Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 15 martie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 86 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Atunci,

Rog colegii care nu au cartelă să ridice mâna și-i rog pe secretari să mă ajute să-i identificăm, pentru a putea...

Înțeleg că domnul senator Stănescu și cu domnul senator Botnariu nu au cartelă?

Deci doi colegi de la PSD.

În regulă.

Stimați colegi,

Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun modificarea programului de lucru pentru această săptămână, astfel:

– luni, 11 martie: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri; – marți: lucrări în comisiile permanente, de la ora 9.00 la ora 16.00;

– miercuri: între ora 9.00 și 10.00, declarații politice; 10.00–12.00, lucrări în comisiile permanente; 12.00–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând, dacă Biroul permanent reunit decide, să avem un plen reunit după ora 14.00 probabil;

– joi: de la ora 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci,

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil, semnat la Mikulov la 26 septembrie 2014,

la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2002;

2. Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 5 și 6 martie 2019, a unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (L726/2018);

2. Propunerea legislativă privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor (L709/2018);

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru energie, domnul președinte Marin Gheorghe, vă rog – microfonul 7 –, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2019.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare scoaterea din stocurile disponibile, păstrate în rezerva de stat cu titlul de împrumut, până la data de 31 octombrie 2019, a cantității de 9.941 de tone de păcură necesare asigurării pe perioada de iarnă a agentului termic pentru încălzirea populației din municipiul Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți.

Măsura luată prin ordonanța de urgență a reprezentat o situație extraordinară și a fost necesară rezolvarea unei situații sociale apărute ca urmare a cantității insuficiente de combustibil destinat încălzirii pe perioada de iarnă.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința Comisiei pentru energie din data de 5 martie 2019, în prezența majorității senatorilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ avizează favorabil; Comisia pentru buget, finanțe, aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a da cuvântul la dezbateri generale, doresc să informez plenul Senatului că la balcon se află un grup de vizitatori din municipiul Tecuci, invitați de domnul senator Stângă George Cătălin.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Mazilu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De câțiva ani de zile municipiul Drobeta-Turnu Severin se confruntă cu o mare problemă, problemă care constă în dificultatea de a asigura agent termic pentru populație.

Problemele au apărut în urma falimentului Regiei Autonome de Activități Nucleare, care avea cuprinsă în componența sa și termocentrala care furniza agent termic, dar și problemele care au apărut cu firma care a câștigat o licitație pentru construirea unei noi centrale. Astfel că,

de câțiva ani de zile, ne-am văzut nevoiți să apelăm de fiecare dată la sprijinul Guvernului.

Și în acest an, în ciuda eforturilor susținute ale municipalității, agentul termic sau combustibilul pentru furnizarea agentului termic a fost asigurat doar până la sfârșitul lunii ianuarie, astfel încât și de această dată am solicitat ajutor din partea Guvernului, ajutor manifestat prin această ordonanță de urgență, prin care se stabilește un împrumut de 9.941 de tone de păcură către municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Țin să mulțumesc Guvernului României pentru sprijinul acordat locuitorilor județului Mehedinți și municipiului Drobeta-Turnu Severin, care sunt principalii beneficiari ai acestei ordonanțe, atât în numele acestora, cât și în numele Primăriei Municipiului Drobeta-Turnu Severin și, evident, al meu, personal.

Senatorii din Grupul Partidului Social Democrat vor vota în favoarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2. Domnul senator Marussi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțelegem și noi urgența și necesitatea emiterii acestei ordonanțe, dar totuși este păcat că se ajunge la această situație extraordinară, cu atât mai mult cu cât nu este primul an în care apare această situație. De asemenea, o observație legată de modul în care..., modul exact în care s-a calculat cantitatea de păcură, 9.941 de tone. Sunt curios dacă au fost și virgule la acel calcul. Mi se părea mult mai normal să fie o cantitate rotundă, care ar fi avut un sens.

Vom vota și noi pentru această ordonanță. Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Felicitări autorităților, felicitări Guvernului, că au rezolvat această problemă, și

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (L114/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență prevede transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” în administrația Ministerului Agriculturii, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, de asemenea, declararea acestui canal ca infrastructură de irigații de utilitate publică și completarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România.

Vă rugăm să adoptați legea de aprobare a ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, da? Domnule senator Șoptică, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Costel Șoptică:**

...pentru ape și păduri.

## Scuze!

Din partea Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Domnule președinte, aveți cuvântul. M-a bulversat doamna deputat.

Raport la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil, cu un amendament admis.

În cadrul ședinței din data de 5 februarie 2019, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere,

cu un amendament admis, care se regăsește în anexa parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate...

Imediat, imediat. Să ne liniștim.

Deci intervenții, domnul senator Ionașcu. Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. De asta stăteam cumincior acolo.

Întrebare pentru inițiator. Știm de canalul Giurgiu–București. Are dublă funcțiune, este adevărat: și navigație, și irigație. Dacă aveți în vedere ca și acest canal să-l transmiteți constructorului, celui care se ocupă de astfel de investiții, către Agenția de Îmbunătățiri Funciare.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Deocamdată avem doar canalul Siret–Bărăgan. Atât este pentru preluare. În momentul de față ne ocupăm de acest canal. Are 51,5 kilometri în prima etapă, pe care vrem să îi reabilităm, astfel încât să fie și pentru irigații, și navigabil. Următorul încă nu.

## Mulțumesc.

Rog reprezentantul Guvernului să rețină întrebarea, s-o transmită Ministerului Pădurilor, probabil, Apelor, Transporturilor sau, mă rog, să transmită Guvernului, să primească un răspuns în acest sens și domnul senator, și grupurile parlamentare.

Alte intervenții?

Domnul senator Goțiu. Vă rog. Microfonul 2.

## Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi,

În cadrul lucrărilor din Comisia pentru ape și păduri am solicitat niște studii de impact.

USR este pentru lucrări de irigație, dar, în același timp, considerăm că pentru un proiect din anul 1986, când impactul asupra mediului nu era în niciun fel luat în considerare, pentru a merge mai departe cu asemenea proiect avem nevoie de studii clare de impact, pentru a vedea modul în care un lucru care face bine, pe de o parte, ar putea să facă rău, pe de altă parte, și pentru a lua măsurile necesare în cazul în care acest lucru se întâmplă. În condițiile în care nu ni s-a prezentat un astfel de studiu de impact, USR va vota „abținere” la acest vot.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule senator Manoliu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu consider că proiectul de lege și măsura... Este o măsură așteptată de mult timp. Îl contrazic puțin pe colegul meu antevorbitor. Probabil că nu știe zona. Eu vin din zona aceea. Beneficiul este mult mai mare decât orice fel de impact asupra mediului și nici nu prea are impact asupra mediului, pentru că trece printr-o zonă unde..., decât pozitiv, pentru că trece printr-o zonă unde nevoia de irigație este foarte mare. Noi urmărim să asigurăm, printre altele, producții agricole cât mai mari, astfel încât să satisfacem necesarul de hrană pentru populația României și pentru a micșora importurile, deci a echilibra și balanța de plăți. Este o măsură, v-am spus, așteptată de foarte mulți ani. Mă bucur că Guvernul se apleacă asupra acestei investiții. Eu voi vota cu toată inima pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Vă rog, domnule senator Goțiu, explicarea votului. Microfonul 2.

Poate nu am fost suficient de clar înțeles, așa că fac niște precizări. Studiul de impact nu-i asupra efectelor benefice, care nu pot fi contestate, ci asupra eventualelor efecte negative. Am avut și lucrări de irigații în zona Dunării, și lucrări de desecări; au fost văzute foarte bine inițial, acum vedem și efectele negative. Atunci când ne asumăm niște efecte benefice, trebuie să ne asumăm și eventualele costuri, acea apă pentru irigații luată dintr-un râu sau dintr-o acumulare și... care nu se va regăsi în altă parte. Despre aceste studii de impact vorbeam și aceste studii de impact consider că sunt necesare pentru orice proiect cu implicații

asupra mediului și, de altfel, sunt cerute aceste studii de impact și de directivele europene.

USR a votat „abținere” tocmai din cauza lipsei acestor studii de impact.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L125/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Domnule senator Dircă, vă rog – microfonul 5 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă propunem un proiect de lege prin care dorim să îndepărtăm modelul practicat de Guvernul PSD de a legifera fără avizul CSM.

În ultimele trei luni de zile am avut o serie de noi ordonanțe de urgență, care au creat un haos general în sistemul judiciar. Atât în cadrul comisiei speciale, cât și în comunicările cu organismele europene și, mai ales, în spațiul public ați susținut că aveți interesul de a depolitiza justiția.

Vă rugăm să analizăm astăzi cum funcționează această depolitizare, pentru că procurorii nu pot fi subordonați direct politicului, iar ministrul justiției a venit cu ideea de a-i pune sub presiune și de a crea pârghii de șantaj, prin înființarea unei secții de investigare a magistraților.

În acest moment, această secție este condusă direct de Tudorel Toader. Practic, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție devine o enclavă a statului de drept în România. Unde este depolitizarea, vin și vă întreb. În realitate, ceea ce se propune este subordonarea justiției indirect, iar proiectul de lege pe care urmează să-l votăm astăzi vine să corecteze acest demers nedemocratic. Să nu uităm, totodată, de recomandările Comisiei de la Veneția, care reflectă exact necesitatea de a corecta ceea ce s-a greșit și care nu seamănă deloc cu practica statelor democratice din Uniunea Europeană.

Un mesaj important l-am primit recent și de la Frans Timmermans, care a spus că nu putem face niciun compromis în domeniul justiției. Aceasta este o linie roșie pentru mișcarea noastră. Votul pe acest proiect de lege va reflecta cât de mult vă doriți să ne aliniem principiilor europene sau cât de tare vă doriți ca România să se transforme într-un stat instabil, cu o justiție aservită politic.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere tocmai modificările celor trei legi ale justiției care au fost operate începând cu anul 2018.

În acest context, alte modificări legislative nu pot fi susținute și, mai ales, în forma prezentată în această inițiativă legislativă.

Prin urmare, vă rugăm să respingeți propunerea legislativă și să adoptați raportul Comisiei juridice, raportul de respingere, cu amendamentele respinse. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog – microfonul 6 –, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Colegul Dircă a plecat de lângă mine, nu știu de ce, că l-am rugat să rămână, să facem o dezbatere..., să continuăm dezbaterea din Comisia juridică pe acest proiect de act normativ. Cred că era interesant, spre exemplu, să vedem cum putem să trecem noi peste decizii ale Curții Constituționale sau cum putem schimba soluții agreate deja în Parlament, cu toți de față, chiar cu votul USR-ului pe unele dintre ele.

Dar nu despre asta este vorba, că legea nu contează când interesul politic o cere, cel puțin din partea unor colegi.

Puteau, spre exemplu, dacă aveau interesul să treacă o anumită inițiativă, să le spună celor de la Camera Deputaților că ar fi trebuit să treacă prin comisia specială această propunere, atâta timp cât ea există și atâta timp cât are pe rol cel puțin trei proiecte de acte normative care vizează corecturi ale legilor justiției, așa cum au spus fie inițiatorii ordonanței de urgență, fie alți colegi parlamentari. Avem motive de fond pentru a respinge acest proiect de act normativ, care țin de soluțiile Curții Constituționale, și avem motive și de formă, de procedura legată de acest proiect de act normativ. De aceea, vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnul senator...

Din partea Grupului USR, vă rog să vă puneți de acord, sunt două intervenții.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Sunteți inițiator. Dacă aveți de răspuns, vă rog, la microfonul 5. Mergeți acolo.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială, adevărul este la mijloc în situația respectivă, pentru că noi am fost învestiți cu o propunere venită de la colegii de la Grupul USR, o propunere care,

fără îndoială, putea să fie perfectibilă. Dar se pare că majoritatea parlamentară preferă ordonanțele. Chiar dacă sunt texte care, poate, trebuiau modificate, disponibilitatea colegilor de a le modifica a existat. Din păcate, astăzi, în Comisia juridică s-a mers din capul locului pe faptul că această propunere trebuie respinsă. N-am înțeles unde era urgența, n-am înțeles de ce nu putea fi pe ordinea de zi de mâine, n-am înțeles de ce nu puteam face o dezbatere, în contextul în care sunt multe propuneri care coincid cu voci care vin și din partea PSD-lui. Și o să vă dau un exemplu, ca să nu vorbesc în gol. Propunerea referitoare la ciclul de formare a unui judecător, drastic modificată, împotriva voinței majorității parlamentare, prin ordonanța de trist renume adoptată de Guvern la propunerea domnului Toader, de dată recentă, își găsea poate o fericită rezolvare, dacă acest proiect ar fi fost discutat.

Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii proiectului.

Mulțumesc.

Vă rog, alte intervenții?

Din partea Grupului USR, domnul senator Alexandrescu – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Prin această propunere legislativă Uniunea Salvați România dorește punerea în acord a legilor justiției cu recomandările Comisiei de la Veneția, exprimate în raportul din 20 octombrie 2018.

După cum știm, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a adoptat în sesiunea plenară, cea de-a 116-a, Opinia nr. 924 din 2018 cu privire la modificările aduse Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 și Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerea noastră transpune în cadrul legislativ al organizării justiției, în mod complet și coerent, recomandările Comisiei de la Veneția, după cum urmează: clarificarea independenței și stabilității procurorilor; corectarea prevederilor privind durata perioadei de formare a magistraților; consolidarea procedurilor de numire și revocare a procurorilor de rang înalt în sensul asigurării unui rol mai important al CSM și al Președintelui României și al contrabalansării influenței disproporționate a ministrului justiției; desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, care și-a dovedit deja rolul nociv ca instrument de intimidare și hărțuire a magistraților indezirabili pentru regimul PSD–ALDE.

Prin această propunere legislativă, Uniunea Salvați România își manifestă fără echivoc opțiunea pentru a apăra independența justiției și statul de drept. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Oricine de bună-credință ar citi această propunere legislativă își dă seama că ea este făcută pompieristic, este făcută propagandistic și că, în fapt, ar duce la blocaje. Vă dau un exemplu: desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați. Bun, se desființează. Și ce? Mai departe ce se întâmplă cu această secție, cu magistrații care lucrează în cadrul acestei secții? Pentru că inițiatorii, probabil, au vrut să ascundă adevărul. Această secție a funcționat, stimați colegi, iar faptul că unii speră că iuțeala de mână și nebăgarea de seamă funcționează și că nu ne aducem aminte că a funcționat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție o structură cu acest rol, exact pe aceleași principii, nu ține.

Cu alte cuvinte, instrumentul de presiune asupra judecătorilor, în special, și a procurorilor, dacă îndrăzneau să aplice legea și mai aveau și ghinionul să fie competenți și știutori de carte, nu să aibă Facultatea de Arte și Meserii sau de Educație Fizică la origine... Erau puși sub anchetă. Dacă ați fi corecți, dacă ați fi onești, ați spune adevărul până la capăt. Da, o asemenea secție a funcționat cu mii de dosare instrumentate pentru judecătorii care intrau în cauzele DNA și care trebuiau să soluționeze cauze instrumentate de „Portocală”, „Veverița” și alte lighioane pripășite în structurile de înalt nivel ale parchetului. Poreclele nu le-am dat eu. Dacă vă uitați în filmele de comedie mai vechi românești, o să vedeți despre cine se spunea: „zis și, zis și”.

Dar este și un nonsens în toată această propunere și sunt mai multe chestiuni care ne arată faptul că este o propunere pompieristică. E adevărat, socialistul Timmermans, colegul meu de partid al socialiștilor europeni, absolvent al Facultății de Literatură Franceză, este, probabil, un specialist în organizare judiciară și știe cum ar trebui să fie instrumentate cauzele care-i privesc pe magistrați.

Propunerea însă nu poate fi votată sub nicio formă. Ea ar duce la blocaj și probabil că asta și-au și dorit inițiatorii, să arate că nu poate funcționa sistemul judiciar în România decât în forma comandată. Procurorii de la secția specială știți foarte bine că au trecut prin procedura de selecție a Consiliului Superior al Magistraturii, nu a ministrului justiției; nu sunt numiți de ministrul justiției și această minciună ar putea să înceteze, ca să nu vă faceți de râs până la capăt.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Dircă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să clarificăm din capul locului o chestiune, și anume că acest proiect de lege, practic, propune revenirea la legile anterioare, prin eliminarea tuturor articolelor asupra cărora organismele internaționale s-au aplecat și au spus că sunt total împotriva unui mecanism al unui stat democratic și al unui stat de drept.

S-a discutat aici de eludarea procedurilor legislative. De ce? Pentru că o inițiativă legislativă a fost adoptată tacit? Vă spun că adoptarea tacită este procedură din Constituția României. Nu vreau să alimentez alte discursuri de aici, de la tribuna Parlamentului, însă această chestiune trebuie să înceteze. Nu este normal să legiferăm prin ordonanțe de urgență, nu este normal să nesocotim avizele – atenție, avizele! – organismelor și nu este normal ca legi... Pentru că... De ce? S-a discutat aici și despre această Comisie comună a Parlamentului, a celor două Camere, pentru înfăptuirea legilor justiției.

Vă spun, dragi colegi, că această comisie a ajuns un cimitir al propunerilor legislative. Această comisie nu are de ce să mai existe, pentru că ea și-a încheiat obiectul de activitate odată cu adoptarea de către Guvernul PSD–ALDE a Ordonanței nr. 92/2018, care a modificat – întru totul și împotriva voinței noastre, a legiuitorului –, a modificat legile justiției. Deci dacă doriți să discutăm despre eludarea procedurilor legislative, această eludare este efectuată cu concursul colegului dumneavoastră Florin Iordache, din Camera Deputaților.

Această propunere pe care o aveți astăzi și pe care urmează să o votăm cu toții este o chestiune deosebit de importantă și poate restabili imaginea României în fața partenerilor europeni.

Vă mulțumesc și vă invit să votați conform conștiinței. Nu uitați!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Numai puțin. Ușor.

Nemaifiind alte intervenții, cu voia dumneavoastră și cu voia domnului secretar Vela, o să adresez și eu câteva cuvinte plenului. Cu voia domnului secretar.

Stimați colegi,

Nu s-a întâmplat de multe ori să iau cuvântul de la acest microfon.

Vă rog să-mi scuzați emoțiile!

Înțeleg că această propunere legislativă dorește să modifice, în parte, legile nr. 303, 304, 317.

Trebuie să precizăm de la început că aceste legi au trecut de filtrul de constituționalitate, au fost reclamate de câteva ori, au fost retrimise spre reexaminare. Nu putem să vorbim despre aceste legi că încalcă în vreun fel sau altul legislația din România sau, mai degrabă, Constituția din România.

Doi. Înțelegem că procurorii de la Secția specială de investigare a infracțiunilor din justiție sunt aserviți politic PSD-ului, ALDE și, eventual, ministrului Tudorel Toader.

Păi, cred că trebuie să precizăm foarte clar, în plenul Senatului, că toți acești procurori sunt desemnați de către CSM, prin comparație cu procurorii de la DNA, care erau transferați printr-o propunere venită de la doamna Kövesi, după un interviu, de la parchetul de pe lângă judecătorii, de la parchetul de pe lângă tribunal – oameni mai dibaci la măsluit probe decât la știință de carte. Și putem să dăm exemple.

Eu vă spun că o să votez pentru raportul de respingere. Vă spun că o să votez pentru raportul de respingere și o să vă dau o speță din județul Dolj.

Există o doamnă judecător în județul Dolj care, având boală pe cineva – exact în termenii aceștia mă exprim –, spunea: „Lasă că cunosc eu o doamnă procuror la DNA, secția teritorială Oltenia, fac o plângere anonimă și de aici încolo se ocupă ei.” Face plângerea anonimă, doamna procuror începe să ancheteze, își dă seama că nu are niciun fel de temei plângerea și se roagă de martori. Zice: „Înțeleg că nu e vinovat, dar dă-mi pe altcineva, te rog eu frumos.”

Și întrebarea este: cui te duci să ceri dreptate privind sistemul de justiție din România? Tot la DNA? Tot la doamna Kövesi, să-i spui ce se întâmplă în DNA Oltenia? Nu cred.

și, dacă nu sunt de acord, să desemneze unii și alții să negocieze.

De abia atunci o să fie credibili cei care vin să ne spună nouă cum este în Europa și cum ar trebui să facem în România.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Coliban, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vin, în calitate de vicelider, cu o propunere din partea Grupului USR. Am ascultat atent cele două luări de cuvânt din partea Grupului PSD. Am ascultat cum domnul coleg senator Șerban Nicolae i-a dat o replică domnului Frans Timmermans. Deja nivelul dezbaterilor transcende cadrul Parlamentului românesc. Am ascultat o declarație care spunea că nu există o luptă cu justiția și cu procurorii, după care am ascultat o altă declarație care, cumva, se bate cap în cap. Am aflat că PSD-ul trimite politicieni în Parlament, dar știm cu toții de problemele penale ale câtorva dintre ei.

Prin urmare, considerăm că dezbaterile încă nu s-au încheiat, considerăm că este nevoie de aceste dezbateri. Am remarcat câteva propuneri de amendamente, unele dintre ele, recunosc, fanteziste.

Prin urmare, propunerea noastră este să retrimitem această inițiativă la comisie, cu termen – două săptămâni, astfel încât toată lumea poate să vină cu amendamente și cu un raport care să îmbunătățească forma actuală. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul reprezentantului ALDE,

Continuăm dezbaterile. Ultimul vorbitor.

Domnule senator Zamfir, vă rog. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu prea m-ați văzut intervenind la acest microfon, mai ales când discutăm despre legile justiției, temă care nu mi-a fost niciodată apropiată, neavând expertiză în acest domeniu, dar nu pot să nu constat un lucru care mie mi se pare absolut de bun-simț.

Că un anumit partid politic are o anumită misiune, pe care, cu consecvență, încearcă să și-o ducă până la capăt, e de înțeles. Să auzim aici că această secție este controlată politic, haideți să..., ca oameni politici, așa, cei care afirmă lucrul ăsta îl și pot susține?

Păi, măi, oameni buni, secția asta este rezultatul de fapt al unui concurs, un concurs pe care l-a organizat și, până la urmă, a decis cine să conducă secția exact CSM, adică cea mai independentă – cea mai independentă! –, până la urmă, structură din justiție. Păi, era mai bine ca secția asta de investigare a magistraților să fie la DNA? Era mai independentă? Faptul că erau 70% din magistrați care aveau dosar la DNA și era scos atunci când era nevoie era în regulă?

Încă o dată vă spun, fără să am expertiză în acest domeniu: dar cât de evidente sunt elementele care ne conduc la ideea că, iată, pentru prima dată când există o secție independentă, cu o structură rezultată ca urmare a unui concurs..., unui concurs organizat de cine? Exact de structura..., singura structură, mă rog, sau structura cea mai independentă din justiție pe care o are statul de drept – CSM-ul. Păi, CSM-ul organizează, dă notă maximă conducătorului și noi spunem că e aservită politic? Cui?

Eu cred că ipocrizia asta atinge cote extreme și cred că e momentul – Dumnezeule! – măcar cu această ocazie să punem capăt și să intrăm pe un făgaș normal, că doar așa stă bine unui stat de drept.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind ora 17.00,

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Voi supune la vot raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 77 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Nu mai dezbatem nici amendamentele respinse. Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2. Explicarea votului, da?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Da, e vorba de explicarea votului.

Evident, USR a votat împotriva acestui raport de respingere a legii. Și, în același timp, consemnăm și un record. Cred că este proiectul legislativ al USR care a ajuns cel mai repede în dezbatere și la vot final aici, în Senat. Nu țin minte ca vreun proiect al USR să aibă un vot la doar câteva ore după ce a fost discutat și în comisie.

Pe de altă parte, am auzit niște lecții date de la microfonul Senatului, legate de studiile pe care le avem unii sau alții care ne pronunțăm asupra legii. Și, dacă acel domn care a făcut aceste afirmații nu ar fi făcut o facultate în timpul liber și nu ar fi în așteptarea unui verdict de plagiat pentru lucrarea de doctorat, probabil că ar fi știut că există un principiu în drept: _nemo auditur propriam turpitudinem allegans_ , adică nu poți invoca în propria cauză vina proprie...

Faptul că nu s-a dezbătut la Camera Deputaților și a trecut tacit a fost cauzat tocmai de o majoritate, care există încă la Camera Deputaților, care nu a pus în dezbatere și nu a dat un raport pentru această lege. Așadar, e absolut hilar să auzim asemenea argumentații invocate chiar de către cei care au făcut ca această lege să nu fie dezbătută.

Pe de altă parte, așa cum am spus, cum s-a subliniat aici, era vorba de corelarea modificărilor din legislația pe justiție de anul trecut cu recomandările Comisiei de la Veneția.

Am tot auzit în spațiul public că se ține cont de aceste recomandări, că, de fapt, cei din Comisia de la Veneția sunt greșit informați și manipulați de sursele din România. Vă asigur că sunt foarte corect informați, își iau informațiile direct, nu pe surse, nu de la partide, ci în mod profesionist și, când au făcut aceste recomandări legate de secția specială, au știut ce spun, iar acest lucru a fost confirmat, cu vârf și îndesat, în momentul în care această secție specială a și început să funcționeze. Și s-a văzut destul de clar că se încearcă, pe de o parte, compromiterea doamnei Laura Codruța Kövesi, pe de altă parte, salvarea și blocarea unor procese penale, inclusiv a unui proces penal în care este implicat partidul..., președintele Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea. Încă o dată spun: acest proiect legislativ a fost depus încă din toamna anului trecut, înainte să funcționeze această secție specială. Așadar, ceea ce s-a întâmplat după nu a făcut decât să confirme că toate recomandările Comisiei de la Veneția au fost îndreptățite și ceea ce s-a anticipat că se va întâmpla s-a întâmplat: această secție specială este folosită politic.

De către CSM. Vă mulțumesc.

Explicarea votului, din partea Grupului PSD. Domnule senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să explic faptul că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul României a votat împotriva acestui proiect de..., propunere legislativă..., împotriva acestei propuneri legislative, întrucât ea este foarte proastă. Nici n-avea rost să pierdem timpul foarte mult în Senat ca să vedem cât este de proastă. Și voiam să fac două precizări, una legată de această secție specială.

Curtea Constituțională, ca de altfel somități în materie de drept, spune că aceasta este forma prin care se scot de sub presiune în special judecătorii, o asemenea secție fiind necesară, păstrarea ei în structura DNA fiind, dimpotrivă, forma de presiune asupra judecătorilor care sunt investiți să soluționeze cauze penale instrumentate de procurorii DNA.

A doua precizare este legată de studiile mele.

Eu am un doctorat pe care l-a contestat un ziarist acum vreun an și ceva, un doctorat de care sunt foarte mândru, la Universitatea Babeș-Bolyai, nu la universități cu trecut dubios, nu la universități a căror valoare academică să fie pusă sub semnul întrebării, și nu am niciun fel de emoții.

Aș fi vrut însă să nu primim lecții de la cei care participă la igiena personală la fără frecvență.

Domnule senator Fenechiu, vă rog – microfonul 2 –, explicarea votului, da?

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu foarte scurt. Partidul Național Liberal a votat împotrivă, datorită faptului că, chiar dacă admitem că proiectul de lege putea fi îmbunătățit, nimic nu poate fi mai prost în justiție decât ordonanțele lui Toader.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, pot să vă cred doar dacă mergeți cu banderolă la mână. Altfel, nu.

Bun. Stimați colegi, fiind trecut de ora 17.00, fiind deja exercitat votul asupra acestei inițiative legislative, continuăm cu votul asupra inițiativelor legislative dezbătute săptămâna trecută.

Punctul 1, Proiectul de... Legea pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L187/2018).

Vă reamintesc că dezbaterea asupra legii a fost finalizată în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528/17.07.2018.

Legea a fost adoptată de deputați.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării. Face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Punctul 2, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L246/2018).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra legii. Ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării. Face parte din categoria legilor organice. Senatul, Cameră decizională.

Punctul 3, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L451/2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra legii. Ne aflăm în faza de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, în sensul însușirii obiecțiunilor din cererea de reexaminare. Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L116/2015).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința din 6.03.2019. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Mă atenționează domnul senator Pop, domnul președinte al comisiei, că a fost inițiativa domnului senator Vâlcov aceasta, motiv pentru care să-i spunem: felicitări!

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale (L116/2015). Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

A fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Face parte din categoria legilor organice, Senatul, Cameră decizională.

Nu se pune votul, că s-a votat data trecută. Punctul 5... ( _Discuții.)_

Domnule chestor Nicolae Marin, vă rog să mă ajutați, că este prea multă gălăgie în sală și nu pot să conduc ședința. Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea

- art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L41/2019). Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 17 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind sprijinirea familiei monoparentale (L29/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolelor 6[1] și 6[2] din Legea nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat (L33/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (L43/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L47/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Număr insuficient pentru a adopta raportul de respingere.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale provenite din cadrul autorităților și instituțiilor publice (L63/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Organică!

Mulțumesc, doamna senator Silistru.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L24/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece (L55/2019).

Vă reamintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (2) de la art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L79/2019).

Vă reamintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Nu. Atunci, voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog, domnul senator Wiener, explicarea votului. Microfonul 2...

Microfonul central!

Nu, nu, nu, mă scuzați, microfonul central! Am avut senzația că dumneavoastră vă îndreptați spre microfonul 2. Vă rog.

Din păcate, a fost o decizie politică luată în ciuda faptului că organismul profesional Colegiul Medicilor din România a susținut direct și asumat acest proiect, împotriva faptului că a existat o petiție semnată de 4.000 de..., de peste 4.000 de medici în România, împotriva faptului că a fost un demers compensatoriu.

Evident, motivul este unul politic: nu a fost inițiată, probabil, din zona politică care ar fi trebuit.

În rest, explicația cum că ar induce inechități pentru niște oameni care au 43 de ani sau 45 de ani vechime în muncă este una, mă rog, cel puțin penibilă din partea Ministerului Muncii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Punctul 14, și ultimul dintre inițiativele deja dezbătute, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modificările și completările ulterioare (L61/2019).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 6.03.2019.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Susținem adoptarea acestei ordonanțe de urgență întrucât pachetul legislativ care reglementa alegerile europarlamentare și pe cele prezidențiale din acest an a fost contestat la Curtea Constituțională și prin această ordonanță de urgență am intenționat să asigurăm condiții optime și sigure pentru alegerile din mai 2006..., 2000...

2019!

2019. Mă scuzați!

Vă mulțumesc. Aveți emoții.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog. Microfonul 6.

Stimați colegi,

Vă propunem un raport de admitere, cu un amendament respins.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem... Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Continuăm dezbaterile și votul asupra inițiativelor aflate pe ordinea de zi de astăzi.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 (L116/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Zsombor Vajda, vicepreședinte

Stimate colege, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență vine cu un element de noutate în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale, și anume permite folosirea fondurilor primite ca subvenție de la bugetul de stat de către partidele politice parlamentare care se înscriu în cursa electorală pentru Parlamentul European.

Noi, la Uniunea Salvați România, am considerat că acest lucru ar duce la o discriminare gravă între partidele parlamentare și partidele care se înscriu acum în această cursă electorală și, prin urmare, în comisia de fond am propus un amendament de eliminare a acestui articol din textul ordonanței de urgență.

Amendamentul a fost respins, așa că ordonanța de urgență a rămas în forma ei inițială, nemodificată, motiv pentru care Uniunea Salvați România va vota abținere pe marginea raportului de admitere la acest proiect de lege. Mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Am fost cât se poate de atent la dumneavoastră, dar n-am reușit să înțeleg. Susțineți și amendamentul respins?

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendament respins, așa cum spuneam. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

A, raportul... Supun votului dumneavoastră...

Mi se întâmplă și mie să mă mai intimidez câteodată.

Deci supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul respins care nu a fost adoptat.

## Vă rog să votați.

Având în vedere că nu a fost adoptat amendamentul respins, votul este pentru raport și pentru proiectul de lege.

Cu 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 27 de abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5 pe ordinea de zi, propunere... Nu, Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L390/2018).

Reexaminare.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul..., microfonul 2, domnul senator Fejér.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cerem retrimiterea la comisie, cu un termen de o săptămână.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 372 din Legea nr. 286/2009 – Codul penal (L65/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă în forma prezentată, având în vedere faptul că, în mod concret, propunerile ce rezultă din inițiativa legislativă au drept scop înăsprirea regimului sancționator pentru infracțiunile care sunt deja reglementate în Codul penal.

În această modalitate, respectiv forma în care este prezentată, propunerea legislativă cuprinde termeni și incoerențe legislative, neclarități, aspecte și de ordin..., de tehnică legislativă, astfel încât adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar fi de natură să afecteze arhitectura actuală a Codului penal.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Stimați colegi,

Nu pentru că nu am fi de acord cu măsurile preventive, ci pentru că modul în care a fost redactat textul nu corespunde spiritului expunerii de motive, de aceea vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la

## vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L118/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată în cadrul comisiei de fond.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, a fost adoptat un raport de admitere a propunerii legislative, cu precizarea că avem și un amendament respins, de asemenea, și un amendament admis.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Domnule senator Fenechiu, vă rog să ne lăsați..., să pot s-o văd mai bine pe doamna senator.

Stimate colege, Stimați colegi,

Uniunea Salvați România susține creșterea alocațiilor pentru copii și constată că acest subiect, care ar fi trebuit să fie unul de larg consens politic, a devenit un instrument în lupta politică dintre partidele de opoziție și partidul aflat la guvernare.

Știm cu toții cum am ajuns să avem această ordonanță de urgență. Este salutar faptul că Guvernul a înțeles că trebuie să crească alocațiile pentru copii. Este mai puțin salutar faptul că a ales să o facă în acest fel. Nu pot să nu remarc că proiectul de lege al ordonanței de urgență conține totuși niște inadvertențe chiar în cuprinsul proiectului de lege, și anume: alocația de stat pentru copii se majorează – spune proiectul – anual, prin hotărâre a Guvernului, pe de altă parte, alocația de stat pentru copii cu handicap se stabilește într-un cuantum prin lege. Nu înțeleg diferența de tratament între alocația de stat pentru copii și alocația de stat pentru copiii cu handicap.

Pe de altă parte, este trist că tot în cuprinsul proiectului de lege de aprobare a acestei ordonanțe de urgență se precizează că ea intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii ulterioare intrării în vigoare a proiectului Legii bugetului de stat pe 2019.

Sunt lucruri care, iată, arată că Guvernul a înțeles să instrumentalizeze un subiect atât de important pentru cetățenii României, să-l instrumentalizeze politic, și asta ne arată că, de fapt, preocuparea pentru soarta acestora și alocațiile pentru copii nu este una reală, ci este doar un instrument de luptă politică.

Uniunea Salvați România susține creșterea alocațiilor de stat pentru copii, așa cum este corect și decent. Mulțumim.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

A spune că Partidul Național Liberal susține creșterea alocațiilor este un lucru de-a binelea hilar, pentru că aproape un an de zile Partidul Național Liberal, cu proiect de lege inclusiv în această sală, s-a luptat să vă lămurească să faceți această investiție în viitor. În sfârșit, faptul că Domniile Voastre, coaliția de guvernare, ați fost prinși pe picior greșit la dezbaterea bugetului este de natură să forțeze, cumva, mâna Guvernului, care și-a adus aminte, din fericire, că are datoria constituțională să legifereze ceea ce a hotărât Parlamentul suveran.

Răspuns la ceea ce ni se pune în față acum ca ordonanță de urgență este uimirea și nemulțumirea noastră, pentru că, uite, trecerea timpului face ca beneficiarii acestor sume, importanți, în mod special..., cu importanță specială pentru Partidul Național Liberal, să fie păgubiți, prin trecerea timpului, de drepturile care li se cuvin.

Să nu îmi spuneți, vă rog, anticipez lucrul acesta, că președintele Iohannis e vinovat de faptul că dumneavoastră ați adus în 12 februarie bugetul, proiectul de buget, încălcând Legea finanțelor publice, care pretinde ca proiectul de buget să apară în Parlament în 15 noiembrie. Chiar și așa stând lucrurile, a-l învinovăți pe președinte că-i vinovat pentru amânarea alocațiilor este un lucru manipulator, pe care o să-l combat acum, stimați colegi, indicându-vă cele două modalități, sunt cel puțin două, prin care dumneavoastră ați fi putut face – așa cum Partidul Național Liberal a solicitat, așa cum s-a votat la buget – creșterea alocațiilor copiilor la 1 martie, și anume:

Prima modalitate este descrisă de art. 37 din Legea nr. 500/2000 a finanțelor publice. Asta v-ar fi dat posibilitatea ca pentru cazuri deosebite temeinic justificate să aplicați majorarea alocațiilor chiar de la 1 martie. Știți bine că așa s-a procedat și în cazul pensiei, și nu o dată. Și avem și un exemplu mai recent, respectiv indemnizația demnitarilor. N-am avut, dragi colegi, buget aprobat și beneficiem de la 1 ianuarie de majorarea indemnizației, fără niciun fel de problemă legală, constituțională și așa mai departe. Acolo s-a putut, la copii nu! O a doua modalitate în care lucrul acesta se putea face: fără o lege a bugetului aprobată, puteați să lăsați neschimbat termenul de 1 martie pentru majorarea alocației, așa cum a fost în ordonanța publicată pe site-ul Ministerului Muncii, pentru că inițial această ordonanță a fost publicată cu termen de aplicare 1 martie pe site-ul Ministerului Muncii. Se crea astfel baza legală pe care se construiește bugetul, pentru că – reiterez afirmația mea din dezbaterea de la comisie – nu legile se fac după buget, ci bugetul se face după actele normative. Se crea, cu alte cuvinte, baza pentru construirea bugetului, iar după promulgarea bugetului se puteau face plăți cu alocațiile majorate. Puteați să regularizați sumele după aprobarea bugetului, lucru pe care n-aveți intenția și n-aveți de gând să îl faceți.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Ceva nu mi-e clar. Când s-au mărit alocațiile, este meritul PNL-ului. Când nu se dau la timp, este vina PSD-ului, că nu le dă. Ceva nu mi-e clar!

Din partea Grupului PSD...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Îți explic eu.

## E în regulă.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Șerban Nicolae. Urmează, din partea Grupului ALDE, domnul senator Bădulescu.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța, așa cum o puteți vedea, instituie cadrul legal pentru acordarea alocațiilor majorate pentru copii, pentru că nu prin Legea bugetului de stat dintr-un an se majorează alocațiile, ci prin modificarea cadrului legislativ în vigoare și aplicabil, respectiv Legea nr. 61/1993, care pe parcursul timpului a suferit numeroase modificări, ori de câte ori s-a pus problema majorării alocației.

Fac o precizare. În România, cel puțin în ultimii 25 de ani, s-au majorat alocațiile de stat pentru copii doar în timpul guvernărilor Partidului Social Democrat. Și lucrul ăsta cred că trebuia precizat de la bun început.

Mai mult decât atât, indicele social de referință (baza de calcul pentru alocația de stat pentru copii) este crescut tocmai ca urmare a creșterii economice, ca urmare a performanțelor guvernamentale ale Partidului Social

Democrat, și nu mă miră faptul că cei care nu-și asumă răspunderea plății acestor alocații au diverse propuneri populiste.

Aveți ocazia însă și cei care sunteți în opoziție să votați alături de noi, românii, miercuri, atunci când se dezbate Legea bugetului de stat pe anul 2019 în Parlamentul României. Aș vrea să văd că și partidele din opoziție votează așa cum votează românii, pentru bugetul de stat pe 2019, implicit pentru majorarea alocației de stat pentru copii începând cu luna martie a acestui an.

De altfel, de altfel, în propunerea inițială, Ministerul Muncii dorea ca această ordonanță să fie cu aplicare de la 1 martie 2019, dar pentru că scrie în Constituție că nicio cheltuială bugetară nu poate fi angajată fără a se indica sursa de finanțare, în mod evident, chiar și pentru cei care pricep mai greu, nu se putea aplica norma fără a asigura și baza resursei financiare.

În aceste condiții, noi am sperat până în ultima clipă că până și leneșul de la Cotroceni înțelege obligativitatea promulgării Legii bugetului, pentru că niciodată – subliniez, niciodată – nu a fost atacată legea la Curtea Constituțională, Legea bugetului de stat. Așa cum a spus și Curtea Constituțională, făcându-l de râs, cred că a treia oară în acest an, Legea bugetului de stat pe anul 2019 era perfect constituțională. Am sperat până în ultima clipă că vom aplica Legea bugetului de stat, în coroborare cu ordonanța care modifică Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, la timp.

Aveți ocazia să vă răscumpărați această greșeală. Votați alături de români Legea bugetului de stat pe 2019 și poate că veți primi măcar o câtime din respectul pe care vi-l acordați între dumneavoastră.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului ALDE, domnul senator Bădulescu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu eram pregătit să iau cuvântul pe acest subiect, dar vreau să vă spun un lucru: că m-a mirat foarte tare ceea ce au spus colegii din opoziție mai devreme și nu pot să nu remarc, de fapt, existența unui limbaj dual în ceea ce privește atât alocația de stat pentru copii, cât și alte subiecte care apar acum.

Știm foarte bine cu toții că au fost numeroase discuții atât pe marginea proiectului de lege inițiat, despre care s-a vorbit, cât și pe marginea bugetului, pe celebrul amendament. Știm foarte bine, de altfel, că nici anexa din care făcea parte amendamentul respectiv, care a fost votată la momentul votării bugetului, și nici bugetul nu au fost votate de o parte din colegi. Și să vii acum să te bați cu cărămida în piept că „Uite ce am făcut eu!” mi se pare o exagerare, fiindcă, până la urmă, lucrurile sunt împărțite. Dacă venim și spunem că se putea face, eu vă spun că, juridic, nu se putea face decât în modalitatea în care bugetul ar fi fost aprobat și în momentul acesta aveam o lege a bugetului.

Raportat la limbajul dual, să nu uităm un lucru, că propunerea, așa cum a fost ea inițială, amendamentul, așa cum a fost propus, cerea românului, dacă vreți, să pună..., să facă o diferență între părintele lui și copilul lui, pentru că, dacă ne raportăm la sursa de finanțare, cam asta înseamnă. Faptul că s-a găsit o soluție este lăudabil și nu trebuie să ne acuzăm unii pe alții.

Mai mult decât atât, dacă discutăm de limbaj dublu, vă reamintesc că la începutul lunii februarie s-a depus la Camera Deputaților, în legătură cu pensiile speciale, un proiect de lege care a fost retras imediat de colegii din opoziție. Păi, și atunci, de ce să vorbim cu asemenea aplomb și să dai în cei care vor să pună în aplicare o măsură?! Mi se pare nefiresc și eu cred că ar trebui mulți dintre noi să ne abținem de la a face acuze, mai ales de la microfonul Parlamentului, în condițiile în care aceste subiecte sunt extrem de sensibile și ar trebui să le tratăm cu toții cu foarte mare seriozitate. Nu cred că pe acest subiect este locul să facem acum declarații politice. Eu înțeleg că începe campania electorală, dar lucrurile astea sunt extrem de serioase.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog. Microfonul 2. Procedură, propunere de amendament, ce dorește Domnia Sa, suntem toți aici dispuși să-l ascultăm.

Vă rugăm.

## Domnule președinte,

Noi, românii useriști, că înțeleg că nu suntem toți români în sala asta, vă propunem o soluție bună pentru toți românii, și anume să fiți de acord să vă propun un amendament în plen prin care această lege să intre în vigoare la data de 1 aprilie.

Nu se știe ce se va mai întâmpla și cu bugetul, așa încât vă propun să fiți cu toții de acord să hotărâm aici ca art. II să sune: „prevederile art. 1.1 se aplică începând cu drepturile aferente lunii aprilie 2019”.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înainte de a citi amendamentul,

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Trebuie să precizăm că cei doi colegi care au votat fără cartelă sunt domnul senator Paul Stănescu și domnul senator Botnariu; domnul senator Botnariu Emanuel.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L51/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat de la Ministerul Muncii. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de admitere, cu amendamente admise, adoptat în cadrul comisiei de fond.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să intervin la punctul anterior, la explicarea votului, dar, dacă îmi permiteți, am să fac acum doar o remarcă. Constat în continuare că ai noștri colegi de la PNL au un limbaj dual și un comportament, de asemenea, dual, pentru că la comisie, pe inițiativa precedentă, au votat împotriva propriului amendament și a acestei propuneri legislative, a acestui proiect de lege. Deci despre ce vorbim? Atâta timp cât afirmăm niște lucruri și la vot facem altceva, cred că nu e în regulă. Și discutăm și despre rigoare parlamentară.

Da, pe acest proiect de lege avem amendamente admise în urma dezbaterilor. Este un vot favorabil. Deci raport de admitere, cu amendamente admise.

Pe cale de consecință, avem o lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Îmi cer eu scuze că nu v-am văzut, pentru a vă da cuvântul pentru explicarea votului. A fost o solicitare și din partea domnului senator Pop în acest sens.

Mă tot gândesc cum să fac să vă dau cuvântul, că v-am promis.

Bun. Atunci, fiind la punctul 8, dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă ajută cu ceva lista, domnule senator?

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii...

Doamna senator Sbîrnea Liliana, vă rog, microfonul 3, aveți cuvântul, explicarea votului.

Mulțumesc domnului secretar că mi-a atras atenția.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am făcut scurtă la mână. Am mai vrut să iau de vreo trei ori cuvântul, dar probabil că domnul secretar e mult mai atent cu opoziția decât cu noi. Vorbesc de cel desemnat din partea noastră.

Am votat, Partidul Social Democrat a votat această inițiativă deoarece ținem foarte mult la creșterea natalității și la încurajarea mamelor, care primeau pentru cel de-al doilea copil 85% din cei 85% primiți la primul.

De ce am făcut lucrul acesta? Pentru că suntem consecvenți în hotărârea noastră. Nicidecum nu suntem oportuniști și nu manipulăm, cum spun alții și în special cei care în urmă cu câțiva ani tăiau indemnizațiile mamelor cu 15%.

Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul 2, explicarea votului.

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România a votat pentru această propunere legislativă.

USR este consecvent, susține drepturile copiilor și mamelor din România. Ne dorim și noi ca indemnizația pentru creșterea copilului, pentru cel de-al doilea copil, dacă mama se întoarce la muncă la mai puțin de 12 luni de când a născut primul copil, să beneficieze de o indemnizație corectă și care să nu poată fi mai mică decât indemnizația pe care a primit-o pentru primul copil.

Mulțumesc.

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Explicarea votului, nu?

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a susținut acest proiect de lege. Iar, în legătură cu istoria dintotdeauna și în tot momentul repetat a tăierilor pe care Partidul Național Liberal la un moment dat le-ar fi făcut, vreau să vă atrag atenția asupra a două probleme: una, că a persista în greșeală nu este caracteristic Partidului Național Liberal, care din când în când, spre deosebire de PSD, recunoaște că greșește, și, în al doilea rând, a fost vorba de niște măsuri, e drept, reprobabile și care nu vor mai trebui luate vreodată, într-o perioadă de uriașă criză economică, din aceea centenară. Iar acum suntem cu toții, parcurgem o perioadă de boom economic, care, stați liniștiți, nu-i datorată bunei gestiuni a Guvernului PSD–ALDE, ci pur și simplu ciclicității economice normale, firești, care uite că începe să se cam termine, inclusiv cu sprijinul măsurilor pe care le luați dumneavoastră. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Cu voia dumneavoastră, vreau să îndrept o greșeală. Domnule senator Pop, vă rog, explicarea votului pentru inițiativa anterioară. Microfonul 2.

Și încheiem ședința după.

Nu e o explicație decât de..., plecând de la, pardon, de la duplicitatea membrilor PNL din Comisia pentru muncă, din care fac și eu parte. Fapt pentru care, auzind explicațiile ilogice și cum plusul dă minus întotdeauna în partea aceasta, am făcut acel amendament la Ordonanța nr. 9, în sensul în care, dacă prin Ordonanța nr. 9 se spunea că este obligația Guvernului „să actualizeze” alocațiile copiilor, am introdus „majorarea” alocațiilor, pentru că există riscul, pe logica PNL-ului, ca „actualizarea” să însemne diminuarea alocațiilor atunci când, Doamne ferește, vor ajunge la guvernare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Fiind ora 17.59 și 50 de secunde, declar închise lucrările ședinței de astăzi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și participare.