Gavril Mîrza

„De la susținere la negare, un singur pas”

Cât de înverșunat ai fi împotriva unui adversar, cât de orbit de dorința de a-l desființa, cât de înciudat că asta nu-ți reușește nicicum, tot îți trebuie un minimum de argumente pentru a-ți construi atacurile cu speranța, fie și minimă, că ai putea convinge!

Nu intenția de a filozofa analitic în fața dumneavoastră mă aduce astăzi la cuvânt, ci pur și simplu dificultățile ce le întâmpin în a înțelege atitudinea și mai ales demersul politic al unora dintre colegii mei. Să mă explic.

Reușitele de necontestat ale actualei guvernări oferă credibilitate modelului economic promovat de Guvern în cei doi ani de când USL a fost împuternicit, prin votul electoratului, să scoată România și pe români din nenorocirea generalizată în care se aflau grație unui regim de maxim dispreț față de cetățeanul obișnuit. Acest model economic, transpus cu responsabilitate în realitate, a permis reparațiile sociale bine cunoscute de noi toți. Restituind salariile tăiate, pensiile, scăzând șomajul prin crearea de locuri de muncă, crescând salariul minim, alocând un buget mai mare pentru educație și sănătate s-au respectat promisiunile făcute electoratului.

Toate acestea au fost posibile pentru că Guvernul și-a stabilit ca prioritate o creștere economică sustenabilă. Și cât ar încerca să nege cineva acest lucru, cifrele argumentează că România a reușit în anul 2013 și în prima parte a anului 2014 să aibă cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, să deblocheze toate programele finanțate din fonduri europene, să se încadreze în țintele de deficit stabilite de Guvern în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, să acorde facilități pentru IMM-uri, subvenții mai mari la agricultură și scheme de ajutor de stat pentru noi investiții și locuri de muncă.

Este, categoric, un context economic favorabil în care Guvernul își poate permite să opereze reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5% încă în anul acesta. Dar, pentru că FMI a cerut măsuri compensatorii, a fost necesar să se întârzie cu câteva luni aplicarea acestei decizii pentru ca impactul bugetar să nu afecteze deficitul bugetar și asta pentru că premierul a refuzat să introducă majorări de taxe și impozite în susținerea acestei decizii, optând pentru creșterea colectării de bani la buget și pentru chibzuirea cât mai eficientă a cheltuielilor. În aceste condiții, impactul negativ pe care îl va avea reducerea CAS-ului asupra bugetului va fi acoperit. Insistența cu care se comentează lipsa acordului expres al FMI pentru această măsură este demnă de o cauză mai bună. Să ceri imperativ aplicarea acestei măsuri încă de la 1 iulie, dar să-i desconsideri total aplicabilitatea de la 1 octombrie relevă nemăsurate orgolii personale. Faptul că este o măsură așteptată, justificată și sustenabilă, fără împovărarea cetățeanului plătitor de taxe, nu contează, contează doar să împiedice guvernarea Ponta să deconteze pozitiv în fața electoratului.