Stenogramă plen

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Damian Brudaºca la microfon. Va urma domnul Eugen Nicolaescu. Insist asupra conciziei concentrãrii textului. La ora 9,20 am ordin, am dispoziþie sã închei ºedinþa de declaraþii politice.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”P.S.D. ºi vânzarea TransilvanieiÒ.

Dupã cum se ºtie, pentru a forma noul Guvern, în urma alegerilor parlamentare din anul 2000, P.D.S.R., partid contestat în Occident ºi considerat drept continuator al P.C.R., a fãcut o alianþã odioasã cu reprezentanþii coloanei a V-a a hungarismului revizionist ºi revanºard. Spre deosebire de C.D.R., fostul aliat al U.D.M.R., P.D.S.R. a considerat prioritare nu problemele social-economice grave, care au generat adevãrate drame în rândul populaþiei româneºti, ci acordarea de privilegii minoritãþii maghiare. P.D.S.R., actualmente P.S.D., îndeplineºte punctual, potrivit calendarului impus de U.D.M.R., absolut toate solicitãrile aberante ale acesteia. Pentru liderii P.S.D. important nu este poporul român adus la disperare ºi obligat sã migreze cu sutele de mii din cauza sãrãciei cronice din þarã, ci vrerea ”baronilorÒ U.D.M.R., care urmãresc cu tenacitate subminarea instituþiilor româneºti ºi a integritãþii naþional-teritoriale a statului român. În mai puþin de doi ani de când se aflã în cârdãºie cu U.D.M.R., P.S.D. i-a acordat mai multe privilegii decât reuºise aceasta sã obþinã în cei 10 ani anteriori.

Aceasta a însemnat retrocedarea cãtre U.D.M.R. ºi minoritarii unguri, din proprietatea publicã a statului român, a peste un milion de hectare de teren, în vreme ce sute de mii de familii de români trãiesc o dramã cumplitã, nereuºind sã intre în posesia bunurilor proprii sau moºtenite de la pãrinþii lor, mulþi dintre ei exterminaþi în închisorile înaintaºilor actualilor guvernanþi. În plus, prin minciunã ºi fals, cu concursul nemijlocit al unor miniºtri români, aceeaºi uniune culturalã este pe cale sã submineze activitatea a mii de instituþii, ºcoli, spitale etc. româneºti în pericol de a fi evacuate pentru a intra în posesia unor fundaþii, ligi, asociaþii etc., cele mai multe din Ungaria, sau manipulate de acolo, gândite de fondatorii lor ca tot atâtea mijloace de luptã împotriva României. Actualii guvernanþi uitã sau desconsiderã un adevãr istoric incontestabil: în anii care au urmat formãrii României Mari, statul român a rãscumpãrat toate proprietãþile strãine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei cu datoria statului succesor al acesteia, Ungaria, ca reparaþii pentru acþiunea ºi distrugerile pe care ni le-a produs în timpul Primului Rãzboi Mondial.

Un alt adevãr trecut cu vederea de guvernanþii P.S.D., sub teroarea ºi ameninþãrile U.D.M.R. ºi ale cercurilor revizionist-revanºarde occidentale, este cã, cu foarte mici excepþii, de la înfiinþare ºi pânã în anul 1921, clãdirile revendicate ºi suprafeþele de teren aferente, împreunã cu toatã finanþarea necesarã, au ca sursã domeniul public. Noi ne considerãm moºtenitorii contribuabililor români, marginalizaþi în cadrul societãþii multietnice ºi pluriculturale din Transilvania medievalã, singurii proprietari de drept ai clãdirilor ºi terenurilor pe care azi P.S.D., ca sã se menþinã la putere, le fac cadou minoritarilor unguri. Practic, prin politica promovatã de P.S.D., se anuleazã nu numai efectele legii optanþilor, ci ºi ale Tratatului de la Trianon. Aici, în Transilvania, autoritãþile de la Budapesta, indiferent de partidul politic aflat la putere, se comportã ca ºi cu o provincie aflatã efectiv sub puterea sa. Aºa se explicã prigoana sistematicã împotriva partidelor politice româneºti naþionale ºi a liderilor acestora care se opun jocurilor mârºave ale duºmanilor milenari ai poporului român.

Ca sã sfideze ºi mai mult demnitatea noastrã naþionalã, emisarii Budapestei incitã sistematic la acþiuni care dovedesc cã sunt cu adevãrat stãpâni pe situaþie ºi cã nu trec încã la desprinderea Transilvaniei de România doar spre a evita reacþiile internaþionale. Retrocedând U.D.M.R.-ului, respectiv Ungariei, peste un milion de hectare de teren ºi pãduri, mii de clãdiri ºi alte bunuri din Transilvania, în valoare de zeci de mii de miliarde de dolari, Guvernul de la Bucureºti a renunþat efectiv la acest teritoriu. Aºa ºi numai aºa ne putem explica acceptarea de cãtre Guvernul P.S.D. a sfidãrii însemnelor naþionale, jignirii repetate a istoriei, culturii ºi civilizaþiei româneºti, nepedepsirea cazurilor vãdite de antiromânism.

Atât reprezentanþii U.D.M.R., cât ºi emisarii Budapestei se comportã ca adevãraþii stãpâni ai Transilvaniei. Nu am în vedere doar adoptarea de legi care Ð lucru singular în Europa ºi în lume Ð produc efecte pe teritoriul suveran al altei þãri sau sãrbãtorirea în Transilvania a aºa-ziselor zile naþionale ale Ungariei, agresiunea asupra economiei acestei provincii, stabilirea de legãturi rutiere ºi feroviare directe între Budapesta ºi oraºele transilvane, destabilizarea sistemului românesc de învãþãmânt ºi culturã, prin finanþãri ale unor oficine de sabotaj ºi propagandã antiromâneascã, ci faptul cã însuºi preºedintele actual al Ungariei îºi permite un comportament dincolo de orice uzanþe diplomatice sau limite ale bunului simþ.

Cã lucrurile au atins acest stadiu deosebit de grav îl dovedeºte declaraþia recentã a deputatului U.D.M.R. Kelemen Hunor, care afirma postului de radio ”KossuthÒ cã ne aflãm în situaþia Ñ pentru a doua oarã, susþine el, dar pentru prima oarã, în realitate Ñ a ”ocupãrii de þarãÒ a Ardealului de cãtre unguri.

Oare nici aceastã situaþie, recunoscutã din neatenþie sau voit de U.D.M.R., nu-i va trezi la realitate pe liderii P.S.D.? Sã fie, cu adevãrat, Transilvania pierdutã pentru statul român? Adrian Nãstase ºi Ion Iliescu sã fi uitat cã pentru a deveni parte integrantã a statului român, Transilvania a dat nenumãrate jertfe de sânge, cã marii patrioþi români ardeleni au înfruntat prigoana, teroarea ºi închisorile ungureºti, cã unii dintre ei nu ºi-au sacrificat doar sãnãtatea, ci ºi viaþa? Dar mai ales cã Transilvania nu e a lor, ci a noastrã, a celor ce locuim aici cu mult înaintea invadãrii acestei pãrþi a Europei de triburile nomade de unguri ºi mai ales a urmaºilor ºi urmaºilorurmaºilor.

P.R.M. este azi singura forþã politicã româneascã pentru care nici un sacrificiu nu va fi prea mare pentru a apãra liniºtea ºi siguranþa Transilvaniei româneºti ºi a tuturor locuitorilor ei. Ca deputat de Cluj voi acþiona întotdeauna ca jertfele ºi sacrificiile precursorilor statului naþional român, unitar ºi suveran sã nu fie zadarnice, iar Transilvania sã fie în veci româneascã, aºa cum ne-au lãsat-o moºii ºi strãmoºii noºtri.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu. Va urma domnul Valentin Iliescu.

Domnule preºedinte,

Fãrã sã-mi cronometraþi timpul, o sã vã rog respectuos sã urmãriþi timpul fiecãrui deputat ºi pe partide politice, pentru a se respecta timpul de declaraþii politice aºa cum a fost el programat în Biroul permanent.

ªi acum fac declaraþia politicã.

Folosesc timpul alocat pentru susþinerea unei declaraþii politice pentru a da citire unei scrisori deschise adresate doamnei ministru Hildegard Puwak.

În urmã cu o sãptãmânã am tras un semnal de alarmã în problema trecerii Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei. Deºi am arãtat cã aceastã decizie poate fi generatoare de corupþie, de întãrirea clientelismului politic ºi afecteazã în mod negativ mediul de afaceri, demersul meu a rãmas fãrã rãspuns.

Acest fapt nu numai cã nu mã mirã, ignorarea glasului opoziþiei fiind o procedurã îndelung practicatã de Guvernul Nãstase, dar îmi confirmã indiferenþa cu care actualul Guvern al României trateazã problemele grave ale þãrii.

Deºi se declarã campionii luptei împotriva corupþiei, reprezentanþii P.S.D. iau decizii contrare spiritului ºi reglementãrilor europene, invocând de cele mai multe ori similitudini cu situaþii din alte þãri europene sau necesitatea de acordare a legislaþiei româneºti la aquis-ul comunitar.

De aceea, stimatã doamnã ministru, vã înaintez, de o manierã deschisã, solicitarea mea de a informa opinia publicã în baza cãrei directive europene se justificã trecerea Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei.

Dorim sã faceþi aceastã precizare deoarece noi am fost informaþi cã din 2001 acþioneazã o directivã europeanã care solicitã trecerea în administrarea privatã a Registrului Comerþului ºi în þãrile europene care n-au organizat încã activitatea în acest mod.

În speranþa cã rãspunsul dumneavoastrã va sparge tãcerea guvernamentalã, vã mulþumesc. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi eu pentru concizie.

Are cuvântul domnul Valentin Iliescu. Va urma domnul ªtefan Pãscuþ.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am dorit sã fac aceastã declaraþie politicã de la tribuna Parlamentului României astãzi, 8 octombrie 2002, pentru cã, fãrã a fi o zi deosebitã, aceastã zi confirmã, încã o datã, revenirea la normalitate.

Astãzi, în ºedinþa de Guvern, Cabinetul Adrian Nãstase va adopta proiectele legilor bugetului de stat ºi bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2003. O decizie politicã care confirmã, dacã mai era nevoie, cã o datã cu instalarea administraþiei Partidului Social Democrat lucrurile se aºazã pe fãgaºul normal, legea se respectã, iar promisiunile fãcute în campania electoralã se onoreazã de cãtre cei aflaþi la putere. Cu toate acestea, fãrã ruºine ºi fãrã decenþã, cei care ºi-au asumat destinele guvernãrii acestei þãri în perioada 1996-2000, fãrã a încerca cel mai mic efort de a analiza ºi compara rezultatele catastrofale ale celei mai negre perioade din istoria postdecembristã a României cu ceea ce se întâmplã astãzi, au trecut la un atac deºãnþat, demagogic ºi lipsit de substanþã asupra a tot ceea ce întreprinde actuala putere. Profitând de iminenta dezbatere a bugetului de stat pe anul 2003 ºi în spiritul adevãrului, se cuvine a aminti opozanþilor noºtri ºi, bineînþeles, opiniei publice câteva consecinþe ale dezastrului pe care l-au provocat în perioada 1996-2000.

Produsul intern brut a cunoscut o reducere dramaticã cu 15%, România fiind singura þarã din Europa Centralã ºi de Est care a înregistrat regres economic timp de trei ani consecutiv (1997-1999);

Producþia a cunoscut o scãdere substanþialã în toate sectoarele economice creatoare de valoare adãugatã: industria, cu 24%, agricultura, cu 8%, transporturile, cu 12%, activitatea portuarã, cu 22%:

Politica de falimentare a economiei ºi lichidarea multor întreprinderi fãrã fundament economic a generat creºterea ratei ºomajului de la 6,3% în 1996 la 11% în 2000;

Fenomenul inflaþionist s-a inflamat foarte puternic ºi s-a menþinut la cote foarte înalte: 151% (în 1997), 40% (în 1998), 55% (în 1999) ºi 45% (în 2000);

Puterea de cumpãrare a salariilor s-a diminuat cu 25%, iar a pensiilor, cu 35%, concomitent cu adâncirea polarizãrii sociale, concretizate în atingerea unei rate fãrã precedent a sãrãciei, de 43% în 2000, faþã de 19,9% în 1996;

Moneda naþionalã s-a depreciat într-un ritm aberant în 4 ani (de 6,7 ori mai mare era cursul de schimb în 2000 faþã de 1996);

Credibilitatea exernã a României, evidenþiatã prin scãderea gravã a riscului de þarã, s-a prãbuºit catastrofal;

Fiscalitatea a crescut exagerat, acest lucru generând, în intervalul 1996-2000, falimentarea a nu mai puþin de 300.000 de întreprinderi mici ºi mijlocii.

Pentru orice om de bunã-credinþã, astãzi, sub guvernarea Partidului Social Democrat, lucrurile au cãpãtat o orientare pozitivã.

Pentru al doilea an consecutiv, dupã mai bine de un deceniu de dureroasã anormalitate, Guvernul României definitiveazã, la termenul stabilit de Legea finanþelor publice, proiectul de buget ºi îl trimite pentru dezbatere ºi aprobare Parlamentului României, dupã ce, anterior, fãcuse obiectul unor discuþii ºi negocieri cu partenerii sociali, sindicatele ºi patronatele, cu organismele financiare internaþionale, ºi fusese prezentat tuturor grupurilor politice parlamentare.

Pentru al treilea an consecutiv al guvernãrii sale, Cabinetul Adrian Nãstase îºi asumã o creºtere economicã importantã, creºtere economicã care evidenþiazã direcþia pozitivã în care se îndreaptã România, graþie mãsurilor macroeconomice luate de Guvernul Adrian Nãstase de la preluarea puterii. Dupã doi ani de creºtere spectaculoasã, lucru confirmat ºi de studiile ºi analizele organismelor financiare internaþionale, produsul intern brut se estimeazã sã creascã în 2003 cu 5,2%, pe seama mãririi volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producãtoare de bunuri. Acest lucru va genera o creºtere de 4% a consumului individual efectiv al gospodãriilor, o creºtere a numãrului de salariaþi ºi a celorlalte categorii profesionale, în condiþiile sporirii productivitãþii muncii.

Politica monetarã sãnãtoasã promovatã de Guvernul României va determina o nouã reducere a ratei inflaþiei, care se va limita la 15% în anul 2003.

Beneficiind de prevederile noii Legi privind finanþele publice nr. 500/2002, lege-cadru ce orienteazã întregul proces bugetar spre rezultate, obiective, performanþã ºi este adaptatã noilor condiþii economice, precum ºi standardelor utilizate în þãrile Uniunii Europene, bugetul de stat pe anul 2003 va reconfirma angajamentul Partidului Social Democrat, asumat la alegerile din anul 2000, de reducere treptatã a presiunii fiscale ºi, îndeosebi, a celei de pe forþa de muncã, pânã la nivelul care sã asigure o creºtere durabilã a producþiei ºi a investiþiilor. Reducerea fiscalitãþii asumatã de Guvernul Adrian Nãstase va determina o diminuare a contribuþiei de asigurãri sociale cu 5 puncte procentuale, începând cu luna ianuarie 2003, care se vor adãuga celor 3 puncte procentuale reduse în anul 2002.

Ca un adevãrat exponent al unui partid social-democrat, Guvernul României, puternic preocupat de situaþia populaþiei ºi, în mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, ºi-a consolidat politica socialã prin asigurarea cheltuielilor pentru asistenþã socialã, alocaþii, pensii ºi indemnizaþii cuprinse în bugetul general consolidat, care continuã sã deþinã ponderea cea mai mare în produsul intern brut ºi în anul 2003, adicã 10,1%. Aceste fonduri importante vor fi alocate pentru acele mãsuri guvernamentale iniþiate de Cabinetul Adrian Nãstase: acordarea de ajutoare sociale în funcþie de venitul minim lunar garantat, acordarea de ajutoare pentru încãlzirea locuinþelor pe timp de iarnã, diferenþiat în funcþie de venitul mediu net lunar pe membru de familie ºi de tipul de încãlzire, continuarea etapei de recorelare a pensiilor ºi indexarea acestora, asigurarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din învãþãmântul primar de stat obligatoriu ºi asigurarea rechizitelor ºcolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse. Este de menþionat faptul cã bugetul de stat pe anul 2003, iniþiat de Guvernul Adrian Nãstase, stabileºte majorarea salariului de bazã minim brut pe þarã la 2,5 milioane lei, faþã de 1,75 milioane lei, cât este în prezent, ºi indexarea alocaþiei de stat pentru copii cu 17%, ajungând, astfel, ...

Poate ajungeþi la final, domnule Iliescu.

... la 210.000 lei/copil. Închei, domnule preºedinte.

Sunt, însã, încã multe lucruri de fãcut. Aflat apoape de jumãtatea mandatului, Partidul Social Democrat este conºtient de acest lucru, de numeroasele probleme ºi nevoi cu care se confruntã o bunã parte a populaþiei.

Dornic sã-ºi reconfirme încrederea electoratului, Guvernul Adrian Nãstase nu ºi-a uitat crezul politic din 2000, asumându-ºi în continuare o politicã de ameliorare a ºanselor fiecãruia, þinând în permanenþã seamã de respectul ºi de demnitatea la care are dreptul fiecare cetãþean, de faptul cã toate mãsurile economice ºi sociale pe care le promoveazã trebuie sã le ofere ºanse mai mari oamenilor ºi condiþii de viaþã mai bune.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Are cuvântul domnul ªtefan Pãºcuþ, va urma domnul Napoleon Pop.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/18.X.2002

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Eu am sã fiu mult mai scurt, ca sã recuperez un pic din timpul, sã spunem, pierdut, cu niºte laude. Eu am sã vin cu niºte aspecte critice.

Suntem la început de secol ºi mileniu într-o þarã, România, care dupã aproape 13 ani de când a scãpat de un regim totalitar încã mai cautã drumul cãtre democraþie ºi o economie de piaþã, cãtre o viaþã mai bunã de tip occidental.

Din pãcate, þara aceasta este condusã de un Guvern care nu ne dã senzaþia cã ar dori acest lucru. În timp ce în judeþul Hunedoara sunt sate unde nu se recepþioneazã Programul 2 al Televiziunii publice, iar Programul 1 al aceleiaºi televiziuni se recepþioneazã greu, iatã cã ne permitem luxul de a interzice posturi de televiziune. Exemple sunt: satele Ohaba, Ponor, Feder, din Comuna Pui, unde nu se recepþioneazã nici mãcar Programul 1 al Televiziunii Române.

În timp ce sunt sate în judeþul Hunedoara unde nu este mãcar un post telefonic Ð cel mai apropiat este la aproape 10 Km Ð, în România se închid posturi TV Exemple sunt tot în comuna Pui, satele Feder, Fizeºti, Sere, Luric, Ohaba, Ponor ºi aºa mai departe.

Dar, oare, sunt prea pretenþios? Vreau televiziune ºi post telefonic în fiecare sat, în timp ce în judeþul Hunedoara sunt sate unde nu este nici mãcar reþea de alimentare cu energie electricã? Exemplu este comuna Bãtrâna, care are în componenþã patru sate. Unul dintre ele a fost electrificat în anul 1970, iar celelalte aºteaptã de atunci ºi tot aºteaptã sã vadã un bec electric aprins, dar în zadar.

Probabil Guvernul nu are timp de aºa ceva ºi, oricum, aceastã problemã, sperã ei, se va rezolva de la sine, prin depopulare, pânã la desfiinþarea acestor sate.

Astfel, Guvernul se ghideazã dupã zicala: ”Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine, lasã pe poimâine, poate nu mai trebuie sã faci!Ò.

Din pãcate, aceste exemple nu sunt singulare în România. ªi atunci, vine întrebarea: de ce s-a interzis postul de televiziune ”Oglinda TVÒ? Pentru cã aratã ºi nerealizãrile actualei guvernãri? Sau probabil cã actualii guvernanþi nu se pot uita la oglindã, pentru cã oglinda te aratã aºa cum eºti?!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Urmeazã domnul Mihai Baciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vorbesc tot despre buget, dar dintr-o altã perspectivã.

În sintezã, bugetul pe 2003 ar trebui sã reprezinte într-o economie de piaþã principalul instrument de intervenþie statalã care, în mod natural, ar trebui sã fie orientat spre dezvoltare. Propunerea de buget rãmâne consecvent austerã pe toate liniile, lucru care în principiu nu poate deschide o perspectivã optimistã unei dezvoltãri pe termen lung. Mã refer la faptul cã austeritatea totalã a bugetului limiteazã tocmai bazele eventualei dezvoltãri

durabile: investiþii noi pentru modernizare ºi exporturi, ambele constrânse de fiscalitate nestimulativã.

Evoluþiile macroeconomice, monetare ºi valutare în 2003 nu fac nici o referire explicitã la angajamentele asumate faþã de F.M.I., reactualizate prin Scrisoarea pãrþii române din 12 august 2002, ºi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al F.M.I., din 28 august 2002.

Ca urmare, ceea ce apare, de regulã, ca o restricþie în construcþia bugetarã ca precondiþie a consolidãrii macrostabilizãrii impuse de F.M.I., probabil cã viitorul buget le va consemna ca realizãri exclusive ale politicii guvernamentale, numai bune pentru propagandã electoralã. În acest context, chiar sinteza suferã de prezentãri asimetrice atât ca indicatori, cât ºi ca exprimare numericã a acestora, fiind greu de comparat performanþele economice ale bugetului pe 2002 cu cele propuse prin bugetul pe 2003. În tot cazul, pentru populaþia sãrãcitã a acestei þãri o creºtere cu 4% a consumului individual efectiv al gospodãriilor în 2003 nu poate fi o fericire, comparativ cu noile ajustãri de preþuri la utilitãþi, pentru a cãror acoperire statul îºi propune sã majoreze ajutoarele pentru familiile eligibile cu 20-40%, începând chiar cu 1 noiembrie a.c.

Bugetul pe 2003 va fi construit în conformitate cu noua legislaþie aprobatã în 2002, puternic motivatã prin necesitatea armonizãrii la Uniunea Europeanã. Deºi aceastã nouã legislaþie ne-a lãsat la mulþi gustul amar al unei fiscalitãþi sporite, ne întrebãm cum politica fiscalbugetarã pe 2003 va avea cu adevãrat efectul diminuãrii presiunii fiscale ºi creºterii bazei de impozitare. Mi-e fricã cã sintagma ”mai multã supleþeÒ în politica fiscalã ascunde, de fapt, direcþia adevãratã încotro ne va duce în materie de impozitare, creºterea accizelor ºi majorarea gradualã a cotei impozitului pe profit.

În final, vorbindu-se de orientarea întregului proces bugetar spre rezultate, obiective ºi performanþe, sinteza nu spune nimic despre cheltuirea banului public cu prioritate pe programe, aºa cum prevede noua Lege a finanþelor publice. În schimb, constatã cã un element de mândrie în realizarea veniturilor la buget rãmâne contribuþia cetãþeanului la asigurãrile sociale, fond care ar trebui sã disparã din oala bugetului consolidat ºi sã treacã într-o administrare adecvatã ºi separatã, pe mãsura caracterului lui social.

Mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Mihai Baciu. Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu. Eu insist asupra prezentãrii mai sintetice, ideile principale ºi textul poate fi depus, pentru cã mai avem 22 de minute ºi mai sunt încã 30 de înscriºi.

Da, domnule preºedinte, am înþeles rugãmintea dumneavoastrã. Din aceastã cauzã, iatã, am venit ºi cu vreo douã, trei pagini scrise, ca sã nu mã întind.

Astãzi iert P.S.D.-ul, din dragoste creºtinã de oameni, ºi voi aduce în faþa dumneavoastrã o problemã care ne intereseazã pe toþi, cei din aceastã salã, pe toþi parlamentarii, dar ea se aflã ºi în atenþia clasei politice româneºti: accesul opoziþiei în mass-media ºi în general necesitatea prezentãrii echidistante în mass-media a raportului de forþe politice. Problema este mai veche, dar ea a revenit puternic în actualitate cu ocazia suspendãrii de cãtre C.N.A. a licenþei de emisie a postului OTV.

În dezbaterile aprinse pe marginea acestui eveniment, unii oameni politici, în principal din opoziþie, au condamnat suspendarea licenþei, invocând, între altele, ºi argumentul cã OTV-ul era un post de televiziune echidistant politic, difuzând, fãrã discriminare, toate punctele de vedere ºi luãrile de poziþie semnificative ale tuturor partidelor politice. În consecinþã, opoziþia avea posibilitatea sã se facã auzitã de o parte importantã din populaþia þãrii.

Nu comentez raþiunile invocate de C.N.A. pentru suspendarea licenþei, dupã cum nu apelez nici la argumentele celor care s-au opus acestei mãsuri. Sunt numeroase ºi unele ºi altele, le cunoaºteþi ºi ºtiþi foarte bine cã dacã le-am aduna, am face câteva volume bune.

Eu vreau doar sã subliniez cã aceste dezbateri au evidenþiat apãsat cã problema accesului opoziþiei la mass-media este una realã, urgentã ºi constituie un barometru important al gradului de democraþie al societãþii româneºti.

Acest aspect al chestiunii vreau eu sã-l subliniez de aici, aspect pe care pânã ºi C.N.A.-ul a fost obligat sã-l ia în discuþie. Drept urmare, cu vreo zece zile în urmã, acest conclav suprem al audiovizualului românesc s-a întrunit, a invitat ºi reprezentanþi ai partidelor politice, cu care a dezbãtut tocmai aceastã temã fierbinte a accesului opoziþiei la mass-media. Toþi reprezentanþii partidelor de opoziþie, ba chiar, interesant ºi pitoresc, ºi cel al P.U.R., s-au plâns, pe bunã dreptate, cã accesul partidelor lor la posturile de radio ºi televiziune este restrictiv ºi discriminatoriu.

Este de la sine înþeles cã domnul Guºã, prezent ºi acolo, ca peste tot, de altfel, s-a declarat mulþumit de modul în care audiovizualul reflectã activitatea P.S.D. ºi a Domniei sale, ca figurã emblematicã a partidului de guvernãmânt. Ba, chiar domnul Guºã, ca autentic ”homo sapiensÒ, cum îl ºtim cu toþii, a mers mai la adâncime ºi a descoperit cã nu buletinele de ºtiri trebuie modificate, aici totul este O.K., ci talk-show-urile cu politicieni este adevãrata problemã. Cu alte cuvinte, domnul Guºã ne sfãtuieºte pe noi, cei din opoziþie, sã ne schimbãm look-ul: sã facem dezbateri captivante, cum ar fi, de exemplu, conferinþele de presã ale Domniei sale, ºi atunci, pur ºi simplu, nu vom putea face faþã solicitãrilor posturilor de radio ºi televiziune.

Totuºi, C.N.A. a dat dovadã de o oarecare opacitate faþã de meditaþiile secretarului general al P.S.D., pentru cã a înþeles cã este ceva putred în Danemarca, a se citi în România, evident. În consecinþã, membrii sãi, ai C.N.A.-ului, au cãzut pe gânduri Ñ care, de altfel, nici nu erau prea multe Ñ ºi au hotãrât în final sã invite posturile radio ºi TV sã acorde opoziþiei o treime ºi puterii douã treimi din timpii de antenã consacraþi informaþiilor ºi dezbaterilor de tip politic. Ba chiar unii au propus ca aceastã invitaþie sau sugestie sã îmbrace forma unei recomandãri a C.N.A.

ªtiþi foarte bine cu toþii, ºtim foarte bine, cã rezultatul ”pe terenÒ, ca sã zic aºa, a fost nul. Cine va respecta o recomandare? Cine va mãsura treimile emisiunilor politice ca sã dea una opoziþiei ºi douã puterii? Pe ce temei legal pot fi obligate posturile de radio ºi TV private sã respecte o asemenea recomandare?

De altfel, eu nici nu cred cã problema pusã de mine aici în discuþie are vreo legãturã cu posturile private,

aºa-zise ”comercialeÒ, eu mã gândesc la Televiziunea naþionalã ºi la Radioul naþional, ambele fiind finanþate din bani publici. De asemenea, ambele au cea mai mare putere de pãtrundere într-o parte semnificativã a teritoriului naþional ºi mã refer, evident, la zona ruralã.

Este adevãrat cã Radiodifuziunea Românã acordã timpi de antenã partidelor parlamentare în conformitate cu algoritmul din Parlament, atât în studioul central, cât ºi în studiourile teritoriale. De bine, de rãu, aici ne mai putem face ºi noi auziþi.

Domnule Baciu, v-aº ruga, totuºi, sã ajungeþi la fraza finalã.

Mai am puþin, domnule preºedinte.

T.V.R., însã, nu acordã decât un spaþiu foarte restrâns partidelor ºi numai din studioul central. Vã amintesc cã prin anii Õ92-Õ93 exista o emisiune TV, vinerea dupãamiazã, dacã îmi mai aduc bine aminte, consacratã dezbaterilor din Parlament. Era o emisiune utilã, cu mare audienþã, ca dovadã cã o þin minte, nu eram în Parlament, ºi, poate, tocmai de aceea ea a dispãrut de mult.

Fiind limpede cã recomandarea C.N.A. este o mãsurã propagandisticã, fãrã efect practic, ºi subliniind necesitatea ca Parlamentul sã fie mai corect perceput, suntem cei mai prost percepuþi, dupã cum ºtiþi, de populaþia þãrii, propun, ºi cu aceasta închei:

1. Sã se reintroducã la T.V.R. emisiunea sãptãmânalã privind activitatea Parlamentului.

2. Sã se acorde timp de antenã partidelor politice ºi în studiourile regionale ale T.V.R.: Cluj, Timiºoara, Iaºi ºi unde or mai fi, mãrimea acestor timpi urmeazã sã fie stabilitã printr-un acord între T.V.R. ºi Parlament ºi Comisiile de culturã ale Camerei ºi Senatului.

Numai prin asemenea mãsuri concrete, stimaþi colegi, P.S.D. va demonstra cã este un partid democratic, care, nu numai cã nu se teme de opoziþie, dar chiar are nevoie de ea ºi, ca atare, îi creazã condiþii sã se facã auzitã. Eu sper cã sunt auzit ºi de C.N.A. ºi de T.V.R., fiindcã este o chestiune foarte importantã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, amabil ca întotdeauna.

Aþi fost auzit ºi de noi.

Îl rog pe domnul Becsek sã vinã la microfon ºi urmeazã domnul Dumitru Chiþã. Deci începem o nouã turã.

Am mai primit 10 minute din partea domnului preºedinte.

Vreau sã anunþ, pentru stenogramã, cã domnii deputaþi Emil Rãdulescu, Baban ªtefan ºi Corneliu Ciontu vor depune declaraþiile la secretariat.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În dimineaþa zilei de 6 octombrie s-au împlinit 153 de ani de la executarea celor 13 generali ai Armatei revoluþionare maghiare. Aceste personalitãþi ºi-au jertfit viaþa pentru ideile Revoluþiei paºoptiste. Deci Armata revoluþionarã, în luptele care au durat un an ºi jumãtate a înfrânt în mai multe bãtãlii oºtile habsburgilor, pânã când intervenþia trupelor þariste a schimbat raportul de forþe pe plan militar, fapt ce a cauzat înfrângerea Revoluþiei maghiare.

Depunera armelor la ªiria a fost urmatã de represalii sângeroase ale Casei Imperiale, printre care ºi jertfirea celor 13 generali la Arad.

Împlinirea a 153 de ani de la executarea celor 13 generali maghiari a readus în actualitate problema reamplasãrii la Arad a Grupului statuar cunoscut sub denumirea ”Statuia LibertãþiiÒ. Statuia Libertãþii a fost amplasatã în Arad în anul 1890 ºi a fost demontatã de cãtre Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brãtianu în anul 1925.

Reinstalarea statuii, aflate în prezent în curtea Bisericii minoriþilor din Arad, într-un loc public, în oraºul de pe Mureº ar însemna cinstirea reciprocã a unei istorii zbuciumate în care au predominat valorile umane. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul Dumitru Chiriþã, va urma domnul Emil Rus.

Între timp, domnul Lepãdat ªtefan ºi domnul Valeriu Gheorghe au depus la secretariat declaraþiile politice.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Reforma în sistemul asigurãrilor de sãnãtate, aºa cum a fost conceputã prin Legea nr. 145/1997, ar fi trebuit sã reprezinte o schimbare în bine pentru întreaga populaþie. Din pãcate, în perioada 1997-2000, România, condusã de regimul Constantinescu ºi monstruoasa coaliþie, formatã din P.D., P.N.L. ºi defunctul P.N.Þ.C.D. ...

## **Domnul Puiu Haºotti** ( _din salã_ ) **:**

ªi U.D.M.R.!

..., a cunoscut o recesiune economicã, cu impact social major asupra cetãþenilor, datoritã preocupãrilor pentru jaf ºi distrugere, inclusiv în domeniul asigurãrilor de sãnãtate.

În aceeaºi perioadã, cetãþenii români au fost împãrþiþi în trei categorii, în ceea ce priveºte sistemul asigurãrilor de sãnãtate. Astfel, în afara sistemului public de asigurãri de sãnãtate, unde se regãseºte majoritatea cetãþenilor români, au mai fost înfiinþate case de sãnãtate paralele pentru transportatori ºi pentru lucrãtorii din armatã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Aceastã mãsurã a condus la o abordare clientelarã a acordãrii asistenþei medicale, oferind cetãþenilor prestaþii medicale total diferite din punct de vedere calitativ, în funcþie de casa de sãnãtate la care sunt asiguraþi.

În afara situaþiei menþionate mai sus, sistemul asigurãrilor de sãnãtate a fost supus unor presiuni extraordinare pentru cheltuirea fondurilor publice, nu întotdeauna în interesul populaþiei.

Pentru a limita fenomenul de corupþie, Guvernul Adrian Nãstase a dispus ca ºi achiziþiile de medicamente ºi de produse sanitare în spitale sã se facã prin sistemul de licitaþie electronicã, reducând în mod substanþial cheltuielile cu prestaþii medicale pentru cei aflaþi în dificultate.

Prin aceastã mãsurã, Partidul Social Democrat dovedeºte o datã în plus cã este preocupat de modul în care banii publici sunt cheltuiþi în interesul cetãþeanului ºi nu în favoarea unor structuri clientelare, preocupate de jefuirea banului public, aºa cum a procedat monstruoasa coaliþie pânã în anul 2000.

În legãturã cu existenþa celor trei case de asigurãri de sãnãtate ºi cu tratamentul discriminatoriu acordat cetãþenilor în funcþie de casa la care sunt asiguraþi, precum ºi în legãturã cu proasta înþelegere a autonomiei caselor de asigurãri de sãnãtate, consider cã trebuie luate cel puþin urmãtoarele mãsuri:

1) Înfiinþarea unei singure case de asigurãri de sãnãtate, la care sã cotizeze toþi contribuabilii din România, indiferent de funcþia ºi locul pe care îl ocupã.

2) Definirea unui pachet de prestaþii medicale oferit în baza apartenenþei la sistemul public de asigurãri de sãnãtate, acelaºi pentru toþi cetãþenii României.

3) Prestaþiile medicale vor conþine, în mod obligatoriu, pe lângã cheltuielile curente ºi cheltuielile de capital, în special în cazul spitalelor.

ªi, nu în ultimul rând,

4) Preºedintele casei de asigurãri de sãnãtate sã fie, în acelaºi timp, ºi secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii. Aceastã nouã abordare poate sã ne aducã în situaþia în care, pe lângã tratamentul egal al cetãþenilor în cadrul unui sistem unic ºi public al asigurãrilor de sãnãtate, fondurile colectate vor fi utilizate mai eficient.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Emil Rus, va urma domnul Emil Anton.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea se referã la formele ºi consecinþele privatizãrii frauduloase ºi abuzive.

În þara aceasta, România, cãreia îi spunem ”a noastrãÒ, totul se privatizeazã, încât privatizarea a devenit o calamitate de care ne e fricã, pentru efectele ei mereu dureroase, cu bãtaie lungã, de care Dumnezeu, Marele, nu ne iartã ºi nici nu ºtim câte generaþii ale noastre au sã sufere în continuare din pricina pãcatelor sãvârºite acum: sinucideri, pruncucideri, incesturi, alcoolism, prostituþie, dezmãþ, droguri, corupþie, încât þi se face negru înaintea ochilor.

ªi boala privatizãrii s-a extins în politicã, culturã ºi chiar în spiritualitatea noastrã, roade din toate pãrþile! Se sfinþeºte o bisericã, se pun în faþã privatizaþii, ”baronii localiÒ ºi ”dregãtoriiÒ puterii social-democrate de la centru, mai ales, iar ceilalþi nu încap pentru cã e o acþiune care aparþine privatizaþilor. Se depun coroane la mormintele eroilor, dar au dreptul numai exponenþii puterii, ai regimului Iliescu-Nãstase, pentru cã ei au monopolizat totul. Ce sã caute reprezentanþii opoziþiei la aceste manifestãri, câtã vreme la aceste acþiuni nu se face politicã? Se organizeazã, nu de opoziþie, ci de putere, pentru cã aceasta nu are dreptul la iniþiativã, iniþiativa e ºi ea apanajul celor tari, se iniþiazã deci o comemorare sau o aniversare a unor evenimente sau oameni de ºtiinþã, culturã sau literaturã, cu mare fast, pe banii contribuabililor, fireºte, ”baronii localiÒ cenzureazã totul, nu conteazã, personalitãþi cultural-ºtiinþifice, nu conteazã, parlamentari. Ei, puterea, ei, cei pãtrunºi de tezele ºi orientãrile primului- ministru la teleconferinþele sãptãmânale, ei ºi numai ei au dreptul! Ei ºi numai ei rezolvã problemele oamenilor, în frunte cu prefecþii, pe post de prim-secretari ai judeþelor!

Au racolat astfel primarii ºi consilierii locali ai celorlalte partide ºi trai, neneacã, pe banii contribuabililor! Serbãri câmpeneºti, emisiuni televizate, simpozioane, conferinþe, vizite în strãinãtate fãrã rost. Ceilalþi primari ºi consilieri care s-au încãpãþânat sã rãmânã pe poziþii sau sã-i respecte pe cei care i-au ales, stau ”pe lângãÒ, aºa, vorba lui Rebreanu, ”ca ºi câinele la uºa bucãtãrieiÒ.

Sigur, dacã-i democraþie, democraþie sã fie! Presa, emisiunile de radio ºi televiziune locale, ca ºi cele centrale, nu au spaþii pentru reprezentanþii celorlalte partide, pentru parlamentarii din opoziþie, decât, eventual, pe paginile 10-14, în notiþe sumare sau la ”alte ºtiriÒ, cu nuanþe ºi subînþelesuri negative.

Iatã binefacerile unui regim: Iliescu-Nãstase, curat constituþional! Iatã binefacerile democraþiei pesediste! Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Marin Anton, urmeazã domnul Tam‡s S‡ndor.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** ( _din salã_ ):

Din partea ”Defunctei guvernãriÒ! ( _Râsete._ )

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Constat apetitul Guvernului pentru tot felul de programe populiste ºi improvizate, cu scopul de a reþine sistematic atenþia populaþiei, fie prin a-i manipula voinþa, fie prin a-i produce blocaje de tot felul. Mã refer la ”cornul cu lapteÒ ºi la ”centralele termiceÒ. P.S.D. se strãduieºte sã scoatã maximum de profit politic, în loc sã respecte populaþia, o manipuleazã prin programe care þin de România anilor 1950, de tipul ”cornul cu lapteÒ, sau îi încalcã libertatea de a se debranºa de la sistemul energetic centralizat.

Nu cred cã acestea trebuiau sã fie soluþiile, umilitoare, de altfel, soluþiile trebuiau sã fie în altã parte, la populaþie, adicã. Populaþia sã fie adusã în situaþia de a putea sã-ºi permitã singurã ”cornul cu lapteÒ, nu sã fie nevoitã sã primeascã pomanã de la stat.

În alte condiþii, solicit Guvernului României sã facã uz de transparenþã ºi sã facã publice sursele de finanþare prin care sunt realizate sau subvenþionate aceste programe de protecþie socialã.

ªi pentru cã guvernanþii nu-ºi vãd capul de treabã, le mai sugerez ºi eu un program, pentru cã tot au ºtiinþa de a implementa orice ºi oricum: lupta împotriva corupþiei se amânã pânã la o datã ce va fi stabilitã ulterior! Presa abundã de exemple de corupþie, de la deturnarea banilor publici pânã la orientarea fondurilor PHARE cãtre tot felul de clienþi politici. Zilnic, avem parte de exemple din care aflãm cum mulþi dintre mai marii P.S.D.-ului s-au îmbogãþit datoritã independenþei care li se acordã în manipularea banilor statului ºi, mai ales, datoritã faptului cã sunt situaþi în poziþii din care pot plasa banul public dupã bunul lor plac. Furtul din avuþia publicã a devenit

regula unui joc politic la care iau parte numai iniþiaþii P.S.D..

Pânã în momentul de faþã nu am avut parte decât de partea complementarã a Programului anticorupþie, adicã, cea de imagine. S-au înfiinþat agenþii, birouri unice, parchete anticorupþie. Numai faptul cã Guvernul a înfiinþat ceva special nu indicã altceva decât cã sistemul nu face faþã. Principala problemã care existã se referã la suspiciunea care planeazã asupra justiþiei, care nu îºi face datoria ºi care ar trebui sã fie forma finalã de punere sub control a fenomenului.

Pânã acum, la instituþiile la care s-au fãcut bilanþurile acestei probleme, s-a vorbit de circa 350 de cazuri, dintre care 200 sunt extrem de mãrunte ºi care nu vizeazã corupþia instituþionalizatã. Nu ar putea, de exemplu, prefectul de Hunedoara ºi fiul acestuia sã facã obiectul sesizãrii Parchetului Anticorupþie mai degrabã, decât niºte amãrâþi de controlori de bilete de la R.A.T.B.?

Mai nou, ca sã se gãseascã surse de finanþare pentru salariile magistraþilor, Guvernul subordoneazã politic organisme autonome, cum ar fi Oficiul Naþional al Registrului Comerþului, în loc sã acþioneze ca firmele clientelare sã-ºi plãteascã datoriile de miliarde la stat.

În cele din urmã, P.S.D. va trebui sã înþeleagã, în ciuda realizãrilor pe care le afiºeazã, cã are mari restanþe la capitolul corupþie instituþionalizatã, politizarea justiþiei, precum ºi subordonarea în proporþie de 80% a administraþiei locale. Dacã nu se iau mãsuri serioase vizavi de aceste probleme, într-adevãr, lupta împotriva corupþiei se amânã pânã la o datã ce va fi stabilitã ulterior.

De aceea, P.N.L. va sprijini în aceastã sesiune parlamentarã legi care vizeazã diminuarea corupþiei, precum cele care reglementeazã conflictul de interese, Legea partidelor politice ºi tot ce va þine de creºterea transparenþei în domeniul administrãrii banului public.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Tam‡s S‡ndor, urmeazã domnul Cornel Boiangiu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Þin în mod deosebit sã se consemneze în stenograma Camerei Deputaþilor ºi, totodatã, sã vã informez despre abuzul comis de Comisia judeþeanã Covasna pentru aplicarea legilor fondului funciar privind retrocedarea pãºunilor ºi fânþelor aparþinând persoanelor fizice ºi juridice din judeþ.

Conform legislaþiei în vigoare privind retrocedarea terenurilor agricole ºi a celor forestiere, pãºunile ºi fânþele se restituie foºtilor proprietari. Contrar legii, în judeþul Covasna acest lucru se refuzã.

În anul 1990, aºa-zisele ”islazuri comunaleÒ, care, de fapt, dupã natura proprietãþii erau de trei feluri, adicã: islazuri comunale propriu-zise, cândva în proprietatea comunelor ºi oraºelor; fâneþele ºi pãºunile formelor asociative ºi pãºuni ale persoanelor fizice, în total, într-o suprafaþã de 45.980 de ha, au fost date în administrarea consiliilor locale printr-un protocol încheiat între direcþia silvicã ºi comunele respective. Legea nr. 18/1991 reglementeazã acest fapt, adicã, ”administrareaÒ acestor terenuri. Subliniez încã o datã, au fost date în ”administrareÒ, ºi nu în ”proprietateÒ.

În cursul aplicãrii Legii nr. 18, sub îndrumarea comisiei judeþene, comisiile locale au trecut pe anexa nr. 16 toate fânþele ºi pãºunile fãrã sã þinã cont de forma iniþialã a proprietãþii, adicã: islazuri comunale propriu-zise, fânþele ºi pãºunile formelor asociative, pãºuni ale persoanelor fizice. Forma republicatã în anul 1998 a Legii nr. 18, în art. 33, reglementeazã expres soarta fostelor islazuri comunale, care s-au aflat în folosinþa cooperativelor agricole de producþie.

Deci, conform actelor normative în vigoare, numai fostele islazuri comunale sunt date în proprietatea comunelor ºi a oraºelor. Totuºi, cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate de cãtre persoanele fizice ºi juridice asupra pãºunilor ºi fâneþelor au fost respinse de unele comisii locale ºi de comisia judeþeanã.

Comisiile locale, conform. H.G. 1.172/2001 pentru aplicarea legilor fondului funciar, au semnalat în mai multe rânduri cã existã trei feluri de proprietate în cazul fâneþelor ºi pãºunilor, ºi nu numai islaz comunal. Din partea comisiei judeþene ar fi fost indicat sã se urmeze o analizã profundã asupra formelor de proprietate, dar în loc de analizã a urmat o dispoziþie a prefectului, prin care comisiile locale au fost obligate ca, citez: ”În termen de 7 zile de la primirea prezentei, ne veþi înainta documentaþia necesarã emiterii ordinului prefectului prin care terenurile, foste islazuri comunale, trec în proprietatea privatã a localitãþilor.Ò Am încheiat citatul.

Ca urmare a adresei sus-menþionate, un numãr de 20, din totalul de 36, de comune ºi oraºe au trecut, din punctul meu de vedere, ilegal, din proprietatea de pãºune ºi fâneaþã a formelor asociative ºi a persoanelor fizice din judeþul Covasna în proprietatea comunelor ºi oraºelor.

Între timp, a apãrut ºi Legea nr. 400/2002, care, printre altele, prevede în mod expres, la art. 31: ”Retrocedarea pãºunilor ºi fâneþelor aparþinând formelor asociativeÒ. Dar, dupã demersul comisiei judeþene, aproape cã nu a mai rãmas teren retrocedabil.

În consecinþã, sub îndrumarea comisiei judeþene de aplicare a legilor fondului funciar, ca urmare a adresei emise de preºedintele comisiei judeþene, o parte din pãºunile ºi fânþele care le-au aparþinut persoanelor fizice ºi juridice au fost trecute în mod ilegal în proprietatea comunelor ºi oraºelor.

Trebuie sã menþionez cã am întocmit o adresã cãtre domnul ministru Octav Cozmâncã, pentru a cerceta ºi remedia aceastã ilegalitate.

Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã.

Îl invit pe domnul Cornel Boiangiu, va urma domnul Pavel Târpescu. Între timp, doamna Constanþa Popa a depus declaraþia la secretariat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vorbesc în calitate de deputat independent, dar ºi de vicepreºedinte al ”defunctuluiÒ, cum s-a exprimat în mod plastic un distins coleg, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat. ªi vreau sã spun cã tema declaraþiei mele politice de astãzi este: ”Corupþia instituþionalizatã, principala cauzã a sãrãciei, apanaj al guvernãrii P.S.D.Ò.

Argumente? Puterea de cumpãrare a românului a scãzut cu 30% faþã de anul 2000; însuºi primul-ministru a semnalat cã salariul mediu pe economie este mai mic decât costul întreþinerii; Programul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare, Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã, Institutul CATO din Statele Unite situeazã România pe ultimul loc dintre þãrile candidate la integrarea în Uniunea Europeanã, privind stadiul dezvoltãrii ºi reformelor economice înfãptuite. Din 123 de þãri analizate, România este pe locul 114, în condiþiile în care Cehia este pe locul 38, Ungaria, pe locul 51, Polonia, pe 89, iar Bulgaria, pe locul 97.

OCD semnaleazã mãsurile antireformiste din perioada 2001-2002, prin reintroducerea unor întreprinderi falimentare în circuitul economic ºi subvenþionarea lor în detrimentul societãþilor comerciale rentabile, cota alarmantã a arieratelor ºi nivelul ridicat al economiei subterane, care constituie 38% din totalul veniturilor ºi peste 20% din P.I.B. PNUD subliniazã cã 42% din populaþia României trãieºte sub pragul sãrãciei.

În 2001, sub guvernarea P.S.D., s-a realizat cel mai mare deficit comercial din istoria României: diferenþa dintre importuri ºi exporturi a crescut de la 2,68 miliarde de dolari în 2000 la 4,16 miliarde de dolari în 2001! Într-o singurã lunã, decembrie 2001, s-a înregistrat un deficit de 590 de milioane de dolari, în 2001, importurile au crescut cu 19,1% faþã de 2000.

ªtergerea datoriilor uriaºe: RAFO; S.N.T.R. ºi creditãrile preferenþiale, cum este creditul fiscal de peste 1 miliard de dolari acordat celui de-al doilea producãtor mondial de oþel Ð ISPAT, dupã ce România a pierdut 250 de milioane de dolari prin privatizarea pãguboasã a ”SidexÒ Galaþi, ruineazã, pentru prima oarã, bugetul României. Pentru prima oarã, în istoria de zece ani a privatizãrii în România, Banca Mondialã a impus o expertizã pentru evaluarea corectitudinii privatizãrii ”AlroÒ Slatina, unde statul a încasat ridicola sumã de 11 milioane de dolari, în loc de 300 de milioane de dolari, cât s-ar fi obþinut prin vânzarea întregului pachet de acþiuni.

Ministrul bulgar pentru afaceri externe Meglena Kuneva refuzã asocierea României cu Bulgaria pentru integrarea în Uniunea Europeanã, datoritã rezultatelor slabe ale României: numai 13 capitole încheiate, faþã de 22 ale Bulgariei. ªi, aºa cum ºtiþi, pânã la sfârºitul anului 2000, în 5 luni de zile, ”monstruoasa coaliþieÒ, de care vorbesc unii dintre dumneavoastrã, a realizat 6 capitole integral ºi a început 11 capitole de negociere.

Mai mult decât atât, se vorbeºte în permanenþã de ”creºterea economicã a Guvernului VãcãroiuÒ Ñ ºi unii au început chiar sã creadã acest lucru Ñ de pânã în 1996, care a însemnat devalizarea bãncilor, credite externe cu scadenþã pe termen scurt, care au fost plãtite în perioada 1996-2000 de populaþie, creºterea datoriei externe cu 5 miliarde de dolari, secãtuirea rezervei valutare a þãrii, aduse la cel mai mic nivel din istoria României, adicã, 546,6 milioane de dolari, ºi s-a ridicat, aºa cum ºtiþi bine, la 2,5 miliarde de dolari la sfârºitul ”monstruoasei coaliþiiÒ, producþiile pe stoc pe care le-a fãcut pânã în 1996, ºi cu care unii se laudã, care n-au fost lichidate nici pânã în prezent, garanþii guvernamentale pentru împrumuturile unor firme de stat sau private ale liderilor ºi clientelei P.D.S.R., care nu au fost plãtite niciodatã.

Sunt multe asemenea lucruri care se pot spune ºi ”defunctulÒ P.N.Þ.C.D. vã rãspunde la toate! Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Târpescu ºi urmeazã domnul Puiu Haºoti, ultimul vorbitor. Între timp, au mai depus declaraþiile domnii Dobre Victor, Coifan Viorel, Adrian Moisoiu, Ioan Miclea ºi Ioan Sonea.

## **Domnul Ioan Sonea** ( _din salã_ ):

Vã rog sã reþineþi, este a doua oarã când sunt ”pasatÒ!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã prezint câteva considerente referitoare la Programul social ºi Programul antisãrãcie, promovate de actualul Executiv în speranþa înlãturãrii unor tendinþe de minimalizare a importanþei acestora.

Implementarea acestor programe rãspunde unor opþiuni strategice asumate pragmatic de Guvernul Adrian Nãstase pentru relansarea economiei naþionale, combaterea sãrãciei, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi protecþiei copilului, susþinerea domeniului educaþiei, cercetãrii ºi culturii, ca factori strategici ai dezvoltãrii. Actualul Executiv acþioneazã pentru atingerea obiectivului strategic al Uniunii Europene pentru acest domeniu, ºi anume de a deveni cea mai dinamicã ºi competitivã economie din lume, cu o coeziune socialã ridicatã.

Acþionând pentru înfãptuirea obiectivului strategic european, Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 urmãreºte asigurarea ºi amplificarea sprijinului populaþiei pentru procesul de reformã economicã, ce se poate obþine, dacã reforma promoveazã un model social bazat pe echilibrul dintre competiþie ºi solidaritate.

Politica socialã în concepþia actualului Executiv reprezintã o componentã a reformei ºi nu o piedicã în derularea acestuia, întrucât procesul de tranziþie îºi dovedeºte viabilitatea numai dacã se bucurã de sprijinul ºi participarea tuturor factorilor sociali. De aceea, Guvernul a intervenit cu un ansamblu de mãsuri sociale concrete pentru ameliorarea condiþiilor de viaþã ale unor categorii sociale defavorizate.

Programul social pe perioada 2001-2004 este racordat la principiul de bazã al politicii sociale a Uniunii Europene, ºi anume consolidarea politicii sociale ca factor pozitiv, considerând cã cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educaþiei ºi sãnãtãþii înseamnã investiþie în resurse umane, cu efecte pozitive. Indexarea venitului minim garantat cu 17%, de la 1 ianuarie 2003, ajutorarea familiilor cu venituri mici pentru traversarea perioadei de iarnã, acordarea de rechizite ºcolare gratuite copiilor proveniþi din familiii cu venituri reduse, ajutor alimentar acordat zilnic copiilor din clasele I-IV, dotarea cu microbuze a ºcolilor, continuarea acþiunii de recorelare ºi indexare a pensiilor, ca ºi extinderea magazinelor de tip economat, suplimentarea fondurilor pentru acordarea de medicamente în regim compensat ºi gratuit, demonstreazã preocuparea Guvernului de a implementa principiul solidaritãþii sociale la nivel naþional.

La toate aceste preocupãri se adaugã ºi programul de construire a unor locuinþe sociale ºi pentru tineri, destinate închirierii. Nu au fost neglijaþi nici cetãþenii afectaþi de calamitãþi naturale, care au fost ajutaþi sã-ºi refacã

gospodãriile ºi nici agricultorii afectaþi de seceta din acest an.

Toate aceste mãsuri ºi rezultate favorabile obþinute de actualul Executiv sunt evidente, chiar dacã o parte dintre adversarii noºtri politici se cantoneazã într-o anumitã zonã a contestãrii, considerându-le ”populisteÒ. În realitate, mãsurile de protecþie socialã redau încrederea cetãþeanului în stat, aºezând nevoile populaþiei în centrul preocupãrilor activitãþii statale, reprezentând în mod egal interesul naþional, având ca finalitate redresarea economicã, socialã ºi politicã a þãrii. Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Puiu Haºotti, ultimul vorbitor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Aºa cum ne-a obiºnuit, Guvernul Adrian Nãstase trateazã campania pentru eliminarea corupþiei de o manierã propagandisticã, prin acþiuni care vizeazã mai degrabã imaginea P.S.D., ºi nu cauzele care duc la proliferarea acestui fenomen.

În discursul inaugural în faþa Parlamentului, premierul desemnat Adrian Nãstase a vorbit despre imaginea proastã pe care clasa politicã o are în ochii opiniei publice ºi parcã, gândindu-se la actualul Guvern ºi la actualul P.S.D., vorbea despre imaginea unui Bizanþ decandent ºi corupt.

P.N.L. a solicitat în nenumãrate rânduri reforma clasei politice. Este o temã pe care o împãrtãºim alãturi de opinia publicã.

Dacã avem în vedere definiþia corupþiei, anume folosirea funcþiei publice în interes privat, acest fenomen aparþine evident ºi exclusiv zonei puterii.

Primul-ministru Adrian Nãstase ar trebui sã caute corupþii în propriul partid, în propriul Guvern. Ei sunt cei care au acces la resursele gestionate de stat, resurse pe care le distribuie în interes clientelar. Aceasta este ºi cauza pentru care promisiunile Guvernului de a combate flagelul nu sunt îndeplinite.

Atitudinea Guvernului de tergiversare a cauzelor corupþiei este doveditã de noul proiect de lege care încearcã sã reglementeze în esenþã incompatibilitatea dintre funcþia de parlamentar ºi cea de avocat.

Citind acest act normativ ne dãm seama cã el a fost elaborat doar pentru cosmetizarea imagini P.S.D. în materie de corupþie ºi cã lupta cu ”iorgovaniiÒ este doar o joacã a actualului Guvern, pentru cã proiectul nu va intra în vigoare dupã adoptarea lui de Parlament, cum este firesc, ci din 2004.

Altfel spus, aceastã lege va reprezenta o formã de protecþie legalã a ”iorgovanilorÒ care îºi vor pãstra intacte interesele pânã în 2004.

În plus, Guvernul trateazã aceastã problemã separat de iniþiativele legislative privind conflictul de interese.

Considerãm cã premierul ar trebui sã citeascã textul propunerii legislative a Partidului Naþional Liberal privind conflictul de interese în exercitarea funcþiilor ºi demnitãþilor publice, proiect care reglementeazã ºi situaþia incompatibilitãþilor dintre funcþiile de parlamentar ºi avocat, cu aplicabilitate imediatã ºi care urmeazã sã fie dezbãtut în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi din Camera Deputaþilor. Cerem Guvernului sã facã demersurile necesare, astfel încât proiectul de lege care reglementeazã incompatibilitãþile avocaþilor parlamentari sã fie dezbãtut o datã cu iniþiativa P.N.L., pentru a putea fi amendat în sensul producerii de efecte juridice imediate, ºi nu din 2004.

Nu se poate ca anumite incompatibilitãþi ale parlamentarilor sã fie sesizate dupã adoptarea iniþiativei P.N.L. de Parlament, iar incompatibilitãþile dintre funcþiile de parlamentar ºi avocat sã mai aºtepte doi ani. În caz contrar, proiectul Guvernului va rãmâne doar o unealtã de protejare a avocaþilor parlamentari bifatã în cadrul acþiunilor pro-NATO, fãrã însã a ataca cauzele corupþiei din România.

Mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, prima parte a ºedinþei de astãzi a luat sfârºit.

Vã mulþumesc pentru participare ºi vã urez o zi seninã pe toate planurile.

De câteva zile, o nouã campanie agresivã de denigrare a fost declanºatã împotriva Partidului România Mare. E un scenariu devenit deja clasic: din când în când, unii politicieni îºi reamintesc cã P.R.M. este un partid incomod, cu o poziþie radicalã faþã de politica abuzivã ºi antinaþionalã a guvernanþilor. Din acel moment, timp de câteva sãptãmâni, toate armele sunt îndreptate împotriva preºedintelui Vadim ºi a miºcãrii politice pe care acesta o conduce: demnitarii cer strategie antiVadim, Executivul se gândeºte sã modifice programa ºcolarã pentru a-i învãþa pe copii sã nu voteze Partidul România Mare, unii analiºti politici Ð care nu au citit nici mãcar un rând din doctrina partidului nostru Ð ne acuzã de propagarea doctrinarã a extremismului.

Este un adevãr incontestabil, greu de digerat pentru unii, pentru cã P.R.M., al doilea partid al þãrii, cu o cotã electoralã în continuã creºtere, reprezintã în acest moment marele adversar al unui sistem politic corupt. Toþi denigratorii sãi l-ar dori rupt în bucãþi sau eliminat definitiv din viaþa politicã, sperând sã îºi apropie, în acest mod antidemocratic, un electorat semnificativ ºi fidel.

Care sã fie cauza acestei recente campanii declanºate împotriva Partidului România Mare? Poate cã ultimul sondaj de opinie la scarã naþionalã, care acordã formaþiunii noastre peste 30 de procente din preferinþele electoratului, procente care, printr-o tendenþioasã intervenþie chirurgicalã, s-au transformat în 19%, pentru ca în unele cotidiene sã ajungã chiar la 12%.

Este o performanþã fãrã precedent ca un partid de guvernãmânt, care nu reuºeºte sã ofere populaþiei altceva decât statistici spectaculoase, sã creascã fulminant în intenþia de vot, într-o perioadã în care erodarea ar fi trebuit, în mod logic, sã se manifeste. Asta în timp ce Ð _nota bene_ Ð tocmai principalul partid de opoziþie este prezentat, în mod tendenþios, ca o formaþiune politicã în cãdere. Un astfel de fenomen ar putea avea loc, pentru a cita un filosof clasic, numai în cea mai bunã dintre lumile posibile, sub cea mai rodnicã guvernare. Dar

actualul Executiv se aflã departe de o asemenea performanþã.

Experþii în dezinformare aratã cã cel mai bun mod de a-þi lovi adversarul survine în momentul în care reuºeºti sã creezi acestuia o falsã imagine, susceptibilã de a-l compromite definitiv. ªi ce etichetã mai puþin onorabilã ºi mai agresivã putea fi alipitã partidului nostru, dacã nu aceea Ð atât de puþin acceptabilã în lumea contemporanã Ð de ”extremiºtiÒ.

Fãrã nici o dovadã palpabilã Ð dovadã ce nu poate fi prezentatã deoarece nu existã decât în mintea adversarilor noºtri Ð s-a sugerat cã formaþiunea noastrã politicã ar propaga formule agresive în raporturile cu alte þãri ºi naþionalitãþi. Unde sunt consemnate, domnilor, aceste formule agresive? În care document al Partidului România Mare? Din câte ºtim noi, nu un primar P.R.M., ci unul reprezentând Partidul Social Democrat a încercat, la Piatra Neamþ, sã construiascã un cartier al segregaþiei rasiale. A încercat cineva, în acel moment, sã izoleze politic partidul de guvernãmânt? A cerut cineva atunci o strategie îndreptatã împotriva lui Adrian Nãstase? Întrebarea este, evident, retoricãÉ

Dar haideþi sã vedem, punctual, cine suntem noi ºi cine sunt cei care ne acuzã de extremism. Partidele guvernamentale care, din 1996 ºi pânã astãzi, ºi-au asumat postura de specialiste exclusive într-ale democraþiei nu practicã cumva o formã gravã de dispreþ la adresa electoratului ºi a democraþiei prin practica racolãrii de parlamentari, primari ºi consilieri locali? Cum mai poate fi considerat votul ca fundament al unui stat democratic, dacã cei care sunt desemnaþi de populaþie sã o reprezinte pe baza unei anumite platforme ºi unei anumite identitãþi politice sunt atraºi prin cântece de sirenã sau, efectiv, prin ºantaj într-o altã tabãrã politicã? Spre exemplu, astãzi, numãrul de primari ºi consilieri ai principalului partid de guvernãmânt este dublu faþã de cel obþinut în alegeri. Mai mult, sunt unii care ne acuzã de populism Ð în general o formã a extremismului Ð dar, ce formã mai cruntã de populism poate fi conceputã decât Contractul de 200 de zile sau acþiunea ”laptele ºi cornulÒ?

În încercarea de a gãsi un cap de acuzare împotriva noastrã, unii au fost dispuºi sã sugereze cã, citez, ”P.R.M. ar putea atrage þara într-un rãzboiÒ. Împotriva cui, domnilor? Faþã de cine a exprimat partidul nostru intenþii agresive? Nu avem de cerut nici unui vecin nimic ºi credem în revenirea paºnicã ºi consensualã a Basarabiei la patria-mamã.

România nu este inamicul nimãnui, dar are Ð ºi va avea pânã în momentul aderãrii propriu-zise la NATO Ð amici mai mult sau mai puþin bine intenþionaþi.

Dacã cineva târãºte þara în rãzboi, atunci acesta este actualul Guvern, care a explicat recent faptul cã România va participa la rãzboiul preconizat împotriva Irakului, fãrã a mai fi nevoie, în acest sens, atenþie, nici mãcar de votul Parlamentului! Totuºi, domnilor, pentru o mãsurã atât de gravã trebuie sã avem dovezi evidente cã o agresiune împotriva Irakului este necesarã în cadrul campaniei antiteroriste. Opinia publicã din România trebuie informatã ºi consultatã. Datã fiind gravitatea eventualelor implicaþii prin antrenarea þãrii noastre în rãzboiul antiirakian, ar fi poate oportunã nu doar consultarea Parlamentului, ci chiar realizarea unui referendum. Altfel, vom fi târâþi într-un rãzboi fãrã a avea nici cea mai micã posibilitate de a ne exprima un punct de vedere. ªi nu P.R.M. va face acest lucru. În faþa acestei situaþii lãsãm opinia publicã româneascã sã judece dacã un partid a cãrui politicã are la bazã realul interes naþional poate fi considerat extremist.

În concluzie, invitãm pe toþi denigratorii partidului nostru sã renunþe la placa tocitã cu referiri la extremism, xenofobie, execuþii pe stadioane ºi alte minciuni. Lãsaþi electoratul sã decidã ce partid îl poate prezenta mai bine, aceasta fiind garanþia unei adevãrate democraþii! Vã mulþumesc.

”Cibernetica s-a nãscut în RomâniaÒ.

Existã anumite momente de rãscruce ale dezvoltãrii ºtiinþei moderne, adevãrate pietre de hotar, care într-un mod sau altul contribuie la mersul înainte al cunoaºterii omeneºti. O asemenea piatrã de hotar o constituie opera doctorului ªtefan Odobleja.

Columb a descoperit America, dar descoperirea Americii a fost atribuitã lui Amerigo Vespucci.

ªtefan Odobleja a creat modelul cibernetic, descoperind psihologia consonantistã ce se identificã cu cibernetica generalizatã, întemeiatã pe principii, teorii ºi legi riguroase, dar el a fost atribuit lui Norbert Wiener.

Medicul ªtefan Odobleja, creatorul psihociberneticii ºi pãrintele ciberneticii generalizate, s-a nãscut în zorii zilei de 13 octombrie 1902, în casa unor þãrani sãraci ºi neºtiutori de carte din comuna Hoþu, astãzi Izvorul Aneºtilor, judeþul Mehedinþi. Dupã absolvirea studiilor liceale la Drobeta-Turnu-Severin, a studiat medicina ca bursier al Institutului Medico-Militar din Bucureºti, susþinând doctoratul în 1928.

A funcþionat ca medic militar în diferite garnizoane din þarã ºi a desfãºurat o intensã activitate de cercetare, materializatã prin diverse studii, printre care ºi lucrarea ”La phonoscopie, metode dÕexploration cliniqueÒ (ÒFonoscopia, nouã metodã de explorare clinicãÒ), care a fost distinsã în anul 1935 cu premiul ”Medic-general dr. Papiu AlexandruÒ .

Lucrarea lui monumentalã în douã volume ºi totalizând 880 de pagini Ñ ”Psychologie consonantisteÒ Ñ a apãrut la Paris în limba francezã în 1938-1939. Cum era de aºteptat, cele douã volume au stârnit nedumerire ºi discuþii. Pentru prima oarã, un om de ºtiinþã vorbea despre mecanizarea gândirii, despre realizarea gândirii instrumentale, tehnicizatã, propunând elaborarea creierului artificial, a unor maºini învestite cu memorie, logicã, apte de a stoca informaþii ºi de a judeca omeneºte.

A venit cel de Al Doilea Rãzboi Mondial, la care ªtefan Odobleja a luat parte activã în calitate de medic de regiment. Nimeni n-a mai avut timp sau chef sã cerceteze îndeaproape lucrarea medicului român. Spun nimeni sau aproape nimeni, deoarece, dupã cum s-a dovedit mai târziu, ”Psihologia consonantistãÒ a devenit un obiect de studiu pentru un grup de savanþi americani.

Pentru medicul militar ªtefan Odobleja au urmat ani dramatici, fiindcã cibernetica era cotatã o disciplina absurdã, dezumanizantã.

Dupã rãzboi, în 1946, se retrage din armatã ºi, nereuºind sã obþinã un serviciu corespunzãtor, devine beneficiarul unei pensii modeste.

Zece ani mai târziu, Norbert Wiener publicã lucrarea ”CiberneticaÒ, ale cãrei idei fundamentale sunt frapant de asemãnãtoare cu cele ale savantului român. Simplã coincidenþã sau douã drumuri paralele spre una ºi aceeaºi þintã? Este dureros sã constatãm cã ignoranþa, neºtiinþa,

invidia sau reaua-credinþã ale unor contemporani au pus în umbrã realizãrile de excepþie ale unui român! Un lucru este sigur: lucrarea medicului român a vãzut lumina tiparului cu un deceniu înaintea celebrului tratat al savantului american distins cu Premiul Nobel!

Astãzi, la 100 de ani de la naºterea sa, nici un om de bunã-credinþã nu se mai poate îndoi de faptul cã cibernetica s-a nãscut în România, iar pãrintele ei real ºi legal a fost doctorul ªtefan Odobleja, care l-a devansat pe Norbert Wiener.

Într-o cãmãruþã iluminatã cu lampã cu gaz, marele ºi nedreptãþitul savant severinean trece în nefiinþã la 4 septembrie 1978, la câteva zile dupã ce, la cel de al IV-lea Congres Internaþional de Ciberneticã de la Amsterdam, desfãºurat între 21-25 august 1978, a obþinut recunoaºterea internaþionalã de precursor al ciberneticii.

Academia Românã i-a acordat în anul 1990 titlul postmortem de membru al sãu.

Analizându-ºi propria sa viaþã, marele savant spunea cu durere în suflet: ”Într-adevãr, n-am ºtiut sã mã bat pentru ideile mele. Am crezut cã vor rãzbi singure. N-a fost aºa! Apoi mi-a fost indiferent ce se va întâmpla cu ele, poate, tocmai pentru faptul cã le-am iubit prea mult. Pe urmã, când le vezi în casa altuia, te apucã teama, uite aºa se împacã soarta cu viaþa.Ò

Doresc totodatã sã prezint ºi scepticismul lui referitor la adevãrata recunoaºtere: ”Cui crezi cã ar mai servi acest adevãr ºi, mai ales, cui ar mai conveni? Chiar la noi în þarã sunt foarte mulþi adepþi ai lui Norbert Wiener. Mi i-aº face duºmani pe toþi. La ce bun? Eu m-am împãcat cu soarta ºi cu lumea. Ce sã fac dacã aºa mi-a fost dat ? Eu am studiat principiile ciberneticii într-o camerã, finanþat de greutãþi ºi griji; Wiener a studiat în laboratoare, finanþat de Rockefeller ºi împrejmuit de tot felul de colaboratori pe care i-a plãtit bine. Sigur cã dreptatea va fi de partea celui mai tare.Ò

Oare aºa sã fie ?

La 100 de ani de la naºterea marelui nostru înaintaº, de la microfonul Camerei Deputaþilor a Parlamentului României, aduc prinosul de recunoºtinþã celui care a fost creatorul legitim al ciberneticii ºi-i închin un gând curat.

Fie ca generaþiile care vor urma sã facã mult mai mult ºi sã-l aºeze în memoria definitivã a neamului românesc! Tezaurul de gândire prioritarã româneascã trebuie reconsiderat!

”Duºul OCDEÒ.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În ciuda triumfalismului din mass-media româneascã referitor la marile realizãri ale Guvernului actual, Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezbatere Economicã (OCDE) criticã într-un recent raport Cabinetul Nãstase pentru ineficienþã, proastã gestiune, lipsã de transparenþã ºi pentru corupþie. Cabinetul Nãstase este perceput în afara graniþelor ca un Guvern ineficient. Experþii OCDE pentru evaluarea Românei criticã existenþa unui numãr excesiv de secretari de stat, a cãror activitate rãmâne deocamdatã o necunoscutã. Corupþia este perceputã atât de Comunitatea internaþionalã, cât ºi de români ca fiind situatã la cote foarte ridicate. În comunitatea de afaceri este bine cunoscut cât trebuie plãtit, ºi cui **,** pentru a obþine ce doreºti! 89% dintre români, cred cã aproape toþi funcþionarii publici, inclusiv miniºtrii!!, iau mitã ºi sunt corupþi, precizeazã un studiu al Centrului pentru Studiul Noului Barometru European de Politicã Publicã.

În acelaºi timp, România a ajuns sub guvernarea Nãstase la un trist record, deþinând un indice internaþional de corupþie de 7,2, fiind depãºit doar de Rusia, cu 7,7%, cea mai puþin coruptã þarã fiind Estonia, cu 4,4%.

Politica fiscalã reflectã proasta gestiune, restanþele permanente la colectarea veniturilor la buget. Experþii OCDE atrag atenþia cã economia subteranã a depãºit estimãrile optimiste de 20%, ajungând la 40% din P.I.B.!

Cabinetul Nãstase a promis sã þinã cont de recomandãrile OCDE, cu atât mai mult cu cât România încearcã sã devinã stat-membru al acestei organizaþii, deºi membrii OCDE s-au împãrþit deja în douã, în privinþa candidaturii noastre: o parte s-a plictisit de atâtea promisiuni, alþii ne mai dau totuºi o ºansã, fãrã a preciza însã dacã aceastã ºansã este cu sau fãrã actualul Guvern!!!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia politicã de astãzi o dedic principiilor ºi mãsurilor care trebuie sã guverneze viaþa unui om ºi a unui stat.

Nu pot exista douã mãsuri ºi douã principii: una pentru tine ºi una pentru ceilalþi; principii valabile pentru tine ca om ºi pentru tine ca individ într-o comunitate.

Modul în care ne raportãm la ceilalþi trebuie sã fie valabil ºi în cazul celorlalþi pe care îi raportãm la noi. Dincolo de poziþie socialã, profesie, chiar vârstã, politica universal valabilã este cea a bunului-simþ sau, pe româneºte, a celor ºapte ani de acasã. Este dreptul fiecãruia de a se supãra când este nedreptãþit pe oricine considerã cã îl nedreptãþeºte sau îi pericliteazã interesele. Important este sã folosim mãsura ºi principiile.

Dacã fac parte din partidul de guvernãmânt, pot fi supãrat, indignat de faptul cã presa nu reflectã acþiunile pozitive ale partidului meu, iar dacã acestea sunt ale unui partid aflat în opoziþie, trebuie sã fac orice pentru ca acestea sã nu fie mediatizate ºi, în nici un caz, susþinute? Sau poate se considerã cã o persoanã aflatã în opoziþie nu are niciodatã o idee valoroasã sau o acþiune pozitivã pentru societate? Pentru acest nivel putem gãsi totuºi o justificare: lupta politicã. Ce se întâmplã însã dacã schimbãm parametrii ºi vorbim despre oameni obiºnuiþi, în sensul de oameni neimplicaþi în politicã ºi care au schimbat proverbul ”Sã moarã ºi capra vecinuluiÒ cu ”Mai bine sã moarã vecinul, ca sã îi iau eu capraÒ.

Ca membru al Parlamentului României, am considerat necesar sã fac aceastã declaraþie politicã. Noi dãm un semnal nu numai mediului politic, ci societãþii în ansamblul ei ºi fiecãrui cetãþean individual.

Dincolo de modul în care fiecare, individual, percepe mesajele ºi realitatea, cu toþii trebuie sã ne raportãm aceloraºi valori ºi principii, respectând toate drepturile ºi libertãþile pe care le consfinþeºte legea supremã a statului: Constituþia.

În ediþia electronicã de vineri, 4 octombrie 2002, precum ºi în ziarul ”AdevãrulÒ de luni, 7 octombrie, apare o ºtire ce leagã intrarea þãrii noastre în NATO de deblocarea adopþiilor internaþionale de cãtre România.

Iatã cã nici nu se stinge bine scânteia scandalului legat de poziþia României faþã de Curtea Penalã Internaþionalã, ºi Guvernul Nãstase se vede pus în faþa unei alte dileme de tipul: America sau Uniunea Europeanã.?

Dupã ce baroneasa Emma Nicholson, în cadrul numeroaselor sale vizite în România, a exprimat clar necesitatea stopãrii adopþiilor internaþionale, acum abordarea acestei spinoase probleme pentru þara noastrã este din nou pusã pe tapetul discuþiilor.

Ceea ce este mai grav este faptul cã, deºi încã de vineri au apãrut semnale în presa externã, autoritãþile de la Bucureºti nu au avut nici o luare de poziþie fermã prin care sã confirme faptul cã au înþeles mesajul transmis de cãtre Romano Prodi, acum câteva zile, prin care se spunea cã: ”Uniunea Europeanã nu este doar o piaþã comunã, este o comunitate care împãrtãºeºte acelaºi set de valori.Ò

Mai mult decât atât, chestiunea adopþiilor internaþionale beneficiazã deja de reglementãri în vigoare, conforme cu spiritul european, P.N.L. înregistrând un proiect de lege pe aceastã problemã, care priveºte adopþia internaþionalã, ca pe o ultimã formã la care se poate recurge dupã epuizarea tuturor cãilor interne de protecþie a copilului.

România a demonstrat prin luãrile sale de poziþie cã este un partener credibil pentru Statele Unite ale Americii, dar Guvernul Nãstase înregistreazã mari restanþe privind credibilitatea sa faþã de Uniunea Europeanã.

Acesta este motivul pentru care Partidul Naþional Liberal cere clarificarea poziþiei oficiale a României în problema adopþiilor internaþionale, înainte ca acest subiect sã scape de sub controlul autoritãþilor de la Bucureºti, dinamitând relaþiile internaþionale ale României fie cu Uniunea Europeanã, fie cu Statele Unite ale Americii.

Constat pentru a nu ºtiu câta oarã cã interesele economice ale partidului de guvernãmânt sunt mai importante decât interesele naþionale, adicã ale producãtorilor interni, care sunt dezavantajaþi în aceastã þarã.

În scrisoarea pe care am primit-o în data de 2 octombrie este menþionat faptul cã P.S.D.-ul nu a respectat acordul scris cu Patronatul român al cãrnii de porc, de a anula facilitãþile vamale importatorilor de carne din zonele defavorizate, începând cu data de 1 octombrie 2002.

La Camera Deputaþilor s-a primit cu numãrul 482/2002 poiectul Legii pentru modificarea alin. 1 lit.b) al art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Prin aceastã ordonanþã iniþiatã de Guvern cu nr. E282 din 29 august 2002 se creeazã o concurenþã neloialã producãtorilor interni. În aceastã perioadã (octombrie Ð decembrie) se înregistreazã vânzãri masive. Societãþile care importã sunt favorizate în detrimentul producãtorilor interni de carne. Carnea importatã are un preþ mult mai scãzut decât cea produsã în România, întrucât produsele importate conþin inclusã în preþ subvenþia þãrii respective, ceea ce duce la dezavantajarea producãtorilor interni care nu beneficiazã de subvenþii.

Nu ne mirã asemenea situaþii prezentate de preºedintele Caruz Gheorghe de la Patronatul român al cãrnii de porc. Vreau sã vã dau un exemplu: doamna Ciuciureanu, consilierã a primului-ministru, printr-un lobby susþinut, a reuºit sã impunã în continuare monopolul în acest sector pentru firmele soþului sãu. Trebuie sã amintesc aici cã la fiecare camion cu carne introdus în þarã profitul obþinut prin neplata taxei vamale ºi a T.V.A.-ului se depãºeºte valoarea de 700 de milioane de lei. Dacã þinem cont cã aceste unitãþi importã zilnic unu sau douã camioane fiecare, se poate calcula suma imensã de care beneficiazã de aici, rezultând interesul P.S.D. de a-i sprijini prin orice mijloace. În alte þãri, subvenþiile la carne sunt de cinci ori mai mari ca în România, preþurile interne scãzând ca urmare a importurilor masive de carne de porc. De aici provine ºi efectul dezastruos asupra crescãtorilor de porci din România.

Domnul prim-ministru ar trebui sã gândeascã prin prisma calitãþii sale de ºef al Guvernului României, protejând producãtorii interni de carne, ºi nu a calitãþii sale de ºef al Partidului Social Democrat, protejându-ºi clientela politicã.

În calitate de reprezentant în Parlamentul României a judeþului Galaþi, mã vãd nevoit sã atrag atenþia clasei politice ºi opiniei publice româneºti asupra ultimelor evenimente care afecteazã în mod negativ viaþa socialã ºi economicã a acestui judeþ.

Trebuie sã amintesc faptul cã judeþul Galaþi a reprezentat întotdeauna un important centru comercial, fiind cel mai mare port de-a lungul Dunãrii. În afarã de industriile tradiþionale: construcþiile navale, textile, prelucrarea lemnului, înfiinþarea Combinatului Siderurgic Galaþi a reprezentat un nou impuls în dezvoltarea vieþii economice a întregii zone.

În acord cu politica de orientare cãtre economia de piaþã, asumatã de România dupã decembrie 1989, în 2001 a fost privatizat cu o mediatizare excesivã Combinatul Siderurgic Galaþi.

Intervenþia mea de astãzi nu pune totuºi în discuþie modul în care a fost fãcutã aceastã privatizare ºi nici necesitatea absolutã a acesteia, având în vedere situaþia economicã a întreprinderii la momentul respectiv. Ceea ce vreau sã semnalez se referã la efectele acestui proces ºi la modul în care actualii guvernanþi au înþeles sã le gestioneze. Aceasta, pentru cã trebuie sã subliniez cã, în calitate de conducãtor al destinelor unei þãri, trebuie sã îþi asumi nu doar meritele ºi rezultatele unei campanii mediatice excesive, ci ºi responsabilitãþile pentru mãsurile concrete ce pot afecta un anumit sector, viaþa a mii de oameni.

Astfel, judeþul Galaþi este teatrul unui ºir de evenimente negative cauzate în principal de intrarea în vigoare a unor acte normative emise de cãtre Guvernul României, ºi mã refer în principal la Ordonanþa Guvernului nr. 66/2002.

Dacã la începutul acestei veri Galaþiul ocupa pentru prima datã locul doi privind ponderea ºomajului, rata fiind 13,4%, prin aplicarea actului normativ amintit, care prevedea autodisponibilizãrile, este foarte posibil ca pânã la finele anului în curs sã ocupe un regretabil loc 1. Astfel, la o primã estimare, numãrul ºomerilor va depãºi 45.000, cifrã ce poate reprezenta o ratã a ºomajului de aproximativ 20%.

În aceastã situaþie, un gãlãþean a ajuns sã susþinã alte opt persoane, ale cãror singure venituri le reprezintã diverse forme de asistenþã socialã.

Acest fapt este cu atât mai grav cu cât zona Galaþi Ð Brãila este cea de-a doua mare aglomerare urbanã a þãrii, care concentreazã aproximativ 500-700 de mii de locuitori. În condiþiile în care judeþul Brãila ºi, în special,

municipiul Brãila se confruntã de mai bine de cinci ani cu o gravã crizã economicã, o accenturare a declinului economic ºi social în judeþul Galaþi ar putea transforma întreaga zonã într-o regiune subdezvoltatã, încremenitã în revendicãri fãrã rãspuns.

Cele expuse mai sus mã îndreptãþesc sã atrag atenþia cã este responsabilitatea Guvernului de a utiliza toate pârghiile necesare: economice, financiare ºi sociale pentru a nu transforma zona Galaþi Ð Brãila într-o a doua Vale a Jiului.

Credem cã acest fapt este cu atât mai necesar deoarece reprezintã o chestiune de voinþã politicã, bugetul pe anul 2002 alocând pentru judeþul Galaþi o cotã mai micã a resurselor financiare, comparativ cu anul 2001.

În aceste condiþii, solicit Guvernului sã prezinte în cât mai scurt timp o evaluare a zonei menþionate, precum ºi un plan de mãsuri pentru susþinerea economicã ºi socialã a judeþelor Galaþi ºi Brãila.

Lipsa de transparenþã a Ministerului Administraþiei Publice în organizarea colocviului ”Regionalizarea în RomâniaÒ, Sinaia, 7-8 octombrie 2002.

În perioada 7-8 octombrie 2002, sub auspiciile Ministerului Administraþiei Publice, a Uniunii Naþionale a Consiliilor Judeþene ºi a Congresului Puterilor Locale ºi Regionale din Europa, a fost organizat la Sinaia un colocviu axat pe problematica regionalizãrii în România.

Organizarea acestui colocviu reprezintã una dintre mãsurile din cadrul mai larg al procesului de monitorizare a situaþiei democraþiei regionale în România ºi care a constituit obiectul Raportului de informare asupra democraþiei locale ºi regionale în România, prezentat la Strasbourg cu ocazia celei de-a opta sesiuni a C.P.L.R.E. din aprilie 2002.

Dezbaterile din cadrul acestui colocviu ar fi putut constitui o bunã ocazie pentru clarificarea conceptelor ce stau la baza regionalizãrii, pentru prezentarea principiilor Consiliului Europei în materie de autonomie regionalã, ºi nu în ultimul rând, pentru cunoaºterea experienþelor þãrilor europene ce au constituite astfel de structuri. Ar mai fi putut demonstra voinþa Guvernului P.S.D. de a purta un dialog sincer referitor la un subiect sensibil pentru opinia publicã, cu toate forþele politice reprezentate în Parlament. Nu a fost sã fie!

Organizatorii români Ð M.A.P. ºi U.N.C.J. Ð au ignorat din neºtiinþã, dar ºi cu rea-voinþã conþinutul raportului menþionat anterior, ºi anume stadiul democraþiei locale ºi regionale din þara noastrã.

A discuta un subiect de o mare actualitate dar în acelaºi timp sensibil, prin conotaþiile ce se pot da, datoritã confuziei în termeni, în absenþa parlamentarilor membri în comisiile de administraþie publicã din Senat ºi Camera Deputaþilor, în absenþa primarilor din marile municipii, reprezintã un gest de o gravitate majorã prin consecinþele pe care le poate genera. Organizatorii români au invitat doar miniºtri ºi secretari de stat, doar preºedinþi de consilii judeþene cu cotizaþia pentru uniune plãtitã la zi, cu alte cuvinte doar reprezentanþi ai actualei puteri P.S.D., ºi doar o parte dintre autoritãþile publice implicate în procesul de descentralizare.

Ministerul a ignorat Parlamentul, iar U.N.C.J., celelalte asociaþii din cadrul F.A.L.R. În realitate, s-a demonstrat, dacã mai era necesar, cã actuala putere nu doreºte nici dialogul onest ºi constructiv, nici respectarea principiilor transparenþei ºi a parteneriatului cu cei aleºi la diferite niveluri. Actuala putere ignorã valenþele constructive ale unor astfel de comportamente. Aºa se explicã faptul cã în administraþia publicã reforma stagneazã, iar legi importante ca ºi Statutul aleºilor locali sunt retrimise pentru corecturi la Guvern doar în urma sugestiilor de la Strasbourg.

Este oare necesar ca forurile europene, C.P.L.R.E., A.P.C.E., Parlamentul European sã intervinã aproape constant pentru a corecta stângãciile din actul de guvernare? Nu s-a demonstrat de atâtea ori cã atunci când un proiect de lege, un program de reformã dintr-un anumit domeniu sunt discutate serios, eliminând accentele politicianului, promovarea lor are reale ºanse de succes?

Regionalizarea în þãrile excomuniste din Europa Centralã reprezintã un proces important, consumator de resurse materiale ºi umane. Ea este privitã în primul rând din perspectiva dezvoltãrii durabile, comparabilã cu cea din spaþiul Uniunii Europene. Un astfel de proces nu poate fi tratat superficial doar din orizont guvernamental, pentru a mai bifa un obiectiv din Programul de guvernare al P.S.D..

Prin urmare, considerãm cã lipsa de transparenþã cu care s-a abordat acest subiect în cadrul colocviului organizat de M.A.P. reprezintã mai mult decât o lipsã elementarã de politeþe faþã de Parlament. Este o gafã politicã din lungul ºir al unor astfel de erori ce vor fi sancþionate de electorat la momentul potrivit, adicã la alegerile din 2004.

Având în vedere marile datorii ale spitalelor, conflictul dintre furnizorii de medicamente ºi conducerile spitalelor, iminenþa de a se închide unele spitale pentru cã nu-ºi pot plãti utilitãþile, mã simt obligat sã atenþionez asupra faptului cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu s-a folosit de prerogativele de care dispune pentru a obþine un buget satisfãcãtor pentru anul 2003.

Proiectul de buget de 3,7% din P.I.B. pentru ministerul pe care îl conduce doamna Bartoº este insuficient, având în vedere gravele probleme de sãnãtate existente astãzi în România.

Mã voi referi în continuare la faptul cã însãºi doamna ministru Bartoº a declarat cã mortalitatea generalã (respectiv numãrul de decese la 1.000 de locuitori Ñ are o evoluþie negativã în anul 2002 comparativ cu anul 2001. Creºterea numãrului de decese de la 130.972 în primul semestru al anului 2001, la 142.499 în aceeaºi perioadã a acestui an, are ca efect o creºtere a mortalitãþii generale de la 11,8% la 12,2%.

Cum veþi rezolva aceste grave probleme, inclusiv a mortalitãþii generale din România cu bugetul pe care l-aþi acceptat?

În altã ordine de idei, þin sã vã atrag atenþia cã în condiþiile acestui proiect de buget numãrul de reþete compensate la finele anului 2003 va ajunge la maximum 2, faþã de 6, cât impuneþi în acest moment. În plus, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate (C.N.A.S.) va monitoriza, de la 1 noiembrie, consumul de medicamente, structurat pe tipuri de produse, asigurat, medic de familie ºi farmacist care a onorat reþetele compensate ºi gratuite, tocmai pentru a rezolva insuficienþa mijloacelor financiare.

Pe dumneavoastrã vã intereseazã mai mult sã preluaþi prerogativele legale ale Colegiului Medicilor, sã sancþionaþi administrativ medicii care comit greºeli profesionale ºi sã

controlaþi spitalele din þarã, în loc sã vã preocupaþi de asigurarea condiþiilor tehnico-materiale din aceste spitale.

Din cele anunþate mai sus, reiese ”grijaÒ acestui Guvern al P.S.D. pentru sãnãtatea populaþiei din România.

Apreciez în mod deosebit rãspunsul domnului prim-ministru la o interpelare pe care i-am prezentat-o de la tribuna Camerei Deputaþilor, privitor la Legea maghiarilor de peste graniþã.

Nu mã îndoiesc nici eu ºi nici colegii de mei de partid de bunele intenþii ale Guvernului în aceastã chestiune ºi îmi exprim totala adeziune la modul cum s-a reuºit sã se dezamorseze o stare conflictualã care era gata sã izbucneascã.

Cu regret însã trebuie sã constat cã atât domnul prim-ministru, cât ºi colegii de partid ai Domniei sale considerã cã Partidul România Mare duce o politicã de învrãjbire a etniilor române ºi maghiare ce convieþuiesc în Ardeal. Îl asigur pe domnul prim-ministru ºi Partidul Social Democrat cã scopul nostru este pacea socialã ºi etnicã în toatã România ºi, bineînþeles, mai ales în Ardeal. Problema care ne deranjeazã însã este aceea cã etniei maghiare i se acordã privilegii sau altfel spus i se face o discriminare pozitivã în detrimentul etniei române. Acesta a fost motivul pentru care, în interpelarea amintitã am imputat Guvernului o politicã de discriminare a cãrei victimã este populaþia româneascã din Ardeal.

Concret, vreau sã vã prezint, domnilor colegi, urmãtoarele aspecte:

1) Legea restituirii imobilelor naþionalizate cãtre cultele religioase este o lege datã în exclusivitate în favoarea bisericilor maghiare, la presiunea U.D.M.R.. Conform acestei legi, foarte multe clãdiri din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca au fost date bisericilor maghiare, ºi operatiunea mai continuã. Nenorocirea este cã bisericile care au preluat clãdirile mãresc chiriile nepermis de mult ºi în dispreþul legii Ñ vã stau la îndemânã cu nenumãrate cazuri concrete Ñ, punând în mod deliberat locatarii în situaþia de a ajunge în stradã ºi apoi de a închiria locuinþele unor societãþi comerciale, cu predilecþie maghiare sau unor persoane strãine.

În subsidiar, aº dori sã vã informez asupra aspectului juridic al retrocedãrii unor imobile cãtre bisericile maghiare din Ardeal. Aceste clãdiri au fost construite ºi întreþinute de cãtre Principatul Transilvaniei sau de cãtre Imperiul Austro-Ungar din contribuþia publicã Ñ majoritatea cetãþenilor Principatului sã nu uitãm cã erau români. În anul 1918, România Mare a plãtit bani grei Ungariei Ð succesoarea de drept a Imperiului Austro-Ungar Ð drept despãgubiri pentru toate imobilele preluate dupã actul de la Trianon.

Propun domnului prim-ministru formarea, în fiecare localitate unde se revendicã imobile de cãtre bisericile ungureºti, a unei comisii mixte de istorici ºi juriºti care sã caute în arhive actele prin care se dovedeºte construirea ºi întreþinerea acestor clãdiri de-a lungul secolelor pânã în anul 1918 din banii publici.

În interpelarea pe care am adresat-o domnului prim-ministru am semnalat desele încãlcãri la Cluj-Napoca a memorandumului semnat cu Guvernul Ungariei. Informaþiile sunt uºor de verificat; ele vin de la oamenii de pe stradã, care nu sunt membri P.R.M., ºi care sunt deranjaþi de atitudinea sfidãtoare a U.D.M.R. în acest sens.

2) Exprimãm aici durerea ºi necazul membrilor partidului din care fac parte pentru cã duºmanii declaraþi ai þãrii ºi ai poporului român Ñ cazul primarului din Sfântu Gheorghe, cazul prefecturii din Covasna, cazul doliului declarat în secuime cu ocazia sãrbãtorii noastre naþionale Ñ nu au fost pedepsiþi pentru infracþiunile evidente comise, ci doar ”mustraþiÒ de cãtre reprezentanþii Guvernului. În România, legea nu este egalã pentru toþi? Maghiarilor infractori nu li se aplicã prevederile Codului penal? Sunt convins cã dacã în Bucureºti un cetãþean român de etnie românã ar fi dat jos de pe clãdirea primãriei drapelul naþional, ar fi fost pedepsit cu ani grei de puºcãrie! Dar acest lucru nu se petrece ºi la Covasna. De ce oare?

Vã rog foarte mult sã înþelegeþi corect demersul meu. Nu am nimic nici eu ºi nici colegii mei de partid cu cetãþenii români de etnie maghiarã, deoarece noi, românii din Ardeal, convieþuim excelent cu maghiarii. Supãrarea mea ºi a românilor din Transilvania se îndreaptã împotriva iredentiºtilor ºi extremiºtilor din U.D.M.R., care ne sfideazã ºi incitã la învrãjbire interetnicã.

Sunt mâhnit cã, în rãspunsul domnului prim-ministru dat la interpelarea mea, noi, membrii P.R.M., suntem consideraþi extremiºti. Poate cã unele luãri de poziþie sau declaraþii, dar puþine ºi izolate, ar putea avea o asemenea tentã, dar nu se poate generaliza cazul în toatã masa membrilor sau simpatizanþilor P.R.M.. Poziþii asemãnãtoare, poate chiar identice cu ale noastre, privitoare la manifestãrile extremiste ºi iredentiste ale conducãtorilor U.D.M.R. au ºi alte partide (P.D., P.N.L. etc.), însã la ei nu sunt considerate extremiste, ci conjuncturale. Regretabil este faptul cã acþiunile noastre nu sunt cântãrite cu aceeaºi unitate de mãsurã.

Regret cã unii domni din conducerea P.S.D., în frunte cu domnul prim-ministru, nu încearcã sã ne cunoascã ºi sã ne înþeleagã. Noi nu suntem ºi nu vrem sã fim decât niºte buni români ºi atât. Unde este aici extremismul?

Vã asigur cã în þara noastrã extremismul se manifestã într-un singur focar, în acela în care se boceºte pe toate drumurile urmãrile Tratatului de la Trianon.

Oamenii de ºtiinþã, profesori renumiþi, cercetãtori de talie internaþionalã recunosc extremismul naþionalist în iredentismul maghiar. Noi nu facem altceva decât sã punem în evidenþã acest adevãr. Cui nu îi place?

3) Dacã noi suntem naþionaliºti extremiºti, aºa cum ne considerã domnul prim-ministru, înseamnã cã o datã cu noi sunt extremiºti ºi cei peste 3.000.000 de români care ne-au votat. Dacã este aºa, atunci trebuie cu toþi sã ne regândim doctrinele politice ºi concepþiile despre ceea ce este naþionalism ºi extremism.

Dacã noi, cei de la P.R.M., suntem naþionaliºti, extremiºti, atunci ce au fost Nicolae Iorga, Titulescu, Iuliu Maniu, Ciceo Pop, Vasile Goldiº, Cãlinescu, Brãtienii, memorandiºtii, a cãror concepþie naþionalistã o aplicãm neschimbatã?

Doresc sã vã asigur pe toþi cã aºa-zisul nostru extremism de care ne acuzã domnii guvernanþi se întinde peste toatã Transilvania ºi a trecut ºi Carpaþii. Vã asigur cã acest ”extremismÒ va rãbufni îngrijorãtor pentru adversarii noºtri la alegerile din 2004.

Vreau sã asigur Guvernul României ºi pe domnul prim-ministru cã fac aceastã declaraþie politicã doar pentru a rãspunde la acuzaþiile fãcute în rãspunsul pe care l-am primit la interpelarea mea.

Intenþia mea este de a vã face sã înþelegeþi, domnule prim-ministru ºi stimaþi colegi din P.S.D., cã noi nu vã suntem duºmani, cã apreciem tot ce faceþi bun pentru þarã ºi acest oropsit popor român, ºi faceþi, dar ºi criticãm, ca un partid de opoziþie important ce suntem, tot ce credem noi cã faceþi rãu.

Daþi-ne voie sã avem ºi noi pãrerile noastre de opozanþi, nu ne bãgaþi de fiecare datã pumnul în gurã atunci când încercãm sã ne facem cunoscute public pãrerile noastre despre guvernarea dumneavoastrã, deoarece o asemenea atitudine nu este democraticã, ci, dimpotrivã, extremistã, or dumneavoastrã vã consideraþi democraþi ºi luptaþi împotriva extremismului. Se pare însã cã numai împotriva ”extremismuluiÒ Partidului România Mare.

Noi apreciem în mod deosebit efortul pe care guvernanþii îl fac pentru a depãºi aceastã perioadã grea prin care trecem. Apreciem în mod deosebit de sincer efortul pe care guvernanþii îl fac de a ne integra în structurile euroatlantice ºi am fost întotdeauna ºi vom fi alãturi de ei în aceste demersuri.

Repet, domnilor colegi din P.S.D., dorim sã vã ajutãm în demersurile ce le faceþi pentru a situa þara ºi poporul român acolo unde ele au dreptul legitim: în Europa. Dar încetaþi, pentru numele lui Dumnezeu, sã mai consideraþi partidul nostru extremist. Lãsaþi-ne sã ne exprimãm pãrerile aºa cum ºtim noi mai bine ºi credeþi în intenþiile noastre bune. Nu trebuie sã vedeþi numai rãul din acþiunile noastre. Vã rog sã vedeþi ºi ce se ascunde în dosul cuvintelor. Consideraþi-ne niºte oameni normali, care încearcã un exerciþiu politic legal ºi în interesul poporului român. Dacã ceea ce facem nu este bun, fiþi sigur cã electoratul ne va sancþiona, dar trebuie sã vedeþi în noi parteneri de dialog, de lucru, de acþiune.

Noi vrem, domnilor, ca românii sã fie egali în þara lor. egali ºi liberi, dar dumneavoastrã, domnilor guvernanþi, printr-o pãguboasã politicã a concesiilor în favoarea unei precare susþineri parlamentare, ne-aþi fãcut pe unii mai ”egaliÒ decât alþii.

ªi pentru a argumenta acest ultim deziderat, voi da un singur exemplu: copilul unui cetãþean de etnie românã se chinuie sã intre la o facultate deoarece are o singurã ºansã, ºansa facultãþii în limba românã. Ungurii au posibilitate de a alege între o facultate în limba românã ºi alta în limba maghiarã. De notat cã secþiile de limba maghiarã, din greu susþinute de la bugetul statului, abia îºi gãsesc în fiecare an candidaþi pentru a-ºi ocupa locurile, ºi vã asigur cã la aceste facultãþi nota 5,00 este suficientã pentru a intra în facultate, pe când la facultãþile de limba românã, cu acelaºi profil, se intrã cu note peste 8,00 sau 9,00. Mai adaug aici faptul cã, dupã ce copiii absolvesc aceste facultãþi pe banii contribuabililor români, ei se duc sã lucreze aproape exclusiv în Ungaria.

În acest caz, am dreptul sã fiu revoltat ºi nemulþumit de politica de discriminare a românilor din Transilvania.

Cu convingerea cã voi fi bine înþeles în acest demers, vã mulþumesc anticipat.

”Proporþionalitate politicã.Ò

Au început cursurile noului an ºcolar. Copiii vin cu drag la ºcoalã. Ei vin cu maºinile noi, colorate, ºi fiecare cãlãtorie este ca o excursie pe lângã ”ºcoala vecheÒ, acum muzeu sau bar. Pe bancã îi aºteaptã cornul cu lapte ºi o etichetã cu numele binefãcãtorului Ð Guvernul României. Aºa ar începe un ºcolar mic prima lui compunere. Dar el, micuþul, nu ºtie ce drepturi are. De aceea, mulþumeºte din inimã ”partidului ºi GuvernuluiÒ pentru ceea ce i sã dã. Astfel se face propagarea de la ”om la omÒ a recunoºtinþei faþã de conducãtorii iubiþi. Nu ºtie cã acestea sunt de fapt din banii lui mãmica ºi tãticu luaþi de partid ºi de Guvern ca taxe ºi impozite ºi cã de aceea nu poate mama sã îi punã pacheþelul cu mâncare de acasã. Desigur, nu vorbesc despre ”micuþiiÒ ce provin din ”elita societãþii noastreÒ: clienþi politici, politicieni, afaceriºti, profitori, recuperatori, delapidatori ºi alþii asemenea. Aceºtia sunt aduºi cu maºina de serviciu la ºcoalã ºi îºi fac cumpãrãturile în dolari sau euro. Doar toate au un loc ºi un rost în politicã.

Astfel se face cã în judeþul Bistriþa-Nãsãud, conform datelor fãcute publice de Direcþia de Sãnãtate Publicã, 415 ºcoli au primit avize sanitare de funcþionare, dar 138, însemnând 25% din unitãþile de învãþãmânt supuse atenþiei, nu corespund normelor pentru a obþine aceste avize. Dacã în cele 4 oraºe ale judeþului nu sunt autorizate 19 unitãþi de învãþãmânt, aceasta înseamnã 13 ºcoli ºi 6 grãdiniþe cu program normal, în localitãþile judeþului nu au autorizaþii sanitare 119 unitãþi, însemnând 48 de ºcoli ºi 70 de grãdiniþe, adicã 86,2% dintre cele care nu satisfac condiþiile sunt din mediul rural. Cauzele care determinã aceastã situaþie, ºi nu de ieri, de astãzi, sunt lipsa apei potabile la 69 de unitãþi ºcolare, grupuri sanitare necorespunzãtoare, la 14 unitãþi, starea proastã a clãdirilor, la 35 de unitãþi etc. De reþinut cã 70 de unitãþi ºcolare sunt de fapt case vechi deteriorate, improprii procesului de învãþãmânt. În acelaºi ”spaþiuÒ al învãþãmântului, tot la început de an ºcolar, s-au efectuat controalele medicale ale elevilor. În judeþ au fost examinaþi 25.267 elevi în mediul urban ºi 20.469 în mediul rural. Cu afecþiuni au fost depistaþi 284 în oraºe ºi 390 la sate, cu scabie (râie) au fost gãsiþi 11 la oraº, 10 la sate, iar cu pãduchi, 135 în urban ºi 151 în rural. Copiilor li s-au dat tratament ºi, corespunzãtor afecþiunii, vor putea reveni în mediul ºcolar numai cu avizul medicului de familie. Se poate constata un uºor ”avantajÒ al mediului rural la toate capitolele, ceea ce corespunde de fapt ºi cu datele privind starea unitãþilor de învãþãmânt. Poate cã nu este situaþia cea mai dramaticã din þarã; ba, la un moment dat, se poate spune cã este normalã, chiar dacã nu sunt lucruri fireºti pentru acest timp. Desigur cã au fost stabilite termene pentru înlãturarea deficienþelor, dar cât depinde de posibilitãþile locale ºi cât de bunãvoinþa ”celor de susÒ rãmâne o problemã de propagandã politicã viitoare faptul cã lucrurile vor sta aºa, se poate deduce din datele propuse pentru bugetele ministerelor pentru anul viitor. Se vor face desigur multe discuþii pe marginea celor propuse. V-ar surprinde dacã aþi afla cã aproape 25% din buget ar fi la capitolul ”la dispoziþia GuvernuluiÒ?

Este firesc sã existe o rezervã pentru cazuri excepþionale. Nu este normal ca aproape un sfert din buget sã facã obiectul unor conjuncturi ºi interese propagandistice, ca binefaceri adresate unor categorii sociale sau zone geografice ori pe baza altor criterii de partid. Sãlile de sport sunt foarte bune, dar, nu lângã ºcoli, care nu au apã, grup sanitar, sau sunt pe cale de a se dãrâma, ºi nu pentru copiii cu scabie ºi pãduchi. Desigur cã nici nu aþi vãzut aceste sãli lângã acele zise ºcoli, ci sunt lângã cluburi sportive care fac afaceri, lângã palate de justiþie, bãnci ºi alte lãcaºuri înmãrmurate. De ce nu ar putea avea în mod planificat, prin buget, dreptul la o

parte din sumele rezervate: Învãþãmântul Ð pentru a face ºcoli, Sãnãtatea Ð pentru a nu mai exista scabie ºi pãduchi, Mediul Ð pentru a nu mai avea poluare, I.M.M.-urile Ñ pentru a consolida o clasã de mijloc ºi a nu mai avea cerºetori?

Pentru cã atunci nu ar mai avea de unde sã se manifeste generozitatea personalã, intervenþia politicã, favoritismul recompensat, lozincile de tip stalinist privind veºnica recunoºtinþã faþã de cel mai inteligent sau cel mai bun ori cel mai iubit fiu al poporului sau toate deodatã, ºi produs al partidului.

”Tovarãºi Ñ de Guvern, desigur Ñ, trebuie sã luptãm pentru un buget cât de mare pentru a avea la dispoziþia Guvernului cât mai mult, pentru a putea face o propagandã cât mai puternicã. Acesta este legea proporþionalitãþii politice.Ò Ar putea fi lozinca pentru lansarea Legii bugetului pe 2003.

## Onorat auditoriu,

Primele date comunicate oficial referitoare la recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor efectuat în primãvara acestui an au relevat schimbãri cu consecinþe semnificative în planul indicatorilor economici.

Deºi datele prezentate de statisticieni sunt de ordin general ºi au caracter provizoriu, tendinþele ºi salturile cantitative sunt certe, iar influenþa lor asupra evoluþiilor economico-sociale dã de gândit.

Chiar înaintea încheierii analizei complete a datelor primare se contureazã ideea cã ultimul deceniu a fost unul dintre cele mai grele din istoria României în timp de pace.

Cea mai importantã modificare constatatã la recensãmânt, faþã de situaþia din 1992, o reprezintã scãderea cu circa un milion de persoane a populaþiei stabile, pânã la cifra provizorie de 21.698.181 locuitori. Numãrul cetãþenilor de etnie românã s-a diminuat cu 4,9%, sub pragul de 20 de milioane de persoane, iar cel al cetãþenilor români de altã etnie a scãzut cu 4,7% (pânã la 19.409.400 de locuitori, ºi respectiv 2.288.782 locuitori). Situaþia este gravã, cu consecinþe pe termen lung. În toatã Europa, doar Ucraina (-5,1%) ºi Bulgaria (-3,9%) au mai suferit un asemenea proces.

Un recul important, cu dispariþia fizicã a mai mult de un român din 25 în decurs de un deceniu, merita o atenþie mai mare din partea autoritãþilor, figurând la pasivul tuturor guvernãrilor postdecembriste.

Nu este o simplã chestiune de aritmeticã demograficã, pe principiul: ”Dacã suntem mai puternici, cu atât mai bineÒ. A fost afectatã însãºi capacitatea productivã a þãrii, a scãzut numãrul producãtorilor ºi consumatorilor de bunuri ºi servicii. Potrivit statisticilor internaþionale, România se situa la începutul acestui mileniu pe locul 44 din lume ca populaþie, imediat dupã Uganda, Nepal ºi Irak ºi cu puþin peste R.P.D. Coreeanã, Malaiezia ºi Afganistan. Tendinþa actualã ne duce spre locul 60 în 2020, sub Sri Lanka, Niger ºi Burkina Faso ºi înaintea unor þãri precum Cambodgia ºi Mali.

Se ºtie faptul cã fenomenele demografice predeterminã volumul resurselor de muncã disponibile, anunþând modificãrile pe piaþa forþei de muncã cu un decalaj de circa 20 de ani în avans. Pentru prima oarã în istoria României, populaþia activã a scãzut pe timp de pace, o datã cu reducerea populaþiei totale, fãrã a mai vorbi despre degradarea biologicã: subnutriþie, înrãutãþirea asis- tenþei medicale, creºterea morbiditãþii ºi a mortalitãþii, degradarea moralã (creºterea criminalitãþii ºi a corupþiei), degradarea profesionalã: scãderea ratei de activitate ºi a celei de ocupare, exodul de creiere ºi degradarea educaþionalã: abandonul ºcolar, reducerea pregãtirii, inadecvarea învãþãmântulu la cerinþele de pe piaþa muncii.

Cifrele constatate la recensãmânt ar fi trebuit, dupã toate regulile de bun-simþ, sã provoace stupoare. Toatã lumea ºtie, inclusiv statistica oficialã, cã sunt circa 22,4 milioane de români, ceva mai puþini decât în 1992. Eroarea cu care s-a lucrat ºi care a fost identificatã dupã numãrãtoarea care a dat aproximativ 21,7 milioane de persoane este ciudat de mare, cei 3,3% depãºind chiar obiºnuitul 32% din sondajele de opinie. Este interesant cã la sondajele electorale au dat rezultate mult mai aproape de realitate decât anchetele din rândul populaþiei. Dacã luãm o broºurã cu populaþia României, citim cã populaþia a scãzut în perioada 1997/2001 cu 20/40.000 de persoane pe an. Milionul lipsã la apelul din 2002 ne aratã de media anualã a fost de 100.000 de persoane, adicã depopularea þãrii a avut loc acum de trei ori mai repede decât se ºtia. În aceste condiþii, apare ºi mai bizar cã numãrul membrilor din familie a fost subevaluat în toate statisticile ºi calculele guvernamentale referitoare la necesarul de consum al fiecãrei familii.

Altã modificare semnificativã este cea a reducerii substanþiale a ponderii populaþiei urbane, de la 54,3% la 52,7%, concomitent cu majorarea populaþiei rurale, de la 45,7% la 47,3%. Acest fapt indicã o deplasare în sens contrar apropierii de structura înregistratã în Uniunea Europeanã. Faptul cã de la 29%, în 1990, s-a ajuns la 42% a ponderii populaþiei ocupate în sectorul primar indicã un proces accentuat de agrarizare.

Datele aratã o involuþie spre structurile feudale ºi autoconsum. În ceea ce priveºte recensãmântul locuinþelor, datele sunt extrem de interesante, deºi pe cu totul altã cale decât cea preconizatã în 1989, a fost atinsã ºi depãºitã suprafaþa locuibilã de 14 m[2] de persoanã, cu un spor de 23,5%.

Statisticile aratã o creºtere cu 451,4 mii a numãrului de locuinþe (+4,5% oraºe ºi +7,5% la sate).

Distribuþia haoticã a spaþiilor de locuit a creat o situaþie în care spaþiile excedentare coexistã cu penuria de apartamente.

La fel ca în cazul multitudinii de vile ºi case de vacanþã construite din bani negri ºi care constituie partea vizibilã a înfloritoarei economii subterane, puþini ºi-au pus problema posibilitãþilor de întreþinere a spaþiilor de locuit peste nivelul mediu.

Practic, s-a ajuns în situaþia frecventã ca aceia care au spaþii de locuit sã nu le poatã întreþine, iar cei care ar avea bani sã le întreþinã sã nu aibã spaþiile.

Blocurile României sunt pline de pensionari, care ocupã spaþii de douã sau de trei ori mai mari, sub salariul mediu pe economie, ºi se plâng cã este scumpã gigacaloria.

Datele fãcute publice în urma recensãmântului populaþiei ºi locuinþelor reflectã consecinþele politicilor sociale din ultimii zece ani ºi lipsa de perspectivã în abordarea de la momentul conceperii lor.

Acumulãrile cantitative au generat importante mutaþii calitative care, pe mãsurã ce vor fi diagnosticate corect, ar trebui sã ducã la modificãri substanþiale în acþiunile statului, îndeosebi prin prisma consecinþelor pe termen lung.

Acestea se impun de urgenþã, cu atât mai mult cu cât primele rezultate indicã anii Ô90 drept una dintre cele mai distructive ºi dezagregante perioade din istoria României.

”O nouã povarã asupra contribuabililorÒ.

Aproape trei milioane de cetãþeni se aflã abonaþi la cea mai popularã sursã de informare ºi divertisment din România, televiziunea prin cablu.

Comisia de mediere Senat Ð Camera Deputaþilor a întocmit raportul final privind Legea cinematografiei, care a fost înaintat celor douã Camere. În urma votului comisiei, art. 15 lit.g), care prevedea o contribuþie de 5% din încasarea taxelor de abonament pentru recepþia prin cablu a emisiunilor televizate, a fost eliminat.

Membrii comisiei de mediere au sesizat în mod evident incompatibilitatea dintre tehnologia CATV, care constituie un simplu mijloc tehnic de transmitere a semnalului electronic ºi finanþarea Fondului cinematografiei. În timp ce în Camera Deputaþilor raportul a fost votat în unanimitate, la Senat, domnul senator Sergiu Nicolaescu a reuºit sã introducã în lege contribuþia de 5% din încasãrile operatorilor de cablu.

Vã rog sã îmi permiteþi sã evidenþiez câteva argumente care susþin eliminarea contribuþiei cabliºtilor la Fondul cinematografiei:

Ñ Eventuala obligare a operatorilor de cablu de a contribui la Fondul cinematografiei ar afecta liberalizarea comunicaþiilor din 2003, unul dintre elementele importante ale Programului de guvernare ale cabinetului Adrian Nãstase. Aceasta datoritã faptului cã o parte semnificativã din profitul operatorilor de cablu nu ar mai putea fi utilizatã pentru modernizarea reþelelor de telecomunicaþii, ci ar fi alocatã Fondului cinematografiei. La momentul actual, toþi operatorii mari de cablu sunt implicaþi în proiecte ample de modernizare a reþelelor, pentru a putea oferi servicii de telecomunicaþii ºi transmisie de date. Astfel, contribuþia la Fondul cinematografiei ar diminua resursele financiare disponibile ºi, în consecinþã, o mare parte dintre proiectele de investiþii ar fi anulate.

Aceste contribuþii la Fondul cinematografiei îi vor determina pe operatorii de cablu sã mãreascã abonamentele lunare, fapt ce va fi perceput ca un nou impozit al statului asupra contribuabilului ºi ar avea ca efect ºi creºterea pirateriei în domeniu.

Ñ Abonamentul la cablu este un serviciu opþional, iar plata acestui serviciu nu trebuie grevatã de costul altui serviciu/impozit.

Ñ Taxa pentru Fondul naþional al cinematografiei s-ar adãuga la taxele existente ºi la drepturile de autor: 1,2%, muzica, 4,5%, film, 1,1%, artiºti interpreþi, 1,2%, fonograme plãtite de operatorii de cablu.

Prin prevederile ei, legea ar consfinþi colectarea de bani de la cei mulþi (contribuabili) ºi alocarea lor cãtre un grup restrâns de creatori de filme.

Sunt pentru sprijinirea cinematografiei, dar nu pentru aplicarea discriminatorie a impozitului pentru jumãtate din deþinãtorii de televizoare prin cablu din totalul de 6,4 milioane de deþinãtori de aparate.

Aplicarea noului impozit ar putea duce la creºterea neîncrederii investitorilor strãini în domeniul dinamic al comunicaþiilor, în care forþa motrice au reprezentat-o întreprinzãtorii privaþi. Asemenea contribuþii vin în contradicþie cu directivele Comisiei Europene în domeniul audiovizualului. În vederea integrãrii europene, asimilarea legislaþiei în vigoare, dublatã de reducerea fiscalitãþii, în vederea stimulãrii investiþiilor, reprezintã un principiu de bazã.

## **Domnul ªtefan Baban:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

”Legea finanþelor publice versus sistemul sanitarÒ

Potrivit finanþelor publice, de la 1 ianuarie 2003, directorii de spitale care vor depãºi bugetele alocate vor face închisoare sau vor primi amenzi de zeci de milioane de lei. Aceasta, în condiþiile în care, anual, spitalele sunt subfinanþate, fapt pentru care sunt nevoite sã se îndatoreze.

În aceste condiþii draconice, spitalele ar putea rãmâne fãrã directori, deoarece conform textului de lege susmenþionat, sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevãzute, în cadrul cãrora se angajeazã, se ordonanþeazã ºi se efectueazã plãþi reprezintã limite maxime care nu pot fi depãºite. Nerespectarea acestor prevederi constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare sau amendã.

Nu avem nimic de comentat în ceea ce priveºte textul legii. Cunoaºtem cu toþii cazurile unor unitãþi sanitare mari risipitoare de fonduri, care nici pânã în ziua de azi nu au putut da explicaþii despre cheltuirea banilor ºi ai cãror directori ºi-au cumpãrat maºini luxoase sau au dobândit proprietãþi importante în perioada de directorat. Problema gravã este cã în fiecare an spitalele primesc fonduri care sunt insuficiente atât ca fundamentare, cât ºi ca alocare, deoarece chiar principalii ordonatori de credite sunt cei care înjumãtãþesc sumele, din motive mai mult sau mai puþin întemeiate, ceea ce duce la acumularea datoriilor. Astfel, în primul semestru al anului 2002, sistemul sanitar are datorii de peste 6.000 miliarde de lei, 76% din ele fiind reprezentate de medicamente ºi materiale necesare.

Pentru a respecta legea, existã alternative pe care directorii de spitale vor fi nevoiþi sã le aplice, dacã nu vor sã facã închisoare sau sã plãteascã amenzi serioase; diminuarea raþiei de mâncare a bolnavilor, ºi aºa destul de redusã, micºorarea salariilor cadrelor medicale, ceea ce ar duce la miºcãri sociale ºi la nerespectarea legii salarizãrii sau în, ultimul stadiu, la renunþarea la administrarea tratamentului pentru bolnavi. Dar, cum aceºti medici au fãcut un jurãmânt, cred la ultima variantã nu va fi acceptatã.

Deºi anul acesta, la bugetul asigurãrilor de sãnãtate s-a colectat mai mult decât era planificat, totuºi la rectificarea bugetarã, din august 2002, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a primit doar a ºaptea parte din ceea ce a solicitat, iar în proiectul bugetului de stat pe anul 2003 i se va aloca, ca de obicei, de cãtre Ministerul de Finanþe, care este gestionarul fondurilor de asigurãri de sãnãtate, un procent redus. Acest lucru ne face sã credem cã instituþia care a participat la elaborarea Legii finanþelor publice ºi care þine la ciorap banii sãnãtãþii este cea care cere sancþionarea atât de drasticã a directorilor de spitale.

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Permiteþi-mi sã deschidem a doua parte a ºedinþei de astãzi, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 283. 61 sunt absenþi, dintre care 21 participã la alte acþiuni.

Asearã am întrerupt lucrãrile la dezbaterea proiectului Legii pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

V-aº propune sã continuãm, înaintea votului final, cu acest proiect, pentru a-l putea supune ºi pe el votului final, ºi, dacã timpul ne mai permite pânã la începerea ºedinþei de vot final, v-aº ruga sã fiþi de acord sã luãm în dezbatere ºi rapoartele de mediere.

Aº vrea sã vã prezint înalþi oaspeþi. Ne viziteazã þara ºi se aflã în sala de ºedinþã domnul Anton Cottier, preºedintele Consiliului Statelor Confederaþiei Elveþiei. Vã rog sã îl salutãm.

Pentru a nu vã simþi ameninþate poziþiile Camerei Deputaþilor, vreau sã vã spun, ca amuzament, cã domnul preºedinte Cottier ne-a încurajat sã pãstrãm actualul sistem bicameral, pentru cã este mai sigur pentru democraþie.

- Vã mulþumesc încã o datã, distinse domnule

- preºedinte.

- Stimaþi colegi,

- Ieri am ajuns la alin. 7 de la art. 19.

- La alin. 7, pânã la lit.e), comisia nu a avut nici o

- obiecþiune. Vã întreb dacã aveþi dumneavoastrã de fãcut observaþii la alin. 7 lit.a), b), c) ºi d)? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La lit.e), vã rog sã urmãriþi amendamentul de la

- punctul 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate.

- Dupã lit.e), comisia propune amendamentul de la

- punctul 19, pagina 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se adoptã amendamentul ºi se introduce alin. 7[1] . Alin. 8, 9, 10, 11 ºi 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.

- La alin. 13, urmãriþi amendamentul de la punctul 20.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate, ºi se modificã alin. 13.

- La alin. 14, comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dum-

- neavoastrã.

- Votat în unanimitate.

- Dupã alin. 14, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la

- punctul 21. Comisia propune un alineat nou, alin. 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Amendamentul a fost adoptat, ºi se introduce alin. 15.

- La art. 20 alin. 1, 2, 3 ºi 4, comisia nu a fãcut

- obiecþii. Nici dumneavoastrã.

- Votat în unanimitate.

- La alin. 5, urmãriþi amendamentul de la punctul 22.

- Nu sunt obiecþiuni.

- Amendamentul de la punctul 22 a fost votat, ºi se

- modificã art. 20 alin. 5.

- La art. 20 alin. 6, urmãriþi amendamentul de la

- punctul 23. Nu sunt obiecþiuni.

- Amendamentul a fost admis, ºi se modificã alin. 6. Alin. 7 ºi 8. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi

- dumneavoastrã? Nu.

- Votate în unanimitate.

- Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 21, 22, 23, 24, 25 ºi 26. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

- La art. 27 alin. 1, urmãriþi amendamentul de la

- punctul 24, pagina 9. Nu sunt obiecþiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate, ºi se modificã alin. 1.

La art. 27 alin. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 25. Nu sunt obiecþiuni.

Amendamentul a fost votat, ºi se modificã art. 27 alin. 2 în mod corespunzãtor.

La art. 27 alin. 3, comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 27 în ansamblu va avea alcãtuirea rezultatã din modificarea alin. 1 ºi 2 ºi votarea alin. 3 în formula Senatului.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 28 ºi 29. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 30 ºi 31. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Anexa la proiectul de lege care cuprinde salarizarea Oficiului pentru Prevenirea ºi Combaterea Spãlãrii Banilor.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la - punctul 26 care modificã uºor anexa votatã de cãtre Senat? Nu.

Preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã fiþi de acord cu unele modificãri de ordin redacþional. La anexã, la punctele 1 ºi 2, la denumirea coloanei a 4-a, propunem sã se înlocuiascã denumirea ”poziþia cu care se asimileazãÒ ºi denumirea ”salarizarea asimilatãÒ cu denumirea ”reglementarea legalã în funcþie de care se stabileºte salarizareaÒ.

Deci este vorba de înlocuirea a douã titluri cu ”reglementarea legalã în funcþie de care se stabileºte salarizareaÒ. M-am consultat ºi cu staff-ul tehnic de la Direcþia de legislaþie, ºi se pare cã au dreptate.

Vã rog sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles, domnule preºedinte.

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu aceastã propunere de reformulare a capului de coloanã Ð înlocuirea cu sintagma ”reglementarea legalã în funcþie de care se stabileºte salarizareaÒ?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege.

Stimaþi colegi,

Observ cã timpul ne permite sã luãm în dezbatere ºi rapoartele de mediere.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite toþi colegii sã intre în salã, pentru a putea parcurge ºi lista votului final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere. La punctul 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 2, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 3, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 5 ºi 6, textele Camerei Deputaþilor. Nu se supun dezbaterii ºi nici votului, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Punctul 7, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 8, 9 ºi 10, textele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Punctul 11, textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

- Punctul 12, textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dez-

- bateri ºi nici vot.

Punctele 13 ºi 14, textele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

- Punctul 15, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 16, textul Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate. Punctul 17, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Punctul 18, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

- Punctele 19, 20 ºi 21, textele Camerei Deputaþilor. Nu

- se dezbat.

Punctul 22, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 24, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs acest raport de mediere, pe care îl vom supune în ºedinþa de astãzi votului final.

Încã o datã vã rog insistent sã poftiþi în sala de ºedinþã.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

- Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere. La punctul 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 3, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 5, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 6, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 8, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 9, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 10, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 11, varianta Senatului. Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 13, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 14, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 15, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 16, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 17, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 18, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 19, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 20, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 21, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 22, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 23, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 24, varianta Senatului. Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 25, varianta Senatului. Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 26, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Am parcurs punctele raportului de mediere ºi îl vom supune în ansamblu votului dumneavoastrã final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

La punctul 1, cu privire la reprezentarea sau prezentarea pãrþilor în faþa comisiei, comisia de mediere ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 3, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate. Punctul 5, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 6, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 7, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii partidelor politice.

Punctul 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 3, tot text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 5, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 6, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 8, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 9, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Stimaþi colegi,

Vã rog sã pãstraþi liniºtea, pentru a putea parcurge textele raportului de mediere cu atenþia care se impune.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind mãsurile de prevenire ºi rãspândire a maladiei SIDA în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Punctul 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 2, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite colegii în salã, pentru cã urmeazã ultimul raport de mediere ºi, dupã aceea, vom începe lista de vot final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului.

Punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii.

Punctele 2, 3, 4 ºi 5, tot variantele Camerei Deputaþilor.

Punctul 6, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 7 ºi 8, variantele Camerei Deputaþilor.

- Punctul 9, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Punctele 10, 11 ºi 12, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat.

Punctele 13, 14 ºi 15, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat.

- Punctul 16, text comun. Nu sunt obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 17, 18 ºi 19, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 20 ºi 21, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat.

- Precizez cã la punctul 21 existã un text comun pentru

- lit.o). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

- Punctele 22, 23 ºi 24, textele Camerei Deputaþilor. Nu

- se dezbat.

- Punctele 25, 26, 27 ºi 28, textele Camerei Deputaþilor.

- Nu se dezbat ºi nu se

## Stimaþi colegi,

La punctul 12, este o ordonanþã prin care se cere modificarea articolului 6 din Ordonanþa nr. 143 privind ajutorul de stat. S-a introdus o sintagmã nouã ”întreprindere publicãÒ ºi, în acest context, au apãrut discuþii foarte mari, pentru cã în aceastã ordonanþã, nr. 143, privind ajutorul de stat nu existã aceastã sintagmã de ”întreprindere publicãÒ. În acest context, ieri, domnul secretar de stat Oanã de la Ministerul de Finanþe ne-a solicitat sã refacem raportul respectiv pentru cã aceastã sintagmã de ”întreprindere publicãÒ apare într-o ultimã directivã la care Ministerul de Finanþe doreºte neapãrat sã alinieze textul respectiv, deci trebuie fãcutã o discuþie suplimentarã în cadrul comisiei, împreunã cu iniþiatorul.

În acest context, rugãm, domnule preºedinte, sã se aprobe restituirea raportului pentru raport suplimentar la comisie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul? De acord.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, lege cu caracter organic, articolul 74 alineatul (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 223 voturi pentru. Împotrivã? 47 voturi împotrivã.

Abþineri? Aveþi abþineri acolo? O abþinere.

Cu 223 voturi pentru, 47 împotrivã, o abþinere, s-a adoptat aceastã lege.

Domnul Vãsãlie Moiº doreºte o intervenþie pentru a motiva votul negativ al Partidului România Mare. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare a votat împotriva acestui proiect de lege, fiind consecvent cu propria lui politicã. Noi suntem pentru modificarea

legislaþiei care reglementeazã aceastã putere judecãtoreascã, în ansamblul ei. Nu suntem de acord cu tot felul de proiecte care nu fac altceva decât sã adânceascã confuzia.

Al doilea motiv pentru care nu am votat acest proiect de lege este faptul cã noi nu am fost de acord nici cu Parchetul Naþional Anticorupþie, ci dorim, în aceastã þarã, o legislaþie consecventã, o legislaþie unitarã care sã reglementeze domeniul puterii judecãtoreºti, care sã-i asigure independenþa faþã de elementul politic.

Pentru aceste douã considerente, am votat împotrivã.

## Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Revenim!

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Procedurã, ridicã procedurã domnul Lucian Bolcaº.

O singurã problemã: ordinea dezbaterilor ºi ordinea la votul final este aprobatã ºi bãtutã în cuie. Nu poate sã fie modificatã decât prin acordul plenului. Dacã doriþi ca sã se sarã peste acest proiect de lege, vã rog sã supuneþi votului plenului.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Era la nr. 13 ºi cred cã, din superstiþie, am sãrit peste ea. E vorba de o greºealã.

Revin la punctul 13, proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice Ð lege cu caracter ordinar, articolul 74 alineatul (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 222 voturi pentru. Împotrivã? 36 voturi împotrivã.

Abþineri?

Am rugãmintea sã nu aplaudaþi în timpul numãrãrii voturilor!

27 abþineri.

Cu 222 voturi pentru, 36 voturi împotrivã, 27 abþineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Domnule deputat Haºotti, nu, în primul rând cã e doamnã ºi, în al doilea rând, mi se pare cã a ridicat mâna înaintea dumneavoastrã.

Doamna Ionescu.

Explicaþi votul P.R.M.-ului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã explic votul afirmativ la aceastã lege, legea care este la punctul 13, punct fatidic sau punct cu ghinion, pentru ea a fost noroc. Am votat pentru aceastã lege, a fost un vot politic, ºi anume pentru cã partidul nostru este singurul partid care are cuvântul România în titulaturã ºi nu ne puteam opune unei legi pentru folosirea limbii române.

Votãm ºi pentru sârguinþa iniþiatorului, domnul senator, am înþeles, profesor la o universitate particularã ”Andrei ªagunaÒ din Constanþa, chiar dacã rezultatul nu este perfect, legea abundând în expresii ambigue cum ar fi articolul 2, punctul 2.1, chiar dacã, de mai multe ori, în lege sunt articole care sunt acoperite ºi de Legea protecþiei consumatorului, cum ar fi art. 1 alin. 2 ºi art. 2 alin. 2. Din pãcate, legea poate contribui la accentuarea birocraþiei prin prevederile legate de înfiinþarea Biroului pentru aplicarea legii, care va cuprinde reprezentanþi pentru apãrarea limbii române, dar ºi unul al minoritãþilor, acolo unde este cazul.

Cu ºtiinþã sau nu, legea poate deveni ºi motiv de cenzurã pentru unele publicaþii care trãiesc din reclamã ºi care nu pot sã se dispenseze de acestea ºi acestea abundã în cuvinte cum ar fi: orange, prepay, perspiration, body lotion º.a.m.d.

Apreciem cã legea nu cred sã convingã prea mult pe anumiþi politicieni implicaþi în politica externã, care folosesc cuvinte strãine pentru noþiuni care au echivalentul perfect adaptat scopului mesajului în limba românã. Mã gândesc aici la cuvinte ca: ”road-mapÒ pentru care existã ”itinerarÒ, ”deadlineÒ Ð ”limitãÒ sau ”briefingÒ.

Mulþumesc.

Domnul deputat Puiu Haºotti, din partea Partidului Naþional Liberal.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Înainte de toate, sã-l salut pe domnul senator Pruteanu, iniþiatorul acestei legi, pe care-l cunosc din împrejurãri deosebit de plãcute, din campania anului electoral 1996, când am fãcut campania electoralã împreunã.

Noi am votat împotrivã ºi, personal, cred cã legea este una dãunãtoare ºi neproductivã ºi cred cã ea nu va putea fi aplicatã.

Acestea sunt principalele obiecþiuni care pot fi aduse acestei legi. ªtiu cã..., ºi este firesc aºa, unii dintre dumneavoastrã aþi votat dintr-o fireascã solidaritate politicã, alþii dintre dumneavoastrã pentru cã aþi crezut cã se protejeazã limba strãmoºeascã. Problema ce... zice-se cã ea conþine ºi ceva adevãr, ºi o eroare este cu atât mai periculoasã cu cât conþine mai mult adevãr.

Cred însã cã legea este o eroare. Nu este nici pe departe în intenþia autorului acestei legi, pe care-l stimez în mod deosebit, ideea ca aceastã lege sã aibã o anumitã tentã ipocritã, sigur cã nu a dorit acest lucru, dar o vorbã mai am sã-i mai spun, apropo de acest lucru, cã ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuþii.

Ar mai fi de adãugat cã, într-un alt context politic, observându-se inutilitatea ºi neaplicabilitatea acestei legi, va trebui datã o lege de anulare, de abrogare a acestei legi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-a înscris domnul çrp‡d Ferenc înaintea dumneavoastrã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

În decursul dezbaterii acestei legi, de mai multe ori, ne-am spus punctul de vedere. Am spus cã înþelegem acea idee de încercare de prezervare a unei limbi, în primul rând împotriva unor elemente, englezisme, care apar în acest proces de integrare, când televiziunea este peste tot, când folosim cuvinte strãine chiar ºi atunci când nu se justificã. Totodatã este bine sã fie protejat consumatorul. Totodatã am spus ºi faptul cã avem legi pentru aceasta, avem prevederi legale bine conturate, pe care le-am modificat, ºi cã faþã de acestea s-ar putea crede cã este de prisos aceastã lege.

Credem ºi noi cã poate era mai bine ca în acele elemente, eventual, sã mai intervenim cu câteva modificãri în legea pentru reclame, în Legea protecþiei consumatorului, dar legea existã ºi ne-am pus întrebarea ce sã facem. Existã un pericol ca aceastã lege sã se poatã folosi împotriva utilizãrii limbii materne, împotriva acelor prevederi legale, fiind ulteriore, care s-au votat. Deci existã aceastã suspiciune. A existat o dezbatere mare în sânul grupului nostru parlamentar; noi am încercat ºi, de comun acord cu iniþiatorul legii, am gãsit niºte soluþii, care, noi credem cã în varianta Camerei Deputaþilor, ar putea elimina aceste suspiciuni ºi nu ar mai da posibilitatea acestor folosiri abuzive. Dar având în vedere cã mai este încã o mediere, noi am decis sã ne abþinem, sã vedem cum va fi votatã legea dupã raportul comisiei de mediere, pentru cã putem fi de acord cu astfel de lege numai atunci când ea nu are nici intenþie ºi nici nu poate fi folositã împotriva folosirii limbilor minoritãþilor naþionale din aceastã þarã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi de la Grupul parlamentar al P.S.D., vã aduc aminte cã, potrivit regulamentului, un singur reprezentant al grupului poate explica votul. Am vãzut când s-au ridicat doi: domnul Buzatu ºi dumneavoastrã.

Deci aþi renunþat domnule Buzatu, da? Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin votarea pe articole a proiectului de lege în ºedinþa plenarã din 3 octombrie s-a realizat de fapt o testare a pieþei, iar reacþia pieþei a fost promptã ºi negativã. Iatã unele extrase din presã: ”Evenimentul zileiÒ titreazã: ”Poliþia limbii româneÒ: ”Legea privind protecþia limbii române a trecut de Senat ºi de Camera Deputaþilor. Varianta adoptatã în cele douã Camere ale Parlamentului conþine prevederi considerate aberante de cãtre cei care ar trebui sã le aplice. Practic, orice text cu caracter de interes public, scris sau vorbit, într-o limbã strãinã trebuie dublat de traducerea în limba românã. Deºi legea nu a fost încã promulgatã de cãtre preºedintele Ion Iliescu, ea stârneºte deja vii controverse. Angajaþii ºi asociaþii din cadrul firmelor comerciale cu denumire în limbi strãine nu privesc cu ochi buni obligativitatea traducerii numelui companiei în limba românãÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule profesor, am o întrebare. Din câte am observat, Grupul parlamentar al P.S.D. a votat pentru acest proiect, deci eu am înþeles cã v-a delegat grupul parlamentar sã explicaþi votul pozitiv. Asta faceþi dumneavoastrã?!

Sau aveþi un punct de vedere particular, ºi atunci îl spuneþi la declaraþii politice sau în alt context, pentru cã nu facem dezbateri generale acum, a trecut acea fazã.

## **Domnul ªtefan Cazimir:**

Domnule preºedinte, observaþia dumneavoastrã este, ca întotdeauna, pertinentã, dar asupra sensului termenului ”pozitivÒ sau ”negativÒ încã mai putem discuta.

Votul pozitiv al grupului parlamentar nu a fost totuºi un vot unanim, încât, dacã consideraþi cã ºi aceia dintre membrii P.S.D.-ului care au votat împotrivã îºi pot exprima punctul de vedere, este locul sã o facem.

Cu tot respectul pe care vi-l datorez pentru frumoasa dumneavoastrã limbã românã, eu trebuie sã mã supun regulamentului ºi sã vã aduc aminte, ca un distins reprezentant al Comisiei juridice, de data aceasta, ce sunteþi, cã dumneavoastrã, în cazul unui vot determinant, cum a fost votul P.S.D.-ului, trebuie sã explicaþi poziþia dominantã, ceea ce înþeleg cã nu intenþionaþi, ºi atunci v-aº ruga sã lãsaþi sã explice votul pozitiv al Grupului P.S.D. cei care l-au dat.

## **Domnul ªtefan Cazimir:**

Bine, în cazul acesta, îi cedez cuvântul domnului Buzatu.

## Mulþumesc foarte mult.

Doreºte domnul preºedinte Mihai Mãlaimare, cel care a avut de fapt, în calitate de preºedinte la Comisia de culturã, raportul de fond de întocmit. Poftiþi!

## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Sunt foarte multe vorbele care ar trebui spuse despre ideea protecþiei, protejãrii, limbii române. Sigur nu este momentul acum sã facem o disertaþie mai amplã. Vã reamintesc doar cã acest proiect de lege a trecut de douã ori prin comisia noastrã, cã a doua oarã, potrivit tuturor normelor bunului-simþ, ale civilitãþii ºi ale fair-play-ului, am acceptat absolut toate amendamentele Comisiei juridice ºi le-am acceptat, nu pentru cã veneau neapãrat din partea unei comisii conduse de un coleg ºi de un prieten, ci pentru faptul cã am dorit din tot sufletul ca aceastã lege sã devinã aplicabilã.

Domnule senator,

## Doamnelor ºi domnilor,

Apãrarea limbii române nu se face numai prin lege, apãrarea limbii române se face prin decizia noastrã de a trãi civilizat ºi demn pe acest pãmânt. Sunt deputat de Botoºani, merg prin satele judeþului ºi simt cã facem prea puþin pentru ca limba noastrã sã fie aºa cum ne-au lãsat-o cei care au desãvârºit-o.

Eu sper din tot sufletul cã veþi fi, domnule senator, urmãritorul exact al spiritului acestei legi ºi sper cã Ministerul Culturii va da acele soluþii pentru ca legea sã devinã aplicabilã.

În orice caz, mulþumesc din suflet colegilor din Comisia pentru culturã ºi colegilor adevãraþi din Comisia juridicã, ºi dumneavoastrã tuturor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu.

Aº dori sã-i mai explic o datã distinsului nostru coleg, domnului ªtefan Cazimir, cã, dacã ar fi fost deputat independent, atunci ºi-ar fi putut explica votul, dar, pentru cã este deputat P.S.D., trebuia sã dau cuvântul Grupului P.S.D., sã-ºi motiveze votul pozitiv.

Aveþi cuvântul, domnule Sassu.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

## Domnule preºedinte,

Din punct de vedere al Grupului parlamentar al P.D., aceastã idee de a apãra limba românã este o idee generoasã. Din pãcate însã, legea nu întruneºte, în opinia noastrã cel puþin, douã calitãþi: nu este utilã ºi nu este aplicabilã. Nu este utilã pentru cã ceea ce se prevede acolo sunt lucruri care fie sunt prevãzute în alte legi, cele care privesc, de exemplu, transcrierea informaþiilor referitoare la utilizarea unui anumit produs, fie sunt lucruri care nu se pot face decât cu costuri, care se vor reflecta în buzunarul populaþiei, mã refer la preschimbarea ambalajelor ºi a celorlalte lucruri, care se vor reflecta în creºterea preþurilor produselor respective, fie sunt alte chestiuni care nu îºi au rostul.

Nu este aplicabilã, pentru cã toate aceste lucruri duc la sancþiuni date de cãtre funcþionari publici, care ºi aºa au alte lucruri de fãcut, date de cãtre C.A.N., care are un personal subdimensionat, sau sancþiuni date de cãtre primari sau împuterniciþii acestora, care au cu totul ºi cu totul alte prioritãþi în condiþiile sãrãciei ºi ale problemelor sociale din ziua de astãzi. Din pãcate, aceastã lege, în opinia noastrã, mai are un defect. Ne pune într-o situaþie proastã faþã de opinia publicã care, în opinia noastrã, aºtepta cu totul ºi cu totul altceva de la Parlament, ºi anume sã discute, sã rezolve problemele de care vorbeam mai înainte, problemele sociale, problemele economice ºi celelalte lucruri atât de importante ºi pe care, din pãcate, oamenii le aºteaptã de 12 ani.

Iatã de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestei legi, repet încã o datã, care porneºte dintr-o idee generoasã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Poftiþi, domnule senator Pruteanu!

Unde scrie în regulament cã nu trebuie supus la vot?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este iniþiatorul legii ºi probabil doreºte sã mulþumeascã celor care au...

Este o cutumã. Eu

## **Domnul George Mihail Pruteanu** Ñ _senator_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, dupã cum îi mulþumesc ºi domnului deputat Chiliman pentru ospitalitatea ºi politeþea Domniei sale.

Domnule preºedinte,

Onoratã Camerã a Deputaþilor,

Îmi fac întâi o datorie de conºtiinþã din a mulþumi din toatã inima, cu toatã francheþea celor care, prin mâna lor ridicatã, ºi-au manifestat asentimentul faþã de ideile cuprinse în aceastã lege. Îi rog sã primeascã mulþumirea mea.

În al doilea rând, le mulþumesc ºi celor care, din convingere, din pornirea minþilor ºi nu din disciplinã politicianistã au votat împotrivã. Dacã aceasta este convingerea lor, o respect, o respect ºi sunt gata oricând sã conversez, sã convorbesc cu ei pentru a schimba puncte de vedere. Dupã cum, pentru a nu-i ignora, trebuie sã le adresez o strângere de mânã ºi celor care nu se aºazã nici pe dreapta, nici pe stânga ºi se abþin, deºi le reamintesc cã un mare poet al Evului Mediu, Dante, îi socotea drept cei mai bicisnici pe cei care o scaldã, care nu adoptã o poziþie nici aºa, nici aºa.

Sunt efectiv fericit cã legea a trecut la Camera Deputaþilor cu o majoritate mult mai detaºatã decât la Senat. La Senat, ”scorulÒ fusese aproximativ 60 la 30; 60 pentru, 30 împotrivã. Aici, cifrele rotunde ar fi vreo 200

de voturi pentru, 30 împotrivã, 30 de abþineri; sper cã am reþinut, aproximativ, ceea ce este..., poate fi numitã o victorie ºi încã o datã mã înclin în faþa viziunii, pe care o gãsesc nobilã, generoasã, a deputaþilor membri ai Camerei Deputaþilor.

Intenþia ºi realitatea acestei legi este complet lipsitã de xenofobie, complet lipsitã de cea mai micã umbrã de ºovinism. Mã mândresc cu convingerea cã am o mentalitate europeanã, sunt un om crescut în cultul limbilor strãine. Pânã la vârsta de 4 ani nici nu ºtiam româneºte, ºtiam numai nemþeºte, fiindcã avusesem o tetã, cum se numea pe atunci, citeam în copilãrie Rududu ºi Richichi, probabil ca mulþi dintre dumneavoastrã, am vizitat multe capitale europene ºi, iatã, de curând am fost la Bruxelles unde, aflându-mã într-un birou, pe unele din mese erau tastaturi de computer pentru limba francezã, alte tastaturi, la un metru distanþã, tastaturi potrivite pentru limba germanã. Ei bine, simbolic este faptul cã în nici un magazin românesc nu existã aceastã sculã, în fond, ieftinã, costã o sutã ºi ceva de mii, 3-4 dolari, tastaturi pentru limba românã. Eu vãd în acest fapt comercial mãrunt un simbol al faptului cã limba românã încã nu este pusã în drepturile ei, încã nu este respectatã în România ca o limbã egalã în drepturi cu celelalte. Repet, nu este o catastrofã, este un mãrunt fapt comercial, dar cu implicaþii simbolice, dupã cum implicaþii simbolice are ºi faptul cã hotelul din centrul oraºului nostru, care este capitala României, poartã un nume englezesc, ºi nu românesc, deºi purta unul românesc pânã în 1993 Ñ se numea Hotelul ”BucureºtiÒ. Acum, de parcã strãinii ar fi tâmpiþi, ãsta e cuvântul, ºi nu ar înþelege cuvântul Bucureºti, s-a tradus cuvântul Bucureºti în Buckarest. Este un snobism de prost gust, un snobism de mahala care nu ne face cinste.

Sunt elemente simbolice pe care aceastã lege, în miezul ei, îºi propune sã le înlãture. Temerile unora cã firmele vor trebui sã mai cheltuieascã câteva zeci de dolari pentru a face o completare cu traducerea în limba românã, nu cu înlocuirea textului strãin, nicãieri nu se prevede asta, textul strãin rãmâne unde este, dublat de explicaþii în limba românã, ceea ce faciliteazã, cum a observat foarte bine ºi domnul deputat Florin Georgescu, faciliteazã învãþarea acelor cuvinte, înfingerea lor în memoria românului, ºi în felul acesta intrã în bagajul sãu de vocabular ºi iatã-l europenizându-se, pas cu pas, pe zi ce trece, stãpânind mai bine acest limbaj internaþional, acest cod de comunicare internaþional, care este limba englezã.

Aºadar, nici o dozã de xenofobie, nici o intenþie. În legea francezã prevederile sunt mult mai dure, în legea similarã francezã, în textul ei, în litera ei, legea francezã nu îngãduie bilingvismul, nu îngãduie text în limbã strãinã ºi în traducere franþuzeascã, ci numai în franþuzeºte.

Acest proiect care, iatã, a cãpãtat votul dumneavoastrã Ñ nu mai au rãbdare colegii din partea dreaptã a sãlii, Ñ iatã, acest proiect este mai generos din acest punct de vedere, mai tolerant, mai european.

Eu cred cã nu pentru burta românilor care suferã de foame, nu pentru frigul din multe case, dar pentru sufletul lor, pentru zona aceasta, dincolo de stomac, aceastã lege este utilã, îi mai scapã puþin de sentimentul de agasare, de sentimentul de iritare, de sentimentul de înstrãinare, de senzaþia aceasta pe care o au uneori cã trãiesc într-un fel de colonie strãinã, într-un fel de bazar internaþional.

Pentru aceste considerente vã mulþumesc încã o datã pentru votul dumneavoastrã pozitiv.

Mulþumesc, domnule senator. Scuzaþi-mã! Poftiþi.

Un drept la replicã. Mi s-a pronunþat numele.

Vã rog.

Mi s-a pronunþat numele de la microfon, deci am un drept la replicã.

Un nume istoric!

O sã ajungã! Vreau sã vã spun cã Regulamentul Camerei Deputaþilor trebuie respectat, indiferent cine este, autor sau nu al unui proiect de lege, ºi, din acest punct de vedere, am cerut respectarea regulamentului. Ce s-a întâmplat ulterior, se încadreazã în procedurile normale, aºa trebuia procedat de fapt de la început. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

La punctul 14 am citit proiectul, este vorba de un proiect de lege ordinarã; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 271 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

271 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, dar sunt mulþi care n-au votat.

La punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit producãtorilor agricoli din judeþele Dolj ºi Mehedinþi, lege ordinarã; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 275 de voturi pentru. Împotrivã? Abþineri? Doriþi sã justificaþi votul? Poftiþi! P.R.M.-ul doreºte sã explice votul.

## **Domnul Ioan Bâldea:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am votat acest proiect de lege din respect pentru locuitorii celor douã judeþe grav încercate de secetã în acest an, dar trebuie sã menþionãm cã asistãm astãzi la o demonstraþie de ignoranþã ºi lipsã de înþelepciune cu care Guvernul trateazã problema producþiei agricole în ansamblu în România, cel mai important ºi periculos, în acelaºi timp, factor care va influenþa sistemul nostru politic, economic ºi de mediu.

Este adevãrat cã în acest an, 2002, în sudul þãrii s-a înregistrat una dintre cele mai cumplite secete din România ultimului secol, efectele acesteia impun stadiul de repunere în funcþiune a sistemului de irigaþii din aceastã zonã, pentru care se alocã anual de la bugetul de stat sume între 3 ºi 5 miliarde de lei. Astfel, egalizãm astãzi practica tratãrii diferenþiate a producãtorilor agricoli pentru care simpla apartenenþã la un judeþ sau altul îi

plaseazã în sfera ajutoarelor, de altfel, simbolice, cuvenite din partea statului.

Se impune ca Guvernul sã dispunã din timp, prin instituþiile sale descentralizate, monitorizarea culturilor agricole ºi influenþa factorilor de secetã, dupã care sã treacã la acordarea de ajutoare pe criterii reale, proporþionale cu efectele înregistrate în toate zonele þãrii.

În concluzie, astfel de practici demonstreazã superficialitatea cu care Guvernul trateazã cel mai important sector economic al României, agricultura.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

La punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2002 privind transferul pachetului de acþiuni deþinut de stat la Societatea Comercialã ”HorticolaÒ Ñ S.A. de la Agenþia Domeniilor Statului la Regia Autonomã ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ; lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru. Împotrivã? 61 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere ºi multe voturi nemanifestate. 189 pentru, 61 împotrivã, o abþinere.

Din partea P.R.M.-ului se doreºte explicarea votului.

## **Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**

Votul este uºor de explicat, doamnelor ºi domnilor colegi, deoarece aceasta nu este o ordonanþã de urgenþã, este o afacere, ºi Partidul România Mare nu putea sã voteze aºa ceva. Dacã vreþi, vã redau pe scurt o discuþie din cadrul comisiei. Un domn coleg de la P.S.D. a replicat pãrþii drepte a celor din legislatura trecutã: Voi aþi luat ce a fost mai bun: Bãneasa, restul... Acum ce a mai rãmas? Câteva terenuri la Mogoºoaia, câteva ferme, deci astea normal trebuie sã fie ºi ele împãrþite. Asta este explicaþia acestei afaceri, nu ordonanþe de urgenþã.

Mulþumesc.

Domnul Marin ne explicã votul Partidului Social Democrat.

Poftiþi domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fac parte din aceeaºi comisie din care face parte domnul deputat, antevorbitorul meu. Interpretarea pe care a dat-o dânsul este una personalã, nu este ceea ce a fost acolo. Ceea ce vreau sã vã spun este cã Societatea Comercialã ”HorticolaÒ Ñ S.A., despre care este vorba, are ca obiect principal de activitate producerea ºi comercializarea produselor floricole, dendrologice, alte produse vegetale, precum ºi executarea de lucrãri ºi amenajãri horticole, decoraþiuni florale ºi alte prestãri.

Prin aceastã ordonanþã, aceastã societate comercialã trece în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ ºi, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 854/2000, aceastã regie are în obiectul de activitate ºi producþia agricolã vegetalã pentru unitãþile de reprezentare ºi protocol ºi pentru terþi, cultura florilor ºi plantelor ornamentale, precum ºi desfacerea acestora, având în acest sens experienþã ºi rezultate bune.

Deci, pânã la urmã, toatã aceastã trecere dintr-o zonã în cealaltã a fost fãcutã în vederea eficientizãrii activitãþii economice a acestei societãþi.

Mulþumesc.

La punctul 17, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaþiilor, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

221 voturi pentru, 4 împotrivã ºi o abþinere ºi foarte multe voturi neexprimate din partea dreaptã a sãlii.

Punctul 18, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Consiliul Europei privind înfiinþarea ºi funcþionarea Biroului de Informare al Consiliului Europei la Bucureºti, semnat la Strasbourg la 23 aprilie 2002, lege ordinarã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 245 voturi pentru.

Împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? 245 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abþinere, dar foarte multe voturi neexprimate.

Proiectul de Lege privind protecþia martorilor, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 272 de voturi.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri?

272 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, câteva voturi neexprimate.

- Domnul Boc doreºte sã explice votul. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat pentru acest proiect de lege, întrucât îl considerã necesar României în momentul de faþã, dar asta nu înseamnã cã nu are câteva rezerve cu privire la aplicarea acestei legi.

Prima rezervã se referã la faptul cã acest proiect de lege protejeazã viaþa, libertatea ºi integritatea corporalã a martorului, dar nu protejeazã proprietatea acestuia.

Doi: Oficiul Naþional pentru Protecþia Martorilor, în discordanþã cu modelul preluat de România, modelul american, este plasat în subordinea Ministerului de Interne, ºi nu în subordinea Ministerului Justiþiei, aºa cum este ºi în America, aºa cum ar fi fost normal ºi în legislaþia din România.

Suntem convinºi cã aceste douã lucruri vor impune o modificare ulterioarã a legii, dar noi am votat astãzi pentru, întrucât acest proces trebuie sã fie demarat.

ªi, nu în ultimul rând, ne exprimãm speranþa cã aceastã lege generoasã va dispune ºi de resursele necesare, mã refer la resursele financiare, pentru ca ea sã fie aplicabilã.

Având în vedere aceste considerente, aceste rezerve, am votat pentru ºi suntem convinºi cã, mai devreme sau mai târziu, legea va fi modificatã în sensul rezervelor formulate de cãtre Partidul Democrat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Proiectul de lege de la punctul 20, pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, lege cu caracter organic Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Împotrivã? 52 de voturi împotrivã. Abþineri?

189 de voturi pentru, 52 împotrivã ºi 35 de abþineri. Domnul Boc doreºte sã explice votul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat s-a abþinut de la votul acestei legi, pentru prea simplul motiv cã, deºi este o lege necesarã ºi utilã, modificând Legea nr. 21/1999, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor existã câteva prevederi care pericliteazã aplicarea acesteia.

Observaþiile noastre, care ne-au determinat sã ne abþinem, sunt urmãtoarele: în primul rând, plasarea Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor în subordinea Guvernului îi va afecta independenþa, imparþialitatea ºi, implicit, eficienþa acestuia în lupta anticorupþie.

Potrivit recomandãrilor Comisiei Europene ºi a practicii existente în alte state din Europa, ºi mã refer aici, în special, la Austria, acest organism trebuie sã fie plasat în subordinea Bãncii Naþionale a României.

Doi: deºi în cadrul comisiei, abordând problema transpolitic, am inclus un control asupra acestui oficiu, pentru ca el sã nu funcþioneze ca un stat în stat ºi sã acþioneze la comandã politicã, spuneam, am introdus controlul Curþii de Conturi asupra acþiunilor ºi activitãþilor legale desfãºurate de cãtre Oficiul Naþional pentru Prevenirea ºi Combaterea Spãlãrii Banilor, din nefericire, Camera Deputaþilor, în plenul ei, nu a acceptat aceastã propunere a celor douã comisii reunite. Iatã o observaþie majorã.

În al treilea rând, în privinþa încetãrii mandatului de membru al plenului oficiului, dupã cum veþi putea observa, el poate înceta oricând prin revocare de cãtre autoritatea care l-a numit. Este o greºealã, pentru cã asta înseamnã cã oricând Guvernul poate sã revoce un membru al Oficiului Naþional pentru Prevenirea ºi Combaterea Spãlãrii Banilor, întrucât nu a rãspuns unei comenzi politice.

Soluþia idealã ºi întâlnitã ºi în alte sisteme de drept era aceea ca mandatul sã poatã înceta prin revocare de cãtre autoritatea care l-a numit în condiþiile intervenirii unei incompatibilitãþi. Era singura situaþie când autoritatea care l-a numit avea dreptul sã-l revoce dacã intervenea o incompatibilitate. În rest, posibilitatea aceasta arbitrarã de a revoca oricând un membru al oficiului naþional nu face altceva decât ca acesta sã stea tot timpul cu ”sabia lui DamoclesÒ deasupra capului, sã rãspundã la comandã politicã, cu riscul pierderii poziþiei pe care o are în cadrul oficiului.

Iatã argumentele care ne-au determinat sã ne abþinem de la votul acestui proiect de lege cu privire la spãlarea banilor.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Vãsãlie Moiº doreºte sã explice votul Partidului România Mare.

## **Domnul Vãsãlie Moiº:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Francisco Franco spunea: când existã o problemã deosebitã, înfiinþãm o comisie sau un minister ºi o înmormântãm.

În România existã efectiv o problemã a spãlãrii banilor, dar prin acest proiect de lege, adoptat astãzi de cãtre Camera Deputaþilor, nu se soluþioneazã problema spãlãrii banilor, ci este un exerciþiu de demagogie politicã.

Aºa cum a fost conceput oficiul, el nu poate funcþiona, pentru motivele expuse de cãtre colegul nostru, domnul deputat Boc.

Noi am votat împotrivã, având curajul opiniei, nu ne-am abþinut, pentru cã apreciem faptul cã acest oficiu nu poate sã funcþioneze în condiþiile în care a fost elaborat proiectul de lege. Mai mult decât atât, reprezintã un pericol pentru adversarii politici ai celor aflaþi la putere, pentru cã, oricând, pe baza unei simple adrese, pot fi blocate conturi, pot fi oprite operaþii financiare. Orice persoanã juridicã sau persoanã fizicã poate fi pusã la stâlpul infamiei, fãrã sã aibã o posibilitate de a se apãra.

Pentru aceste considerente, punând mai presus de toate drepturile ºi obligaþiile fiecãrui cetãþean, noi considerãm cã trebuie o lege care sã þinã cont de toate principiile, motiv pentru care am votat împotrivã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 21, stimaþi colegi, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, lege ordinarã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 183 de voturi. Împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri?

183 de voturi pentru, 51 abþineri, nici un vot împotrivã; P.N.L. ºi P.D. n-au votat.

Am constatat, n-am comentat. Ca sã se explice diferenþele de cifre.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 186/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83; deci punctele 21 ºi 22 Ð subiecte similare, nu vã neliniºtiþi.

Cine este pentru acest raport de mediere? Lege ordinarã, art. 74 alin. (2) din Constituþie. 223 de voturi pentru. Împotrivã? Nici un vot.

Abþineri? 51 de abþineri.

Cu 223 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 51 de abþineri, s-a adoptat ºi acest raport.

La punctul 23: raportul comisiei de mediere la poiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale, lege cu caracter organic, art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 271 de voturi pentru.

Împotrivã? Nici un vot.

Abþineri? Nici o abþinere.

ªi în acest caz, câþiva dintre dumneavoastrã n-au votat.

Cu 271 de voturi pentru, nici o abþinere ºi nici un vot împotrivã, s-a adoptat raportul comisiei de mediere de la punctul 23.

La punctul 24 Ð raportul comisiei de mediere la proiectul Legii partidelor politice, lege, de asemenea, organicã; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru. Împotrivã? 47 de voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

221 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Doreºte cineva sã intervinã?

Domnul Vãsãlie Moiº doreºte sã explice votul împotrivã al Partidului România Mare.

Vã rog sã nu-l mai citaþi pe Franco.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Un singur motiv a determinat Grupul parlamentar al Partidului România Mare sã voteze împotrivã: încãlcarea unui principiu constituþional, al libertãþii de asociere. Impunerea unui prag determinã, pânã la urmã, încãlcarea acestui principiu. Existã alte pârghii de control ale partidelor politice, nu trebuie pusã talpã încã de la înfiinþarea lor. Pentru acest motiv, am votat împotrivã.

Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind mãsurile de prevenire a rãspândirii maladiei SIDA în România ºi de protecþie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA; art. 74 alin. (2) din Constituþie; lege ordinarã.

Cine este pentru? 283.

Împotrivã? Abþineri?

283 pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, câteva voturi neexprimate.

Punctul 26: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului; lege ordinarã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru raport? 273 de voturi pentru. Împotrivã?

Abþineri? 10 abþineri.

273 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 10 abþineri.

- Vã mulþumesc.

- Stimaþi colegi,

Cu aceasta, am parcurs lista de vot.

Urmeazã, în continuare, proiectul de Hotãrâre privind adoptarea bugetului Camerei Deputaþilor.

V-aº ruga, înainte, o chestiune micã de procedurã. Grupul parlamentar P.S.D. propune desemnarea domnului deputat Octavian Mitu în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor.

Cu aceastã desemnare, numãrul membrilor comisiei se majoreazã la 23.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

282 de voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã. Proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor.

Rog pe domnul chestor Lãpuºan.

Domnule Grigoraº, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog sã vã pregãtiþi sã susþineþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul bugetului Camerei Deputaþilor pe anul 2003 a fost întocmit potrivit prevederilor art. 25 alin. 1 din Legea privind finanþele publice nr. 72/1996 ºi þinând seama de Precizãrile nr. 120.972 din 2002, emise de Ministerul Finanþelor Publice, la nivelul sumei de 1.853 de miliarde 729 de mii 215 mii lei ºi a fost transmis în luna iunie a.c. Ministerului Finanþelor Publice, pentru a fi avute în vedere la întocmirea proiectului bugetului de stat.

Ulterior, la data de 2.08.2002, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3 din Legea privind finanþele publice, Ministerul Finanþelor a transmis limita de cheltuieli pe 2003, stabilitã ºi convenitã împreunã cu Guvernul, la nivelul sumei de 1.354 de miliarde 974.035 mii lei, în vederea definitivãrii proiectului de buget.

Ca urmare, cheltuielile prevãzute în bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2003 au fost redimensionate la nivelul acestei sume, care este cu 182 de miliarde 60 de milioane 100 de mii de lei mai mare faþã de prevederile pe anul 2002.

Din volumul total de credite, de 1.354 de miliarde 974.035 mii de lei, 1.345 de miliarde 007.430 de mii lei sunt pentru activitatea proprie, iar 9 miliarde 966.605 mii lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2003 s-au avut în vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaþilor, precum ºi prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor, rezultând, în principal, urmãtoarele: cheltuieli de personal Ð 930 de miliarde 261.786 mii lei; aceste cheltuieli au fost determinate luând în considerare prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale care se acordã în cursul anului 2002 personalului bugetar, aplicate la nivelul întregului an 2003, în condiþiile creºterii cu 26 a numãrului de posturi pentru funcþiile de execuþie, de specialitate specifice, faþã de numãrul aprobat pentru anul 2002 ºi a unei indexãri medii anuale de 8,43% pentru acoperirea ratei inflaþiei pe anul 2003.

S-au avut în vedere, de asemenea, influenþele ce vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetarã, alte drepturi acordate deputaþilor, precum ºi cele aferente deplasãrilor în strãinãtate.

Cheltuielile materiale ºi servicii, în sumã de 266 de miliarde 951.779 mii lei, au fost prevãzute pentru asigurarea funcþionãrii ºi întreþinerii sediului Camerei Deputaþilor, pentru materialele necesare desfãºurãrii activitãþii legislative, precum ºi pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

De asemenea, s-a avut în vedere efectuarea de cheltuieli de protocol pentru primirea în þarã a delegaþiilor strãine ºi pentru întreþinerea caselor de oaspeþi destinate cazãrii acestora.

Potrivit înþelegerii dintre cele douã Camere ale Parlamentului, în anul 2003, cotizaþiile ºi contribuþiile la

organismele internaþionale vor fi suportate din bugetul Camerei Deputaþilor, aceste cheltuieli estimate fiind în sumã de 3 miliarde 182.000 mii lei.

Cheltuielile de capital, în sumã de 154 de miliarde 578.470 mii lei, sunt necesare pentru continuarea ºi finalizarea obiectivelor de investiþii ale Camerei Deputaþilor, dintre care 150 de miliarde 578.470 mii lei pentru definitivarea ºi amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului, precum ºi un miliard pentru alte cheltuieli de investiþii.

Pentru anul 2004-2006, se estimeazã un necesar de surse de un miliard 1.598 de miliarde 700.935 mii lei, de 1.858 de miliarde 719.262 mii lei ºi respectiv de 2.163 miliarde 361.003 mii lei, scopul principal fiind asigurarea în continuare a eficienþei procesului legislativ.

La activitatea extrabugetarã pentru 2003, se propune, la resurse, suma de 51 de miliarde lei, iar, la cheltuieli, suma de 43 miliarde 750 de milioane de lei.

Faþã de cele prezentate, în temeiul art. 29 lit.d) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã rugãm a supune spre aprobare plenului Camerei Deputaþilor bugetul pe anul 2003, cuprins în proiectul de hotãrâre anexat.

Sper ca sã nu fi fãcut erori de pronunþare, pentru cã sunt foarte multe cifre.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2003, a analizat proiecþia bugetului pentru anul 2003 pe reperele prezentate în memorandumul intern de cãtre domnul chestor Alexandru Lãpuºan. Sunt, de asemenea, estimate ºi sursele pentru anul 2004-2006.

În urma examinãrii acestui proiect de hotãrâre, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu unanimitate, ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare Camerei Deputaþilor în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Domnul deputat Chiliman. Poftiþi!

Înainte de a trece mai departe cu alte discuþii, aº dori sã pun o întrebare pentru membrii Biroului permanent: dacã în Biroul permanent de ieri, unde s-a dezbãtut acest proiect de buget, s-au dezbãtut ºi s-au aprobat anexele detaliate privind investiþiile pe anul 2003 ºi, respectiv, anexele privind achiziþiile publice, detaliate vorbesc, anexele detaliate privind achiziþiile publice, sau s-au discutat numai cifrele globale?

ªi, dupã aceea, vãd ce alte intervenþii o sã mai am.

Stimate coleg, vã aduc aminte, în numele Biroului permanent, cã, în moment când ºi dumneavoastrã eraþi membru, listele de investiþii, listele de cheltuieli au fost aprobate de cãtre Biroul permanent, iar acum, la aprobarea bugetului, nu era nevoie sã aprobãm regulamentar ºi aceste liste din nou.

Deci eu am pus o întrebare ºi nu mi-aþi rãspuns la ea.

Am întrebat dacã în Biroul permanent s-au discutat, s-au dezbãtut ºi s-au aprobat aceste anexe detaliate sau numai cifrele globale?

Nu mi-aþi rãspuns la aceastã întrebare. În anul trecut, s-au dezbãtut aceste anexe, pentru cã, dacã þineþi minte, au fost o mulþime de dezbateri, inclusiv în presã, despre ele. ªi, pânã la sfârºit, s-au mai redus o serie de lucruri care erau prevãzute pe acolo. Deci a fost o dezbatere care a avut loc.

Eu asta am întrebat ºi nu mi-aþi rãspuns la întrebare. S-au dezbãtut ieri o datã cu cifrele globale ºi anexele respective? S-au distribuit? Pentru cã eu, în mapa de ieri a domnului Haºotti, nu le-am gãsit ºi nu le-am gãsit nici în materialele distribuite ulterior.

Or, ca atare, dânsul mi-a confirmat cã nu au fost distribuite nici în plenul Biroului permanent de ieri ºi cã nu le-a vãzut pânã în momentul respectiv.

Deci aº dori sã-mi spuneþi doar atât, sã-mi confirmaþi dacã aceste anexe detaliate au fost aprobate de Biroul permanent dupã ce au fost dezbãtute?

Stimate coleg, o sã vã rãspundã doamna director Roºca cu privire la acest lucru, dar vã reamintesc, încã o datã, cã listele de dotãri, listele de investiþii le-am dezbãtut chiar în prezenþa dumneavoastrã.

Îmi pare foarte rãu, noi nu le-am dezbãtut pentru anul 2003. Am dezbãtut numai anul 2002, iar dacã le-am dezbãtut în prezenþa mea, aº dori sã-mi produceþi stenogramele Biroului permanent în care s-a întâmplat acest lucru.

Deci pentru 2002, într-adevãr, s-a întâmplat lucrul acesta; pentru 2003, nu.

Domnul chestor Chiliman ºi cu doamna Roºca, vã rog sã rãspundeþi detaliat la aceastã întrebare, dacã le permiteþi sã vinã la microfon, desigur, sau vreþi sã-l monopolizaþi?

Domnule preºedinte, îmi permiteþi, eu nu þin sã monopolizez un microfon, dar, dacã facem un lucru, trebuie sã-l facem ca lumea, ºi pentru acest lucru, dacã nu s-au dezbãtut ºi nu s-au aprobat în plenul Biroului permanent aceste anexe, noi putem sã aprobãm astãzi în cel mai bun caz cifrele globale, urmând ca aceste anexe sã fie aprobate ulterior în Biroul permanent. Dezbãtute ºi aprobate acolo.

Dar, în nici un caz, nu pot fi aprobate ca conþinut, în mod implicit, în spatele unei cifre pe care o votãm astãzi, atâta vreme cât n-au fost dezbãtute ºi aprobate acolo.

Poftiþi, domnule Lãpuºan! Domnule chestor Lãpuºan?

Domnule preºedinte,

ªi eu am crezut la un moment dat cã, dacã eu nu sunt, nimic nu mai este. Deci, dacã domnul Chiliman nu mai este în Biroul permanent, liberalii nu mai sunt, însã liberalii au acum un vicepreºedinte care, sunt convins, a informat Grupul parlamentar al P.N.L. despre cum stau lucrurile, ºi lucrurile stau în felul urmãtor. Materialul care v-a fost prezentat a fost aprobat de cãtre Biroul permanent în unanimitate. Materialul respectiv cuprinde atât nota justificativã, proiectul de hotãrâre ºi anexele la proiectul respectiv: anexa nr. 1, anexa nr. 2 ºi anexa nr. 3. Dupã cum ºtim, ºi liberalii ºi democraþii ºi alþii care sunt aici ºi care trebuie sã cunoascã lucrurile, noi nu avem la Capitolul Ð Investiþii, respectiv anexa nr. 2, decât lucrãri în continuare. Singurele cheltuieli care sunt de un miliard ºi probabil cã vor viza abgradãri de tehnicã de calcul, liste pe care le vom discuta la timpul lor, în funcþie de preþurile de pe piaþã ºi de nevoi, dar atâþia bani avem, altceva nu mai avem la investiþii ºi nu mai aveam ce sã discutãm, decât sã aprobãm eventual dacã existau diferitele probleme în cadrul Biroului permanent, care n-au fost, pentru cã toatã lumea a înþeles cum stau lucrurile. Sigur, ne-ar fi trebuit mai mulþi bani ºi pentru aceste investiþii care sunt în continuare, dar nu ne-am putut permite sã prindem alte categorii de investiþii, aceastã altã categorie care, de obicei, a ºi dat naºtere unor discuþii, foarte multe. Dacã e bine sã fie marca aceea sau altã marcã de maºini. Deci noi nu vom achiziþiona, cel puþin din banii aceºtia, nu vom achiziþiona altceva.

Dupã aceea, la bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru activitatea extrabugetarã, iarãºi, lucrurile sunt suficient de clare. Deci, din punctul meu de vedere, cred cã singura discuþie la care putea domnul Chiliman sã se refere era acel miliard care vizeazã la punctul c) de la anexa nr. 2; alte cheltuieli de investiþii. De acord, la timpul potrivit, vom putea sã discutãm ce sã facem cu aceºti bani.

Eu cred cã lucrurile sunt foarte clare, domnule preºedinte, stimaþi colegi, ºi putem sã trecem, dacã nu vor fi ºi alte discuþii, la aprobarea proiectului respectiv. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Haºotti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am fost mai mulþi ieri în ºedinþa Biroului permanent al Camerei, sunt convins cã domnul Lãpuºan îºi aduce perfect aminte când am cerut Departamentului financiar, Direcþiei financiare sã-mi transmitã la grup anexele acestui buget, anexele invocate cât se poate de pertinent de colegul meu Andrei Chiliman. ªi tot ieri am spus cã noi votãm proiectul de buget, mai puþin alin. 6 din art. 4, care prevedea o chestiune care, a fost observatã foarte corect ºi de domnul preºedinte Valer Dorneanu, încãlca legea, era vorba de achiziþii publice, acel alineat a fost eliminat, ºi noi am aprobat acel proiect de buget, fãrã anexe. ªi, fac acum o declaraþie publicã, am cerut în Biroul permanent al Camerei sã mi se transmitã aceste anexe la grup ºi nici mãcar nu a existat minima bunãvoinþã, decenþã, de a se transmite aceste anexe pentru a le discuta la grupul parlamentar. Prin urmare, noi, astãzi, Grupul parlamentar al P.N.L., nu putem face decât sã votãm ceea ce ieri ni s-a prezentat la Biroul permanent al Camerei, nicidecum anexele ºi varianta propusã de colegul Chiliman, care este cât se poate de corectã ºi de regulamentarã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg ºi stimate domnule Chiliman,

Eu vã reaminesc cã doamna director Roºca, dupã aceste discuþii, v-a dat toate anexele ºi a spus Ð am crezut cã nu le aveþi.

În orice caz, eu vã reaminesc cã ºi la dezbaterea bugetului de stat, ca ºi la dezbaterea bugetului nostru, ceea ce se supune dezbaterii sunt aceste capitole de cheltuieli, în rest se dau explicaþii în comisii, ºi în Comisia pentru buget finanþe ºi bãnci s-au dat asemenea explicaþii. Ceea ce dezbatem noi aici este textul hotãrârii ºi anexele cu capitolele de cheltuieli.

## Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

O sã iau nenumãrate stenograme ale Biroului permanent ºi o sã vã arãt cã aceste anexe detaliate s-au dezbãtut în fiecare an în Biroul permanent. Ca urmare a dezbaterii ele au fost modificate, nu s-a umblat probabil la cifra globalã, în anumite locuri s-a umblat însã. S-au scos anumite obiective, anumite piese care au dorit sã le cumpere colegii de la secretariatul general ºi pe care le-au trecut în acele liste detaliate. Deci noi astãzi nu putem sã aprobãm în mod implicit aceste liste detaliate, atâta vreme cât ele nu au fost dezbãtute în Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, ºi sã mutãm acest atribut al Biroului permanent al Camerei Deputaþilor în mâna unui numãr restrâns de oameni, care sã decidã ce se cumpãrã ºi cât se cumpãrã, ferit de ochii publicului, ferit de ochii celor care sunt incomozi în analizarea respectivã.

Din acest motiv, dacã vreþi, putem vota astãzi aici doar cifrele globale, urmând ca detaliul acestor cheltuieli care se va face, aceste anexe detaliate sã fie dezbãtute ºi aprobate la rândul lor de Biroul permanent al Camerei Deputaþilor. Aºa este corect, aºa s-a fãcut ºi în anii trecuþi. ªi dacã doriþi sã încãlcãm aceastã metodã, vom ajunge ca la Senat, unde secretariatul general a cumpãrat tot felul de televizoare, de 100 de milioane de lei, pentru care, pe urmã, toþi dãdeau din umãr, de la Biroul permanent, cã nu ºtiau cã au fost cumpãrate, dar le aveau acolo prin birouri. De a fost ºi scandal de presã ºi aºa mai departe.

Or, eu cred cã este în interesul cetãþeanului, în interesul dumneavoastrã, al membrilor Biroului permanent ºi al nostru, al tuturor, ca deputaþi, este în interesul nostru ca aceste cheltuieli sã fie cunoscute, analizate, chibzuite în aºa fel încât sã nu se întâmple sã se cheltuiascã anapoda banul public.

## Stimaþi colegi,

Se ºtie foarte bine, de fapt interesul acestor dezbateri este sã furnizãm mass-media motive de...

Doamnã Roºca, vã rog sã precizaþi dacã aþi transmis sau nu aceste anexe.

Ñ **Doamna Maria Roºca** _director general la Departamentul economicofinanciar, Camera Deputaþilor_ **:**

Aº vrea sã precizez cã, de fiecare datã, la prezentarea proiectului de buget pentru aprobare, în cadrul Biroului permanent, sunt aceleaºi anexe. Deci în fiecare an aceleaºi anexe au fost. Anexa privind cheltuielile de capital, sigur cã existã anexã la proiectul de buget pe care Biroul permanent l-a aprobat, deci urmeazã lista de dotãri care va fi aprobatã de Biroul permanent dupã 1 ianuarie 2003.

În ceea ce priveºte prima anexã, detalierea la proiectul de buget pe anul 2003, am fost întrebatã de secretara domnului Haºotti dacã am aceastã anexã ºi am rãspuns exact ce am spus în Biroul permanent: am transmis-o la cabinetul domnului Puiu Haºotti. Deci am dat încã o anexã în plus, care nu trebuia prezentatã în Biroul permanent. Acea anexã este cea pe care noi o facem ºi o þinem în evidenþã. Nu existã alte anexe decât acestea, în fiecare an, avem stenograme, avem documentele care sunt.

Poftiþi, domnule Petrescu! Apoi domnul Alexandru Sassu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Lucrurile sunt foarte limpezi. Întotdeauna bugetul Camerei în Biroul permanent a fost votat în forma în care vi se prezintã acum. Mult mai târziu, mult mai târziu, domnule Chiliman, ºi dumneavoastrã ºtiþi foarte bine lucrul acesta, dar dumneavoastrã spuneþi asta pentru publicul care nu ºtie, în Biroul permanent s-au aprobat listele de dotãri, listele cu obiective de investiþii care detaliazã aceste cifre generale care se aprobã acum. Dar, stimate domnule preºedinte, este limpede cã anumite grupuri parlamentare nu doresc sã voteze bugetul Camerei, aºa cum nu voteazã anumite legi. Care este problema? Dânºii spun punctul de vedere, noi

Domnule Petrescu, sunt obligat sã vã reamintesc cã noi, în Biroul permanent, am votat toþi bugetul. ªi atunci nu ºtiu care e poziþia colegialã a noastrã, într-un fel acþionãm în Biroul permanent, ca sã asigurãm cheltuielile funcþionãrii acestei Camere, ºi altfel ne manifestãm aici pentru presã. Asta mi s-a pãrut necolegial.

Domnul Sassu ºi apoi domnul BorbŽly.

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã fac o remarcã, faptul... ca ºi în alte dãþi, ne aflãm în faþa unei situaþii destul de proaste, ca parlamentari, mã refer. Votãm un buget despre care nu ºtim multe lucruri, dar despre care vom rãspunde timp de un an de zile permanent în faþa opiniei publice, a mass-media s.a.m.d., pentru ce s-a fãcut cutare sau cutare lucru. Cred cã bugetul Camerei ar trebui sã fie mult mai transparent faþã de noi ºi faþã de opinia publicã, pentru a scãdea mult din aceste acuzaþii, de multe ori neîntemeiate, în faþa cãrora suntem puºi în permanenþã.

De aceea, cred cã acest proiect de buget trebuie sã fie distribuit mai din timp. Cu toatã presiunea care o înþeleg din partea Guvernului de a termina bugetul naþional la timp, ar fi trebuit sã fie, spun încã o datã, distribuit mai din timp ºi cu mai multe amãnunte. Astfel, lucrurile ar fi putut fi mult mai clare, noi ne-am fi simþit în cunoºtinþã de cauzã ºi implicaþi.

Din pãcate, repet, vom rãspunde cu toþii ºi fiecare în parte în faþa opiniei publice la acuzaþii, la întrebãri, la tot felul de alte lucruri, la care nu vom ºti sã rãspundem, pentru cã nu avem aceste amãnunte.

Vã mulþumesc.

Domnul BorbŽly ºi apoi domnul secretar Mohora.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã trebuie sã analizãm douã faþete ale acestei probleme. Prima este una de principiu, ºi anume timp de 11 ani am fost obiºnuiþi sã votãm inclusiv bugetul Camerei, inclusiv bugetul de stat, cu mare întârziere, în luna mai, în luna aprilie a anului viitor.

Iatã cã de doi ani de zile încercãm sã intrãm în normalitate ºi, de fapt, începând de anul trecut s-a votat bugetul conform prevederilor Constituþiei ºi prevederilor Legii finanþelor publice.

Din acest punct de vedere, sunt în asentimentul colegilor care au ridicat problema transparenþei ºi eu cred cã ar fi trebuit sã discutãm mai pe îndelete ºi mai din timp acest buget pe anul viitor. ªi, aici, cred cã ºi în Biroul permanent, de fapt, în ºedinþa de sãptãmâna trecutã, am exprimat acest punct de vedere. Acest buget trebuie negociat ºi între diferitele grupuri parlamentare, trebuie discutat pentru cã e vorba de bugetul nostru, este vorba de bugetul care anul viitor va dirigui aceastã activitate a Camerei Deputaþilor. Deci, din acest punct de vedere, probabil cã era mai bine sã o discutãm cu 2-3 sãptãmâni în urmã ºi sã putem avea o discuþie pe fond ºi cu grupurile parlamentare.

În ceea ce priveºte acele anexe ºi lista de investiþii, vreau sã vã spun cã aici este un asterisc care spune în felul urmãtor: ”În funcþie de derularea procesului investiþional, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor poate sã aprobe modificãri în lista de investiþii cu încadrarea în valoarea totalã a cheltuielilor aprobate.Ò Deci existã posibilitatea, aºa cum a existat ºi pânã acum, atât la lista de dotãri care intrã în sarcina Biroului permanent sã o aprobe cât mai repede dupã aprobarea bugetului de stat, cât ºi lista de investiþii sã operãm modificãri, deci, cu aceste amendamente de ordin principial, eu cred cã, de fapt, este ºi obligaþia noastrã sã votãm acest buget pe anul viitor la Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Mohora.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi,

Cred cã este limpede pentru noi toþi cã adoptarea acestei hotãrâri este o chestiune, în primul rând, de responsabilitate politicã. S-au spus foarte multe lucruri aici, dar eu vreau sã aduc în discuþie unul singur, care cred cã lãmureºte problema.

Domnilor colegi,

Este firesc ca sã cerem controlul grupurilor parlamentare, al celor care sunt mandatate politic, sã verifice nu numai modul de alcãtuire al bugetului, dar ºi execuþia lui. ªi acest control vã reamintesc cã, prin Regulamentul Camerei Deputaþilor, se exercitã prin intermediul chestorilor Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã observaþi în proiectul de hotãrâre cã cei 4 chestori, care provin unul de la P.R.M., altul de la minoritãþi, altul de la P.D. ºi altul... ºi unul singur de la P.S.D., sub semnãtura lor ne înainteazã proiectul de buget. Puteau sã-ºi elimine colegii respectivi toate suspiciunile, mergând pânã în pânzele albe sã vadã fiecare leu care este justificat acolo. O datã ce au semnat, pentru mine, ca membru al biroului, înseamnã cã existã controlul ºi garanþia politicã ºi nu putea sã facã cine ºtie ce P.S.D.-ul, cu un singur chestor. Este adevãrat cã astãzi domnul Lãpuºan este cel care a prezentat.

În altã ordine de idei, doresc foarte colegial sã-i aduc aminte domnului Chiliman, cãruia i-am preþuit contribuþia în vechea structurã a Biroului permanent, cã noi am analizat ºi am aprobat în Biroul permanent exact în acest mod capitolele de cheltuieli ºi în bugetul trecut, iar dotãrile Ñ de aceea s-a ºi întreþinut spectacolul mediatic atâta vreme Ñ dotãrile le-am aprobat ulterior ºi reamintesc cã dânsul a fost unul dintre cei care au ºi criticat întârzierile cu care am adoptat acele liste de dotãri.

În altã ordine de idei, vreau sã vã spun, ºi nu mã împãunez cu asta, sunt acel membru al Biroului permanent care am solicitat sã ni se dea, asta ca sã rãspund domnului BorbŽly, mai devreme, ºi sunt de acord cu critica Domniei sale cã, în general, trebuie la Biroul permanent sã ajungã mai devreme proiectul bugetului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Domnule deptuat Haºotti, poate ne spuneþi exact care este poziþia liberalilor faþã de bugetul Camerei. Vã rog.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Chestiunile sunt foarte clare.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota proiectul de buget ºi, în calitate de reprezentant al acestui grup în Biroul permanent al Camerei, atunci când se va discuta Ñ cã aici este toatã chestiunea ºi mulþumesc domnului Mohora pentru lãmuririle pe care le-a adus Ñ când se va discuta în Biroul permanent capitolul ”Alte cheltuieli de investiþiiÒ, voi preciza poziþia Grupului P.N.L.

Deci chestiunea este foarte clarã.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, aº dori sã vã atrag atenþia cã, în fiecare an, în bugetul Camerei este inclus ºi bugetul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Nu ºtiu câþi dintre dumneavoastrã ºtiu exact ce face acest institut, ce activitate are, cine îl conduce ºi ce folos are. Recunosc cã am întrebat mai mulþi colegi, existã un anumit fum de mister în jurul acestei instituþii.

Deci, înainte de vot, domnule preºedinte, aº dori sã vã rog respectuos ca, din partea biroului, cineva care ºtie mai mult despre activitatea acestei instituþii sã ne dea ºi nouã niºte detalii. Aceastã problemã, de altfel, a fost ridicatã de subsemnatul ºi acum 2 ani ºi acum 3 ani ºi, într-adevãr, deputaþii au primit o carte editatã de Institutul Român pentru Drepturile Omului ºi atât. Nu am primit nici un raport de activitate, nu s-a prezentat nimeni pentru a ne da explicaþii suplimentare etc.

Eu nu spun cã suma este foarte, foarte mare, dar este, totuºi, considerabilã. Or, dacã noi ne dãm votul pentru funcþionarea unei instituþii, avem ºi dreptul, dar ºi obligaþia sã ºtim ce se întâmplã acolo, ce se întâmplã cu banii alocaþi acolo. ªi, în aceastã ordine de idei, eu v-aº ruga, domnule preºedinte, ca Biroul permanent sã dispunã în fiecare an ca deputaþii, respectiv grupurile parlamentare, sã primeascã un raport anual despre activitatea institutului respectiv.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, problema activitãþii institutului, cu prezentarea rapoartelor de activitate, este una, iar acum discutãm exclusiv bugetul alocat acestei instituþii. Deci atunci când vom ajunge la anexa respectivã, dacã dumneavoastrã doriþi sã faceþi vreo propunere cu privire la majorarea sau micºorarea sumei alocate, o putem pune în discuþie.

## Stimaþi colegi,

Eu zic cã putem trece la dezbaterea hotãrârii.

Dacã la titlul acesteia aveþi obiecþiuni? La titlu ºi la preambul. Nu sunt.

Adoptate în unanimitate.

La art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 7. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Anexa nr. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Anexa nr. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Anexa nr. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. În aceste condiþii,

Deci aº dori, domnule preºedinte, sã se introducã în anexã acel asterisc în care sã se spunã cã anexele detaliate pot fi aprobate ºi modificate de Biroul permanent, în aºa fel încât sã aparã în mod clar cã trebuie aprobate ºi modificate de Biroul permanent.

Stimate coleg, vã rog sã veniþi pânã la mine ºi sã vedeþi nota de la anexa nr. 2, care spune textual exact ceea de doriþi dumneavoastrã.

Dãm cuvântul comisiei.

Domnule Grigoraº, aþi reþinut propunerea? V-aº ruga sã vã pronunþaþi dacã asteriscul care este aici este suficient sau nu.

Domnule Grigoraº, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma consultãrilor, am convenit ca adnotarea din finalul listei sã aibã douã teze, respectiv, în primul rând, ”Lista dotãrilor independente se aprobã de cãtre Biroul permanent al Camerei DeputaþilorÒ ºi, a doua tezã, ”în funcþie de derularea procesului investiþional, Biroul permanent al Camerei Deptuaþilor poate sã aprobe modificãri în lista de investiþii, cu încadrarea în valoarea totalã a cheltuielilor de capital aprobateÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La anexa nr. 2, da? Bun.

Cine este pentru completarea anexei nr. 2 cu aceastã notã cu asterisc? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi, în aceste condiþii,

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri?

Cu 245 voturi pentru, un vot împotrivã ºi 13 abþineri, s-a adoptat proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor.

Stimaþi colegi, ultimul punct înscris pe ordinea de zi a ºedinþei de astãzi este cererea ministrului justiþiei de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi de încuviinþare a trimiterii în judecatã a domnului deputat Dãnuþ Saulea pentru infracþiunea de comunicare de informaþii false prevãzute ºi pedepsite de art. 168[1] din Codul penal.

Dau cuvântul... Aveþi o problemã de procedurã prealabilã. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, trebuie sã vã declar, procedural, cã nu vom participa la aceste dezbateri, folosind acest mod de protest parlamentar împotriva unui act care nu se vrea justiþiar, ci a unui act care reprezintã numai o ingerinþã politicã în viaþa democraticã a þãrii, de naturã sã pericliteze libera exprimare a cuvântului.

Sunt dator în faþa Domniilor voastre sã-mi justific acest gest pe care îl considerãm singurul ce poate sã fie opus la aceastã datã în plenul Camerei, respectând procedurile democratice, pentru a ne opune unei serii de acte cu adevãrat extremiste sãvârºite de actuala guvernare, începând cu evacuarea cãrþilor din Biblioteca Naþionalã, dãrâmarea statuilor istoricului...

Stimate coleg, ºtiþi bine ce preþuire vã port, dar vã aduc aminte obiectul pricinii, cum se spune în tribunal. Deci n-are legãturã Biblioteca Naþionalã, cu ceea ce discutãm noi aici ºi cu faptele colegului dumneavoastrã.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Necazul este, domnule preºedinte, ºi voi fi foarte la obiect, cã mulþi gândesc ca dumneavoastrã, ºi anume: escaladarea acþiunilor antidemocratice nu intereseazã, dar ele se finalizeazã cu împiedicarea unui deputat sã-ºi exercite drepturile sale constituþionale.

La obiect, art. 70 din Constituþia României ne protejeazã pe toþi, repet, pe toþi, în sensul cã nu putem fi fãcuþi responsabili juridic pentru votul nostru ºi pentru declaraþiile politice fãcute în exercitarea mandatului nostru. Asta stabilim noi ºi Constituþia, nu stabileºte nimeni. Nici o instanþã de judecatã în aceastã þarã nu are dreptul sã stabileascã ceea ce Constituþia a stabilit.

Urmeazã sã constataþi cã deputatul nostru nu a fãcut altceva decât sã uzeze de procedurile democratice, aºa cum sunt definite, daþi-mi voie sã citez ºi, cu aceasta, aproape am încheiat, de cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase, care, ieri, rãspunzând Senatului cu privire la criticile aduse unor declaraþii fãcute într-o conferinþã de presã, a spus: ”Semnificativ este ºi faptul cã domnul Bruce Jackson a fãcut aceste afirmaþii în cadrul unei conferinþe de presã, rãspunzând la întrebãrile jurnaliºtilor ºi, la fel ca ºi dumneavoastrã, cred cã are dreptul sã exprime un punct de vedere.Ò

Crede domnul Adrian Nãstase!

Domnule deputat, dumneavoastrã aþi venit la obiect acum, recunosc, numai cã noi nu discutãm obiectul pe fond. Dumneavoastrã v-aþi înscris la o problemã de procedurã ºi vã rog sã expuneþi. Dacã vreþi sã vã referiþi la fond, vã rog sã rãmâneþi în salã ºi sã rãspundeþi sesizãrii ministrului justiþiei.

Aveþi cuvântul pe problemã de procedurã.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Numai pe problemã de procedurã. Eu am considerat cã pãrãsirea dezbaterilor Parlamentului de cãtre un grup parlamentar este un act politic cu o anume semnificaþie ºi de o anumitã gravitate, pe care, democratic ºi din respect pentru colegii mei, trebuie sã-l explic.

Luaþi act de protestul nostru, luaþi act de protestul nostru, pentru cã ni se refuzã aceste explicaþii într-un for de dezbatere politicã, explicaþii pur politice cu privire la un act politic, ºi luaþi act de ideea noastrã de bazã cã vom milita prin toate mijloacele pentru menþinerea democraþiei, în primul rând, prin respectarea Constituþiei în acest Parlament ºi, în al doilea rând, prin permiterea tuturor sã se exprime liber. Unde este Ion Raþiu, care spunea aici, în faþa dumneavoastrã: ”Mi-aº da ºi sângele meu sã ai dreptul sã ai o altã pãrere decât mine?!Ò

Eu îmi dau demnitatea mea de parlamentar în faþa dumneavoastrã pentru dreptul la libera exprimare.

Astea sunt considerentele pentru care noi nu înþelegem sã participãm la aceste lucrãri.

Vã mulþumim.

## ªi eu vã mulþumesc.

Am luat act de tot ceea ce spuneþi dumneavoastrã, dar vã rog ca ºi dumneavoastrã sã luaþi act cã vã invitãm sã rãmâneþi la dezbateri pentru a vã putea apãra, pentru a vã putea expune punctele dumneavoastrã de vedere.

Mulþumesc.

Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## **Doamna Rodica Mihaela Stãnoiu** Ñ _ministrul justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituþia României, vãzând ºi prevederile art. 182 alin. 2 ºi 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, v-am adresat cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului deputat Saulea Dãnuþ, pentru urmãtoarele motive:

La 11 octombrie 2001, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie m-a sesizat despre faptul cã Parchetul a efectuat acte premergãtoare începerii urmãririi penale din dosarul penal nr. 417/2001 privind infracþiunea de comunicare de informaþii false, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 168[1] din Codul penal.

Din actele premergãtoare rezultã cã, în ziua de 14 septembrie 2001, în cadrul conferinþei de presã a Partidului România Mare, deputatul Saulea Dãnuþ, referindu-se la preºedintele României, a spus, printre altele: ”Acum câþiva ani, sub conducerea sa, Serviciul de Protecþie ºi Pazã instruia luptãtori Hamas la Brãneºti, centrul de pregãtire de acþiuni al Serviciului de Protecþie ºi Pazã.Ò

De precizat cã, prin afirmaþiile sale, deputatul Saulea a confirmat ºi întãrit declaraþiile formulate în aceeaºi conferinþã de presã de senatorul Corneliu VadimTudor referitor la acelaºi subiect, din context rezultând cã, în calitate de fost ofiþer în cadrul Serviciului de Protecþie ºi Pazã, ar fi luat cunoºtinþã personal despre situaþia prezentã.

Afirmaþiile deputatului Saulea Dãnuþ, alãturi de cele ale senatorului Corneliu Vadim Tudor, au fost preluate în presa centralã, fiind reproduse în ziarul ”CurentulÒ din 15 septembrie 2001.

Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie s-a sesizat din oficiu, luând act de declaraþiile deputatului Saulea cu privire la desfãºurarea unor activitãþi de facturã teroristã care, dacã au fost realizate, puteau constitui ameninþãri la adresa siguranþei naþionale, potrivit art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranþa naþionalã a României.

Din verificãrile efectuate, a rezultat în mod cert cã pe teritoriul României, în cadrul unor organe specializate ale statului român, nu au fost pregãtiþi membri ai Organizaþiei Hamas.

S-a stabilit cã în anii 1994Ñ1995Ñ1996, în baza unor hotãrâri de Guvern, Serviciul de Protecþie ºi Pazã a asigurat pregãtirea unor cetãþeni palestinieni în probleme de pazã ºi intervenþie antiteroristã, precum ºi pentru protecþia demnitarilor ºi protocol. De asemenea, Serviciul Român de Informaþii a asigurat ,în perioada 5.IX.Ñ12.XII.1994, pregãtirea a 23 cetãþeni palestinieni în specialitatea protecþie b.i.b.

Aceastã activitate a fost aprobatã prin hotãrâre de Guvern ºi a fãcut parte din ansamblul mãsurilor întreprinse de România pentru sprijinirea instituirii autoritãþilor statale în teritoriile cu autonomie palestinianã Gaza ºi Ierihon, sub coordonarea Statelor Unite ale Americii ºi Federaþiei Ruse.

Nu existã nici un fel de informaþii sau date care sã confirme cã vreunul dintre cetãþenii palestinieni pregãtiþi în România ar fi fost membru al Organizaþiei Hamas sau ar fi avut legãturã cu aceastã organizaþie ori cu structuri similare.

Concluzia verificãrilor efectuate de Parchet este cã informaþiile privind instruirea unor agenþi Hamas pe teritoriul României sunt false.

Deputatul Saulea a comunicat aceste informaþii în conferinþa de presã a Partidului România Mare ºi apoi le-a rãspândit public prin intermediul mijloacelor de informare în masã. Informaþiile false au fost preluate ºi comentate atât de cotidiene din þarã, cât ºi de publicaþii din strãinãtate. Comentariile unor mijloace de informare în masã din strãinãtate care contribuie la informarea opiniei publice, ca ºi a celei civile s-au referit, folosind drept argumente declaraþiile domnului Saulea, la discreditarea României în raport cu Statele Unite ale Americii ºi la cooperarea cu organizaþii teroriste.

Comunicarea ºi rãspândirea unor informaþii false, de genul celor enunþate, poate sã denatureze imaginea þãrii, sã afecteze relaþiile internaþionale, mai ales cã ele survin în contextul în care cele mai înalte autoritãþi publice ale statului au exprimat oficial angajamentul ferm al României în eforturile de eradicare a terorismului ºi într-o perioadã în care realizarea procesului de integrare în structurile euroatlantice se aflã într-o fazã decisivã.

Potrivit art. 168[1] din Codul penal al României, constituie infracþiune, se pedepseºte cu închisoarea de la 1 la 5 ani comunicarea ori rãspândirea, prin orice mijloace, de ºtiri, date ºi informaþii false ori de documente falsificate, dacã fapta este de naturã sã aducã atingere siguranþei statului sau relaþiilor internaþionale ale României.

Faptele domnului deputat Saulea realizeazã latura obiectivã a infracþiunii de comunicare de informaþii false.

Ar mai fi de adãugat cã cele exprimate de domnul Saulea privesc o stare de fapt, deci pregãtirea unor organizaþii teroriste pe teritoriul României, ºi nu o opinie, nu o judecatã de valoare cu privire la ceva. Ar mai fi de adãugat cã atât Preºedinþia României, cât ºi Serviciul de Protecþie ºi Pazã au dat comunicate oficiale prin care au infirmat cele spuse de domnul Saulea. Acesta însã a persistat în susþinerea lor ºi se eliminã astfel ºi posibilitatea cã domnul deputat sã fi fãcut afirmaþiile respective în necunoºtinþã de cauzã sau din eroare.

Pentru a permite justiþiei sã-ºi îndeplineascã misiunea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituþia României ºi în temeiul art. 182 alin. 2 ºi 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã solicit ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului deputat Saulea pentru infracþiunea de comunicare de informaþii false prevãzutã ºi pedepsitã de art. 168[1] din Codul penal ºi sã lãsãm, aºa cum am spus ºi data trecutã, numai justiþiei dreptul de a stabili vinovãþia.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna ministru.

Din partea Comisiei juridice, domnul preºedinte Neagu. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În conformitate cu prevederile art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã prin adresa nr. 757 din 22.X.2001 cu examinarea cererii ministrului justiþiei de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã a domnului deputat Saulea Dãnuþ.

Cererea formulatã de ministrul justiþiei în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituþia României ºi 182 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor a fost adusã la cunoºtinþa deputaþilor în ºedinþa publicã din data de 22 octombrie 2001. ªi, în continuare, îngãduiþi-mi sã nu repet anumite aspecte pe care, aici, le-a evocat doamna ministru, senator Rodica Stãnoiu.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, având cvorumul îndeplinit, a examinat cererea în prezenþa ministrului justiþiei, în ºedinþa din 20 noiembrie 2001. Deºi invitat, conform prevederilor regulamentare, domnul deputat Saulea Dãnuþ nu a participat la dezbateri.

Sunt relevate apoi aspecte de fond legate de faptele reþinute în sarcina domnului Saulea Dãnuþ, pe care îmi îngãdui sã nu le mai amintesc, deoarece au fost menþionate de cãtre doamna ministru ºi am sã mã opresc cãtre finalul raportului.

Dupã dezbaterile în care membrii comisiei ºi-au exprimat punctele de vedere asupra faptelor pentru care ministrul justiþiei solicitã ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului deputat Saulea Dãnuþ, precum ºi asupra îndeplinirii condiþiilor procedurale regulamentare, s-a procedat la votul secret cu buletine. Cei 15 membri prezenþi ai comisiei au votat dupã cum urmeazã: 12, pentru; unul, împotrivã; douã buletine au fost anualte, întrucât nu exprimau nici o opþiune.

În consecinþã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, compusã din 24 de deputaþi, nu a putut aviza favorabil cererea ministrului justiþiei de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi de încuviinþare a trimiterii în judecatã a domnului deputat Saulea Dãnuþ, datoritã neîntrunirii numãrului minim necesar de 13 voturi pentru, astfel cum se prevede în art. 182 alin. 4 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.

În conformitate cu prevederile art. 182 alin. 8 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, prezentul raport se înainteazã Biroului permanent al Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu toate cã Grupul parlamentar al Partidului România Mare s-a retras, eu îmi fac datoria din nou, dacã reprezentanþii grupului doresc sã vinã sã-ºi susþinã punctul de vedere cu privire la raportul pe care l-au înaintat.

Întreb dacã domnul deputat Saulea Dãnuþ doreºte sã vinã sã intervinã pentru a-ºi apãra punctul de vedere ºi pentru a rãspunde sesizãrii ministrului justiþiei? Nu este.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva? ªi-a manifestat dorinþa domnul deputat Sassu Alexandru.

Aveþi cuvântul, domnule Sassu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Ne aflãm astãzi în faþa unui eveniment pe care noi îl considerãm deosebit de important. Grupul parlamentar al Partidului Democrat a fost pus, în momentul în care a luat în discuþie acest caz, în faþa unei situaþii deosebit de dificile pe care, din pãcate, nici cererea ministrului justiþiei, nici raportul comisiei juridice nu au fãcut-o mai uºoarã, ci, dimpotrivã, au îngreunat-o, pentru cã este prima datã când discutãm în Camerã ridicarea imunitãþii parlamentare pentru niºte declaraþii fãcute, ºi nu pentru fapte de altã naturã.

Argumentaþia prezentatã de ministru în cererea care a fost trimisã cãtre Parlament, precum ºi ceea ce scrie în raportul Comisiei juridice sunt lucruri, în opinia noastrã, extrem de subþiri, foarte nesustenabile ºi care dovedesc o mare superficialitate în tratarea unui caz care, repet, în opinia noastrã este deosebit de grav.

Dacã vã uitaþi în raport, de exemplu, o sã vedeþi cã nu existã nimic care sã vinã în argumentarea faptului cã ceea ce a fãcut domnul deputat Saulea nu este o opinie fãcutã în scopul unei exprimãri a unei opinii politice în exercitarea mandatului respectiv. Dacã o sã vã uitaþi în raport, o sã vedeþi faptul cã, deºi întreg raportul este în sensul ridicãrii imunitãþii parlamentare, concluzia este inversã: chiar dacã ea este exprimatã în baza faptului cã nu au fost destule voturi, scrisoarea nu ne spune nimic despre condiþiile în care au fost fãcute acele declaraþii, despre modul în care acele declaraþii puteau sã aibã implicaþii deosebit de grave pentru România. Nu ne ajutã cu absolut nimic.

Este, dupã pãrerea noastrã, tratatã cu deosebitã uºurinþã o problemã pe care, am spus mai devreme, noi o considerãm deosebit de importantã, chiar un moment de cotiturã, poate, în activitatea parlamentarã, pentru cã s-ar putea ca tot cu atâta uºurinþã, cu tot atâta degajare, mâine, sã ne trezim unii dintre noi cã pentru o anumitã declaraþie fãcutã de la tribuna Parlamentului, pe culoar, aici, în faþa sãlii Parlamentului, sã te aºtepte poliþia sau procuratura pentru cã aºa nu-i convine unuia sau altuia.

De aceea, în opinia noastrã, repet, dacã lucrurile sunt aºa tratate de Guvern ºi aºa tratate de o Comisie juridicã de la care aºteptam informaþii, date, concluzii în baza acestora care sã ne ducã la un vot clar, din pãcate, putem trage orice fel de concluzii despre modul în care alte cazuri vor fi tratate.

În al doilea rând, aº vrea sã spun cã, în opinia noastrã, în aceste condiþii, datoria Ministerului Justiþiei, a Comisiei juridice ar fi fost sã ne dea date clare asupra implicaþiilor pe care le are o astfel de declaraþie. De ce o astfel de declaraþie nu poate fi încadratã ca o opinie în exercitarea mandatului? Din pãcate, aceste lucruri lipsesc în totalitate. Aº fi aºteptat ca astãzi sã se spunã lucruri mai multe, lucruri în plus faþã de ceea ce scria în cele douã rapoarte.

Din pãcate, se trateazã, aºa cum spun, cu uºurinþã ºi nimic în plus nu ni s-a spus. Ni s-a citit raportul, ºi acesta pe scurt, respectiv cererea. În aceste condiþii, am fi aºteptat ca, eventual, informaþii care provin, aºa cum se pare cã se lasã sã se înþeleagã, din sfera serviciilor secrete ar fi putut lãmuri lucrurile ºi cred cã, atunci când este vorba despre o chestiune atât de importantã, aceste lucruri trebuiau spuse.

Este vorba pânã la urmã despre niºte declaraþii care sunt fãcute, aºa cum reiese din subtext, dar nu din text, împotriva intereselor României.

În aceste condiþii, Grupul parlamentar al Partidului Democrat ar fi fost tentat sã voteze împotriva ridicãrii imunitãþii parlamentare, pentru cã, repet, întreaga argumentaþie nu stã în picioare. Totuºi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a luat în considerare contextul ºi implicaþiile în care s-au comis declaraþiile respective ºi urmãrile care ar fi putut avea loc.

Am þinut seama de faptul cã aceastã declaraþie a fost fãcutã la numai trei zile dupã tragicele evenimente din 11 septembrie, cã în perioada respectivã România atât prin vocea Parlamentului, cât ºi prin vocea Guvernului îºi anunþase opþiunea de a participa la coaliþia antiteroristã. Aceastã opþiune, precum ºi poziþiile ulterioare legate de paºii clari ºi concreþi pe care România i-a fãcut ne-au creat un atu de nezdruncinat în drumul nostru cãtre integrarea în structurile NATO ºi au dus la revizuirea atitudinii multor þãri ºi instituþii, precum ºi a organismelor internaþionale faþã de România.

În aceste condiþii ºi cu atât mai mult cu cât era vorba despre faptele despre care domnul Saulea spunea cã are cunoºtinþã de câþiva ani, noi nu putem sã nu ne punem întrebarea: Care a fost scopul ºi mai ales cui folosesc aceste declaraþii fãcute cu toatã greutatea unei persoane care declarã cã are informaþiile din interiorul sistemului, cu greutatea unei declaraþii fãcute în conferinþa de presã a unui partid parlamentar, cu preºedintele partidului alãturi, care preia ºi susþine acele declaraþii?!

Ceea ce înseamnã cã este vorba de poziþia unui partid parlamentar, lucru care nu poate fi neglijat într-un context în care discutãm despre poziþia României.

În aceste condiþii ºi þinând cont de faptul cã în politicã nimic nu este întâmplãtor, considerãm cã aceste declaraþii au avut un scop clar ºi contrar intereselor cetãþenilor acestei þãri care, dupã cum aratã toate sondajele de opinie, doresc integrarea în structurile euroatlantice. Aceste declaraþii false, aºa cum susþine ministrul justiþiei, aºa cum susþine Parchetul ºi aºa cum, de fapt, aratã datele, aceste declaraþii false nu servesc intereselor României ºi, în opinia noastrã, sunt contrare intereselor României, servind celor care se opun, care nu sunt de acord ca România sã aibã un anume traseu, celor care se opun ca România sã facã parte din coaliþia þãrilor democratice care au fãcut acea coaliþie antiteroristã ºi, repet, s-a fãcut aceastã declaraþie la numai trei zile dupã ce au avut loc tragicele evenimente din 11 septembrie, sunt contrare intereselor României de a fi parte a NATO ºi a structurilor euroatlantice.

În aceste condiþii, considerãm cã declaraþia domnului Saulea este o declaraþie care nu poate fi încadratã ca fiind o declaraþie în legãturã cu exercitarea mandatului de parlamentar român ºi, aºa cum prevede art. 70 din Constituþie, în aceste condiþii, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în mod clar pentru ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului deputat Saulea.

Totuºi, nu pot sã nu subliniez încã o datã cã nici Ministerul Justiþiei, nici Comisia juridicã n-au spus nimic din toate acestea, ceea ce, poate, ar fi fãcut ca lucrurile sã fie mult mai clare, opinia publicã sã fie clar informatã ºi noi sã putem vota în cunoºtinþã de cauzã. Au tratat, în opinia noastrã, cu destulã uºurinþã ºi deschidem cu aceastã ocazie un precedent care poate fi oricând folosit de orice putere împotriva oricãrui reprezentant al opoziþiei.

Pe de altã parte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat considerã cã Parlamentul ar trebui sã se detaºeze în mod clar de aceste declaraþii. Ar trebui Ñ ºi în opinia noastrã simplul fapt cã votãm pentru ridicarea imunitãþii parlamentare nu este un gest suficient de solid Ñ, în opinia noastrã, ar trebui sã existe o declaraþie a Parlamentului, cu atât mai mult cu cât suntem, ca sã zic aºa, pe ultima sutã de metri înainte de integrarea în structurile NATO, eventual integrarea în structurile NATO, ºi în care poziþia Parlamentului ar trebui sã fie clarã ºi fãrã echivoc.

În aceste condiþii, noi vã cerem, domnule preºedinte, ca sã convocaþi liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta oportunitatea unei declaraþii în acest sens. Repet, vom vota pentru ridicarea imunitãþii parlamentare, deºi nimic din ceea ce am primit ºi nimic din ceea ni s-a spus nu ne duce la aceastã concluzie. Este concluzia unor lucruri care le-am discutat împreunã; din pãcate însã ceream ºi aºteptam mai mult atât de la ministrul justiþiei, cât ºi de la Comisia juridicã, care ar fi trebuit sã înþeleagã cã este un moment deosebit de important în viaþa parlamentarã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi! Domnul Crin Antonescu, din partea Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul George Crin Laurenþiu Antonescu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal va vota pentru ridicarea imunitãþii parlamentare solicitate.

ªi aº vrea, foarte pe scurt, însã, sã facem niºte precizãri. Mai întâi, împãrtãºim ºi noi colegilor din P.D. dezamãgirea faþã de ceea ce ne-a fost prezentat astãzi aici ºi de doamna ministru al justiþiei, ºi de Comisia juridicã a Camerei. Aº adãuga faptul cã, în ceea ce priveºte Comisia juridicã a Camerei, ne întâlnim, la doar o sãptãmânã, cu o situaþie care se repetã, pentru cã am avut aproape aritmetic la fel, aceeaºi situaþie, ºi la precedenta discuþie de acum o sãptãmânã, privitoare la ridicarea imunitãþii colegului Gheorghiu.

În al doilea rând, aº vrea sã mai dau glas unei îngrijorãri pe care noi cel puþin, membrii Grupului liberal din Camerã, o avem. Votând astãzi pentru ridicarea imunitãþii din motive care deja au fost expuse, noi nu facem decât sã fim consecvenþi cu ceea ce ºi colegii noºtri senatori, reprezentanþi ai partidului, au fãcut în Senat, atunci când a fost ridicatã imunitatea senatorului Corneliu Vadim Tudor, pe aceeaºi temã, din aceleaºi motive.

ªi fãrã îndoialã cã am fãcut ºi atunci, ºi acum acest lucru, pentru cã existã o distanþã enormã între o opinie politicã ºi o declaraþie politicã ºi ceea ce au fãcut cei doi reprezentanþi ai Partidului România Mare, pentru cã la mijloc este vorba de interesul naþional al României ºi pentru cã asemenea afirmaþii devin fapte ºi ele trebuie fie probate, fie pedepsite.

Ceea ce ne îngrijoreazã pe noi este însã cã la scurgerea multor luni de la ridicarea imunitãþii senatorului Vadim Tudor pentru aceste motive, pentru aceleaºi

motive invocate de ministrul justiþiei, nu am aflat nimic despre o anchetã, despre o cercetare, despre un progres în cercetarea acestor chestiuni.

ªi cu speranþa cã nu mi-aº putea pierde ºi eu imunitatea pentru atâta lucru, trebuie sã dau glas temerii cã în spatele unei asemenea tergiversãri s-ar putea afla Ñ de ce nu? Ð chiar un ºantaj politic extrem de periculos. Vã mulþumesc.

Cine mai doreºte?

Domnul deputat Viorel Hrebenciuc, din partea Partidului Social Democrat.

Spre surprinderea noastrã, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru ridicarea imunitãþii. Gravitatea faptei fostului ofiþer Saulea este totuºi deosebitã. Gândiþi-vã cã el a fost ofiþer într-o structurã a Armatei Române ºi, dupã ce a ieºit la pensie ºi a ajuns deputat P.R.M., ºi-a permis nu sã aibã o opinie, ci sã facã o afirmaþie deosebit de gravã, într-un moment în care întreaga omenire era în emoþii ºi lupta împotriva terorismului.

În acest cadru, acum, la un an ºi ceva dupã acþiune, vorbim destul de lejer despre ce a fost în 11 septembrie, dar în momentele acelea, când toate þãrile erau catalogate ca teroriste sau, eu ºtiu, se fãcea lista þãrilor cu teroriºti, într-un asemenea moment extrem de tensionat, a apãrut declaraþia lui Vadim Tudor, susþinutã de ”tehniculÒ Dãnuþ Saulea. Deci el, ca fost ofiþer, eu nici nu vreau sã mã gândesc acum, sã merg la alte chestiuni pe care el le-a încãlcat, ºi-a cãlcat jurãmântul, deci nu mã mai gândesc la acest subiect, mã gândesc la simplul fapt cã a pus þara într-un real pericol, de a fi trecutã pe o listã a terorismului internaþional. ªi acest lucru nu cred cã-l merita România, ºi nici cã este adevãrat, pentru cã nu este adevãrat, în fapt. Toatã lumea a aprobat faptul cã în România nu s-au pregãtit teroriºti. Deci aceasta este esenþa problemei, fapt pentru care noi vom vota pentru ridicarea imunitãþii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Doamna ministru Rodica Stãnoiu doreºte sã intervinã pentru a rãspunde la unele afirmaþii fãcute.

## Domnilor deputaþi,

În principiu, sunt de acord cu criticile dumneavoastrã, dar dezamãgirea este reciprocã. Dacã deputaþii care fac parte din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, reprezentanþi ai Partidului Democrat ºi ai Partidului Liberal, ar fi participat la dezbaterile din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi n-ar fi absentat complet nu ºtiu din ce motive, atunci dumneavoastrã aþi fi avut prilejul sã ºtiþi cum au fost dezbaterile acolo, care au fost argumentele aduse, nu le menþionãm, dar dumneavoastrã ºtiþi ºi n-aþi spus. Eu mã refer... Cei care au absentat, dumneavoastrã Ð n-am spus ºi n-am nominalizat, domnule Boc, iar dumneavoastrã, domnule Boc, ºtiþi cã acolo am discutat îndelungat diferenþa dintre opinia ºi declaraþiile politice ºi declaraþii cu privire la o situaþie de fapt, aºa cum ne gãsim astãzi. A fost o lungã discuþie, domnul Boc a participat, ceilalþi nu au participat. Deci de asta vã spun cã aþi fi ºtiut mai multe.

O cerere asemãnãtoare a fost adresatã de ministrul justiþiei în Senat. Ministrul justiþiei este ºi senator. Acolo ministrul justiþiei ºi-a putut susþine argumentele, ca senator, în acest sens. Aici rolul lui a fost sã prezinte aceastã cerere sobrã, lãsând justiþiei sã se pronunþe, iar discuþiile foarte pe larg antamate în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi poate trebuiau sã fie mai pe larg aici expuse ºi de asta spun cã aveþi, în principiu, dreptate, dar nu ne acuzaþi de superficialitate ºi de neglijenþã, pentru cã, aºa cum vã spun, n-am tratat-o în acest mod, cel puþin ministrul justiþiei.

Deci stenograma Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi poate sã stea la îndemânã. Acolo s-a discutat pe larg ºi s-a mai discutat ºi asupra acestei infracþiuni, care are o anumitã caracteristicã, este o infracþiune de pericol, care se consumã în momentul în care declaraþiile au fost fãcute. Deci, în momentul în care aceste declaraþii au fost fãcute, starea de pericol a fost creatã, indiferent de rezultat.

Deci acestea sunt cele douã lucruri pe care mi le-am permis sã le adaug, numai pentru cã s-au ridicat acele probleme, pentru cã din punct de vedere procedural ministrul justiþiei nu putea ieºi din cererea formalã care se adreseazã.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnule Sassu, din câte ºtiu, aþi luat cuvântul. Dreptul la replicã este atunci când se precizeazã numele dumneavoastrã, se invocã numele dumneavoastrã.

Aº vrea sã vã întreb dupã care regulament cereþi cuvântul?! Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã clarificãm un lucru. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi are o majoritate a arcului guvernamental suficientã pentru ca aceastã decizie sã fie luatã. Unu.

Doi la mânã. Din partea Grupului parlamentar P.D. a lipsit un singur deputat, care întâmplãtor nu putea sã fie prezent, ceea ce nu trebuia sã schimbe lucrurile.

Trei la mânã. Noi, ca parlamentari, cã doamna ministru este, înainte de a fi ministru, ºi senator ºi ºtie foarte bine cã discutãm despre ceea ce primim: raportul. Raportul este, în opinia noastrã, insuficient argumentat ºi destul de ambiguu pentru a nu folosi cauzei pe care o discutãm aici. Eu repet ceea ce am spus: vi se pare cã este un lucru simplu, cât sunteþi la putere. Când o sã fiþi în opoziþie nu o sã vi se parã la fel. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã mai doreºte cineva? Poftiþi, domnule Crin Antonescu.

O simplã precizare, nu fiþi nerãbdãtori! Partidul Naþional Liberal, grupul din Camerã, avea la data discutãrii în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a acestui caz un membru, domnul deputat Cornel ªtirbeþ,

care a fost prezent ºi care a participat la dezbateri, ºi care a votat pentru ridicarea imunitãþii parlamentare. Mulþumesc.

Domnul general Bãdoiu, poftiþi, cã aþi fost prezent în comisie la dezbaterea acelei cereri.

Îmi pare rãu cã domnul Crin Antonescu, care de regulã vine din an în Paºte la lucrãrile Camerei, s-a transformat într-un apãrãtor al Regulamentului Camerei. Mi se pare cã este mai puþin moral din partea dumnealui sã facã astfel de observaþii.

ªi acum am sã vã spun de ce am fost determinat, printre altele, pe lângã acest aspect, sã iau cuvântul. Pentru cã aici Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi n-a putut sã ajungã la o majoritate pentru cã doi membri marcanþi ai Partidului Naþional Liberal, membri ai Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi de la început pânã în prezent au lipsit cu desãvârºire. Unul se cheamã Valeriu Stoica, care a venit o singurã datã la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Deci la data aceea era membru al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. ªi al doilea, domnul Mogoº Ion, secretarul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Deci, dacã adunaþi 12 voturi pentru cu alte 2, ar fi fãcut 14.

În plus, aº vrea sã-i amintesc domnului Crin Antonescu cã acest raport al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a fost difuzat fiecãrui parlamentar, fiecãrui deputat.

Trei. Argumentele care existã în acest raport nu au fost citite de actualul preºedinte al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, ca sã nu repete raportul doamnei ministru. Dacã doreaþi sã pierdem vremea, îi dãdeam citire. Ce rost are?

Deci, dupã pãrerea mea, iertaþi-mã, vã respect, dar dupã pãrerea mea ar trebui sã fim obiectivi ºi sã discutãm pe aspecte reale, ºi nu închipuite, numai de dragul de a face valuri.

Vã mulþumesc.

Domnul Crin Antonescu are dreptul la replicã. Poftiþi! Stimaþi colegi, v-aº ruga, încã puþinã rãbdare, pentru cã, într-adevãr...

Stimaþi colegi, i-am dat dreptul la replicã domnului Crin Antonescu. De ce nu-l lãsaþi sã vorbeascã?

Domnule preºedinte,

Domnule general,

Unu. Domnul Valeriu Stoica a devenit membru al Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi foarte recent ºi la vremea respectivã nu se afla în comisie. Era membru al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Domnul deputat Mogoº este membru al coaliþiei de guvernare deja, care susþine guvernarea, deci este membru P.U.R.

Iar în ce mã priveºte pe mine cu prezenþa, pe de o parte sunt mãgulit, flatat de atenþia pe care mi-o acordaþi; pe de altã parte, înfiorat de asemenea monitorizare. Mã aºteptam s-o facã alþii.

Mulþumesc. Solicit sã acordaþi un termen cererii, pentru întâlnirea grupurilor.

V-aº ruga sã vã calmaþi, sã nu existe impresia cã dorim sã provocãm incidente ca sã evitãm soluþia.

Stimaþi colegi, încã o datã, vã rog sã vã calmaþi, sã nu creãm incidente care sã ducã la impresia cã, de fapt, ceea ce dorim este amânarea votului.

Vã reamintesc, potrivit Regulamentului Camerei, votul asupra cererii de ridicare a imunitãþii deputatului Dãnuþ Saulea ºi încuviinþarea trimiterii lui în judecatã se dã prin vot secret cu bile.

Invit pe domnii chestori sã distribuie bilele. Poftiþi, domnule Sassu!

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Domnule preºedinte, am anunþat în numele grupului parlamentar cã votãm pentru ridicarea imunitãþii parlamentare. Cred cã aceastã atitudine a domnului deputat este total nejustificatã, sã dea vina pe membrii opoziþiei pentru cã nu s-a votat un raport, atâta vreme cât este o majoritate.

Eu cer, dacã nu vreþi sã se întâlneascã liderii grupurilor parlamentare, sã vinã ºi sã-ºi cearã scuze pentru aceastã atitudine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Reprezentanþii grupurilor parlamentare care sunt prezenþi, sã ne întâlnim puþin în biroul Biroului permanent. ªi v-aº ruga pe ceilalþi sã nu pãrãsiþi sala de ºedinþã.

PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi, vã rog sã vã reluaþi locurile în salã, pentru a finaliza aceastã cerere. Domnul Viorel Hrebenciuc o sã vã spunã rezultatul întâlnirii grupurilor parlamentare.

Stimaþi colegi, domnul general Bãdoiu a vorbit în numele celor prezenþi din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, nu în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În numele grupului, spun cã regretãm asemenea incidente ºi vã invit pe toþi la vot. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã reamintesc: votul asupra cererii de ridicare a imunitãþii parlamentare a domnului Dãnuþ Saulea ºi asupra încuviinþãrii trimiterii sale în judecatã se manifestã prin vot secret cu bile.

Domnul secretar Ignat vã va împãrþi bilele. Cunoaºteþi, vot cu bila albã în urna albã ºi bilã neagrã în urna neagrã înseamnã vot pentru. Inversarea bilelor înseamnã vot împotrivã.

L-aº ruga pe domnul secretar Mohora sã citeascã tabelul ºi l-aº ruga, cu încuviinþarea dumneavoastrã, sã

începem cu miniºtrii care trebuie sã se întoarcã la ºedinþa de Guvern.

Aveþi cuvântul, domnule secretar Mohora!

|**omnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|absent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|prezent| |Ana Gheorghe|prezent| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria|prezent<br>absentã| |Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe|absentã<br>absent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|absent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai<br>Bara Radu Mihai<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã<br>Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan|absent<br>prezentã<br>prezent| |Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent<br>prezent| |Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor|prezent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru|prezent<br>prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentã| |Boajã Minicã|prezentã| |Boc Emil|prezent| |Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel|absentã<br>prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã| |BorbŽly L‡szl—<br>Bozgã Ion|prezent<br>prezent| |Bran Vasile|prezent| |Brînzan Ovidiu|prezent| |Brudaºca Damian|absent| |Bucur Constantin|absent| |Bucur Mircea|prezent| |Buga Florea|absent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent|

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/18.X.2002

Calcan Valentin Gigel prezent Canacheu Costicã prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Cazimir ªtefan prezent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Cerchez Metin prezent Cherescu Pavel prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu absent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion absent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezentã Coifan Viorel Gheorghe prezent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã prezent Cristea Marin prezent Criºan Emil absent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe absent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel prezent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitriu Carmen prezentã Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe prezent Enescu Nicolae absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil absent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Florescu Ion prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin prezent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Florin prezent Georgescu Filip prezent Gheorghe Valeriu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Gheorghiu Viorel prezent Gingãraº Georgiu prezent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae prezent Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu prezent Hogea Vlad-Gabriel absent Holtea Iancu absent

Hrebenciuc Viorel prezent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea absent Ignat Miron prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Costel Marian absent Ionescu Dan prezent Ionescu Daniel absent Ionescu Mihaela absentã Ionescu Rãzvan prezent Ionescu Smaranda absentã Iordache Florin prezent Iriza Marius absent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes K‡roly prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kov‡cs Zolt‡n prezent Lari Iorga Leonida absentã Lazãr Maria prezentã Lãpãdat ªtefan absent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae absent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Lepºa Sorin Victor prezent Longher Ghervasen prezent Loghin Irina absentã Luchian Ion prezent Magheru Paul absent Maior Lazãr Dorin prezent Makkai Grigore absent Man Mircea prezent Manolescu Oana prezentã Marcu Gheorghe prezent Mardari Ludovic absent Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Mãrãcineanu Adrian absent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Mândroviceanu Vasile prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Merce Ilie absent Meºca Sever absent Miclea Ioan absent Micula Cãtãlin absent Mihalachi Vasile prezent Mihãilescu Petru ªerban absent Mincu Iulian absent Mircea Costache absent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent Mitrea Mihaela Manuela prezentã Mitrea Miron-Tudor absent Mitu Dumitru Octavian prezent Miþaru Anton prezent Mînzînã Ion absent Mocioalcã Ion prezent |Mocioi Ion|absent| |---|---| |Mogoº Ion|prezent| |Mohora Tudor|prezent| |Moisescu George Dumitru|absent| |Moisoiu Adrian|absent| |Moiº Vãsãlie|absent| |Moldovan Petre|prezent| |Moldovan Carmen-Ileana|prezentã| |Moldoveanu Eugenia|prezentã| |Moraru Constantin Florentin|prezent| |Motoc Marian-Adrian|prezent| |Muscã Monica Octavia|absentã| |Muºetescu Tiberiu-Ovidiu|absent| |Naidin Petre|prezent| |Nan Nicolae|prezent| |Nassar Rodica|prezentã| |Naum Liana-Elena|prezentã| |Nãdejde Vlad-George|prezent| |Nãstase Adrian|absent| |Nãstase Ioan Mihai|prezent| |Neacºu Ilie|absent| |Neagu Ion|prezent| |Neagu Victor|prezent| |Neamþu Horia-Ion|prezent| |Neamþu Tiberiu-Paul|prezent| |Nechifor Cristian|prezent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|prezent| |Nica Dan|prezent| |Nicolae Ion|prezent| |Nicolãescu Gheorghe-Eugen|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent| |Niculescu Constantin|prezent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent| |Nistor Vasile|prezent| |Niþã Constantin|prezent| |Oltean Ioan|prezent| |Olteanu Ionel|prezent| |Oltei Ion|prezent| |Onisei Ioan|prezent| |Palade Doru Dumitru|absent| |Pambuccian Varujan|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|prezent| |Pataki Iulia|prezentã| |Patriciu Dinu|absent| |Pãduroiu Valentin|prezent| |Pãºcuþ ªtefan|absent| |Pãun Nicolae|prezent| |PŽcsi Ferenc|prezent| |Pereº Alexandru|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent| |Petruº Octavian Constantin|prezent| |Pleºa Eugen-Lucian|absent| |Pop Napoleon|prezent| |Podgorean Radu|prezent| |Popa Cornel|prezent| |Popa Constanþa|absentã| |Popa Virgil|prezent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent| |Popescu Costel-Eugen|absent| |Popescu Gheorghe|prezent| |Popescu Grigore Dorin|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent| |Popescu Kanty Cãtãlin|prezent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent||

Popescu Virgil prezent Posea Petre prezent Predicã Vasile prezent Pribeanu Gheorghe absent Priboi Ristea prezent Purceld Octavian-Mircea absent Puºcaº Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absentã Puzdrea Dumitru absent Radan Mihai prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Raicu Romeo-Marius prezent Rasovan Dan Grigore prezent Rãdoi Ion prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Roºculeþ Gheorghe prezent Rus Emil absent Rus Ioan prezent Ruºanu Dan-Radu prezent Sadici Octavian absent Sali Negiat prezent Sandache Cristian prezent Sandu Alecu prezent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru prezent Saulea Dãnuþ absent Savu Vasile Ioan absent Sãpunaru Nini prezent Sârbu Marian prezent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Selagea Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Severin Adrian prezent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail prezent Sonea Ioan absent Spiridon Nicu prezent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stana-Ionescu Ileana prezentã Stanciu Anghel absent Stanciu Zisu prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãniºoarã Mihai prezent Stoian Mircea absent Stoica Valeriu absent Stroe Radu prezent Stuparu Timotei prezent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªnaider Paul absent ªtefan Ion prezent ªtefãnescu Codrin prezent ªtefãnoiu Luca absent ªtirbeþ Cornel prezent Tam‡s S‡ndor absent Tãrâþã Culiþã prezent Târpescu Pavel prezent Tcaciuc ªtefan prezent Teculescu Constantin prezent Timiº Ioan absent Toader Mircea Nicu prezent Todoran Pavel prezent DUPÃ PAUZÃ

Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Tudor Marcu absent Tudose Mihai prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel absent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Lia Olguþa prezentã Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin absent Vekov K‡roly-J‡nos prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean prezent Viºinescu Marinache absent Voicu Mãdãlin prezent Voinea Olga Lucheria prezent Voinea Florea prezent Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Zãvoianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan prezent.

Cei care nu v-aþi auzit, poftiþi aici.

Mai este vreun coleg deputat care nu a votat? Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc ºi invit membrii Biroului permanent în sala de ºedinþe a Biroului permanent.

Domnii chestori, sã fie transportate urnele acolo.

Domnule Popescu, luaþi mãsuri sã fie transportate urnele.

Încã o datã, membrii Biroului permanent sã se prezinte în sala Biroului permanent.

PAUZÃ

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Poftiþi în salã, sã aflaþi rezultatul votului! V-aº ruga frumos, ºi pe cei care asalteazã Guvernul, vã rog sã luaþi loc puþin în salã.

Dau cuvântul domnului secretar Mohora pentru a citi procesul-verbal rezultat în urma numãrãrii voturilor.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi asupra cererii ministrului justiþiei privind ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea posibilitãþii trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Dãnuþ Saulea

În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ca urmare a verificãrii ºi numãrãrii voturilor exprimate de cãtre deputaþi, prin vot secret cu bile, asupra cererii ministrului justiþiei privind ridicarea imunitãþii parlamentare ºi încuviinþarea trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Dãnuþ Saulea, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituþia României ºi ale art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii Biroului permanent au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor Ð 344; numãrul deputaþilor prezenþi Ð 241; numãr total de voturi exprimate Ð 241; numãrul de voturi anulate Ð 0; numãrul total de voturi valabil exprimate Ð 241, din care: voturi pentru aprobarea cererii Ñ 210; voturi contra cererii Ð 31.

În conformitate cu prevederile art. 182 alineatul ultim din regulament, Camera Deputaþilor hotãrãºte asupra cererii cu majoritatea deputaþilor, ceea ce reprezintã minimum 173 de voturi pentru.

Având în vedere cã din totalul de 344 deputaþi 210 au votat pentru aprobarea cererii, iar 31 au votat contra, se constatã cã a fost întrunitã majoritatea cerutã de regulament ºi, în consecinþã, Camera Deputaþilor a aprobat cererea ministrului justiþiei, de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi de încuviinþare a posibilitãþii trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Dãnuþ Saulea pentru infracþiunea de comunicare de informaþii false, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 168 din Codul penal.Ò Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor. Ne revedem în plen joi. Mâine, activitãþi în comisii ºi astãzi, dupã amiazã, de asemenea.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,35._

> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

> E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/18.X.2002 conþine 48 de pagini.**

Preþul 44.592 lei