Ioan Sonea

Declara˛ie intitulat„: îBolnavii Europei“.

fi„rile din Uniunea European„ au nevoie de for˛„ de munc„ ieftin„. Veneticul, Ón Uniunea European„, ori de unde o fi el ∫i orice preg„tire o fi av‚nd Ón ˛ara lui, la noul st„p‚n, pe care ∫i-l îalege“, este o unealt„, uneori mut„, p‚n„ la Ónv„˛area limbii ∫i ordinelor. Dar nu prea e bine s„ vorbe∫ti de r„u, adic„ de drepturile omului, pe binef„c„torul t„u str„in, dac„ fratele mai mare de acas„ te alung„ Ón lume. Doar c„ st„p‚nul vrea slug„ s„n„toas„ ∫i vrea acest lucru acum ∫i Ón perspectiv„.

De aceea, buna îdoamn„ Europa“ este Óngrijorat„ de starea de s„n„tate a rom‚nilor. Anali∫ti ai Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i Uniunii Europene spun c„ Rom‚nia se afl„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te rata natalit„˛ii, speran˛a de via˛„. Se spune de c„tre aceia∫i speciali∫ti c„ aceast„ situa˛ie este indus„ de aloca˛iile reduse ∫i blocajul financiar din domeniul s„n„t„˛ii ∫i de degradarea unit„˛ilor sanitare din Rom‚nia. Ni se atrage serios aten˛ia c„ este sub semnul Óntreb„rii chiar procesul de aderare la Uniunea European„, deoarece s„n„tatea popula˛iei reprezint„ un factor important Ón procesul de integrare. Nici nu putem s„ obiect„m, ∫tie toat„ lumea c„ f„r„ un popor s„n„tos nu exist„ nici economie s„n„toas„.

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ statistici, cum un rom‚n cheltuie∫te de opt ori mai pu˛in pe medicamente dec‚t un occidental —, f„r„ nici o leg„tur„ cu Caritas —, s-ar putea spune c„ rom‚nii sunt de opt ori mai s„n„to∫i —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 25 USD/locuitor la noi, fa˛„ de 200 USD/locuitor Ón Uniunea European„. Numai c„ adev„rul este altul. Rom‚nii nu cheltuiesc pe medicamente fiindc„ nu au bani, de∫i starea de s„n„tate este alarmant„, o spune O.M.S.

Grija pentru starea de s„n„tate a cet„˛enilor este o obliga˛ie constitu˛ional„, dar conduc„torii de azi ai Rom‚niei, la fel ca ∫i cei de ieri, uit„ de aceste obliga˛ii. De∫i ni se spune c„ reforma sistemului sanitar este una dintre priorit„˛ile Guvernului, av‚nd Ón vedere m„surile luate ∫i consecin˛ele lor, se poate spune c„ ∫i criza financiar„ din sistemul sanitar rom‚nesc a fost chiar alimentat„ de autorit„˛i. Alocarea bugetar„ ca procentaj (3,9%) din P.I.B. este inferioar„ nivelurilor din Uniunea European„, unde ajunge la 8,5%, ceea ce limiteaz„ calitatea serviciilor de s„n„tate, Ón timp ce o bun„ parte din banii asigura˛ilor s-au dus pentru acoperirea unor g„uri negre. Se ∫tie c„ excedentul de 16.000 miliarde de lei pe 2002 ar fi acoperit datoriile Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate c„tre furnizorii de medicamente ∫i servicii medicale ∫i aceste datorii nu ar mai fi Ón bugetul din acest an. Bugetul fondului de asigur„ri sociale de s„n„tate, de 56.000 miliarde de lei, trebuie s„ suporte datoriile vechi, deci chiar dac„ se spune c„ bugetul cre∫te, Ón fapt, nu va ajunge s„ acopere cheltuielile din sistem.

A∫a se face c„, de∫i bugetul alocat medicamentelor compensate ∫i gratuite pe 2003 este de 7.500 miliarde lei, datoriile c„tre farmacii sunt de 3.500 miliarde lei, deci anul acesta se vor compensa ∫i se vor acorda gratuit medicamente Ón valoare de 4.000 miliarde de lei, Ónsemn‚nd doar jum„tate din necesar. Totodat„, se Ónr„ut„˛e∫te starea spitalelor cu datorii ∫i care nu pot asigura tratamentul, oblig‚nd pacien˛ii s„-∫i cumpere medicamentele. Œn Rom‚nia po˛i pune re˛eta compensat„ Ón ram„ ∫i po˛i asista la jocul de-a aruncatul acuza˛iilor de la farmaci∫ti, medici, directori de spitale, p‚n„ la ministrul s„n„t„˛ii ∫i cel al finan˛elor, timp Ón care criza se aprofundeaz„. Toat„ lumea pl‚nge Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate c„ este exploatat„ de Guvern, dar prea pu˛in se face pentru precizarea clar„ a drepturilor pacien˛ilor, ca ∫i pentru obligativitatea respect„rii acestor drepturi. Œn Rom‚nia nu este reglementat„ vreo form„ de penalizare a caselor de asigur„ri care nu respect„ un drept al asiguratului, chiar dac„ Uniunea European„ recomand„ astfel de norme ∫i Ón ˛„rile dornice de aderare. De ce ar elabora astfel de norme un guvern care poate folosi el fondurile asigur„rilor, ∫i nu s„ se pl„teasc„ penaliz„ri unor am„r‚˛i care oricum sunt condamna˛i de bolile lor.