Corneliu Ciontu

De câteva zile, o nouã campanie agresivã de denigrare a fost declanºatã împotriva Partidului România Mare. E un scenariu devenit deja clasic: din când în când, unii politicieni îºi reamintesc cã P.R.M. este un partid incomod, cu o poziþie radicalã faþã de politica abuzivã ºi antinaþionalã a guvernanþilor. Din acel moment, timp de câteva sãptãmâni, toate armele sunt îndreptate împotriva preºedintelui Vadim ºi a miºcãrii politice pe care acesta o conduce: demnitarii cer strategie antiVadim, Executivul se gândeºte sã modifice programa ºcolarã pentru a-i învãþa pe copii sã nu voteze Partidul România Mare, unii analiºti politici Ð care nu au citit nici mãcar un rând din doctrina partidului nostru Ð ne acuzã de propagarea doctrinarã a extremismului.

Este un adevãr incontestabil, greu de digerat pentru unii, pentru cã P.R.M., al doilea partid al þãrii, cu o cotã electoralã în continuã creºtere, reprezintã în acest moment marele adversar al unui sistem politic corupt. Toþi denigratorii sãi l-ar dori rupt în bucãþi sau eliminat definitiv din viaþa politicã, sperând sã îºi apropie, în acest mod antidemocratic, un electorat semnificativ ºi fidel.

Care sã fie cauza acestei recente campanii declanºate împotriva Partidului România Mare? Poate cã ultimul sondaj de opinie la scarã naþionalã, care acordã formaþiunii noastre peste 30 de procente din preferinþele electoratului, procente care, printr-o tendenþioasã intervenþie chirurgicalã, s-au transformat în 19%, pentru ca în unele cotidiene sã ajungã chiar la 12%.

Este o performanþã fãrã precedent ca un partid de guvernãmânt, care nu reuºeºte sã ofere populaþiei altceva decât statistici spectaculoase, sã creascã fulminant în intenþia de vot, într-o perioadã în care erodarea ar fi trebuit, în mod logic, sã se manifeste. Asta în timp ce Ð _nota bene_ Ð tocmai principalul partid de opoziþie este prezentat, în mod tendenþios, ca o formaþiune politicã în cãdere. Un astfel de fenomen ar putea avea loc, pentru a cita un filosof clasic, numai în cea mai bunã dintre lumile posibile, sub cea mai rodnicã guvernare. Dar

actualul Executiv se aflã departe de o asemenea performanþã.

Experþii în dezinformare aratã cã cel mai bun mod de a-þi lovi adversarul survine în momentul în care reuºeºti sã creezi acestuia o falsã imagine, susceptibilã de a-l compromite definitiv. ªi ce etichetã mai puþin onorabilã ºi mai agresivã putea fi alipitã partidului nostru, dacã nu aceea Ð atât de puþin acceptabilã în lumea contemporanã Ð de ”extremiºtiÒ.

Fãrã nici o dovadã palpabilã Ð dovadã ce nu poate fi prezentatã deoarece nu existã decât în mintea adversarilor noºtri Ð s-a sugerat cã formaþiunea noastrã politicã ar propaga formule agresive în raporturile cu alte þãri ºi naþionalitãþi. Unde sunt consemnate, domnilor, aceste formule agresive? În care document al Partidului România Mare? Din câte ºtim noi, nu un primar P.R.M., ci unul reprezentând Partidul Social Democrat a încercat, la Piatra Neamþ, sã construiascã un cartier al segregaþiei rasiale. A încercat cineva, în acel moment, sã izoleze politic partidul de guvernãmânt? A cerut cineva atunci o strategie îndreptatã împotriva lui Adrian Nãstase? Întrebarea este, evident, retoricãÉ