Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 8 septembrie 2003 · monitorul.ai

#1953

Mul˛umesc mult. Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

A∫ dori s„ Óncep prin a spune c„ este ghinionul meu de a fi venit aici ∫i a nu fi r„mas acolo, pentru c„, trebuie s„ v„ informez, aici scrie: îRog, limita˛i expunerea!“

Pe cale de consecin˛„, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ spun c„ am venit preg„tit cu drept comparat etc. ∫i, fa˛„ de aceast„ indica˛ie, m„ opresc la c‚teva preciz„ri.

Prima precizare: Ón comisie, datorit„ faptului c„ unii colegi mai fumeaz„ ∫i erau la fumat c‚nd s-a votat, n-am mai avut dou„ voturi, c„, dac„ toat„ lumea era acolo, ar fi fost un text sus˛inut de comisie.

A doua precizare: amendamentul, sigur, doresc s„ se fac„ abstrac˛ie de nume, discut„m problema, deci problema ca atare, ∫i anume regimul constitu˛ional al justi˛iei militare, este o problem„ ∫i clarificarea acestei chestiuni ˛ine de procesul pe care Ól parcurgem noi acum, ∫i anume procesul de intrare Ón normalitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Instan˛ele militare, istoric vorbind, evoc„ regimuri autoritare, cur˛i mar˛iale etc.

Domnule pre∫edinte ∫i stimate colege, ∫i stima˛i colegi senatori,

Doresc s„ informez c„ Ón comisie amendamentul nu s-a rezumat numai la ceea ce apare Ón raport. El era mai amplu ∫i avea urm„toarea redactare: îInstan˛ele militare se pot Ónfiin˛a prin lege organic„, Ón caz de r„zboi sau Ón cazurile prev„zute de art. 117 alin. (1) teza a doua.“ Era formularea de lucru pentru comisie. Aveam Ón vedere — ce anume? — conflagra˛ia militar„, deci r„zboiul, strict Ón sensul cunoscut de doctrin„, dar aveam Ón vedere necesitatea instan˛elor militare ∫i Ón ipoteza Ón care for˛e armate rom‚ne, potrivit textului pe care l-am adjudecat deja, c„ am dezb„tut ieri, particip„ la ac˛iuni de men˛inere sau de restabilire a p„cii. Avem ∫i la ora actual„ for˛e care particip„ la asemenea ac˛iuni.

Pe cale de consecin˛„, mi-a∫ Óng„dui s„ reformulez ∫i s„ solicit votul, domnule pre∫edinte, pe urm„toarea redactare: îInstan˛ele militare se pot Ónfiin˛a prin lege organic„ numai Ón caz de r„zboi sau Ón cazul Óndeplinirii de c„tre for˛ele armate rom‚ne a unor misiuni...“. Rectific, am mai multe variante: î...Ón caz de r„zboi sau Ón cazul Óndeplinirii misiunilor, Ón afara grani˛elor ˛„rii, prev„zute de art. 117 alin. (1) din Constitu˛ie.“

Repet: îInstan˛ele militare se pot Ónfiin˛a prin lege organic„ numai Ón caz de r„zboi sau Ón cazul Óndeplinirii misiunilor, Ón afara grani˛elor ˛„rii, prev„zute de art. 117 alin. (1) din Constitu˛ie.“

Acesta este textul, cu motivarea care este re˛inut„ Ón raport.

Mi-a∫ Óng„dui, Ón completarea acestei motiv„ri, s„ amintesc c„, dintre constitu˛iile Uniunii Europene — ∫i repet informa˛ia de ieri —, pe care le am Ón fa˛„, o singur„ ˛ar„, aceasta este Portugalia, are instan˛e militare uzuale, cum avem noi la ora actual„.

Procesul de democratizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i acest principiu, pe care l-am introdus noi, îJusti˛ia...“, la art. 123, îJusti˛ia este unic„, impar˛ial„ ∫i egal„ pentru to˛i“, ne conduce Ón mod obligatoriu la necesitatea de a asigura ∫i pentru cei care sunt militari o justi˛ie Ón fa˛a acelora∫i structuri. Cum unii dintre cet„˛enii Rom‚niei, numai pentru faptul c„ sunt militari, Ón situa˛ii obi∫nuite, s„ fie judeca˛i de colonei, de generali, adic„ de judec„tori care au grade militare ∫i care sunt supu∫i unei ierarhii militare, oric‚t am vrea noi s„ spunem c„ nu stau lucrurile a∫a?

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ie!

Octavian Opri∫

#6234

De la Ónceput trebuie s„ vedem c„ modific„ri asupra reglement„rii func˛ion„rii instan˛elor judec„tore∫ti sunt de rangul unei legi organice. Prin urmare, dac„ e vorba de modificarea, Ónfiin˛area, desfiin˛area instan˛elor militare, trebuie ca aceast„ opera˛iune s„ fie f„cut„ printr-o lege organic„.

Pe de alt„ parte, pe fond, justi˛ia militar„ se ocup„ de un segment extrem de important, care este armata, cu disciplina, ierarhia ∫i problemele specifice pe care le are. Regulamentele, problemele de secret de stat, de instruc˛ie ∫i de ordin tehnic etc. trebuie s„ fie supravegheate ∫i, Ón acela∫i timp, trebuie ca legalitatea s„ fie totdeauna prezent„ Ón aceast„ zon„ foarte sensibil„.

Prin urmare, dac„ vorbim de instan˛e specializate Ón anumite domenii, Ón dreptul familiei, cu privire la minori, Ón cel financiar, fiscal, dreptul muncii ∫i al securit„˛ii sociale, care se vor Ónfiin˛a prin lege organic„, prin urmare au domenii restr‚nse pe care trebuie s„ le disciplineze, cu at‚t mai mult armata, acest segment extrem de important pentru fiin˛a statului, are nevoie de un regim de reglementare special.

Justi˛ia militar„ are Ón Rom‚nia o tradi˛ie veche, iar Ón statele occidentale ∫i Ón state, Ón general, aceast„ justi˛ie este extrem de important„ pentru func˛ionarea mecanismului militar al fiec„rui stat.

C‚teva exemple: Ón entuziasmul pe care l-au avut anumite state comuniste, dup„ 1990, s-a operat ∫i Ón Ungaria eliminarea justi˛iei militare, ca acum s„ reÓnfiin˛eze, din nou, sub exigen˛ele intr„rii Ón N.A.T.O. ∫i ale problemelor de ordin militar pe care aceast„ alian˛„ le impune. Nu mai spunem c„ Statele Unite, Germania, Spania, Portugalia, Polonia, Grecia, Fran˛a ∫i alte ˛„ri au justi˛ie militar„ pentru zonele de dincolo de m„ri.

Care este ra˛iunea?

Œn primul r‚nd, trebuie v„zut un lucru: ace∫ti magistra˛i, nu simpli ofi˛eri, nu se instaureaz„ o dictatur„ prin faptul c„ magistra˛ii militari, procurori ∫i judec„tori, sunt judec„tori ∫i procurori, cu acelea∫i studii, care trec prin acela∫i filtru prin care trece orice judec„tor sau procuror. Ei au specificul lor de activitate ∫i nu s-au Ónt‚mplat p‚n„ acum cazuri Ón care s„ vedem — ∫i am s„ v„ dau ∫i un alt exemplu ilustrativ — c„ n-a func˛ionat bine, dup„ 1990, aceast„ institu˛ie. Este o gre∫eal„ de a face compara˛iile eterne cu dictatura ∫i c„ numai statele dictatoriale au asemenea institu˛ii. Eu pot s„ aduc aici un exemplu pe care cred c„ fiecare Ól Ómp„rt„∫e∫te: am v„zut magistra˛i din zona civil„ trimi∫i Ón judecat„ pentru fapte de corup˛ie; n-am v„zut magistra˛i din zona militar„ trimi∫i pentru asemenea fapte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Dar nu intru Ón aceast„ zon„, c„ nu face obiectul discu˛iei noastre.

Pe de alt„ parte, s-a ar„tat c„ s-a modificat Óntr-un fel amendamentul, spun‚nd c„ aceste instan˛e — nu mai spun c„ se face o confuzie Óntre instan˛ele specializate ∫i instan˛ele extraordinare —, cur˛ile mar˛iale ∫i a∫a mai departe, care func˛ioneaz„ Ón timpuri excep˛ionale, sunt cu totul altceva dec‚t aceste instan˛e militare, pentru c„ starea de necesitate, r„zboiul presupun o armat„ preg„tit„. Apoi, disciplina se face nu numai Ón timp de r„zboi, ci ∫i p‚n„ la r„zboi.

Un alt aspect se refer„ la faptul c„ aceste instan˛e s-ar putea Ónfiin˛a dac„ armatele rom‚ne sunt Ón exteriorul frontierelor, Ón anumite misiuni. Da, la ora actual„, sunt Ón exteriorul grani˛elor ∫i Óndeplinesc misiuni Ón conformitate cu pactele la care a aderat Rom‚nia.

Dar acum, dac„ am accepta acest amendament, ia s„ vedem consecin˛ele: prin Constitu˛ie, dac„ desfiin˛ez instan˛ele militare ca instan˛e specializate, nu le mai po˛i reÓnfiin˛a prin lege organic„. Ai un impediment, toate instan˛ele, instan˛ele pentru minori, fiscale etc., pot s„ le Ónfiin˛ez, dar instan˛ele militare, nu. Pentru ce? Care e finalitatea?

Vede˛i? Acest amendament, f„r„ Óndoial„, ∫tim, este vorba de o reorganizare a instan˛elor militare, Ón func˛ie de actualitatea pe care o tr„im, dar aceast„ reorganizare se va face prin lege organic„, Ón condi˛iile foarte bine stabilite de cei care vor opera aceast„ mi∫care.

Deocamdat„, eu consider c„ acest amendament nu poate fi primit, sunt pe linia pe care a adoptat-o Comisia constitu˛ional„ ∫i solicit respingerea acestui amendament.

Szabó Károly-Ferenc

#13118

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œn cursul dezbaterii a numeroase articole ∫i amendamente s-au folosit expresiile: r„zboi, stare de r„zboi, mobilizare ∫i altele. Dar cred c„ a˛i putut observa c„ sensul Ón care aceste no˛iuni au fost utilizate, Ón contextul acesta al Legii de revizuire a Constitu˛iei, Ón anul 2003, deci sensul lor este oarecum dep„∫it. Antevorbitorul a amintit aceast„ chestiune.

Nu vor mai fi sau este din ce Ón ce mai redus„ posibilitatea de a exista situa˛ii Ón care starea de r„zboi s„ fie similar„ cu aceea din cele dou„ conflagra˛ii mondiale care au caracterizat secolul XX.

Œn acela∫i timp, chestiunile legate de securitate ∫i de ap„rare nu prea au fost atinse Ón cursul amend„rii Constitu˛iei din ra˛iuni pe care nu le dezbat aici.

Cu toate acestea, vorbind despre existen˛a permanent„, sper, nu peren„, a instan˛elor militare, se poate constata c„ exist„ Ón organizarea ∫i Ón competen˛ele lor o grav„ r„m‚nere Ón urm„. ™i cred c„ aceast„ chestiune a fost inten˛ia ini˛iatorului amendamentului, Ón a modifica at‚t de radical Constitu˛ia, merg‚nd p‚n„ la desfiin˛area instan˛elor. Exist„ numeroase argumente Ón favoarea acestui amendament.

Problema care m„ preocup„ pe mine, ∫i cred c„ nu numai pe mine, este de ce Ón anul 2003 o spe˛„ Ón care nu Ónvinuitul, ci un simplu martor, ∫i o fapt„ care nu are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 nici o leg„tur„ cu ceea ce numim noi siguran˛a na˛ional„ ∫i ap„rarea apar˛in competen˛ei instan˛elor militare, numai pentru simplul fapt c„, repet, nu Ónvinuitul, nu f„ptuitorul, ci abia un martor, din sumedenia de actori ai spe˛ei, are statut militar?!

Mai mult, ∫i la asta trebuie s„ fim foarte aten˛i, acolo unde nu mai au statut militar persoanele care sunt p„r˛i Óntr-un proces, Ón continuare acolo se desf„∫oar„ procesul. Aceasta este o chestiune care trebuie s„ ne dea de g‚ndit. Un banal accident de circula˛ie sau o banal„ fapt„ penal„ comis„ de o persoan„, dar, repet, nu comis„, ci Ón leg„tur„ cu care un anumit martor are statut militar, numai ∫i numai la instan˛ele militare poate s„ fie solu˛ionat„, printr-o optic„ pe care trebuie s„ o dep„∫im.

Aceasta este chestiunea care m„ preocup„ pe mine ∫i aceasta cred c„ a fost ∫i ideea, una dintre ideile care au condus la acest amendament. Ar trebui s„ ne mai g‚ndim la problematica aceasta a legitimit„˛ii instan˛elor militare.

Exist„, Óns„, un argument care duce la men˛inerea acestor instan˛e legat de prezenta ∫i viitoarea implicare a personalului militar rom‚n Ón ac˛iuni, Ón activit„˛i care, f„r„ s„ aib„ caracter de r„zboi — Ón sensul clasic nu mai exist„ a∫a ceva, noi de fapt suntem Ón r„zboi cu terorismul —, Ónseamn„ prezen˛„ ∫i activitate Ón afara teritoriului Rom‚niei a personalului militar ∫i care, Óntr-un fel, justific„ existen˛a unor astfel de instan˛e.

Iat„ c‚teva chestiuni care, f„r„ s„ Óncerc s„ v„ determin sau s„ v„ rog s„ accepta˛i amendamentul, m-au f„cut s„ vin ∫i s„ v„ expun aceste chestiuni. Œn ce m„ prive∫te, aici fiecare ar trebui s„ voteze dup„ propria lui con∫tiin˛„ ∫i sper c„ a∫a o va face.

Ion Predescu

#16336

Respect‚nd regula Ónscris„ aici, sunt pentru men˛inerea textului comisiei, f„r„ complet„ri ∫i f„r„ ad„ugiri.

instan˛e. Prin urmare, exist„ echivalent al instan˛elor specializate ∫i, potrivit dezideratului general, aceste sec˛ii se vor transforma Ón instan˛e de sine st„t„toare, autonome, specializate pe materie. Nu este cazul, deci, s„ cre„m pentru instan˛ele militare un regim ∫i un statut aparte Ón cadrul uneia ∫i aceleia∫i reglement„ri pentru toate instan˛ele specializate.

Urm„torul considerent: se recunoa∫te necesitatea instan˛elor militare, cel pu˛in pentru trupele din afara ˛„rii, unde nu ar putea opera instan˛ele civile na˛ionale. Aici nu are nimeni alt„ solu˛ie. A∫a cum au trupele tuturor celorlalte state nevoie de instan˛e militare, parchete ∫i instan˛e de judecat„, atunci noi de ce s„ Ónscriem un asemenea text care nu ar produce altceva dec‚t o perturbare?!

Urm„torul considerent: instan˛ele militare au competen˛„ material„ ∫i personal„ doar de specialitate. Actele normative a c„ror Ónc„lcare este posibil„ sunt: regulamentele militare, ordine ∫i alte dispozi˛ii speciale care, Ón condi˛iile apartenen˛ei Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord ∫i potrivit Legii secretului militar, secretului de stat, pe categoriile lui, ∫i de serviciu, multe din aceste acte normative care stau la baza activit„˛ii militare nu sunt date publicit„˛ii. Cum ar putea atunci s„ judece instan˛ele civile, judec„toria sau tribunalul, orice fapt„ de natur„ penal„ s„v‚r∫it„ Ón cadrul unit„˛ilor militare?!

Dac„ se recunoa∫te nevoia existen˛ei lor, fie ∫i par˛ial„, a∫a cum nimeni nu poate s„ conteste, dac„ ele exist„, func˛ioneaz„ f„r„ probleme, dac„ se Óncadreaz„ Ón instan˛e specializate, nu este nevoie s„ fie desfiin˛ate acum ∫i reÓnfiin˛ate apoi.

Ele se g„sesc Ón situa˛ia de a fi reorganizate, eventual, ∫i pentru competen˛e, ∫i pentru competen˛a material„ ∫i personal„, ∫i pentru orice alte probleme. ™i aceste aspecte se vor g„si necesare prin legea organic„ pe care o prevede textul propus de comisie.

Acestea sunt considerentele pentru care v„ rog s„ men˛ine˛i textul pentru reglementarea general„, nu una special„, derogatorie, pentru aceast„ categorie de instan˛e specializate, l„s‚nd deschis pentru celelalte. V„ mul˛umesc.

Antonie Iorgovan

#19882

...mi-am stabilit rolul celui care vine din urm„ ∫i are grij„ ca nu cumva s„ r„m‚n„ vreun lucru care nu e la locul lui. ™i poate c„ nici nu este foarte potrivit ca eu s„ sus˛in un amendament Ón contradictoriu cu maestrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Predescu, de la care am Ónv„˛at ∫i Ónv„˛„m to˛i, Ón fiecare zi, c‚te ceva. De altfel, eu ∫i spun c„ d‚nsul este un adev„rat guru al nostru, al juri∫tilor din Parlamentul ˛„rii.

Œns„ nu puteam, domnule pre∫edinte, s„ nu ridic aceast„ problem„, pentru c„ pe mine cineva m-ar Óntreba m‚ine, poim‚ine, mai Ónainte dec‚t pe al˛ii.

S-a spus c„ nic„ieri nu este Ón Constitu˛ie o referire la instan˛ele militare. R„spunsul este: peste tot exist„, ca regul„, referiri ∫i vreau s„ fiu verificat: art. 96 alin. 1 ∫i 2 din Constitu˛ia Germaniei; art. 84 din Constitu˛ia Austriei, care admite tribunale militare doar Ón timp de r„zboi; art. 117 alin. 5 din Constitu˛ia Spaniei, care admite tribunale militare, apropo de expresia domnului Quintus, doar Ón stare de asediu; art. 96 punctele 5 ∫i 4 din Constitu˛ia Greciei; art. 103 din Constitu˛ia Italiei ∫i exemplele pot continua. Este un aspect.

Al doilea aspect. Faptul c„ noi oper„m Ón Constitu˛ie acum, ∫i este o schimbare de optic„, cu no˛iunea îinstan˛e specializate“, sigur c„ aceast„ no˛iune ne conduce ∫i la ideea c„ specializarea se face ∫i Ón func˛ie de persoan„, de calitatea persoanei. Dar, tocmai pentru c„ exist„ aceste instan˛e care sunt instan˛ele militare, mi s-a p„rut firesc ca Ón Constitu˛ie s„ ar„t„m care este statutul lor. Ne aliniem la Europa, asta este problema, sau l„s„m pe seama legii organice s„ men˛in„ instan˛ele militare Ón mod uzual, a∫a cum sunt ele la ora actual„?!

S-a spus c„ nu ridic„ probleme, domnule pre∫edinte. Eu nu vreau s„ intru aici Óntr-o disput„. Ridic„ foarte multe probleme! Nu exist„ instan˛„ militar„ unde s„ nu se ridice probleme. Œn primul r‚nd, nu au cazuistic„, oamenii respectivi nu au m‚n„ format„, nu vreau s„ intru Ón detalii. Eu am ap„rat Ón at‚tea dosare, dau un singur exemplu, domnule pre∫edinte, totu∫i, este vorba de celebrul dosar legat de dubla crim„ din Pia˛a Victoriei. Am avut cinstea s„ ap„r pe ofi˛erul S.P.P. Omul acesta a fost acuzat printr-un rechizitoriu f„cut la comand„ de un procuror militar ∫i a fost condamnat cu veselie de un tribunal militar, lucru care nu cred c„ s-ar fi Ónt‚mplat Ón afar„ de cadrul respectiv. ™i exemplele pot continua. V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#25494

V„ mul˛umesc foarte mult.

Poate s„ re˛inem un lucru pe care l-au precizat aici ∫i domnul senator Iorgovan, dar ∫i domnul senator

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Prin acest text al comisiei, este comisia de data aceasta, noi Ón acest proces de revizuire a Constitu˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 vrem s„ facem ceea ce nu am putut, n-are p‚n„ la urm„ importan˛„ din ce motive, ele se Óntrez„resc, s„ facem Ón 1991, ∫i anume s„ readucem tradi˛ia constitu˛ional„ Ón actualitate. Œn Constitu˛ia din 1923, care este o bijuterie constitu˛ional„ pe Planet„, contenciosul administrativ, adic„ lupta cet„˛eanului cu administra˛ia, era reglementat Ón mod expres. Mai precis, legiuitorul constituant de atunci a Ón˛eles s„ arate care sunt categoriile de acte care nu pot s„ fie atacate ∫i s-a oprit la dou„ categorii: la actele de guvern„m‚nt ∫i actele de comandament cu caracter militar. No˛iunea de îacte de comandament cu caracter militar“, care este o no˛iune juridic„, are o anumit„ accep˛iune, ca ∫i no˛iunea de contract, ca ∫i no˛iunea de infrac˛iune. Deci este un termen juridic, a fost introdus„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„ printr-o lege de modificare a Cur˛ii Supreme, a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie, Ón 1912. De atunci p‚n„ acum num„r„m anii. S-au scris tratate, s-au scris studii, s-a creat o practic„. Deci Ón lumea juri∫tilor, domnule pre∫edinte, nu exist„ absolut nici un fel de dubiu Ón leg„tur„ cu ceea Ónseamn„ îacte de comandament cu caracter militar“, adic„ Ónseamn„ actele care vizeaz„ comanda trupei.

Deci, la o structur„ militar„, Ón afar„ de comanda trupei, deplas„ri de trupe, instruc˛ie etc., mobilizare ∫i tot ce Ónseamn„ comanda ∫i instruc˛ia trupei, este vorba de acte administrative obi∫nuite. Refuzul, poftim, comandantului unit„˛ii de a emite o adeverin˛„ din care s„ rezulte c„ ofi˛erul X este Óncadrat acolo ∫i trebuie s„ duc„ la ∫coal„ la fat„ sau la b„iat etc. sau nu ∫tiu ce alt„ nevoie are, acest refuz nu poate s„ fie exonerat de la atacul Ón contenciosul administrativ, pentru c„ este refuzul, p‚n„ la urm„, al unui administrator, al unei autorit„˛i. ™i, tocmai, trebuie s„ facem distinc˛ie Óntre ceea ce Ónseamn„ activitate pur administrativ„ a structurilor militare, inclusiv a unit„˛ilor militare, ∫i activitate pur profesional„, de comand„ a armatei ∫i atunci ce except„m? Œmpotriva c„rui aspect? Faptul c„ a sunat goarna ∫i te-a chemat de acas„ ∫i a trebuit s„ te duci la instruc˛ie sau s„ fii prezent nu ∫tiu unde etc.? Œmpotriva unor asemenea dispozi˛ii nu te pl‚ngi Ón contenciosul administrativ pentru c„ ele sunt acte de comand„ militar„. Dar Ómpotriva faptului c„ eu am fost pensionat Ónainte de vreme, de∫i legea Ómi d„dea dreptul s„ mai stau, sau am fost pensionat cu o pensie care nu corespunde baremului care rezult„ din lege... Cum am justifica noi c„ cei care sunt nedrept„˛i˛i, Ón ceea ce prive∫te statutul lor juridic personal, de c„tre structuri militare nu pot s„ mearg„ Ón contenciosul administrativ, dar ceilal˛i cet„˛eni pot?

Domnule pre∫edinte,

Era nevoie de ridicarea la nivel de Constitu˛ie a acestei expresii, a acestui principiu, nu numai din considerente de reiterare a tradi˛iei, ci ∫i datorit„ practicii care s-a creat. Vreau s„ spun c„ Ón Legea contenciosului administrativ, pe care am adoptat-o sub Guvernul Roman — e o lege cu care Guvernul Roman a intrat Ón istorie ca ini˛iator, e Legea nr. 29/1990 —, Ón aceast„ lege exist„ aceast„ excep˛ie. Deci nu pot fi atacate Ón contenciosul administrativ, ∫i enumerarea cuprinde inclusiv actele de comandament cu caracter militar. Ce s-a Ónt‚mplat Ón practic„?

Petre Roman

#30705

Da. Œntruc‚t v„d c„ nu exist„ o Ómpotrivire fa˛„ de treaba asta, eu Ómi Ónsu∫esc explica˛iile pe care le-a dat domnul Iorgovan. N-a dat Óns„ explica˛ii Ón leg„tur„ cu Parlamentul. Deci cumva se creeaz„ impresia c„ Parlamentul ar fi exceptat... De ce? ™i aici ne-ar trebui cumva o explica˛ie. Adic„ eu b„nuiesc de ce exceptarea Parlamentului este inclus„. Probabil pentru c„ un cet„˛ean nu poate ataca Parlamentul Ón fa˛a unei instan˛e juridice sau ar trebui s„... Nu-i asta?

Spune˛i, domnule Constantinescu.

**Domnul Mihai Constantinescu** _— consilier la Administra˛ia Preziden˛ial„_ **:**

## Domnule senator,

Dumneavoastr„ a˛i fost prim-ministru. A˛i fost primministru ∫i eu am avut privilegiul s„ fiu consilierul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 dumneavoastr„. Bun. Imagina˛i-v„ c„ nici o lege, auzi˛i, nici o lege din cele pe care le-am ini˛iat n-ar fi ajuns aici. Pentru c„ Ón momentul Ón care Guvernul ini˛iaz„ o lege, nu o s„ g„si˛i pe cineva care s„ spun„ c„ n-ar trebui s-o ini˛ia˛i. N-o s„ g„si˛i mii de oameni care s„ v„ atace Ón contenciosul administrativ, nu trebuie s„ se solu˛ioneze mai Ónt‚i judecata Ón contenciosul administrativ, pentru orice ini˛iativ„ guvernamental„. Iar, invers, Parlamentul cere Guvernului tot felul de rela˛ii. Bun. Dac„ nu except„m rela˛iile politice, prin natura lor, dintre Parlament ∫i Guvern, asta Ónseamn„ c„ orice cerere f„cut„ de Parlament poate s„ fie foarte bine atacat„ de cineva Ón contenciosul administrativ, pe diferite pretexte, poate ∫i binecuv‚ntate, ∫i se termin„. Dumneavoastr„ trebuie s„ sta˛i, s„ a∫tepta˛i s„ zic„ judec„torul: îDa, domnule, putea s„ cear„.“ Guvernul trebuie s„ stea ∫i s„ zic„ judec„torul: îDa, domnule putea s„ se adreseze Parlamentului.“ Deci astea sunt ni∫te lucruri care instig„ regimul politic.

Valentin Dinescu

#34647

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Probabil c„ Óntr-o stare de normalitate ar fi trebuit s„ sist„m aici discu˛iile legate de revizuirea Constitu˛iei, s„ chem„m Guvernul la ordin ∫i s„ vedem c‚t de preg„tit este pentru a face fa˛„ impactului care se anun˛„ extrem de violent, generat de aceast„ secet„, de faptul c„ Ón multe localit„˛i prelungirea ei Óncepe s„ aib„ conota˛ii dramatice. Dar nu suntem Ón aceast„ situa˛ie. Suntem Óns„ Ón situa˛ia de a ni se for˛a din nou m‚na, pentru introducerea pe ∫est — v„ rog s„-mi fie iertat„ expresia — a celei de-a doua limbi, ca limb„ oficial„ Ón stat. Am s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„ argumentele pe care comisia le-a adus Ón sus˛inerea acestei teze sunt, cel pu˛in din punctul meu de vedere, contradictorii.

Se vorbe∫te aici despre o discriminare fa˛„ de ceilal˛i cet„˛eni, dar stau s„ m„ Óntreb: obligativitatea unui func˛ionar public de a cunoa∫te o alt„ limb„ dec‚t limba oficial„, obligativitatea unui magistrat de a cunoa∫te alt„ limb„ dec‚t limba oficial„ nu sunt tot discrimin„ri fa˛„ de reprezentan˛ii acestor institu˛ii?

M„ Óntreb, de asemenea, domnule pre∫edinte, dac„ cineva calculeaz„ Ón acest moment consecin˛ele adopt„rii acestui text — ∫i avem o mul˛ime de colegi Ón sal„ —, dac„ cineva Ó∫i d„ seama c„, Ón baza acestei prevederi constitu˛ionale, va trebui s„ oper„m cu un Cod de procedur„ civil„ destinat minorit„˛ilor, un Cod de procedur„ penal„ destinat minorit„˛ilor. Acestea vor avea oric‚nd la Óndem‚n„ posibilitatea de a recuza instan˛ele pe motiv c„ nu le vorbesc limba.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, ne asum„m o mare r„spundere, Ón primul r‚nd, fa˛„ de art. 13 din Constitu˛ie. Nu mai putem discuta din acest moment de limba oficial„, dac„ vom adopta textul a∫a cum este el prev„zut, pentru c„ am f„cut-o ferfeni˛„ ieri, o facem ferfeni˛„ m‚ine, o facem ferfeni˛„ azi ∫i ce s-a mai ales din biata limb„ rom‚n„? Va disp„rea limba rom‚n„ ca atribut fundamental al poporului rom‚n? Noi ne vom duce ∫i vom spune electoratului: nu te mai duce la drept dac„ nu ∫tii limba unei minorit„˛i, pentru c„ nu ai nici o ∫ans„, copile, s„ judeci Ón limba rom‚n„!

Œn consecin˛„, credem c„ textul vechii Constitu˛ii este Óndestul„tor, c„ el aduce toate libert„˛ile necesare pentru ca cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd altor etnii s„-∫i poat„ exercita Ón deplin„ egalitate dreptul ∫i accesul la justi˛ie. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003

Eckstein-Kovács Péter

#37514

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt, practic, dou„ considerente pentru care comisia a agreat forma care este Ón fa˛a dumneavoastr„ la acest articol din Constitu˛ie.

Una este de eliminare, dac„ vre˛i, a unei discrimin„ri. Œn textul actual: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au acelea∫i drepturi lingvistice, dac„ intr„ Ón contact cu organele judec„tore∫ti, ca ∫i str„inii ∫i apatrizii“, respectiv au dreptul de a comunica Ón aceste instan˛e prin intermediul unui traduc„tor. Este clar, dac„ ne g‚ndim — ∫i aici este o prim„ critic„, dac„ vre˛i, a unor amendamente care fie solicit„ men˛inerea textului actual sau au texte asem„n„toare cu traduc„torul — c„ justi˛ia, c‚nd are Ón fa˛a ei un cet„˛ean str„in sau apatrid care nu cunoa∫te limba rom‚n„, trebuie s„ comunice cu el ∫i atunci comunic„ prin intermediul unui traduc„tor. Este obligat. Acesta este un drept general al omului, nu este un drept specific. ™i aici trebuie s„ schimb„m ceva. E clar!

Al doilea argument, unul practic, legat tot de institu˛ia traduc„torului. Aceasta este situa˛ia excep˛ional„: vine un turist italian care este jefuit, depune reclama˛ia Ón italian„, nu e nici o problem„. Dar alta este situa˛ia c‚nd se judec„ cet„˛eni la o judec„torie Ón care 90 sau 95% din cet„˛enii care sunt Ón raza teritorial„ arondat„ judec„toriei vorbesc alt„ limb„ dec‚t cea rom‚n„, curent„, c‚nd judec„torul, procurorul cunoa∫te limba, este sau nu este maghiar nu intereseaz„ pe nimeni, c‚nd toat„ lumea are o limb„ comun„, atunci — s„ m„ scuze oricine! — este argumentul practic, dac„ vre˛i, c„ este imposibil ca fiecare martor, fiecare act, s„ fie tradus c‚nd toat„ lumea Ón˛elege.

Al treilea argument e legat de problemele folosirii limbii materne Ón administra˛ie. Este vorba c„ cet„˛enii sunt egali ∫i acest lucru nu a fost contestat de nici un partid parlamentar. Cet„˛eanul s„ aib„ posibilitatea s„-∫i exercite c‚t mai plenar drepturile. C‚nd un cet„˛ean de limb„ maghiar„ sau turc„ se duce la magazin s„ cumpere ceva sau se duce Ón alt„ parte se poate exprima, dar c‚nd se duce Ón instan˛„, c‚nd e vorba de justi˛ie, de drepturile lor patrimoniale sau de libertatea personal„, atunci i se spune servitute. Nu ∫tiu dac„ ∫tie despre ce este vorba. C‚nd trebuie s„ i se spun„ îcrima s-a f„cut la l„sarea serii“, poate c„ nu ∫tie îl„sarea serii“, dar Ón limba sa matern„ ∫tie foarte bine.

Interesul Ónf„ptuirii justi˛iei este ca ea s„ fie dreapt„ ∫i fiecare persoan„ s„ beneficieze plenar de aceste drepturi ∫i aici o poate face mai bine dac„ se exprim„ Ón limba maghiar„.

Ce nu vrem, ce n-am vrut ∫i nu a vrut nici comisia, ∫i nu vrea nici U.D.M.R.-ul prin acest amendament? Nu vrea s„ oblige nici un fel de cet„˛ean rom‚n, indiferent de etnie, c„ e rom‚n sau turc, s„ vorbeasc„ obligatoriu o alt„ limb„. Asta nu vrem.

Al doilea lucru. De asemenea, nu vrem ca actele unui dosar, fie civil sau penal, s„ nu existe Ón limba rom‚n„ Ón acest dosar pentru ca, dac„ se merge pe filier„ ierarhic„, s„ poat„ lua cuno∫tin˛„ orice persoan„. Acest lucru nu-l vrem.

Formularea este general„ ∫i poate unii se sperie de generalitatea textului, c„ îpersoanele care apar˛in unei minorit„˛i na˛ionale au dreptul s„ foloseasc„ limba, Ón condi˛iile unei legi organice“. Cine va adopta aceast„ lege organic„? Nici Parlamentul de la Chi∫in„u, nici cel de la Budapesta, nici m„car Uniunea European„, ci noi vom decide, ∫i aici, Óntr-adev„r, va fi de discutat la ce limit„, unde se va face ∫i c‚nd se va putea folosi de acest drept. Institu˛ia traduc„torului va r„m‚ne, desigur, Ón situa˛iile specifice.

Anticipez pu˛in Óntreb„ri care se vor pune. Dac„ se practic„ acest lucru Ón Europa ∫i Ón lume, r„spunsul este da. Nu voi da exemplul unor state federale, ci unele foarte apropiate nou„, ca Spania...

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

Adrian P„unescu

#44067

De altfel, remarc forma deosebit„ Ón care v„ afla˛i ∫i m„ bucur foarte mult.

Eu voi spune a∫a. Pledez pentru drepturi ale minorit„˛ilor, cu deosebire Ón exprimarea fizionomiei fiec„reia ∫i fiec„ruia dintre componen˛ii minorit„˛ilor, ∫i m„ ridic Ómpotriva oric„rui separatism care ar putea atenta la acel bun constitu˛ional Ónsu∫it de Óntreaga noastr„ comunitate, care este caracterul statului rom‚n, îdefinit definitiv“, cum bine spunea ieri domnul senator Predescu, Ón toate Constitu˛iile.

Sunt Ómpotriva oric„rei discrimin„ri pozitive care are efecte negative asupra celorlal˛i, conform principiului c„ îdreptul meu se Óntinde p‚n„ acolo unde Óncepe dreptul t„u“. ™i c„ orice discriminare pozitiv„ trebuie s„ aib„ Ón vedere respectul fa˛„ de ceilal˛i este evident ∫i Ón administra˛ie, ∫i Ón justi˛ie.

Nu a∫ vrea ca textul pe are Ól avem de discutat s„ reprezinte o alt„ form„ de cedare. V„ m„rturisesc c„ m„ simt la fel de responsabil de aceast„ posibil„ cedare, Ón fa˛a unor preten˛ii absurde de separatism, ca ministrul

Manoilescu, Óntors de la Viena, Óntr-o noapte de co∫mar Ón care auzea, Ón toate g„rile din Ardeal, cum Ól Ónjur„ cei care b„teau cu ciocanele Ón ro˛ile trenului, ca s„ vad„ dac„ totul este Ón regul„ la nivelul trenului, ∫i spuneau: îNe-a v‚ndut, tic„losul!“ ™i era vorba despre el. ™i nu mai ∫tia unde s„ se ascund„ Ón culcu∫ul vagonului inconfortabil al Óntoarcerii umilite acas„.

Eu cred c„ rostul nostru este s„ facem o Constitu˛ie care s„ contribuie la unitatea na˛ional„, ∫i nu s„ devin„ element de disolu˛ie na˛ional„. Œntr-o Europ„ unit„, fiecare ˛ar„ trebuie s„ r„m‚n„ ea Óns„∫i ∫i s„ dea semnul unit„˛ii ei na˛ionale.

M„ Óntreb, dac„ lucrurile stau a∫a cum le-am auzit rostite aici, cine vrea s„-∫i fac„ — la Óntrecere cu iredenti∫tii lipsi˛i de scrupule — portret de radical Ón Ardeal? ™i dac„ acest portret de radical nu cumva contravine portretului nostru de oameni normali, care vor ca Ón justi˛ie partenerii s„ fie egali ∫i s„ se Ón˛eleag„ Ón limba rom‚n„, care este limba oficial„ a statului na˛ional? Asta e toat„ problema pe care o avem de discutat ∫i de solu˛ionat. Eu cred c„, dac„ se vine cu suflet deschis ∫i cu con∫tiin˛a c„ nici un bine f„cut unuia dintre noi nu e cu adev„rat un bine dac„ se r„sfr‚nge negativ asupra tuturor celorlal˛i, se poate face pasul Ónainte, spre o Constitu˛ie a tuturor.

Valabil„ ar fi prevederea aceasta, existent„ acum Ón proiectul de Constitu˛ie aprobat de Camera Deputa˛ilor, dac„ s-ar urm„ri logica Óntemeierii altui stat, a c„rui limb„ oficial„ s„ nu fie necesar s„ fie tradus„ Ón rom‚ne∫te. Or, a∫a ceva nu cred c„ dore∫te nimeni. Sau dore∫te?

Descalificanta p„r„sire a limbii rom‚ne, care este precizat„ chiar Ón aceast„ Constitu˛ie ca limb„ oficial„ a ˛„rii, nu poate duce dec‚t la efecte negative Ón r‚ndurile popula˛iei majoritare. Ar fi o lege nu pentru minorit„˛i, ci Ómpotriva majorit„˛ii ∫i — voi spune — ∫i Ómpotriva minorit„˛ilor, pentru c„ justi˛ia devine inoperant„ pentru to˛i.

Dau acest exemplu, pe care l-am mai spus public. Ne afl„m la Sighetul Marma˛iei ∫i un camion al unui turc, de na˛ionalitate turc„, din Rom‚nia, un om din Dobrogea, care pescuie∫te cara∫i, love∫te m‚nzul unei iepe a unui ungur din Sighet, care are o logodnic„ din Rona, ucraineanc„, iar eu sunt negustor evreu ∫i m„ aflu Ón zon„, s„ cump„r cai pentru italienii cu care conlucrez. Œn ce limb„ se va desf„∫ura procesul? Cum se vor Ón˛elege ace∫ti oameni Óntre ei? Unii sunt minoritari ai Rom‚niei, al˛ii sunt cet„˛eni str„ini. Devine inoperant„, la simpla g‚ndire, aceast„ justi˛ie. ™i procesele pot dura o ve∫nicie ∫i ceva. O ve∫nicie multilingv„.

O lege inoperant„, un spital bolnav de propria-i neputin˛„ ∫i un delir al monologurilor paralele! Doar dac„ nu trebuie s„ Ónve˛e fiecare limbile tuturor.

Aceast„ preten˛ie este, din p„cate, concomitent„ cu tot felul de revan∫e, de obrintiri ∫i de stagn„ri. Cu tot felul de uit„ri. Bathyaneum-ul a fost l„sat, prin act public, **mo∫tenire Transilvaniei ∫i Bisericii** . ™i mult„ vreme, prima parte nu s-a citit, ci numai **îBisericii“** .

Nu e un simplu amendament, domnilor colegi, ci o privire normal„ asupra justi˛iei Rom‚niei.

Repet, nu am nimic Ómpotriva dreptului minorit„˛ilor de a se exprima Ón justi˛ie. Ca dovad„ c„ noi to˛i accept„m ideea c„ minoritarii care nu ∫tiu limba rom‚n„, pentru a putea fi elocven˛i p‚n„ la cap„t, pentru a-∫i putea folosi toate cuno∫tin˛ele Ón propria lor ap„rare, pot s„ se exprime Ón limba lor matern„. Dar de aici Óncolo **trebuie**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003

Markó Béla

#50595

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu apreciez, bineÓn˛eles — ∫i sincer spun acest lucru, domnul Adrian P„unescu ∫tie acest lucru —, Ón general, apreciez talentul de poet al cuiva ∫i apreciez talentul de literat ∫i de poet al Domniei sale.

E foarte firesc ca un om legat de literatur„, de poezie s„ fie Ón acela∫i timp un ap„r„tor vehement al limbii, Ón cazul nostru, al limbii rom‚ne.

Œn˛eleg foarte bine acest lucru, Ón˛eleg ∫i inten˛ia de a crea un portret de radical, a∫a cum s-a spus aici, sau un portret de iredentist, pentru a avea posibilitatea de a combate acest fenomen al iredentismului sau al ultraradicalismului, numai c„ sunt nevoit s„ resping aceast„ idee, fiindc„, stima˛i colegi, iredenti∫tii nu se afl„ Ón aceast„ sal„. Œn aceast„ sal„ se afl„ un grup de senatori ai U.D.M.R., care, la fel ca Óntreaga uniune, Ón ace∫ti ani,

au fost caracteriza˛i de c‚teva principii foarte clare ∫i foarte bine Ónchegate, Óntre care ∫i combaterea iredentismului sau combaterea unui ultraradicalism care ar fi f„cut, Óntre altele, imposibil, bineÓn˛eles, un dialog Óntre noi, Óntre rom‚ni ∫i maghiari.

Œn acela∫i timp, Ón ceea ce prive∫te con˛inutul demersurilor U.D.M.R., trebuie s„ reafirm Ónc„ ceva. Aceste demersuri au fost caracterizate Ón permanen˛„ de un principiu foarte important pentru noi to˛i ∫i de aceea nu cred c„ domnul senator antevorbitor ar avea dreptate Ón ceea ce prive∫te inten˛iile U.D.M.R.

Noi de la Ónceput am afirmat importan˛a Ónv„˛„rii ∫i cunoa∫terii limbii oficiale a ˛„rii, ∫i anume a limbii rom‚ne. De la Ónceput am afirmat ∫i am reafirmat c„ limba oficial„ a ˛„rii trebuie s„ fie cunoscut„ de c„tre to˛i oficialii, de c„tre to˛i func˛ionarii care lucreaz„ Ón diferite institu˛ii ale statului.

De ce spun acest lucru? Fiindc„ ∫i ieri s-au exprimat dubii Ón ceea ce prive∫te aceast„ obligativitate. Nu, stima˛i colegi, Ón mod firesc, orice func˛ionar, de orice nivel ∫i de orice grad, trebuie s„ cunoasc„, trebuie s„ vorbeasc„ foarte bine limba rom‚n„, îf„r„ deosebire de na˛ionalitate“, dac„-mi permite˛i, Ón ghilimele, aceast„ expresie cam demodat„.

Deci acest principiu a caracterizat Ón permanen˛„ demersurile U.D.M.R., Ón timp ce, Óntr-adev„r, foarte consecvent, am militat ca pe l‚ng„ limba oficial„ a ˛„rii, Ón anumite ipostaze ∫i Ón anumite situa˛ii, Ón via˛a public„, acolo unde exist„, Óntr-adev„r, un num„r semnificativ de cet„˛eni rom‚ni de alt„ na˛ionalitate, s„ se dea posibilitatea utiliz„rii acelei limbi, pe l‚ng„ limba rom‚n„, actele oficiale, Ón mod firesc, ∫i Ón aceste ipostaze Óntocmindu-se ∫i Ón limba rom‚n„.

A∫ vrea s„ reafirm acest lucru, pentru a clarifica ceea ce mi s-a p„rut ieri c„ nu a fost foarte clar pentru to˛i colegii, Ón leg„tur„ cu demersurile U.D.M.R.

Œn ceea ce prive∫te situa˛ia Ón justi˛ie, sunt Óntru totul de acord cu domnul senator Eckstein-Kovács Péter, colegul meu, care a expus Ón mod foarte clar despre ce este vorba ∫i nici n-ar trebui, eventual, s„ aduc complet„ri la expunerea Domniei sale. Totu∫i, v„ rog, reciti˛i aceast„ propunere a comisiei, care sun„ astfel: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón condi˛iile legii organice.“

Este un text extrem de general, dac„-mi permite˛i. Nu se vorbe∫te, de exemplu, de un contact sau o rela˛ie Ón scris sau oral, ci se vorbe∫te despre exprimare, clarific‚ndu-se, sper foarte mult, ulterior, care sunt ipostazele Ón care este vorba de o exprimare oral„ sau, eventual, vom putea vorbi, Ón unele cazuri, ∫i despre o exprimare Ón scris, fiind vorba de o m„rturie sau a∫a ceva. Nu vreau s„ detaliez acest lucru. Dar formularea d„ posibilitate legiuitorului, care, ulterior, printr-o lege organic„, va reglementa acest lucru, s„ g„seasc„ solu˛iile cele mai bune, pentru a nu leza interesele, Ón general, ale limbii oficiale ∫i de a nu leza interesele, Ón special, ale unei p„r˛i participante Óntr-un proces sau care este prezent„ Ón instan˛a de judecat„.

Tot a∫a, se enun˛„ Ón mod clar c„ este vorba despre condi˛iile legii organice, este vorba de situa˛ia c‚nd cineva se afl„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, deci referirile se fac, Ón primul r‚nd, eventual, la p‚r‚˛i, la martori, alte persoane citate, chemate Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, ∫i nu, Ón fond, despre activitatea instan˛elor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 de judecat„, activitatea judec„torilor ∫i a∫a mai departe.

Nu se vorbe∫te despre ideea de interpret ∫i este foarte bine c„ nu se vorbe∫te despre necesitatea unui interpret, fiindc„, Óntr-adev„r, probabil c„ Ón foarte multe cazuri c‚nd se va permite folosirea limbii materne se va recurge la un interpret, dar s-ar putea s„ existe situa˛ii c‚nd nu este nevoie de a∫a ceva, c‚nd un martor, c‚nd un p‚r‚t, Ón fa˛a unui avocat, a unui judec„tor care cunoa∫te limba matern„, va avea posibilitatea s„ se exprime, eventual, Ón completare, ∫i Ón limba matern„. Œn astfel de cazuri, Ón mod firesc, nu vom avea nevoie de interpret, dar actele respective, ∫i Ón acest caz, se vor Óntocmi ∫i se vor l„sa Ón limba rom‚n„.

Ceea ce am spus eu deja ˛ine de o alt„ dezbatere, a∫a cum ∫i ceea ce a spus domnul Adrian P„unescu ˛ine de o alt„ dezbatere, dezbaterea dispozi˛iilor din legea organic„ ce va reglementa aceast„ situa˛ie.

Eu recunosc c„ noi nu am fost prea mul˛umi˛i de acest text, fiindc„ acest text care figureaz„ aici, la propunerea comisiei, Óntr-adev„r, ar putea s„ dea posibilitate unor interpret„ri foarte restrictive. Dar interpretarea, oricum, fie restrictiv„, fie mai permisiv„ — ∫i tot dumneavoastr„, tot Parlamentul Rom‚niei va decide —, ˛ine de dumneavoastr„.

Deci majoritatea va decide la momentul respectiv, Ón cazul dezbaterilor privind legea organic„, dac„, Óntr-adev„r, se va da o interpretare mai restrictiv„ sau mai permisiv„ ∫i, mai ales, probabil c„ vor exista ni∫te dezbateri foarte detaliate, fiindc„ Ón justi˛ie situa˛iile sunt foarte diferite ∫i Ón ceea ce prive∫te locul unde se afl„ instan˛a, ∫i Ón ceea ce prive∫te caracterul procesului, dar c‚teva lucruri au fost spuse ∫i de c„tre colegul meu senator, domnul Eckstein-Kovács Péter. Aici se face un lucru foarte important. Se face o deosebire Óntre cet„˛enii str„ini ∫i minoritarii care tr„iesc Ón Rom‚nia. ™i v„ rog s„ accepta˛i acest lucru. Eu am tot respectul pentru arabi, pentru chinezi ∫i a∫a mai departe... Nici nu vreau s„ fac o Ón∫irare, c„ nu e bine, dar totu∫i nu cred c„ putem s„ facem prin Constitu˛ie o confuzie, s„ putem pune un semn al egalit„˛ii Óntre ace∫ti cet„˛eni str„ini, care au venit pentru afaceri, pentru alte treburi, Ón Rom‚nia, ∫i Óntre maghiarii sau nem˛ii, sau al˛i cet„˛eni rom‚ni, de o anumit„ na˛ionalitate, care tr„iesc Ón Rom‚nia. ™i e foarte bine c„ se face aceast„ diferen˛„, Ón timp ce se d„ posibilitatea ca, ulterior, prin legea organic„, s„ se rezolve aceast„ problem„.

De ce Ón justi˛ie? ™i aici a∫ Óncheia. De ce Ón justi˛ie?

Justi˛ia, Óntr-adev„r, este un domeniu extrem de important, este un domeniu extrem de delicat, Ón acela∫i timp, Ón cazul oric„rui cet„˛ean care ajunge Ón fa˛a instan˛ei. ™i sunt anumite situa˛ii, sunt anumite ipostaze, c‚nd interesul adev„rului, interesul justi˛iei ∫i interesul omului care se afl„ Óntr-o situa˛ie extrem de dificil„... Este Ón pericol libertatea acestui om sau Ón cazul proceselor civile este Ón pericol averea persoanei respective.

Trebuie s„ lu„m Ón considerare c„ persoana respectiv„ se afl„ Óntr-o situa˛ie extrem de dificil„ ∫i trebuie s„-i d„m posibilitatea ca aceast„ persoan„, ca martor sau ca p‚r‚t, s„ se poat„ exprima cel mai bine, s„ explice cel mai bine, fiind str‚mtorat„ Óntr-un anumit moment, Ón limba sa matern„, s„-i d„m aceast„ posibilitate Ón interesul persoanei, deci Ón interesul unui cet„˛ean rom‚n ∫i Ón interesul justi˛iei.

Avram Filipa∫

#58704

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S„ urm„rim cu for˛a ra˛iunii de care, de at‚ta timp, Parlamentul nostru d„ dovad„ Ón tot ce s-a Ónt‚mplat aici. Acum, aici, Ón acest moment, v„ rog s„ sesiza˛i c„ au ap„rut ni∫te elemente noi Ón discu˛ie. Ele au Ónceput s„ apar„ din momentul Ón care domnul domnul senator Eckstein a luat cuv‚ntul ∫i s-au continuat cu cuv‚ntul domnului senator Markó Béla. Sunt elemente noi asupra c„rora noi trebuie s„ medit„m ∫i cred c„ ar trebui s„ le lu„m Ón considerare ca baz„ de discu˛ie.

Œnt‚i de toate, domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ fie foarte clar pentru toat„ lumea, eu a∫a Ón˛eleg, o spun aici pentru c„ a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ ∫i dincolo de limitele Parlamentului, c„ alin. (1) al art. 127, îprocedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“, r„m‚ne Ón vigoare. Nu e nici un fel de discu˛ie Ón leg„tur„ cu aceasta. Atunci, dac„ a∫a stau lucrurile, celelalte alineate nu pot s„ vin„ nicidecum Ón contradictoriu cu acest alin. (1). Ele trebuie s„ se conformeze ∫i s„ ajute desf„∫urarea, evolu˛iunea alin. (1), care alin. (1), de regul„, Ón doctrina teoriei dreptului penal, reprezint„ principiul, reprezint„ regula.

Acum, domnul Eckstein a rostit un discurs pe care eu l-am ascultat cu mult„ aten˛ie. Dac„ a sus˛inut acela∫i discurs Ón Comisia constitu˛ional„, ∫i eu sunt convins c„ l-a ˛inut, atunci Ómi place s„ cred c„ nu a vorbit singur, adic„ cred c„ a fost acolo Comisia constitu˛ional„. Pentru c„ din redactarea propunerii nu rezult„ c„ a ˛inut Ón vreun fel seama comisia de aceste elemente, pe care le-am ascultat acum din discursul domnului Eckstein.

A luat cuv‚ntul domnul Markó Béla, care a modificat substan˛ial lucrurile, mut‚nd, Ón realitate, problema la legea organic„. E bine a∫a. S„ o discut„m Ón am„nun˛ime, sub toate condi˛iile, la legea organic„. Cred c„ este Ón˛elept s„ proced„m Ón acest mod, Ón acest moment.

V„ mul˛umesc.

Mircea Nedelcu

#60813

Domnilor pre∫edin˛i, Onorat Senat, Stima˛i colegi,

Este foarte greu s„ vin s„-mi sus˛in amendamentul, am insistat pentru c„ am un amendament depus la acest punct ∫i vreau s„-l sus˛in. Este foarte greu, mai ales dup„ ce s-a Ónt‚mplat asear„ c‚nd, la fel, am Óncercat s„ v„ atrag aten˛ia c„ se creeaz„ o bre∫„, se introduce o a doua limb„ oficial„ Ón statul rom‚n, pentru c„ este un real pericol ∫i ceea ce s-a Ónt‚mplat asear„, introduc‚ndu-se la administra˛ia public„ local„, ∫i totodat„ vreau s„ se Ón˛eleag„ bine c„ apreciez munca ∫i efortul colegilor no∫tri de la U.D.M.R., cum apreciez ∫i umilitorul troc pe care l-a˛i f„cut asear„ Ón acest sens. Deja s-a produs o periculoas„ bre∫„.

Œn sus˛inerea amendamentului de la acest punct nu vreau s„ atrag aten˛ia dec‚t asupra c‚torva elemente. Din punctul meu de vedere, ∫i aici rog speciali∫tii juri∫ti s„ m„ corecteze sau s„-mi r„spund„, din punctul meu de vedere se instaureaz„ un al doilea sistem, un sistem paralel Ón justi˛ia rom‚n„. Actele oficiale nu vor avea obligativitatea de a fi traduse Ón limba rom‚n„, de vreme ce se vor judeca Ón instan˛e Ón limba maghiar„. A∫ vrea s„ Óntreb ce se va Ónt‚mpla cu cazurile judecate Ón jude˛ele Harghita, Covasna, spre exemplu, care va fi necesar s„ fie trimise la Curtea Suprem„ de Justi˛ie sau la Œnalta Curte de Casa˛ie, cum i se va spune dup„ noua Constitu˛ie.

A∫ vrea s„ Óntreb, se urm„re∫te, cumva, obligativitatea de a angaja la Œnalta Curte de Casa˛ie c‚t mai mul˛i judec„tori, magistra˛i vorbitori de alte limbi dec‚t cea rom‚n„? ™i, de asemenea, a∫ vrea s„ Óntreb Ón ce limb„ se vor judeca Ón aceste jude˛e procesele dintre un cet„˛ean de etnie maghiar„ ∫i un cet„˛ean de origine rom‚n„.

Pentru c„ nu v„d Ón felul acesta de ce Ói Ómpiedic„ amendamentul pe care eu l-am depus, care a∫ vrea s„ intre Ón aten˛ia dumneavoastr„, ∫i am s„-i dau citire pentru a vi-l reaminti, pentru a nu trece a∫a u∫or peste el cum s-a trecut asear„.

Œn primul r‚nd, denumirea articolului va fi îDreptul la interpret“, dup„ care textul a∫ vrea s„ curg„ Ón felul urm„tor: îCet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale se pot exprima Ón limba matern„, prin intermediul unui interpret, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„. Pentru a se asigura coeren˛a justi˛iei Ón Rom‚nia, toate actele, cererile, lucr„rile ∫i deciziile din dosare se redacteaz„ Ón limba rom‚n„.“

Mi-am permis s„ adaug acest punct, da, domnule P„unescu, pentru a veni Ón sus˛inerea ∫i a dumneavoastr„, ∫i, Ón caz c„ va fi respins amendamentul dumneavoastr„, s„ fie sus˛inut al meu.

A∫ vrea s„ Ónchei Ón felul urm„tor...

Mihail George Pruteanu

#64184

Domnilor pre∫edin˛i, Stimate colege, Stima˛i colegi, Chestiunea este, Óntr-adev„r, crucial„.

Nu numai eu, cred c„ mul˛i dintre noi am sim˛it, Ón str„in„tate fiind, jena de a comite gre∫eli c‚nd ne exprimam Óntr-o limb„ str„in„, afla˛i acolo, Ón francez„, Ón englez„, Ón german„. Ne crispam.

Ne amintim cu c‚t„ pl„cere r„ut„cioas„ ataca presa sc„p„rile sau impreciziile pre∫edintelui Iliescu, atunci c‚nd se exprima cu mult„ u∫urin˛„, cu volubilitatea care Ól caracterizeaz„, Ón limbi str„ine.

Œmi amintesc cum a fost imediat v‚nat„ o cacofonie a senatorului Petre Roman, ieri.

Œn schimb, da˛i-mi voie s„ spun, f„r„ mali˛ie ∫i f„r„ venin, c‚t de puternic ne-am obi∫nuit, de-a lungul acestor ani, cu erorile de limbaj ale parlamentarilor rom‚ni de etnie maghiar„. Parc„ le-am fi legitimat. Ni se pare firesc ca ei s„ comit„ dezacorduri Ón gen, Ón num„r, ca ∫i cum la ei limba rom‚n„ este facultativ„. E un semn!

Dac„ la acest nivel at‚t de Ónalt oameni cu a∫a o bun„ preg„tire, oameni at‚t de temeinic a∫eza˛i Ón via˛„, ∫i ca rang, ∫i ca acumul„ri profesionale, dac„ la ei admitem eroarea de limba rom‚n„, toleran˛a se extinde ∫i mai mult la nivelul de jos, unde acest lucru devine firesc, ∫i limba rom‚n„ tinde s„ capete un fel de statut de îfacultativ“.

Œn chestiunea propriu-zis„, Ón spe˛„, dou„ principii mi se pare c„ trebuie s„ guverneze _sine qua non_ , indiscutabil, redactarea acestui articol. Acela c„ limba rom‚n„ este normalitatea ∫i folosirea unei limbi minoritare este excep˛ia ∫i c„, deci, orice se Ónt‚mpl„ Óntr-o sal„ de judecat„ trebuie s„ r„sune ∫i Ón rom‚ne∫te. Pentru c„, Ón acea sal„, fie ea Ón Odorheiul Secuiesc, Ón MiercureaCiuc, oriunde, e de ajuns s„ se afle un singur rom‚n, ∫i acel rom‚n nu e cazul s„ fie frustrat. Œn acea sal„ se poate afla presa venit„ din Bucure∫ti, Constan˛a, T‚rguMure∫, Ia∫i ∫i a∫a mai departe. Procesul este public prin defini˛ie. Cum s„ se desf„∫oare numai Óntr-o limb„ pe care majoritatea nu o vorbe∫te?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Deci sunt perfect de acord c„ minoritarul are dreptul s„ se exprime oral ∫i, chiar Ón anumite limite pe care speciali∫tii le vor detalia, chiar ∫i Ón scris, Ón limba sa. Dar procesul se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„, prin interpret, ∫i cei din sal„, repet, unul singur dac„ este rom‚n, au dreptul s„ aud„ ce spun procurorul, avocatul, judec„torul, inculpatul, martorii ∫i to˛i ceilal˛i. Acesta este un principiu.

Al doilea principiu este c„ actele, f„r„ nici o excep˛ie, trebuie puse Ón dosar ∫i Ón limba rom‚n„ sau, mai exact, rectific, da˛i-mi voie, ∫i Ón limba minoritar„. Nu are nimeni nimic Ómpotriv„, dar actele trebuie s„ existe Ón rom‚ne∫te. Pentru c„, altfel, cre„m o frustrare, cre„m o situa˛ie cu totul nepl„cut„ popula˛iei majoritare. Nici nu a∫ face, de fapt, aceast„ discriminare Óntre majoritar ∫i minoritar, mie mi se pare inoperant„, pu˛in s‚c‚itoare, creeaz„ tensiuni, dar aceste principii, dac„ le Ónc„lc„m, ne facem de r‚s ∫i facem o Constitu˛ie bolnav„.

Procesul este Ón limba rom‚n„, limba rom‚n„ este normalitatea. Facem excep˛iile de rigoare pentru minoritari, nu cei care nu ∫tiu limba rom‚n„... Este undeva formularea aceasta, care este oribil„. Cum adic„ nu ∫tiu limba rom‚n„? Asta e ceva patologic, admit pentru cazurile de oligofreni, de bolnavi psihic, idio˛ie congenital„, lucruri din acestea, boli, maladii.

Œn rest, Óns„, un cet„˛ean rom‚n care nu ∫tie limba rom‚n„ nu este un element de luat Ón considera˛ie. Este de domeniul, repet, al spitalelor, nu al Constitu˛iei. Exist„ asemenea elemente, de acord, dar sunt de tratat la nivelul psihiatric, la fel ca omul care se na∫te cu trei m‚ini sau cu dou„ nasuri sau lucruri de genul acesta. Toat„ mila, toat„ compasiunea, dar nu legea se ocup„, nu Constitu˛ia se ocup„ de o a∫a bizarerie, un cet„˛ean care Ón 2003 nu ∫tie c„ s-a terminat Al Doilea R„zboi Mondial.

Dac„ Óndeplinim aceste dou„ condi˛ii, ca tot ce se Ónt‚mpl„ Ón sala de judecat„ s„ fie tradus ∫i Ón rom‚ne∫te, fiecare cuv‚nt, repet, o excep˛ie ar putea fi prev„zut„ Ón legea organic„ numai dac„, prin verificare, Ón sal„ nu exist„ nici un cet„˛ean rom‚n ∫i nici nu va veni vreunul, dar nu vreau s„ intru Ón aceste am„nunte, dac„ se Óndeplinesc aceste dou„ principii, tot ce se spune Ón sal„ s„ fie tradus ∫i actele s„ fie Ón rom‚ne∫te, atunci Constitu˛ia va fi bun„. Dac„ nu, nu!

Norica Nicolai

#69473

Eu nu dau sfaturi legale, domnule pre∫edinte, dar noi trebuie s„ decidem Ón cuno∫tin˛„ de cauz„: este un principiu pe care Ól consacr„m constitu˛ional sau este o situa˛ie pe care o l„s„m la reglementarea legii organice.

Domnul Eckstein-Kovács Péter a spus c„ este de domeniul legii organice ∫i probabil Óntr-unul din coduri, procedur„ civil„, procedur„ penal„.

Stima˛i colegi,

Dar v„ atrag aten˛ia c„ aceast„ situa˛ie este deja legiferat„ ∫i este legiferat„ de noi Ón urm„ cu c‚teva luni. Œn 24 iunie 2003 Parlamentul Rom‚niei adopt„ modific„rile ∫i complet„rile la Codul de procedur„ penal„ ∫i la unele legi speciale.

Am legiferat Óntr-o manier„ absolut european„. Am legiferat la cererea expres„ a Uniunii Europene care ne-a solicitat s„ respect„m acordurile interna˛ionale cu privire la Ónf„ptuirea justi˛iei ∫i v„ pot citi care a fost op˛iunea absolut european„ a Parlamentului Rom‚niei Ón urm„ cu o lun„ ∫i jum„tate.

Art. 7, îLimba Ón care se desf„∫oar„ procesul penal“, suntem Ón fa˛a Codului de procedur„ penal„: îŒn procesul penal, procedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„. Œn fa˛a organelor judiciare se asigur„ p„r˛ilor ∫i altor persoane chemate Ón proces folosirea limbii materne, actele procedurale Óntocmindu-se Ón limba rom‚n„.“

Art. 8, îFolosirea limbii oficiale prin interpret“: îP„r˛ilor care nu vorbesc sau nu Ón˛eleg limba rom‚n„ ori nu se pot exprima li se asigur„ Ón mod gratuit posibilitatea de a lua cuno∫tin˛„ de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum ∫i dreptul de a pune concluzii Ón instan˛„, prin interpret.“

Tot ce v„ cere Ón acest moment Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal este s„ punem Ón acord, ca principiu constitu˛ional, acest text pe care deja l-am adoptat. Vom g„si o formul„ acoperitoare, eu salut deschiderea domnului Eckstein-Kovács Péter, am Ón˛eles corect c„ nu se dore∫te o utilizare excesiv„ a limbii materne Ón justi˛ie ∫i Ón nici un caz obstruc˛ionarea justi˛iei, ∫i v„ rog s„ retrimitem acest text la comisie, s„ g„sim formula european„, formula corect„, Ón acord cu un text legal pe care deja, domnilor colegi, Ól avem ∫i, slav„ Domnului, to˛i avem obliga˛ia s„ respect„m legea.

Frunda György

#75912

## **Domnul Frunda György:**

## Consemnarea se f„cea Ón limba rom‚n„.

Dup„ 1991, dup„ schimbarea codurilor, pe baza Constitu˛iei, nu se mai putea face traducerea de c„tre un interpret, la propriu, prezent Ón sal„, dec‚t prin interpret oficial.

Instan˛ele, ∫i doamna ministru ∫tie acest lucru, sunt foarte multe cereri pentru a deveni interpre˛i, instan˛ele nu au suficien˛i interpre˛i, nu sunt interpre˛i suficien˛i. Acest lucru trebuie rezolvat, dar nu aici, Ón Constitu˛ie, ci Ón legea organic„.

Din aceast„ cauz„, zeci de cauze penale ∫i civile sunt am‚nate. Interpretul este gratuit, dar numai Ón dosarul penal, pe baza unei conven˛ii europene. Œn dosarul civil trebuie pl„tit de parte ∫i foarte multe p„r˛i nu au aceast„ posibilitate.

Eu sunt de acord c„ ac˛iunile care se introduc, Óncheierile din dosar, deciziile din dosar, toate trebuie f„cute Ón limba rom‚n„. Nici o problem„. Niciodat„ nu am cerut s„ fie f„cute Ón limba maghiar„, dar acest lucru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 nu este de domeniul Constitu˛iei, ci este de domeniul legii organice.

Vor ap„rea sau sunt situa˛ii c‚nd sunt acte procedurale, acte Óntre p„r˛i Óncheiate Ón alt„ limb„, maghiar„, german„ sau o alt„ limb„. Ele se depun la dosar, pentru c„ sunt probe. Voin˛a p„r˛ilor s-a Óncheiat Ón limba respectiv„, dar ele sunt Ónso˛ite de traducerea oficial„ Ón limba rom‚n„.

Iat„, domnule pre∫edinte, c„ reintroducerea posibilit„˛ii limbii materne nu este o piedic„, ci este o modalitate de a ajuta la o mai bun„ desf„∫urare a procesului.

Œn ceea ce prive∫te experien˛a european„, vreau s„ v„ spun c„ Rom‚nia a semnat Carta minorit„˛ilor, Carta limbilor regionale ∫i minoritare, dar este lege rom‚neasc„ care prevede posibilitatea folosirii limbii materne Ón justi˛ie, f„r„ limite.

Rom‚nia a semnat ∫i Conven˛ia european„ a drepturilor omului, care a la art. 14 prevede acest lucru, ∫i Curtea European„ Drepturilor Omului s-a pronun˛at Ón cauze Ón care nu puteai s„-˛i folose∫ti limba matern„ ∫i statul respectiv a pierdut, ∫i a semnat ∫i Conven˛ia-cadru privind minorit„˛ile na˛ionale.

Acestea sunt baza legal„ european„, dar nu acesta este argumentul meu forte. Argumentul meu forte este c„ folosirea limbii materne a f„cut mai u∫oar„ desf„∫urarea justi˛iei. Nu este adev„rat ∫i nu vreau s„ cad Ón capcana Óntins„ de mai mul˛i, s„ cad Ón capcana emo˛iei sau a exemplelor nepertinente, ∫i de-o parte, ∫i de alta au fost cazuri, eu nu vreau s„ fac repro∫uri, din punctul meu de vedere. Normal ar fi ca Ón toate jude˛ele unde tr„iesc minoritari s„ fie judec„tori proveni˛i din r‚ndurile lor, dar din p„cate, avem foarte pu˛ini judec„tori, normal ar fi a∫a cum a fost Ón perioada interbelic„...

Frunda György

#80972

Eu cred c„ prin acest element contribuim la un mai bun mers al justi˛iei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ discu˛iile care se poart„ sunt inutile. De ce? Noi, Ón fond, d„m un atac la ceea ce ne este suveran, limba rom‚n„. Poate onorata comisie s„ prezinte orice formul„, c‚t de european„, dar limba rom‚n„ r„m‚ne suveran„.

Este un atac la suveranitate aici. Cred c„ sunt bine Ón˛eles. Eu spun, ∫i m-a∫teptam Ón acest sens, onorata comisie s„ vin„ cu un articol Ón Constitu˛ie care s„ fie de protec˛ie a limbii rom‚ne. Nu a f„cut-o, m‚ine, poim‚ine cine ∫tie ce fel de dic˛ionar moldo-rom‚n sau nu ∫tiu de care va ap„rea ∫i nu am luat act de acest lucru. Va fi exact cum spune colegul, un dic˛ionar olteano-rom‚n sau dobrogeano-rom‚n ∫i a∫a mai departe.

Eu Óntreaga responsabilitate, a∫a cum a precizat domnul profesor Filipa∫, o pun pe seama onoratei comisii. Au lucrat, am spus ∫i asear„ lucrul acesta, a lucrat artificial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Nu este firesc. Aceast„ problem„, repet ce am spus asear„, se a∫tepta s„ st‚rneasc„ discu˛ii ∫i totu∫i se modific„ un text. De ce? Pentru c„ avem Constitu˛ia care este Ón aten˛ia noastr„, care este Ón func˛iune ∫i care este ideal„. Citez de aici, pentru stenogram„, Ón speran˛a c„ stenograma aceasta nu va fi declarat„ secret„ pentru 20 de ani, v„ rog s„-mi da˛i voie, art. 127.

î(1) Procedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.

(2) Cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i persoanele care nu Ón˛eleg sau nu vorbesc limba rom‚n„ au dreptul de a lua cuno∫tin˛„ de toate actele ∫i lucr„rile dosarului, de a vorbi Ón instan˛„ ∫i de a pune concluzii prin interpret. Œn procesele penale acest drept este asigurat Ón mod gratuit.“

Ce d„m mai mult? Schimb„m? ™tim ce Ónseamn„ c„ mai binele este du∫manul binelui. La aceast„ situa˛ie s-a ajuns. ™i pentru ca s„ dovedesc aici, citez din argumenta˛ia pe care comisia, nu colegii no∫tri de la Camera Deputa˛ilor, o d„. De ce se modific„? Aten˛ie! Pentru c„ prevederea actual„ a art. 127 este o discriminare fa˛„ de ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni, contrar„ principiului egalit„˛ii cet„˛enilor, indiferent de etnie etc., etc. Ce extremi∫ti au votat Constitu˛ia din 1991? Unde sunt? S„-i vedem. Dac„ e vorba c„ ne lu„m dup„ acest text. Nu se poate a∫a ceva. Vom avea diverse dic˛ionare.

Dar s„ revin. Textul care este propus, care a fost adoptat de colegii no∫tri de la Camera Deputa˛ilor, sunt colegii no∫tri, nu e o critic„ a colegilor no∫tri, „sta e textul care a rezultat, de ce s„ nu se admit„ c„ i se pot aduce corecturi? Iat„, o s„ dau c‚teva sugestii. De unde se poate vedea c„ e bine s„ se umble la text. Nu este un text b„tut Ón cuie. ™i pe urm„ facem o scurt„ pauz„... Dar, domnule pre∫edinte, Óntre altele fiind spus, nici acum nu am aflat de ce asear„ am f„cut ultima pauz„. Ne-a˛i promis explica˛ii, dar nu ∫tim. Oricum, noi mai vrem o pauz„.

Adrian P„unescu

#87560

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Reprezentan˛ii legitimi ai U.D.M.R. au sus˛inut ideea ra˛ional„ c„ pentru a ne putea Ón˛elege Ón justi˛ie este obligatorie traducerea Ón limba rom‚n„ a tot ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón proces. Eu cred c„ nici excep˛ia ca un proces s„ se desf„∫oare Óntre cet„˛eni maghiari nu poate fi acceptat„ ∫i exceptat„ de la traducerea Ón limba rom‚n„, pentru c„ judec„torul este un oficial care indiferent de apartenen˛a lui etnic„ trebuie s„ respecte limba oficial„ a statului rom‚n, care este limba rom‚n„. Pledoaria domnului Frunda pentru judec„torii din r‚ndul minorit„˛ii maghiare nu este una absurd„, dar ea trebuie s„ Ónsemne ∫i pledoaria pentru ca intelectualul respectiv s„ ∫tie ∫i s„ se exprime Ón limba rom‚n„. Aici nu trebuie Óncurcat„ etnia cu obliga˛ia oficial„ de a respecta limba rom‚n„, care este limba oficial„ a acestei ˛„ri.

De aceea, le propun colegilor de la U.D.M.R. s„ c„dem de acord Ómpreun„, Ón mod ra˛ional, asupra a ceea ce, vorba unui fost primar al Capitalei îverbal, vocal, oral, din gur„“, au fost ∫i dumnealor de acord. ™i anume s„ prevedem, neap„rat, **institu˛ia interpretului** , respect‚nd astfel dreptul celorlalte p„r˛i implicate Ón proces. Nu e o chestiune absurd„. Nu e luarea dreptului minorit„˛ilor de a se exprima, atunci c‚nd e cazul, ∫i Ón limba lor matern„. Dimpotriv„! Sus˛inem ca oamenii care nu se pot exprima pe de-a Óntregul, cum au pledat aici liderii udemeri∫ti, care nu se pot exprima din motive de

emo˛ie, din motivul c„ vor cu adev„rat s„-∫i cuprind„ Óntreaga durere Óntr-un proces, s„-∫i apare averea, s„-∫i apere numele ∫i a∫a mai departe pot vorbi Ón limba lor matern„. Dar nu trebuie s„ facem din asta o pledoarie pentru separatism, o pledoarie pentru transformarea justi˛iei rom‚ne Ón 18 justi˛ii paralele. E absurd, e aberant, e nedrept. Nu folose∫te nici minorit„˛ilor na˛ionale, pentru c„ ele nu se judec„ dup„ etnie, fiecare nu se judec„ Ón propria sa g„oace. Procesele apar Ón felul Ón care via˛a le impune, nu dup„ etnii, nu dup„ limba matern„ vorbit„. Nu cerem un lucru absurd ∫i Ói rog pe liderii udemeri∫ti s„ arate c„ sunt lumina˛i. De altfel, eu nu am spus c„ dumneavoastr„ sunte˛i iredenti∫ti. Am spus c„ e la un moment dat un concurs de iredenti∫ti, care e mai radical. Eu ∫tiu, Ón˛eleg, dumnealor au de f„cut fa˛„ luptei cu ni∫te iredenti∫ti adev„ra˛i care vor separarea, care vor autonomia Ardealului ∫i a∫a mai departe. ™i d‚n∫ii au obliga˛ia de a merge c‚t se poate de mult Ón ap„rarea drepturilor minorit„˛ii dumnealor. Dar da˛i-ne voie s„ ap„r„m ∫i noi drepturile majorit„˛ii pe care o reprezent„m ∫i, Ón momentul „sta, s„ spun: s„ ap„r„m ∫i drepturile minorit„˛ilor na˛ionale, care trebuie s„ tr„iasc„ Ón acest stat, Ón deplin„ egalitate cu ceilal˛i cet„˛eni ai Rom‚niei. Nu cerem lucruri aberante. Nu vrem s„ b„g„m pumnul Ón gur„ minorit„˛ilor. Vrem ca procesele s„ aib„ coeren˛„, vrem ca Rom‚nia s„ fie stat al tuturor chiar ∫i prin faptul c„ to˛i au acces la un bun comun, care este limba rom‚n„.

Ion Predescu

#93489

## **Domnul Ion Predescu:**

Ce a f„cut comisia? Comisia a acceptat, c„ nu a avut Óncotro, nici nu avea alt„ solu˛ie, ∫i nimeni nu are alt„ solu˛ie, alin. (1): îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„.“ Textul care impune, din principiile fundamentale, limba rom‚n„ ca limb„ oficial„ oblig„ pe oricine s„ ra˛ioneze a∫a ∫i s„ nu se abat„ de la acest text. Unde e gre∫eala comisiei? La alin. (2), Ón vigoare, care acorda acela∫i tratament persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor, str„inilor, apatrizilor. Gre∫it s-a exprimat a∫a. Trebuia s„ spun„ doar at‚t: îpersoanele care nu cunosc, nu vorbesc, nu Ón˛eleg etc. limba rom‚n„“ ∫i aici intrau ∫i minorit„˛ile, ∫i str„inii, ∫i apatrizii, intrau Ón acela∫i concept juridic, persoane care nu cunosc, nu Ón˛eleg, nu vorbesc.

Mai Ón˛eleapt„ a fost Constituanta, care a folosit alin. (2) la fel pentru to˛i. Gre∫eala cred c„ este — Ón ce m„ prive∫te, o recunosc — c„ am Ómp„r˛it alin. (2) Ón dou„ alineate, disting‚nd nedrept ∫i discriminator Óntre cei care nu cunosc prea bine, nu vorbesc c„ nu pot sau nu vor, c„ ∫i asta este valabil, limba rom‚n„ Ón fa˛a instan˛ei sau autorit„˛ilor ∫i cei care n-o cunosc c„ sunt str„ini sau apatrizi. Factorul comun este pentru to˛i limba matern„. Acesta este factorul comun ∫i pentru cet„˛enii care nu cunosc, nu vorbesc, nu Ón˛eleg, ∫i pentru str„inii care nu cunosc, nu Ón˛eleg, nu vorbesc: limba matern„ la care

apeleaz„, ∫i nimeni nu cred c„ le contest„ dreptul de a-∫i folosi limba matern„.

Dar re˛ine˛i, v„ rog, alin. (1) îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“, ∫i asta Ónseamn„ dezbateri orale ∫i consemnarea lor. Acestea toate se fac Ón limba rom‚n„. Procesul, de orice natur„ ar fi el, este oral, nu se desf„∫oar„ Ón scris, egal pentru to˛i, toate p„r˛ile, inclusiv instan˛a ∫i alte autorit„˛i, particip„, contradictoriu, ∫i unii, ∫i al˛ii au cuv‚ntul Ón egal„ m„sur„ asupra uneia ∫i aceleia∫i probleme pe care o consider„ necesar„, publicitate, Ón sal„, nu undeva Ón locuri Ónchise, sub controlul civic al s„lii de ∫edin˛e, aceasta Ónseamn„ publicitate, ∫i oficial, sub autoritatea instan˛ei, aceasta Ónseamn„, a statului reprezentat de instan˛„. Œn aceste condi˛ii, trebuie asigurat„ egalitatea tuturor p„r˛ilor. Cum se asigur„ egalitatea? Printr-un singur mecanism. Fa˛„ de limba oficial„, toate celelalte limbi au un singur mecanism de egalitate, interpretul. Aceasta este regula simpl„.

Œn ce m„ prive∫te, pentru mine, aceste coordonate sunt suficiente ∫i orice text am adopta s„ corespund„ acestora.

Doresc s„ felicit Camera Deputa˛ilor, care este autoarea textelor din procedura penal„, care a dat solu˛ii corespunz„toare acestor principii. Senatul le-a acceptat ∫i au intrat Ón vigoare. Œn aceast„ privin˛„, este Ón vigoare Codul de procedur„ penal„ cu aceste rezolv„ri care corespund pe deplin principiilor pe care le-am exprimat aici ∫i care — doresc s„ subliniez, poate exagerez, dar e punctul meu de vedere fundamentat — sunt cu caracter obiectiv.

V„ mul˛umesc.

Valer Dorneanu

#96606

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ fiu emo˛ionat, nu pentru c„ sunt pre∫edinte al comisiei, nu pentru c„ a˛i concentrat un tir — spun cu toat„ seriozitatea — nedrept la adresa activit„˛ii comisiei, f„c‚ndu-ne superficiali, f„c‚ndu-ne oameni care nu cunoa∫tem exact realit„˛ile din ˛ar„ ∫i a∫a mai departe. Sunt emo˛ionat ∫i pentru faptul c„ ∫tiu mai bine dec‚t mul˛i dintre dumneavoastr„ ce se Ónt‚mpl„ Ón acele jude˛e Ón justi˛ie ∫i care sunt rela˛iile reale dintre rom‚ni ∫i maghiari, dintre rom‚nii simpli ∫i maghiari, dintre organismele rom‚ne∫ti ∫i ungure∫ti responsabile.

Am senza˛ia c„ punem prea mult„ patim„ Ón aceast„ problem„, prea multe sentimente. Suntem tenta˛i s„ pornim de la fapte izolate, foarte multe din ele de neadmis, de la p„reri gre∫ite, de la excese.

Eu cred Óns„, a∫a cum s-a spus foarte bine aici, c„ noi facem o Constitu˛ie de principii ∫i o Constitu˛ie de principii europene. Noi nu facem o Constitu˛ie prin care s„ rezolv„m faptul c„ un maghiar dintr-un magazin din Harghita este at‚t de obraznic ∫i nu r„spunde Ón rom‚ne∫te. Noi trebuie s„ pornim de la faptul c„ aici dialog„m Ón Parlament nu cu ni∫te organiza˛ii reprezentate de diver∫i extremi∫ti, ci cu U.D.M.R.-ul care, cel pu˛in p‚n„ acum, s-a manifestat ca o organiza˛ie democratic„, ca un partid, dac„ d‚n∫ii vor s„-∫i asume acest calificativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 ## Stima˛i colegi,

Suntem de acord, Ón principiu, c„ trebuie s„ asigur„m accesul liber al tuturor cet„˛enilor Ón justi˛ie. Suntem de acord c„ trebuie s„ asigur„m egalitatea justi˛iei. Suntem de acord c„ trebuie s„ asigur„m minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, Ón primul r‚nd, minorit„˛ii maghiare dreptul de a-∫i p„stra etnia, limba ∫i a∫a mai departe.

C‚nd trecem Óns„ la concretizarea acestor drepturi Óncepem s„ avem ni∫te probleme. Nu ne deranjeaz„ dac„ utilizeaz„ limba matern„ Ón biseric„, nu ne deranjeaz„ c„ utilizeaz„ limba matern„ acas„, dar c‚nd s„ ne ducem pe la autorit„˛i, prin justi˛ie, acolo Óncepem s„ avem ni∫te rezerve. Unii mai maleabile, al˛ii mai motivate, al˛ii de-a dreptul radicale. Haide˛i, totu∫i, s„ pornim de la premisa c„ suntem aici, cu to˛ii, Ón aceast„ ˛ar„, ∫i am spus eu odat„ — nu cred c„ ar trebui s-o spun aici — suntem condamna˛i s„ tr„im Ómpreun„ ∫i suntem condamna˛i ∫i obliga˛i s„ ne Ón˛elegem pentru c„ nici nou„ nu ne va fi u∫or, nici dumnealor, atunci c‚nd vom intra pe un teren de disput„, pe un teren de adversitate, deloc.

Eu cred c„ ne putem da m‚na pentru a g„si un text. Nu spun c„ textul pe care Ón comisie ∫i Ón Camera Deputa˛ilor l-am votat este cel mai Ón˛elept, dar sunt convins c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ v-a˛i oprit la acest text ∫i nu v-a˛i dus mai departe. A˛i inventat tot felul de exager„ri, printre care ∫i aceasta c„, din aceast„ cauz„, am transformat procesul Ón limba matern„ de∫i exist„ acel alin. (1) care prevede clar Ón ce limb„ se desf„∫oar„ procesul.

Noi am spus c„ p„r˛ile, cet„˛enii rom‚ni apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au dreptul s„ se exprime Ón limba matern„, Ón condi˛iile legii organice, n-am spus mai mult. Legea organic„ trebuie s„ spun„ Ón ce condi˛ii, trebuie s„ spun„ la ce instan˛e, la ce pondere de popula˛ie trebuie s„ se aplice ∫i ponderea asta nu va trebui s„ se refere la localit„˛i, ci la raze teritoriale ale instan˛elor. Se va spune...

Antonie Iorgovan

#107871

Nu solicit„m vot pe amendament, pentru c„ acest amendament a fost deliberat formulat, tocmai pentru a se ob˛ine o explica˛ie, ∫i am dori s„ fie consemnat Ón stenogram„, ca s„ ajute la procesul de interpretare a Constitu˛iei. Legiuitorul, cum spunem noi, nu face confiden˛e, dar totu∫i e bine s„ ∫tim.

Domnule pre∫edinte,

Œn explica˛ia comisiei g„sim dou„ fraze, care sunt esen˛iale pentru a se avea Ón vedere, de-acum Óncolo, de mini∫trii justi˛iei, de guvernele care vin, Ón ce sens trebuie Ón˛eleas„ autoritatea ministrului justi˛iei.

Autoritatea ministrului justi˛iei asigur„ posibilitatea Guvernului de a-∫i realiza politica penal„ sub aspect legislativ, precum ∫i mai ales Ón procesul de aplicare a legii, component„ intrinsec„ a activit„˛ii de guvernare a oric„rei ˛„ri. Prima idee.

A doua idee: autoritatea ministrului justi˛iei nu afecteaz„ Ón nici un fel autonomia procurorului Ón cercetarea unei cauze, deoarece prive∫te Ministerul Public Ón ansamblul s„u, nu fiecare procuror Ón parte, neimplic‚nd competen˛e disciplinare.

Cu aceste explica˛ii, rog s„ nu supune˛i amendamentul la vot.

reprezint„ un act de con∫tiin˛„, un demers obligatoriu ∫i constant pentru dezvoltarea culturii na˛ionale, pentru dezvoltarea culturii minorit„˛ilor, pentru fizionomia Rom‚niei Ón perspectiv„ istoric„ imediat„ ∫i Óndelungat„.

Nu este un fapt derizoriu c„ avem o cultur„ na˛ional„ autentic„ ∫i nu este un fapt necunoscut c„ la ora de fa˛„ oamenii de cultur„ tr„iesc greu, mul˛i dintre ei sting‚ndu-se Ón mizerie, ca Ón cele mai ur‚te scene din istoria literaturii rom‚ne, demascatoare de putreziciune ∫i nedreptate.

De aceea, eu cred c„ Ón Constitu˛ie trebuie introduse aceste amendamente, care s„ dea viitorilor diriguitori ai culturii, viitorilor guvernan˛i, suportul constitu˛ional pentru a sprijini cultura, arta, creativitatea, pentru a p„stra mo∫tenirea cultural„, pentru a nu ne trezi orfani Ón furtunile istoriei.

Œi rog pe to˛i colegii s„ con∫tientizeze ∫i s„ acutizeze ceea ce ar trebui s„ Ónsemne obliga˛ia fa˛„ de spiritualitatea na˛ional„. Ast„zi, cultura ∫i arta trec prin momente grele ∫i Constitu˛ia la care lucr„m trebuie s„ scoat„ din acest punct mort spiritualitatea na˛ional„.

Maria Petre

#124711

Cred c„ de data aceasta, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ner„bdarea domnului coleg Tri˛„ F„ni˛„ va fi pus„ sub semnul Óntreb„rii pentru c„ acest amendament, pe care v„ propun, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ Ól trat„m Ómpreun„ cu amendamentul de la pozi˛ia imediat urm„toare, este unul din cele la care noi, grupul de senatori ai Partidului Democrat, ∫i sunt sigur„ c„ nu numai noi, ci dumneavoastr„ to˛i, trebuie s„ ne aplec„m cu toat„ aten˛ia ∫i trebuie s„ rezolv„m Óntr-un fel sau altul problema pe care el Óncearc„ s„ o reglementeze.

Amendamentul nostru spune — a∫a cum bine vede˛i fiecare dintre dumneavoastr„, colegii mei senatori — urm„torul lucru foarte simplu ∫i care lipse∫te, din p„cate din Legea de revizuire a Constitu˛iei, lipse∫te ∫i din Constitu˛ie ca atare: îContribu˛iile private la sistemul na˛ional de asigur„ri de s„n„tate se administreaz„ autonom fa˛„ de bugetul na˛ional, Ón regim public, cu participarea reprezentan˛ilor contribuitorilor ∫i nu pot fi folosite dec‚t pentru cheltuieli legate de s„n„tate.“

V„ spuneam la Ónceputul interven˛iei mele c„ este unul dintre amendamentele la care grupul nostru ˛ine Ón mod deosebit ∫i nu pentru c„ ar fi o chestiune de orgoliu a Grupului democrat sau a Partidului Democrat ca atare, ci pentru c„ Ón aceast„ materie, Ón Rom‚nia, Ón acest moment, avem o grav„ problem„.

Numai pentru aceste dou„ texte, pentru textul acesta pe care vi-l supun acum aten˛iei ∫i pentru cel de la pozi˛ia imediat urm„toare, timp de patru zile, Ón jude˛ul Cluj a fost declan∫at„ o campanie de semn„turi, a∫a cum noi am mai str‚ns ∫i pe alte probleme grave ale cet„˛enilor Rom‚niei. Œn patru zile, Ón dosarul care este pe pupitrul din fa˛a mea, s-au adunat 10.000 de semn„turi pentru cele dou„ articole, pentru cele dou„ alineate pe care vi le supunem aten˛iei, 10.000 de semn„turi, Ón patru zile, exact pe formularea pe care noi v-o propunem.

V„ mai spun un lucru, domnule pre∫edinte, cu tot respectul, ∫i dumneavoastr„, stima˛i colegi, de asemenea, cu tot respectul. Ne apropiem de finalul acestor 61 de pagini, domnule pre∫edinte, cu amendamente respinse. Œn calitatea mea de lider de grup, ∫i mie, ∫i colegilor mei, Ón cur‚nd, ne va fi foarte greu s„ ne uit„m Ón urm„ ∫i s„ g„sim un motiv pentru care noi, la votul final, s„ avem op˛iunea pe care dumneavoastr„ v„ baza˛i deja. Deci ne va fi foarte greu.

V-a∫ ruga, a∫a cum am Ónt‚rziat, poate, prea mult la lucruri mai pu˛in importante, s„ trat„m cu toat„ aten˛ia cele dou„ amendamente.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Avram Filipa∫

#167075

## Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Amendamentul meu se refer„ la o situa˛ie care este absolut nou„ Ón legea de revizuire ∫i v„ rog s„ privi˛i lucrurile ca pe o Óntors„tur„ cu 180 de grade pe care legea de revizuire o face, Ón raport cu textele Constitu˛iei Ón vigoare.

Œn legea de revizuire se propune, Ón art. 145, un alineat Ónt‚i care sun„ Ón felul urm„tor: îDispozi˛iile constatate ca fiind neconstitu˛ionale Ó∫i Ónceteaz„ efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale dac„ Ón acest interval Parlamentul sau Guvernul, dup„ caz, nu pun de acord prevederile neconstitu˛ionale cu dispozi˛iile Constitu˛iei.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/8.IX.2003 Deci tot textul juridic este, Ón realitate, o ipotez„ ∫i este construit pe ideea c„, dac„ dup„ publicarea Ón Monitorul Oficial a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale prin care s-a declarat neconstitu˛ional„ o norm„ juridic„, deci dac„ Ón 45 de zile Guvernul sau Parlamentul nu intervin pentru a pune de acord dispozi˛iile respective cu decizia Cur˛ii, Ón tot acest interval de 45 de zile efectele juridice neconstitu˛ionale se produc.

Œntrebarea pe care cineva care nu este jurist ar trebui s„ ∫i-o pun„ este urm„toarea: de ce a mai c‚∫tigat procesul la Curtea Constitu˛ional„ cineva, dac„, dup„ apari˛ia Ón Monitorul Oficial a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, care Ói recunoa∫te dreptul Ónc„lcat prin acea decizie neconstitu˛ional„, timp de 45 de zile efectele juridice curg Ón continuare?

Stima˛i colegi,

Œn 45 de zile un drept al cet„˛eanului afectat de dispozi˛ia neconstitu˛ional„ poate fi complet Ónfr‚nt, dac„, fire∫te, a∫a cum prevede textul, nu intervine Guvernul sau Parlamentul pentru a pune de acord aceste dispozi˛ii cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale. Œn prezent, situa˛ia este cu totul alta ∫i este o situa˛ie normal„.

La trei zile dup„ publicarea Ón Monitorul Oficial a deciziei care recunoa∫te neconstitu˛ionalitatea unor dispozi˛ii legale, dispozi˛ii de lege, Óncep s„ se Óntrerup„ curgerea efectelor juridice. Imagina˛i-v„ dumneavoastr„ c„ o asemenea situa˛ie va conduce la imposibilitatea, Ón realitate, a valorific„rii unor drepturi Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Pentru c„, repet, la ce se mai c‚∫tig„ un proces Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale dac„, dup„ apari˛ia Ón Monitorul Oficial a deciziei Cur˛ii, efectele juridice negative, neconstitu˛ionale curg Ón continuare timp de 45 de zile?

Este un exces care va conduce la abuzuri din partea Guvernului, mai ales prin ordonan˛ele nefericite de urgen˛„ care sunt Ón aceast„ situa˛ie, nu m„ refer la cele care sunt pozitive, pentru c„ sunt ∫i din acestea, dar cele pe care le cunoa∫tem cu to˛ii, care produc asemenea efecte negative, vor avea r„gaz timp de 45 de zile ca s„-∫i produc„ aceste efecte.

™i am Óncheiat cu toat„ demonstra˛ia pe care, de fapt, am f„cut-o Ón materialul pe care vi l-am prezentat.

Acum v„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ refer la r„spunsul pe care mi l-a dat Comisia constitu˛ional„ Ón motivarea respingerii amendamentului meu.

Cuprins

Stenograma

Ședința