Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 februarie 2014
Declarații politice · retras
Cristina Nichita
Discurs
„De nota zece”
Atunci când am venit în Parlament, am promis alegătorilor din Colegiul 9 – Iași că voi fi o voce care va aduce la această tribună genul de probleme cu care se confruntă românul zi de zi, că voi atrage atenția și asupra chestiunilor aparent minore, dar care grevează viața românilor obișnuiți și influențează în chip decisiv viitorul națiunii noastre. În continuare vreau să mă refer la felul în care elevii noștri iau note la școală.
Din motive pe care nu le-am înțeles nici în momentul în care s-a luat această măsură, media generală a elevilor din timpul anilor de studiu tinde să aibă o importanță covârșitoare asupra destinului lor școlar. Ca urmare, o notă de nouă se transformă într-o tragedie, părinții se agită, copiii se supără fiindcă nota zece a devenit un fel de normativ.
Toți aceia care au copii la școală știu, la fel ca și mine, că notele nu se mai dau ca pe vremea noastră, în care plecai de la punctul din oficiu și construiai nota adăugând cunoștințe, rezolvând probleme, enunțând legi și teoreme. Nu. Astăzi, notele par că se pun de la zece în jos, în sensul în care elevii sunt convinși că au un zece inițial, din care li se scade câte ceva, în funcție de greșelile pe care le fac. Acest lucru duce la situații absolut aberante, în care media generală a unei clase este de 9,60 sau poate mai mare, și la apariția multor elevi care în primii opt ani de studiu nu au nicio altă medie în afară de zece. Cui servește un asemenea sistem?
Nu trebuie să ne fie frică să recunoaștem faptul că imposibila corelare a criteriilor de apreciere prin note între toate școlile din România a dus la mentalitatea de a încheia elevilor medii cât mai mari, pentru a nu le diminua șansele la examenul de capacitate. Mai mult decât atât, școlile și liceele cu performanțe mai reduse, văd în această clemență o modalitate de a-și îmbunătăți propriile statistici, ceea ce, paradoxal, duce la scăderea exigenței și în unitățile școlare odinioară performante. Rezultatul este o spirală ascendentă a mediilor generale și una descendentă a cunoștințelor fiecărei generații.
Salut inițiativa Ministerului Educației de a diminua ponderea mediei generale în cazul examenului de capacitate. Este un prim pas pe calea însănătoșirii unui sistem de învățământ în care, deși au medii incomparabil mai mari decât colegii lor de acum 15–20 de ani, e limpede pentru oricine că elevii sunt mult mai puțin pregătiți.
Pledez deci pentru standardizarea examenului de admitere la liceu și pentru acceptarea ideii că unii dintre tinerii noștri trebuie îndreptați spre învățământul profesional. De asemenea, deși cunosc teoriile care spun că din procesul educațional trebuie eliminată competiția, sunt de părere că tinerii noștri vor fi mai bine pregătiți pentru viață dacă vor cunoaște încă din gimnaziu locul exact pe care îl ocupă în ierarhia școlară, unul real, și nu unul influențat de metoda în care se face admiterea în treptele superioare de învățământ.