Adrian P„unescu

De altfel, remarc forma deosebit„ Ón care v„ afla˛i ∫i m„ bucur foarte mult.

Eu voi spune a∫a. Pledez pentru drepturi ale minorit„˛ilor, cu deosebire Ón exprimarea fizionomiei fiec„reia ∫i fiec„ruia dintre componen˛ii minorit„˛ilor, ∫i m„ ridic Ómpotriva oric„rui separatism care ar putea atenta la acel bun constitu˛ional Ónsu∫it de Óntreaga noastr„ comunitate, care este caracterul statului rom‚n, îdefinit definitiv“, cum bine spunea ieri domnul senator Predescu, Ón toate Constitu˛iile.

Sunt Ómpotriva oric„rei discrimin„ri pozitive care are efecte negative asupra celorlal˛i, conform principiului c„ îdreptul meu se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncepe dreptul t„u“. ™i c„ orice discriminare pozitiv„ trebuie s„ aib„ Ón vedere respectul fa˛„ de ceilal˛i este evident ∫i Ón administra˛ie, ∫i Ón justi˛ie.

Nu a∫ vrea ca textul pe are Ól avem de discutat s„ reprezinte o alt„ form„ de cedare. V„ m„rturisesc c„ m„ simt la fel de responsabil de aceast„ posibil„ cedare, Ón fa˛a unor preten˛ii absurde de separatism, ca ministrul

Manoilescu, Óntors de la Viena, Óntr-o noapte de co∫mar Ón care auzea, Ón toate g„rile din Ardeal, cum Ól Ónjur„ cei care b„teau cu ciocanele Ón ro˛ile trenului, ca s„ vad„ dac„ totul este Ón regul„ la nivelul trenului, ∫i spuneau: îNe-a v‚ndut, tic„losul!“ ™i era vorba despre el. ™i nu mai ∫tia unde s„ se ascund„ Ón culcu∫ul vagonului inconfortabil al Óntoarcerii umilite acas„.

Eu cred c„ rostul nostru este s„ facem o Constitu˛ie care s„ contribuie la unitatea na˛ional„, ∫i nu s„ devin„ element de disolu˛ie na˛ional„. Œntr-o Europ„ unit„, fiecare ˛ar„ trebuie s„ r„m‚n„ ea Óns„∫i ∫i s„ dea semnul unit„˛ii ei na˛ionale.

M„ Óntreb, dac„ lucrurile stau a∫a cum le-am auzit rostite aici, cine vrea s„-∫i fac„ — la Óntrecere cu iredenti∫tii lipsi˛i de scrupule — portret de radical Ón Ardeal? ™i dac„ acest portret de radical nu cumva contravine portretului nostru de oameni normali, care vor ca Ón justi˛ie partenerii s„ fie egali ∫i s„ se Ón˛eleag„ Ón limba rom‚n„, care este limba oficial„ a statului na˛ional? Asta e toat„ problema pe care o avem de discutat ∫i de solu˛ionat. Eu cred c„, dac„ se vine cu suflet deschis ∫i cu con∫tiin˛a c„ nici un bine f„cut unuia dintre noi nu e cu adev„rat un bine dac„ se r„sfr‚nge negativ asupra tuturor celorlal˛i, se poate face pasul Ónainte, spre o Constitu˛ie a tuturor.

Valabil„ ar fi prevederea aceasta, existent„ acum Ón proiectul de Constitu˛ie aprobat de Camera Deputa˛ilor, dac„ s-ar urm„ri logica Óntemeierii altui stat, a c„rui limb„ oficial„ s„ nu fie necesar s„ fie tradus„ Ón rom‚ne∫te. Or, a∫a ceva nu cred c„ dore∫te nimeni. Sau dore∫te?

Descalificanta p„r„sire a limbii rom‚ne, care este precizat„ chiar Ón aceast„ Constitu˛ie ca limb„ oficial„ a ˛„rii, nu poate duce dec‚t la efecte negative Ón r‚ndurile popula˛iei majoritare. Ar fi o lege nu pentru minorit„˛i, ci Ómpotriva majorit„˛ii ∫i — voi spune — ∫i Ómpotriva minorit„˛ilor, pentru c„ justi˛ia devine inoperant„ pentru to˛i.