Stenogramă plen

## Bun„ ziua!

Declar deschis„ ∫edin˛a plenului Senatului de ast„zi.

™edin˛a este condus„ de subsemnatul, ajutat de colegii mei, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i de domnul senator Ion Predescu, secretari ai Senatului.

Partea a doua a ∫edin˛ei va fi condus„ de c„tre domnul vicepre∫edinte Gheorghe Buzatu.

A˛i primit ordinea de zi.

V„ rog, dac„ sunt obiec˛ii la ordinea de zi?

Avem ca noutate, la ora 16,00, prezen˛a Ón plenul Senatului a pre∫edintelui Senatului Republicii Italiene, domnul Marcello Pera, dup„ care vom continua cu programul nostru obi∫nuit.

V„ rog, dac„ nu sunt obiec˛ii, v„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 S-a aprobat cu 77 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„

- ∫i o singur„ ab˛inere.

Dac„ legat de programul de lucru sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i programul.

S-a votat cu 80 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, îDeclara˛ii politice“.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului senator Ion Solcanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

La ora 15,57 vom Óntrerupe, o dat„ cu prezen˛a domnului Marcello Pera aici, Ón sala îOmnia“.

™i declara˛iile politice?

Continu„.

La noapte?

Nu la noapte, alocu˛iunea domnului Marcello Pera dureaz„ un sfert de or„, domnule senator.

Vorbe∫te mai pu˛in dec‚t vorbim noi uneori...

V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ nu doar pentru o simpl„ declara˛ie politic„, ci, mai mult, pentru a repune la locul cuvenit, Ón fa˛a opiniei publice, politica Guvernului din domeniul Ónv„˛„m‚ntului, atacat„ pe nedrept Ón ultimul timp de la aceast„ tribun„. Œn timp ce, exact cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, trei colegi din opozi˛ie au speculat momentul deschiderii anului preuniversitar pentru a se lansa Ón acuza˛ii nefondate Ón leg„tur„ cu starea actual„ a Ónv„˛„m‚ntului, pe ordinea de zi a ∫edin˛ei de joi figurau trei proiecte de lege de o importan˛„ extrem„ pentru reabilitarea infrastructurii ∫colare din Rom‚nia, proiecte care au ∫i fost votate de altminteri, inclusiv cu largul sprijin al colegilor din opozi˛ie, pentru care, fire∫te, le mul˛umim.

Prin acordurile de Ómprumut convenite cu organismele financiare interna˛ionale, 174,5 milioane de euro, echivalentul a 6.631 de miliarde de lei, vor fi alocate infrastructurii ∫colare, proiect amplu ai c„rui beneficiari vor fi 150 de mii de elevi, iar 60 de milioane de dolari sunt destina˛i Ónv„˛„m‚ntului rural.

Concret, programul pentru Ónv„˛„m‚ntul din mediul rural are proiectate urm„toarele facilit„˛i:

– 1.000 de centre de resurse fixe dotate cu echipament modern de predare-Ónv„˛are;

– 41 de unit„˛i mobile, dotate cu echipamente moderne de preg„tire a cadrelor didactice;

– 4.000 de cadre didactice calificate Ón cadrul programului de formare prin Ónv„˛„m‚ntul deschis la distan˛„;

– 1.500 de ∫coli alineate la standardele europene privind instala˛iile sanitare de alimentare cu ap„, iluminare, Ónc„lzire ∫i dotare cu mobilier adecvat;

– 10.500 ∫coli primare ∫i gimnaziale vor fi dotate cu materiale didactice de baz„ ∫i

– 2.500 proiecte î™coal„ — comunitate local„“ Ón valoare total„ de 10 milioane de dolari.

Stima˛i colegi,

Œntre 2001 ∫i 2003 au fost reabilitate 1.187 de ∫coli, nivel considerabil superior perioadei 1997 — 2000.

Un singur exemplu Ómi poate sus˛ine afirma˛ia: Ón 1998 proiectul de reabilitare a ∫colilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversiar prevedea reabilitarea a 150 de ∫coli, dintre care, p‚n„ la sf‚r∫itul anului respectiv, au fost finalizate doar 74, pentru ca alte 20 s„ fie finalizate Ón anul urm„tor, deci Ón total, din programul ∫i proiectul prev„zut, abia 94 au fost reabilitate, fa˛„ de 150.

Dac„ nu ave˛i r„bdare, putem s„ v„ evacu„m din sal„, domnule senator. Este vorba de pu˛in respect, pentru c„ mereu comenta˛i. V„ rog s„ v„ ab˛ine˛i.

V„ dau imediat cuv‚ntul.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ion Solcanu!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ aplica˛i ∫i regulamentul, c‚nd dori˛i! Nimic mai fals din cele spuse p‚n„ azi.

A∫ spune c„ lucrurile stau exact invers. Œn 1997 asistam cu to˛ii, neputincio∫i, la epurarea politic„ a unor oameni competen˛i, inspectori generali, adjunc˛i, directori de ∫coli, doar pentru c„ refuzau s„-∫i nege apartenen˛a la partidul nostru.

Noi, Ón schimb, am p„strat Ón structura de decizie a inspectoratelor ∫colare jude˛ene ∫i Ón fruntea unit„˛ilor ∫colare oameni care au corespuns unui singur criteriu, acela al profesionismului.

Exemple!

## Exemple v„ dau.

La Inspectoratul Jude˛ean de la Ia∫i, Óntre cei doi inspectori generali, generalul ∫i adjunctul s„u, unul este om de partid, cel„lalt nu a apar˛inut niciodat„ vreunei forma˛iuni politice, dec‚t doar ar avea simpatie fa˛„ de P.R.M., dar nu ∫tiu.

Simirad!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

## **Domnul Ion Solcanu:**

Dar pentru c„ tot am fost provocat de demersurile colegilor din opozi˛ie, permite˛i-mi s„ revedem ∫i problema salariilor din Ónv„˛„m‚nt.

Sigur, nimeni nu poate afirma c„ Ón Ónv„˛„m‚nt salarizarea este pe m„sura eforturilor depuse de c„tre dasc„li, dar important este ce a f„cut p‚n„ acum Ón acest sens Cabinetul Adrian N„stase. ™i aici, statisticile vorbesc de la sine.

Prima cre∫tere salarial„ real„ a salariilor cadrelor didactice a fost Ónregistrat„ abia Ón perioada 2001– 2003.

Œn acest r„stimp, cre∫terile salariale au fost de 70%, devans‚nd rata infla˛iei, al c„rui prag se afl„ sub 59%, ceea ce nu putem spune despre perioada 1997 — 2000 c‚nd cre∫terile salariale au fost de 430%, iar rata infla˛iei de 670%.

Dac„ tot am recurs la istoria apropiat„, nu putem neglija nici modul Ón care a fost gestionat„ reforma Ón privin˛a programelor ∫colare ∫i a manualelor alternative. V„ aminti˛i, sper, cu to˛ii, ce haos au generat curricula na˛ional„ modificat„ sau manualele alternative cu erori care sfidau nu numai rigoarea ∫tiin˛ific„, dar ∫i limitele bunului-sim˛.

De la acest microfon, Ón perioada respectiv„, mai to˛i reprezentan˛ii grupurilor parlamentare au vorbit ∫i au incriminat asemenea lucruri, Ónc‚t dup„ trei ani de reform„ s„rmanii beneficiari, confrunta˛i ∫i acum cu un examen de capacitate dezastruos, acela din 1999 — 2000, respingeau din toate puterile p‚n„ ∫i ideea de reform„.

## Stima˛i colegi,

V„ imagina˛i c‚t de greu ne-a venit nou„ s„ dregem din mers ceea ce provocase tuturor o sf‚nt„ ∫i legitim„ lehamite, mai ales c„ ˛ara asta are peste 25.000 de ∫coli ∫i Ón fiecare exista cel pu˛in o problem„ de rezolvat.

La preluarea conducerii ministerului care v„ apar˛inuse existau nu mai pu˛in de 30.000 de angaja˛i necalifica˛i ∫i peste 80.000 de suplinitori, Ón timp ce num„rul necalifica˛ilor s-a redus azi de peste cinci ori.

Suntem acuza˛i c„ ne l„ud„m f„r„ motiv cu realiz„rile din Ónv„˛„m‚nt.

Cred c„ nimeni nu ar trece sub t„cere, dintr-o modestie ce ar p„rea cel pu˛in suspect„, ca s„ nu spunem altfel, ceea ce a fost recunoscut ∫i pe plan interna˛ional de autorit„˛ile Ón materie, vorbesc despre lansarea programului de informatizare a Ónv„˛„m‚ntului, program care deja are rezultate foarte bune.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dac„ ne amintim bine, exact Ón urm„ cu 10 zile ne-a vizitat la Bucure∫ti domnul Efraim Zuroff, director al Centrului îSimon Wiesenthal“ din Viena, centru devenit faimos Ón Óntreaga lume pentru eforturile sale Ón capturarea nazi∫tilor dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial.

A∫a cum am Ón˛eles din relat„rile presei scrise ori din materialele difuzate de agen˛iile îRompres“ ∫i îMediafax“, domnul Zuroff, Ón declara˛iile f„cute sau Ón interviul acordat îRompres“ la 13 septembrie, s-a referit, Ón urma unor contacte oficiale ∫i neoficiale, inclusiv dup„ o Ónt‚lnire cu procurorul general al Rom‚niei, la extinderea concomitent„ Ón Rom‚nia, Polonia ∫i Austria a opera˛iunii numite îUltima ∫ans„“, declan∫at„ anul trecut Ón fi„rile Baltice ∫i viz‚nd prinderea criminalilor de r„zboi nazi∫ti. Nu peste mult timp, Ón maximum dou„ luni, mai precis, opera˛iunea va mai cuprinde Germania, Ucraina, Belarus ∫i Ungaria.

Œn cadrul respectiv, a anun˛at directorul centrului din Viena, s-a instituit un premiu sau mai multe premii, Ón valoare de c‚te 10.000 dolari, oferite tuturor persoanelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 care prin informa˛iile furnizate vor conduce la descoperirea, anchetarea, judecarea ∫i pedepsirea indivizilor dovedi˛i drept criminali de r„zboi prin faptul implic„rii lor nemijlocite la holocaust.

Relev„m c„, Ón context, domnul Zuroff, de profesie istoric, s-a ocupat Ón chip special de mare∫alul Antonescu, despre care a precizat, citez: îOrice Óncercare de a-l disculpa este o minciun„, un lucru neadev„rat“. Totodat„, el ∫i-a Óng„duit a l„rgi neb„nuit aria holocaustului Ón Rom‚nia ocupat„ de nazi∫ti, Ón care a inclus f„r„ reticen˛„ ˛ara noastr„, cum am spus, cu un num„r de peste 420.000 de victime. De asemenea, oaspetele nu a dovedit re˛inere Ón a-i admonesta pe pre∫edintele Ion Iliescu sau pe premierul Adrian N„stase pentru declara˛iile lor recente ∫i bine cunoscute, dar nuan˛ate, pe tema holocaustului hitlerist, Ón general.

Domnule pre∫edinte,

Onora˛i colegi,

Dup„ cum constata˛i, nu m„ gr„besc s„ fiu de acord cu domnul Zuroff. Nimic nu-mi Óng„duie acest lucru, mai cu seam„ specialitatea mea, aceea∫i cu a Ónaltului oaspete, ∫i realit„˛ile ce mi-au devenit apropiate, din Rom‚nia anilor 1940–1944. Œns„ sunt convins c„ asupra unui punct putem c„dea de acord. Œn mod precis am Ón vedere faptul c„ criminalii de r„zboi dovedi˛i ∫i ale c„ror responsabilit„˛i sunt stabilite cu obiectivitate ∫i precizie de c„tre instan˛e competente ∫i recunoscute ca atare trebuie s„ fie judeca˛i ∫i condamna˛i. De aici Óncolo Óns„ intervine un dar, care, din nou, m„ separ„ de domnul Zuroff. Œn primul r‚nd, nu trebuie promovat Ón continuare a∫anumitul ∫i prea uzualul dublu standard. Conchidem, a∫adar, c„ nu numai criminalii de r„zboi nazi∫ti ar urma s„ fie judeca˛i ∫i pedepsi˛i, ci to˛i cei descoperi˛i culpabili pentru genocid ∫i crime de r„zboi. Aceasta Óntruc‚t toat„ omenirea este direct interesat„ s„ se previn„ nu doar o parte a r„ului, ci Óntreg r„ul. Sub nici un pretext trecutul, m„ refer la epoca celui de Al Doilea R„zboi Mondial, nu mai trebuie s„ se repete. S„ avem Ón vedere, prin urmare, trecutul Ón ansamblu, iar nicidecum doar un segment al s„u. Umanitatea, precum ∫i pacea, Ón formula celebr„, consacrat„ de Nicolae Titulescu, a fost ∫i r„m‚ne indivizibil„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, avem dou„ posibilit„˛i de a proceda: s„ dau cuv‚ntul Ón continuare, cu condi˛ia ca cel care ia cuv‚ntul s„ nu se supere c„ Óntrerupem la un moment dat, continu‚nd dup„ aceea, sau s„ facem o pauz„ de 3–4 minute.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

Pauz„!

Deci rug„mintea este s„ r„m‚ne˛i Ón sal„. Facem o pauz„ de 3–4 minute, dup„ care vom continua cu declara˛iile politice p‚n„ epuiz„m lista cu cei Ónscri∫i ast„zi la cuv‚nt.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul pre∫edinte Marcello Pera!

Stimate domnule pre∫edinte,

Onora˛i oaspe˛i,

Stima˛i colegi,

Œmi face pl„cere s„ anun˛ prezen˛a Ón mijlocul nostru a domnului Marcello Pera, pre∫edintele Senatului Republicii Italia.

Œn numele meu ∫i al colegilor senatori ˛in s„ mul˛umesc Excelen˛ei sale pentru faptul c„ a r„spuns pozitiv invita˛iei pe care i-am adresat-o, de a face o vizit„ oficial„ Ón ˛ara noastr„, av‚nd astfel posibilitatea de a cunoa∫te mai de aproape c‚teva aspecte ale Rom‚niei de ast„zi.

Subliniez, de asemenea, c„ Senatul Rom‚niei apreciaz„ Ón mod cu totul deosebit evolu˛ia rela˛iilor bilaterale Ón aceast„ perioad„ de 13 ani de dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989. Putem vorbi, cu adev„rat, despre un parteneriat strategic care func˛ioneaz„. Dovada acestui dialog excelent la nivel politic, la nivel de ∫efi de guverne, Ón planul Executivului, Ón plan parlamentar o constituie faptul c„ ast„zi Italia de˛ine locul Ónt‚i Ón ceea ce prive∫te rela˛iile comerciale externe ale Rom‚niei, cu un volum al schimburilor comerciale de peste 7 miliarde de dolari. Poate ar trebui s„ adaug ceea ce ∫ti˛i mul˛i dintre dumneavoastr„ — c„ peste 13.000 de societ„˛i cu capital italian sau societ„˛i mixte, cu capital italo-rom‚n, Ó∫i deruleaz„ ast„zi activitatea Ón Rom‚nia.

Ne-a bucurat faptul c„ Ón ace∫ti 13 ani numero∫i reprezentan˛i ai diferitelor institu˛ii au vizitat Rom‚nia pentru a cunoa∫te realit„˛ile concrete din ˛ara noastr„, pentru a cunoa∫te dificult„˛ile cu care ne-am confruntat Ón aceast„ perioad„, ∫i pentru a fi al„turi de noi cu sprijin, ∫i moral, ∫i material, pe diferite domenii de activitate. Este un lucru bine de amintit, Óntotdeauna, c„ aceast„ colaborare a dat roade. Doresc s„ v„ spun c„ o contribu˛ie Ónsemnat„ a avut-o ∫i Excelen˛a sa, domnul pre∫edinte Marcello Pera, un om recunoscut Ón plan politic, Ón domeniul ∫tiin˛ific nu numai Ón Italia, ci ∫i pe arena interna˛ional„.

## Stimate domnule pre∫edinte,

Sunt Ón mod cert Ón asentimentul colegilor mei atunci c‚nd remarc faptul c„ de˛inerea actualei pre∫edin˛ii a Uniunii Europene de c„tre Republica Italian„ constituie pentru noi un motiv de bucurie ∫i ne ofer„ un plus de Óncredere Ón fermitatea ∫i prietenia cu care Rom‚nia este asistat„ Ón vederea preg„tirii sale pentru integrarea Ón structurile Uniunii Europene.

## **Domnul Marcello Pera** _— pre∫edintele Senatului Republicii Italia_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

## Dragi colegi,

Œnainte de toate v„ mul˛umesc pentru invita˛ia pe care mi-a˛i f„cut-o ∫i pentru onoarea de a putea adresa

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 ast„zi, Ón sala dumneavoastr„ de ∫edin˛„, c‚teva cuvinte. O consider o onoare ∫i un gest de mare prietenie Óntre institu˛iile ∫i popoarele noastre.

Italia ∫i Rom‚nia apar˛in aceleia∫i istorii, acelora∫i r„d„cini latine, aceleia∫i culturi. Ne cunoa∫tem dintotdeauna ∫i doar zidul nedrept al dictaturii ne-a putut separa pentru o vreme. Dar faptul c„, dup„ c„derea acelui zid, rela˛iile noastre au ren„scut imediat, cu u∫urin˛„, st„ m„rturie a profunzimii ∫i vitalit„˛ii r„d„cinilor noastre comune.

Rom‚nia este angajat„ Óntr-un dublu proces de tranzi˛ie pe care Ól parcurge cu un succes remarcabil: o tranzi˛ie politic„ de la totalitarism la democra˛ie ∫i o tranzi˛ie economic„ de la dirijism la economia de pia˛„. Noi apreciem aceste eforturi ∫i suntem de partea dumneavoastr„, pentru c„ noi ∫i voi ne consider„m a fi de aceea∫i parte.

Italia este al„turi de Rom‚nia pe drumul ader„rii la NATO.

Italia este al„turi de Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„.

Italia este al„turi de Rom‚nia pentru ca acest proces de aderare s„ se perfec˛ioneze pe durata pre∫edin˛iei noastre ∫i s„ se Óncheie p‚n„ Ón octombrie 2004.

Italia ∫i Rom‚nia sunt Ómpreun„ Ón sus˛inerea importan˛ei unor str‚nse leg„turi euroatlantice. Œmp„rt„∫im viziunea asupra unei Europe care s„ fie protagonist„ pe scena mondial„, dar care s„ nu fie antagonist„ fa˛„ de America. Europa ∫i America au acelea∫i principii de libertate ∫i democra˛ie, principii care ast„zi se v„d atacate de terorismul interna˛ional ∫i care sunt amenin˛ate de acele state care g„zduiesc sau tolereaz„ terorismul. Cred c„ pentru a dezvolta aceste rela˛ii, pentru a Ónt„ri leg„turile noastre, pentru a progresa Ón pace, procesul de integrare politic„ al Europei este esen˛ial. ™i prezen˛a dumneavoastr„ Ón Europa, precum ∫i cea a altor ˛„ri din Est este o prezen˛„ pe care eu o consider fundamental„. Acest proces de integrare nu trebuie considerat o l„rgire. Cred, mai cur‚nd, c„ trebuie considerat un proces de reunificare a Europei, dup„ r„zboaiele calde ∫i reci provocate de regimurile totalitare, care au Óns‚ngerat Europa ∫i au divizat-o.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi din Senatul italian, Doamnelor ∫i domnilor,

## Dragi colegi senatori,

Aplauzele dumneavoastr„ m„ scutesc de comentarii legate de mesajul excelent pe care Excelen˛a sa, domnul Marcello Pera, l-a transmis ast„zi c„tre Senatul Rom‚niei ∫i c„tre Rom‚nia, Ón general.

Adev„rul este c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ace∫ti 13 ani ∫i ceea ce va urma, a∫a cum a˛i auzit din cuv‚ntul domnului Marcello Pera... Italia va fi Ón continuare un sus˛in„tor puternic al Rom‚niei pentru finalizarea procesului de integrare Ón Uniunea European„.

Sunt convins c„ ne bucur„ pe to˛i — ∫i este ∫i firesc — aprecierea referitoare la rezultatele activit„˛ii noastre Ón aceast„ perioad„, cu toate dificult„˛ile pe care le-am Ónt‚mpinat Ón cei 13 ani. Faptul c„ eforturile au fost recunoscute, c„ ast„zi Rom‚nia este recunoscut„ ca o ˛ar„ unde procesul democratic s-a consolidat, faptul c„ am reu∫it transform„ri substan˛iale Ón domeniul reformei economice, faptul c„ clasa politic„ s-a consolidat, faptul c„ sunt rezultate semnificative ∫i Ón alte domenii — justi˛ie, pe linie de ap„rare, pe linie de interne, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 DUP√ PAUZ√

domeniul socialului, pe linie de cultur„ — demonstreaz„ c„, av‚nd Ón spate un sprijin constant, cum a fost cel din partea Republicii Italia, reu∫im s„ dep„∫im, pun‚nd accent pe eforturi, Ón primul r‚nd, aici, la noi Ón ˛ar„, s„ dep„∫im aceste dificult„˛i ∫i s„ facem pa∫i Ónainte.

Ne-a bucurat, de asemenea, domnule pre∫edinte, aprecierea pe care a˛i avut-o la adresa contribu˛iei colegilor no∫tri parlamentari Ón cadrul lucr„rilor privind viitorul Europei. Doresc s„ fi˛i convins, domnule pre∫edinte, c„ delega˛ia noastr„ care va fi prezent„ la lucr„rile conferin˛ei interguvernamentale, care va fi prezidat„ de c„tre Italia, va sus˛ine, a∫a cum s-a Ónt‚mplat de-a lungul perioadei de 13 ani, Italia Ón eforturile de a avea succes pe parcursul pre∫edin˛iei, sus˛in‚nd finalizarea procesului ∫i, Ón primul r‚nd, a tratatului constitu˛ional care reprezint„ indiscutabil un pas mare Ónainte pe linia consolid„rii familiei Europei unite.

V„ rug„m, numai un minut pauz„. Domnul vicepre∫edinte Buzatu preia conducerea ∫edin˛ei. PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

ReÓncepem lucr„rile. Declar deschis„ partea a doua a ∫edin˛ei noastre. Deci, domnul senator Iuliu P„curariu este rugat s„ Ó∫i prezinte declara˛ia politic„. V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Dup„ 1990 au existat momente, ∫i nu pu˛ine, Ón care Rom‚nia a f„cut obiectul unei ac˛iuni de monitorizare Ón materie de administra˛ie ∫i democra˛ie local„ de c„tre Congresul institu˛iilor locale ∫i regionale afiliat Consiliului Europei. Din p„cate, guvernele P.S.D. n-au prezentat opiniei publice, Parlamentului, nici unul din documentele care f„ceau referiri negative la adresa Rom‚niei, lipsa dezbaterii f„c‚nd imposibil„ apari˛ia unei reac˛ii care s„ duc„ la Óndreptarea lor.

Astfel, Ón 25 aprilie 2002, Comitetul institu˛ional al Congresului Óntocmea un raport informativ referitor la democra˛ia local„ ∫i regional„ din Rom‚nia, document care este rezultatul ac˛iunii de monitorizare a Rom‚niei, av‚nd ca obiect implementarea de c„tre guvernele de la Bucure∫ti a Recomand„rii nr. 12/1995. Aceast„ Recomandare a Congresului fusese cauzat„ de abuzurile guvern„rii P.D.S.R. Ón perioada 1992–1996, concretizate Ón suspendarea primarilor opozi˛iei.

Care sunt elementele negative men˛ionate Ón raport?

Documentul, referindu-se la perioada 2001-2002, subliniaz„ necorelarea sarcinilor impuse de unit„˛ile administrative locale cu resurse alocate acestora, subliniaz„ situa˛ia critic„ din Bucure∫ti ∫i din marile ora∫e conduse de primari apar˛in‚nd opozi˛iei, posibilitatea controlului administra˛iei locale de c„tre autorit„˛ile centrale prin institu˛ia prefectului.

Raportul face referire, pe larg, ∫i la fenomenul migra˛iei politice a primarilor. Cit„m din raport:

Art. 46 — îRaportorii s-au Óntrebat, Ón particular, dac„ alocarea resurselor financiare ce depind de complexitatea politic„ a autorit„˛ilor locale a fost, Ón unele cazuri, o metod„ ascuns„ de sl„bire a opozan˛ilor politici“.

Dup„ cum a subliniat Alain Chenard Ón timpul primei vizite, îO astfel de metod„ de sl„bire a puterii opozi˛iei ar avea avantajul de a Ónl„tura necesitatea folosirii procedurilor aleatorii de suspendare sau demitere, utilizate Ón anii 1993–1995, av‚nd la baz„ legi Óndoielnice sau, practic, v„dit contrare principiilor legale referitoare la libert„˛ile fundamentale ∫i la autonomia local„“.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Paul P„curaru. Pofti˛i!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Raportul de ˛ar„ pe anul 2003, pe care Ól a∫tept„m la Ónceputul lunii noiembrie, nu este un simplu raport periodic, ci un document extrem de important, putem spune chiar esen˛ial, pentru Óncheierea negocierilor Ón anul 2004, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene Óncep‚nd cu anul 2007.

Principial, dincolo de multitudinea de sec˛iuni ∫i capitole, de progrese ∫i de observa˛ii privind evolu˛ia Rom‚niei Ón 2003, raportul de ˛ar„ are ca unic obiectiv major ob˛inerea calificativului de economie de pia˛„ func˛ional„. Dup„ cum se ∫tie, Rom‚nia este singura ˛ar„ candidat„ care nu Óndepline∫te, care nu are acest statut.

Prin economie de pia˛„ func˛ional„ se va Ón˛elege o economie consolidat„ at‚t Ón ce prive∫te macrostabilitatea, c‚t ∫i Ón ce prive∫te libera competi˛ie, se va Ón˛elege o pondere major„ a sectorului privat Ón raport cu sectorul de stat, se va Ón˛elege reducerea substan˛ial„ a arieratelor ∫i a tuturor formelor mai mult sau mai pu˛in vizibile de ajutor de stat.

Nu Ón ultimul r‚nd, prin economie de pia˛„ func˛ional„ se va Ón˛elege ∫i reducerea semnificativ„ a corup˛iei, care alung„ investitorii din ˛ar„, pentru c„ economia de pia˛„ nu este o economie de furat Ón toate ocaziile, la licita˛ii, la privatiz„ri, la distribuirea resurselor, la dirijarea clientelar„ a finan˛„rii at‚t Ón programele interne, c‚t ∫i Ón cele cu finan˛are interna˛ional„.

Din p„cate pentru bilan˛ul guvern„rii Rom‚niei pentru anul 2003, acest singur obiectiv important pare a fi ratat. Toate semnalele de la Bruxelles conduc la aceast„ concluzie. Zadarnic Comisia European„, Ón urma analiz„rii Raportului de ˛ar„ pe 2002, i-a propus Rom‚niei foaia de parcurs detaliat„, cu pa∫ii pe care ˛ara noastr„ trebuie s„-i fac„ pentru a-∫i putea asuma calitatea de membru.

Dup„ cum este cunoscut, foaia de parcurs se bazeaz„ pe angajamentele asumate cu ocazia negocierilor pe capitole. Pentru capitolele provizoriu Ónchise, foaia de parcurs identific„ restan˛ele de Óndeplinire a angajamentelor, Ón timp ce la capitolele pentru care negocierile sunt Ón curs de desf„∫urare, foaia de parcurs indic„ subiectele-cheie pentru ca negocierile s„ progreseze.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Domnul senator Zoltán Puskás, v„ rog, pofti˛i!

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Œn ultima perioad„ am auzit, at‚t Ón mediile politice, c‚t ∫i Ón mass-media, c„ statul a pierdut autoritatea Ón jude˛ele Covasna ∫i Harghita.

Eu am fost cel care, de la acest microfon, am spus nu, acest lucru nu exist„, dar acum, dup„ ultimele Ónt‚mpl„ri, cred c„ s-ar putea ca statul rom‚n s„ fi pierdut autoritatea Ón acest jude˛ ∫i tocmai prin institu˛ia prefecturii care, prin interpretarea ciudat„ a legilor, a Ómpiedicat ca circa 110.000 locuitori ai jude˛ului Covasna s„ poat„ accede la Programul PHARE — Sumeted, ceea ce Ónseamn„ circa ∫ase milioane de euro.

Ce s-a Ónt‚mplat?! Cinci ora∫e mici ∫i mijlocii, cu acest num„r de peste 110.000 locuitori, ceea ce Ónseamn„ aproape jum„tate din num„rul locuitorilor din Covasna, din care aproape 40.000 sunt de na˛ionalitate rom‚n„, au constituit, au format o asocia˛ie a acestor ora∫e, cu personalitate juridic„, tocmai pentru a putea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 participa la Programul PHARE — Sumeted privind infrastructurile din ora∫ele mici ∫i mijlocii.

Prefectul jude˛ului a atacat hot„r‚rile celor cinci ora∫e — dintre care Œntorsura Buz„ului este un ora∫ cu popula˛ie sut„ la sut„ rom‚n„ — ∫i a recomandat s„ Ó∫i formeze un fel de asocia˛ie f„r„ personalitate juridic„.

Ca s„ c‚∫tige timp ora∫ele au format aceast„ asocia˛ie ∫i au depus, bineÓn˛eles, proiectul la Regiunea de dezvoltare — centru ∫i Ón 11 septembrie vine r„spunsul care spune a∫a: îReferitor la proiectul «Reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap„ a municipiilor ∫i ora∫elor din jude˛ul Covasna», depus de dumneavoastr„ Ón cadrul Programului PHARE — Sumeted, v„ inform„m c„ principalul motiv de neeligibilitate a proiectului a fost faptul c„ asocia˛ia creat„ de c„tre consiliul jude˛ean ∫i consiliile locale partenere la acest proiect nu a avut personalitate juridic„, Ón conformitate cu Ordonan˛a nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii“.

Deci pierderea acestei sume de ∫ase milioane euro se datoreaz„ faptului c„ prefectul a atacat hot„r‚rea prin care s-a format asocia˛ia, conform Ghidului solicitantului, care spune: îEligibilitatea solicitan˛ilor este posibil„ numai Ón cazul Ón care sunt asocia˛ii ale autorit„˛ilor publice“, iar asocia˛iile sunt cele care se formeaz„ pe baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000. Atac‚nd aceast„ hot„r‚re a privat jum„tate din locuitorii jude˛ului de un Program PHARE care ar putea aduce Ómbun„t„˛iri la sistemele de asigurare a alimenta˛iei cu ap„ ∫i canalizare.

V„ mul˛umim, domnule senator.

Invit Ón continuare la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator, mai ave˛i la dispozi˛ie 30 de minute.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este pseudonimul unui dureros strig„t de alarm„.

Suntem ale∫ii unui popor care Ó∫i pierde treptat dreptul ∫i voca˛ia de a munci, avu˛ia, bucuria performan˛ei ∫i modalit„˛ile prin care ar putea Óntemeia o prosperitate real„ Ón ˛ara sa.

Am salutat ∫i am subliniat c‚∫tigurile excep˛ionale ale Rom‚niei Ón politica extern„, sub pre∫edin˛ia domnului Iliescu ∫i sub guvernarea domnului N„stase. Am cerut, totodat„, o politic„ intern„ mai curajoas„, mai adecvat„,

mai grabnic dedicat„ rena∫terii ∫i relans„rii economice ∫i scoaterii cet„˛enilor rom‚ni din s„r„cie, din mizerie ∫i din incertitudine.

Visam ∫i visez c„, Óntr-o bun„ zi, mai-marii ˛„rii vor ie∫i Ón fa˛a poporului rom‚n ∫i Ói vor propune o strategie na˛ional„ pentru ie∫irea din criz„ ∫i pentru intrarea sub zodia eficien˛ei ∫i echilibrului.

Œmi pare r„u, dar nu pot fi de acord cu aceste adev„rate campanii colaterale diversioniste la care asist„m ∫i, uneori, particip„m. Eu am alt„ p„rere.

Eu cred c„ principala problem„ a Rom‚niei la ora de fa˛„ nu este nici lupta oarb„ cu fosta Securitate, nici readucerea Ón prim-plan a unor strigoi monumentali ai trecutului, nici m„car reforma Legii electorale, ci nevoia de a stopa declinul economic al ˛„rii, obliga˛ia de a oferi poporului rom‚n o perspectiv„ clar„ de dezvoltare a Rom‚niei, fronturi de lucru, demnitatea de a g„si resursele unui trai demn al fiec„rui cet„˛ean rom‚n, a∫a cum, Ón zadar, cere textul Constitu˛iei Ón vigoare.

Nici chiar corup˛ia nu Ónseamn„ at‚t de mult, pentru triste˛ea Ón care tr„ie∫te poporul rom‚n, ca lipsa unei perspective Ón industriile noastre, Ón agricultura noastr„, Ón ∫tiin˛a noastr„, Ón cultura noastr„, Ón via˛a noastr„.

Cea mai teribil„ corup˛ie este lipsa produc˛iei competitive. Fr„m‚ntarea noastr„ nu pare a fi cum s„ facem s„ tr„im mai bine, cum s„ oprim de∫ertificarea Sudului, cum s„ oprim jefuirea Nordului, ca ∫i a Estului, ca ∫i a Vestului, ca ∫i a Sudului ˛„rii, cum s„ facem din Rom‚nia ˛ara-mam„ a tuturor rom‚nilor din lume ∫i mai ales a celor de dincolo de Prut, cu care trebuie s„ ne reg„sim ∫i s„ ne unim; preocuparea noastr„ pare a fi numai cum s„ facem c‚t mai multe tribunale ∫i pu∫c„rii, s„ dezvolt„m c‚t mai multe îcur˛i ale birocra˛iei“, s„ Ónc„rc„m suprastructura ∫i s„ reducem baza, adic„ pe cei care produc, ∫i cum s„ devenim o ˛ar„ de speculan˛i, ∫i cum s„ uit„m voca˛ia noastr„ constructiv„, ∫tiin˛ific„ ∫i cultural„.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Am Ón˛eles.

## **Domnul Corneliu Bichine˛**

**:**

Sunt c‚˛iva turbulen˛i Ón sal„!

Pe mine nu m„ intereseaz„ cum sunt d‚n∫ii, turbulen˛i sau clari, m„ intereseaz„ s„ m„ lase s„ Ómi spun punctul de vedere, s„ pot observa Ón lini∫te pe cine pleac„ din sal„ atunci c‚nd Ómi spun punctul de vedere.

A∫adar, concomitent cu acest mic examen de terorism ∫i ∫antaj, afl„m c„ e probabil ca una dintre cele mai bune ∫i mai eficiente companii aviatice din Europa — TAROM — s„ Ó∫i reduc„ drastic ∫i num„rul de curse, ∫i num„rul de avioane, ∫i num„rul de oameni, ∫i lungimea curselor. Cursa Beijing, de exemplu, nici nu mai exist„; cursa New York e ∫i ea Ón pericol.

Ar fi vorba, dup„ c‚te am Ón˛eles eu, ca noi, taromi∫tii, s„ fim obliga˛i s„ cam treb„luim prin ograd„, pe aici, prin ˛„rile din jur, Ónainte, probabil, de a fi trimi∫i de la avionul cu reac˛ie la plugul cu boi, ca s„ ne evalu„m corect for˛ele ∫i Ónsemn„tatea european„.

S„ fie oare obligatoriu s„ pierdem?

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ spune˛i unui coleg de grup parlamentar al meu s„ tac„ Ón timp ce vorbe∫te un coleg al s„u!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule senator, v„ rog.

S„ fie oare obligatoriu s„ pierdem tot, pentru ca Ón Uniunea European„ s„ intre, eventual, un sit arheologic numit Rom‚nia?!

Semnifica˛ia votului anti-euro al Suediei nu trebuie minimalizat„. S„ nu hr„nim nemul˛umirile na˛ionale prin dispre˛ul fa˛„ de valorile na˛ionale. Nu e corect, nu este european!

De ce, de exemplu, trebuie neap„rat v‚ndut„, neap„rat unor str„ini, Banca Comercial„ Rom‚n„?! ™i dac„ trebuie v‚ndut„, de ce trebuie v‚ndut„ sub presiunea inspectorilor de teren str„ini?! Dac„ e o chestiune economic„, ea trebuie rezolvat„ economic, dac„ este o chestiune politic„, ea nu are ce c„uta Ón ecua˛ia economic„.

De ce trebuie v‚ndut„ neap„rat, tot str„inilor, Societatea PETROM?! Ce defect genetic, ce defect politic, ce defect managerial are poporul rom‚n de nu Ó∫i poate p„stra el o banc„, o societate a petrolului ∫i dreptul la ni∫te zboruri lungi Ón proprietate?!

E normal ca acest popor, care a f„cut at‚tea sacrificii pentru libertate ∫i pentru cre∫tin„tate, s„ fie tratat ca un

infractor cu cazier Ónc„rcat c„ruia, e drept, nu i se na˛ionalizeaz„, ci i se interna˛ionalizeaz„ averile ∫i nu i se d„ m„car dreptul s„ participe la licita˛ie?!

Asta s„ Ónsemne certificatul de economie de pia˛„ func˛ional„, v‚nzarea cu orice chip c„tre str„ini, Ón orice caz, a avu˛iei unei ˛„ri? Ideea c„ ie∫irea din proprietatea statului a unor obiective economice, bancare, comerciale ar asigura o mai just„ exploatare ∫i o mai obiectiv„ atitudine fa˛„ de for˛ele politice se dovede∫te o simpl„ lozinc„. Uita˛i-v„ la acele ziare, cump„rate de diver∫i investitori, care veniser„, de exemplu, aici ca nem˛i, de fapt, erau mai degrab„ austrieci ∫i s-au dovedit p‚n„ la urm„ austro-maghiari, ac˛ion‚nd de-a dreptul ca ni∫te honvezi, care, de exemplu, mie nu mi-au iertat faptul (aten˛ie la ce v„ spun, se poate verifica) c„ m-am str„duit cu succes, Ómpreun„ cu al˛i intelectuali, Óntr-o emisiune de televiziune, s„-l aduc pe Hagi la echipa na˛ional„ a Rom‚niei pentru meciul cu Ungaria ∫i s„ se ob˛in„ prima victorie Ómpotriva adversarilor no∫tri unguri din fotbal. Halal obiectivitate a presei, ca s„ nu mai vorbesc de interesul na˛ional rom‚nesc, desigur.

Sovata!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Pofti˛i?

Nu ∫tiu ce e acum cu Sovata. Credeam c„ Sovata este un proces care se rejudec„. Nu, nu. S-a terminat Ón defavoarea celor care au cump„rat prin influen˛„ politic„. A∫a ∫tiam, dar nu ∫tiu dac„ a∫a este.

Ast„zi, din p„cate, Rom‚nia e prea s„rac„ pentru a-∫i men˛ine toate propriet„˛ile prin cet„˛eni ai s„i, dar nici at‚t de s„rac„ Ónc‚t s„ se expun„ unei s„r„cii ∫i mai mari, v‚nz‚ndu-∫i oricui ultimele surse de bog„˛ie pe care le posed„. Probabil c„ aluziile cu privire la Ónalta corup˛ie de la Bucure∫ti, f„cut„ de diver∫i str„ini sau de diverse ziare ale unor interese str„ine (ap„rute Ón limba rom‚n„), preg„tesc terenul pentru scoaterea de sub titlul de proprietate rom‚neasc„ a acestor noi surse de bani, bine restructurate de managerii rom‚ni. Eu aproape c„ Ói ∫i Ón˛eleg, Ói pot Ón˛elege pe cei care preseaz„ puterea de la Bucure∫ti ca ea s„ anuleze cursele aviatice de lung„ distan˛„, de care se Ónvrednicesc la ora de fa˛„ s„lbaticii ace∫tia de rom‚ni. Dar nu Ón˛eleg: de ce mar∫eaz„ la acest aranjament autorit„˛ile rom‚ne? Pot Ón˛elege foamea de PETROM ∫i B.C.R. a unor str„ini, dar cum vom intra Ón Uniunea European„ dac„ ne vor lipsi toate aceste p‚rghii r‚vnite de at‚˛ia? Ca o coaj„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 f„r„ con˛inut! Rom‚nia va deveni un sediu al birourilor bog„˛iei altora ∫i at‚t? E normal ca din orice afacere s„ c‚∫tige ∫i str„inul care investe∫te Ón Rom‚nia, dar, da˛i-mi voie, ∫i rom‚nul. Am auzit p‚n„ la plictiseal„ teoria cu locurile de munc„ pe care astfel de tentative de v‚nzare, a tot ∫i a toate, le-ar crea Ón Rom‚nia. ™i, sigur, p‚n„ Óntr-un punct e adev„rat. ™tiu ∫i c„ nu toate cele ce s-ar crea ar pleca din Rom‚nia, dar pe aceast„ idee ar trebui dat imediat str„inilor p„m‚nt la liber. Totu∫i, nimeni nu are curajul s„ sus˛in„ abera˛ia c„ investitorii rom‚ni trebuie sco∫i din joc, c„ statul rom‚n nici n-are altceva de f„cut dec‚t s„ dea totul oricui, Ón ne∫tire, de∫i, Ón realitate, rom‚nii nu particip„, iat„, la privatizarea B.C.R., a PETROM, cum au pierdut pe nimic ∫i ROMTELECOM.

Cred c„ orice om ra˛ional e Óntru totul deschis oric„ror schimburi materiale ∫i spirituale cu toate ˛„rile lumii ∫i cu deosebire cu acele state care n-au l„c„mia ∫i arogan˛a de a pretinde Rom‚niei ca poporul ei s„ se obi∫nuiasc„ neap„rat cu ideea c„ trebuie s„ dea tot ce-i apar˛ine ∫i s„ nu primeasc„ Ón schimb nimic.

**:**

## Nu au fost asasini.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Face˛i dumneavoastr„ corecturile astea Ón biblioteci, nu le face˛i Ón Senatul Rom‚niei. Corecturile astea face˛i-le Ón biblioteci! Dar e surprinz„toare solidaritatea dumneavoastr„ cu ei, domnule senator. Dumneavoastr„ pute˛i s„ v„ desp„r˛i˛i de cine vre˛i, dar pe noi l„sa˛i-ne s„ credem ce credem. Domnule senator, v„ rog mult de tot. Asta-i arogan˛„ f„r„ ru∫ine. Dar se poate s„ m„ Óntrerupe˛i pe o problem„ pe care eu Ómi exprim punctul de vedere? Nu ave˛i dreptul la cuv‚nt? Veni˛i la microfon dup„ ce plec eu ∫i face˛i-v„ de r‚s! Sus˛ine˛i ∫i pe Wass Albert, care a omor‚t rom‚ni, Ón numele nazismului ∫i sus˛ine˛i ∫i pe cei 13 generali asasini. E dreptul dumneavoastr„ la opinie.

Las la o parte faptul c„ nici un partid politic din Rom‚nia ∫i nici o organiza˛ie cultural„, cum ar fi U.D.M.R. (iat„ ce bine le a∫az„ Dumnezeu), adic„ Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia sau ULSDM, adic„ Uniunea Lipovenilor ∫i Mai Democra˛i sau URNSN — Uniunea Romilor cu S„bii Ninja nu reprezint„ un partener de dialog pentru statul rom‚n. Pentru partide,

da, pentru statul rom‚n — nu. U.D.M.R. nu s-a declarat ˛ar„ ∫i nu e m„car nici jude˛. E ciudat ∫i absurd ca U.D.M.R. s„ devin„ partener al unei ˛„ri din care tocmai face parte, ˛ara se nume∫te Rom‚nia. A∫a ceva nu se poate, logic. Apartamentul 13 nu poate deveni vecinul ∫i partenerul blocului de locuin˛e la al c„rui prim etaj tocmai se afl„.

U.D.M.R. poate s„-∫i asume orice ascenden˛„ matern„ ∫i patern„. U.D.M.R. poate fi, dac„ insist„ exasperant, urma∫ul ∫i continuatorul tuturor celor 13 generali asasini sau numai al celor 3, dar nu cumva Ón acest fel ar fi ∫i descendentul faptelor lor, 40.000 de rom‚ni uci∫i ∫i 300 de sate rom‚ne∫ti arse? Ce c‚∫tig istoric ∫i politic ar avea U.D.M.R. Ón acest fel? ™i trebuie s„ vedem lucrurile atent, pentru c„, nu demult, U.D.M.R. a mai dat o b„t„lie istoric„ otr„vit„ pentru recuperarea ∫i glorificarea, inclusiv prin statui a∫ezate deja pe teritoriul Rom‚niei, a acelui asasin de rom‚ni, Wass Albert, scriitor nu lipsit de valoare, dar cet„˛ean pe care Óns„∫i Jandarmeria Regal„ Ungar„ l-a considerat f„r„ recurs un criminal odios.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichine˛.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am ascultat cu pl„cere discursul domnului senator P„unescu ∫i, trebuie s„ recunosc, mi-a pl„cut foarte mult. Sper c„ ∫i ceea ce o s„ prezint eu aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ suscite interesul colegilor.

Ordonan˛a Guvernului nr. 88/2003 privind rectificarea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003 a determinat Ón r‚ndul pensionarilor, clas„ social„ numeroas„ ∫i total defavorizat„ de politica haotic„ actual„, o panic„ de nedescris. Stare, care, se pare, a cuprins ∫i o serie de politicieni rom‚ni ce au tangen˛„ cu via˛a real„ ∫i c„rora chiar le pas„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„..

Pofti˛i, v„ rog.

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Despre ce este vorba? Analiza sumar„ a cifrelor cuprinse Ón bugetul rectificat al asigur„rilor sociale de stat pe anul Ón curs conduce la concluzia c„ evolu˛ia economic„ ∫i cre∫terile prognozate nu se reflect„ Ón acest buget, aflat Óntr-o situa˛ie precar„ ∫i alarmant„. Concluzia este determinat„ de mai multe elemente cuprinse Ón actul ce face obiectul analizei, dup„ cum urmeaz„: diminuarea veniturilor cu 8.237,4 miliarde lei, apelarea la subven˛ii de la bugetul de stat, Ón valoare de 6.901,5 miliarde de lei, anularea fondului de rezerv„ prev„zut de lege pentru bugetul asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003, diminuarea cu 11.414 miliarde lei a contribu˛iilor de asigur„ri sociale.

Situa˛ia, prezentat„ succint, a bugetelor asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003 este explicat„ de Guvern Ón expunerea de motive ca av‚nd urm„toarele cauze:

– reducerea num„rului mediu de salaria˛i cu 61.000 de persoane;

– reducerea salariului mediu brut pe economie cu 342.000 lei;

– ajustarea gradului de colectare a contribu˛iilor datorate.

Iat„, stima˛i colegi afla˛i la guvernare ori nu, ce probleme amare ∫i concrete trebuie s„ analiz„m ∫i s„ rezolv„m Ómpreun„. Nu este firesc ca, dup„ o via˛„ de munc„, cei mai Ón v‚rst„ dec‚t noi s„ fie amenin˛a˛i a nu-∫i mai Óncasa la timp ori deloc pensiile ∫i a∫a dureros de mici. Am semnalat s„pt„m‚na trecut„ ministrului muncii ∫i directorului Casei Na˛ionale de Pensii un fapt ce a perturbat via˛a a 870 de pensionari one∫ti ai B‚rladului, c„rora, cu neglijen˛„ ∫i nep„sare, li s-a calculat gre∫it pensia, iar acum au de returnat sume cuprinse Óntre 25 milioane ∫i 40 milioane lei fiecare. De unde ∫i cum s„ pl„teasc„ bie˛ii oameni sumele respective, ∫tiut fiind faptul c„, la majoritatea — culmea absurdului! — pensiile le-au fost mic∫orate cu 3-400.000 lei lunar?

A∫tept„m ∫i eu, ∫i pensionarii din B‚rlad rezolvarea acestei probleme.

Nimic r„u despre mini∫trii no∫tri, remania˛i ori nu! Eficien˛i oameni! Cine a spus c„ doamna Puwak nu e cinstit„, nu e om corect? S-a Ónfruptat ∫i ea un pic din fondurile europene, c„ doar nu degeaba le gestioneaz„!

Domnul senator Ion Seche. Mai ave˛i 5 minute din timpul grupului P.S.D., 5 ∫i jum„tate.

## **Domnul Ion Seche:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Stima˛i colegi, ultimii 14 ani au generat multe schimb„ri Ón plan social ∫i economic, dar ∫i Ón plan legislativ, cea mai important„ fiind, f„r„ Óndoial„, modificarea Constitu˛iei pentru apropierea ei de standardele Uniunii Europene.

Ne afl„m Óntr-un moment deosebit de important care presupune un nivel Ónalt de maturitate politic„. Dup„ cum ∫ti˛i, nu s-a dorit modificarea Óntregii Constitu˛ii, ci doar modernizarea acesteia, Ón sensul cre„rii cadrului necesar ader„rii la Uniunea European„. Summit-ul de la Salonic din 21 iunie 2003 a demonstrat c„ exist„ o deschidere din partea Comisiei Europene ∫i o voin˛„ comun„ de a ne Óndeplini obiectivul, astfel Ónc‚t p‚n„ la finele mandatului acestei comisii s„ se Óncheie negocierile legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Dar avertismentul exprimat cu aceast„ ocazie a fost limpede. Accelerarea reformelor este o condi˛ie f„r„ de care termenul stabilit nu poate fi atins. Dup„ cum ∫tim, pentru a deschide c‚t mai multe din capitolele de negociere, modificarea legii fundamentale reprezint„ o condi˛ie sine qua non.

Astfel, revizuirea Constitu˛iei a avut Ón vedere impunerea normelor Uniunii Europene, inclusiv prin introducerea institu˛iilor cet„˛eniei Uniunii Europene ∫i a drepturilor cet„˛enilor ei de a alege ∫i de a fi ale∫i Ón organismele europene ∫i locale, precum ∫i a posibilit„˛ii de adoptare a monedei unice.

De asemenea, sublinierea de c„tre legea fundamental„ a garant„rii dreptului de proprietate, ca ∫i circula˛ia terenurilor, astfel Ónc‚t cet„˛enii str„ini s„ poat„ achizi˛iona terenuri Ón Rom‚nia, este absolut necesar„ Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Utilizarea limbii materne de c„tre minorit„˛i Ón administra˛ia local„ ∫i justi˛ie este, Ón opinia mea, o prevedere perfect legitim„, care respect„ drepturile minorit„˛ilor na˛ionale.

Œn structurarea democratic„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti trebuie s„ accentu„m drepturile comune ∫i lipsa oric„ror discrimin„ri, precum ∫i realizarea unui cadru democratic Ón care fiecare s„ se poat„ afirma.

Prin limitarea imunit„˛ii parlamentare la opiniile politice este evitat„ Ón˛elegerea imunit„˛ii ca un privilegiu care ar Ómpiedica Ónf„ptuirea justi˛iei, urm‚nd ca protec˛ia parlamentar„ Ómpotriva unor eventuale urm„riri abuzive s„ se realizeze prin lege ∫i prin aplicarea corect„ a acesteia.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dac„-mi da˛i voie, Grupul Partidului Rom‚nia Mare mai dispune de 12 minute ∫i s-au Ónscris doi domni senatori. Grupurile P.N.L. ∫i U.D.M.R. mai dispun de c‚te 4 minute ∫i nu s-a Ónscris nimeni.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Ba da. Eu.

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Mihordea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator! Ave˛i 6 minute ∫i jum„tate. Pofti˛i!

## **Domnul Mircea Mihordea:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Cine mai crede — fie c„ este naiv, fie c„ este Ón afara politicului sau chiar a interesului na˛ional — c„ evenimentele din ultima perioad„ au un caracter sporadic sau chiar izolat se Ón∫al„.

Œn Transilvania — mai pu˛in cunoscut„ de unii dintre politicienii de la P.S.D., care ar trebui s„ afle lucruri care frizeaz„ absurdul — am convingerea c„ ra˛iunea va predomina unui interes meschin de partid ∫i va pune aici, acum, cap„t acestui lan˛ al provoc„rilor concepute Ón capetele Ónfierb‚ntate ale unor c„petenii U.D.M.R.-iste.

Declara˛ia mea este un semnal pentru puterea actual„ care, din nefericire, este credul„ ∫i coabiteaz„ Ón mod nepermis cu U.D.M.R.-ul, men˛in‚nd o stare de tensiune Ón Ardeal. Adeseori, reprezentan˛i ai puterii se manifest„ la tribuna Senatului Ónc„lc‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ drepturile rom‚nilor din Ardeal cu scopul de a transforma Transilvania Óntr-o enclav„, dup„ modelul scind„rilor de catifea, cunoscut Ón Europa dup„ 1989.

Revendic„rile celor de la U.D.M.R. sunt satisf„cute peste a∫tept„rile lor de coali˛ia antirom‚neasc„ aflat„ la guvernare Ón detrimentul altor etnii, de pild„ cea ucrainean„ sau rom„.

V„ amintesc, domnilor senatori, c„ Ón Ardeal se poate face orice la cererea U.D.M.R.-ului. Pentru Ónseta˛ii de neadev„ruri, pentru politicienii cu ifose de intelectuali rasa˛i, iat„ c‚teva dintre manifest„rile culturale ardelene.

Cu c‚teva s„pt„m‚ni Ón urm„ ne-am pricopsit cu statuia celei mai mari personalit„˛i a Ungariei Mari, regele ™tefan cel Sf‚nt, care urmeaz„ a fi amplasat„ Ón curtea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 Prim„riei din S‚ncraiu, jude˛ul Mure∫, ca semn de pre˛uire pentru marea asocia˛ie a regilor sfin˛i.

Ca s„ demonstreze c„ Ón Rom‚nia conduce tandemul P.S.D.-U.D.M.R., un grup bine organizat de a∫a-zi∫i îturi∫ti“ de la Budapesta s-au n„pustit asupra Mun˛ilor Rodnei, Ón v‚rful Pietrosul Mare, 2.305 m, cu drapelul Ungariei ∫i cu un obelisc, pentru a comemora victimele avalan∫ei de acum 50 de ani unde ∫i-au pierdut via˛a 14 tineri horthy∫ti.

## V„ mul˛umesc.

Doamna senator Norica Nicolai. Pofti˛i, stimat„ doamn„!

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i declara˛ia mea politic„ Óncearc„ s„ pun„ o Óntrebare care sigur a fost pus„ f„r„ s„ fie spus„ Ón declara˛iile politice de p‚n„ acum: îRom‚nia Óncotro?“

Cu siguran˛„, Ón campania electoral„ ∫i din c‚nd Ón c‚nd politicienii rom‚ni sunt preocupa˛i de siguran˛a cet„˛eanului. Oamenii au nevoie de respect pentru via˛a lor, de siguran˛a familiei lor, de lege ∫i de ordine.

Pentru a treia oar„ Ón ultimii trei ani Craiova ofer„ imaginea unui ora∫ sub asediu Ón care grupuri de cet„˛eni ai Rom‚niei se bat ca la mineriade, fiecare cu ce apuc„. Victimele sunt cet„˛enii one∫ti care nu mai au curajul s„ ias„ pe strad„ ∫i o echip„ a Televiziunii Rom‚ne care a fost atacat„ cu s„bii ∫i topoare.

Dincolo de faptul Ón sine, cred c„ ne afl„m Ón fa˛a unui fapt social extrem de grav ∫i periculos: oameni care Ó∫i fac singuri dreptate sau Ó∫i regleaz„ conflictele prin violen˛„, autorit„˛i care tac sau negociaz„. Œntr-un stat de drept Ón care ordinea se respect„, cei care au tulburat lini∫tea ∫i ordinea public„ ar fi trebuit s„ se afle imediat Ón fa˛a magistratului, fie pentru s„v‚r∫irea de infrac˛iuni, fie pentru a fi sanc˛iona˛i pentru s„v‚r∫irea unei contraven˛ii. Lucrul acesta nu s-a Ónt‚mplat.

Care a fost reac˛ia autorit„˛ilor? Un atac virulent la adresa opozi˛iei liberale de la Craiova care ∫i-a permis s„ ia atitudine fa˛„ de aceast„ situa˛ie, s„ cear„ aplicarea legii, s„ cear„ organelor Ón drept s„-∫i fac„ datoria.

Stima˛i colegi de la putere ∫i din opozi˛ie, to˛i suntem cet„˛eni rom‚ni, to˛i pl„tim acelea∫i impozite ∫i taxe, to˛i avem acelea∫i drepturi ∫i obliga˛ii fa˛„ de Rom‚nia.

Œn numele Grupului parlamentar liberal, solicit„m ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ declan∫eze o anchet„ cu privire la evenimentele de la Craiova ∫i, parafraz‚nd un oficial local, sper ca aceast„ anchet„ s„ confi∫te m„car o sabie ninja.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Œn Óncheierea declara˛iilor politice, dau cuv‚ntul domnului senator Nicolae P„tru. Mai ave˛i 5 minute. Pofti˛i, v„ rog!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œnc„ din prim„vara acestui an am avertizat asupra faptului c„ Rom‚nia se confrunt„ cu cea mai acut„ criz„ a gr‚ului din ultimele 7 decenii, de∫i suprafa˛a cultivat„ anual dep„∫e∫te cu mult nevoile alimentare ale popula˛iei.

Contextul general este acela c„ niciodat„ Ón perioada tranzi˛iei Rom‚nia nu a fost Ón m„sur„ s„ asigure nici securitatea, nici siguran˛a alimentar„ a popula˛iei.

Potrivit ultimului recens„m‚nt general agricol, suprafa˛a arabil„ s-a redus cu 8,76 milioane hectare, fa˛„ de cele 10 milioane hectare Ón 1989, iar dac„ lu„m Ón calcul c„ anul acesta circa 2 milioane de hectare au r„mas nelucrate, rezult„ o sc„dere cu peste 30% fa˛„ de Ónceputul tranzi˛iei, ceea ce este inadmisibil.

Aproape Ón fiecare an se justific„ randamentul falimentar al agriculturii prin faptul c„ terenurile s-au f„r‚mi˛at ca urmare a retroced„rii p„m‚ntului c„tre ˛„rani. Œn realitate, situa˛ia nu este chiar a∫a, pentru c„, potrivit aceluia∫i recens„m‚nt, 44,6% din suprafa˛a agricol„ a ˛„rii, adic„ peste 6 milioane de hectare, se afl„ Ón unit„˛i cu personalitate juridic„, din care nu pu˛ine au exploata˛ii chiar mai Óntinse dec‚t fostele I.A.S.-uri. Aceste exploata˛ii cu terenuri comasate de˛in peste 3,3 milioane hectare de teren arabil, care ar trebui s„ produc„ anual Óntre 10 ∫i 12 milioane tone echivalent cereale, produc˛ie care ar trebui s„ acopere din bel∫ug consumul zootehnic ∫i al popula˛iei urbane.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 Nu doresc s„ m„ folosesc de nenorocirea alimentar„ a popula˛iei printr-o declara˛ie politicianist„, ci Ómi fac datoria de reprezentant al aleg„torilor, de a sublinia presta˛ia neperformant„ a Guvernului Ón gestionarea problemelor agroalimentare.

Consider Óndrept„˛it„ ∫i pertinent„ aceast„ apreciere, deoarece starea de vegeta˛ie precar„ a culturilor de f„inoase la ie∫irea din iarn„ impunea interven˛ia hot„r‚t„ a Guvernului pentru limitarea efectului calamit„˛ilor naturale, at‚t timp c‚t, potrivit aceluia∫i recens„m‚nt, suprafa˛a irigat„ a fost doar de 408.000 hectare, de∫i subven˛iile bugetare pentru iriga˛ii s-au consumat pentru aproape 1 milion de hectare. Nimeni nu poate s„ conteste c„ avem de-a face cu o acut„ criz„ managerial„ Ón politica agrar„.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn timpul care totu∫i ne r„m‚ne disponibil, domnule senator Pop...

## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu**

**:**

N-a mai r„mas timp disponibil.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu, c„ oricum lu„m o pauz„.

Bine. Este clar. Am Ón˛eles.

Œn timpul care ne-a mai r„mas, vreau s„ dau citire unor note, unor comunicate care trebuie s„ fie supuse aten˛iei dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte...

Deci...

Domnule pre∫edinte...

Da.

La probleme organizatorice, v-a∫ ruga...

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ supune˛i plenului schimbarea doamnei senator Norica Nicolai din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, cu domnul senator Iustian Mircea.

Deci este cererea Grupului na˛ional liberal, pentru c„ doamna Nicolai a fost numit„ Ón alt„ comisie ∫i nu poate fi Ón trei comisii, ci numai Ón dou„.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, v„ rog, s„ vot„m. Cerere aprobat„ cu 58 de voturi pentru, 6 ...

Nu e bine! Nu s-a votat!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Pofti˛i, v„ rog.

Solicitarea s-a aprobat cu 77 de voturi pentru — o larg„ majoritate —, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Deci, Ómi da˛i voie, pentru Ónceput, s„ prezint nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

S-au depus la Secretariatul general al Senatului urm„toarele legi:

– Legea pentru declararea ca ora∫ a comunei S„rma∫u, jude˛ul Mure∫;

– Legea privind Ónfiin˛area comunei Tome∫ti, prin reorganizarea comunei C‚r˛a, jude˛ul Harghita;

– Legea pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adop˛iei;

– Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate Ón executarea pedepselor privative de libertate;

– Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigur„ri sociale ale agricultorilor;

– Legea pentru Ónfiin˛area comunei Co∫na, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, jude˛ul Suceava;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 – Legea pentru Ónfiin˛area comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, jude˛ul Br„ila;

– Legea pentru Ónfiin˛area comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, jude˛ul Giurgiu;

Prezenta not„ se aduce la cuno∫tin˛a senatorilor Ón ∫edin˛a plenar„ din 22 septembrie 2003.

Avem constituirea unei comisii de mediere...

Pofti˛i, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„-mi permite˛i, Ón spiritul problemelor organizatorice de acela∫i gen, v-a∫ ruga s„ supune˛i la vot ∫i schimbarea doamnei senator Angela B„lan de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, deoarece d‚nsa a devenit pre∫edinte al Comisiei pentru egalitatea ∫anselor, cu domnul senator Dumitru Codreanu.

Da. V„ rog s„ vot„m. Pofti˛i, v„ rog. Propunere adoptat„ cu 80 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Trecem la constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conven˛iei privind interzicerea dezvolt„rii, producerii, stoc„rii ∫i folosirii armelor chimice ∫i distrugerea acestora.

Partidul Social Democrat, trei propuneri. V„ rog.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Tudor ∫i Pl„tic„-Vidovici Ilie.

V„ mul˛umesc. Partidul Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.

Domnii senatori Pa∫tiu Ioan ∫i M„rginean ™tefan.

V„ mul˛umesc. Partidul Democrat, o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

V„ mul˛umesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat cu 69 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Mai am o not„ privind aprobarea retragerii unei propuneri legislative.

Biroul permanent al Senatului, Ón ∫edin˛a din 17 septembrie 2003, a aprobat solicitarea domnului senator Aurel Pan„, de retragere a propunerii legislative privind organizarea ∫i func˛ionarea creditului agricol.

V„ rog s„ vot„m.

Propunere adoptat„ cu 81 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Acum, Ón mod normal, trebuie s„ intr„m Ón programul legislativ, dar Óncepem cu legile organice ∫i cred c„ nu avem cvorumul necesar.

## **Din sal„:**

Sunt rapoartele la medieri.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte, legile care urmeaz„ sunt legi organice ∫i Óntrebarea este dac„ avem cvorum suficient pentru acest vot. Cu 50 de oameni ∫i cu 77 de cartele s-a votat, deci p„rerea mea este c„ nu exist„ cvorum satisf„c„tor.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Pe cele ordinare le putem adopta.

Lu„m Ón dezbatere raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2002 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002.

Avem un singur punct, textul Senatului. Nu mai este cazul s„-l supunem la vot.

V„ rog s„ vot„m raportul. Pofti˛i, v„ rog.

Adoptat cu 86 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

La punctul 1 avem textul Senatului.

La punctul 2 comisia ne propune textul Camerei Deputa˛ilor. Dac„ sunte˛i de acord? V„ rog.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

La punctul 3 comisia ne propune un text comun. V„ rog s„ vot„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 - Text adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„

- ∫i dou„ ab˛ineri.

Mul˛umesc.

La punctul 4 avem textul Senatului. Œn continuare sunt numai texte ale Senatului.

- V„ rog s„ vot„m raportul Ón ansamblu.

Raport aprobat cu 89 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege nr. 43/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii cet„˛eniei rom‚ne nr. 21/1991.

La punctul 1 avem textul Camerei Deputa˛ilor. V„ rog, dac„ sunte˛i amabili, s„ vota˛i. Pofti˛i!

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare Ón Senatul Rom‚niei, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase cu urm„toarea Óntrebare.

Partidul de guvern„m‚nt nu mai Ónceteaz„ cu promisiuni f„r„ acoperire. V„z‚ndu-se pus la zid de electoratul defavorizat social ∫i amenin˛at cu pierderea alegerilor, Executivul continu„ a lua m„suri pompieristice de protec˛ie social„, cump„r‚nd, astfel, cu bani de la buget voturile s„racilor. Sumele alocate Ón acest sens echivaleaz„ cu bugetul ministerului de resort pe un an.

Œn aceste circumstan˛e, Ól Óntreb pe domnul premier Adrian N„stase c‚nd are de g‚nd s„ abandoneze practica c‚rpelilor de suprafa˛„ ∫i s„ procedeze la asanarea profundelor caren˛e ale economiei rom‚ne∫ti, cele care au dus la s„r„cirea marii majorit„˛i a popula˛iei.

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Ave˛i ∫i o interpelare Ón care v„ adresa˛i tot primuluiministru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

Œn aceea∫i calitate, de senator al Partidului Rom‚nia Mare, m„ adresez tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Pre∫edintele A.P.A.P.S., Ovidiu Mu∫etescu, se laud„ cu demararea negocierilor pentru privatizarea B„ncii Comerciale Rom‚ne. De fapt, de aceast„ problem„ s-a ocupat, Óntr-o declara˛ie, un alt domn senator.

Trecerea celei mai mari ∫i puternice b„nci de stat din Rom‚nia Ón m‚ini str„ine trebuie atacat„ cu pruden˛„, mai ales c„ tentativele anterioare s-au soldat cu e∫ecuri.

Suma la care se va face tranzac˛ia este evaluat„ undeva la 250 milioane de euro, ceea ce face ca afacerea s„ fie privit„ cu rezerve.

De asemenea, exist„ informa˛ii c„ procentul pe care Ól vor preluat investitorii str„ini, precum ∫i unele modific„ri aduse Statutului B„ncii Comerciale Rom‚ne ar putea Ónclina balan˛a lu„rii deciziilor importante c„tre ace∫tia.

- Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ privatizarea nu trebuie s„ se fac„ de dragul privatiz„rii, a∫a cum s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum cu o sumedenie de unit„˛i de mare importan˛„ na˛ional„.

Œn aceste condi˛ii, atragem aten˛ia premierului Adrian N„stase c„ Banca Comercial„ Rom‚n„ reprezint„ îperla coroanei“, dac„ se poate spune a∫a, iar ratarea unei tranzac˛ii avantajoase pentru partea rom‚n„ ar fi un dezastru ∫i aceasta Óntruc‚t, Ón afar„ de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, statul rom‚n nu va mai avea la cine apela Ón caz de urgen˛„.

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule senator Acatrinei, v„ mul˛umim. Domnul senator Paul P„curaru.

Domnule senator, dumneavoastr„ v„ adresa˛i Ministerului Integr„rii Europene ∫i Ministerului Comunica˛iilor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am dou„ Óntreb„ri.

O prim„ Óntrebare este adresat„ doamnei Hildegard Puwak, Ministerul Integr„rii Europene.

Doamna ministru,

Œn repetate r‚nduri a˛i reiterat triumful implement„rii cerin˛elor acquis-ului comunitar. Av‚nd Ón vedere c„ Ón domeniul comunica˛iilor legisla˛ia european„ prevede existen˛a unei singure autorit„˛i de reglementare, care trebuie s„ fie at‚t independent„ politic, c‚t ∫i autonom„ financiar, v„ rog s„ preciza˛i:

Cum se explic„ existen˛a Ón Rom‚nia, Ón contradic˛ie cu cele raportate at‚t de c„tre Guvern, c‚t ∫i de institu˛ia pe care o conduce˛i, a trei institu˛ii cu func˛ii de reglementare, respectiv Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Comunica˛ii, aflat„ Ón subordinea primului-ministru, Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei ∫i Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, aflate Ón subordinea domnului ministru Nica. A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Nica.

V„ rog s„ comunica˛i urm„toarele date pentru Societatea Na˛ional„ de Radiocomunica˛ii, Compania Na˛ional„ îPo∫ta Rom‚n„“ ∫i Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei, institu˛ie aflat„ Ón subordinea dumneavoastr„:

1. Rapoartele financiare pentru anii 2000, 2001 ∫i

2002; 2. Num„rul persoanelor angajate la sf‚r∫itul anilor

2000, 2001 ∫i 2002;

3. Valoarea parcului auto la pre˛ul de achizi˛ie, la

sf‚r∫itul anilor 2000, 2001 ∫i 2002;

4. Num„rul persoanelor cu func˛ie de conducere,

directori, la sf‚r∫itul anilor 2000, 2001 ∫i 2002;

Pentru ambele Óntreb„ri solicit r„spunsul scris ∫i electronic, eventual pe suport CD-ROM.

V„ mul˛umesc.

Interpelarea pe care o am, dac„ Ómi permite˛i s„ o formulez, este adresat„ domnului ministru delegat Gabriel Oprea, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Œn ultimul raport de ˛ar„, Comisia European„ a confirmat c„ administra˛ia public„ este elementul cheie pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, de unde ∫i necesitatea stringent„ a reformei ∫i moderniz„rii acesteia.

De asemenea, Uniunea European„ este Óngrijorat„ de absen˛a profesionalismului ∫i resurselor umane din administra˛ia public„, care vor trebui s„ implementeze acquis-ul comunitar ∫i s„ administreze fondurile structurale atunci c‚nd Rom‚nia va deveni membr„ a Uniunii Europene.

Pe de alt„ parte, nemul˛umirile generate de func˛ionarii publici Ón r‚ndul cet„˛enilor pe care trebuie s„-i serveasc„ sunt omniprezente. Mare parte din persoanele care vin Ón audien˛„ la cabinetul meu Ó∫i manifest„ nemul˛umirea ∫i caut„ sprijin pentru clarificarea unor probleme care sunt de competen˛a institu˛iilor administra˛iei publice.

Acestea se pl‚ng de birocra˛ie, de Ónt‚rzierea deciziilor, de lipsa unor explica˛ii clare cu privire la peti˛iile pe care le au, de neaplicarea integral„ a legilor, dar, mai ales, de atitudinea func˛ionarului public Ón rela˛ia direct„ cu cet„˛eanul.

La o analiz„ atent„ a activit„˛ii func˛ionarului public se poate constata frecvent neÓnsu∫irea principiilor ∫i valorilor democra˛iei ∫i valorilor morale, caren˛e de comunicare, lips„ de responsabilitate pentru decizia luat„ sau cunoa∫terea precar„ a prevederilor Constitu˛iei.

Aceste caren˛e genereaz„ corup˛ie, lips„ de respect fa˛„ de cet„˛ean ∫i fa˛„ de lege, precum ∫i lips„ de transparen˛„.

Reforma administra˛iei publice trebuie s„ conduc„ la profesionalizarea activit„˛ii desf„∫urate ∫i la o schimbare a sistemului de valori, precum ∫i a modului de ac˛iune a func˛ionarului public.

Œn ultimii 13 ani, dar Ón special din 1999, prin apari˛ia Legii privind statutul func˛ionarului public, s-au f„cut eforturi pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administra˛iei publice rom‚ne∫ti.

Au fost Ónfiin˛ate Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarului Public ∫i Institutul Na˛ional de Administra˛ie — INA, Ón subordinea ministerului dumnevoastr„, care trebuie s„ ofere o preg„tire profesional„ pentru noii angaja˛i, precum ∫i formarea profesional„ continu„ pentru func˛ionarii Ón exerci˛iu.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Revenim la capitolul îŒntreb„ri“.

Domnul senator Gheorghe Zl„vog, care se adreseaz„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ domnului ministru Ioan Rus. Domnule ministru,

Urmare a articolului ap„rut Ón ziarul îAdev„rul“ din data de 15 septembrie 2003, referitor la ac˛iunea de colectare de fonduri de la agen˛ii economici din jude˛ul Olt de c„tre prefectul Marin Diaconescu, pre∫edintele

Consiliului jude˛ean, Marin Ionic„, ∫i primarul municipiului Slatina, Gheorghe P„unescu, v„ rug„m s„ ne comunica˛i care sunt societ„˛ile comerciale care p‚n„ la aceast„ dat„ au virat sume de bani Ón contul Asocia˛iunii îCentrul Universitar-Slatina“, cont nr. 2746156, Reiffeisen Bank — Sucursala Olt, precum ∫i nivelul acestor sume.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon acum pe doamna senator Maria Ciocan.

Dumneavoastr„ v„ adresa˛i celor dou„ ministere, Ministerului Industriei ∫i Resurselor ∫i Ministerului Agriculturii.

V„ rog, doamna senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu, Ministerul Industriei ∫i Resurselor.

O dat„ cu venirea toamnei, Guvernul anun˛„ un nou val de major„ri, Óncep‚nd cu data de 1 septembrie, a∫a cum ar fi, la energie electric„ ∫i gaze naturale. De aceast„ dat„, pre˛ul gazelor naturale pentru popula˛ie va cre∫te cu 22%. Œn decursul acestui an au mai avut loc major„ri, Ón luna martie cu 7,5%, iar Ón luna iulie cu 10%, Ón total Ón acest an 39,5%.

™i unit„˛ile economice vor suporta o majorare Ón plus Ón acest an, cu 12%.

Domnul ministru Dan Ioan Popescu, aflat Ón vizit„ Ón jude˛ul Maramure∫, a afirmat c„ toate aceste major„ri vor fi subven˛ionate direct de la produc„tor. Œntrebare:

1. Care sunt argumentele ∫i elementele care au stat la baza major„rii acestora at‚t pentru persoanele fizice, c‚t ∫i juridice?

2. De subven˛ie vor beneficia to˛i consumatorii afecta˛i de majorarea pre˛urilor la gaze naturale? Œn cazul Ón care nu to˛i consumatorii beneficiaz„ de subven˛ii, care sunt cei favoriza˛i ∫i care a fost criteriul select„rii lor?

- Solicit r„spuns scris.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

Œn Maramure∫, produc„torii agricoli care ∫i-au depus cereri pentru a intra Ón posesia subven˛iilor acordate de Ministerul Agriculturii at‚t la produc˛ia de lapte, c‚t ∫i la produc˛ia de carne au ajuns la cap„tul r„bd„rilor datorit„ restan˛elor acumulate la plata acestora, neprimindu-∫i drepturile financiare chiar Óncep‚nd din luna iunie.

Astfel, restan˛ele acumulate pentru jude˛ul nostru au ajuns de ordinul miliardelor, a∫a dup„ cum o s„ ar„t: la tineretul bovin 348 de milioane; la porcine 1 miliard 254 de mii lei; la carne de pui 503 milioane, la ovine 35 de milioane, iar la lapte dep„∫irea este de peste 20 de miliarde.

Œntrebare:

De ce nu se achit„ la timp restan˛ele c„tre produc„torii agricoli pentru ca ace∫tia s„-∫i poat„ desf„∫ura activitatea Ón condi˛ii normale ∫i corespunz„toare? Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

V„ mul˛umesc, doamna senator.

La îInterpel„ri“, domnul senator Ionel Alexandru s-a anun˛at. Dore∫te s„ discute pe aceast„ cale cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog!

Interpelarea mea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Doamn„ ministru,

Cum este posibil ca Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 164/7 aprilie 2001 privind pensiile militare de stat, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 183/10.04.2001 s„ Óncalce flagrant chiar legea pentru care au fost elaborate?

Astfel, Ón normele metodologice, la punctul 20 cu 7, avem urm„toarea formulare: îCuantumul pensiilor recalculate se determin„ prin aplicarea procentelor stabilite conform articolului 22 litera a), art. 24, art. 25 ∫i art. 33 din lege, Ón raport cu vechimea total„ Ón serviciu ∫i Ón munc„, la baza de calcul men˛ionat„ Ón lege.“

Se poate observa c„ aceste norme Óncalc„, Ón mod voit, prevederile legii, deoarece nu au fost luate Ón considerare prevederile articolului 22 literele b) ∫i c), care stabilesc urm„toarele: îArt. 22 — Pensia de serviciu pentru limita de v‚rst„ ∫i pensia anticipat„ se determin„ Ón procente din baza de calcul, astfel: punctul b), pentru activitatea desf„∫urat„ Ón condi˛ii deosebite — 62%; punctul c), pentru activitatea desf„∫urat„ Ón condi˛ii speciale — 64%.“

Cu alte cuvinte, cele dou„ puncte b) ∫i c) au fost pierdute pe drum Ón aceste norme metodologice.

Se poate observa c„, Ón acest mod, pensia de serviciu pentru limita de v‚rst„ ∫i pensia anticipat„ acordat„ persoanelor care Óndeplinesc condi˛iile stabilite de lege au fost mic∫orate abuziv cu 2% sau 4%, prin neluarea Ón considerare ∫i neincluderea lor Ón normele metodologice pentru aplicarea legii sus-men˛ionate privind pensiile militare de stat.

V„ rog, doamn„ ministru, s„ ne explica˛i care au fost cauzele acestei situa˛ii ilegale ∫i s„-mi prezenta˛i m„surile legale ce se impun pentru Ónl„turarea acestui abuz.

A∫tept r„spuns scris ∫i ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Dumitru Petru Pop.

Dumneavoastr„ v„ adresa˛i de data aceasta domnului prim-ministru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelare mea este adresat„, dup„ cum a˛i amintit ∫i dumneavoastr„, domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Obiectul ∫i motivarea interpel„rii: îUnde sunt banii domnilor guvernan˛i?“

Domnule prim-ministru,

Œngrijorat fiind de criza acut„ de bani care chinuie profund societatea rom‚neasc„, v„ rog s„ Ómi comunica˛i care este suma total„, defalcat„ pe an, ob˛inut„ Ón urma

procesului de privatizare a societ„˛ilor, regiilor ∫i a v‚nz„rilor de active, at‚t din ˛ar„, c‚t ∫i din str„in„tate, ∫i ce sum„ din total a intrat Ón bugetul de stat, precum ∫i destina˛ia acestora.

- V„ mul˛umesc mult.

- A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umim ∫i noi, domnule senator Dumitru Petru Pop. Domnul senator Dumitru P„tru.

Nu exist„!

M„ scuza˛i, v„ rog, domnul senator Nicolae P„tru.

Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, doamnei ministru Elena Dumitru.

Doamn„ ministru,

Directorul Oficiului de Formare Profesional„ ∫i Ocupare a For˛ei de Munc„, domnul Dumitru Cornoiu, Óndeamn„ agen˛ii economici din jude˛ s„-∫i disponibilizeze fictiv salaria˛ii, care a doua zi sunt angaja˛i la o alt„ societate, a aceluia∫i patron, pentru a beneficia astfel de credite subven˛ionate.

Œntruc‚t nu este un caz singular Ón jude˛, pentru a exemplifica, v„ informez c„ patronul S.C ROVIMET S.A. a beneficiat, Ón urma acestei stratageme, de un credit acordat de Banca Comercial„ Rom‚n„ de 13 miliarde de lei, pentru c„ ∫i-a plimbat angaja˛ii ∫i utilajele chiar la trei societ„˛i, pe care le controleaz„ total: S.C.ROVTEXTIL (ce apar˛ine so˛iei sale) ∫i S.C. EXTRACOM S.R.L. (care apar˛ine unei nepoate).

Deoarece consider c„ prin acest procedeu nu se realizeaz„ scopul pentru care a fost Ónfiin˛at acest fond, nefiind create noi locuri de munc„ pentru reducerea efectiv„ a ∫omajului, v„ rog s„ dispune˛i efectuarea grabnic„ a unui control sever Ón urma c„ruia doresc s„ fiu informat c‚te locuri de munc„ noi au fost create Ón realitate cu banii cheltui˛i din acest fond ∫i care este cifra adev„rat„ a ∫omajului Ón jude˛ul V‚lcea.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule senator Nicolae P„tru. ™i ultima interpelare va fi dezvoltat„ de domnul Dumitru Codreanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru,

V„ vorbesc Ón numele aleg„torilor care m-au trimis Ón Senatul Rom‚niei, Ón special al locuitorilor municipiului Boto∫ani ∫i Dorohoi, care au tr„it Ón acest an, din ianuarie p‚n„ Ón aprilie, cea mai cumplit„ iarn„, cu caloriferele Ónghe˛ate, pun‚nd mai multe haine Ón plus dec‚t le d„duse indica˛ie Ceau∫escu Ón anii ’80, ∫i toate acestea din cauza guvernan˛ilor locali, a indolen˛ei ∫i minciunilor cultivate de c„tre ei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003 Iarna bate iar„∫i la u∫„, iar perspectiva sinistr„ a frigului din apartamentele boto∫„nenilor m„ face purt„tor de cuv‚nt al apelurilor lor alarmante, expuse Ón numeroase audien˛e, oamenii nu mai cred Ón spusele primarilor ∫i ale oamenilor lor care i-au tot am„git, ca ∫i Ón anul trecut, c„ vor fi bani ∫i p„cur„ Ón rezervoare.

Pentru c„ cei care conduc acum ora∫ul ∫i-au pus centrale proprii ∫i vor avea c„ldur„ dup„ pofta inimii lor, sunt insensibili la situa˛ia celor mul˛i, de∫i la prim„var„ le vor cere voturile pentru a-∫i p„stra fotoliile ∫i privilegiile.

De aceea Óntreb ∫i cer r„spuns clar, pe care s„-l prezint aleg„torilor mei, dac„ s-au alocat Óntr-adev„r bani de la buget pentru combustibil ∫i modernizarea centralelor de termoficare din municipiile Boto∫ani ∫i Dorohoi, cel pu˛in la Boto∫ani se preconizeaz„ s„ nu func˛ioneze, av‚nd Ón vedere datoriile mari ce le are la RJAPA ∫i la GAZ, ce sume ∫i pentru ce cantit„˛i?

Cine va r„spunde pentru primirea ∫i cheltuirea sumelor?

Se tot invoc„ faptul c„ boto∫„nenii nu ∫i-au achitat facturile vechi ∫i c„ nu s-ar fi primit subven˛ii din partea statului, dar judeca˛i ∫i dumneavoastr„, Óntr-un jude˛, Óntr-un ora∫ cu at‚˛ia semeni pensionari, oameni cu venituri modeste c‚∫tigate cu ani de trud„, Ón special din confec˛ii, cum s„ achite asemenea facturi de ordinul milioanelor de lei Ón care, de obicei, sunt cuprinse ∫i toate valorile pierderilor din re˛ea sau sunt incluse ∫i multe cheltuieli f„cute f„r„ rost Ón str„in„tate, de c„tre edilii ora∫ului sau conducerea TERMICA, Ón scopul, spun ei, al Ómbun„t„˛irii producerii ∫i livr„rii agentului termic.

## V„ mul˛umesc.

Trecem acum la îR„spunsuri la Óntreb„ri ∫i interpel„ri“.

Aici, ultimul tabel primit indic„ c„ se solicit„ am‚nare din partea Ministerului de Externe pentru domnul senator Gheorghe Bunduc, la tema de interpelare îPactul Ribbentrop — Molotov“.

Deci ve˛i primi data viitoare probabil.

De asemenea, domnului senator Nicolae P„tru, tema interpel„rii îApa potabil„ — jude˛ul V‚lcea“, se solicit„ am‚nare pentru fundamentarea r„spunsului, spun aceste lucruri pentru stenogram„ ∫i, Ón sf‚r∫it, pentru domnul senator Corneliu Bichine˛ se solicit„ am‚nare p‚n„ la finalizarea verific„rilor la interpelarea privind îPrivatizarea MOLDOSIN – Vaslui“ ∫i îFEPA — B‚rlad“.

Pofti˛i, domnule senator Corneliu Bichine˛!

Domnule pre∫edinte,

Faptul c„ am primit dou„ telefoane din ˛ar„ Ón perioada Ón care se transmite la radio ceea ce facem noi aici arat„ c„ oamenii chiar sunt interesa˛i de activitatea Senatului.

A∫ vrea s„ preciza˛i ∫i pentru stenogram„ ∫i pentru cei din ˛ar„ care ascult„ din ce partid fac parte cei care adreseaz„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri mini∫trilor, majoritatea fiind din partea Partidului Rom‚nia Mare, dar sunt ∫i c‚˛iva colegi din alte partide ∫i a∫a este corect.

V„ mul˛umesc.

Cu mult„ pl„cere.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, care va r„spunde mai multor Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat! Pentru Ónceput, r„spunde˛i domnului senator Dumitru Codreanu, din Partidul Rom‚nia Mare. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_

_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mai Ónt‚i voi r„spunde domnului senator Dumitru Codreanu.

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea Domniei sale referitoare la situa˛ia domnului Hru∫c„ Gavril, fost militar Ón termen la Grupul de Pompieri îNicolae Iorga“ din Boto∫ani.

Cu privire la aceast„ Óntrebare, am onoarea, domnule senator, s„ v„ comunic urm„toarele:

La Óncorporare i s-a f„cut examenul medical obi∫nuit, standard, pentru to˛i recru˛ii, care include ∫i o examinare chirurgical„.

Œntruc‚t recrutul nu a reclamat o traum„ anterioar„ care s„ determine o examinare mai de detaliu, acesta a fost Óncorporat.

La sosirea Ón unitate, cu ocazia examenului medical, precum ∫i din discu˛iile purtate de c„tre comandant, individual, cu fiecare militar, acesta nu a men˛ionat nici o problem„ medical„ Ón anteceden˛„.

Ca urmare, a fost introdus Ón programul de preg„tire specific„ militarilor pompieri.

Dup„ aproximativ o lun„, mai exact la data de 29.VII.2003, militarul s-a prezentat la medicul unit„˛ii, acuz‚nd dureri la genunchiul drept, ocazie cu care a fost Óntrebat dac„ s-a lovit Ón timpul procesului de instruc˛ie, acesta infirm‚nd faptul c„ s-a accidentat, motiv pentru care a fost trimis, totu∫i, la Spitalul militar din Ia∫i, pentru investiga˛ii de specialitate. Cu ocazia investiga˛iilor efectuate la Spitalul militar Ia∫i militarul a fost diagnosticat cu ruptur„ post-traumatic„ menisc medial genunchi drept cu blocaj articular, fapt pentru care, la data de 11.08., s-a practicat o interven˛ie chirurgical„, fiind ulterior clasat inapt pentru serviciul militar ∫i trecut Ón rezerv„. La consulta˛iile pe care le-a efectuat medicul unit„˛ii Ón timpul intern„rii militarul a declarat, deci abia acum a declarat, c„ Ón urm„ cu aproximativ un an a avut un accident, o c„z„tur„, fiindu-i afectat piciorul, Óns„ f„r„ urm„ri grave, motiv pentru care nu raportase acest incident comisiei care a efectuat Óncorporarea. Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate, putem concluziona c„ militarul a avut o ruptur„ veche post-traumatic„ a meniscului intern al genunchiului drept produs„ Ónainte de Óncorporare, vindecat„ incomplet ∫i reacutizat„ Ón perioada de Ónceput a stagiului militar. Prin urmare, situa˛ia sa medical„ nu este imputabil„ Comisiei de Óncorporare, comandantului sau medicilor unit„˛ii.

Domnul senator Codreanu?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru r„spunsul dat, dar permite˛i-mi s„ nu fiu de acord cu cele prezentate Ón r„spunsul dumneavoastr„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„, a∫a cum a˛i prezentat dumneavoastr„, militarul a avut o ruptur„ de menisc Ónainte de a veni Ón armat„, probabil c„ acele cadre militare pe care dumneavoastr„ le-a˛i trimis s„ cerceteze acest caz trebuiau s„ se intereseze ∫i Ón comuna Ad‚ncata, de unde este acest copil, acest t‚n„r, dac„ a fost Ónregistrat cu acest accident. El trebuia s„ fie Ónregistrat Ónainte de fi Óncorporat. Din cauza...eu ∫tiu...atunci la Óncorporare...ca orice t‚n„r mai fricos, mai emotiv, nu o fi declarat aceast„ ruptur„. Œn schimb, dumneavoastr„, nu dumneavoastr„, cei care au fost pu∫i s„ cerceteze acest caz, s„ se documenteze asupra celor declarate, s„ ne confirme c„ el a avut acest accident ∫i a fost Ónscris undeva, Ón eviden˛ele medicale ale comunei Ad‚ncata sau ale Spitalului de la Suceava. Eu consider, ca p„rinte, copilul meu a f„cut ∫i el 5 ani de armat„ — 4 ani de liceu militar ∫i 1 an de academie, bine c„ nu a mai continuat, c„ cine ∫tie ce se mai Ónt‚mpla, a∫a cum a prezentat Ón plenul Senatului ∫i colegul meu, Mihordea, c„ s-a Ónt‚mplat la Oradea, dar eu consider c„ acest copil care a fost trimis ∫i a vrut s„ mearg„ Ón armat„ ∫i a avut acest accident, spune˛i dumneavoastr„ c„ nu Ón timpul instruc˛iei, ∫i c„ acest militar i-o fi raportat comandantului c„ nu... ci dintr-o joac„, nu ∫tiu din ce joac„, poate de la fotbal, se poate rupe meniscul, dar fotbali∫tii „∫tia rezist„ mai mult dec‚t solda˛ii no∫tri, nu cred c„ acest copil nu merita m„car tratat ∫i redat familiei m„car cum a fost luat. V„ afirm c„ pe acest copil l-am g„sit l‚ng„ st‚na tat„lui s„u — am undeva terenuri Ón zona aceea — merg‚nd Óntr-o c‚rj„ ∫i l-am Óntrebat: îCe-i cu tine, m„i?“ c„-l ∫tiam, lu‚nd parte, Ón calitatea pe care o am, la depunerea jur„m‚ntului militar, iar tat„l lui, cunosc‚ndu-m„, Ómi spune: îDomnule senator, uite, ∫i copilul meu este acolo“. Zic: îBravo, m„i, l-ai dus la Boto∫ani, e bine“, ca dup„ aceea s„-l v„d Ón c‚rj„. Nu este corect ∫i nu este normal.

Mul˛umesc.

Da, mul˛umesc. Domnule secretar de stat, ave˛i un r„spuns?

Poate o completare. Cu tot respectul pentru domnul senator, v„ spun c„ este o procedur„ standard de examinare medical„ a recru˛ilor. At‚ta timp c‚t ei nu acuz„, nu invoc„ antecedente medicale, fiind Óntreba˛i expres Ón leg„tur„ cu acest lucru, este greu de acceptat sau este greu de presupus ideea c„ se fac investiga˛ii medicale la domiciliu Ón fiecare comun„ sau ora∫ de unde provine fiecare militar. Prin urmare, este de discutat de ce militarul nu a relevat faptul c„ el a avut Ón anteceden˛„, deci Ón urm„ cu un timp, un accident la picior.

V„ mul˛umesc.

Domnule ministru Mircea Alexandru, v„ rog s„ fi˛i de acord s„-l l„s„m pe domnul secretar de stat Radu Damian care, din motive obiective, trebuie s„ mearg„ la

Camera Deputa˛ilor, s„ prezinte imediat r„spunsul la interpelarea... Pofti˛i, a˛i solicitat...

Trebuie s„ mergem Ómpreun„.

Bine. Atunci v„ rog, domnule secretar de stat, continua˛i s„ r„spunde˛i domnului senator Gheorghe Zl„vog. Pofti˛i, v„ rog.

Stimate domnule senator, Ón leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ formulat„ cu privire la articolul publicat Ón num„rul 4110 din 15 septembrie al ziarului îAdev„rul“ ∫i intitulat î™antaj de partid ∫i de stat“, prin care se arat„ c„ prefectul ∫i pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Olt recomand„ patronilor s„ cotizeze miliarde de lei la o funda˛ie, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele.

Articolul men˛ionat are ca obiect o asocia˛ie constituit„ Ón municipiul Slatina ∫i activitatea desf„∫urat„ de c„tre aceasta Ón vederea sus˛inerii Ónv„˛„m‚ntului superior local. Printr-un contract de asociere Ón participa˛iune, Óncheiat Ón noiembrie 2000, Consiliul Jude˛ean Olt, Consiliul local Slatina ∫i Camera de Comer˛ Olt, prin funda˛ia î™coala Superioar„ de Afaceri Slatina“, au convenit ca Ómpreun„ cu toate institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior care au facult„˛i ∫i colegii universitare acreditate Ón municipiul Slatina s„ sprijine activitatea ∫i procesul educa˛ional al acestor facult„˛i ∫i colegii. Unicul scop al asocia˛iei denumit„ îCentrul Universitar Slatina“ este stipulat Ón contractul de asociere ∫i reprezint„ asigurarea Ón cadrul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, care include 5 facult„˛i de stat ∫i 5 colegii universitare cu peste 1.400 de studen˛i, a unei baze materiale solide necesare desf„∫ur„rii unui proces instructiv-educativ de calitate, a unor spa˛ii adecvate desf„∫ur„rii procesului de Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea unei biblioteci studen˛e∫ti Ón municipiul Slatina. Œn urma unei hot„r‚ri Ón prim„ instan˛„ a Consiliului de conducere ∫i administrare a asocia˛iei din 1.XI.2002 a fost desemnat pre∫edinte al acestui consiliu domnul Marian Ionic„, care are ∫i calitatea de pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Olt. La data de 29 august 2003, Ón contul asocia˛iei se afla suma de 269.917.000.000 lei, din care 268.000.000.000 lei proveni˛i din sponsoriz„ri, iar 1.917.000.000 lei reprezent‚nd dob‚nda din b„nci. Œn ∫edin˛a din 19 februarie 2003 Consiliul de conducere ∫i administrare al Centrului Universitar Slatina a aprobat cheltuirea unei sume de 24.183.000.000 lei Ón vederea acord„rii unui num„r de 12 burse sociale a c‚te 3.000.000 lei fiecare pentru studen˛ii cu o situa˛ie material„ precar„ ∫i care Ó∫i continu„ studiile Ón cadrul universit„˛ilor de stat ce func˛ioneaz„ Ón municipiul Slatina, c‚te 6.000.000 lei acelora∫i universit„˛i, necesare efectu„rii de c„tre studen˛i a unor excursii Ón jude˛. Diferen˛a de 245.000.000 lei se afl„ Ón prezent Ón contul asocia˛iei. Subliniem faptul c„ sumele sus-men˛ionate reprezint„ numai sponsoriz„ri efectuate Ón baza unor contracte legale de sponsorizare, nici o sum„ de la bugetul statului nefiind angajat„.

V„ mul˛umesc.

Sunte˛i mul˛umit de r„spuns, domnule senator Zl„vog?

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Eu constat c„ dumneavoastr„ nu a˛i sesizat ceea ce am vrut s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ prin aceast„ Óntrebare. Faptul c„ at‚t Camera de Comer˛ ∫i Industrie a jude˛ului Olt, c‚t ∫i Consiliul jude˛ean ∫i Prim„ria municipiului Slatina au f„cut o funda˛ie prin care s„ sprijine Ónv„˛„m‚ntul universitar din municipiul Slatina ∫i din jude˛ul Olt este un lucru meritoriu ∫i este problema dumnealor. Numai c„ at‚t Ón articol, c‚t ∫i Ón Óntrebarea mea v-am adus Ón aten˛ie faptul c„ prefectul jude˛ului Olt, domnul Marin Diaconescu, care este reprezentantul Guvernului Ón teritoriu, adic„ subordonatul dumneavoastr„, folosindu-se de institu˛ia ∫i de func˛ia pe care o are, a trimis agen˛ilor economici din jude˛ul Olt, nu altcuiva, o recomandare prin care se solicita s„ vireze anumite sume de bani, sume de bani men˛ionate Ón aceast„ recomandare, la aceast„ funda˛ie. Or, acest aspect a∫ fi vrut eu s„-l comenta˛i dumneavoastr„, c„ prefectul jude˛ului, cu ∫tampila jude˛ului ∫i cu Ónsemnele jude˛ului ∫i cu func˛ia pe care o de˛ine, a influen˛at sau a vrut s„ influen˛eze, nu ∫tim noi dac„ cu bun„ sau cu reacredin˛„ sau Ón ce Ómprejur„ri, sau cu ce g‚nduri, pe ace∫ti agen˛i economici s„ fac„ aceste dona˛ii. Calitatea d‚nsului de profesor, de cet„˛ean este una ∫i are toat„ libertatea s„ ac˛ioneze cum dore∫te, s„ fac„ ce dore∫te Ón sprijinul Ónv„˛„m‚ntului din jude˛, dar calitatea de prefect al jude˛ului ∫i implic‚nd institu˛ia pe care o conduce Ón aceast„ ac˛iune noi consider„m c„ nu este legal„ ∫i acest lucru a∫ fi vrut eu s„-l aud de la dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

Nu am s„ comentez. Sigur, am luat act de observa˛iile domnului senator. E vorba Ón discu˛ie de buna sau de reaua-credin˛„. E un principiu de drept, buna-credin˛„ se prezum„, reaua-credin˛„ sau indicalitatea trebuie dovedit„. Deci, eu, Ón spe˛„, Ómi sus˛in cele prezentate.

V„ mul˛umesc.

Ave˛i un r„spuns la interpelarea domnului senator Nicolae-Vlad Popa, de la Partidul Na˛ional Liberal. V„ rog s„ prezenta˛i Ón sintez„, dac„ a˛i adus r„spunsul scris.

Da. R„spuns la Óntrebarea domnului senator NicolaeVlad Popa.

Stimate, domnule senator, Ón leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i conducerii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ precizeze care sunt m„surile prin care prefectul jude˛ului Bra∫ov va fi obligat s„ exercite controlul de legalitate cu privire la dou„ hot„r‚ri ale Consiliului Local Bra∫ov, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

Œn conformitate cu dispozi˛iile Constitu˛iei ∫i ale Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, administra˛ia public„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón temeiul principiilor autonomiei locale. Autonomia local„ confer„ administra˛iei publice locale dreptul ∫i capacitatea efectiv„ de a solu˛iona ∫i gestiona treburile publice Ón comunitatea respectiv„. Acest drept se exercit„ de consiliile locale, ca autorit„˛i deliberative, ∫i de primari, ca autorit„˛i executive. Potrivit art. 134 lit. b din Legea 215/2001 prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, exercit„ controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i jude˛ene. Exercit‚ndu-∫i controlul de legalitate conform dispozi˛iilor citate, prefectul jude˛ului Bra∫ov a apreciat c„ cele dou„ hot„r‚ri ale Consiliului Local Bra∫ov nr. 315/2003, prin care se stabile∫te componen˛a Comisiei tehnice de urbanism a municipiului Bra∫ov, ∫i respectiv nr. 352/2003, prin care s-a aprobat constituirea Comisiei de circula˛ie a municipiului Bra∫ov, sunt legal adoptate, fapt pentru care nu a fost necesar„ declan∫area procedurii prealabile de reanalizare ori de atacare Ón contenciosul administrativ. Astfel, expunerile de motive au prev„zut, Ón mod corect, dispozi˛iile legale pe care se Óntemeiau cele dou„ proiecte de hot„r‚ri, iar potrivit dispozi˛iei primarului nr. 1.696/2003, ∫i respectiv 1.713/2003 viceprimarul Ioan Ioni˛„ ∫i-a exercitat Ón mod crespunz„tor atribu˛iile, deoarece Ón perioada 26.07.2003-16.08.2003 a avut delegate atribu˛ii de primar, Óntre acestea reg„sindu-se ∫i cea de ini˛iator al celor dou„ proiecte.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón situa˛ia la care se face referire Ón interpelare atribu˛iile func˛ionale ale primarului s-au desf„∫urat Ón mod legal, iar cele dou„ hot„r‚ri ale Consiliului Local Bra∫ov au fost emise, de asemenea, cu respectarea legii, neatacarea lor de c„tre prefect este corect„.

V„ mul˛umesc. Domnule secretar de stat, ave˛i un comentariu?

Domnule senator Popa, sunte˛i satisf„cut de r„spuns?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2003

Sunt total nemul˛umit de acest r„spuns. Evident, este un r„spuns cu substrat politic. At‚t cel care a ini˛iat aceste hot„r‚ri, adic„ viceprimarul Ioni˛„, c‚t ∫i prefectul ∫i domnul secretar de stat fac parte din acela∫i partid. Evident c„ nu pot s„ vad„ realitatea, ∫i anume c„, prin dou„ hot„r‚ri, primarul municipiului Bra∫ov a fost eliminat din dou„ comisii esen˛iale — cea de urbanism ∫i cea de circula˛ie.

De fapt, primarul, ast„zi, Ón Bra∫ov, nu mai are responsabilitatea material„... Nu hot„r„∫te nimic...Tot ce Ónseamn„ patrimoniu, tot ce Ónseamn„... ∫i c‚inii au fost servicii externalizate. Deci s-a format o nou„ prim„rie ∫i aceast„ nou„ prim„rie este condus„ de un grup de consilieri. Adev„rul este c„ nu un asemenea r„spuns este necesar, ci un control ∫i asupra primarului, care nu a atacat nici o hot„r‚re de consiliu, consiliu care a f„ptuit ce v-am spus mai Ónainte: crearea unei noi prim„rii, Ón afar„ de dreptul ∫i posibilitatea primarului de a ac˛iona. Aceasta este realitatea ∫i am o singur„ explica˛ie — primarul este de la Partidul Na˛ional Liberal, domnule secretar de stat. Aceasta este realitatea pe care, trist, trebuie s„ o subliniez.

V„ mul˛umim, domnule senator. Domnule ministru, Vre˛i s„ ad„uga˛i?!

Nu am ce s„ adaug la cele spuse anterior. Subliniez Ónc„ o dat„ faptul c„ dispozi˛iile au fost date cu Ónc„lcarea legii, con˛inutul concret, ceea ce a rezultat din aceste dispozi˛ii, dac„ ele s-au f„cut Ón condi˛iile legii, dac„ decizia, hot„r‚rea a fost luat„ Ón condi˛iile legii conteaz„ mai pu˛in cine a avut c‚∫tig de cauz„ sau nu. Acolo nu s-a adus nici o Ónc„lcare regulilor democratice de vot ∫i aceasta este problema.

V„ mul˛umesc.

Mai ave˛i r„spuns la o interpelare, a domnului senator Iuliu P„curariu de la P.D., ∫i am aceea∫i rug„minte, dac„ pute˛i s„ prezenta˛i Ón sintez„, av‚nd Ón vedere faptul c„ v„ gr„bi˛i.

V„ rog, domnule ministru.

R„spunsul pentru domnul senator Iuliu P„curariu. Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i conducerii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor un r„spuns cu privire la inten˛ia de a informa opinia public„ ∫i Parlamentul cu privire la o posibil„ monitorizare a Rom‚niei de c„tre Congresul puterilor locale ∫i regionale de la Strasbourg, care ar influen˛a calendarul de aderare la Uniunea European„, precum ∫i cu privire la inten˛ia de a modifica Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, Ón sensul respect„rii art. 9 al Cartei Europene a Autonomiei Locale ∫i Regionale, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele: toate documentele oficiale referitoare la situa˛ia democra˛iei locale ∫i regionale din Rom‚nia, ca de altfel pentru orice ˛ar„ membr„ a Consiliului Europei, sunt

disponibile pe site-ul consiliului. Raportul informativ asupra democra˛iei locale ∫i regionale, Ón Rom‚nia, din 25 aprilie 2003, elaborat de c„tre comisia institu˛ional„ a Congresului puterilor locale ∫i regionale, poate fi consultat pe site-ul Consiliului Europei la fel ca orice alt raport sau document oficial elaborat la nivelul congresului.

De asemenea, men˛ionez c„ delega˛ia Rom‚niei la Congresul puterilor locale este format„ din reprezentan˛i ai tuturor asocia˛iilor autorit„˛ilor administra˛iei publice...

Domnule secretar de stat,

Domnul senator Ómi face semn c„ a citit deja r„spunsul ∫i c„ nu mai este nevoie s„...

Da, i-am transmis domnului senator r„spunsul.

Domnule senator, Comentarii pe marginea r„spunsului primit.

Am ni∫te Óntreb„ri, domnule secretar de stat.

Œn primul r‚nd, cred c„ este vorba de 25 aprilie 2002. Œn al doilea r‚nd, actele care privesc guvernarea sunt informa˛ie public„, iar cet„˛eanul poate s„ nu dispun„ de un calculator ∫i s„ nu aib„ acces la Internet. Œn momentul Ón care informa˛ia aceasta privind un raport din anul 2002 a ap„rut Óntr-un ziar central, Guvernul a venit cu o dezmin˛ire c„ nu este adev„rat ∫i c„ nu se pune problema unei monitoriz„ri. Eu v-am cerut, eu, ca senator, v-am cerut, Ón Parlamentul Rom‚niei, v-am cerut s„-mi spune˛i dac„ contesta˛i aceste afirma˛ii, dac„ afirma˛iile sunt f„cute ∫i care sunt cauzele. Dumneavoastr„ nu a˛i r„spuns nimic la Óntreb„rile puse de mine. Exist„, dac„ vre˛i, Informarea Guvernului Rom‚niei, trimis„ de c„tre domnul secretar de stat Profiroiu din 3 aprilie 2003 la Strasbourg. Nu a˛i f„cut referire la raportul din 2 aprilie 2003 de la Strasbourg, Ón care sunt afirma˛ii foarte grave care privesc Rom‚nia, domnule secretar de stat. Nu a˛i r„spuns nimic la chestiunile respective. Nu se poate! P‚n„ la urm„, cum trata˛i dumneavoastr„ Parlamentul Rom‚niei?! Este vorba de politica ministerului. Crede˛i c„ eu acest r„spuns nu am s„-l folosesc?! Crede˛i c„ eu pot s„ accept, Ón clipa de fa˛„, s„ intr„m Ón alegerile locale din 2004 Ón aceste condi˛ii pe care le impune˛i dumneavoastr„, actuala putere, Ón Rom‚nia!? C‚nd Profiroiu declar„, negru pe alb, c„ Legea finan˛elor publice a fost cauza migra˛iei politice a primarilor, ∫i dumneavoastr„ face˛i o lege, la fel ca cea veche, nu modifica˛i nimic din ea, Ón fiecare an Ón legea bugetului de stat erau trecute criteriile. Œn fiecare an, din 1992, aceste criterii nu s-au respectat. Nu s-a Ónt‚mplat nimic. Institu˛ia prefectului atac„ dac„ vrea sau nu vrea o hot„r‚re, Ón func˛ie de interesul politic pe care-l reprezint„. Prefectul este al Guvernului. Nu se poate s„ da˛i un asemenea r„spuns. S„-mi da˛i r„spunsul c„ Codul de procedur„ penal„ modific„ faptul c„ art. 29, care arat„ care sunt criteriile, nu este trecut la sanc˛iuni, iar la capitolul îSanc˛iuni“ ave˛i vreo 20 de articole pe care le sanc˛iona˛i. P„i, chiar a∫a, nu suntem serio∫i, sunte˛i, probabil, jurist, s„ nu ∫ti˛i asemenea principii elementare?! Sigur le ∫ti˛i. Nu se poate, chiar a∫a, s„ ne trat„m f„r„ respect unii fa˛„ de al˛ii.

Da, at‚ta timp c‚t este abilitat prin lege s„ o fac„, o face.

Care abilitare, domnule?! Exist„ o lege a finan˛elor publice.

Dumneavoastr„ face˛i o lege a finan˛elor publice pe care o contura˛i Ón ideea de a folosi puterea discre˛ionar, banul public...

Art. 30 alin a) ∫i b) Ón care Guvernul poate hot„rÓ o investi˛ie prin alocare direct„ de la nivelul ministerului. Vreau s„ v„ spun c„ Ón 1996-2000 nu s-a Ónt‚mplat niciodat„ a∫a ceva, domnule secretar de stat.

Eu v„ Óntreb, Ón clipa de fa˛„, dac„ vre˛i s„-mi da˛i un r„spuns. Consider r„spunsul dumneavoastr„ nemul˛umitor ∫i am s„ v„ dau Ónc„ un exemplu, ∫i cu asta Ónchei — o hot„r‚re a consiliului jude˛ean, v-am trimis o Óntrebare, care a alocat 7,5 miliarde de lei pentru 16 comune, pentru informatizare. Din aceste 16 comune, 5 sunt U.D.M.R. ∫i 11 P.S.D. Œn situa˛ia Ón care Ón jude˛ul Cluj avem 22 de comune care apar˛in opozi˛iei. Cum justifica˛i dumneavoastr„ asemenea hot„r‚re?! Care este baza?! La principiul de justificare, practic, nu s-a trecut nici un criteriu. Aceasta este consecin˛a acestor acte normative.

Domnule senator, a˛i f„cut, de fapt, o nou„ interpelare.

Domnule ministru,

Am Ón˛eles c„ r„spunsul este acela.

R„spunsul este... ∫i criteriile sunt men˛ionate Ón interpelare, c„tre domnul senator. Le-am men˛ionat.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Radu Damian, care r„spunde la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru, de la Partidul Rom‚nia Mare — îDiscrimin„ri Ón procesul de Ónv„˛„m‚nt“. Aceasta este tema interpel„rii dezvoltate de Domnia sa la ∫edin˛a trecut„ a Senatului. Pofti˛i, v„ rog.

## **Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,

Voi r„spunde interpel„rii domnului senator Ionel Alexandru, dup„ cum urmeaz„ — Ón stadiul actual al evolu˛iei dreptului interna˛ional, unul dintre marile principii

impuse Ón problemele care privesc minorit„˛ile ∫i drepturile omului este acela c„ cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale nu trebuie persecuta˛i sau discrimina˛i, c„ ei trebuie s„ beneficieze de drepturi egale cu ceilal˛i cet„˛eni, iar Ón plus s„ li se asigure men˛inerea identit„˛ii culturale, s„ li se respecte tradi˛iile ∫i modul de via˛„, fiind inadmisibile orice Óncerc„ri de a le anihila drepturile ori de a-i asimila cu popula˛ia majoritar„.

Potrivit art. 1 din Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale — îProtec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale ∫i a drepturilor ∫i libert„˛ilor persoanelor apar˛in‚nd acestora face parte integrant„ din protec˛ia interna˛ional„ a Drepturilor omului ∫i ca atare constituie domeniu de cooperare interna˛ional„“. Aceea∫i Conven˛ie-cadru prevede la art. 4 urm„toarele: îP„r˛ile se angajeaz„ s„ adopte, dac„ este cazul, m„suri adecvate pentru a promova Ón toate domeniile vie˛ii economice, sociale, politice ∫i culturale egalitatea deplin„ ∫i efectiv„ Óntre persoanele apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale ∫i cele apar˛in‚nd majorit„˛ii. Ele vor ˛ine seama, Ón mod corespunz„tor, Ón aceast„ privin˛„, de condi˛iile specifice Ón care se afl„ persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.“

M„surile adoptate Ón conformitate cu paragraful 2 nu vor fi considerate acte de discriminare. De asemenea, potrivit art. 5 paragraful 1, p„r˛ile se angajeaz„ s„ promoveze condi˛ii de natur„ s„ permit„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale s„-∫i men˛in„ ∫i s„-∫i dezvolte cultura, precum ∫i s„-∫i p„streze elementele esen˛iale ale identit„˛ii lor, respectiv religia, limba, tradi˛iile ∫i patrimoniul lor cultural. Œn spiritul reglement„rilor interna˛ionale, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 430/2001 a fost aprobat„ strategia Guvernului Rom‚niei de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor. Acordarea de locuri de c„tre Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului candida˛ilor romi la admiterea Ón licee, ∫coli de art„ ∫i meserii, facult„˛i ∫i colegii universitare s-a f„cut Ón conformitate cu strategia mai sus men˛ionat„ ∫i are ca scop formarea Ón decursul unei perioade determinate de timp, de maxim 20 de ani, a unei tinere intelectualit„˛i rome. Locurile acordate candida˛ilor romi sunt suplimentare ∫i nu afecteaz„ num„rul de locuri prev„zut pentru ceilal˛i candida˛i. Admiterea se face pe baza mediei de minimum 5, iar la Ónscrierea la examenul de admitere candida˛ii prezint„, pe l‚ng„ actele stabilite de institu˛ia de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar sau superior, o adeverin˛„ eliberat„ de o organiza˛ie legal constituit„ a romilor, care atest„ apartenen˛a candida˛ilor la etnia romilor. Locurile acordate de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului candida˛ilor romi pentru anii de Ónv„˛„m‚nt 2002– 2003 — 397 de locuri ∫i 2003–2004 — 422 de locuri la admiterea Ón facult„˛i ∫i colegii universitare au fost ocupate Ón totalitate. La universit„˛ile din Timi∫oara, Sibiu ∫i Gala˛i, locurile sunt Óns„ ocupate anual Ón propor˛ie de numai 80%.

Domnule senator, Sunte˛i mul˛umit de datele comunicate?

Din r„spunsul care mi s-a prezentat eu sunt mul˛umit. Urmeaz„ s„ v„d din statistica anex„ dac„ cifrele sunt reale, pentru c„ am o serie de informa˛ii c„ s-a cam exagerat din acest punct de vedere ∫i urmeaz„ s„ revin cu un alt punct de vedere dac„ din datele pe care mi le prezint„ Ón anex„ nu sunt mul˛umit de r„spunsul primit.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Ultimul r„spuns, la Óntrebarea doamnei senator Maria Ciocan.

Pofti˛i, domnule secretar de stat!

## **Domnul Florin Stadiu** _— secretar de stat Ón Ministerul_

_Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi Óncerca s„ fiu foarte scurt. Nu repet Óntrebarea doamnei senator.

Pentru acest an au fost alocate, din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului suma total„ de 1.420 miliarde pentru acordarea subven˛iilor la carne ∫i suma de 1.371 miliarde pentru anul viitor.

La aceast„ dat„, sumele au fost decontate la nivel de ˛ar„ Ón procent de 70% pentru carne, 75,3% pentru lapte, pl„˛ile efectu‚ndu-se Ón limita plafonului de cheltuieli aprobat de Ministerul Finan˛elor Publice.

Pentru jude˛ul Maramure∫ au fost achitate, p‚n„ la aceast„ dat„, din restan˛ele men˛ionate de dumneavoastr„ urm„toarele sume: la tineret bovin — 244 milioane, la porci — 484 milioane, la carne de pui — 198 milioane, la lapte — 5.641 milioane. Diferen˛ele care au mai r„mas se vor achita Ón luna octombrie.

Vreau s„ v„ spun c„ Ministerul Agriculturii Ómpreun„ cu Ministerul Finan˛elor Publice depun toate eforturile posibile ca, Ón func˛ie de atragerea veniturilor la constituirea bugetului, s„ se poat„ achita toate datoriile pe care ministerul le are fa˛„ de produc„torii agricoli, astfel Ónc‚t ace∫tia s„-∫i continue activitatea Ón condi˛ii optime. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umim. Doamna senator, sunte˛i mul˛umit„?

## **Doamna Maria Ciocan**

**:**

Œn m„sura Ón care mi-a r„spuns... Œntr-adev„r, nu s-au achitat integral. E ∫i de Ón˛eles. Sper„m c„ se vor achita.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umim.

Vreau s„ fac o corectur„ pentru stenogram„. Domnul secretar de stat Iulian Iancu nu s-a prezentat cu r„spuns la Óntrebarea doamnei Maria Ciocan, major„ri de pre˛uri. Cu aceasta, ∫edin˛a s-a Óncheiat.

V„ mul˛umim tuturor, senatorilor, presei, staff-ului, domnilor mini∫tri ∫i secretari de stat. Bun„ seara!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 117/2.X.2003 con˛ine 28 de pagini.**

Pre˛ul 34.608 lei