Ioan Chelaru

Deci mâine, nefiind declarații politice, e ora 10.00, de fapt. Revin.

Recent a apărut raportul Comisiei Europene care vizează adecvarea pensiilor la contextul economico-social actual. Din raport rezultă că România se încadrează, de cele mai multe ori, în categoria țărilor cu probleme. Cele mai grave sunt problemele privind riscul crescut de sărăcie al pensionarilor și nivelul scăzut de acces la serviciile medicale. Lor li se adaugă faptul că sunt prea mulți oameni care ar trebui să iasă la pensie din ipostaza de șomeri de lungă durată. Comisia a lansat o serie de propuneri în această direcție, printre care asigurarea competențelor necesare, a asistenței medicale și sociale pentru ca persoanele aflate în prag de pensionare să-și mențină capacitatea de muncă. De asemenea, pentru diminuarea numărului șomerilor de lungă durată, s-au lansat câteva direcții, respectiv încurajarea înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, evaluarea șomerilor pentru identificarea corectă și reală a nevoilor lor, reintegrarea pe piața muncii, cel târziu la 18 luni de șomaj.

În aceste condiții, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Care dintre propunerile Comisiei au fost luate în calcul pentru a fi puse în practică în perioada imediat următoare?

În România câți șomeri de lungă durată estimați că au vârsta apropiată de cea legală de pensionare, pe județe?

În fine, cât de pregătite sunt agențiile pentru ocuparea forței de muncă să implementeze noi forme de susținere și evaluare a acestor persoane care, altfel, riscă să ajungă în pragul sărăciei din cauza unei pensii reduse proporțional cu perioada de inactivitate?

Vă mulțumim și solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Eugen Teodorovici, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Pierderile reale din neutilizarea fondurilor europene aferente perioadei 2007–2013 sunt mult mai mari decât afirmați.”

Domnule ministru,

Săptămâna trecută ați declarat că, la un grad de absorbție de 80%, România va pierde 4 miliarde de euro din fondurile

PAUZĂ alocate perioadei 2007–2013. Considerăm că pierderile sunt mult mai mari, având în vedere că pentru proiectele nefinalizate cheltuielile nu mai pot fi decontate, urmând să fie suportate din veniturile firmelor, organizațiilor sau de la bugetul de stat.

În aceste condiții, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi efortul bugetar pe care Guvernul, firmele, ONG-urile și instituțiile trebuie să-l suporte pentru acoperirea cheltuielilor devenite neeligibile ca urmare a închiderii perioadei de finanțare? Câte proiecte se găsesc în această situație la nivelul județului Iași și ce pierderi se vor înregistra?

2. Cum pot fi acoperite cheltuielile proiectelor aprobate într-un exercițiu financiar încheiat din fondurile destinate unei perioade noi de finanțare? Nu există riscul ca aceste proiecte și cheltuieli aferente să intre sub incidența dublei finanțări?