Gheorghe Eugen Nicolãescu

De peste o sãptãmânã asistãm la un spectacol dezolant, purtat de reprezentanþii celor douã palate, _Cotroceni_ ºi _Victoria,_ pe tema fiscalitãþii, în timp ce populaþia României se zbate sã supravieþuiascã între facturile la întreþinere ºi preþurile la mâncare. Preºedintele Iliescu ºi primul-ministru se confruntã pe subiectul impozitãrii salariilor mari, care, oricum, sunt puþine la numãr ºi aparþin de regulã managerilor companiilor strãine, fãrã sã sufle un cuvânt de proasta administrare a veniturilor statului, cauza principalã a lipsei de fonduri pentru îndeplinirea cerinþelor populaþiei.

ªtim cã Preºedintele mai are reminiscenþe socialiste, iar primul-ministru apãrã o serie de baroni locali ºi pesediºti de frunte, dar nu aceasta este principala problemã a României. Adevãrata problemã este fiscalitatea mare asupra veniturilor tuturor cetãþenilor ºi firmelor private, care îºi plãtesc obligaþiile cãtre bugete, comparativ cu firmele de stat, ajutate de statul social-democrat ºi golite de bani de managerii ºi acoliþii Puterii, cu penalitãþi anulate, cu datorii reeºalonate ºi cu bunuri de patrimoniu public luate pe nimic.

Experienþa altor þãri, dar ºi a României, a demonstrat cã orice creºtere de fiscalitate înseamnã cel puþin douã efecte negative, contrare celor aºteptate prin mãrirea taxelor ºi impozitelor: a) trecerea unei pãrþi importante din munca impozitatã în zona neagrã a economiei, ceea ce înseamnã mai puþine impozite ºi taxe adunate ºi, implicit, diminuarea posibilitãþilor de creºtere a pensiilor ºi a salariilor, în general; b) ocolirea României de cãtre investitori, care, ºi aºa nu a reuºit sã trezeascã simpatia ºi interesul acestora, datoritã corupþiei, birocraþiei, mediului de afaceri ºi legislaþiei instabile. De aceea, Guvernul trebuie sã aleagã între mãsuri reale de reducere a fiscalitãþii, ca o cale sigurã de creºtere economicã, de atragere a investiþiilor, de sporire a numãrului locurilor de muncã, de ridicare a nivelului pensiilor ºi salariilor sau între opþiuni de constrângeri fiscale, fãrã restructurare ºi reformã, menþinând starea actualã de lucruri ºi chiar agravând-o.