Stenogramă plen

2. Eliminarea, pentru prima dat„ Ón istoria magistraturii rom‚ne∫ti, a statutului de magistrat pentru procurori.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Stimate colege,

Stima˛i colegi,

V„ informez c„ Birourile permanente ale celor dou„ Camere, Ón ∫edin˛a comun„ din 20 iunie, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au stabilit timpul maxim afectat pentru dezbaterea mo˛iunii de cenzur„, dup„ cum urmeaz„: Guvernului i se rezerv„ 60 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i la sf‚r∫itul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Camer„ ∫i Senat li se aloc„ timpul corespunz„tor num„rului membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare parlamentar; deputa˛ii ∫i senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat, Óns„, Óntre ace∫ti parlamentari sau la grupurile parlamentare.

Din Ónsumarea acestui timp, pentru grupuri parlamentare ∫i deputa˛i care nu fac parte din aceste grupuri, rezult„ urm„toarele limite maxime: P.N.L. — Camera Deputa˛ilor, P.D. — Camera Deputa˛ilor ∫i Alian˛a DA P.N.L.-P.D. — Senat, Ómpreun„, num„r parlamentari Camer„ plus Senat 161, total timp maxim afectat 53 de minute; P.S.D. — 154 de parlamentari, timp maxim 51 de minute; P.R.M. — 52 de parlamentari, timp maxim 17 minute; U.D.M.R. — 32 de parlamentari, timp maxim 10 minute; Partidul Conservator — num„r de parlamentari 31, timp maxim 10 minute; minorit„˛ile na˛ionale — 18 parlamentari, timp maxim 6 minute; deputa˛i ∫i senatori f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare — 21, timp maxim 7 minute.

Total: 469 de parlamentari; timp maxim pentru dezbateri: 154 de minute.

Dac„ sunt observa˛ii?

Dac„ nu,

Dau acum cuv‚ntul domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru, pentru prezentarea pozi˛iei Guvernului fa˛„ de mo˛iunea de cenzur„.

Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul C„lin Popescu-T„riceanu** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Am constatat c„ 110 membri ai Parlamentului Rom‚niei pun, din nou, interesul de partid mai presus de interesul na˛ional. M„ refer aici la semnatarii mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de P.S.D.

Doamnelor ∫i domnilor semnatari ai mo˛iunii,

A˛i semnat o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva integr„rii europene a Rom‚niei Ón Uniunea European„, ∫i nu Ómpotriva Guvernului.

™ti˛i care este diferen˛a Óntre un om politic ∫i un fel de îGic„ Contra“ politic? Practic, cel din urm„ semneaz„ o mo˛iune de tipul celei de ast„zi. Felicit„ri! Fiecare Ó∫i rezerv„, Ón istorie, dreptul pe care-l merit„.

Ca om politic poate ar trebui s„ v„ mul˛umesc. Mi-a˛i dat oportunitatea s„ explic din nou juste˛ea ∫i importan˛a demersului nostru.

Ca prim-ministru, responsabil cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, nu am Óns„ nici o satisfac˛ie. Œn urm„toarele 100 de zile se stabile∫te data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Œn octombrie, dup„ cum ∫ti˛i, Comisia European„ va da verdictul dac„ va fi activat„ sau nu clauza de salvgardare. Reforma justi˛iei ∫i combaterea corup˛iei sunt dou„ domenii-cheie Ón care, mul˛umit„ guvern„rii P.S.D., avem clauze de salvgardare.

Œn aceste condi˛ii, Guvernul pe care-l conduc nu are timp de spectacole electorale ieftine. Noi ne concentr„m toate eforturile ∫i resursele s„ Óndeplinim angajamentele legate de integrare ∫i s„ recuper„m Ónt‚rzierile preluate de la guvernarea anterioar„.

Titlul corect al mo˛iunii pe care o dezbatem ast„zi este: îP.S.D. boicoteaz„ integrarea european„ a Rom‚niei.“ Mo˛iunea anti-Europa nu este o reac˛ie la asumarea r„spunderii Guvernului. Este continuarea, mai degrab„, a politicii dezastruoase a P.S.D. Ón ceea ce prive∫te integrarea european„, o politic„ Ón care Rom‚nia era Ómpins„ cu opinteli de la spate spre Europa de oficialii europeni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

Da, ierta˛i-m„, domnule prim-ministru. Stima˛i colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„ ∫i s„ asculta˛i interven˛ia domnului prim-ministru. M„ adresez tuturor colegilor.

V„ rog, pute˛i continua, domnule prim-ministru.

## **Domnul C„lin Popescu-T„riceanu:**

V„ mul˛umesc.

Noi nu cre„m entit„˛i cu puteri discre˛ionare care s„ favorizeze corup˛ia. Din p„cate, ast„zi exist„ o adev„rat„ Óncreng„tur„ de institu˛ii pentru interesul profitorilor situa˛iei existente Ón acest moment.

V„ declara˛i preocupa˛i de clarificarea situa˛iei juridice a patrimoniului mi∫c„rii sindicale Ón textul mo˛iunii ∫i afirma˛i c„ aceast„ problem„ ar trebui s„ fac„ obiectul unei reglement„ri speciale. Este doar o dovad„ Ón plus c„ nu a˛i citit proiectul de lege pe care Ól critica˛i. Am s„ v„ dau referin˛ele exacte ca s„ pute˛i s„ g„si˛i mai u∫or prevederea Ón text. Citi˛i cu aten˛ie articolul 8 alin. 4 din titlul I din proiectul de lege. Ve˛i constata c„ se scrie negru pe alb c„ regimul juridic al imobilelor care au apar˛inut patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. A∫adar, dac„ Ón cei patru ani de guvernare, pretins„ de st‚nga, ai P.S.D. preocup„rile sindicatelor nu au primit nici un r„spuns, Guvernul a avut Ón vedere ∫i va solu˛iona aceste solicit„ri. De altfel, am ∫i Ónceput consult„rile cu confedera˛iile sindicale pe aceast„ tem„.

Semnatarii mo˛iunii critic„, de asemenea, modific„rile aduse la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea propriet„˛ilor care au apar˛inut cultelor religioase ∫i comunit„˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.

Mai Ónt‚i trebuie s„ precizez c„ chiar anii Ón care au fost adoptate aceste acte arat„ c„ nu P.S.D. este autorul lor. P.S.D. nu a f„cut dec‚t s„ tergiverseze aplicarea lor. A∫a se face c„ Ón patru ani, Guvernul N„stase nu a rezolvat nici una dintre notific„rile minorit„˛ilor na˛ionale. Repet, nici una.

Œn ceea ce prive∫te cultele religioase, situa˛ia a fost mai bun„. Œn patru ani au fost solu˛ionate 663 de notific„ri dintr-un total de 7.568. Œn ritmul acesta, probabil c„ Ón 50 de ani s-ar fi rezolvat problema retroced„rilor. Prin proiectul de lege pentru care ne-am asumat r„spunderea, cultele religioase primesc terenurile situate Ón intravilanul localit„˛ilor sau desp„gubiri, atunci c‚nd restituirea Ón natur„ nu este posibil„. Proiectul prevede explicit c„ regimul juridic al imobilelor care au destina˛ia de l„ca∫ de cult va fi reglementat prin lege special„.

Stima˛i colegi, Œncepem dezbaterile.

Are cuv‚ntul, pentru Ónceput, domnul senator Mircea Geoan„.

Timpul total pentru Grupurile parlamentare P.S.D., 51 de minute.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi, Stimate colege, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Partidul Social Democrat a fost, este ∫i r„m‚ne un partid profund proeuropean. Introducerea mo˛iunii de cenzur„ este un gest legitim din partea opozi˛iei, este o necesitate de a face o evaluare onest„, concret„ ∫i necru˛„toare la activitatea actualului Guvern dup„ ∫ase luni de promisiuni neÓmplinite.

Asumarea r„spunderii Guvernului reprezint„ o nesocotire a principiului separa˛iei puterilor Ón stat. Au fost ∫i alte ocazii cu care guvernele precedente ∫i-au asumat r„spunderea pentru pachete de legi. Chiar Ón urm„ cu doi ani de zile, actuala majoritate, fosta opozi˛ie, critica guvernarea precedent„ c„, îÓn loc s„ ia m„suri ferme pentru Óntronarea respectului fa˛„ de lege ∫i pentru a asigura buna func˛ionare a institu˛iilor statului, Guvernul r„spunde imput„rilor aduse de cet„˛enii ˛„rii ∫i avalan∫ei de acuza˛ii declan∫ate de structurile euroatlantice promov‚nd un cocteil de 15 legi ambalate preten˛ios Óntr-un fel de foitaj.“

Rolul real al noii angaj„ri a r„spunderii guvernamentale nu este de a edifica un nou cadru juridic Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, ci inducerea Ón eroare a

opiniei publice interne ∫i interna˛ionale prin Ónscenarea diversionist„ a unor m„suri spectaculoase care Ói vor proteja Ón continuare pe liderii ∫i ciocoii locali ai partidului de guvern„m‚nt.

Gura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te!

Aceasta Óncearc„ s„ fac„ actuala putere prin asumarea r„spunderii. ™i a∫ vrea s„-i spun domnului prim-ministru, care Ón discursul de Ónvestitur„, Ón urm„ cu ∫ase luni de zile, spunea c„ nu va invoca greaua mo∫tenire pe care Guvernul P.S.D. i-a l„sat-o, c„ nu introducem mo˛iunea de cenzur„ pentru c„ suntem îGic„ Contra“, ci c„ suntem Ómpotriva unei guvern„ri de tip îG‚g„“.

Nu introducem aceast„ mo˛iune de cenzur„ pentru c„ dorim s„ oprim reforma justi˛iei, ci pentru c„ dorim s„ o continu„m de o manier„ corect„. Primul-ministru ne-a spus acum c‚teva minute c„, Ón urm„toarele c‚teva zile.... sau 100 de zile, se va stabili data integr„rii Ón Uniunea European„. Vreau s„-l informez c„ i-am l„sat mo∫tenire o dat„ cert„, 1 ianuarie 2007, iar faptul c„ ast„zi aceast„ dat„ este pus„ Ón discu˛ie, nu este contribu˛ia opozi˛iei, ci este incompeten˛a actualei guvern„ri.

Primul-ministru vorbea de faptul c„ P.S.D.-ul Óncearc„ s„ reziste transform„rilor din justi˛ie ∫i c„ folosim mo˛iunea de cenzur„ ca o mo˛iune anti-Europa. Noi suntem cei care suntem acuza˛i c„ suntem antieuropeni, noi, care am Ónchis negocierile cu dificultate, ∫i ∫ti˛i bine c‚te de dificil a fost.... A˛i fi vrut s„ v„ l„s„m negocierile deschise, ca s„ pute˛i s„ le Ónchide˛i dumneavoastr„ Ón 2008 sau 2009?

Este o minciun„. Nu este o mo˛iune anti-Europa, ci este o mo˛iune pro-Rom‚nia Ón Europa mo˛iunea pe care am introdus-o.

Primul-ministru vorbea Ón egal„ m„sur„ de faptul c„ avem un model social original. Nu. Propunem un model social pentru o ˛ar„ care are nevoie de protec˛ie social„ ∫i, Ón egal„ m„sur„, a∫ vrea s„-i aduc aminte, cit‚nd un jurnalist din presa economic„, c„ acest Guvern risc„ s„ intre Ón istorie îdrept Guvernul nevertebrat al b‚lb‚ielilor“, ∫i v„ recomand citirea unui s„pt„m‚nal economic de prestigiu.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun ∫i c‚teva dintre criteriile politice care ne-au determinat s„ introducem aceast„ mo˛iune de cenzur„. Am vorbit despre nesocotirea Parlamentului, am vorbit despre faptul c„ este inadmisibil ca Parlamentul Rom‚niei s„ fie tratat ca un oficiu po∫tal la care se depune un pachet de legi. Diferen˛a, stima˛i colegi ∫i colege, din arcul majoritar, este c„, fa˛„ de momentele precedente, Constitu˛ia amendat„ prevede o procedur„ nou„, de introducere de amendamente, tocmai pentru a reduce riscul de instabilitate politic„.

Am f„cut-o cu bun„-credin˛„. Oamenii no∫tri, colegii no∫tri, fo∫ti mini∫tri, oameni competen˛i, au elaborat, Ómpreun„ cu al˛i parlamentari din toate grupurile politice, un num„r impresionant de amendamente la cele 17 legi. C‚te dintre ele au fost re˛inute m„car dintre cele din arcul majoritar, dac„ nu de la opozi˛ie? 168 de amendamente propuse de P.S.D., zero amendamente acceptate Ón zona

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 justi˛iei ∫i doar 6 amendamente de toalet„ juridic„ acceptate Ón zona propriet„˛ii.

Acesta este dispre˛ul profund pe care actuala guvernare o are fa˛„ de Parlamentul Rom‚niei.

Eu cred c„ pe fond exist„ o neÓncredere a actualei majorit„˛i Ón propriii s„i parlamentari. De ce at‚t de multe specula˛ii c„ vor exista gesturi politice din partea majorit„˛ii sau a unei p„r˛i a majorit„˛ii care, eventual, ar profita de mo˛iunea P.S.D. pentru a r„sturna actualul Guvern? Vom vedea.

Nu-mi doresc Ón mod necesar r„sturnarea domnului T„riceanu, dar Ómi doresc, Ón mod obligatoriu, un Guvern mai competent pentru Rom‚nia. Acesta este scopul mo˛iunii noastre.

De ce s-au asociat dou„ pachete de legi diferite Ón esen˛„ ∫i care vorbesc despre dou„ fenomene diferite? De ce nu s-a venit, domnule prim-ministru, ∫i doamna ministru Macovei, cu un pachet de legi pentru justi˛ie, iar, dup„ aceea, cu un pachet de legi separat pentru proprietate? De ce? Pentru c„ este vorba de un troc politic Óntre clientela liberal„, care dore∫te s„ rescrie legile propriet„˛ii Ón favoarea unei clientele reduse numerice∫te, ∫i c„tre un troc cu colegii democra˛i, colegii lor democra˛i, care doresc s„ dea pre∫edintelui B„sescu controlul asupra justi˛iei.

Nu am nimic Ómpotriv„ ∫i nu avem nimic Ómpotriv„ s„ lupt„m mai ferm Ómpotriva corup˛iei. Sincer ∫i adev„rat. ™i vreau s„ v„ spun, Ón egal„ m„sur„, c„ a∫ fi vrut s„ v„d, m„car Óntr-o anex„, la asumarea r„spunderii, care sunt obliga˛iile asumate de Rom‚nia Ón Capitolul îJusti˛ie ∫i afaceri interne“.

Olli Rehn, care salut„, bineÓn˛eles, continuarea reformei Ón justi˛ie, ne-a spus cu o u∫oar„ ironie c„ Rom‚nia nu are nevoie ∫i Bruxellesul nu are nevoie de alte pachete formidabile de legi, ci are nevoie de implementarea obliga˛iilor asumate. Unde sunt acele obliga˛ii asumate? De ce reinvent„m roata de fiecare dat„ c‚nd vine o nou„ guvernare?

Primul-ministru a vorbit despre Fondul îProprietatea“ ∫i ne-a spus, acum c‚teva minute, c„ acest fond nu este un fond de risc, are surse certe ∫i va fi tranzac˛ionat, dac„ Ón˛eleg bine, pentru a deveni lichid, la Bursa de Valori de la Bucure∫ti. Deci un fond negarantat de stat, alimentat din crean˛e externe, care ∫tim bine c‚t de greu se recupereaz„ ∫i Ón ce procente, c‚˛iva cen˛i la un dolar, Ón cel mai bun caz, devine sursa de compensare a fo∫tilor proprietari pe care dori˛i s„-i ademeni˛i cu aceast„ lege.

™ti˛i c‚t tranzac˛ioneaz„ pe zi Bursa de Valori de la Bucure∫ti, domnule prim-ministru? Dou„ milioane de dolari, cu excep˛ia zilelor c‚nd îRompetrolul“ nu tranzac˛ioneaz„ ac˛iuni pe burs„, c‚nd se ajunge la 4 milioane. Cum putem s„ facem un fond de 4 miliarde de euro utilizabili ∫i tranzac˛ionabili pe o burs„ de dou„ milioane de dolari pe zi? Au fost exper˛i de-ai dumneavoastr„, din Ministerul de Finan˛e ∫i din alte agen˛ii guvernamentale, la Londra ∫i au testat cum am putea s„ list„m la Londra Fondul îProprietatea“. ™i au Óntrebat cei de la Londra: îStima˛i colegi din Rom‚nia, cam c‚nd vre˛i s„ face˛i acest fond

Aceast„ mo˛iune reprezint„, recunosc, ∫i o ocazie politic„ pentru partidul pe care-l reprezint, pentru Parlamentul Rom‚niei s„ facem nu o analiz„, nu un bilan˛, ci un rechizitoriu a ∫ase luni de guvernare. Spun Ón fa˛a dumneavoastr„, ∫i sunt convins c„ ∫i rom‚nii au Ónceput s„-∫i dea seama, c„ avem de-a face cu un guvern incompetent, incoerent, ineficient ∫i, mai ales, insensibil la problemele oamenilor.

C‚te dintre promisiunile electorale au fost Óndeplinite? De ce am ajuns ca, la ∫ase luni dup„ introducerea cotei unice, ministrul de finan˛e s„ prevesteasc„ un val de scumpiri f„r„ precedent, prin majorarea T.V.A..-ului la 22% la 1 ianuarie. De ce? Este recunoa∫terea e∫ecului cotei unice care a provocat o imens„ gaur„ la buget.

™i c‚nd spuneam, ∫i exper˛ii no∫tri spuneau, ∫i P.S.D.-ul spunea c„ este o m„sur„ nerealist„, am fost taxa˛i ca fiind populi∫ti sau ne˛in‚nd cont de regulile pie˛ei.

De ce nu mai sunt bani pentru medicamente compensate? De ce se sisteaz„ lucr„rile publice? Pentru c„ nu mai sunt bani la buget. De ce func˛iona˛i Ónc„ pe bugetul P.S.D., stima˛i parlamentari din arcul majoritar?

Œn egal„ m„sur„, Europa este un moment crucial pentru Rom‚nia. Œn bun„-credin˛„ ∫i Ón credin˛„ pentru o Rom‚nie european„, am f„cut primului-ministru ∫i Guvernului o propunere de colaborare politic„ pe teme europene. Ea este Ónc„ valabil„, de∫i nu am primit Ónc„ un r„spuns la ea.

Am primit deja ∫apte cartona∫e de culoare portocalie, au fost galbene ∫i se transform„ Ón ro∫u. Comisarul pentru concuren˛„, doamna Gross, a spus ieri, Ónc„ o dat„, c„ Rom‚nia este departe de a Óndeplini criteriul ∫i cauza de salvgardare pe competi˛ie.

Nu Ón noiembrie va fi decizia pentru Rom‚nia ∫i, domnule prim-ministru, dac„ Guvernul dumneavoastr„ va rezista, ∫i m„ Óndoiesc, Ón prim„vara viitoare va fi decizia final„. Mai sunt c‚teva luni de munc„ ∫i v„ Óndemn ca, Ón loc s„ face˛i acuza˛ii nefondate la adresa fostei guvern„ri, s„ vede˛i de guvernarea care trebuie s„ duc„ Rom‚nia Ón Europa.

Nici o ˛int„ macroeconomic„ nu va fi atins„ de Cabinetul dumneavoastr„, mi-e team„ c„ vom ajunge din nou la o infla˛ie cu dou„ cifre. N-am avut deficit de cont curent at‚t de mare Ón 16 ani de economie Ón tranzi˛ie cu h‚rtoape, cu dificult„˛i, desigur, imperfect„, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 investi˛iile str„ine au cunoscut un recul grav, sc„z‚nd cu 40% fa˛„ de primele patru luni ale anului trecut, 2004.

Este vorba, Ón mod cert, de un guvern care risc„ s„ duc„ Rom‚nia dincolo de ˛inta integr„rii la 1 ianuarie 2007. Gesturile tardive Ón care se Óncearc„ cump„rarea bun„voin˛ei Europei prin renun˛area la dou„ miliarde de euro din banii negocia˛i, din banii care ni se cuvin ∫i din banii pentru care noi trebuie s„ ne lupt„m s„-i absorbim, este un gest impardonabil din partea pre∫edintelui B„sescu ∫i a∫ vrea s„-i Óntreb pe primul-ministru ∫i ministrul de finan˛e, pe ministrul de externe ∫i ministrul integr„rii europene dac„ au fost consulta˛i atunci c‚nd pre∫edintele ˛„rii spune c„ trebuie s„ renun˛„m, ca un gest de m„rinimie de la o ˛ar„ îsuperbogat„“ ca Rom‚nia, la dou„ miliarde de euro din cei 12 care au fost negocia˛i ∫i promi∫i de c„tre Europa.

A∫ vrea s„ v„ Óntreb nu dac„ renun˛„m la dou„ miliarde, pentru c„ nu avem dreptul s„ renun˛„m la dou„ miliarde, ci cum preg„ti˛i administra˛ia public„ rom‚neasc„ ca s„ absoarb„ cu proiecte ace∫ti bani? Face˛i vendet„ politic„ Ómpotriva opozi˛iei din teritoriu, Ón loc s„ preg„ti˛i administra˛ia local„ ∫i func˛ionarii publici ca s„ atrag„ bani europeni! Este nepermis. S„ vin„ cu dou„ miliarde de lei de acas„, c„ are de unde, c„ are suficien˛i sus˛in„tori Ón arcul majoritar, inclusiv cumetri Ónst„ri˛i. Vorbim de capitalism de cumetrie!

Œn egal„ m„sur„, vreau s„ v„ spun c„ Partidul Social Democrat consider„ c„ avem nevoie de reform„ Ón justi˛ie. Rom‚nii au nevoie de o justi˛ie mai competent„, mai transparent„, dar mai independent„. Dac„ doamna ministru Macovei ar fi venit cu bun„-credin˛„ Ón fa˛a Parlamentului spun‚nd: îIat„ care sunt obliga˛iile noastre!“, ∫i vreau s„ spun Ónc„ o dat„, pentru a fi bine Ón˛ele∫i, c„ probabil 70, 80% din ceea ce se propune Ón pachetul de reform„ a justi˛iei sunt lucruri necesare pentru Rom‚nia.

Œn Óncheiere, domnule prim-ministru, domnilor pre∫edin˛i, stima˛i colegi, demersul nostru este un demers responsabil al unei opozi˛ii active, este momentul ca guvernarea s„ devin„ mai eficient„, este momentul ca acest Guvern s„ plece, s„ lase loc unui guvern mai competent, mai eficient.

Am o propunere pentru pre∫edintele B„sescu: s„ o desemneze, printre candida˛ii multipli, pe care sunt convins c„-i are undeva preg„ti˛i, pentru func˛ia de prim-ministru pe Nadia Com„neci, pentru c„ Rom‚nia are nevoie de o performan˛„ de nota 10 ca s„ se integreze la 1 ianuarie 2007.

™i sunt convins c„ sunt suficient de mul˛i oameni mai competen˛i, mai responsabili ∫i cu inim„ Ón aceast„ ˛ar„, Ón majoritate sau Ón alte col˛uri ale acestui Parlament, care s„ formeze un guvern care s„ duc„ Rom‚nia acolo unde trebuie.

Este o mo˛iune Ómpotriva unui guvern incompetent, am avut r„bdare ∫ase luni de zile Ón analiza noastr„, este o mo˛iune Ómpotriva unui guvern ineficient, este Ómpotriva unui guvern care, la criza inunda˛iilor, la criza medicamentelor, la criza din sistemul de transport pe cale ferat„, la criza social„ profund„ a Rom‚niei... Noi nu avem o problem„ cu economia de pia˛„, domnule prim-ministru, dar avem o problem„ cu un model ultraliberal care pune numai capitalul ∫i profitul Ón centrul ac˛iunii politice. Rom‚nia este o ˛ar„ prea s„rac„ ca s„ nu avem grij„ ∫i de cei care trebuie s„ reu∫easc„ Ón aceast„ ˛ar„.

Este o mo˛iune ∫i Ómpotriva unui guvern care este lipsit de sensibilitate pentru problemele oamenilor. Dorim s„ construim hotelul de cinci stele pentru cei din zona Banatului, dar dorim s-o construim pe un model social-democrat.

V„ invit s„ vot„m cu con∫tiin˛a, ∫i nu numai cu carnetul de partid. Sunt convins c„ aceast„ mo˛iune va fi un semnal de trezire a Parlamentului la rolul natural pe care forul legislativ trebuie s„-l aib„ Óntr-o democra˛ie. Este Ónceputul luptei politice. Vrem Ón Europa la 1 ianuarie 2007, dar pentru a ajunge acolo avem nevoie de un alt guvern.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

**Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi mini∫tri, Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Trebuie s„ v„ spun c„, Ón probleme de proprietate ∫i justi˛ie, a∫teptam ast„zi de la P.S.D. scuze, ∫i nu mo˛iune de cenzur„.

Cu aceast„ ocazie, afl„m Óns„ lucruri noi. De exemplu, faptul c„ P.S.D. se consider„ campion al propriet„˛ii ∫i apostol al anticorup˛iei, ∫terg‚nd cu buretele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 ani de Ónver∫unare Ómpotriva propriet„˛ii private ∫i de batjocorire a justi˛iei.

Dac„ dumneavoastr„, cei din P.S.D., a˛i hot„r‚t s„ vorbi˛i de funie Ón casa sp‚nzuratului, sper c„ sunte˛i preg„ti˛i s„ auzi˛i un num„r de adev„ruri nepl„cute despre rela˛ia dumneavoastr„ extrem de proast„ pe parcurs, rela˛ie pe care a˛i avut-o cu proprietatea privat„, despre costurile ∫i dispre˛ul dumneavoastr„ fa˛„ de aceast„ proprietate.

Mai Ónt‚i, Óns„, remarc faptul c„ vechea ∫i noua putere ∫i-au asumat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului corespunz„tor blazoanelor de˛inute. P.S.D. ∫i-a asumat r„spunderea pe rezolvarea problemei corup˛iei, fiindc„ blazonul guvern„rii P.S.D. a fost corup˛ia.

Alian˛a, Ón schimb, Ó∫i asum„ Ón primele luni de guvernare r„spunderea pe rezolvarea problemei propriet„˛ii ∫i pe asigurarea func˛ion„rii justi˛iei, pentru c„ blazoanele noastre sunt proprietatea ∫i dreptatea.

Avem curajul s„ ne asum„m rezolvarea acestor probleme r„mase nerezolvate de at‚˛ia ani.

Stima˛i colegi parlamentari,

Dezbaterea mo˛iunii de cenzur„ ne ofer„ prilejul de a vorbi oamenilor despre necesitatea noilor legi ale propriet„˛ii ∫i despre schimb„rile Ón bine pe care pachetul proprietate-justi˛ie le va produce Ón Rom‚nia.

Un pachet de legi proprietate-justi˛ie era mai mult dec‚t necesar, era dorit ∫i a∫teptat. Œn ultimele cinci luni, Ministerul Agriculturii a primit mii de scrisori, peti˛ii, memorii, telefoane, faxuri, e-mail-uri prin care se cerea rezolvarea unor probleme de fond funciar.

Dac„ lucrurile st„teau a∫a de bine, de ce au mai venit aceste mesaje? Nu-i vorba doar de o m‚n„ de nemul˛umi˛i, a∫a cum pretinde˛i dumneavoastr„. Œn orice sat te-ai opri, tot de problema p„m‚ntului auzi. Am primit cereri pentru retrocedarea propriet„˛ilor de la oameni simpli, din toate col˛urile ˛„rii, de la V„r„∫tii de Olt, de la Stoile∫tii de V‚lcea, de la Rapoltul Mare de Hunedoara, de la M„gura Buz„ului, de la mo∫tenitorii proprietarilor de p„duri gr„nicere∫ti ∫i p„∫uni alpine din Poiana Ilvei, N„s„ud, Rebri∫oara, Parva, din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, de la ob∫tile de mo∫neni din zona C‚mpulung Muscel, de pe Valea Oltului ∫i Valea Lotrului, de la ob∫tile vr‚ncene Nistore∫ti, Vidra ∫i N„ruja, de la ob∫tile bucovinene din Capul Codrului, Vicovul de Jos sau Gemenea. De la composesoratele cov„snene Hilibi, Laru∫i, M„rt„nu∫ sau Costa.

## Stima˛i colegi,

P.S.D. are o istorie tulbure Ón ceea ce prive∫te proprietatea privat„. Mo∫tenind dispre˛ul comunist fa˛„ de aceast„ proprietate, administra˛ia Iliescu a dat Legea nr. 18/1991, Ón care au fost extrem de transparente frica de retrocedare ∫i dorin˛a de a men˛ine c‚t mai mult proprietatea de stat pentru c„pu∫are ∫i mulgere. Ani de zile P.S.D. a men˛inut I.A.S.-urile, le-a falimentat cu tact ∫i le-a v‚ndut pe nimic, Ón timp ce bani grei au ajuns pe alte c„i Ón buzunarele clientelei politice Ón formare.

Spolierea propriet„˛ii de stat a fost baza capitalismului de cumetrie, Ón timp ce adev„ratul capitalism a fost Ómpiedicat s„ se dezvolte. P.S.D. a r„mas ostil propriet„˛ii private ∫i profund ata∫at propriet„˛ii de stat prost administrate, din care s-a hr„nit financiar ∫i pe care o serve∫te, iat„, din punct de vedere ideologic, ori de c‚te ori are ocazia.

Stima˛i colegi din arcul guvernamental, ∫i Ón ultimii ani P.S.D. s-a f„cut vinovat de nedrept„˛i majore fa˛„ de proprietari ∫i fa˛„ de proprietatea privat„. Principiul respect„rii vechiului amplasament a fost desfigurat de guvernarea pesedist„ Ón 2001, imediat dup„ revenirea la putere. Introducerea acelui îde regul„“ a deschis poarta spre o serie de abuzuri incredibile ale comisiilor locale ∫i jude˛ene de aplicare a legilor fondului funciar. Oameni care aveau dreptul de proprietate Óntr-un loc ∫i-au g„sit terenurile retrocedate, Ón b„taie de joc, la zeci de kilometri distan˛„, Ón timp ce prieteni ai prefec˛ilor P.S.D. ∫i-au primit Ónapoi p„m‚nturile ∫i p„durile Ón zone extrem de convenabile. A∫a este, de pild„, cazul unor lungi liste de nume din Arge∫, Ón care de˛in„tori de p„duri din Lere∫ti ∫i Meri∫ani ∫i-au primit p„durile la Ruc„r, Óntr-un loc Ón care valoarea de pia˛„ a propriet„˛ilor este de 10 ori mai mare. Cearta cu geografia ∫i prietenia cu ho˛ia au continuat nonstop Ón ultimul an, prin adev„rate teleport„ri de terenuri agricole ∫i forestiere, exist‚nd cazuri de propriet„˛i de˛inute Ón D‚mbovi˛a sau Teleorman ∫i retrocedate fix la Snagov sau pe malul Lacului Vidraru.

Œn mo˛iunea dumneavoastr„, domnilor pesedi∫ti, vorbi˛i Ón trecere ∫i de inunda˛ii. Ar fi trebuit s„ v„ mu∫ca˛i limba c‚nd pronun˛a˛i cuv‚ntul inunda˛ii.

Pe Valea Trotu∫ului, Ón ocoalele silvice Com„ne∫ti ∫i Ag„∫ a avut loc Ón ultimii 3 ani un adev„rat dezastru ecologic, cu t„ieri masive de arbori, urmate de inunda˛ii devastatoare.

Vinovate sunt comisiile locale ∫i Comisia Jude˛ean„ Bac„u, care au dat îverde“ Ómpropriet„ririi cu peste 11.000 de hectare de p„dure special Ómp„r˛ite, ca s„ fie rase ∫i v‚ndute firmelor unor husseini, hayssami, proteja˛i de P.S.D. Asta a Ónsemnat retrocedarea pentru P.S.D.: posibilitatea de a fura f„r„ ru∫ine.

Pentru mine este clar, domnilor reprezentan˛i ai P.S.D., de ce v„ opune˛i restituirii propriet„˛ii funciare ∫i clarific„rii problemei propriet„˛ii Ón Rom‚nia. Cred ∫i eu c„ v„ doare inima ∫i jeli˛i proprietatea de stat, atunci c‚nd diver∫i î...i˛„“ stau pe terenul statului ca îdracul pe comoar„“ ∫i nu vor s„ dea cu nici un chip vechile propriet„˛i proprietarilor adev„ra˛i.

Stima˛i colegi din arcul guvernamental, atunci c‚nd P.S.D. critic„ ceva Ón zona propriet„˛ii, pute˛i fi siguri c„ m„surile criticate sunt m„suri bune. Œn problema propriet„˛ii, P.S.D. a avut cel mai retrograd ∫i anticapitalist comportament posibil. Trebuie, deci, s„ respingem aceast„ mo˛iune de cenzur„, conceput„ Ón spirit etatist ∫i plin„ de idei Ómpotriva propriet„˛ii private, care au fost de mult aruncate la co∫ul de gunoi al istoriei.

Domnilor reprezentan˛i ai P.S.D., ani de zile a˛i dispre˛uit proprietatea rom‚nilor, a˛i uitat-o, a˛i dat-o Ón rate electorale, a˛i batjocorit-o. Niciodat„ n-a˛i ∫tiut ce Ónseamn„ proprietatea pentru ˛„ranul rom‚n. Vreau s„ ∫ti˛i Óns„ un lucru: pe vremuri exista Ón Moldova un obicei, ca fiii de r„ze∫i s„ fie du∫i de p„rin˛i ∫i b„tu˛i cu be˛e pe hotarele ogoarelor, ca s„ nu uite niciodat„ c„ acolo este p„m‚ntul mo∫tenit din neam Ón neam. Acest eveniment li se Óntip„rea Ón minte pentru totdeauna. P„cat c„ acest obicei s-a pierdut Ón vremurile noastre, pentru c„, dac„ dumneavoastr„, cei care dispre˛ui˛i proprietatea privat„, era˛i du∫i de mici ∫i b„tu˛i cu be˛e pe hotar, poate c„ ast„zi ∫tia˛i ce Ónseamn„ proprietatea ∫i nu v„ b„tea˛i joc de ea.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Continu„m dezbaterile. Rug„mintea mea este s„ p„str„m o atmosfer„ specific„ Parlamentului. Sigur, nu este absolut necesar atunci c‚nd Óncepe˛i un discurs Ón Parlament s„ v„ adresa˛i ∫i pre∫edin˛ilor de Camer„. Nu este absolut obligatoriu.

Dar v„ rog, Ón ceea ce prive∫te ambian˛a din sal„, s„-i respecta˛i pe cei care vorbesc la tribun„.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Cristian R„dulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## **Domnul Cristian R„dulescu:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Stima˛i colegi,

Pentru mine nu este nici o mirare faptul c„ P.S.D. a depus o mo˛iune asupra pachetului de legi prezentat de Guvernul T„riceanu. Intr„ Ón jocul democratic. Era o ocazie pe care trebuiau s„ o foloseasc„. Angajarea r„spunderii, cum Ói spune ∫i numele, este un gest de suprem„ responsabilitate politic„, specific democra˛iei. Nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 se putea pierde prilejul s„ nu se depun„ aceast„ mo˛iune. Altminteri, ar fi Ónsemnat c„ P.S.D. ar fi acordat un certificat de performan˛„ Guvernului T„riceanu, ar fi pus o fund„ ro∫ie pachetului de legi pe care acesta l-a avansat Parlamentului.

Ce m„ mir„ pe mine este perseveren˛a cu care P.S.D., pe parcursul unei mo˛iuni de 17 pagini, cea mai lung„ de p‚n„ acum, lung„, slab„ ∫i mai era ceva, zicea poetul, tot revine cu tema c„ toate belelele care exist„ Ón aceast„ ˛ar„ se datoreaz„ celorlal˛i ∫i c„ ei nu au nici o contribu˛ie la aceasta.

Œn mo˛iune, Óncep‚nd chiar din titlu, se vorbe∫te de tot felul de dezastre: dictatur„, incompeten˛„, politizare, compromiterea ∫anselor europene, centralizare, controlul justi˛iei ∫i a∫a mai departe, un tsunami mai lipsea, toate, aceste lucruri pe care le atribuie actualului Guvern, care este Ón func˛ie de numai 6 luni de zile. O adev„rat„ performan˛„ s„ faci at‚tea lucruri, cum spune opozi˛ia actual„, Ón numai 6 luni de zile. Dac„ ar fi a∫a, a∫ achiesa la punctul de vedere al domnului pre∫edinte Geoan„, care cere un nou Guvern, prin alegeri anticipate. Am fi de acord cu acest lucru, pentru ca s„ se termine situa˛ia actual„, Ón care unii, care au pierdut tot ce se putea pierde Ón b„t„liile anului 2004, Ó∫i Ónchipuie Ónc„ c„ mai sunt la putere. Cei care au pierdut acele b„t„lii trebuie s„ piard„ definitiv ∫i r„zboiul, ∫i pentru asta am fi de acord cu alegeri anticipate. Trebuie s„ se termine acest adev„rat r„zboi rece politic, care dureaz„ de 6 luni de zile, macin„ clasa politic„ rom‚neasc„ ∫i este Ón detrimentul poporului rom‚n.

Supratitlul pe care l-ar putea avea aceast„ mo˛iune, Ón pres„, dac„ ne Ónchipuim jurnalistic lucrurile, ar fi: îUite cine vorbe∫te!“. Se arat„ cu degetul la noi de c„tre unii care au adus, Ón 4 ani de zile ∫i chiar mai dinainte, corup˛ia la rang de politic„ institu˛ionalizat„ Ón stat, ∫i acum arat„ cu degetul cei care erau c‚t pe ce s„ compromit„ ∫ansele noastre de integrare european„. S„ ne aducem aminte care erau toate rapoartele de ˛ar„ ∫i asupra c„ror racile se atr„gea aten˛ia Ón toate aceste documente: corup˛ia, corup˛ia, corup˛ia, spunea un diplomat str„in. Rom‚nia are trei probleme: corup˛ie, corup˛ie, corup˛ie. Se Ónt‚mpla Ón urm„ cu un an de zile ∫i acum am uitat de aceste lucruri.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

Urmeaz„ domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, dac„ m„ auzi˛i,

Onora˛i reprezentan˛i ai Guvernului, care sunte˛i prezen˛i,

Stima˛i colegi,

Am cinstea s„ v„ Ónf„˛i∫ez punctul de vedere al unui partid care nu este grevat de servitu˛ile unor guvern„ri falimentare: nici C.D.R.-ist„, nici P.S.D.-ist„ ∫i nici poten˛ial falimentar„ liberalo-democrato-udemerist„.

Œn aceste condi˛ii, pozi˛ia noastr„ critic„ ∫i pozi˛ia noastr„ constructiv„ pot s„ fie ferite de dorin˛a de a ap„ra ni∫te pozi˛ii care, oricum, prin rezultatele ce le-au dat, sunt criticabile.

Vede˛i, problema asum„rii r„spunderii, factorul de risc ce ∫i l-a asumat Guvernul acum reprezint„, Ón primul r‚nd, un act politic.

Domnul prim-ministru T„riceanu, Ón alocu˛iunea Domniei sale de sus˛inere a acestei asum„ri, vorbea despre legi ale reformei europene Ón Rom‚nia. Ast„zi, Ón fa˛a noastr„, a calificat mo˛iunea depus„ ca fiind o mo˛iune antieuropean„. Cred c„ a∫ fi fost de acord cu Domnia sa dac„ aceast„ mo˛iune s-ar fi referit ∫i la faptul c„ înu trebuie s„ copiem mimetic legisla˛ia european„, doar din dorin˛a de a bifa ni∫te capitole“, ci, dimpotriv„, înoi ar trebui s„ adopt„m modelul american pentru a deveni competitivi Ón Europa“. Citatul este din Dinu Patriciu, o zi dup„ depunerea acestui act de asumare, european.

Domnule prim-ministru, n-am fost niciodat„ de acord cu metoda etichet„rilor specifice perioadei luptei de clas„, dar dac„ e vorba s„ c„ut„m antieuropeni, Ón primul r‚nd v„ rog s„-i c„uta˛i Ón s‚nul partidului dumneavoastr„, Ón s‚nul Partidului Liberal, s„ v„ clarifica˛i pozi˛ia fa˛„ de aceast„ problem„. O spun acum, c‚nd vorbim de la aceast„ tribun„ cu prea mult„ u∫urin˛„ ∫i poate cu un automatism despre integrarea Ón Europa unit„, c‚nd de fapt ar trebui cu mult„ gravitate s„ ne g‚ndim spre ce construc˛ie european„ ne Óndrept„m ∫i s„ reg‚ndim, Ómpreun„ cu toate celelalte state ale Europei, aceast„ construc˛ie european„.

Fran˛a n-a dat un avertisment, Fran˛a a dat un vot de blam, ∫i vine din partea unui mare popor, vine din partea poporului care a n„scut ideea de unitate european„. V„ rog s„ aprecia˛i gravitatea avertismentului.

Dar este de fa˛„!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Perfect. Atunci vom accepta probabil scuzele Domniei sale, nu este nici o problem„.

Vede˛i, depunerea unui pachet de legi nu aduce nimic nou sub soare, dar, m„ mir, de ce n-am Ónv„˛a de la P„storel Teodoreanu c„ îistoria se repet„, dar aceasta nu serve∫te la nimic“.

Œn 12 mai 1999, se depunea de c„tre Guvernul C.D.R.-rist un pachet de legi pentru accelerarea reformei economice, biet pache˛el de numai 5 legi. ™i atunci, domnul Adrian N„stase spunea: îse argumenteaz„ prin deficitul de reform„, pentru a se ajunge la un deficit de democra˛ie.“

Domnule pre∫edinte, Ómi reamintesc de o rubric„ din Revista îRom‚nia Mare“ — îActualitatea clasicilor“, este actual, ∫i citarea dumneavoastr„, dac„-mi permite˛i, este modalitatea mea de a v„ ura ast„zi îLa mul˛i ani!“

Dar istoria se repet„, pentru c„ n-am Ónv„˛at nimic din ea, ∫i la 19 martie 2003 se depune acea varz„ legislativ„ a guvern„rii P.S.D.-iste, monstruozitatea legilor pentru asigurarea transparen˛ei ∫i anticorup˛ie. Este r‚ndul distinsei doamne senator Norica Nicolai — pentru care Ómi permit s„-mi exprim tot respectul, dar ∫i simpatia mea —, care a spus c„ depunerea unui pachet de legi Ónseamn„ sfidarea ini˛iativei parlamentare ∫i sfidarea votului care ne-a adus pe to˛i aici. Avea dreptate ∫i atunci, dar ∫i acum.

Iar domnul Boc, frunta∫ P.D., spunea c„ Parlamentul a devenit pentru Guvern un ghi∫eu pentru Ónregistrarea ordonan˛elor de urgen˛„ ∫i a pachetelor de legi. Stranie coinciden˛„. Mo˛iunea ast„zi depus„ reia exact aceast„ fraz„, evident, f„r„ s„-l citeze pe domnul Boc. Se repet„ istoria ∫i, din p„cate, nu ne serve∫te la nimic.

Dar, v„ rog s„ m„ ierta˛i, relua˛i Ón mo˛iunea dumneavoastr„, distin∫i colegi de la P.S.D., afirma˛ii ale colegilor de la P.D.: de ce v„ mai juca˛i de-a asumarea de r„spundere ∫i de mo˛iune din moment ce guverna˛i a∫a de bine Ómpreun„?

Partidul Liberal ∫i Partidul Democrat voteaz„ Óntr-o veselie ordonan˛ele depuse de Guvernul P.S.D.; reprezentan˛ii P.S.D.-ului voteaz„ Óntr-o veselie, evident, contrar„, ordonan˛ele de urgen˛„ ∫i legile depuse de actualul Guvern T„riceanu. ™i a∫a se nasc mon∫tri din aceast„ coabitare la guvernare a puterii ∫i opozi˛iei, a∫a se na∫te acel act normativ de desp„gubire a fostului rege Mihai, cu suma de 30 milioane de euro, ceea ce Ónseamn„ c„ distinsul nostru fost rege pap„ medicamentele compensate ale popula˛iei Rom‚niei pe 4 ani dintr-o lovitur„. A∫a se na∫te problema Spitalului Fundeni, care este privatizat, sub aspectul unei concesion„ri. Coabita˛i, domnilor, ∫i pentru popula˛ie v„ juca˛i de-a mo˛iunile ∫i de-a criticile, ∫i nu e bine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 A∫ vrea s„ trec la consisten˛a pachetului de legi care ne-a fost propus, ∫i domnul prim-ministru a subliniat ceea ce ∫i doamna ministru Macovei a spus: îDe aici Óncepe reforma Ón justi˛ie“. Ierta˛i-m„, de aici se termin„!

Este foarte simplu: reforma Ón justi˛ie, ca act de aderare formal„, s-a Óncheiat Ón decembrie anul trecut, prin Ónchiderea Capitolului JAI, atunci c‚nd am avut toate legile constitutive necesare. ™i toat„ lumea spune ∫i are dreptate, fie c„ sunt observatori str„ini bine sau r„u-inten˛iona˛i, fie c„ suntem noi, care o spunem: îAcum, justi˛ia trebuie s„ func˛ioneze!“ ™i, ast„zi, a spuso ∫i domnul pre∫edinte Traian B„sescu.

— Ón acest amalgam legislativ ciudat, reforma pe care vre˛i s„ o face˛i Ón acest mod nu putem s„ o primim.

De aceea, vom vota pentru mo˛iunea de cenzur„.

…nu pentru a demonstra c„ alt„ guvernare ar fi f„cut mai bine, ci pentru a demonstra c„ dumneavoastr„ trebuia s„ face˛i mai bine.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Grupurile dumneavoastr„ mai au 3 minute, din 17 minute 14 minute a˛i consumat dumneavoastr„.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., are cuv‚ntul domnul senator Kovács Eckstein.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

Cred c„ a fost un moment dintre cele mai proaste pe care le-am avut Ón Parlamentul Rom‚niei c‚nd Comisiile juridice reunite au audiat candida˛ii ale∫i de c„tre magistra˛i la C.S.M. Œn fa˛a noastr„ s-au perindat magistra˛i ale∫i de c„tre semenii lor, iar noi… — era domnul Bolca∫ acolo, unul dintre cei care f„ceau jocurile — senatorii ∫i deputa˛ii P.S.D. ∫i P.R.M. eliminau pe capete pe cei care nu le-au convenit. A∫a au Ón˛eles d‚n∫ii, Ón acel moment, s„ depolitizeze justi˛ia!

Actuala putere, cred c„ primul vot Ón Parlament a fost: am luat act de voin˛a ∫i de alegerea magistra˛ilor Ón C.S.M.! S-a constatat c„ sunt multe persoane controversate, dar am verificat numai legalitatea alegerilor ∫i am validat acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Este o abordare, cred, diferit„, ∫i a actualei coali˛ii este cea corect„.

Se pune problema, de ce îpachet“? Pentru c„ este momentul de a face reform„ Ón cele dou„ domenii, ne spun institu˛iile europene. Domnul Bolca∫ gre∫e∫te aici, c‚nd spune c„, gata, cadrul legal s-a perfec˛ionat, s-a Ónchis capitolul JAI. S-a Ónchis capitolul, dar Ón toate documentele ni se spune: îNoi cerem s„ ∫i aplica˛i ceea ce a˛i legiferat!“ ™i aici, deja, miza este deosebit de mare.

Pentru c„ sunt dou„ probleme cu care suntem, practic, zilnic agasa˛i de c„tre institu˛iile europene: reforma Ón justi˛ie ∫i problema corup˛iei. Ei, ce se dore∫te aici? De a da p‚rghii, de a eficientiza actul de justi˛ie ∫i de a acorda mijloace pentru lupta Ómpotriva corup˛iei.

Domnul Geoan„ spune c„ nu trebuie s„ reinvent„m roata. Ei, nu reinvent„m roata, s„ fie clar, prevederile de baz„ ale Legii de func˛ionare a C.S.M.-ului, ale Statutului magistratului r„m‚n cele pe care le-am adoptat Ón 2004, de altfel, Ón consens, Ón acest Parlament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 Pe cine sup„r„ faptul c„, dac„ cineva ajunge la v‚rsta pension„rii, trebuie s„ se pensioneze? Unde e problema? C„ s-au redus criteriile de vechime la unele func˛ii de conducere? P„i, sigur, ceea ce intereseaz„ este competen˛a! C„ cei care doresc s„ devin„ ∫efi de instan˛e trebuie s„ dea un concurs? Este un principiu general acceptat Ón toate domeniile vie˛ii!

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul deputat Sergiu Andon, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

## **Domnul Sergiu Andon:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Ceea ce dezbatem ast„zi nu este numai o mo˛iune de cenzur„, una Óntre altele, ceea ce vot„m ast„zi nu este numai un program legislativ, unul Óntre altele. Œn pofida unui anumit curent de bagatelizare a momentului, sus˛inem de fapt un examen greu al parlamentarismului Ón Rom‚nia.

Este greu, pentru c„ prive∫te probleme grave, acumulate de-a lungul anilor, f„r„ a fi solu˛ionate. Este greu, pentru c„ se apeleaz„ la mijloace constitu˛ionale extreme. Este greu, deoarece lucr„m sub presiunea timpului. Este greu, pentru c„ suntem asurzi˛i de anumi˛i tobo∫ari ai demagogiei.

Tot timpul se g„se∫te cineva care s„ agite sperietoarea neintegr„rii. Tot timpul bate cineva tam-tamul anticipatelor.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator Ón˛eleg s„ treac„ acest examen ignor‚nd climatul zgomotos ∫i demagogic, orient‚ndu-se dup„ dou„ repere: Constitu˛ia ∫i interesul na˛ional al momentului.

Raport‚ndu-ne la Constitu˛ie, pornim de la aprofundarea procedurii pe care o urm„m — art. 114 din legea fundamental„ a ˛„rii, angajarea r„spunderii Guvernului. Re˛inem sensul major ∫i complet al sintagmei, respectiv c„ angaj‚ndu-∫i r„spunderea, Guvernul certific„ Parlamentului, pre∫edintelui Rom‚niei ∫i poporului rom‚n cel pu˛in dou„ asigur„ri:

1. c„ modific„rile legislative sunt propuse Ón conformitate cu Constitu˛ia ∫i

2. c„ efectele urm„rite prin modific„rile legislative vor fi atinse.

Referindu-ne la modific„rile ce privesc reforma justi˛iei, Ón˛elegem c„ Guvernul Ó∫i angajeaz„ r„spunderea, inclusiv sub aspectul c„ a respectat prevederile obligatorii de legiferare, pe care le implic„ art. 133 alin. (1) ∫i art. 134 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei. Conform acestor texte fundamentale, legisla˛ia Ón domeniul organiz„rii ∫i func˛ion„rii justi˛iei trebuie s„ fie prealabil avizat„, Ón sensul cel mai Ónc„rcat de r„spundere al termenului, de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu care, citez din Constitu˛ie, este îgarantul independen˛ei justi˛iei“.

E timpul s„ observ„m c„ legea fundamental„ a statului rezerv„ acest atribut deosebit, de a fi garant, numai pentru trei dintre autorit„˛ile publice, iar pentru fiecare limiteaz„ strict domeniile r„spunderii supreme: pre∫edintele Rom‚niei, care este îgarantul independen˛ei, unit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii“, at‚t!, Consiliul Superior al Magistraturii, care este îgarantul independen˛ei justi˛iei“ ∫i Curtea Constitu˛ional„, care este îgarantul suprema˛iei Constitu˛iei“.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

V„ mul˛umesc. Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru,

Stima˛i colegi,

Am s„ Óncep spun‚nd ceea ce am spus de fiecare dat„ de la aceast„ tribun„ c‚nd a fost vorba de o mo˛iune de cenzur„: Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale nu a votat ∫i nu voteaz„ mo˛iuni de cenzur„. Lucrul acesta Ól facem cu consecven˛„, pentru c„ noi consider„m c„ stabilitatea politic„ este un lucru de mare pre˛ Ón Rom‚nia.

Exist„ trei motive care ast„zi ne Óndrept„˛esc s„ facem, Ón plus, aceast„ afirma˛ie.

Primul este legat de legile privind justi˛ia. Este drept, Guvernul anterior ∫i Parlamentul anterior au construit o legisla˛ie acceptat„ de forumul european. Aceste legi sunt deci bune, Ón m„sura Ón care zona Ón care dorim s„ ne integr„m vede justi˛ia Óntr-un mod bun, ∫i eu cred c„ o vede. Œn acela∫i timp, de la lege p‚n„ la realitate drumul poate fi mai scurt sau mai lung. Ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi cred c„ este folositor, pentru c„ scurteaz„ drumul c„tre aplicarea legii. ™i, din acest motiv, Grupul nostru parlamentar, al minorit„˛ilor na˛ionale, sprijin„ acest set de m„suri legislative.

Dac„ ne referim la legile propriet„˛ii, a∫ fi spus, iar„∫i, doar c‚teva cuvinte, numai c„ o fraz„ spus„ aici la Ónceput m„ va face s„ dezvolt pu˛in mai mult lucrurile. Se vorbe∫te despre o nedreptate, se vorbe∫te despre faptul c„, iat„, acum, cu to˛ii suntem pu∫i s„ pl„tim o nedreptate care s-a f„cut demult. O nedreptate, c‚nd e vorba de proprietate, nu se face nici demult nici de cur‚nd, este o nedreptate imprescriptibil„, pentru c„ proprietatea este poate cel mai important pilon al democra˛iei.

Din acest punct de vedere, sigur c„ pentru unii a fost bine c„ proprietatea nu a mai fost a proprietarilor. ™i c‚nd spun lucrul „sta Ómi amintesc versurile unui mare poet rom‚n ∫i simt nevoia s„ le spun aici cu mult„ pl„cere. Spunea poetul: îHo˛ule, ce s-a-nt‚mplat?/ Am pierdut un cal furat,/ Ast„zi f„r„ el mi-e greu/ Parc„

devenise al meu.“ Sigur c„ e bine s„ ai proprietatea altuia, dar nu e drept s„ ai proprietatea altuia!

Din acest motiv, noi consider„m c„ proprietatea trebuie restituit„ proprietarilor de drept, ∫i acolo unde lucrul acesta este imposibil trebuie just desp„gubit proprietarul de drept, proprietarul de drept fiind cel care a posedat-o sau, dac„ el nu mai exist„, mo∫tenitorii s„i de drept. A∫a este cinstit! ™i lucrul acesta trebuie f„cut, oric‚t doare acum. Acum doare, pentru c„ nu a fost f„cut imediat dup„ ’89.

Œn definitiv, timp de 50 de ani, ne-am folosit cu to˛ii de propriet„˛ile acestor oameni ∫i nu ne punem problema acum c„ ei ar merita s„ fie desp„gubi˛i ∫i pentru faptul c„ le-am folosit aceste propriet„˛i. Poate c„ a∫a ar fi drept. Sigur, e greu ∫i nu e bine s„ ne punem problema a∫a, dar m„car aceste propriet„˛i s„ revin„ celor de drept, aceast„ repara˛ie trebuie s„ o facem.

Al treilea motiv ˛ine de o team„ pe care o avem ∫i pe care am avut-o Óntotdeauna, c‚nd situa˛ia politic„ a fost mai delicat„. De fiecare dac„ c‚nd exist„ riscul unei instabilit„˛i politice — poate c„ minorit„˛ile na˛ionale au o sensibilitate Ón plus fa˛„ de instabilitate, cu toate c„ pe noi probabil c„ ne afecteaz„ cel mai pu˛in — reac˛ion„m.

Au fost multe momente, de 9 ani, de c‚nd sunt Ón Parlament, am v„zut ∫i momente mai dificile ∫i momente mai pu˛in dificile, de instabilitate. Ar fi, Óns„, pentru prima dat„, Ón cei 9 ani, cel pu˛in, de c‚nd sunt eu Ón Parlament, c‚nd am suprapune o instabilitate intern„ peste o instabilitate major„ european„. ™i lucrul acesta ar fi foarte periculos! Ar fi foarte periculos, Ón momentul de fa˛„, s„ deschidem drumul c„tre alegeri anticipate. Chiar dac„ nu s-ar Ónt‚mpla lucrul acesta, ar fi foarte periculos ca Ón momentul de fa˛„ s„ schimb„m Guvernul.

De aceea, vreau s„ fac un apel c„tre to˛i colegii, at‚t c„tre cei de la putere, c‚t ∫i c„tre cei de la opozi˛ie, s„ nu voteze aceast„ mo˛iune de cenzur„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Cristian Diaconescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

## **Domnul Cristian Diaconescu:**

Domnule pre∫edinte al Senatului,

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Theodor Roosevelt scria odat„ c„: îE greu s„ facem condi˛iile materiale mai bune cu ajutorul celor mai bune legi, dar este foarte u∫or s„ le ruin„m prin legi proaste.“ Avem acest pachet de legi Ón dezbaterea Parlamentului, Óntr-o dezbatere care, din p„cate, este mai mult politic„ dec‚t tehnic„, de∫i Ón acest moment al Rom‚niei probabil c„ invers ar fi fost util, ∫i poate ar trebui s„ mul˛umim cu smerenie Alian˛ei, pentru c„ ne-a deschis ochii.

Pe baza acestui pachet de legi ∫i a necesit„˛ii promov„rii lui, Ón Rom‚nia puterea judec„toreasc„ nu poate func˛iona dup„ acelea∫i reguli democratice ca Ón celelalte state civilizate din Europa. Noi nu suntem capabili s„ avem o putere judec„toreasc„ organizat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 similar cu celelalte state postcomuniste care au avut puterea s„ anihileze reflexele autoritare ∫i s„ fie acceptate la 1 mai 2004 Ón Uniunea European„.

Œn Rom‚nia anului 2005, magistra˛ii mai v‚rstnici, to˛i conduc„torii instan˛elor ∫i parchetelor, precum ∫i Consiliul Superior al Magistraturii reprezint„ un sistem putred, incapabil de a se reforma ∫i care trebuie distrus, prin efortul conjugat al pre∫edintelui ∫i Guvernului. A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i la estul Rom‚niei, stima˛i colegi, iar actuala putere nu consider„ c„ merit„m ceva mai bun.

Œn 2004, Ómpreun„ cu exper˛i din Uniunea European„, a fost finalizat pachetul de legi privind reforma justi˛iei, adoptat prin votul unanim al Parlamentului de la acea dat„, iar con˛inutul acestor trei legi a fost avizat de Uniunea European„, Consiliul European ∫i Comisia de la Vene˛ia. Pe baza acestui pachet de legi a fost finalizat procesul de negociere cu Uniunea European„. Aceast„ concluzie nu Ómi apar˛ine, apar˛ine Summit-ului Uniunii Europene din 17 decembrie 2004.

Œn 2005 ar fi fost necesar s„ aplic„m cu hot„r‚re ceea ce am legiferat anterior: rezultate concrete Ón lupta Ómpotriva corup˛iei de nivel, eficientizarea instan˛elor, eliminarea birocra˛iei, reducerea timpului de judecat„ ∫i a num„rului de dosare, profesionalizarea magistra˛ilor, eficien˛„ ∫i promptitudine. Toate acestea ar fi asigurat transformarea clauzei de salvgardare Óntr-un simplu program de lucru.

Œn cursul negocierilor, partenerii europeni, av‚nd perspectiva complet„ a realit„˛ii justi˛iei rom‚ne∫ti, au ar„tat c„, dimpotriv„, sunt necesare proceduri obiective ∫i transparente de recrutare, evaluare ∫i promovare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 personalului din sistem, potrivit unor standarde la nivel na˛ional.

Prin urmare, Óncetarea imediat„, de la data intr„rii Ón vigoare, a mandatelor magistra˛ilor cu func˛ii de conducere la instan˛e ∫i parchete, indiferent c„ ∫i-au Ónceput mandatul acum doi ani sau doar acum dou„ luni, nu este dec‚t o form„ de demitere legal„, inacceptabil„, prin care dumneavoastr„ dori˛i Ónl„turarea tuturor persoanelor cu func˛ii de conducere din justi˛ie ∫i numirea altora noi. Nu Ómi propun s„ zugr„vesc acum haosul care se va crea Ón urm„toarele dou„-trei luni Ón justi˛ie prin vacantarea acestor posturi.

Iar spectacolul va fi cu at‚t mai dramatic cu c‚t partide at‚t de diferite, cum sunt cele ale coali˛iei eterogene aflate acum la guvernare, vor dori s„ controleze justi˛ia dup„ modelul epur„rilor ∫i numirilor politice la toate nivelurile, pe baza algoritmului, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón administra˛ia public„ Ón acest moment, o experien˛„ f„r„ precedent Ón Rom‚nia.

Respectarea prevederilor constitu˛ionale: separa˛ia puterilor Ón stat, independen˛a justi˛iei nu mai sunt altceva dec‚t teme politicianiste de campanie.

O singur„ chestiune a∫ vrea s„ mai adaug Ónainte s„ Ónchei.

Œn informa˛iile pe care Guvernul Rom‚niei le-a transmis la Bruxelles, la Ónceputul lunii mai, preciz„rile sunt foarte diferite ∫i m„surile ar„tate sunt oarecum Ón alt„ direc˛ie orientate dec‚t ceea ce ni se prezint„ ast„zi Ón Parlament. Œn informa˛iile transmise la Bruxelles, Guvernul arat„ c„ Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie este o institu˛ie performant„, c„ 91% din capacitatea de func˛ionare este acoperit„, c„ exist„ cazuri suficiente, inclusiv de Ónalt„ corup˛ie, care au fost trimise spre urm„rire penal„ ∫i, mai mult, se urm„re∫te Ón continuare Ónt„rirea C.S.M. prin asigurarea independen˛ei sistemului judiciar ∫i, aten˛ie, eliminarea influen˛ei politice.

Stima˛i colegi,

Mai sunt, cred, nou„ colegi care ar trebui s„ ia cuv‚ntul, de la ∫apte grupuri parlamentare sau, de fapt, ∫ase grupuri ∫i un independent. V„ propun, pentru c„ sunt Ónc„ trei colegi de la P.S.D., o s„ intercalez, nu am s„ merg p‚n„ la cap„t, pentru c„, Ón felul acesta, vom avea dup„ aceea, la sf‚r∫it, trei colegi de la P.S.D. care ar trebui s„ vorbeasc„ unul dup„ altul.

Deci s„-mi permite˛i s„ fac aceast„ modificare de procedur„ fa˛„ de practica noastr„ obi∫nuit„.

Are cuv‚ntul acum domnul deputat Bogdan Olteanu, dup„ care va urma domnul senator Radu Berceanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

P.S.D. a anun˛at de mult„ vreme c„ Ón cazul Ón care Guvernul Ó∫i angajeaz„ r„spunderea pentru reforma propriet„˛ii ∫i justi˛iei va depune o mo˛iune de cenzur„ Ón Parlament. A f„cut anun˛ul Ónainte de a citi legea. Este dreptul s„u constitu˛ional. Este o mo˛iune depus„ procedural, dar este ea ∫i o mo˛iune care are substan˛„?

Rup˛i de realitatea Ón care se afl„ ast„zi Rom‚nia, preocupa˛i de luptele fratricide sau oedipiene din propriul partid, parlamentarii P.S.D. Óncerc„ s„ construiasc„ aparen˛a unei preocup„ri fa˛„ de cet„˛ean. Dup„ ce timp de ∫ase luni de zile nu au emis nici o p„rere, un punct de vedere sau o remarc„ constructiv„ fa˛„ de politicile actualului Guvern, acum vor s„ creeze senza˛ia c„ sunt preocupa˛i de problemele ˛„rii. Dar iat„ c„ din textul mo˛iunii avem acum dovada c„ foarte pu˛ini dintre semnatarii acesteia au citit textele din legea prin care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea. Mai mult, din analiza textului mo˛iunii, am descoperit c„ autorii se refer„, Ón numeroase situa˛ii, la prevederi inexistente sau fac afirma˛ii f„r„ fundament Ón textul legii de asumare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 Astfel, se vorbe∫te Ón mo˛iune despre necesitatea reglement„rii situa˛iei patrimoniului sindical printr-o lege special„. Chiar asta prevede punctul 14 al titlului I, doamnelor ∫i domnilor care Ón patru ani de guvernare social-democrat„ nu a˛i g„sit timpul s„ v„ apleca˛i asupra acestei probleme reale a sindicatelor. Nu face nimic, o vom rezolva noi.

Aceea∫i este situa˛ia atunci c‚nd autorii mo˛iunii se refer„ la retrocedarea l„ca∫elor de cult. Nu, stima˛i colegi, nu a˛i citit bine sau, mai probabil, nu a˛i citit. L„ca∫ele de cult nu fac obiectul acestei legi. ™i putea˛i g„si aceast„ prevedere clar„ Ón art. 1 punctul 2 al titlului II al legii. Salut, Ón aceste condi˛ii, decizia colegilor parlamentari din P.S.D. care, neav‚nd timpul necesar pentru a citi proiectul de lege, au decis s„ nu semneze mo˛iunea.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Radu Berceanu, se preg„te∫te domnul deputat Ioan Munteanu, de la Grupul P.S.D.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Stima˛i membri ai Parlamentului,

Stima˛i membri ai Guvernului,

Particip„m cu to˛ii, ast„zi, la un exerci˛iu democratic c‚t se poate de normal dar, mai ales, la un exerci˛iu pe deplin constitu˛ional.

Guvernul dore∫te modificarea unor legi care s„ se realizeze foarte repede, iar aceste modific„ri s„ fie f„cute exact a∫a cum consider„ Guvernul c„-i sunt necesare, f„r„ nici o schimbare din partea Parlamentului, iar Parlamentul, la r‚ndul s„u, poate s„ accepte acest demers sau s„ demit„ Guvernul prin votarea unei mo˛iuni de cenzur„.

Din nefericire Óns„, P.S.D., aflat Óntr-o grav„ tulburare decizional„ dup„ pierderea alegerilor din 2004, dar ∫i dup„ pierderea alegerilor interne, a reu∫it s„ transforme aceast„ procedur„ constitu˛ional„ de mare intensitate politic„ Óntr-un soi de vodevil jalnic la care suntem nevoi˛i s„ asist„m cu to˛ii, pierz‚nd vremea ∫i, bineÓn˛eles, rat‚nd posibilitatea s„ facem ceva mai util.

Œn primul r‚nd, P.S.D., Ón mod clar, nu a ∫tiut, nu ∫tie dac„ vrea sau poate nu vrea s„ depun„ o mo˛iune de cenzur„, pentru c„ acest text nu a fost semnat de urm„torii: Ion Iliescu, Adrian N„stase, Nicolae V„c„roiu, Alexandru Athanasiu, Ion Solcanu, Sorin Oprescu, R„zvan Theodorescu, Bodgan Niculescu-Duv„z, Vasile Pu∫ca∫, Alin Teodorescu, Rodica St„noiu, Corina Cre˛u, Octav Cozm‚nc„, Octavian ™tireanu, Tudor Mohora, adic„, iat„, 15 dintre cele mai grele nume din P.S.D., al„turi de al˛i peste 20 de parlamentari mai pu˛in cunoscu˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 Relu‚nd o formulare din mo˛iune, a∫ spune: cet„˛eni mai inteligen˛i ∫i mai s„n„to∫i din conducerea P.S.D., de fapt, nu sus˛in aceast„ mo˛iune de cenzur„.

Œn al doilea r‚nd, textul este de-a dreptul halucinant. Dup„ ce ne-a fost citit cu voce grav„, de dou„ ori, timp de aproape trei ore Ón total, am putut desprinde o singur„ calitate: lungimea. Œn rest, oricine poate constata cu u∫urin˛„ c„ P.S.D. nu era preg„tit s„ promoveze o mo˛iune de cenzur„, dar, a∫a cum recunoa∫te chiar Ón text, a fost obligat de Guvern s„ formuleze o mo˛iune de cenzur„.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

A∫ vrea s„ v„ risipesc o Óngrijorare profund„.

A˛i men˛ionat faptul c„ nu am semnat aceast„ mo˛iune ∫i v„ rog s„ verifica˛i acest aspect la pozi˛ia 61 Ón lista de semn„turi, iar dac„-mi promite˛i c„ ∫i vota˛i mo˛iunea, v„ spun c„ ∫i domnul Iliescu a semnat-o.

Are cuv‚ntul domnul deputat Ioan Munteanu, de la Grupul P.S.D.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

M„ voi referi Ón cele ce urmeaz„ la efectele modific„rii legilor propriet„˛ii funciare.

F„r„ teama de a gre∫i, Partidul Social Democrat sus˛ine c„ aceste modific„ri au un singur scop: rezolvarea intereselor unui num„r restr‚ns de persoane, prin sacrificarea c‚torva milioane de proprietari afla˛i Ón legalitate. Œn vederea sus˛inerii acestei idei, iat„ c‚teva argumente.

La sf‚r∫itul anului 2004 procentul de eliberare a titlurilor de proprietate era de 98,8% pentru terenurile agricole ∫i 93,4% pentru terenurile cu vegeta˛ie forestier„. C„ aceste cifre sunt reale o dovede∫te raportul prezentat de c„tre premierul T„riceanu la Bruxelles, Ón vederea ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„. La aceste procente s-a ajuns prin voin˛a politic„ a Partidului Social

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 Democrat, a guvernelor pe care le-a avut dup„ anul 1989 ∫i care au f„cut din restituirea propriet„˛ii un obiectiv prioritar. Din acest procent de 98,8%, doar 6 procente reprezint„ contribu˛ia guvern„rii 1997—2000, adic„ a dumneavoastr„.

Acesta este modul Ón care v-a˛i implicat Ón rezolvarea problemelor funciare timp de 14 ani, adic„ doar prin ini˛iative ∫i declara˛ii politice formale. Parlamentarii Partidului Social Democrat au depus Ón mod onest 56 de amendamente la legile fondului funciar propuse de c„tre Guvernul T„riceanu, capabile s„ rezolve diferen˛a de dou„ procente pentru terenurile agricole, respectiv 7 procente pentru terenurile cu vegeta˛ie forestier„. Fac o precizare ∫i o spun foarte clar: Partidul Social Democrat sus˛ine ∫i are solu˛ii pentru retrocedarea tuturor suprafe˛elor de teren agricol ∫i cu vegeta˛ie forestier„ cuvenite persoanelor Óndrept„˛ite de lege.

Din p„cate, lipsa de comunicare ∫i arogan˛a dovedit„ de c„tre actuala putere au dus la ignorarea total„ a propunerilor noastre. Afla˛i Ón aceast„ situa˛ie greu de conceput, parlamentarii Partidului Social Democrat se v„d obliga˛i s„ fac„ urm„toarele preciz„ri la pachetul de legi privind proprietatea funciar„:

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

A∫ fi vrut s„-l salut ∫i pe primul nostru ministru, dar de jum„tate de or„ lipse∫te, b„nuind rezultatul votului.

Proiectul de lege pentru reforma propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente vor avea ca efect sigur dezastrul ∫i anarhia Ón Rom‚nia, bloc‚nd aderarea la Uniunea European„.

La 28 decembrie 2004, de la aceste microfoane, subliniam c„ a fost format un Guvern compozit, bazat nu pe competen˛„ ∫i integritate moral„, ci pe algoritm politic ∫i pe ∫antajul U.D.M.R. Cabinetul T„riceanu s-a dovedit a fi un Guvern de conjunctur„, o echip„ improvizat„, cu c‚˛iva mini∫tri buni, care au f„cut concesii ∫i au acordat privilegii pentru U.D.M.R. mult mai mari ca Ón perioada 1996—2000. Alian˛a D.A. a negociat Ón genunchi Ón fa˛a U.D.M.R.-ului pentru a prelua puterea, nu Óns„ pentru a o folosi Ón interesul celor mul˛i ∫i s„raci, ci pentru a-∫i pl„ti datoriile din campaniile electorale ∫i pentru a satisface

clientela politic„. La Ónvestirea prefectului U.D.M.R. Ón jude˛ul Covasna, primul-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, a declarat c„ pentru el na˛ionalitatea nu este un element relevant. Œns„ pentru U.D.M.R. na˛ionalitatea este un element relevant. Ca urmare, la Liceul îBolyai Farkas“ din T‚rgu-Mure∫ au fost alunga˛i to˛i elevii ∫i profesorii rom‚ni.

Recent, U.D.M.R.-ul a preg„tit proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, proiect Ónsu∫it de Guvernul T„riceanu. Obiectivul declarat al acestui proiect de lege Ól reprezint„ ob˛inerea autonomiei teritoriale a Transilvaniei. Œn acest scop, f„r„ ∫tiin˛a pre∫edintelui Rom‚niei ∫i a primului-ministru, zilele trecute s-a aflat Ón vizit„ de lucru Ón jude˛ele Bihor ∫i S„laj pre∫edintele Ungariei, preocupat s„ cunoasc„ teritoriul din f nutul Partium din Ungaria Mare. Œn perioada 1990—2005 nici un pre∫edinte al Rom‚niei nu a vizitat jude˛ul S„laj. Pre∫edintele Ungariei a fost s„ vad„ propriet„˛ile care vor fi retrocedate a∫a-ziselor bisericii istorice maghiare ∫i urma∫ilor grofilor, prin aplicarea principiului _restitutio in integrum_ pe care U.D.M.R. a reu∫it s„-l impun„ Alian˛ei P.N.L.-P.D.

**:**

Timpul, domnule pre∫edinte, a dep„∫it timpul!

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Œnchei Óntr-un minut, doamnelor ∫i domnilor parlamentari.

Œn acest scop, Guvernul T„riceanu a preg„tit o nou„ escrocherie la nivel na˛ional, care Óntrece cu mult ilegalit„˛ile ∫i num„rul p„gubi˛ilor de la S.A.F.I ∫i F.N.I., Ón care au fost implica˛i ∫i unii dintre cei prezen˛i Ón sal„ ∫i care acum fac g„l„gie, afla˛i at‚t Ón b„ncile puterii, c‚t ∫i cele ale opozi˛iei, cu excep˛ia reprezentan˛ilor Partidului Rom‚nia Mare.

Cabinetul T„riceanu pune la cale constituirea Fondului îProprietatea“, care va func˛iona sub forma unei societ„˛i de investi˛ii cu un capital social ini˛ial de circa 8 miliarde de euro. Va prolifera marea corup˛ie Ón leg„tur„ ∫i Ón jurul acestui fond. De unde s„ ∫tim c„ evaluatorul ales de Guvern nu va fi unul similar cu cel care a evaluat îPetrom“ la numai dou„ miliarde de euro, iar dup„ 9 luni capitalizarea bursier„ a îPetromului“ este de circa 8 miliarde.

P‚n„ acum, toate firmele interna˛ionale specializate Ón evalu„ri nu au fost corecte ∫i Ómpreun„ cu guvernan˛ii no∫tri au subevaluat societ„˛ile rom‚ne∫ti.

Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ pachetul de legi adus Ón fa˛a Parlamentului constituie cel mai mare act de tr„dare na˛ional„ din istoria Rom‚niei, care va produce o uria∫„ explozie Ón domeniul actelor de corup˛ie, va generaliza haosul Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei…

, va aduce Ón fa˛a instan˛elor judec„tore∫ti milioane de rom‚ni, va pr„bu∫i economia na˛ional„, Ón special agricultura, bloc‚nd aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Domnule Funar...

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Œnchei, domnule pre∫edinte. Partidul Rom‚nia Mare va vota mo˛iunea de cenzur„ a P.S.D.-ului ∫i, implicit, pentru demiterea Guvernului T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Pete ™tefan, din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R.

## **Domnul Pete ™tefan:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Am putea pune Óntrebarea: se justific„ sau nu revizuirea reglement„rilor legale privind restituirea c„tre fo∫tii proprietari a propriet„˛ilor preluate Ón mod abuziv de c„tre regimul comunist?

La aceast„ Óntrebare direct„ se cuvine s„ d„m un r„spuns direct. Da. Opinia noastr„ este c„ legile elaborate Ón acest domeniu, Óncep‚nd din 1990, au rezolvat problema propriet„˛ii doar Ón linii generale. Restituirile s-au f„cut Óntre anumite limite stabilite, gener‚nd inechit„˛i, situa˛ii confuze, cu repercusiuni negative Ón domeniul economic. Œncheierea reglement„rii rela˛iilor de proprietate, dup„ 15 ani de la schimbarea regimului totalitar, se impune de urgen˛„. Noi am fost consecven˛i Ónc„ din 1990 Ón ceea ce prive∫te restituirea Ón natur„ ∫i Ón Óntregime a propriet„˛ilor expropriate.

Din p„cate, ideea nu a fost Ómbr„˛i∫at„ de c„tre forma˛iunile politice rom‚ne∫ti Ón acea vreme. Œn decursul celor 15 ani s-a dovedit din plin c„ jum„t„˛ile de m„sur„ adoptate n-au fost Ón stare s„ rezolve problema.

Prin urmare, consider„m c„ perfec˛ionarea legisla˛iei Ón acest domeniu este absolut necesar„, ∫i nu prin legi separate, adoptate consecutiv, ci prin asigurarea corel„rii actelor normative Ón materie de restituire.

Trebuie s„ men˛ion„m Óns„, de la bun Ónceput, faptul c„ restituirile deja efectuate Ón baza legilor Ón vigoare nicidecum nu pot fi anulate. Modific„rile intervenite servesc la prevenirea abuzurilor, eliminarea except„rii de la restituire a unor imobile, accelerarea ∫i dinamizarea procesului de restituire ∫i simplificarea procedurilor administrative de acordare a m„surilor reparatorii.

Reglementarea definitiv„ a situa˛iei propriet„˛ilor este important„ din cel pu˛in dou„ aspecte.

Œn primul r‚nd, se impune repararea nedrept„˛ilor trecutului istoric. Œn al doilea r‚nd, numai pe o asemenea baz„ se poate construi o economie de pia˛„ func˛ional„, se poate asigura stabilitate ∫i siguran˛„ rela˛iilor de proprietate, formarea unui mediu economic s„n„tos, previzibil, stimulator, deci consolidarea unei adev„rate perspective a viitorului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru interven˛ie.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul senator Corneliu Pascu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

## **Domnul Corneliu Pascu:**

Stimate domnule pre∫edinte al Senatului,

Stimate domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Domnule prim-ministru,

Stimate doamne ∫i domni,

Rom‚nia a p„∫it definitiv pe calea democra˛iei, a economiei de pia˛„, a respectului propriet„˛ii private, a promov„rii valorilor europene. Dezvoltarea economic„ a ˛„rii nu poate fi f„cut„ cu programe coerente ∫i armonios concepute f„r„ a avea o situa˛ie clar„ a propriet„˛ii asupra terenurilor ∫i bunurilor imobiliare.

Œn ultimii ani, tribunalele au fost invadate de procese Ón care fo∫tii proprietari Ó∫i revendic„ dreptul de reconstituire ∫i retrocedare a propriet„˛ii. Zilnic, la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice ∫i Ón circumscrip˛ie primesc reclama˛ii c„ autorit„˛ile statului refuz„ s„ pun„ Ón aplicare hot„r‚ri judec„tore∫ti definitive referitoare la punerea Ón posesie a proprietarilor de drept ai terenurilor ori ai imobilelor. Aceast„ stare de lucruri nu mai poate continua. Ignorarea hot„r‚rilor judec„tore∫ti ori tergiversarea prin artificii avoc„˛e∫ti a unor procese de redob‚ndire a propriet„˛ii, doar, doar o renun˛a proprietarul la dreptul s„u, nu mai poate fi neluat Ón seam„.

™i aici a∫ vrea s„ v„ prezint unul dintre miile de cazuri Ón care proprietarii sunt purta˛i pe drumuri de 15 ani. Este cazul unui cet„˛ean pe care l-am primit Ón audien˛„ Ón aceste zile. Œn baza documentelor doveditoare de reconstituire a propriet„˛ii i se recunoa∫te dreptul la 2,3 hectare ∫i i se comunic„ parcelele Ón care sunt situate cele 2,3 hectare. Numai c„, adun‚nd suprafe˛ele, ele f„ceau 1,7 hectare. Cet„˛eanul apeleaz„ la justi˛ie, la prefect ∫i ajunge ∫i la domnul prim-ministru Adrian N„stase. Se trimite Corpul de control al primului-ministru, se deplaseaz„ Ón teren, se analizeaz„ ∫i delibereaz„. Da, are dreptul la 2,3 hectare teren arabil. Transmite scrisoarea la prefectur„, la prim„rie, r„spunsul revine, da, 2,3 hectare are dreptul, Ón acelea∫i parcele a c„ror suprafa˛„ adunat„ fac 1,7 hectare.

Iat„ c„ un alt cet„˛ean, din aceea∫i localitate, spune: îAm depus o scrisoare la prim„rie“. I se r„spunde: îDa, ai dreptul la proprietate ∫i e∫ti trecut pe tabelul 38.“ Dup„ alt„ perioad„ face o nou„ interven˛ie. îDa, ai dreptul, e∫ti trecut pe tabelul 39“, ∫i dup„ alt timp i se r„spunde: îAi depus tardiv solicitarea.“ Deci omul nu mai avea dreptul la reconstituirea propriet„˛ii ∫i retrocedarea ei.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul deputat Eugen Nicol„escu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,

Angajarea r„spunderii Guvernului reprezint„ voin˛a politic„ a Guvernului T„riceanu de a Óndeplini dou„ obiective principale esen˛iale: 1. finalizarea tranzi˛iei Ón domeniul propriet„˛ii ∫i a∫ezarea acesteia la temelia unei economii de pia˛„ capitaliste, eficiente, dar cu o component„ real„ de protec˛ie a celor care au nevoie cu adev„rat; 2. reformarea justi˛iei Ón fapt, Ón sensul de a avea o justi˛ie dreapt„, corect„ ∫i care s„ nu permit„ nim„nui s„ fie mai presus de lege.

Trebuie s„ apreciem acest gest politic al Guvernului ca o dovad„ a angaj„rii ferme de a aduce rom‚nilor Óncrederea Ón stat ∫i Ón institu˛iile acestuia, Ón func˛ionarea normal„ a institu˛iilor statului. Politicul ar fi trebuit s„ aib„ ca scop permanent o asemenea activitate: slujirea intereselor cet„˛enilor. Œns„, dup„ cum observa˛i, P.S.D., ca principal partid de opozi˛ie, din motive m„runte, a ales o alt„ cale, s„ depun„ o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva intereselor legitime ale rom‚nilor. Am ascultat p„reri ∫i p„reri, dar m-au intrigat unele discursuri, cum este cel al pre∫edintelui P.S.D., care a f„cut excese nefondate, care a lansat acuze numai din dorin˛a de a ar„ta ce sclipitor este Ón afirma˛iile goale de con˛inut, de perversit„˛ile intelectuale greu de explicat, demagogii ∫i arogan˛a fostei guvern„ri.

Problemele Rom‚niei se leag„ ast„zi de lipsa celor peste 40.000 de miliarde din bugetul ˛„rii din anul 2005, bani cheltui˛i Ón anul 2004 Ón campaniile electorale ale P.S.D. Guvernarea P.S.D. a f„cut ca mul˛i bolnavi s„ r„m‚n„ f„r„ medicamente ∫i sunt responsabili pentru criza din s„n„tate; a blocat o serie de lucr„ri de infrastructur„, a creat greut„˛i Ón corelarea echilibrat„ a indicatorilor macroeconomici. Nu le-a p„sat celor de la P.S.D. ce fac, pentru c„ ∫i-au f„cut calcule cinice. Dac„ P.S.D. c‚∫tiga alegerile, ce conta? Popula˛ia putea s„ suporte un an de priva˛iuni, pentru c„ P.S.D. avea Ón fa˛„ patru ani de guvernare.

Cum P.S.D. a pierdut alegerile, ∫tia c„ viitorul Guvern o s„ aib„ mari greut„˛i, dar cu implica˛ii mult mai profunde, pentru c„ popula˛ia, atunci c‚nd se schimb„ o

De c‚nd nu mai ∫ti˛i ce probleme au oamenii, ce probleme Ói fr„m‚nt„, ce nemul˛umiri au? Nu ∫ti˛i c„ sunt purta˛i pe procesele pe proprietate de peste 14 ani Ón instan˛ele din Rom‚nia? ™i nu v„ pas„! Cred c„ ave˛i cea mai mic„ legitimitate s„ critica˛i un pachet de legi care vrea s„ fac„ ordine Ón aceast„ ˛ar„ b‚ntuit„ de baronii ∫i clientela pesedist„!

O mare parte a conducerii P.S.D. ar trebui s„-∫i spele creierul de toxinele acumulate ∫i s„ urmeze o ∫coal„ de onestitate, sinceritatea fiind absent„ Ón cercurile P.S.D. Tocmai de aceea o asemenea mo˛iune trebuie respins„ de to˛i cei care cred Ón dreptate ∫i adev„r.

O precizare: exist„ mai multe variante distribuite ale mo˛iunii de cenzur„, cu ∫i f„r„ unele semn„turi ale unor reprezentan˛i ai P.S.D.

Concluzia noastr„? Diviziunea muncii la P.S.D. Unii semneaz„, unii citesc, al˛ii, cei mai mul˛i, nu fac nimic dec‚t afaceri dubioase.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Dan Moc„nescu, deputat independent, care Óns„ beneficiaz„ de timpul acordat deputa˛ilor independen˛i, cumul‚nd acest timp individual. Are dreptul la 6 minute ∫i 40 de secunde.

## **Domnul Dan Constantin Moc„nescu Coloros:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i,

## Domnule prim-ministru,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,

Œn numele celor 14 deputa˛i care s-au organizat recent Óntr-un grup independent, sunt Dan Moc„nescu ∫i declar c„ nu vom sus˛ine ∫i vota mo˛iunea de cenzur„...

...Óntruc‚t, Ón contextul european actual, nu ne putem permite nici un prilej, oric‚t de mic, Ón stare s„ compromit„ perspectiva integr„rii la termenul prev„zut ∫i a∫teptat ∫i Óntruc‚t, Ón pofida unui text amplu, de complexitate ∫i Ómp„nat cu prognoze acide, mo˛iunea nu atinge fondul ∫i nu eviden˛iaz„ cauzele care au f„cut posibil„ ∫i necesar„ aceast„ lege.

Proiectul Guvernului a suportat amendamente ∫i, f„r„ a deveni perfect, determin„ o mare vizibilitate monitorilor de tot felul. Amendamentul nostru referitor la cererea confedera˛iei sindicale de a-∫i putea recupera patrimoniul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 a g„sit Ón˛elegere ∫i o cale de solu˛ionare cu acest prilej. Este un exemplu de complementaritate care ne Óncurajeaz„ aceast„ op˛iune ∫i Ón a∫teptarea Codului muncii. De altfel, suntem Óncredin˛a˛i c„, Ón perspectiv„ european„, for˛ele politice contrarii nu trebuie s„ devin„ contradictorii, ci complementare.

De asemenea, vom contribui la risipirea ipotezei ira˛ionale a alegerilor Ónainte de termen, care a distorsionat grav activitatea politic„ Ón Parlament, a precipitat ini˛iativa guvernamental„ ∫i a indus un vector de risc major Ón perspectiva integr„rii.

Guvernul ∫i Parlamentul, ca institu˛ii proeuropene, au datoria de a combate orice toxin„ amplasat„ cu abilitate Ón cotidian sau aiurea, Ón scopul de a compromite aceast„ aspira˛ie major„. Noi ne str„duim s„ reprezent„m aspira˛ia spre justi˛ie social„ a cet„˛enilor ∫i solicit„m Guvernului s„ continue ini˛ierea, dar ∫i respectarea unor norme Ón procesul care Ón Europa ∫i-a g„sit r„spunsurile a∫teptate Ón aceea∫i m„sur„ ∫i de concet„˛enii no∫tri.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, pentru trei minute, domnul deputat Valeriu Tab„r„, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

## **Domnul Valeriu Tab„r„:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru,

Stima˛i membri ai Guvernului,

Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,

Nu a∫ fi luat cuv‚ntul, ∫i m„rturisesc cu deosebit„ sinceritate, dac„ cuv‚nt„torii care s-au perindat pe la aceste microfoane nu ar fi f„cut c‚teva erori foarte mari, voite sau nevoite.

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ spun c„ zona neprivatizat„ a Rom‚niei a suferit de acelea∫i metehne cu zona necooperativizat„, cea care a fost colectivizat„ ∫i care a fost transformat„ Ón societate de stat. ™i m„ refer aici la agricultur„. Sunt dintr-o astfel de zon„ ∫i vreau s„ v„ spun c„ anii Ón ’50—’60, sute ∫i mii de oameni au fost deporta˛i ∫i, la cea mai parte dintre ace∫tia, p„m‚nturile au fost luate.

Œn al doilea r‚nd, Legea nr. 18/1991 a f„cut un act de nedreptate tocmai pentru aceste zone necooperativizate. S„ nu uit„m c„ acolo suprafe˛ele arabile ∫i agricole sunt limitate, iar cea mai mare parte a suprafe˛elor au fost cele forestiere. Acestea au fost luate, inclusiv terenuri arabile pe care se g„sea la un moment dat vegeta˛ie forestier„. Aceste lucruri se rezolv„ la aceast„ dat„ prin pachetul de legi care este prezentat prin r„spundere guvernamental„.

Œn al doilea r‚nd, se vorbe∫te, din nou, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, dorind probabil s„ ascund„ anumite acte care s-au luat Ón domeniul respectiv privind proprietatea public„ aflat„ Ón administrarea sectorului de cercetare.

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor Adrian N„stase, v„ reamintesc c„ Ón urm„ cu doi ani de zile v-am trimis o scrisoare deschis„ legat„ de acest lucru ∫i

consider ∫i ast„zi c„ au fost abuzuri nepermis de mari fa˛„ de aceast„ proprietate.

Vreau s„ v„ amintesc modul Ón care fosta Sta˛iune Cenad, rezultat„ dintr-o dona˛ie, Ón 1927, a fost Ónsu∫it„ de c„tre fostul senator Matei. V„ rog s„ verifica˛i. De asemenea, suprafe˛e mari, a∫a cum sunt cele ale Sta˛iunii de Paji∫ti Timi∫oara, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.528 a fost preluat„ ∫i dat„ unui grup de oameni pentru constituirea de proprietate Ón condi˛iile Ón care Ón zon„ exist„ reconstituiri de proprietate de f„cut.

## V„ mul˛umesc.

Œn mod normal, la sf‚r∫itul acestei dezbateri, pentru c„ s-a rostit de at‚tea ori numele meu, ar fi trebuit s„ cer vreo 20 de drepturi la replic„, dar nu cred c„ v„ dori˛i lucrul acesta cu adev„rat, a∫a c„ o s„-l invit pe domnul Mihai T„n„sescu s„ ia cuv‚ntul din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Este ultimul vorbitor Ón cadrul acestei dezbateri, dup„ care va urma domnul prim-ministru T„riceanu pentru a face comentariile de final.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor, Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am asistat ast„zi la un pachet de legi care ne-a fost propus de c„tre un cuplu, un cuplu divor˛at, din p„cate, un cuplu care cu greu st„ Ómpreun„, un cuplu care este ˛inut de un tata socru de undeva, de sus, s„ coabiteze ∫i s„ Óncerce s„ fac„ cas„ Ómpreun„.

Œnsu∫i pachetul de legi care ne este prezentat ne arat„ foarte clar c„ se Óncearc„ un troc, se Óncearc„ un schimb, doar, doar vor putea s„ mai stea Ómpreun„. Unii cedeaz„ altuia interese, interese care sunt ∫i sunt bine Ónglobate Ón interese de grup, Ón interese care nu fac dec‚t s„ aduc„ avantaje unora ∫i altora.

Dar, din p„cate, acest cuplu divor˛at este din ce Ón mai slab, este din ce Ón ce mai pu˛in puternic fa˛„ de acum ∫ase luni. Pachetul de legi care ne este prezentat ast„zi are Ón vedere, cred eu, lucruri care, Ón afara faptului c„ sunt anticonstitu˛ionale, duc Ón bun„ m„sur„ la continuarea unor lucruri care, din p„cate, ar fi trebuit s„ fie Óntrerupte.

Vorbea domnul Nicol„escu c„ avem o criz„ Ón s„n„tate, c„ n-avem proiecte Ón infrastructur„, c„ avem o deteriorare de macroeconomici, indicatori macroeconomici. Da, a∫a este! Acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón ultimele ∫ase luni. A fost deturnat absolut tot ce se putea face Ón aceast„ ˛ar„. Avem o criz„ Ón s„n„tate cum n-am avut de 15 ani. Avem o infrastructur„ care a fost stopat„! Nu se mai fac proiecte de investi˛ii, nu se mai face nimic! De ce? Fiindc„ nu mai sunt bani.

Indicatorii macroeconomici s-au dus, o s„ avem o infla˛ie mare. ™i toate acestea sunt puse pe seama P.S.D.-ului. Vorbea domnul T„riceanu despre o economie care trebuie s„ prospere ∫i pe care ar fi trebuit s-o fac„ P.S.D.-ul. Da, domnule prim-ministru! P.S.D.-ul, patru ani de zile, a f„cut ceea ce n-a˛i f„cut dumneavoastr„ patru ani de zile, Óntre ’96 ∫i 2000. Am dus economia ˛„rii rom‚ne∫ti acolo unde trebuie ∫i acest lucru a fost, cred eu, lucrul cel mai bun pe care l-a avut Rom‚nia Ón ultimii 15 ani.

Iar dumneavoastr„, acum, domnule prim-ministru, pute˛i s„ face˛i ceea ce vre˛i s„ face˛i datorit„ anului 2004. ™i ave˛i 26.000 de miliarde Ón plus la buget datorit„ indicatorilor macroeconomici de care spune domnul Nicol„escu. 26.000 de miliarde pe care vi i-a l„sat P.S.D.-ul s„-i pune˛i Ón veniturile statului! Iar dumneavoastr„ ∫i cu ministrul dumneavoastr„ de finan˛e n-a˛i f„cut prin cota unic„ dec‚t s„ da˛i Ón jos veniturile statului, s„ abandona˛i proiecte sociale, s„ abandona˛i proiecte de infrastructur„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ duce˛i la s„r„cirea acestei ˛„ri.

De fapt, aceasta este viziunea unui cuplu politic deja divor˛at.

Un cuplu care nu poate s„ existe, un cuplu care cu greu mai rezist„ la putere. O s„ v„ ajut„m s„ nu mai sta˛i foarte mult la putere, domnule prim-ministru!

Acest, cred eu, pachet de legi eterogen are Ón vedere, a∫a cum spuneam, foarte multe interese de grup. Ne

spunea domnul ministru Flutur c„ noi facem sau, m„ rog, Óncuraj„m ho˛ia prin teleportarea terenurilor. Dar ce face˛i dumneavoastr„, domnule ministru, c‚nd prin actualul proiect de lege m„ri˛i aceast„ posibilitate de teleportare a terenurilor nu Ón cadrul unui jude˛, ci Ón cadrul ˛„rii, de la Suceava s„ da˛i la Mamaia sau de la Suceava s„-i da˛i Ón Sinaia?! C„, sigur, clientela politic„ este peste tot, nu numai Ón Suceava.

Cred eu, domnilor ∫i doamnelor, c„ suntem Ón fa˛a unui exerci˛iu pe care actuala putere vrea s„ ni-l pun„ sub nas. ™i, sigur, noi avem datoria s„ spunem c„ aceste lucruri care se Ónt‚mpl„ nu sunt Ón folosul celor mul˛i. Nu sunt Ón folosul oamenilor din aceast„ ˛ar„.

Prin aceste proiecte de lege, prin m„surile care sunt propuse, Fondul îProprietatea“, de exemplu, se ofer„ o ∫ans„ pentru urm„torii ani, pentru ani foarte mul˛i, ca pentru foarte mul˛i rom‚ni, dar din p„cate nu pentru cei care ar trebui s„ beneficieze, ci pentru al˛ii, s„ se creeze o nou„ structur„ de proprietate, s„ se creeze un nou fond, un fond nou, un F.N.I. nou, o cuponiad„ nou„. Deja presa ne spune c„ este o burs„ neagr„ a acestui fond. Deja ac˛iunile respective sunt v‚ndute pe pia˛a neagr„. Asta vre˛i s„ face˛i? S„ Óncuraja˛i pia˛a neagr„, domnule prim-ministru? Probabil c„ da. Este Ón avantajul multora dintre dumneavoastr„. Eu cred c„ ceea ce vre˛i dumneavoastr„ s„ face˛i prin acest fond nu face˛i dec‚t s„ nu Óncuraja˛i bursa. Dumneavoastr„ vre˛i s„ merge˛i prin burs„ la o burs„ care este din zi Ón zi mai slab„, mai pu˛in performant„. Uita˛i-v„ ce scriu ziarele de ast„zi. Este cea mai slab„ zi pe care a avut-o bursa Ón 15 ani.

Dumneavoastr„ vre˛i s„ folosi˛i instrumente care, deja, ar trebui s„ fie consolidate, ∫i nu d„r‚mate. Sigur, sunt mul˛i dintre dumneavoastr„ care juca˛i la burs„ ∫i ∫ti˛i mai bine ca mine acest lucru, sunte˛i juc„tori Ómp„timi˛i, ∫i probabil vre˛i s„ v„ crea˛i o nou„ juc„rie pentru a face fa˛„ acestor multe miliarde pe care vre˛i s„ le pune˛i.

Vorbea domnul Pambuccian de instabilitate intern„. Da, exist„ o instabilitate intern„. Suntem dup„ ∫ase luni Ón fa˛a unei instabilit„˛i politice majore. Ce vrem s„ facem? Vrem s„ continu„m s„ c‚rpim? D‚nsul f„cea un apel cu lacrimi Ón ochi s„ vot„m, s„ nu d„r‚m„m Guvernul.

Nu, domnilor! Trebuie s„ atragem aten˛ia c„ acest Guvern, a∫a cum este, un cuplu divor˛at, nu poate s„ continue Ón aceast„ form„. El trebuie s„ fie restructurat, el trebuie s„ fie performant, trebuie s„ devin„ competent, ∫i nu pentru c„ trebuie s„ fie competent domnul T„riceanu, trebuie s„ fie competent pentru popor ∫i pentru cei care locuiesc Ón Rom‚nia.

De aceea, v„ propun s„ vot„m aceast„ mo˛iune de cenzur„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Am impresia c„ a˛i convins foarte mul˛i ∫i dintre cei care sunt Ón b„ncile puterii.

V„ rog foarte mult s„ face˛i lini∫te! Urmeaz„, Ón finalul dezbaterii noastre, cuv‚ntul de Óncheiere din partea premierului C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

## **Domnul C„lin Popescu-T„riceanu:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor reunite, Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i,

V„ spun sincer, ast„zi, c‚nd am venit la Parlament, mi-am imaginat ∫i m-am preg„tit Ón acest sens s„ facem o dezbatere serioas„ pe fondul problemei, cu alte cuvinte, pe textul pachetului de legi pe care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea. ™i, ca atare, luarea mea de cuv‚nt, ini˛ial, a fost axat„ pe analiza, punct cu punct, a chestiunilor pe care le-a˛i ridicat. Mi-am imaginat, poate, c„, din cauza lipsei de timp, n-a˛i avut timp s„ studia˛i bine pachetul legislativ ∫i de aceea m-am sim˛it obligat Ón fa˛a Paramentului s„ d„m explica˛ii pentru a l„muri lucrurile care creeaz„ confuzie, care creeaz„ confuzie poate e mai pu˛in grav la nivelul dumneavoastr„, dar la nivelul popula˛iei.

™i, bineÓn˛eles, am a∫teptat cu sufletul la gur„, a∫ spune, s„ v„d ce spune liderul partidului cel mai important din opozi˛ie, domnul Geoan„. ™i domnul Geoan„ a Ón∫f„cat microfonul ∫i a vorbit orice numai despre con˛inut nu. A f„cut un lung discurs politic ∫i, Ón final, a∫a cum ne-a obi∫nuit, a vorbit mult ∫i n-a spus nimic.

Dup„ ce l-am ascultat pe domnul Geoan„, am constatat un lucru: nu a citit textul pachetului legislativ ∫i s-a referit, Óntr-o lung„ improviza˛ie, la un lung ∫ir de subiecte politice, Óncep‚nd din ’90 p‚n„ ast„zi. E foarte bine. √sta e nivelul pe care poate s„-l abordeze, nu trebuie s„ ne sup„r„m, dar cred totu∫i c„ anumite lucruri trebuie puse la punct.

Tot l-am auzit ast„zi despre clien˛i politici. Clien˛i politici la P.S.D., cu duiumul, c‚t vre˛i... N-am v„zut prin pres„ de ∫ase luni Óncoace s„ se vorbeasc„ despre clien˛ii politici ai actualei puteri.

™i Ómi pare bine s„ spun lucrul acesta. Œn continuare ziarele ˛in capul de afi∫ cu persoane bine cunoscute gen Sechelariu, gen Omar Hayssam, pentru care ar fi bine totu∫i s„ v„ g‚ndi˛i s„ da˛i ni∫te explica˛ii.

A˛i Óncercat s„ face˛i o motiva˛ie legat„ de nume ∫i persoane pe care le ∫ti˛i din activitatea trecut„. A˛i vorbit de Olli Rehn. Nu ∫tiu c‚t de mult l-a˛i cunoscut pe Olli Rehn ∫i c‚t de mult a˛i stat de vorb„ cu el, eu pot s„ v„ spun c„ am discutat mai mult ∫i mai aprofundat cu Olli Rehn pe problemele de integrare european„.

Ceea ce vreau s„ v„ spun este c„, dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ a˛i preg„tit Rom‚nia pentru integrarea european„, atunci Ómi pare r„u s„ v„ atrag aten˛ia c„, spre deosebire de vecinii no∫tri de la sud, bulgarii, despre care nu avem Óntotdeauna o impresie foarte bun„, Rom‚nia, la Óncheierea procesului de negociere, s-a trezit cu 11 condi˛ii suplimentare care trebuie Óndeplinite ∫i de care se leag„ clauza de salvgardare, lucru pentru care bulgarii au reu∫it s„ se descurce ∫i au Óncheiat negocierile f„r„ aceste condi˛ii ∫i f„r„ riscul aplic„rii unei clauze de salvgardare.

Pachetul legislativ pe care ast„zi l-am supus aprob„rii Parlamentului se leag„ tocmai de acest lucru, de necesitatea de a ne Óndeplini anumite obliga˛ii pe care vi le-a˛i asumat dumneavoastr„ la Óncheierea procesului de negociere, Ón decembrie 2004, v„ aduc aminte, ∫i pentru

care trebuie s„ ˛inem un ritm sus˛inut legislativ, care s-au concretizat Óntr-o serie de acte care au fost deja aprobate Ón Guvern, fie Ón Parlament.

Prin urmare, Ómi pare foarte r„u s„ v„ spun, g„si˛i argumente care s„ fie plauzibile, ∫i nu cele legate de modul Ón care a˛i preg„tit Rom‚nia pentru integrarea european„. Rom‚nia, din p„cate, are ast„zi o Ónt‚rziere pe care Óncerc„m s„ o recuper„m ∫i pot s„ v„ spun c„ toate aprecierile interna˛ionale, la nivelul Comisiei Europene, la nivelul Parlamentului European, sunt pozitive fa˛„ de modul cum progreseaz„ Rom‚nia de ∫ase luni Óncoace.

V-a˛i referit, ∫i nu numai dumneavoastr„, ci ∫i colegul dumneavoastr„, domnul Mihai T„n„sescu, la Fondul îProprietatea“. A˛i f„cut, am impresia, o fixa˛ie. L-am auzit pe domnul T„n„sescu spun‚nd: îDomnule, ce grav c„ se tranzac˛ioneaz„ deja titlurile respective!“ P„i, ∫ti˛i de ce se tranzac˛ioneaz„? Pentru c„ oamenii Ón˛eleg ∫i-∫i dau seama c„ aceste titluri vor avea o valoare real„. C„ dac„ n-ar avea o valoare real„, ce s„ tranzac˛ioneze, domnule?

Veni˛i cu argumente care dovedesc c„ nu cunoa∫te˛i realit„˛ile. La domnul Geoan„ nu m„ mir„, c„ a fost mereu Ón str„in„tate, dar la dumneavoastr„ m„ mir„, domnule T„n„sescu!

Vorbi˛i de Bursa Rom‚n„. Domnul Geoan„ spunea, c„ at‚ta ∫tie d‚nsul, a r„mas cuplat mai Ónainte, c„ valoarea tranzac˛iilor zilnice pe burs„ este de dou„ milioane de dolari. Vreau s„ v„ rog s„ verifica˛i ∫i eu am verificat ast„zi: valoarea medie a tranzac˛iilor de la Ónceputul anului este de 10 milioane de dolari pe zi, nu dou„ milioane, de cinci ori mai mult. Nu e o mic„ diferen˛„ numai!

Oricum, vreau s„ v„ spun c„ Fondul îProprietatea“ nicidecum nu se bazeaz„ Ón mod esen˛ial pe recuperarea crean˛elor. Cred c„ recuperarea crean˛elor, sunte˛i de acord cu mine, nu este o crim„. Dar Fondul îProprietatea“ se bazeaz„ pe active valoroase pe care eu cred c„ ar trebui s„ le aprecia˛i pentru c„ sunt active ale statului ∫i care Ón ochii multora valoreaz„ imens. Sunt activele de la b„nci, de la societ„˛i de stat, utilit„˛i publice care, Ón mod cert, vor da o valoare concret„ titlurilor de proprietate ∫i, Ón acest fel, vom putea s„ Ói desp„gubim pe cei care au fost Ón toat„ aceast„ perioad„ v„duvi˛i s„-∫i recapete propriet„˛ile cu ceva consistent.

Œn discursul dumneavoastr„, iar„∫i, v-a˛i referit la lucruri care mi se par deja c„ devin penibile dac„ face˛i permanent„ referire la ele. Vorbi˛i de gaura pe care a creat-o cota unic„ de impozitare. La domnul Geoan„ iar„∫i este scuzabil, dar la domnul T„n„sescu nu mai Ón˛eleg.

P„i, domnule T„n„sescu, ave˛i datele publice de la Ministerul Finan˛elor, unde probabil c„ mai ave˛i cuno∫tin˛e. Veniturile pe primele luni ale acestui an au crescut, Ón pofida reducerii impozitelor, cu 14%. Deci aceast„ cre∫tere nu face dec‚t s„ demonstreze c„ cota unic„ a avut efecte benefice. Cre∫terea economic„ este sus˛inut„.

Sigur, v„ pare r„u c„ n-a˛i f„cut-o dumneavoastr„. f ne˛i minte c‚t v-a˛i b„tut s-o face˛i ∫i nu v-a l„sat t„tucul Iliescu! Œmi pare foarte r„u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 A˛i vorbit de criza medicamentelor compensate. Sigur, am avut o criz„ a medicamentelor, recunosc. ™ti˛i de ce am avut, domnilor, criza medicamentelor compensate? Pentru c„ Guvernul din care au f„cut parte ∫i domnul Geoan„, ∫i domnul T„n„sescu au cheltuit cu larghe˛e, de anul trecut, suma de 5.400 de miliarde dintr-un total de 12.000 de miliarde. Cu alte cuvinte, 40% din banii pentru medicamente compensate au fost cheltui˛i Ón anul 2003 ∫i Ón 2004. Sigur c„, pentru un buget care este f„cut de dumneavoastr„ pentru anul 2005, ace∫tia au fost banii. Am g„sit solu˛iile ∫i criza din s„n„tate cu medicamentele compensate s-a rezolvat.

Sigur c„ a˛i adus Ón discu˛ie o serie de probleme. Este dreptul dumneavoastr„ s„ critica˛i. Pe mine m„ bucur„, anim„m via˛a parlamentar„, a∫a cum v„ spuneam, a∫teptam de mult aceast„ dezbatere, dar la aceast„ dezbatere nu pute˛i s„ nu veni˛i s„ pl„ti˛i factura. Factura pentru modul Ón care a˛i guvernat!

V-au deranjat o serie de m„suri pe care le-am adoptat. f ne˛i minte ce h„rm„laie a fost f„cut„ pe declara˛iile de avere. Eu v„ Ón˛eleg, domnule Geoan„, c„ declara˛iile de avere v-au pus Óntr-o situa˛ie absolut penibil„, Ónc‚t nu avea˛i cum s„ justifica˛i ceea ce a˛i declarat Ón declara˛ia de avere.

™i n-a˛i fost numai dumneavoastr„ Ón aceast„ situa˛ie!

Sunt lucruri care s-au f„cut, care merg Ón sensul transparen˛ei, Ón sensul reformei societ„˛ii rom‚ne∫ti c„tre o societate european„, modern„ ∫i f„r„ corup˛ie.

S„ ∫ti˛i c„ manifest„rile dumneavoastr„ nu m„ fac dec‚t s„ m„ conving„ c„ ceea v„ spun v„ deranjeaz„.

S-au f„cut alte lucruri care, sigur, trebuiau f„cute tot de urgen˛„, tot legate de clauzele de salvgardare. Dup„ cum ∫ti˛i, la 30 martie trebuiau preg„tite ∫i prezentate la Comisia European„ dou„ documente extrem de importante: Strategia ∫i Planul de ac˛iune privind reforma justi˛iei, Ón baza c„rora ast„zi avem pachetul de legi de reform„ a justi˛iei, ∫i Strategia ∫i Planul de ac˛iune privind lupta anticorup˛ie.

Toate aceste lucruri sigur c„ v-au deranjat. Eu Ón˛eleg, pentru c„ dumneavoastr„ Ón perioada c‚nd a˛i fost la guvernare v-a˛i ocupat de alte lucruri mai importante, cum ar fi celebrele contracte cu EADS, cu îBechtel“ ∫i putem s„ le enumer„m. Din contractul cu EADS, Rom‚nia nu avea de pierdut dec‚t frumu∫ica sum„ de 140 de milioane de euro, pentru c„, bineÓn˛eles, o parte din fondurile care erau prev„zute a fi pl„tite din bugetul Rom‚niei erau prev„zute deja ∫i la Bruxelles. Lucrul „sta nu v-a deranjat. Sigur, probabil c„ erau alte motivele, care nu cred c„ ne scap„. Œn orice caz, presei nu i-au sc„pat.

A˛i vorbit ∫i a˛i incriminat faptul c„ sus˛in capitalul ∫i proprietatea. P„i, sigur c„ da! Nu numai pentru c„-s liberal, dar pentru c„ aceste valori fundamentale au f„cut ∫i Rom‚nia prosper„ Ónainte de r„zboi, ∫i Europa prosper„ ast„zi. Sunt valorile pe care vrem s„ construim Ón continuare o Rom‚nie modern„, o Rom‚nie de care s„ beneficieze nu o m‚n„ de clien˛i politici sau o m‚n„

de oameni politici, ci vrem s„ profite o ˛ar„ Óntreag„!

Vreau s„ v„ rog Ónc„ ceva: nu v„ mai face˛i griji de Coali˛ie! Avem o colaborare foarte bun„ cu colegii no∫tri de la P.D., avem o colaborare foarte bun„ cu cei de la P.U.R., avem o colaborare foarte bun„ cu colegii din U.D.M.R.

Le mul˛umesc reprezentan˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale c„ ast„zi au venit s„-∫i afirme sprijinul Ón favoarea acestui pachet legislativ. Le mul˛umesc celor 14 deputa˛i independen˛i, de asemenea, pentru gestul pe care l-au f„cut.

Eu v-a∫ recomanda s„ v„ uita˛i mai degrab„, domnule Geoan„, Ón propria ograd„, cum se spune. Apropo de faptul c„ a˛i f„cut referire la propunerea pe care mi-a˛i fi f„cut-o, de colaborare cu Guvernul privind proiectul european.

Doamnelor ∫i domnilor, vreau s„ v„ spun c„ domnul Geoan„ a fost invitat de mine, Ón numele partidului pe care-l reprezint ∫i Ón numele Guvernului, s„ vin„ s„ reprezinte P.S.D.-ul la aceast„ Ónt‚lnire. La aceast„ Ónt‚lnire, propunerea pe care a f„cut-o domnul Geoan„ nu a fost sus˛inut„ de nimeni, nici m„car de cei din partidul pe care domnul Geoan„ spune c„-l conduce.

Domnul Geoan„ a plecat Ónainte de sf‚r∫itul Ónt‚lnirii ∫i poate de aceea nu ∫tie c„ pozi˛ia comun„ adoptat„ de participan˛ii la discu˛ie a fost diferit„ de ceea ce a propus d‚nsul. Interesant este c„ ceilal˛i reprezentan˛i P.S.D. care au fost la Óntrevedere nu au considerat de cuviin˛„ s„-l informeze pe cel care are pe cartea de vizit„ titlul de pre∫edinte al partidului.

Prin urmare, nu vreau s„ lungesc mult aceste discu˛ii. Vreau s„ v„ spun c„ de cele mai multe ori c‚nd Ól ascult pe domnul Geoan„ vorbind la microfon am impresia c„ ascult bancurile de la Radio Erevan.

Eu doresc s„ fac un apel tuturor membrilor Parlamentului la respingerea mo˛iunii de cenzur„ ∫i doresc s„-i rog pe cei care cred Óntr-un viitor european, Óntr-un viitor liber, prosper, Óntr-un viitor demn pentru Rom‚nia, s„ voteze Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul pentru un drept la replic„.

Mi-a fost invocat numele, v„ rog!

## Stima˛i colegi,

Dac„ v„ deranjeaz„ s„ asculta˛i ∫i r„spunsul, jum„tate din acest r„spuns, v„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i, deci jum„tate din interven˛ia domnului prim-ministru l-a vizat pe domnul senator Geoan„. S-a referit ∫i la chestiuni personale. Deci pentru aceste chestiuni personale are dreptul la replic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Voi fi foarte scurt.

## Stima˛i colegi,

Eu sper c„ replica domnului prim-ministru s-a transmis la Radio Erevan pentru c„ este un radio poate mai bun dec‚t Radio Contact ∫i, Ón mod cert, mai bun dec‚t Radio Cotroceni.

Œn al doilea r‚nd, sub nici o form„, Ón cuv‚ntul meu, nu am adus jigniri ∫i atacuri personale la adresa nim„nui din Guvern.

## Stima˛i colegi,

Œntr-o chestiune personal„, Ón orice moment Ón cursul dezbaterii, un parlamentar poate cere s„ fac„ o precizare pe o chestiune personal„.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

A fost pronun˛at numele meu Ón mod repetat ∫i am dreptul s„ r„spund la aceste acuza˛ii personale.

## Stima˛i colegi,

Œn art. 27 din Regulamentul ∫edin˛elor comune se spune foarte clar: îPre∫edintele va da cuv‚ntul oric‚nd unui deputat sau senator pentru a r„spunde Óntr-o chestiune ce implic„ persoana sa, limit‚nd timpul acordat Ón acest scop.“

Deci, domnul senator Geoan„ are dou„ minute pentru a r„spunde la aceast„ problem„, Ón care a fost atacat personal.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci!

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Nu vreau s„ transform„m aceast„ dezbatere Ón Parlament Óntr-un atac personal. Regret faptul c„ domnul T„riceanu, despre care Ónc„ am o impresie bun„, se coboar„ la atacuri personale Óntr-o dezbatere politic„ important„.

Niciodat„ nu am f„cut o referire la un adversar politic, niciodat„ nu m-am referit la faptul c„ a uitat, Ón mod deliberat, s„-∫i completeze declara˛ia de avere, c„ trebuie s„ revin„ de trei ori la r‚nd pentru c„ a uitat, probabil, pe unde are banii ∫i firmele ∫i prefer s„ m„ fi plimbat prin str„in„tate ca s„ fac ceva pentru aceast„ ˛ar„, dec‚t s„ m„ plimb Ón week-end cu motocicleta îHarley Davidson“ sau cu Porsche decapotabil, Ón timp ce oamenii din Banat sufer„ de inunda˛ii.

Nu vreau s„ d„m aceast„ tonalitate dezbaterii noastre. ™i nu este stilul meu, ∫ti˛i bine acest lucru. V-am oferit la tribuna Parlamentului, domnule prim-ministru, cu ocazia votului acestui corp legislativ asupra Tratatului de aderare, un pact de colaborare cu opozi˛ia pe teme de integrare. Ce r„spuns a˛i dat opozi˛iei, pe propunerea noastr„? Nimic altceva dec‚t cuvinte.

Este o dovad„ a faptului c„ sunte˛i Óntr-o situa˛ie disperat„, Ón situa˛ia c„ asculta˛i cu telecomand„ de la Cotroceni ce trebuie s„ spune˛i. ™i vreau s„ v„ spun c„ aceast„ atitudine nu v„ face cinste ∫i v„ descalific„ pentru func˛ia important„ pe care o ave˛i Ón stat.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Eugen Nicol„escu Óntr-o chestiune de procedur„, conform art. 27 din regulament.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi dau seama c„ acum cunoa∫te˛i regulamentul. Mai devreme nu l-a˛i cunoscut.

Deci, vreau s„ protestez Ón numele Grupurilor parlamentare P.N.L. c„ a˛i Ónc„lcat regulamentul, c„ nu v-a˛i comportat impar˛ial ∫i suntem obliga˛i s„ lu„m anumite m„suri pe care vi le vom comunica la vremea respectiv„.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mi se pare absolut inadmisibil! Domnule deputat, amenin˛„rile s„ le p„stra˛i pentru partidul dumneavoastr„!

V„ rog, Ónc„ o dat„, foarte mult, Parlamentul acesta este pentru dezbateri, nu pentru atacuri personale. Regulamentul ofer„ oric„rui parlamentar care este atacat dreptul de a r„spunde Óntr-o chestiune personal„. ™i dac„ dumneavoastr„ a˛i fi cerut Ón acelea∫i condi˛ii s„ r„spunde˛i la un atac pe probleme personale, eu v-a∫ fi dat cuv‚ntul.

™i s„ nu m„ amenin˛a˛i, pentru c„ m„ las„ absolut rece astfel de amenin˛„ri, Ón absolut orice condi˛ii. Eu Ómi voi face datoria a∫a cum consider, indiferent de aranjamentele de culise pe care vre˛i dumneavoastr„ s„ le face˛i.

Pentru o chestiune de procedur„? Pofti˛i, domnule deputat Oltean.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este regretabil faptul c„ o lips„ de cunoa∫tere a Regulamentului comun al celor dou„ Camere a dus la crearea unui moment absolut inadmisibil, la finalul dezbaterilor pe marginea unei mo˛iuni de cenzur„.

Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor,

f n s„ v„ spun, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, c„ aici sunte˛i pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i chiar dac„ Ón fapt dumneavoastr„ conduce˛i P.S.D.-ul, aici trebuie s„ respecta˛i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Da, aceast„ manifestare seam„n„ cu o manifestare la nivelul partidului dumneavoastr„. Aici suntem, totu∫i, Ón forul legislativ ∫i v-a∫ ruga s„ ave˛i decen˛a necesar„ s„ v„ manifesta˛i Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Domnule deputat,

V„ atrag aten˛ia, Ónc„ o dat„, c„ am aplicat art. 27 din Regulamentul ∫edin˛elor comune. Nu este vorba de Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Œl ave˛i ∫i dumneavoastr„ la dispozi˛ie. Vi-l citesc Ónc„ o dat„ pe art. 27: îPre∫edintele va da cuv‚ntul oric‚nd unui deputat sau senator pentru a r„spunde Óntr-o chestiune ce implic„ persoana sa, limit‚nd timpul acordat Ón acest scop.“ Alin. 2: îPrevederile alin. 1 se aplic„ ∫i Ón cazul Ón care se cere cuv‚ntul Ón probleme privitoare la regulament.“

De aceea v-am dat cuv‚ntul ∫i dumneavoastr„, ∫i domnului Nicol„escu. Am respectat regulamentul ∫i asta am inten˛ia s„ fac, at‚ta vreme c‚t voi fi pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Ave˛i cuv‚ntul doamna deputat Musc„.

din palme. S„ ∫ti˛i c„ a f„cut-o ∫i Hru∫ciov, la sediul O.N.U.

De aceea, eu v„ rog s„ respect„m regulamentul, s„ asculta˛i un drept la replic„ atunci c‚nd este vorba de o chestiune personal„ ∫i ave˛i de c‚∫tigat.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnilor pre∫edin˛i,

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Haide˛i, totu∫i, s„ d„m acestei ∫edin˛e ∫i solemnitatea, ∫i importan˛a pe care trebuie s„ le aib„ o astfel de asumare politic„ a r„spunderii.

Domnilor colegi,

## **Doamna Monica Octavia Musc„** _— ministrul culturii ∫i cultelor_ **:**

## Domnilor pre∫edin˛i,

## Stima˛i colegi,

Vorbesc ca deputat. Niciodat„ la mo˛iunea de cenzur„ sau la o mo˛iune nu se vorbe∫te pe drept la replic„. Dreptul la replic„ este Ón toate celelalte cazuri, nu la mo˛iune, unde se vorbe∫te doar pe timpii aloca˛i partidului. Dac„ sunt timpi aloca˛i partidului, cel care dore∫te s„ vorbeasc„ poate vorbi pe timpii aloca˛i partidului.

A doua chestiune, tot de procedur„, ∫i care dovede∫te c„ aplica˛i regulamentele absolut cum dori˛i dumneavoastr„, ∫i nu cum ar trebui, e c„ ˛ine˛i discursuri de la locul dumneavoastr„. Atunci c‚nd ave˛i ceva de spus veni˛i ∫i vorbi˛i de la acest microfon, nu de-acolo. Ave˛i de f„cut observa˛ii unuia dintre noi, de aici, n-ave˛i dec‚t s„ le face˛i, ca deputat, de aici, ∫i nu de la microfon. Citi˛i regulamentul!

™i de altfel, a treia chestiune, tot pe procedur„. Œmi pare foarte r„u, dar cel care a cerut dreptul la replic„ s-a referit la integrarea european„, care nici Óntr-un caz nu este o chestiune personal„. Drept urmare, nu s-a justificat dreptul la replic„.

Mul˛umesc.

Domnul senator ™erban Nicolae.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tot o chestiune de procedur„. N-a∫ vrea s„ reiau art. 27, care este scris Ón limba rom‚n„ ∫i pentru parlamentarii de la putere. Este adev„rat c„ el, prin num„rul mare, poate fi Ónfr‚nt, ∫i limba rom‚n„ poate fi Ónfr‚nt„, datorit„ num„rului mare.

A∫ vrea, Óns„, s„ v„ spun c„, din p„cate, colegii dumneavoastr„ de la Alian˛„ au pierdut o bun„ ocazie s„ p„streze t„cerea. Era o chestiune de bun-sim˛ ∫i era bine s„ Ónv„˛a˛i, atunci c‚nd este momentul, c„ e mai bine s„ taci dec‚t s„ te manife∫ti b„t‚nd din picioare ∫i

Vreau s„ v„ spun c„ am avut onoarea, ∫ansa s„ conduc ∫i eu unele lucr„ri, ∫i chiar Ón cadrul unei mo˛iuni de cenzur„. Am dat drept la replic„, conform Regulamentului Camerelor comune, atunci c‚nd a fost atins grav interesul unei persoane, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón interven˛ia... ™i i-am spus-o personal ∫i domnului prim-ministru.

Dreptul la replic„ fa˛„ de ce s-a spus Ón alocu˛iunea Domniei sale nu prive∫te dec‚t un singur lucru — ∫i vreau s„-l felicit pe pre∫edintele de ∫edin˛„ —, acela Ón care a primit o problem„ personal„. Nu po˛i s„ afirmi de la tribuna Senatului, a Camerei Deputa˛ilor sau a Camerelor reunite despre cineva c„ a f„cut o declara˛ie de avere fals„, f„r„ ca m„car s„ dai acelei persoane dreptul de a-∫i spune opinia. Acest lucru s-a Ónt‚mplat aici: s-au respectat democra˛ia, Regulamentele celor dou„ Camere.

V„ rug„m s„ Ónchidem acest subiect ∫i s„ trecem la ordinea de zi.

Domnul deputat Ha∫otti.

M„ scuza˛i! Domnul senator Ha∫otti. Eram obi∫nuit de pe vremea c‚nd era˛i deputat.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Domnule pre∫edinte,

Haide˛i s„ intr„m Ón normalitate, s„ respingem mo˛iunea.

Eu vreau s„-i atrag aten˛ia prietenului meu Eugen Nicol„escu c„ sufer„ de secretomanie. M„sura este clar„: dumneavoastr„ trebuie s„ fi˛i Ónlocuit de la conducerea Camerei.

™i, dup„ p„rerea mea, respect p„rerile contrare, a˛i Ónc„lcat regulamentul ∫i a∫ vrea s„ nu ne considera˛i ni∫te prost„naci.

Domnule senator, dumneavoastr„ pute˛i s„ face˛i ce vre˛i Ón ˛ara asta: Ónc„lca˛i Constitu˛ia, normele, regulile, v„ prive∫te. Eu am aplicat art. 27 ∫i vi-l citesc Ónc„ o dat„, vi-l citesc p‚n„ c‚nd o s„-l Ón˛elege˛i. Art. 27: îPre∫edintele va da cuv‚ntul oric‚nd unui deputat sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005 senator pentru a r„spunde Óntr-o chestiune ce implic„ persoana sa, limit‚nd timpul acordat Ón acest scop.“

Deci eu am aplicat regulamentul, dumneavoastr„ trebuie s„-l mai citi˛i o dat„. Œn rest, face˛i cum crede˛i. Domnul senator Puskás.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

## Domnule pre∫edinte,

## Distins Parlament,

Œnc„ o dat„ v„ spun, distins Parlament, ast„zi am asistat la un arsenal al luptei politice. ™i, Óntr-adev„r, se poate aplauda, se poate vocifera. Dar, Óntre timp, am auzit un sunet de fluier. Pentru demnitatea noastr„, pentru demnitatea Rom‚niei, v„ rog s„ nu folosim asemenea arsenale, pentru c„ m‚ine vom veni ∫i cu trompete, ∫i cu tobe ∫i vom transforma Ón tribune de fotbal, handbal, de nu ∫tiu ce, Parlamentul Rom‚niei.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ atrage˛i aten˛ia distin∫ilor mei parlamentari ∫i colegi parlamentari s„ nu mai folosim asemenea arsenale, pentru c„ nu este Ón folosul Parlamentului. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Miron Mitrea.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn cei nou„ ani de c‚nd sunt Ón Parlament, o bun„ parte, Ómpreun„ cu colegii care au vorbit de la acest microfon, am spus de c‚teva ori ceea ce inten˛ionez s„ spun, dar este nevoie, se vede, s„ repet. Chiar dac„ nu totdeauna mi-a fost u∫or ∫i chiar dac„ foarte des am f„cut eforturi, i-am respectat pe to˛i colegii mei, indiferent din ce parte a spectrului politic fac parte.

Ast„zi a trebuit din nou, Ón ceea ce prive∫te pe unii dintre colegii mei, s„ fac efort mare ca s„-i respect Ón continuare ∫i s„ nu spun de la acest microfon lucruri care nu sunt de spus de la acest microfon. ™i am f„cut acest efort ∫i Ón continuare. Chiar Ón aceste condi˛ii, v„ respect.

Nu pot, Óns„, ca lider ∫i ca membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ accept dou„ lucruri: s„ folosi˛i faptul c„ sunte˛i Ón aceast„ incint„, Ón aceast„ aul„ pentru a ne b„ga pumnul Ón gur„ ∫i a Óncerca s„ ne amenin˛a˛i liderii. Nu accept acest lucru, ca politician ∫i ca om, nici ast„zi ∫i n-o s-o accept nici de azi Ónainte.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Œnchidem aceast„ parantez„ nepl„cut„ ∫i v„ invit s„ trecem la faza urm„toare a dezbaterii ∫i procedurii referitoare la mo˛iune.

V„ reamintesc faptul c„, potrivit art. 113 din Constitu˛ie, mo˛iunea de cenzur„ se adopt„ cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor. Votul este secret ∫i se exprim„ prin bile, potrivit art. 74 ∫i 81 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei ∫i Senatului.

Fiecare deputat ∫i senator prime∫te o bil„ alb„ ∫i una neagr„. Bila alb„ introdus„ Ón urna alb„ ∫i bila neagr„ introdus„ Ón urna neagr„ Ónseamn„ vot pentru mo˛iunea de cenzur„. Bila alb„ introdus„ Ón urna neagr„ ∫i bila neagr„ introdus„ Ón urna alb„ Ónseamn„ vot contra mo˛iunii.

Stima˛i colegi, domnii chestori vor Ónm‚na bilele ∫i vom Óncepe de Óndat„ procedura de vot.

Vreau, Óns„, s„ v„ anun˛, un anun˛, pe care, sigur, Ól ve˛i lua Ón considerare sau nu, indiferent de rezultatul votului la mo˛iune, pentru c„ este o zi special„ pentru mine, Ói invit pe cei care doresc s„ vin„ s„ bea o cup„ de ∫ampanie la Clubul Parlamentar, la sf‚r∫itul votului, inclusiv pe colegii de la putere ∫i pe membrii Guvernului, dac„ vor dori.

Pentru un anun˛, domnul V„c„roiu.

## Stima˛i colegi senatori,

O rug„minte: ast„zi la ora 17,00, ∫edin˛„ de Birou permanent l„rgit„ la Senat.

V„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ rog s„ fi˛i de acord ca la Ónceputul procedurii de vot s„ voteze membrii Cabinetului ∫i dup„ aceea vom desf„∫ura votul la Camer„ mai Ónt‚i ∫i apoi la Senat.

Œi dau cuv‚ntul domnului secretar Ponta ∫i-l rog s„ citeasc„ lista deputa˛ilor.

V„ rog, Ónc„ o dat„, s„ accepta˛i ca membrii Guvernului care sunt membri ai Parlamentului s„ voteze mai Ónainte.

|C„lin Popescu-T„riceanu<br>Gheorghe Barbu<br>Bogdan Olteanu<br>Mihai Voicu<br>Monica Octavia Musc„<br>László Bórbely<br>Membrii Guvernului senatori:<br>Gheorghe Flutur<br>Codru˛ Ioan ™ere∫<br>Mircea Cintez„<br>Cristian David|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Popescu Ionu˛|prezent| |Copos Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile<br>Markó Béla|prezent<br>prezent| |V„lean Adina Ioana|prezent„| |Corneliu Vadim Tudor|prezent| |Lista deputa˛ilor:|| |Adomnic„i Mirela Elena|prezent„| |Adomni˛ei Cristian Mihai|absent| |Albu Gheorghe|prezent| |Alm„janu Marin|prezent| |Alm„∫an Liviu|prezent| |Amarie Constantin|prezent|

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

|Amet Aledin|prezent| |---|---| |Anastase Roberta Alma|prezent„| |Andea Petru|prezent| |Andon Sergiu|prezent| |Andreica Romic„|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezent„| |Antal Árpád András|prezent| |Antal István|prezent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|prezent| |Apostolache Mihai Cristian|prezent| |Ardelean Cornelia|prezent„| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avram Dumitru|prezent| |Baban ™tefan|prezent| |Bara Nicolae|prezent| |Barbu Gheorghe a votat ca membru al Guvernului.|| |Acum, de la Senat, Gheorghe Constantin, prezent.|| |Bardan Cornel ™tefan|prezent| |B„d„l„u Niculae|prezent| |B„e∫u George|prezent| |B„nicioiu Nicolae|prezent| |B„rbule˛iu Tiberiu|prezent| |Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán|prezent| |Bec∫enescu Dumitru|prezent| |Bejinariu Eugen|prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent| |BÓrsan Iulian Gabriel|prezent|

Numai o secund„, domnule secretar.

Rog televiziunea ∫i fotografii s„ coboare de pe podium.

Domnule Olteanu, haide˛i pu˛in, urca˛i, ca s„ eliber„m aici locul unde se voteaz„.

Rog televiziunea s„ coboare de pe podium. V„ rog foarte mult, ave˛i posibilitatea s„ lua˛i imagini de acolo. V„ mul˛umesc.

Pute˛i continua, domnule secretar Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

|**Domnul Victor Viorel Ponta:**|| |---|---| |Boagiu Anca Daniela<br>Bobeanu R„zvan Petric„<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bolca∫ Lucian Augustin<br>Bonis Istvan<br>Borbély László<br>Boureanu Cristian Alexandru<br>Br‚nz„ William Gabriel|prezent„<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |BrÓnzan Ovidiu|prezent| |Bruchental-Pop Ionela<br>Buciu Angela<br>Buda Daniel|prezent„<br>prezent„<br>prezent| |Buda Ioan|prezent| |Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|prezent„| |Bu∫oi Cristian Silviu|prezent| |Buzatu Dan Hora˛iu|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calimente Mih„i˛„|prezent|

Canacheu Costic„ prezent Cantaragiu Bogdan prezent Cazan Romeo Gheorghe Leonard prezent C„lian Petru prezent C„lin Ion prezent C‚mpanu Liviu absent Chiper Gheorghe prezent Chi∫ Filona∫ prezent Cindrea Ioan prezent Cioc‚lteu Alexandru prezent Ciontu Corneliu prezent Ciopraga Mircea prezent Ciuc„ Liviu Bogdan prezent Cliveti Minodora absent„ Cocrea Olgu˛a prezent„ CodÓrl„ Liviu prezent Constantinescu Anca prezent„ Constantinescu Viorel prezent Corl„˛ean Titus prezent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea prezent Cr„ciunescu Grigore prezent Cre˛u Gabriela prezent„ Cutean Vasile Emilian prezent Dan Iosif prezent Diaconescu Marin prezent Diaconescu Renic„ prezent Dida Corneliu Ioan prezent Dobre Traian prezent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru prezent Dragomir Gheorghe prezent Dr„gu∫ Radu C„t„lin prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Liana prezent„ Dumitrescu Zamfir prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Dumitriu Mihai prezent Dumitru Ion prezent Du∫a Mircea prezent Du˛u Stelian prezent Erdei-Dolóczki István prezent Eserghep Gelil prezent Faina Constantin prezent F‚r∫irotu Vladimir Mircea prezent Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Fotopolos Sotiris prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Furo Iuliu Ioan prezent Gabor Gheorghe prezent Gan˛ Ovidiu Victor prezent G„leteanu Monalisa prezent„ Georgescu Filip prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Ghiorghioni Ionesie prezent Ghi∫e Ioan prezent Giurescu Ion prezent MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 92/29.VI.2005

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Œn conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, s-a depus la secretarii generali ai Camerei ∫i Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i ∫i senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Legea privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Stima˛i colegi, v„ pute˛i, deci, exercita dreptul de a sesiza Curtea cu aceste aspecte. Da, doamna Aura Vasile.

Rog membrii Birourilor permanente s„ pofteasc„ Ón sal„, pentru num„rarea bilelor.

## Domnilor pre∫edin˛i,

Stima˛i colegi, V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci.

Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat informeaz„ c„ au depus contesta˛ie la Curtea Constitu˛ional„ Ómpotriva legilor prin care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, proprietate ∫i justi˛ie.

Domnul secretar Ponta o s„ prezinte procesul-verbal al num„r„rii voturilor.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului asupra mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de 133 de deputa˛i ∫i senatori

Mul˛umesc.

Oricum acesta este un drept pe care parlamentarii Ól au Ónainte de promulgare.

Œn temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor dou„ Camere ale Parlamentului, proced‚nd la verificarea ∫i num„rarea voturilor exprimate de c„tre deputa˛i ∫i senatori, prin vot secret cu bile, asupra mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de 133 de deputa˛i ∫i senatori, au constatat urm„toarele:

Mul˛umesc foarte mult.

Œmi da˛i o copie pentru informare, b„nuiesc. Œn˛eleg c„ s-a depus la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru aceast„ dezbatere intens„.

Vreau s„ nu uita˛i invita˛ia pe care v-am adresat-o, ∫i anume s„ s„rb„tori˛i Ómpreun„ cu mine pentru c‚teva clipe. Este o s„rb„toare personal„, f„r„ Óndoial„, dar doresc s„ v„ invit s„ veni˛i s„ bem un pahar de ∫ampanie la Clubul Parlamentar, aici, Ón aceast„ cl„dire. Œnc„ o dat„, v„ mul˛umesc pentru participare la lucr„ri.

Num„rul total al deputa˛ilor ∫i senatorilor: 468. Num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor prezen˛i: 451. Num„rul total de voturi exprimate: 451.

Num„rul de voturi anulate: 2.

Num„rul de voturi valabil exprimate: 449, din care:

— voturi pentru adoptarea mo˛iunii de cenzur„: 186;

— voturi contra mo˛iunii de cenzur„: 265.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007895]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 92/29.VI.2005 con˛ine 44 de pagini.**

Pre˛ul: 84.700 lei vechi/8,47 lei noi