Cosmin Șandru

Decembrie este luna în care, în Timișoara, dar și în întreaga Românie, emoțiile retrăirii evenimentelor din 1989 ne cuprind pe toți, de la cei care am pierdut oameni dragi la cei care, chiar dacă nu existam încă în acele timpuri, îi comemorăm pe eroii libertății noastre. Sunt 34 de ani de când românilor le-a ajuns abuzul continuu exercitat de un regim care le-a îngrădit total libertatea și i-a ținut flămânzi în frig și întuneric.

Poate că astăzi nu se trăiește idilic în România, poate că sistemul parlamentar are o mulțime de deficiențe, însă aș vrea să le enumăr celor care au uitat sau celor mai tineri câteva drepturi care le erau întru totul interzise părinților și bunicilor noștri:

- dreptul de proprietate privată;

- dreptul la liberă exprimare;

- libera circulație;

- secretul corespondenței;

- dreptul la informație;

- dreptul de vot democratic;

- libertatea economică.

Orice formă de opoziție a fost suprimată, iar industrializarea forțată și de calitate scăzută s-a realizat prin muncă silnică. Cultele și bisericile au fost atacate cu înverșunare și minoritățile naționale au fost supuse în mod brutal unei tentative de asimilare.

Am enumerat, stimați colegi, doar o parte dintre abuzurile săvârșite de un regim căruia i s-a pus punct începând cu 15 decembrie 1989, în Timișoara, când solidaritatea față de pastorul reformat László Tőkés a adus laolaltă locuitori ai Timișoarei, români și alte etnii, să protesteze pașnic împotriva opresiunii*.

Timișoara își poartă doliul, în preajma Crăciunului, pentru tinerii nevinovați, sacrificați pe altarul democrației, pe care noi, astăzi, trebuie să o prețuim și să o protejăm.

Pentru toate drepturile de care astăzi ne bucurăm, eroii noștri au renunțat la viață, privind către viitor, către generațiile ce vor urma și care vor putea să trăiască în libertatea la care ei doar au visat.