Dau acum cuv‚ntul domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru, pentru prezentarea pozi˛iei Guvernului fa˛„ de mo˛iunea de cenzur„.
Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul C„lin Popescu-T„riceanu** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Am constatat c„ 110 membri ai Parlamentului Rom‚niei pun, din nou, interesul de partid mai presus de interesul na˛ional. M„ refer aici la semnatarii mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de P.S.D.
Doamnelor ∫i domnilor semnatari ai mo˛iunii,
A˛i semnat o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva integr„rii europene a Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i nu Ómpotriva Guvernului.
™ti˛i care este diferen˛a Óntre un om politic ∫i un fel de îGic„ Contra“ politic? Practic, cel din urm„ semneaz„ o mo˛iune de tipul celei de ast„zi. Felicit„ri! Fiecare Ó∫i rezerv„, Ón istorie, dreptul pe care-l merit„.
Ca om politic poate ar trebui s„ v„ mul˛umesc. Mi-a˛i dat oportunitatea s„ explic din nou juste˛ea ∫i importan˛a demersului nostru.
Ca prim-ministru, responsabil cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, nu am Óns„ nici o satisfac˛ie. Œn urm„toarele 100 de zile se stabile∫te data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Œn octombrie, dup„ cum ∫ti˛i, Comisia European„ va da verdictul dac„ va fi activat„ sau nu clauza de salvgardare. Reforma justi˛iei ∫i combaterea corup˛iei sunt dou„ domenii-cheie Ón care, mul˛umit„ guvern„rii P.S.D., avem clauze de salvgardare.
Œn aceste condi˛ii, Guvernul pe care-l conduc nu are timp de spectacole electorale ieftine. Noi ne concentr„m toate eforturile ∫i resursele s„ Óndeplinim angajamentele legate de integrare ∫i s„ recuper„m Ónt‚rzierile preluate de la guvernarea anterioar„.
Titlul corect al mo˛iunii pe care o dezbatem ast„zi este: îP.S.D. boicoteaz„ integrarea european„ a Rom‚niei.“ Mo˛iunea anti-Europa nu este o reac˛ie la asumarea r„spunderii Guvernului. Este continuarea, mai degrab„, a politicii dezastruoase a P.S.D. Ón ceea ce prive∫te integrarea european„, o politic„ Ón care Rom‚nia era Ómpins„ cu opinteli de la spate spre Europa de oficialii europeni.
Dac„ Guvernul N„stase ar fi aplicat reformele necesare preg„tirii Rom‚niei pentru integrare, acum nu s-ar vorbi de am‚narea cu un an a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
Dumneavoastr„, din p„cate spun, a˛i avut alte priorit„˛i de guvernare. Œn loc s„ face˛i economia Rom‚niei s„ prospere, a˛i Ómbog„˛it grupurile clientelare; Ón loc s„ consolida˛i justi˛ia, a˛i consolidat corup˛ia; Ón loc s„ restitui˛i propriet„˛ile, a˛i legiferat abuzurile. Œn mod cert, ave˛i un model original de social-democra˛ie. Sper c„ nu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005
˛ine˛i Ón str„in„tate prelegeri despre unicitatea P.S.D. Atunci, temerile occidentalilor c„ Rom‚nia ar exporta corup˛ia Ón Uniunea European„ ar fi justificate.
Acum, c„ sunte˛i Ón opozi˛ie, Óncerca˛i s„ proteja˛i aceste realiz„ri. ™ti˛i ca ∫i noi c„ justi˛ia puternic„ ∫i independent„ este cel mai eficient instrument Ómpotriva corup˛iei ∫i a grupurilor clientelare, dar o justi˛ie eficient„ nu convine intereselor dumneavoastr„ personale ∫i de partid. De aceea, la sf‚r∫itul lui 2004, a˛i promis c„ Rom‚nia va face reforma justi˛iei pentru a Óncheia negocierile, dar, culmea ipocriziei, nu a˛i prev„zut nici un fel de fonduri la buget Ón acest scop.
Ce ar fi Rom‚nia acum ∫i Ón anii care vin dac„, Ón decembrie 2004, la alegeri, P.S.D. ar fi dat pre∫edintele Rom‚niei, iar Rom‚nia ar fi avut Ónc„ patru ani de guvernare a baronilor, rudelor ∫i cumetrilor? Aceast„ ˛ar„ Ón care speciali∫ti de marc„ au admis c„ se furau Ón fiecare zi 20 de milioane de dolari ar fi continuat s„ se autop„c„leasc„.
™tim cu to˛ii Óns„ c„ dac„ reu∫im adesea s„ ne min˛im Óntre noi, nimeni nu poate p„c„li nici Uniunea European„ ∫i nici opinia public„ interna˛ional„. Dumneavoastr„ a˛i Óncercat ∫i, uneori, a˛i avut iluzia c„ a˛i reu∫it. Noi nu dorim s„ Óncerc„m asta ∫i vrem s„ reu∫im Ón alt fel: prin reforma justi˛iei, prin respectul propriet„˛ii private, prin politici adresate nevoilor sociale.
La ∫ase luni de la alegeri, Guvernul pe care-l conduc continu„ s„ considere corup˛ia instaurat„ de guvernarea anterioar„ drept o amenin˛are major„ la siguran˛a na˛ional„. Rom‚nia are aceast„ problem„ ∫i ast„zi guvern„m noi.
Facem reforma justi˛iei pentru a Ónfrunta corup˛ia instaurat„ de guvernarea P.S.D. Ne ar„ta˛i, ast„zi, c‚t de mult v„ deranjeaz„ acest lucru. Œncerc s„ v„ Ón˛eleg. Victoria corup˛iei la ora∫e ∫i sate, sub P.S.D., a fost o r„zbunare cinic„ a fo∫tilor comuni∫ti obseda˛i de c„p„tuial„ asupra noii democra˛ii ∫i asupra economiei de pia˛„ pe cale de a se consolida Ón Rom‚nia.
Nu Ónt‚mpl„tor Bruxelles-ul consider„ reforma justi˛iei ∫i a propriet„˛ii criterii de compatibilitate cu comunitatea european„. f n s„ subliniez aici, Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, c„ ne batem pentru o justi˛ie independent„ ∫i onest„, pentru c„ guvern„m Ón Rom‚nia ∫i nu vrem ca, Ón urma noastr„, s„ r„m‚n„ ceva din marasmul pe care, Ón 2004, a˛i Óncercat s„-l revinde˛i rom‚nilor. Proiectul de Lege privind reforma Ón domeniul justi˛iei ∫i al propriet„˛ii r„spunde nevoii Rom‚niei de a avea un stat de drept func˛ional ∫i de a adera la Uniunea European„ Ón 2007.
Œn aceste condi˛ii, toate acuza˛iile aduse Ón textul mo˛iunii sunt falsuri grosolane. Ele aduc aminte de mistific„rile menite s„ incite la lupt„ de clas„, din manualele de marxism-leninism, pe care unii lideri ai P.S.D. — este drept, din ce Ón ce mai pu˛ini — l-au studiat c‚nd Ó∫i f„ceau ucenicia politic„. M‚nia proletar„ cu care este Ónfierat individul, cu drepturile ∫i libert„˛ile sale, face ca aceast„ mo˛iune s„ intre Ón categoria manifestelor politice de tipul: îNu ne vindem ˛ara!“, îGolanii din Pia˛a Universit„˛ii“, îMul˛umim minerilor pentru restabilirea ordinii publice“, cu care P.S.D., sub diversele sale denumiri, a manipulat, Ónvr„jbit ∫i obstruc˛ionat societatea rom‚neasc„ din 1990 Óncoace.
Doamnelor ∫i domnilor, mai Ónt‚i s„ clarific„m aspectele procedurale.
Guvernul pe care-l conduc ∫i-a asumat r„spunderea pentru acest proiect de lege Ón semn de respect fa˛„ de Parlament.
Am cerut Legislativului un vot de Óncredere, utiliz‚nd o procedur„ constitu˛ional„. Mo˛iunea critic„ faptul c„ nu am optat pentru promovarea acestor m„suri prin ordonan˛„ de urgen˛„. Este o abordare specific„ guvern„rii anterioare, care a abuzat de practica ordonan˛elor de urgen˛„. Œn timpul guvern„rii N„stase, vreau s„ subliniez, au fost emise nu mai pu˛in de 673 de ordonan˛e de urgen˛„. Dup„ cum ∫ti˛i, Rom‚nia ∫i-a luat angajamentul, fa˛„ de Uniunea European„, s„ diminueze folosirea acestei practici, iar Guvernul pe care-l conduc respect„ aceast„ promisiune.
Œn continuare, m„ simt obligat s„ iau punct cu punct c‚teva din acuzele formulate Ón mo˛iune, pentru c„ mi se pare necesar acest lucru, prin prisma faptului c„ altfel, aceste falsuri ar putea fi acreditate ca verit„˛i.
Constat, Ón primul r‚nd, c„ v„ este fric„ de organizarea concursurilor din magistratur„. Av‚nd Ón vedere aplecarea dumneavoastr„ pentru corup˛ie ∫i pentru controlul justi˛iei, este de Ón˛eles. Concursurile vor permite oamenilor cu coloan„ vertebral„ s„ se afirme Ón sistemul judiciar. Vor scoate la lumin„ valoarea ∫i Ói vor l„sa pe tu∫„ pe cei care prefer„ s„ Óngenuncheze justi˛ia Ón fa˛a intereselor de grup. O justi˛ie eficient„ ∫i independent„ este imposibil„ f„r„ ca magistra˛ii din func˛ii de conducere s„ aib„ abilit„˛i manageriale, de comunicare, de organizare a resurselor umane, capacitatea de a lua decizii ∫i de a-∫i asuma r„spunderea. Aceste abilit„˛i pot fi testate doar prin concurs, ∫i nu prin aranjamente de culise. Concursurile, a∫adar, vor fi organizate Ón exclusivitate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Na˛ional al Magistraturii, f„r„ nici un amestec din partea Executivului.
Stima˛i domni,
Dezinforma˛i cu non∫alan˛„ c‚nd spune˛i c„ va fi diminuat rolul C.S.M. ca garant al independen˛ei justi˛iei. Œn realitate, abia acum se va consolida C.S.M. ∫i va garanta independen˛a justi˛iei. Membrii Consiliului vor avea activitate permanent„, iar conflictele de interese ce rezultau p‚n„ acum din cumulul de func˛ii vor fi eliminate. C.S.M. va propune numirea Ón func˛iile de judec„tori ∫i procurori, va decide delegarea, deta∫area, transferul ∫i promovarea judec„torilor ∫i procurorilor. C.S.M. va numi Ón func˛iile de conducere judec„torii ∫i procurorii. Consiliul va fi cel care va organiza ∫i evalu„rile judec„torilor ∫i procurorilor dup„ numirea Ón func˛ie.
A∫adar, Ministerul Justi˛iei nu va exercita nici un fel de control asupra carierei ∫i a activit„˛ii profesionale a judec„torilor ∫i procurorilor.
Contesta˛i abrogarea obliga˛iei magistra˛ilor de a nu se subordona scopurilor ∫i doctrinelor politice. Œn realitate, sus˛ine˛i un text neconstitu˛ional, lipsit de logic„ ∫i de aplicabilitate. Constitu˛ia garanteaz„ libertatea g‚ndirii ∫i a con∫tiin˛ei. O idee nu o poate subordona un om, dar un partid sau un grup de interese o poate face. Dovada o g„si˛i Ón stenogramele partidului dumneavoastr„, iar fostul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005
ministru al justi˛iei, doamna Rodica St„noiu, care ar trebui s„ fie aici Ón sal„, ne-ar putea da detalii despre cum se scoteau dosare despre liderii opozi˛iei Ónainte de campaniile electorale. Poate o s„ fac„ un r„spuns Ón timpul alocat P.S.D. Aleg„torii dumneavoastr„ vor fi cei mai interesa˛i s„ afle ce se ascunde sub patina de onorabilitate a acestui partid. Noi am reglementat interdic˛iile ∫i incompatibilit„˛ile aplicabile judec„torilor ∫i procurorilor ∫i astfel justi˛ia, s„ sper„m, va sc„pa pentru totdeauna de complexul îRodica St„noiu“. Judec„torii ∫i procurorii nu pot fi afilia˛i politic, nu pot s„ desf„∫oare activit„˛i politice ∫i s„-∫i exprime op˛iunile politice Ón exercitarea atribu˛iilor. Œn plus, aviz amatorilor de comenzi date justi˛iei, am prev„zut explicit c„ orice persoan„, organiza˛ie, autoritate sau institu˛ie este datoare s„ respecte independen˛a judec„torilor.
Adev„rate garan˛ii de nesubordonare sunt ∫i prevederile privind independen˛a judec„torilor ∫i procurorilor. Pentru procurori este prima dat„ c‚nd independen˛a le este exprimat„ Ón mod explicit. Ei primesc ∫i mijloacele pentru a contracara interven˛ii abuzive ale superiorilor ierarhici. Am s„ v„ citez o afirma˛ie fals„ din mo˛iune, pentru c„ ilustreaz„ perfect dezinformarea pe care o practica˛i. V„ referi˛i la reintroducerea dreptului factorului politic, reprezentat de Ministerul Justi˛iei, de a decide cu privire la numirea sau schimbarea conduc„torilor Parchetului General ∫i ai Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, p‚n„ la nivel de ∫ef de sec˛ie. Demontez acest fals cu satisfac˛ie. ™tiu c„ nu a˛i vrea s„ se schimbe nimic Ón modul de func˛ionare a Parchetelor, doar sunt at‚˛i care se simt apropia˛i ∫i proteja˛i de activitatea de vacan˛„ a parchetelor.
Ei bine, potrivit art. 132 alin. (1) din Constitu˛ie, procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe baza principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justi˛iei. Ministrul justi˛iei r„spunde pentru eficien˛a parchetelor ∫i trebuie s„ vegheze la conducerea acestora Ón baza principiului responsabilit„˛ii ∫i eficien˛ei. Ministrul justi˛iei nu controleaz„ ∫i nu va controla solu˛iile procurorilor.
Prin proiectul nostru de lege, procurorii devin independen˛i ∫i nu mai sunt doar stabili, a∫a cum prevede actuala legisla˛ie. Aceast„ procedur„ este conform„ cu practicile din alte state membre ale Uniunii Europene, precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Irlanda, Olanda, Spania, Portugalia, Cehia, Estonia, Slovenia ∫i altele.
Stima˛i domni,
Constitu˛ia este pentru dumneavoastr„ cam cum sunt regulamentele din campionatele mioritice de fotbal. Altfel nu a˛i fi interpretat at‚t de dup„ ureche prevederile Constitu˛iei Ón criticile pe care le-a˛i adus fa˛„ de pretinsa neconstitu˛ionalitate a proiectului. Critica˛i abrogarea art. 3 din Legea nr. 317/2004 care, spune˛i dumneavoastr„, îconsfin˛e∫te Consiliul Superior al Magistraturii ca garant al independen˛ei justi˛iei“. Consacrarea Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independen˛ei justi˛iei se reg„se∫te, de fapt, Ón Constitu˛ie ∫i este reluat„ ∫i Ón art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317. Art. 3 avea doar un scop declarativ, rezultatul consacr„rii C.S.M. ca garant al independen˛ei justi˛iei se reg„se∫te Ón cuprinsul
legii, prin reglementarea atribu˛iilor specifice cu privire la cariera judec„torilor ∫i procurorilor, precum ∫i la organizarea ∫i func˛ionarea instan˛elor ∫i a parchetelor. Nu sunte˛i de acord nici ca C.S.M. s„ prezinte Parlamentului Rom‚niei raportul anual asupra activit„˛ii sale pe motiv c„ s-ar Ónc„lca principiul constitu˛ional al separa˛iei puterilor Ón stat. De fapt, atribu˛ia C.S.M. de a elabora raportul anual de activitate ∫i de a-l prezenta Ón fa˛a Parlamentului nu Óncalc„ separa˛ia puterilor Ón stat. Acest principiu nu presupune o izolare a puterilor, ci o colaborare permanent„ a acestora cu respectarea strict„ a atribu˛iilor fiec„reia ∫i cu luarea Ón considerare a independen˛ei autorit„˛ilor publice Ón exercitarea atribu˛iilor prev„zute de lege.
De ce nu dori˛i ca cet„˛enii pe care Ói reprezenta˛i s„ aud„ ce face C.S.M. pentru a garanta independen˛a justi˛iei? Cet„˛enii sunt beneficiarii cei mai importan˛i ai actului de justi˛ie. Nu putem izola sistemul judiciar de oamenii ale c„ror nevoi trebuie s„ le deserveasc„.
De ce nu dori˛i s„ auzi˛i dumneavoastr„ personal ce modific„ri trebuie aduse legisla˛iei pentru a asigura eficientizarea acesteia? Parlamentul nu poate ∫tirbi cu nimic independen˛a C.S.M. Legislativul nu are autoritatea de a interveni Ón activitatea consiliului, nu poate sanc˛iona sau coordona magistra˛ii sau activitatea acestora.
O alt„ obiec˛ie pe care o formula˛i este c„ potrivit art. 66 alin. 1 din proiect, ministrul justi˛iei poate din proprie ini˛iativ„ s„ exercite controlul asupra procurorilor, Ón ceea ce prive∫te modul Ón care ace∫tia Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile de serviciu.
Stima˛i domni, de ce nu citi˛i varianta actual„ a Legii nr. 304/2004? Era mai bine pentru dumneavoastr„ s„ o face˛i Ónainte de redactarea mo˛iunii. A˛i fi evitat o gaf„. Nu-i timpul pierdut. Pute˛i s„ o face˛i acum. Ve˛i constata c„ articolul 66 alin. 1 din Legea nr. 304 d„ posibilitatea ministrului justi˛iei de a exercita un astfel de control, atunci c‚nd consider„ necesar, din proprie ini˛iativ„ sau la cererea C.S.M. De fapt, prin modificarea noastr„ elimin„m doar func˛ia de procuror inspector. Atribu˛ia acestuia este preluat„ de procurori anume desemna˛i Ón acest scop, inclusiv de ministrul justi˛iei. Dar ministrul justi˛iei nu dispune de un corp de control. Controlul se efectueaz„ de procurorii din cadrul parchetelor.
Mai aducem Óns„ o modificare esen˛ial„ la acela∫i articol, care garanteaz„ tocmai independen˛a procurorilor. Se prevede Ón mod expres tocmai faptul c„ acest control nu poate viza m„surile dispuse de procuror Ón cursul urm„ririi penale ∫i solu˛iile adoptate. Precizarea nu exist„ Ón reglementarea Ón vigoare.
Considera˛i c„ este neconstitu˛ional ca Parchetul General s„ elaboreze anual un raport privind activitatea desf„∫urat„ ∫i pe care s„-l prezinte ministrului justi˛iei. Argumentul dumneavoastr„ este c„ Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este subordonat doar administrativ ministrului justi˛iei.
Potrivit art. 132 alin. (1) din Constitu˛ie, procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justi˛iei. Constitu˛ia Rom‚niei nu prevede sintagma îsub autoritatea administrativ„ a ministrului justi˛iei“. Poate ave˛i dumneavoastr„ o variant„ proprie de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005
constitu˛ie la sediul partidului. Considera˛i-o Óns„ document de uz intern. Nu-i nevoie s„ ie∫i˛i cu ea Ón public ∫i, mai ales, nu Ón Parlamentul Rom‚niei. Œn Rom‚nia, deci nu la sediul P.S.D., Guvernul din care face parte ∫i ministrul justi˛iei r„spunde de politica penal„ a statului. Ministrul justi˛iei r„spunde pentru eficien˛a parchetelor. Œn aceste condi˛ii, ministrul justi˛iei trebuie s„ vegheze la conducerea parchetelor Ón baza principiului responsabilit„˛ii ∫i eficien˛ei. Ministrul justi˛iei nu controleaz„ Ón nici un caz solu˛iile procurorilor, ace∫tia fiind independen˛i, potrivit art. 4 alin. 1 din proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004.
Critica˛i instituirea competen˛ei procurorului general ∫i a pre∫edin˛ilor de instan˛e de a adresa Consiliului Superior al Magistraturii propuneri de numiri Ón func˛ii de conducere. De fapt, Constitu˛ia nu se refer„ la numirea Ón func˛iile de conducere a judec„torilor ∫i procurorilor, ci la numirea Ón func˛ie a acestora, care are loc dup„ promovarea examenului de capacitate ∫i care a r„mas atributul C.S.M.
Consiliului Superior al Magistraturii Ói revine competen˛a numirii Ón func˛ia de conducere care va evalua propunerea formulat„ de procurorul general sau, dup„ caz, de pre∫edintele instan˛ei ∫i va decide cu privire la numire. Noile atribu˛ii conferite conduc„torilor instan˛elor ∫i procurorului general nu aduc atingere competen˛ei C.S.M. privind numirea Ón func˛ie a judec„torilor ∫i procurorilor, a∫a cum sus˛ine˛i, complet eronat, Ón mo˛iune. Spune˛i c„ C.S.M. nu mai poate dispune promovarea magistra˛ilor pe criterii de performan˛„ ∫i urm„rirea evolu˛iei carierelor judec„torilor ∫i procurorilor, prin abrogarea dispozi˛iilor ce confereau consiliului posibilitatea de a constitui ∫i actualiza o baz„ de date cuprinz‚nd magistra˛ii care s-au remarcat Ón activitatea profesional„. Dac„ a˛i fi Ón˛eles principiile care stau la baza proiectului nostru de lege, nu a˛i fi adus un astfel de argument. Proiectul nostru fixeaz„ ca fundament al promov„rii judec„torilor ∫i procurorilor competen˛a profesional„ evaluat„ de C.S.M. at‚t prin concursurile pentru numirile Ón func˛ie, c‚t ∫i prin evalu„rile ulterioare. De aceea prevederea privind o astfel de baz„ de date devine inutil„.
Afirma˛i Ón mod eronat c„ proiectul de lege concepe Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ca pe o structur„ autonom„ cu independen˛„ absolut„, at‚t Ón cadrul sistemului judiciar, c‚t ∫i Ón raport cu celelalte autorit„˛i publice. Œn realitate, reglementarea propus„ nu modific„ locul ∫i rela˛ia P.N.A. cu instan˛ele ∫i parchetele, pe de o parte, ∫i cu celelalte autorit„˛i publice, pe de alt„ parte.
P.N.A. continu„ s„ fie o structur„ autonom„ Ón cadrul Ministerului Public, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Numirea procurorilor anticorup˛ie prin ordin al procurorului general al P.N.A. nu eludeaz„ reglementarea Ón materia numirii procurorilor ∫i judec„torilor prin decret al pre∫edintelui Rom‚niei. Aceasta deoarece numirea la P.N.A. intervine dup„ dob‚ndirea statutului de procuror, conform legii.
## Doamnelor ∫i domnilor,
La fel de multe falsuri grosolane sau afirma˛ii care dovedesc c„ textul proiectului de lege nu a fost citit de
autorii mo˛iunii se reg„sesc ∫i Ón criticile aduse la m„surile de reform„ Ón domeniul propriet„˛ii.
Œnainte de a demonta punctual c‚teva dintre ele, am s„ fac c‚teva comentarii. P.S.D. raporteaz„ Ón mo˛iune ca ∫i Ón alte interven˛ii publice c„ a rezolvat problema propriet„˛ii dup„ principiul cincinalului Ón patru ani ∫i jum„tate ∫i al dep„∫irii planului din epoca Ón care liderii s„i s-au format politic. Asta Ónseamn„ l„ud„ro∫enie mult„, care nu are nici o leg„tur„ cu realitatea.
Numai a∫a pot fi explicate mistific„rile referitoare la legile privind propriet„˛ile confiscate de comuni∫ti, promovate Ón urma blocajelor P.S.D. De fapt, meritul trist al P.S.D. este c„ a legitimat abuzurile din perioada comunist„ ∫i a Óncercat s„ construiasc„ o democra˛ie original„ pe baza acestora. De asta democra˛ia rom‚neasc„ din timpul guvern„rii P.S.D. a fost una slab„, pentru c„ la temelia sa au stat falsuri ∫i abuzuri, iar multe dintre ele sunt cele din domeniul propriet„˛ii.
S„ trecem Ón revist„ c‚teva din chestiunile punctuale din mo˛iune. Mo˛iunea critic„ eliminarea din Legea nr. 10/2001 a m„surilor reparatorii referitoare la acordarea desp„gubirilor b„ne∫ti ∫i a titlurilor de valoare nominal„. Œn realitate, legisla˛ia actual„ are un caracter discriminatoriu ∫i nu asigur„ o repara˛ie real„ a abuzurilor din perioada comunist„. Se fac discrimin„ri Óntre cei care primeau desp„gubiri reale, Ón timp ce al˛ii erau am‚na˛i la nesf‚r∫it sau primeau compensa˛ii f„r„ valoare.
Legisla˛ia actual„ permite acordarea de desp„gubiri b„ne∫ti numai dac„ la data prelu„rii abuzive imobilul era locuin˛„ ∫i numai Ón cazul Ón care reglementarea Ón vigoare nu prevedea o alt„ modalitate reparatorie. Asta numai pentru c„ P.S.D. a vrut ca ∫ansele proprietarilor de a li se face dreptate s„ fie obstruc˛ionate la maximum. Or, la redactarea proiectului de modificare ∫i completare a Legii nr. 10/2001 s-a plecat de la premisa c„ orice preluare dispus„ de stat Ón perioada 1945—1989 este abuziv„, iar to˛i proprietarii au dreptul s„ fie desp„gubi˛i potrivit acelora∫i criterii. Nu se poate s„ judec„m la nesf‚r∫it lucrurile dup„ standarde multiple. Abuzul f„cut prin confisc„rile din perioada comunist„ nu are nuan˛e ∫i nu are circumstan˛e atenuante. Din contr„. Dumneavoastr„ Óns„ a˛i permis apari˛ia unor circumstan˛e agravante, pentru c„ a˛i creat un cadru legal care s„ permit„ perpetuarea abuzului.
Critica˛i Ón mo˛iune restituirea Ón natur„ a imobilelor ocupate de unit„˛i ∫i institu˛ii de utilitate public„ ∫i considera˛i c„ prevederea referitoare la men˛inerea destina˛iei imobilului pe o perioad„ de 3 p‚n„ la 5 ani va duce la proliferarea corup˛iei ∫i la Óncetarea imediat„ a activit„˛ilor de utilitate social„ public„, av‚nd Ón vedere puterile discre˛ionare acordate entit„˛ii care va stabili respectivul termen.
Afirma˛ia, din p„cate, este complet fals„. Entitatea care va stabili respectivul termen este de˛in„toarea imobilului, respectiv entitatea cu personalitate juridic„ care exercit„, Ón numele statului, dreptul de proprietate public„ sau privat„ cu privire la un bun ce face obiectul legii: minister, prim„rie, prefectur„ sau orice alt„ institu˛ie public„. Noi nu cre„m entit„˛i cu puteri discre˛ionare, care s„ favorizeze...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.