Datele de audiență pentru mediul rural au fost furnizate de sondajul efectuat la începutul anului 2008 (ian.–apr.), celelalte două sondaje oferind date de audiență numai pentru mediul urban. În aceste condiții, o analiză anuală comparativă se poate face doar cu datele din primăvara lui 2007 (deși aceasta nu este riguros exactă, întrucât e vorba de perioade diferite ale anului, în care comportamentul de ascultare – ca și consumul de media în general – sunt diferite).
În mediul rural, la începutul anului 2008 ascultau radioul, în medie, zilnic cu aproximativ 200.000 persoane mai puțin decât în primăvara lui 2007. Această scădere a afectat majoritatea posturilor cu acoperire națională, cu excepția Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio 21 și Info Pro. În acest context, posturile noastre regionale și-au păstrat poziția de lider în mediul rural, deși au avut cu aproximativ 7% mai puțini ascultători decât în urmă cu un an.
Radio România Actualități și-a menținut același număr mare de ascultători în zonele rurale, în timp ce Antena Satelor a coborât cu 66.000 sub vârful de audiență înregistrat în primăvara lui 2007 (dar a rămas relativ aproape de Europa FM și Kiss FM). Deși în ușoară scădere față de anul precedent, Radio România deține în continuare 70% din publicul rural (3,25 milioane de ascultători).
## III. **Concluzii**
**Radio România Actualități a fost întotdeauna lider la nivel național, la fel cum audiența cumulată a Radio România în mediul urban nu a fost niciodată depășită de vreun post comercial.** În ciuda faptului că au apărut posturi private puternice, care funcționează de 8–10 ani sau chiar mai mult. Treptat însă, acestea au câștigat o mare parte din publicul urban și, implicit, supremația pe aceste piețe. La sfârșitul anului 2008, nu corporația în ansamblu, ci unul dintre posturile sale (Radio România Actualități) redevine lider de audiență atât la nivel urban, cât și în București (păstrând și o cotă semnificativă în mediul rural), în timp ce posturile regionale domină în continuare zonele rurale.
În 2008, creșterile de audiență ale posturilor Radio România au fost înregistrate mai ales în ceea ce privește cotele de piață, și mai puțin pe seama numărului de ascultători, întrucât numărul total al ascultătorilor de radio a scăzut în ultimii ani. Mărirea cotelor de piață s-a realizat în special pe baza extinderii timpului de ascultare, ceea ce înseamnă că produsele radioului public, cu modificările
editoriale operate în ultima perioadă, au fost în mai mare măsură pe placul publicului său fidel.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în a doua jumătate a anului 2008, Radio România a derulat cea mai amplă campanie de comunicare din istoria sa, cu un evident impact pozitiv asupra imaginii și audienței postului public. **În acest fel, Radio România a reușit să aplice cu succes una dintre rețetele marketingului modern: îmbunătățirea produsului (editorial) trebuie susținută permanent printr-o promovare puternică a acestuia.**
Ca urmare a analizei audiențelor zilnice ale programelor, se pot desprinde câteva concluzii suplimentare. În momentul de față, Radio România are câteva produse de succes și anumite tronsoane orare în care își depășește toți competitorii:
• Programul de dimineață al Radio România Actualități (6.00–9.00);
- Programele de după-amiază ale Radio România
- Actualități (din perioada de _drive time_ , 17.00–20.00);
- Programele de după-amiază ale radiourilor regionale
- (din perioada de _drive time_ , 17.00–20.00).
Consolidarea unui public fidel este întotdeauna prima etapă în cadrul oricărei strategii de creștere. Însă obiectivele pentru etapele următoare trebuie să vizeze atragerea unui public nou. Asemenea obiective nu pot fi atinse decît prin acțiuni concertate pe două direcții principale:
a. pe de o parte, lansarea de produse noi (în paralel cu modificarea celor vechi) pentru a răspunde nevoilor unor categorii noi de public;
b. pe de altă parte, lansarea atât a unor campanii susținute de promovare a acestor produse, cât și a unor campanii de comunicare cu obiective mai largi (vizibilitate, creșterea notorietății, îmbunătățirea imaginii etc.).
În momentul de față, SRR se află cel mai probabil în faza de tranziție de la etapa de fidelizare a publicului său spre etapa de atragere a unui public nou. Pentru unele posturi ale corporației se lucrează deja pe cele două direcții de acțiune menționate mai sus. Continuarea și extinderea acestor activități trebuie să urmărească într-un mod mai sistematic următoarele puncte:
• Modificarea unor produse/programe pe baza datelor furnizate de sondajele de audiență sau de cercetările calitative (de ex. modificările de grilă sau de conținut ale unor programe ale Radio România Actualități în ultimele luni);
• Stabilirea și respectarea strictă a formatelor muzicale, cu tot ceea ce implică acest lucru, de la alcătuirea și împrospătarea periodică a _play-list_ -ului, până la construirea unui _sound_ specific pentru fiecare post;
• Lansarea unor produse noi (de exemplu, noile produse în FM ale posturilor regionale sau noi posturi _online_ , cum este Radio Kids);
• Promovarea pe post a produselor noi (autopromovarea): promouri noi pentru orice produs/program nou, difuzarea acestora după scheme bine stabilite, formate unitare pentru toate promourile unui post (inclusiv voce, jingle etc.), promovarea încrucișată între posturile corporației, „construirea” vedetelor și promovarea lor pe post;
• Promovarea externă prin campanii axate pe produse;
• Susținerea latentă și permanentă pe care trebuie să o ofere campaniile de imagine ale Radio România în ansamblu.
Dacă schimbările editoriale și cele din domeniul marketing/comunicare vor reuși să ducă la creșterea semnificativă a numărului mediu zilnic de ascultători ( _daily reach_ ), vom avea argumente solide pentru a susține că într-adevăr Radio România s-a înscris pe o tendință de creștere durabilă a audienței.
**PARTEA A II-A – ACTIVITATEA DEPARTAMENTALĂ**
## 1. **PRODUCȚIA EDITORIALĂ**
Creșterea calității produsului editorial, pentru a răspunde în cât mai mare măsură misiunii de serviciu public, rămâne principala țintă a întregului management al Societății Române de Radiodifuziune. A continuat dinamica schimbării și adaptării creative la cerințele unui public tot mai exigent și mai disputat pe una dintre cele mai expansive piețe media din Europa Centrală și de Răsărit.
Cu 18 posturi de radio – 5 naționale, din care unul pe internet, 8 regionale, 3 locale și 2 internaționale –, o agenție de presă, o editură și formații muzicale de anvergură, Societatea Română de Radiodifuziune reușește să rămână cea mai puternică dintre corporațiile românești din domeniu.
Ne-am propus să oferim fiecărui ascultător cel puțin unul dintre produsele noastre. De aceea, Societatea Română de Radiodifuziune se îngrijește de asigurarea specificității programelor: generaliste, culturale, muzicale, în limbile minorităților, regionale, locale, pentru zona rurală, pentru tineret, pentru străinătate.
Posturile de radio publice naționale și regionale au continuat și în 2008 ofensiva în urbanul mijlociu – mare și ruralul în schimbare, contribuind la dezvoltarea noilor mentalități, concomitent cu perpetuarea valorilor tradiționale românești.
Programele posturilor SRR caută să fie cât mai atractive pentru publicurile dinamice, active, creative, reactive, care „integrează România în Europa”, păstrând în același timp interesul maxim față de toate categoriile sociale, ceea ce deosebește serviciul public de posturile comerciale, interesate doar de rating.
Remarcabil este faptul că Societatea Română de Radiodifuziune reușește performanța înnoirii, bazându-se pe coordonatele conferite prin lege – informare, educație, cultură, echilibru, seriozitate, corectitudine și credibilitate.
Emisiunile noastre au înregistrat un salt important în abordarea tematicii sociale, depășind etapa simplei relatări și a dezbaterii, reușind o implicare în viața comunităților zi de zi, nu numai atunci când sunt inundații, accidente de mediu sau este secetă.
Ascultătorii apreciază deosebit modul în care Societatea Română de Radiodifuziune sprijină spiritul civic, spiritul comunitar, cauzele unor bătălii care merită a fi purtate și câștigate.
Serviciul public de radiodifuziune se află în fruntea instituțiilor preocupate de cultivarea energică a acurateții limbii române, acționând tocmai într-un mediu care, din păcate, viciază, din ce in ce mai des și mai grav, limba română.
În același timp, dezvoltăm o strategie editorială susținută prin crearea de evenimente în comunități (spectacole, concerte, festivaluri, conferințe, gale, concursuri etc.) pentru promovarea adevăratelor valori culturale românești, ale minorităților, valori europene sau mondiale, pentru consolidarea dialogului între tradiții și culturi. De asemenea, emisiunile noastre își propun să convingă ascultătorul, prin
puterea exemplului, că fiecare casă, stradă și localitate sunt parte din România, iar România este parte din Europa.
O dată cu consolidarea structurilor editoriale ale unui serviciu public de radio dintr-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, cu o democrație și o economie de piață în plină dezvoltare, Societatea Română de Radiodifuziune și-a extins rețeaua de parteneriate interne și externe, devenind un jucător activ pe piața media.
Radio România Actualități și Radio România Internațional în limba română și dialectul aromân au devenit **parteneri privilegiați pentru producția posturilor comunitare din țară, din jurul țării și din emigrație.** În același timp, Radio România s-a integrat în diverse proiecte audio din regiuni ale Europei sau la nivel continental.
Anul editorial a fost marcat de alegerile locale și parlamentare din România, jocurile olimpice, alegerile prezidențiale din Statele Unite, aniversarea SRR, Anul European al dialogului intercultural, precum și de programele speciale pentru Paști, perioada estivală, 1 Decembrie, Crăciun și Anul Nou.
La capitolul „noi produse”, Radio România a lansat un nou post pe internet, dedicat integral copiilor – **KIDS RADIO.** În ultimele ședințe ale Comisiei de Programe și în cursul discuțiilor pentru evaluarea managementului din subordine s-au prefigurat proiectele unor noi produse pentru internet: teatru la microfon, sport, muzică populară, jazz, operă și operetă, care vor fi realizate de Radio3Net în parteneriat cu posturile naționale și redacțiile de specialitate.
**Comisia de Programe** este un cadru foarte bun pentru lansarea, dezbaterea și punerea în practică a unor proiecte editoriale și organizatorice strategice. În perioada analizată au fost stabilite și difuzate **„standardele jurnalistice”** , s-au elaborat proceduri pentru **„asigurarea calității limbii vorbite”** (română, maghiară, germană etc.) la Radio România, s-au dezvoltat linii de promovare a **muzicii tradiționale** la Radio România Actualități, Radio România Cultural, Antena Satelor și Radio România Internațional, se dezvoltă programe pentru **diseminarea informației economice și financiare** la Radio România cu parteneri strategici cum sunt Banca Națională și comunitățile oamenilor de afaceri.
Tot în cadrul Comisiei de Programe se dezvoltă proiectul „coșului comun de informații” la Radio România și proiectul **„Radio România online”** , care sperăm că vor putea fi finalizate în primul semestru al anului 2009.
O dată cu adoptarea „Grilelor standard de programe septembrie 2008 – septembrie 2009” **s-au creat premise pentru consolidarea liniei de informație** (buletine de știri, jurnale, emisiuni de dezbatere) la Radio România, liniile de programe din **prime-time** (6.00–10.00 și 18.00–19.00) și din **drive-time** (16.00–18.00). Intervalul 10.00–13.00 a primit un **format de însoțire,** bazat pe informații de interes pentru publicul activ.
O reorganizare cu bune rezultate de audiență au suferit și programele din zilele de sâmbătă și duminică. Radio jurnalele conțin acum rubrici meteo și sport integrate, pe
lângă consacratele reviste ale presei, iar cel de la ora 10.00 o revistă a presei economice. Realizarea lor este unitară și se poate observa aplicarea conceptului „work in progress”. De la 1 noiembrie, a fost introdus „Jurnalul de prânz”, care urmează să primească o replică, în 2009, prin difuzarea „Jurnalului de seară”, care va înlocui emisiunea „O zi într-o oră”. Se definitivează astfel o linie de informație calificată, cu patru jurnale dimineața, un mare jurnal la prânz, un mare jurnal seara și un talk-show la sfârșitul zilei.
Dacă 2008 a consemnat **revitalizarea reportajulu** i la Radio România, ca gen jurnalistic specific postului public, cu rezultate excepționale, 2009 va fi dedicat **consacrării documentarului ca gen jurnalistic** pe care numai posturile publice puternice îl realizează.
Ca evenimente editoriale, se prefigurează alegerile europarlamentare și prezidențiale, festivalul George Enescu și lansarea proiectului „După 20 de ani” (România și lumea la două decenii de la schimbările din 1989).
O noutate pentru mentalitatea SRR și pentru piața audio din România a fost **organizarea unei rețele de parteneriat cu posturile private locale și comunitare** preluate de la fostul BBC în limba română. Parteneriatul funcționează și se extinde, deoarece în luna decembrie s-au alăturat stații care nu făceau parte din rețeaua BBC.
În această primăvară vom continua contactele pentru a câștiga și alți parteneri din toate regiunile țării, o schimbare majoră a strategiei SRR, care dorește să ofere ofere emisiuni informative cât mai multor locuitori.
**Datele cercetării de audiență din 2008 au constatat o cotă de piață în creștere a posturilor Radio România.** Cercetarea exclusivă pentru audiența în urban a dizolvat o prejudecată înrădăcinată, și anume că Radio România ar fi lider numai în spațiul rural.
Politica editorială din ultimii trei ani și jumătate a dat roade, Radio România obținând un bun echilibru – se menține lider în rural, dar obține pentru prima dată conducerea și în urban.
## A. **Radio România Actualități**
Anul 2008 a fost anul unei poziționări pe piața radio ca un „radio pentru familie”. Astfel, produsele de notorietate ale postului au fost redimensionate pentru a oferi publicului un companion pe tot parcursul zilei, oriunde s-ar afla. Segmentarea pe publicul urban a fost respectată în continuare la nivelul politicii editoriale, dar, prin definirea ca un post pentru familie, RRA și-a onorat statutul de post public cu anvergură națională, punând în valoare produsele unicat pe piață, cum ar fi teatrul radiofonic sau emisiunile tematice.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.