via˛a interna˛ional„ a fost dezideologizat„, fiind dominat„ de pragmatism. Rela˛iile rom‚no-ruse erau Ón prea mare m„sur„ grevate de trecut, un trecut Ón care au existat deopotriv„ ∫i lucruri bune, ∫i rele, cu inerente sui∫uri ∫i cobor‚∫uri.

Semnarea tratatului reprezint„ o expresie a dorin˛ei de proiectare a unei noi imagini a rela˛iilor dintre Rom‚nia ∫i Rusia, dep„∫indu-se numeroase iner˛ii ∫i prejudec„˛i, manifestate de ambele p„r˛i, care au viciat normalizarea ∫i dezvoltarea acestora.

Œn aceste condi˛ii, noi trebuie s„ pornim de la realitate, de la ceea ce reprezint„ Rusia Ón zilele noastre ∫i de la locul Rom‚niei Óntr-o viitoare Rom‚nie unit„ ∫i parte a alian˛ei transatlantice.

Rusia este pe cale s„ ias„ Ónt„rit„ dintr-un deceniu de dezordine, ca urmare a c„derii comunismului ∫i dizolv„rii Imperiului sovietic. Rusia redevine un actor stabil ∫i fiabil al echilibrului la scar„ mondial„, este o putere nuclear„ impresionant„, membru fondator al Na˛iunilor Unite ∫i membru permanent al Consiliului de Securitate, dar mai ales este posesoarea unor imense resurse naturale spre care se Óndreapt„ cu interes marii gigan˛i economici. Nu Óncape Óndoial„ c„ îEra Putin“ marcheaz„ stabilizarea vie˛ii economice ruse∫ti ∫i afirmarea Rusiei Óntr-o nou„ dinamic„ pe plan interna˛ional. Nimeni nu-∫i poate permite azi s„ ignore Rusia, inclusiv Rom‚nia, a c„rei istorie este legat„ de evolu˛iile Ón plan politic ale marelui vecin de la r„s„rit, chiar dac„ este ceva mai Óndep„rtat.

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul senator Gheorghe Buzatu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am ascultat cu deosebit interes ultima parte a expunerii domnului ministru de externe, Excelen˛a Sa domnul Mircea Geoan„, ∫i, de asemenea, interven˛ia colegului nostru, senatorul Ghiorghi Pris„caru.

Documentul care se supune aten˛iei noastre ast„zi este foarte interesant, eu l-a∫ numi cardinal pentru definirea rela˛iilor externe ale Rom‚niei. Este oarecum surprinz„tor faptul — dar asta este ordinea pe care noi o aprob„m la Ónceput de ∫edin˛„ —, c„ acest document este supus aten˛iei noastre, a∫a, la un sf‚r∫it de ∫edin˛„, trebuind s„ mergem mai repede, trebuind s„ fie aprobat ast„zi sau data viitoare ∫i trebuind ca discu˛iile s„ fie, Óntr-un fel, comprimate.

Cu toate acestea, av‚nd Ón vedere importan˛a materiei, cred c„ acest document merit„ mai mult„ Ón˛elegere din partea noastr„, merit„ o dezbatere ceva mai larg„ ∫i nu cred c„ aceast„ jum„tate de or„ care ne-a mai r„mas este suficient„ pentru studiul atent al acestui document.

O prim„ constatare. Am Ón fa˛„ documentul primit la caset„. Deci, mai mult dec‚t scrie Ón ordinea de zi, este Legea pentru ratificarea Tratatului de c„tre Camera Deputa˛ilor ∫i Senatului. O prim„ surpriz„ este urm„toarea (citez din text):

îParlamentul Rom‚niei adopt„ prezenta lege.

Art. 1 — Se ratific„ Tratatul privind rela˛iile prietene∫ti... ∫i

Art. 2 — Declara˛ia comun„ a mini∫trilor afacerilor externe.“

De∫i Ón expunerea de motive se precizeaz„ un lucru c‚t se poate de clar, c„ aceast„ declara˛ie, din punct de vedere juridic, nu reprezint„ o anex„ a tratatului... Atunci de ce este inclus„ Ón acest proiect de lege? Pentru c„ aici este ∫i eficien˛a hot„r‚toare, radical„, cardinal„, a acestui proiect de lege. De vreme ce Tratatul privind rela˛iile prietene∫ti con˛ine prevederi — Ón articolele sale, 19 sau 20, c‚te sunt aici — care pot fi Ónt‚lnite Ón orice documente de aceast„ natur„, ei bine, aceast„ Declara˛ie comun„, semnat„ tot la 4 iulie anul acesta la Moscova, ridic„ importante probleme referitoare la trecut, la prezent ∫i la viitor.

Orice am spune noi, este greu de crezut c„ Federa˛ia Rus„, din momentul Ón care s-a semnat tratatul, Ó∫i va schimba politica. De 300 de ani politica Rusiei a fost ∫i va r„m‚ne aceea∫i. Ne g‚ndim la ce va fi Rusia democrat„ de m‚ine. R„m‚ne de v„zut, dar marile puteri, a∫a cum a explicat foarte bine un cunoscut om politic britanic, înu au sentimente, ci ele au numai interese“. ™i mie Ómi este foarte greu s„ cred c„ din acest moment, din 4 iulie, dintr-o dat„, Rusia Ó∫i schimb„ politica fa˛„ de Rom‚nia.

Domnule profesor, v„ rog s„ limita˛i expunerea.

Da, bineÓn˛eles, doar nu am timpul limitat de vreun regulament Ón aceast„ privin˛„...

V„d c„ v„ referi˛i la Rusia sovietic„ ∫i la altele. V„ rog s„ limita˛i expunerea.

Dar nu trebuie s„ pornim de la origini? Vre˛i s„ ajung la sf‚r∫it dintr-o dat„? Vre˛i, domnule... Vorbeam mai devreme, la declara˛ii politice, despre fostele regulamente. Vre˛i un simplu îDa“ sau îNu“?

Nu. Vrem punctul de vedere al grupului parlamentar. Pe acesta Ól ascult„m. V„ rog.

Nu uita˛i c„ un vechi Regulament al Senatului indica — m-am referit la Regulamentul din 1925 — c„, din momentul Ón care... Doar azi am vorbit ∫i v„d c„ degeaba se face apel la documentele noastre din trecut. Din momentul, deci, Ón care un pre∫edinte de ∫edin˛„ — se preciza Ón Regulamentul de la 1925 — se implic„ Óntr-o discu˛ie, dup„ aceea el ar trebui s„ p„r„seasc„ fotoliul preziden˛ial.

Nu a˛i fost foarte atent ce a˛i prezentat, domnule profesor. A˛i prezentat...

Eu v„ rog s„ nu fiu Óntrerupt.

A˛i prezentat cazul c‚nd Ó∫i expune punctul de vedere. Eu v-am ascultat cu mult„ aten˛ie. Eu v-am spus numai, tehnic, s„ limita˛i expunerea.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da, dar este foarte interesant. Interesant, pentru dumneavoastr„ interven˛iile îtehnice“ nu cuprind puncte de vedere... cu toate c„ lucrurile stau exact pe dos. Pute˛i demonstra, cumva, contrariul? Revin Óns„: Fiind vorba de rela˛iile rom‚no-ruse ∫i sovietice, oric‚nd trecutul este foarte interesant. Dovad„ este c„ ∫i aceast„ anex„ — Declara˛ie comun„, cum Ói zice˛i — tot la trecut se refer„. Deci, o discut„m sau nu o discut„m? Abia am intrat Ón problem„, domnule pre∫edinte.

P„i, atunci, s„ ne preciz„m atitudinea... Nu pune˛i la vot c‚t timp trebuie s„ vorbesc despre ea?...

Œntr-un timp rezonabil. Dumneavoastr„ a˛i epuizat p‚n„ Ón acest moment 20 de minute.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Un timp rezonabil Ónseamn„ cel pu˛in o or„ la aceast„ problem„.

O or„ Óncep‚nd de aici Óncolo.

S„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, c„ nu m-a˛i determinat s„ pierd firul expunerii.

Sunt convins de asta ∫i nu asta am inten˛ionat.

Deci, fiind vorba de politica Rusiei...

Mai ales c„ vorbea˛i de Rusia sovietic„.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V-a˛i pripit, ca de obicei, dar v„ Ón˛eleg... Deci, fiind vorba de politica Rusiei ∫i a Rusiei sovietice, domnule pre∫edinte, pretutindeni Ón lume, cei care se ocup„ de rela˛iile externe ale Rusiei nu se numesc parlamentari, ci se cheam„ kremlinologi. Deci, din momentul Ón care s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 semnat tratatul, haide˛i s„-l l„s„m Ón seama kremlinologilor. Œmi pare r„u, dar va veni momentul c‚nd, poate, ve˛i fi contrazi∫i pe aceast„ tem„.

Voi ajunge ∫i la acel aspect, de∫i dumneavoastr„ Ómi impune˛i o limitare de timp... Totu∫i, v„ spun c„ mai am nevoie de o jum„tate de or„, cel pu˛in.

Este mult sau este pu˛in?

Vas„zic„, semnarea acestui tratat a necesitat 11 ani ∫i noi acum, c‚nd Ól discut„m, trebuie s„ ne gr„bim...

Un an a durat.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu. Vorbesc de c‚nd au pornit negocierile, pe urm„, la 1995, la reluarea lor ∫i la stadiul actual. Noi acum ar trebui, Ón 10 minute, s„ rezolv„m aceast„ problem„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Tratatul care a fost semnat la 4 iulie confirm„ Óntru totul politica extern„ pe care Rusia ˛arilor ∫i Rusia sovietic„ au dus-o, Ón toate direc˛iile, Ón toate privin˛ele, pentru toate ˛„rile, ∫i vizavi de Rom‚nia, Óndeosebi. Œn acela∫i timp Óns„ — ∫i regret acest lucru — confirm„ ∫i sl„biciunile pe care le-a manifestat diploma˛ia rom‚n„. Eu nu Ónclin s„ cred c„ aici Bucure∫tii au ∫tiut s„ conduc„ firele negocierilor, c‚t se poate, foarte bine, pentru c„, vizavi de textul tratatului, cum am spus, care con˛ine prevederi obi∫nuite, ele nu ne apar, nu sunt stranii, nu aduc nimic nou, sunt texte comune, principii cunoscute... Ei bine, Declara˛ia comun„ afecteaz„ semnarea acestui tratat, ratificarea lui, Óngreuneaz„ votul Parlamentului.

C‚teva dintre problemele care sunt atinse Ón Declara˛ia comun„ denot„, c‚t de colo, c„ Rusia nu a renun˛at cu nimic la preten˛iile sale bine ∫tiute ∫i ne pune pe noi Óntr-o situa˛ie dificil„, delicat„, ne face s„ ne asum„m responsabilit„˛i care nu sunt ale noastre.

Nu era nevoie acum — cred eu — s„ se fac„ trimitere la Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, care v„d Ón textul Declara˛iei c„ este ∫i condamnat. Condamnat de c„tre cine? Parlamentul de la Moscova a condamnat deja acest pact Ónc„ la 24 decembrie 1989 ∫i l-a declarat î _nul ab initio_ “. Asta este formula la care s-a ajuns pe vremea lui Gorbaciov. El era atunci liderul statului sovietic. ™i am avut onoarea s„-l cunosc pe secretarul s„u, pe domnul Aleksandrov. Am dezb„tut aceast„ problem„ — de asta spun c„ timpul este c‚t se poate de scurt — Ón 1991, la Chi∫in„u. Atunci, acolo a fost o consf„tuire interna˛ional„ a istoricilor, au participat speciali∫ti din vreo 20—30 de ˛„ri, inclusiv din Statele Unite, Fran˛a, Marea Britanie, Germania, Rom‚nia, Basarabia ∫i altele, inclusiv trimi∫i ai Senatului de la Bucure∫ti, iar pozi˛ia lor a fost clar„, a fost mai precis una, de condamnare ∫i respingere a pactului Hitler—Stalin. Ce s-a Ónt‚mplat cu acest pact? Œn mod fals i se spune aici îdin 23 august“ . El a fost semnat Ón zorii zilei de 24 august 1939, atunci c‚nd ministrul de externe al Germaniei, Ribbentrop, a venit la Moscova ∫i, Ón prezen˛a lui Stalin, Ribbentrop ∫i Molotov au semnat pactul, Ón fapt un tratat de neagresiune reciproc„. Un tratat prin care cele dou„ puteri se angajau s„ nu poarte ac˛iuni ofensive una contra celeilalte. Pactul ca pactul, dar, Ón acela∫i timp, Germania ∫i U.R.S.S. au semnat un protocol secret ∫i, Ón esen˛„, trimiterea este la acest pro-

**:**

Rusia.

S-a aflat Rusia, da, Ón ultim„ instan˛„, dar Ónainte s-a aflat Anglia... s-a aflat Fran˛a... ™i Statele Unite au f„cut demersuri Ón acest sens. ™i, ast„zi, vedem c„ dintre toate marile puteri r„m‚ne singur statul rom‚n vinovat pentru aceast„ alian˛„. Adolf Hitler a devenit un aliat de ocazie pentru noi. Nu o spune Gheorghe Buzatu, devenit senator azi. Cei mai mari istorici ai Germaniei de dup„ 1945 au demonstrat acest lucru. Men˛ionez un nume: Andreas Hillgruber, care a f„cut ∫coal„ Ón istoriografia european„ postbelic„. El vorbea de o alian˛„ de moment, de faptul c„ a fost un r„zboi paralel al Rom‚niei cu acela al Germaniei. C„ Ón propaganda de r„zboi a Uniunii Sovietice Rom‚nia a fost, din motive ... de propagand„, pus„ mereu Ón aceea∫i balan˛„ cu Germania, asta este cu totul altceva. C„ Ón propaganda de r„zboi a Statelor Unite ∫i a Marii Britanii a fost introdus„ tot aici, ∫i asta este altceva. De Ón˛eles pentru scopurile de atunci de r„zboi, dar care nu-s acceptabile Ón prezent. Ast„zi, dup„ 60 de ani, a face aceast„ confuzie este de nepermis. De ce? A fost un r„zboi pe care Rom‚nia l-a purtat p‚n„ la limitele extreme. P‚n„ unde a condus-o for˛a armelor. Mare∫alul Antonescu, care s-a aflat atunci la conducere ∫i care a avut aprobarea for˛elor politice de la Bucure∫ti, cel pu˛in p‚n„ la atingerea Nistrului, a explicat c„ nu el, nu Rom‚nia puteau s„ determine, Ón momentul X sau Y, clipa Ón care p„r„sea r„zboiul ∫i dicta armatei: îB„ie˛i, mergem acas„, ne-am atins idealurile“. R„zboiul era planetar, ∫i nu unei ˛„ri ca Rom‚nia, nu unei puteri mici sau foarte mici i se permitea, i se putea Óng„dui s„ decid„ momentul Ón care se retr„gea ori stopa r„zboiul.

Dar faptul c„ R„zboiul din R„s„rit era unul drept a fost recunoscut chiar de Uniunea Sovietic„ pentru c„, Ón ultima Óntrevedere pe care ministrul nostru de atunci la Moscova, Grigore Gafencu, a avut-o cu Molotov, ministrul de externe al U.R.S.S., la 24 iunie, dup„ ce Óncepuse r„zboiul, s-au dat unele explica˛ii. Deci, la 24 iunie 1941, Molotov, Óntr-un mod indirect, ∫i-a exprimat regretele pentru cele petrecute, iar Gafencu i-a repro∫at Ón acest fel: îŒn acest r„zboi, dumneavoastr„ ne-a˛i introdus pentru c„, prin preten˛iile nes„buite pe care le-a˛i avansat anul trecut, iat„, ne-a˛i determinat s„ fim aici, al„turi de Germania“. ™i c‚nd f„cea Gafencu acest lucru? Atunci c‚nd U.R.S.S. nu ∫tia, la 24 iunie 1941, v„ spun cu siguran˛„ c„ Moscova nu Óndr„znea m„car a Óntrez„ri Ón vreun fel victoria Ón Al Doilea R„zboi Mondial, nici m„car ca lumini˛a de la cap„tul tunelului, pentru c„ era o imposibilitate. Cu o armat„ Ón stadiul Ón care o adusese Stalin Ónainte de 1941, atunci c‚nd decapitase conducerea armatei ro∫ii ... care devenise totalmente nepreg„tit„ ...

Domnul senator, v„ rog s„ concluziona˛i...

Noi discut„m despre tratat.... Dumneavoastr„, de o jum„tate de or„, de fapt, exact de 37 minute, a˛i Ónceput s„ ne povesti˛i r„zboiul...

... V„ prinde bine aceast„ poveste ... Dar discutam despre Tratatul din 4 iulie cu trimitere la R„zboiul din R„s„rit...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

A˛i Ónceput s„ ne povesti˛i r„zboiul. V„ rog s„ v„ referi˛i la tratat....

Sunt bune ∫i pove∫tile, a˛i v„zut ∫i la regulament, domnule pre∫edinte... Din c‚nd Ón c‚nd e bine s„ mai auzim ∫i pove∫ti..., dar adev„rate...

Da˛i-ne posibilitatea ca, peste o lun„, ca peste un an, s„ citim toate aceste lucruri din cartea dumneavoastr„...

Nu, c„r˛ile sunt deja scrise ∫i ele de mult trebuiau citite, oricum Ónainte de-a se fi semnat documentele la Moscova, nu acuma...

Din punctul dumneavoastr„ de vedere...

scuze, dar s„ condamne un r„zboi drept ∫i popular, R„zboiul din R„s„rit, purtat de poporul rom‚n Óntreg.

La procesul s„u, din 1946, Ion Antonescu s-a exprimat Ón sensul c„, atunci c‚nd s-au f„cut dou„ plebiscite, nu spun referendum, pentru c„ este prea aproape de noi, s-a g„sit un grup de nebuni, de vreo 5 000 de comuni∫ti, care, at‚t ∫i nimic mai mult, au votat contra r„zboiului. Œn rest, a fost epopeea poporului rom‚n Ón secolul al XX-lea. A fost ca Ón vremurile antice. Un nou Anabasis pentru noi. Marin Preda se g‚ndea c„ uneori e nevoie de a∫a ceva pentru un popor. La urma-urmei, sunt r„zboaie care sunt echivalente cu marile revolu˛ii.

Teoria r„zboiului...

Nu este nici o teorie... Este teoria realit„˛ii... Este nevoie ca un popor s„ dea dovad„ de acest spirit de lupt„. ™i rom‚nii l-au exersat de la 1941 la 1944. Voi reveni la aceast„ problem„, dar ...

P„i, asta este surprinderea mare. C„ toate aceste chestiuni, care sunt spre cuno∫tin˛„ general„, au fost demult rezolvate, rezultatele nu au fost publicate Ón primul r‚nd de istoricii rom‚ni, pentru c„ la noi nu a fost posibil, o bun„ perioad„, s„ fie tratate asemenea aspecte, ci de istoricii str„ini. ™i aici, istoricii britanici, americani ∫i germani sunt Ón frunte. ™i, iat„, eu cred c„ era de datoria diploma˛ilor no∫tri s„ cunoasc„ aceste aspecte, s„ fi devenit speciali∫ti Ón materie. Nu se poate aborda, trata ∫i rezolva trecutul Ón asemenea termeni, condamn‚nd Pactul, precum ∫i participarea Rom‚niei la Al Doilea R„zboi Mondial, de partea Germaniei hitleriste, din momentul Ón care recunoa∫tem c„ a fost un r„zboi drept ∫i paralel al Rom‚niei Ón 1941—1944. O spun rezultatele cercet„rilor istorice cele mai serioase. Nu este posibil s„ vin„ diplomatul, s„ vin„ omul politic, dup„ aceea... ca s„ anuleze concluziile oamenilor de ∫tiin˛„... Mai cunoa∫tem asemenea epoci ∫i consecin˛ele lor... Diploma˛ii nu pot s„-∫i Ónsu∫easc„ anumite puncte de vedere, altele dec‚t cel ce exprim„ Adev„rul.

Federa˛ia Rus„ ∫i Rom‚nia Ó∫i exprim„ hot„r‚rea de a dep„∫i îmo∫tenirea negativ„“ a trecutului. P„i, ace∫ti termeni Ónseamn„ c„ aceast„ mo∫tenire negativ„ a trecutului este, func˛ioneaz„. Cum dep„∫im aceste aspecte negative, dac„ nu privim adev„rul Ón fa˛„? Ru∫ii ∫tiu cel mai bine unde au gre∫it fa˛„ de noi. Ar fi foarte curios s„ o face˛i, a∫a, pe detectivii ∫i s„ p„trunde˛i Ón arhivele ruse∫ti de acum, unde directivele descoperite sunt foarte clare, a∫a cum au fost ∫i Ón trecut. Pe aceste probleme ale Basarabiei, Bucovinei ∫i, Ón ansamblu, ale Rom‚niei, v„ asigur c„ ru∫ii, Ón arhivele lor, doar schimb„ dosarele de la un raft la altul, dar concep˛ia lor Ón ceea ce ne prive∫te, nicidecum.

De aceea, sunt convins c„ ei, Ón sinea lor, sunt mul˛umi˛i, ne privesc cu bucurie autosatisfac˛ia noastr„, ∫i-i Ón˛eleg, pot s„ spun c„-i felicit, pentru c„ evident este izb‚nda lor diplomatic„, au inclus Ón Declara˛ie aceast„ prevedere. Da, din punctul lor de vedere, este un succes diplomatic a sili Rom‚nia, dup„ 60 de ani, nu s„-∫i cear„

V„ rog, uita˛i-v„, cu c‚t entuziasm au primit aceast„ veste colegii...

Dar Declara˛ia mai intr„ Óntr-o chestiune, Óntr-un domeniu care chiar c„ ne doare pe to˛i. Este Tezaurul rom‚nesc de la Moscova. Ce este acest tezaur? Cum de ne Óng„duim s„ renun˛„m at‚t de u∫or la el, s„ am‚n„m rezolvarea situa˛iei sale _sine die_ , pentru c„ aceast„ Comisie care se va forma, care trebuie s„ studieze arhivele etc., etc. nu va ajunge la nici un rezultat. Asta o spun pentru stenogram„, ca s„ r„m‚n„ scris, pentru confruntarea cu rezultatele ce se vor constata peste 5 ani sau peste 10 ∫i 20 de ani!

Vas„zic„, Rom‚nia a ajuns ast„zi, c‚nd se afl„ Ón situa˛ia de a avea nevoie de dolari, s„ renun˛e a∫a, cu mare larghe˛e, la un fond de aur care a fost bine constituit, a fost trimis la Moscova Ón 1917, cu o destina˛ie bine ∫tiut„, am avut asigur„ri din partea Angliei ∫i a Fran˛ei c„ vor interveni pentru a se rezolva problema, iar, ast„zi, noi admitem c„ chestiunea tezaurului trebuie l„sat„ Ón seama unei comisii.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œncerca˛i s„ merge˛i la Moscova. Eu m-am dus de unul singur. Am fost trimis de Academia Rom‚n„. Domnul senator Pris„caru ∫tie. Eram cercet„tor. ™oarece de arhiv„, cum se spune... Dar, revin, Óncerca˛i s„ merge˛i la Moscova Óntr-o delega˛ie oficial„, ∫i prima Óntrebare care vi se va pune: îDumneata nu vii dup„ tezaur“?! Nu, domnilor. Nu m„ interesa tezaurul. De∫i am g„sit documente ∫i despre tezaur. Or, cine poate crede c„ Ón viitor ru∫ii se vor ˛ine de cuv‚nt ∫i, atunci c‚nd va sosi la Moscova delega˛ia oamenilor de ∫tiin˛„ rom‚ni, a politicienilor, economi∫tilor etc., etc., i se pune totul la dispozi˛ie. Nicidecum!

Pot s„ precizez c„ ei cunosc cu precizie unde se afl„ ∫i ce mai reprezint„ tezaurul nostru de acolo. C‚nd a fost vorba, de la Kremlin s-a ∫i dat un semnal Ón 1935, dup„ ce Titulescu a semnat cu Litvinov restabilirea rela˛iilor diplomatice Ón 1934, s-a dat un ucaz ca s„ ni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 se dea ceva Ónapoi ∫i, imediat, s-a descoperit tezaurul. Au ∫tiut unde-i era locul. ™i ni s-au dat atunci manuscrise ale Academiei Rom‚ne, c„r˛i vechi, ni s-au dat tablouri, Grigorescu etc., etc.

Œn 1956, c‚nd s-au primit la Moscova alte semnale, se p„streaz„ aici la Arhivele Statului din Bucure∫ti scrisoarea lui Hru∫ciov c„tre Gheorghiu-Dej, imediat au g„sit o alt„ parte din tezaur (Clo∫ca cu puii de aur etc., etc.) ∫i delega˛ia rom‚n„ trimis„ acolo, compus„ din Tudor Arghezi, George Oprescu, cunoscutul istoric al artei rom‚ne∫ti, ∫i al˛ii, imediat au primit materiale ... Ba, la Óntoarcere, ei au f„cut un c„r˛oi cuprinz‚nd povestea tezaurului restituit par˛ial.

V„ rog s„ nu Óncheia˛i, c„ mai avem zece minute p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

S„ ∫ti˛i c„ abia de data aceasta intru Ón materia adev„rat„!

Ne bucur„m! Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Eu v„ mul˛umesc c„ m„ mai Óntrerupe˛i pentru c„ Ómi da˛i c‚te o ∫ans„, c‚t de c‚t, Óntruc‚t a venit iarna, sunt pu˛in r„gu∫it, iar dumneavoastr„ Ómi Óng„dui˛i s„-mi iau mici pauze...

Eram Óngrijorat.

... Totu∫i, istoria merge Ónainte, indiferent de grijile dumneavoastr„. M„ g‚ndesc cu mare pl„cere c„, spre exemplu, joi, c‚nd va continua discu˛ia la acest tratat, voi fi eu pre∫edinte de ∫edin˛„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

Nu mai e ∫edin˛„ joi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu mai este joi? S-a desfiin˛at ∫i asta? Joia cealalt„, atunci, oricum la o ∫edin˛„ viitoare, dumneavoastr„ ve˛i fi aici ∫i o s„ vede˛i c„ eu nu o s„ v„ Óntrerup, v„ voi Óndemna s„ spune˛i tot ce ∫ti˛i.

Œmi cer scuze dac„ vi se pare c„ v-am Óntrerupt, dar, indiferent de scaunul pe care-l voi ocupa Ón Senat, voi manifesta acela∫i respect fa˛„ de dumneavoastr„.

Nici nu m-am Óndoit vreodat„, domnule pre∫edinte. Deci merit„ Rom‚nia asemenea Declara˛ie comun„?

## Da!

Dumneavoastr„, pentru c„ sunte˛i cu îDa“-ul , o s„ vota˛i Declara˛ia. Œn ceea ce ne prive∫te, noi vom avea ni∫te rezerve care se vor exprima la vot ∫i probabil c„ acest lucru nu va mai Ónt‚rzia mult, deoarece domnul pre∫edinte crede c„ este cazul s„ m„ opresc aici. Multe aspecte, Ón felul acesta, r„m‚n Ón afara aten˛iei noastre.

Œmi pare r„u, nu sunt economist, nu sunt finan˛ist s„ intru Ón esen˛a, Ón fondul problemelor care sunt atinse prin tratatul propriu-zis, dar chestiunea st„ Ón felul urm„tor pentru mine ca unul ce vine din tagma istoricilor: avem noi Ón continuare capacitatea s„ r„spundem tuturor proiectelor pe care Rusia ni le ofer„ pe plan economic ∫i financiar, ori r„m‚nem asemenea unui ∫oricel care zg‚nd„rim un elefant ∫i, atunci c‚nd trecem podul, Ói sufl„m Ón ureche s„ fie atent c‚t de mult tremur„ podul pe care tocmai trecem?

Avem noi deschiderea necesar„ ca s„ r„spundem ofertelor lor?

Tare mi-e team„ c„ nu!

Rusia a fost ∫i a r„mas aceea∫i — un imperiu. Cu ce oferte deschidem noi poarta spre R„s„rit pentru a crede c„ acest tratat — Ón acest domeniu, Ón aceast„ direc˛ie Ón care suntem trimi∫i pe linie economic„, ∫tiin˛ific„, financiar„ — are ∫anse extraordinare?

Deocamdat„, la noi diploma˛ia este orientat„ c‚nd spre Est, c‚nd spre Vest. C‚nd se orienteaz„ Óntr-o direc˛ie, se Ónchide poarta cealalt„, c‚nd deschidem poarta cealalt„ am tr‚ntit-o Ón nas pe cea din spate ... Or aceasta nu este o diploma˛ie.

Un imperiu, doamnelor ∫i domnilor, are o existen˛„ maxim„ de str„lucire, m„ refer, potrivit speciali∫tilor, de 250—300 de ani.

De ce s„ nu avem Ón vedere ∫i un asemenea element, c‚nd e vorba de a privi la viitor.

Ideea…

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu e vorba de idee, ne referim la cei care au trecut ∫i ne g‚ndim la ce va fi Ón sau cu Rusia peste 20—30 de ani. Merita s„-i facem noi asemenea concesii, s„ venim cu aceast„ Declara˛ie comun„ care este plin„ de falsuri istorice, care este plin„ de neadev„ruri flagrante, din punctul de vedere al poporului rom‚n, care, repet, acest popor a f„cut R„zboiul din R„s„rit? L-a pierdut! A pierdut, prima dat„, r„zboiul Ón 1944—1944, iar, Ón 1989—1990, l-a pierdut a doua oar„ o dat„ cu îr„zboiul rece“, ∫i este silit, este obligat Ón continuare s„ suporte toate tragediile unei b„t„lii Ón care a fost atras f„r„ voia sa ∫i Ómpotriva intereselor sale.

C‚t timp Rom‚nia va mai urma aceast„ politic„ de a reprezenta prea mult interesele altora ∫i nu interesele proprii? Fa˛„ de Rusia trebuie s„ urm„m exemplul Poloniei. Numai atunci c‚nd putem s„ exprim„m cu adev„rat interesele acestui popor, voin˛a sa, trecutul s„u, planurile lui de viitor, putem Óndr„zni s„ semn„m un asemenea document care s„ ne reprezinte pentru c„ altfel, ∫ti˛i, se Ónt‚mpl„, ceea ce s-a petrecut Ón 1940. Molotov Ón memoriile sale, Ón mod c‚t se poate de semnificativ, a considerat util s„ insereze ∫i aceast„ apreciere, cam Ón ace∫ti termeni: îAcum adres„m ultimatumul Rom‚niei pentru c„ sunt convins c„ ei, rom‚nii, nu vor lupta pentru ap„rarea Basarabiei ∫i Bucovinei...“ ™i, m„ Óntreb, dac„ ceea ce s-a petrecut atunci nu se repet„ acum.

Œn acest moment, semn„m tratatul, pentru c„, Ón mod sigur, Rom‚nia trebuie s„-∫i asigure acest florilegiu de tratate de care are nevoile pentru intrarea Ón Europa...

## Iar„∫i m„ Óntrerupe˛i?

Dar s„ ∫ti˛i c„ cu c‚t m„ duce˛i mai departe, eu c‚∫tig convingerea c„ discu˛ia merit„ aprofundat„...

V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Sunt multe de spus aici, eu cred c„ data viitoare o s„ fiu mai Ón form„, dar acum exprim punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare, care Ón mod conclusiv este cel pe care l-am exprimat deja.

Noi vom vota, dar, din ra˛iunile expuse, dintre care eu am prezentat aici — cu Óntreruperi destul de dese, dar toate au fost ... binevoitoare — numai c‚teva, noi, a∫adar, vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege pentru ratificarea Tratatului din 4 iulie 2003 c„ruia i s-a anexat Declara˛ia asupra c„reia am insistat.

Puteam s„ spun asta, nu-i a∫a, de la Ónceput? Dar a fost frumos ∫i a∫a, pentru c„ a∫a este la r„zboi...

Eu v„ doresc succes dumneavoastr„ urm‚nd s„ v„ vede˛i Óndeplinite toate obiectivele pe care vi le-a˛i propus prin semnarea acestor documente, dintre care, Óns„, unul nu este normal s„ fie f„cut cadou poporului rom‚n, pentru c„ el este def„im„tor, este ru∫inos pentru poporul rom‚n ... Am Ón seam„ aceast„ Declara˛ie comun„ a mini∫trilor afacerilor externe ai Rom‚niei ∫i Federa˛iei Ruse.

Œmi pare r„u pentru dumneavoastr„, c„ci Istoria m„ va confirma.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003

## Procedur„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œnainte de procedur„, dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine c„ trebuie s„ face˛i referire la un anumit text din regulament Ón baza c„ruia dori˛i s„ ridica˛i o problem„ Ón plen.

Deocamdat„ nu mi-am permis s„-l Óntrerup pe domnul senator Gheorghe Buzatu, care a dep„∫it cu 25 de minute programul afectat dezbaterilor legislative, dar apreciind c„ problema este extrem de important„ ∫i este corect ca reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare s„-∫i exprime pozi˛iile Ón aceea∫i ∫edin˛„, propun plenului Senatului continuarea dezbaterilor p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

V„ rog s„ vota˛i.

Sper c„ vor vota to˛i colegii prezen˛i Ón sal„.

Cu 80 de voturi pentru, 31 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, prelungirea programului de lucru p‚n„ la epuizarea ordinii de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului.

V„ rog, domnul senator Mihai Lupoi, a˛i solicitat o problem„ de procedur„? Ave˛i cuv‚ntul. Renun˛a˛i? Dac„ ave˛i o problem„ de procedur„...

Era vorba c„ expirase termenul acordat acestei ∫edin˛e. Cerem am‚narea dezbaterilor.

Deci nu-mi puteam permite s„-l Óntrerup pe domnul profesor. L-am rugat doar s„ concentreze ∫i s„ limiteze discu˛ia, dar cum s„-l Óntrerup la jum„tate? Mul˛umesc.

Invit reprezentantul Grupului Partidului Na˛ional Liberal la discu˛ii. Are cuv‚ntul domnul senator Mircea IonescuQuintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„rturisesc c„ am ascultat cu un deosebit interes ∫i uneori chiar cu emo˛ie lec˛ia de istorie pe care ne-a prezentat-o distinsul nostru coleg, distinsul istoric, domnul profesor Gheorghe Buzatu, cu at‚t mai mult cu c‚t, din fericire sau din nefericire pentru mine, eu am tr„it aceast„ istorie ∫i am tr„it-o c‚nd Ón p‚ntecele mamei mele, Ómpreun„ cu tezaurul, am ajuns Ón Rusia. Din fericire pentru mine, f„r„ s„ fiu o parte din acest tezaur, eu am fost retrocedat. ™i am tr„it-o tragic Ón acel r„zboi care a Ónceput Ón 1941, nu am lipsit nici o clip„, cum nu lipsesc nici din ∫edin˛ele Senatului, ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul lui. Am ajuns p‚n„ spre por˛ile Stalingradului ∫i m„ Óntrebam — tot pentru stenogram„ spun — ce caut eu acolo, la 41 grade minus ∫i pentru cine lupt la por˛ile Stalingradului, ca ofi˛er de rezerv„ al Armatei Rom‚ne. N-am s„ spun mai mult despre aceste Ónt‚mpl„ri ale vie˛ii mele Ómpletite cu istoria pe care am ascultat-o ast„zi, ci am s„ m„ ocup... ∫i fiind jurist v„ asigur c„ voi

putea s„-mi exprim punctul de vedere foarte succint ∫i cu at‚t mai u∫or de Ón˛eles.

Este indubitabil c„ Tratatul dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, a c„rui ratificare o dezbatem ast„zi, poate avea Ónsemnate urm„ri Ón privin˛a normaliz„rii ∫i relans„rii rela˛iilor prietene∫ti ∫i de colaborare Óntre ˛„rile noastre, pun‚nd cap„t unei Óndelungate ∫i neprielnice perioade de stagnare ∫i de a∫teptare.

Tratatul, semnat de cur‚nd la Moscova, al„tur„ dou„ state aflate Ón zona grani˛ei r„s„ritene a NATO ∫i a Uniunii Europene, Óntr-o important„ Ón˛elegere bazat„ pe egalitate, parteneriat, Óncredere, respect ∫i avantaj reciproc.

Cu aceast„ ocazie, p„r˛ile contractante Ó∫i reafirm„ adeziunea fa˛„ de obiectivele ∫i principiile Ónscrise Ón Carta Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Ón Actul final de la Helsinki, precum ∫i Ón celelalte documente ale OSCE ∫i Consiliului Europei ∫i Ó∫i exprim„ dorin˛a de a contribui la opera de edificare a unei Europe noi, bazat„ pe primatul dreptului interna˛ional Ón rela˛iile dintre state, cu respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului, o Europ„ unit„ prin valorile comune ale democra˛iei, libert„˛ii ∫i statului de drept.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Œi consult pe colegii din Grupul parlamentar al Partidului Democrat dac„ doresc s„ intervin„. Nu. Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Puskás.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule ministru,

Distins Senat,

Am ascultat ∫i noi cu interes expunerea istoric„, dar deviza noastr„ este îcunosc‚ndu-ne trecutul, trebuie s„ privim spre viitor“. Or, viitorul Rom‚niei va fi asigurat numai Ón cazul Ón care ne Óncadr„m Ón curentul existent Ón prezent. Œn rela˛iile noastre interna˛ionale trebuie s„ avem o rela˛ie de colaborare, Ón special cu ˛„rile vecine, dar ∫i cu ˛„rile din fosta Uniune Sovietic„ ∫i cu actuala Federa˛ie Rus„.

Din acest punct de vedere, noi consider„m c„ semnarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare dintre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ este un pas important Ón normalizarea acestor rela˛ii ∫i c„ numai prin ratificarea acestui tratat putem face pa∫ii urm„tori Ón rela˛iile noastre cu Federa˛ia Rus„, dar ∫i Ón rela˛iile noastre cu Uniunea European„.

Am avut ocazia s„ fac parte din delega˛ia Rom‚niei, condus„ de domnul Pre∫edinte Ion Iliescu, care a participat la semnarea acestui tratat, la 4 iulie 2003, la Moscova ∫i, dintre multiplele discu˛ii, argumente ∫i contraargumente, eu am re˛inut doar pe cele referitoare la tradi˛iile noastre de colaborare economic„. Avem tradi˛ii bune Ón acest domeniu ∫i avem nevoie de continuarea acestor tradi˛ii economice. Toat„ lumea cunoa∫te faptul c„ ∫i Rom‚nia are nevoie de exportul gazelor naturale ∫i al altor agen˛i ∫i purt„tori de energie din Federa˛ia Rus„, dar ∫i noi avem nevoie de uria∫a pia˛„ ruseasc„ unde, c‚ndva, am fost prezen˛i cu foarte multe produse, Óncep‚nd cu mobile, cu textile, Ónc„l˛„minte, tricotaje, alimente ∫i a∫a mai departe, iar chiar acolo domnul pre∫edinte Putin a amintit c„ trebuie s„ revenim la normalitate ∫i Ón acest domeniu ∫i aceste produse rom‚ne∫ti trebuie s„ fie prezente din ce Ón ce mai mult pe pia˛a ruseasc„. Iar aceast„ prezen˛„ a produselor rom‚ne∫ti pe pia˛a din Rusia va Ónsemna noi locuri de munc„, va Ónsemna rezolvarea unor probleme sociale, va Ónsemna ∫i o cre∫tere economic„ din ˛ara noastr„.

Din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar, U.D.M.R.-ul, sus˛ine ∫i va vota ratificarea acestui tratat, cu g‚ndul spre viitor.

V„ mul˛umesc, domnule senator. ™i-au exprimat toate grupurile parlamentare... Am Ón˛eles c„ a solicitat cuv‚ntul ∫i domnul senator Sergiu Nicolaescu, da? Renun˛a˛i? Mul˛umesc.

Domnule ministru, dac„ aprecia˛i necesar s„ interveni˛i Ón urma discu˛iilor purtate Ón Senat?

Foarte pe scurt.

V„ rog.

## **Domnul Mircea Geoan„:**

Eu a∫ vrea s„ mul˛umesc pentru aceast„ dezbatere interesant„, s„ v„ reamintesc c„ aceast„ discu˛ie, pe aceste texte, a fost parte dintr-o dezbatere politic„ pe care Pre∫edintele Rom‚niei a avut-o la Palatul Cotroceni cu to˛i liderii partidelor parlamentare, inclusiv cu participarea pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, la care aceste argumente, aceste texte au fost prezentate ∫i am avut acceptul unanim al liderilor partidelor parlamentare, la acea dat„. Evident e o dezbatere politic„, e o dezbatere care are conota˛ii din trecut, care sunt Ónc„ dureroase pentru noi, dar Óntrebarea pe care trebuie s„ ne-o punem cu to˛ii este: ce se Ónt‚mpl„ ast„zi ∫i m‚ine cu interesul na˛ional rom‚nesc? Rom‚nia este ast„zi nu un aliat de ocazie al Occidentului, avem o ocazie s„ devenim o ˛ar„ respectat„, european„, mai influent„ ∫i mai puternic„, inclusiv mai atractiv„ Ón rela˛ia cu vecinii no∫tri de la R„s„rit ∫i credem c„ o rela˛ie modern„ ∫i dezinhibat„ cu Federa˛ia Rus„ este Ón interesul acestui moment al istoriei Rom‚niei. Credem c„ deblocarea rela˛iei politice va avea consecin˛e importante nu numai Ón plan economic ∫i comercial, dar inclusiv Ón dep„∫irea unor inhibi˛ii ∫i rezerve ale p„r˛ii ruse cu privire la discu˛ia vizavi de tezaur ∫i credem c„, Ón perioada urm„toare, constituirea acestei comisii, convenite la nivelul mini∫trilor de externe, care se afl„ pe agenda noastr„ diplomatic„, va permite o discu˛ie serioas„, sper„m noi, cu consecin˛e ∫i cu privire la acest subiect.

Nu a∫ vrea s„ intru Óntr-o dezbatere polemic„ vizavi de Al Doilea R„zboi Mondial, de alian˛a noastr„ cu Germania nazist„ sau de alte subiecte care au fost ridicate aici. Eu vreau s„ v„ spun c„ sunt Óncrez„tor Ón faptul c„ o Rom‚nie ancorat„ Ón Occident, de acum, pentru un lung ciclu istoric de pace, dezvoltare ∫i stabilitate are nevoie, ca parte a Occidentului, de o rela˛ie bun„ cu Federa˛ia Rus„. Aceasta este o cheie, inclusiv pentru alte interese ale Rom‚niei, inclusiv Ón raport cu ˛„rile imediat vecine nou„ la R„s„rit.

Acesta a fost spiritul care a animat diploma˛ia noastr„ Ón convenirea acestui text. Evident c„ vom fi extrem de vigilen˛i pentru ca ceea ce am convenit s„ se ∫i Óndeplineasc„. De aceea, eu consider c„ este un document oportun, care serve∫te interesului Rom‚niei Ón aceast„ etap„, ca membru iminent al NATO ∫i ca membru al Uniunii Europene Ón perioada imediat„ de timp. A∫ dori, Ónc„ o dat„, s„ spun, Ón numele Guvernului, c„ apreciem dezbaterea de aici, din Senat, ∫i apreciem ∫i maniera Ón care liderii forma˛iunilor parlamentare Ón perioada precedent„ au abordat acest subiect.

**:**

Nu ne da˛i note, v„ rug„m!

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Œnc„ o victorie ca asta ∫i suntem termina˛i!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Mul˛umesc tuturor colegilor care au intervenit Ón numele grupurilor parlamentare. Av‚nd Ón vedere c„ raportul comisiei este favorabil ∫i lipsit de amendamente, supun, printr-un singur vot, at‚t raportul comisiei, c‚t ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Rog colegii s„ voteze.

Cu 84 de voturi pentru, 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, raportul Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost aprobate.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

O list„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œn numele grupurilor parlamentare, v„ rog s„ scoate˛i o list„.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Programul legislativ al acestei zile s-a terminat.

Mul˛umesc, domnule ministru.

Noi continu„m cu ultimul punct Ónscris Ón ordinea de zi — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Executivului, dup„ o pauz„ de cinci minute, pentru a da posibilitatea colegilor care nu doresc s„ r„m‚n„ prezen˛i la acest ultim punct s„ p„r„seasc„ sala.

Invit Ón sal„ colegii senatori care au de formulat Óntreb„ri, interpel„ri sau au de primit r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului.

V„ rog, la Óntreb„ri sau interpel„ri?!

## **Domnul Gheorghe Hoha**

_**:**_

La interpel„ri!

M„ scuza˛i, nu este domnul senator Ungheanu l‚ng„ mine ∫i nu am lista, s„ nu cumva s„ creez...

O Óntrebare, domnule pre∫edinte, dac„...

Sta˛i pu˛in! Am luat mapa domnului senator Ungheanu, ca s„ nu fie discu˛ii Óntre noi c„ nu a˛i vorbit cum v-a˛i Ónscris sau, ∫tiu eu, s„ nu...

Grupul P.S.D. Este Ónscris la Óntreb„ri domnul senator Gheorghe Hoha.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii.

Pentru ora∫ul Hu∫i a fost aprobat, prin Hot„r‚rea de Guvern din 13 septembrie 1991, un spital cu 250 de paturi, cuplat cu dispensar policlinic — 600 consulta˛ii pe zi.

Nedumerirea noastr„ const„ Ón faptul c„ Ón proiectele de buget pentru anii 2001, 2002, 2003, 2004 s-au prev„zut sume care nu se mai rev„d. De exemplu, Ón anul bugetar 2001 s-au prev„zut pentru 2004, 66 miliarde, Ón 2002; tot pentru 2004, 50 de miliarde; Ón 2003, tot pentru 2004, 15 miliarde, deci au fost e∫alonate de la an la an, iar Ón 2004 pentru 2004 nici o sum„. Mai mult. Din cele 5 miliarde date Ón 2003, 2,5 miliarde au fost retrase.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ preciza˛i care este inten˛ia Ministerului S„n„t„˛ii referitor la investi˛ia ∫i finalizarea lucr„rilor la obiectivul îSpitalul municipal Hu∫i“ , pentru c„ trebuia s„ se termine Ón 2004, dup„ proiect, iar acum, Ón 2008.

De asemenea, v„ rug„m s„ preciza˛i care a fost mobilul retragerii sumei de 2,5 miliarde de lei din bugetul pe anul 2003 ∫i nu s-a prev„zut nici o sum„ pentru anul 2004.

Solicit r„spuns scris.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., primul coleg senator Ónscris ∫i la Óntreb„ri, ∫i la interpel„ri este domnul senator Corneliu Bichine˛.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Athanasiu.

M-am bucurat, domnule ministru, atunci c‚nd, Ón urm„ cu c‚teva luni, a˛i ajuns ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului. Sunt sigur c„ a˛i diagnosticat realitatea cu care v„ confrunta˛i de aici Óncolo o bucat„ de vreme, realitatea crud„ din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

A˛i aflat c„ suntem primii, Ón Europa, la analfabe˛i? Acum, s„-i l„s„m pe analfabe˛i Ón fericirea lor. Dar, ce facem cu semianalfabe˛i, care sunt mul˛i, ∫i deosebit de periculo∫i, unii dintre ace∫tia ajung‚nd chiar s„ conduc„ segmente importante ale societ„˛ii rom‚ne∫ti?

™ti˛i c„ tinerii profesori las„ catedrele de izbeli∫te ∫i pleac„ unde v„d cu ochii, la munci sezoniere Ón vest? Cum v-a˛i propus, domnule ministru, s„ stopa˛i acest p„gubos exod?! ™i, mai ales, c‚nd ∫i cu c‚t o s„ m„ri˛i lefurile cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar?

Domnule ministru,

Face˛i-i ferici˛i pe urma∫ii dumneavoastr„, la nepo˛i m„ g‚ndesc, care, Ón mod cert, se vor m‚ndri c„ un Ónainta∫ al lor a fost ministru Óntr-o ˛ar„ ce pare a nu-∫i mai g„si

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 matca. Interveni˛i acum, Ón for˛„ ∫i rapid, Ón rezolvarea crizei profunde din Ónv„˛„m‚ntul nostru. V„ ˛in curelele s„ o face˛i?! A∫tept r„spuns oral ∫i scris.

Sigur c„ da!

## V„ mul˛umesc.

Al doilea coleg senator din Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Ilie Petrescu.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.

Obiectul interpel„rii:

Domnule ministru, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, respectiv art. 38 alin. 1, 2 ∫i 5 ∫i art. 48 alin. 1, v„ aducem la cuno∫tin˛„ situa˛ia cu care se confrunt„ doamna Constantinescu Nicoli˛a, titularizat„ la catedra de instruire practic„ la ™coala general„ nr. 1 din Motru, care Ón urma tuturor demersurilor f„cute la forurile superioare din Ónv„˛„m‚nt cu privire la decizia de restr‚ngere a activit„˛ii Domniei sale nu a primit nici un rezultat ∫i nici un sprijin.

V„ rog s„-mi comunica˛i ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru solu˛ionarea problemei la care s-a ajuns Ón cazul doamnei Constantinescu Nicoli˛a, pentru a nu fi prejudiciat„ Ón drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti de care se bucur„, conform legii, precum ∫i m„surile luate Ómpotriva func˛ionarilor care au tergiversat rezolvarea prompt„ ∫i Ón spiritul legii a acestei situa˛ii. Transmitem al„turat materialul informativ.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator Partidul Rom‚nia Mare, Circumscrip˛ia Gorj, Ilie Petrescu.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, de asemenea Ónscris la interpelare ∫i la Óntrebare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

Domnule ministru,

Am rug„mintea s„-mi r„spunde˛i de ce nu se respect„ Legea nr. 38/2002, Ón sensul c„, p‚n„ Ón prezent, Guvernul nu a recunoscut fenomenul de secet„, care a afectat agricultura Ón vara anului trecut. Men˛ionez c„ produc„torii agricoli au depus numeroase dosare la direc˛iile agricole jude˛ene.

De asemenea, doresc s„ ∫tiu de ce nu s-au pl„tit Ón totalitate desp„gubirile pentru calamit„˛ile naturale, Ón special pentru factorul de Ónghe˛, c‚t ∫i motivele pentru care subven˛ia de 2 milioane de lei la hectar nu se acord„ ∫i pentru societ„˛ile comerciale, este vorba de S.R.L.-urile din agricultur„, care reprezint„ o form„ superioar„ de organizare a agriculturii.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, am s„ adresez ∫i Óntrebarea.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru T„n„sescu. Domnule ministru,

Am rug„mintea s„-mi prezenta˛i situa˛ia referitoare la plata taxelor ∫i impozitelor — impozitul pe profit, T.V.A., salarii, accize —, c‚t ∫i a contribu˛iei pentru pensii, ∫omaj, s„n„tate, a Societ„˛ii Comerciale îTrei Brazi“ S.R.L. din Piatra-Neam˛.

A∫ dori, cu prioritate, ca situa˛ia s„ prezinte Ón mod expres cotele corespunz„toare acestor taxe ∫i impozite pentru Insula Mare a Br„ilei, arendat„ de aceast„ societate. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Dumitru Codreanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pentru domnul ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului.

Domnule ministru,

De ce Ón bugetul ministerului pentru anul 2004 nu au fost prev„zute fonduri pentru terminarea lucr„rilor la construc˛ia îInspectoratul jude˛ean de protec˛ie a plantelor Boto∫ani“? Lucr„rile sunt spre final, fiind necesare aproximativ 7 miliarde de lei pentru alimentarea cu energie electric„ ∫i mobilierul necesar desf„∫ur„rii activit„˛ii. Construc˛ia, nefiind dat„ Ón folosin˛„, se degradeaz„ pe zi ce trece ∫i mai este ∫i descompletat„ de anumi˛i binevoitori.

Am apelat la aceast„ form„ de Óntrebare Óntruc‚t sunte˛i mai greu abordabil la discu˛iile pe buget. A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Dumitru Pop.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.

## Domnule prim-ministru,

Prin Sentin˛a nr. 117/2001 pronun˛at„ de Curtea de Apel din T‚rgu-Mure∫, Sec˛ia comercial„ ∫i contencios administrativ, confirmat„ de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, Sec˛ia comercial„, prin Decizia nr. 2153/2003, se dispune irevocabil anularea formelor ∫i actelor de privatizare frauduloas„ Óntocmite Ón vederea v‚nz„rii prin negociere a Societ„˛ii Comerciale îBalneoclimaterica“ Sovata.

Ca atare, v„ rog, domnule prim-ministru, s„ Ómi comunica˛i ce m„suri a˛i luat pentru ca hot„r‚rea judec„toreasc„ definitiv„ s„ fie pus„ Ón aplicare imediat ∫i, totodat„, ce sanc˛iuni ve˛i aplica celor ce se fac vinova˛i de privatizarea ilegal„ a sta˛iunii îBalneoclimaterica“ Sovata.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 îBalneoclimaterica“ Sovata s-a v‚ndut la îSalina“ Budapesta cu 40 miliarde lei, fiind compus„ din 115 vile, 5 hoteluri, baz„ de tratament, Lacul Ursu ∫i sute de hectare de teren etc., cu toate utilit„˛ile necesare, iar pentru repararea a dou„ vile apar˛in‚nd Ministerului Justi˛iei, din sta˛iunea Sovata, s-au achitat peste o sut„ miliarde de lei din bani publici.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Din partea Executivului au fost prezen˛i mai mul˛i domni secretari de stat, care am Ón˛eles c„ au Ónm‚nat r„spunsuri colegilor senatori, dar nu ∫tiu care sunt ace∫tia. Este foarte important, pentru ai desc„rca de obliga˛ia pe care o au, Ón sensul de a prezenta Ón Senat r„spunsuri.

Este prezent„ doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

Trebuia s„ oferi˛i r„spuns domnului senator Dumitru Codreanu.

## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei (din sal„)_ **:**

L-am Ónm‚nat!

La interpelarea privind autofinan˛area penitenciarelor, da?

**Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat Ón_

_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului (din sal„)_ **:**

De la Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ...

Pentru cine?

Pentru domnul senator Iuliu P„curariu.

Pentru domnul senator Iuliu P„curariu. Nefiind prezent, v„ rog s„ l„sa˛i r„spunsul scris. Œl ave˛i scris?

Da, Ól avem scris.

Iar pentru Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate ast„zi pentru Ministerul Agriculturii, b„nuiesc c„ ve˛i r„spunde Óntr-o ∫edin˛„ viitoare, fiind nevoie de documentare.

## **Domnul Adam Cr„ciunescu:**

Da.

## **Doamna Cristina Tarcea**

**:**

Da!

Mul˛umesc. V„ rog s„ lua˛i act Ón stenogram„. Ave˛i de oferit vreun r„spuns?

V„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,05._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 141/13.XI.2003 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul 44.496 lei