Adrian P„unescu

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este pseudonimul unui dureros strig„t de alarm„.

Suntem ale∫ii unui popor care Ó∫i pierde treptat dreptul ∫i voca˛ia de a munci, avu˛ia, bucuria performan˛ei ∫i modalit„˛ile prin care ar putea Óntemeia o prosperitate real„ Ón ˛ara sa.

Am salutat ∫i am subliniat c‚∫tigurile excep˛ionale ale Rom‚niei Ón politica extern„, sub pre∫edin˛ia domnului Iliescu ∫i sub guvernarea domnului N„stase. Am cerut, totodat„, o politic„ intern„ mai curajoas„, mai adecvat„,

mai grabnic dedicat„ rena∫terii ∫i relans„rii economice ∫i scoaterii cet„˛enilor rom‚ni din s„r„cie, din mizerie ∫i din incertitudine.

Visam ∫i visez c„, Óntr-o bun„ zi, mai-marii ˛„rii vor ie∫i Ón fa˛a poporului rom‚n ∫i Ói vor propune o strategie na˛ional„ pentru ie∫irea din criz„ ∫i pentru intrarea sub zodia eficien˛ei ∫i echilibrului.

Œmi pare r„u, dar nu pot fi de acord cu aceste adev„rate campanii colaterale diversioniste la care asist„m ∫i, uneori, particip„m. Eu am alt„ p„rere.

Eu cred c„ principala problem„ a Rom‚niei la ora de fa˛„ nu este nici lupta oarb„ cu fosta Securitate, nici readucerea Ón prim-plan a unor strigoi monumentali ai trecutului, nici m„car reforma Legii electorale, ci nevoia de a stopa declinul economic al ˛„rii, obliga˛ia de a oferi poporului rom‚n o perspectiv„ clar„ de dezvoltare a Rom‚niei, fronturi de lucru, demnitatea de a g„si resursele unui trai demn al fiec„rui cet„˛ean rom‚n, a∫a cum, Ón zadar, cere textul Constitu˛iei Ón vigoare.

Nici chiar corup˛ia nu Ónseamn„ at‚t de mult, pentru triste˛ea Ón care tr„ie∫te poporul rom‚n, ca lipsa unei perspective Ón industriile noastre, Ón agricultura noastr„, Ón ∫tiin˛a noastr„, Ón cultura noastr„, Ón via˛a noastr„.

Cea mai teribil„ corup˛ie este lipsa produc˛iei competitive. Fr„m‚ntarea noastr„ nu pare a fi cum s„ facem s„ tr„im mai bine, cum s„ oprim de∫ertificarea Sudului, cum s„ oprim jefuirea Nordului, ca ∫i a Estului, ca ∫i a Vestului, ca ∫i a Sudului ˛„rii, cum s„ facem din Rom‚nia ˛ara-mam„ a tuturor rom‚nilor din lume ∫i mai ales a celor de dincolo de Prut, cu care trebuie s„ ne reg„sim ∫i s„ ne unim; preocuparea noastr„ pare a fi numai cum s„ facem c‚t mai multe tribunale ∫i pu∫c„rii, s„ dezvolt„m c‚t mai multe îcur˛i ale birocra˛iei“, s„ Ónc„rc„m suprastructura ∫i s„ reducem baza, adic„ pe cei care produc, ∫i cum s„ devenim o ˛ar„ de speculan˛i, ∫i cum s„ uit„m voca˛ia noastr„ constructiv„, ∫tiin˛ific„ ∫i cultural„.

Risc„m s„ trecem de la excesul vechi de a Óncerca s„ producem totul, bine sau r„u, la excesul de a nu produce nimic. Dar aceast„ situa˛ie nu poate duce dec‚t la transformarea Rom‚niei Óntr-o strad„ Lipscani a Europei.

R‚nd pe r‚nd, au c„zut Óntreprinderi mari, medii ∫i mici care produceau, multe dintre ele performante, ∫i ale c„ror produse se vindeau. Eu nu spun c„ a fost voin˛a cuiva anume s„ pierdem at‚tea fabrici ∫i at‚tea zeci de mii de ingineri, muncitori, tehnicieni valoro∫i, care ori ∫i-au luat lumea Ón cap, ori ∫i-au p„r„sit, Ón acest deceniu, meseriile, v„z‚nd c„ mor de foame, Óntr-o Rom‚nie dezindustrializat„.