Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 martie 2019
Informare · adoptat tacit
Eleonora Carmen Hărău
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
A spune că Partidul Național Liberal susține creșterea alocațiilor este un lucru de-a binelea hilar, pentru că aproape un an de zile Partidul Național Liberal, cu proiect de lege inclusiv în această sală, s-a luptat să vă lămurească să faceți această investiție în viitor. În sfârșit, faptul că Domniile Voastre, coaliția de guvernare, ați fost prinși pe picior greșit la dezbaterea bugetului este de natură să forțeze, cumva, mâna Guvernului, care și-a adus aminte, din fericire, că are datoria constituțională să legifereze ceea ce a hotărât Parlamentul suveran.
Răspuns la ceea ce ni se pune în față acum ca ordonanță de urgență este uimirea și nemulțumirea noastră, pentru că, uite, trecerea timpului face ca beneficiarii acestor sume, importanți, în mod special..., cu importanță specială pentru Partidul Național Liberal, să fie păgubiți, prin trecerea timpului, de drepturile care li se cuvin.
Să nu îmi spuneți, vă rog, anticipez lucrul acesta, că președintele Iohannis e vinovat de faptul că dumneavoastră ați adus în 12 februarie bugetul, proiectul de buget, încălcând Legea finanțelor publice, care pretinde ca proiectul de buget să apară în Parlament în 15 noiembrie. Chiar și așa stând lucrurile, a-l învinovăți pe președinte că-i vinovat pentru amânarea alocațiilor este un lucru manipulator, pe care o să-l combat acum, stimați colegi, indicându-vă cele două modalități, sunt cel puțin două, prin care dumneavoastră ați fi putut face – așa cum Partidul Național Liberal a solicitat, așa cum s-a votat la buget – creșterea alocațiilor copiilor la 1 martie, și anume:
Prima modalitate este descrisă de art. 37 din Legea nr. 500/2000 a finanțelor publice. Asta v-ar fi dat posibilitatea ca pentru cazuri deosebite temeinic justificate să aplicați majorarea alocațiilor chiar de la 1 martie. Știți bine că așa s-a procedat și în cazul pensiei, și nu o dată. Și avem și un exemplu mai recent, respectiv indemnizația demnitarilor. N-am avut, dragi colegi, buget aprobat și beneficiem de la 1 ianuarie de majorarea indemnizației, fără niciun fel de problemă legală, constituțională și așa mai departe. Acolo s-a putut, la copii nu! O a doua modalitate în care lucrul acesta se putea face: fără o lege a bugetului aprobată, puteați să lăsați neschimbat termenul de 1 martie pentru majorarea alocației, așa cum a fost în ordonanța publicată pe site-ul Ministerului Muncii, pentru că inițial această ordonanță a fost publicată cu termen de aplicare 1 martie pe site-ul Ministerului Muncii. Se crea astfel baza legală pe care se construiește bugetul, pentru că – reiterez afirmația mea din dezbaterea de la comisie – nu legile se fac după buget, ci bugetul se face după actele normative. Se crea, cu alte cuvinte, baza pentru construirea bugetului, iar după promulgarea bugetului se puteau face plăți cu alocațiile majorate. Puteați să regularizați sumele după aprobarea bugetului, lucru pe care n-aveți intenția și n-aveți de gând să îl faceți.