Stenogramă plen

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat, dar vreau s„ v„ reamintesc, ∫i tuturor celorlal˛i, c„ durata interven˛iei este de maximum 3 minute, aceasta Ónsemn‚nd o pagin„ ∫i jum„tate dactilografiat„ normal.

A˛i vorbit 5 minute, domnule Moisoiu, ∫i sunt 37 de Ónscri∫i! Nu o s„ poat„ lua cuv‚ntul to˛i, dac„ fiecare dep„∫i˛i acest timp.

Domnul deputat Ioan Timi∫.

## **Domnul Ioan Timi∫**

**:**

Am predat la secretariat.

Bun.

Domnul St„nescu Octavi. Urmeaz„ domnul deputat ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Ast„zi a∫ vrea s„ Óncep un ciclu de interven˛ii politice privind reindustrializarea Rom‚niei.

Modernizarea ∫i restructurarea industriei constituie un factor important al dezvolt„rii durabile a economiei rom‚ne∫ti. Œn conformitate cu strategia economic„ a Rom‚niei pe termen mediu industria va avea o contribu˛ie major„ ∫i va constitui un sector esen˛ial al cre∫terii economice.

f n‚nd cont de principiile ∫i obiectivele con˛inute Ón politica industrial„ a Rom‚niei, corelate cu strategia na˛ional„ de dezvoltare energetic„ pe termen mediu ∫i cu strategiile principalelor sectoare ale industriei, se apreciaz„ ca fiind oportun„ elaborarea unei strategii integrate a ramurilor industriale care reprezint„ suportul purt„torilor de energie pentru celelalte activit„˛i economice.

Ast„zi, despre industria petrolier„, Óntr-o abordare sistemic„ a activit„˛ilor ∫i a fluxurilor tuturor sectoarelor componente — explorare, produc˛ie, rafinare, petrochimie, infrastructur„, distribu˛ie, Ón contextul programului economic de preaderare la Uniunea European„. Evolu˛ia pe plan interna˛ional a activit„˛ilor Ón sectorul petrolier ∫i petrochimic pune Ón eviden˛„ urm„toarele tendin˛e: cre∫terea rezervelor de hidrocarburi care genereaz„ reducerea semnificativ„ a costurilor ∫i cre∫terea productivit„˛ii; cre∫terea consumului mondial de ˛i˛ei cu o rat„ anual„ de circa 1,6%; sc„derea importan˛ei ˛i˛eiului Ón plan global ca resurs„ energetic„ ∫i orientarea proces„rii ˛i˛eiului cu prec„dere spre utiliz„rile nobile — carburan˛i, produse petrochimice; reducerea consumului de combustibili grei, a p„curii ∫i cre∫terea consumului de combustibili ∫i carburan˛i ecologici — metan, metanol, NPG, GPL; cre∫terea cererii de motorin„ ∫i stabilizarea relativ„ a cererii de benzine, ca efect al moderniz„rii motoarelor Diesel ∫i al extinderii utiliz„rii acestora.

O privire profesional„ a activit„˛ii marilor companii petroliere scoate Ón eviden˛„ restructurarea acestora, cu tendin˛e principale spre cre∫terea concuren˛ei, ob˛inerea de avantaje comparative prin sisteme performante de aprovizionare logistice ∫i de distribu˛ie, restructurarea prin fuziuni ∫i alian˛e strategice, cre∫teri ale poten˛ialului concuren˛ial, constituirea de stocuri la ˛i˛ei pentru prevenirea influen˛elor conjuncturale.

Œn domeniul instala˛iilor ∫i tehnologiilor se eviden˛iaz„ cre∫terea capacit„˛ii de produc˛ie a instala˛iilor pentru valorificarea maxim„ a avantajelor îeconomice de scar„“, modernizarea accelerat„ a tehnologiilor ∫i instala˛iilor, ca urmare a Ón„spririi reglement„rilor privind protec˛ia mediului, cu preponderen˛„ spre rafin„riile existente, cresc‚nd ∫i gradul de utilizare a acestora.

Cele men˛ionate impun abordarea unei strategii consolidate a dezvolt„rii industriei petrolului rom‚nesc, av‚nd ca premise industria petrolului, sector strategic al economiei na˛ionale, suport al dezvolt„rii durabile Ón agricultur„, transporturi, energie, consumul popula˛iei, industria petrolului, sector determinant al cre∫terii economice, al produsului intern brut, a calit„˛ii vie˛ii. Aceste premise determin„ obiective generale ale unei strategii coerente,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 oblig‚nd la cre∫terea competitivit„˛ii pentru ameliorarea capacit„˛ii concuren˛iale cu costuri c‚t mai reduse, majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansat„ ∫i valoare ad„ugat„ ridicat„, utilizarea eficient„ a capacit„˛ilor de produc˛ie cu poten˛ial de viabilitate, corelarea dinamic„ a evolu˛iei factorilor interni ∫i externi de influen˛„ conjunctural„, consolidarea ∫i dezvoltarea sectorului privat.

Obiectivele derivate subsumate obiectivelor generale impun: accelerarea ajust„rilor structurale ∫i a moderniz„rilor, promovarea tehnologiilor ∫i produselor curate, prin aliniere la standardele ∫i normele Uniunii Europene, concomitent cu reducerea consumurilor de materiale, energie, asigur‚nd o cre∫tere a siguran˛ei Ón func˛ionare, modernizarea managementului, a sistemului informa˛ional, optimizarea cooper„rilor, inclusiv a politicilor de parteneriat cu Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.

Iat„ c‚teva considera˛ii strategice generale care fac obiectul preocup„rii Executivului ∫i la a c„ror finalitate este necesar s„ contribuie eficient ∫i Legislativul. Dar despre aceasta, Óntr-o declara˛ie politic„ viitoare. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat ™tefan Baban. Se preg„te∫te domnul deputat Dumitru Chiri˛„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

îAjutorul de stat — paravanul pentru societ„˛ile cu pierderi“.

Ajutorul de stat acordat sectoarelor cu probleme din economia na˛ional„, Ón viziunea actualului Guvern, devine o nou„ povar„ at‚t pentru dezvoltarea economic„ a ˛„rii, c‚t ∫i pentru am„r‚tul de contribuabil. Dar pentru a impresiona Comunitatea European„ ∫i nu numai, care cere Rom‚niei s„ accelereze reforma, Cabinetul N„stase propune ∫i adopt„ fel de fel de experimente, mai pu˛in m„surile reale ∫i radicale care se cer pentru actuala etap„ de dezvoltare pe care o parcurgem.

Œn viziunea acestui Guvern, ajutorul pentru men˛inerea locurilor de munc„ este considerat ajutor de restructurare, o optic„ curioas„, care sintetizeaz„ perfect viziunea guvernan˛ilor cu privire la reform„ ∫i care face ca acest ajutor de stat s„ devin„ un paravan excelent, Ón spatele c„ruia vor putea fi ˛inute Ón bra˛e societ„˛ile comerciale din portofoliul statului, cu pierderi. Astfel, acest concept de ajutor, care este prezentat ca fiind Ón conformitate cu standardele U.E., d„ puteri discre˛ionare Guvernului, permi˛‚ndu-i s„ dea ajutoare de stat sectoarelor cu probleme structurale de supradimensionare a capacit„˛ilor de produc˛ie sau Óntreprinderilor aflate Ón dificultate, dac„ aceste ajutoare sunt Ónso˛ite de un program de restructurare strict limitat ca durat„ ∫i care s„ Óntruneasc„ ∫i celelalte condi˛ii stabilite de lege. Pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ Ón ultimii 13 ani se pune accentul pe programe de restructurare, de∫i experien˛ele trecutului ne-au ar„tat c„, Ón afar„ de faptul c„ au fost Óntocmite, aplicabilitatea lor

s-a dovedit a fi dificil„, dac„ nu chiar ireal„, Ónc„ din prima etap„ a acestor planuri. De∫i se dore∫te o revigorare a sectoarelor economice aflate Ón dificultate, prin aceast„ metod„ se perpetueaz„, de fapt, anomaliile trecutului, care, culmea, au fost contestate de actualii guvernan˛i o dat„ cu venirea la putere, Ón noiembrie 2000.

Modalit„˛ile de acordare a ajutorului de stat sunt: subven˛iile, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, except„ri, reduceri sau am‚n„ri de la plata taxelor ∫i impozitelor, renun˛area la ob˛inerea unor venituri normale de pe urma fondurilor publice, inclusiv acordarea unor Ómprumuturi cu dob‚nzi preferen˛iale etc. Asta Ón condi˛iile Ón care bugetul de stat este, pe an ce trece, din ce Ón ce mai peticit, unele domenii de activitate, ca Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, cultura etc., sunt asfixiate de imposibilitatea asigur„rii unui nivel decent al resurselor de subzisten˛„, asta Ón timp ce firmele private ∫i cu capital de stat care au ob˛inut profit sunt limitate la pachetul de facilit„˛i fiscale, asta Ón condi˛iile Ón care asupra contribuabilului rom‚n taxele ∫i impozitele at‚rn„ ca un bolovan. Bun„voin˛a Guvernului N„stase de a resuscita acele societ„˛i comerciale bolnave de cel pu˛in un deceniu, dar care sunt proprietatea statului, este de neÓn˛eles, Ón condi˛iile Ón care aceste entit„˛i urm„resc doar asigurarea salariilor ∫i a lini∫tii sociale ∫i sunt pu˛in interesate de aplicarea planurilor de restructurare, de e∫alonarea pl„˛ilor restante ∫i mai ales de ob˛inerea ∫i desfacerea produc˛iei proprii.

Puterea pe care o va avea Ministerul Finan˛elor Ón acordarea, monitorizarea ∫i inventarierea acestor ajutoare atrage dup„ sine Óntrebarea pertinent„ dac„ nu cumva ∫i aplicarea acestor m„suri de ajutorare va avea un caracter strict politic, fiind o Ón˛elegere tacit„ Óntre guvernan˛i ∫i sindicate, cu scopul de a ob˛ine, pe de o parte, voturile sindicali∫tilor ∫i, pe de alt„ parte, de a prelungi zilele acestor societ„˛i, asigur‚nd totodat„ ∫i pacea social„.

Indiferent de motiva˛ia ∫i interesele avute de partidul de guvern„m‚nt, ajutoarele de stat vor prelungi cu cel mult doi ani starea de haos ∫i de nemunc„ pe banii statului, recte ai contribuabililor, Ón timp ce Guvernul N„stase Óncearc„ s„ p„c„leasc„ forurile europene cu legi Ón care-∫i las„ loc de manevre electorale. Ceea ce putem previziona Ón acest moment este faptul c„ perdan˛i vom fi cu to˛ii: Óncep‚nd de la îdinozaurii“ industriali ∫i termin‚nd cu cet„˛eanul de r‚nd.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dumitru Chiri˛„. Se preg„te∫te domnul deputat Napoleon Pop.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn perioada 10—11 iunie a.c. s-a desf„∫urat la Bruxelles cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia, ocazie cu care au fost analizate progresele Rom‚niei Ón procesul de preg„tire a ader„rii la Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Œnc„ de la Ónceput vreau s„ remarc faptul c„ parlamentarii rom‚ni membri ai delega˛iei au avut o abordare unitar„ Ón ce prive∫te con˛inutul documentelor reuniunii ∫i implicit au contribuit deopotriv„ la promovarea intereselor na˛ionale ale Rom‚niei, indiferent de apartenen˛a politic„. Œn acela∫i timp, vreau s„ subliniez faptul c„ Óntreaga echip„ condus„ de domnul Viorel Hrebenciuc, pre∫edintele Comisiei pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei, a fost bine preg„tit„, astfel Ónc‚t dezbaterea amendamentelor ∫i definitivarea proiectului de recomand„ri, precum ∫i r„spunsul la problemele ridicate de parlamentarii europeni Ón cursul reuniunii s-au situat la un nivel ridicat, la toate cele trei teme aflate pe agend„, respectiv func˛ionarea administra˛iei publice din Rom‚nia, politica energetic„ din Rom‚nia, Ón particular problematica sectorului de produc˛ie a energiei electrice, ∫i sistemul judiciar din Rom‚nia.

La lucr„rile Comitetului a participat ∫i domnul Günther Verheugen, comisar european pentru extindere, care, Ón cuv‚ntul s„u, a subliniat progresele f„cute de Rom‚nia de la ultima reuniune a comitetului, precum ∫i principalele probleme care trebuie rezolvate Ón perioada urm„toare de c„tre autorit„˛ile rom‚ne.

Cel mai interesant element din discursul comisarului european a fost prezentarea unui calendar al evolu˛iei activit„˛ilor de integrare, astfel: la Ónceputul anului 2004, Comisia European„ va prezenta programul financiar pentru sus˛inerea ader„rii; Ónainte de 1 noiembrie 2004, se vor Óncheia negocierile; Ón primul semestru al anului 2005 se va semna Tratatul de aderare, sus˛in‚nd astfel eforturile Rom‚niei de aderare la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Œn acest context, reiese importan˛a unor ac˛iuni decisive din partea Parlamentului Rom‚niei, Guvernului Rom‚niei, celorlalte institu˛ii implicate Ón preg„tirea ader„rii la Uniunea European„ pentru continuarea demersurilor Ón plan legislativ, al cre„rii cadrului institu˛ional ∫i al aplic„rii legisla˛iei ∫i m„surilor planificate Óntr-un ritm sus˛inut, astfel Ónc‚t ˛ara noastr„ s„ realizeze obiectivul de a deveni membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

Recomand„rile adoptate la cea de-a XV-a Reuniune a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia subliniaz„ succesele Rom‚niei Ón ultimele 6 luni, dar, Ón acela∫i timp, eviden˛iaz„ ∫i domeniile Ón care trebuie ac˛ionat pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate.

Œn domeniul administra˛iei publice se recunoa∫te existen˛a unor programe pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative ∫i se recomand„ ac˛iuni continue Ón acest sens, cu accent pe administra˛ia public„ local„. O aten˛ie special„ este acordat„ gestion„rii asisten˛ei financiare din partea Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere c„, Ón perioada 2004 — 2006, aceasta va atinge un nivel record de 3 miliarde de euro.

Œn privin˛a combaterii corup˛iei din administra˛ia public„ este remarcat„ promovarea pachetului de legi anticorup˛ie, precum ∫i procedura aprob„rii tacite, ca elemente utile Ón realizarea unui standard corespunz„tor, ∫i se insist„ pentru aplicarea legilor recent adoptate.

Œn domeniul sistemului judiciar, este de remarcat progresul reprezentat de elaborarea unui Cod de procedur„ penal„, a unui nou Codul penal ∫i a noii Legi pentru

organizarea judec„toreasc„. De asemenea, se subliniaz„ necesitatea men˛inerii actualului curs pentru introducerea unui sistem transparent al recrut„rii, selec˛ion„rii ∫i eliber„rii din func˛ie a magistra˛ilor, Ómbun„t„˛irea programelor de preg„tire profesional„ a acestora ∫i dot„rii instan˛elor cu echipamente performante.

Œn domeniul politicii energetice sunt remarcate progresele Ón restructurare ∫i preg„tirea pentru privatizare a sectorului, precum ∫i progresele Ón direc˛ia liberaliz„rii pie˛elor at‚t la energia electric„, c‚t ∫i la gazele naturale. Œn acela∫i timp, a fost subliniat„ necesitatea de a se ac˛iona pentru modernizarea sectorului, prin utilizarea unor tehnologii de natur„ s„ sporeasc„ eficien˛a energetic„ ∫i calitatea serviciilor pentru consumatori, inclusiv prin atragerea de investi˛ii str„ine.

Œn Óncheiere, vreau s„ remarc faptul c„ reuniunea s-a finalizat cu rezultate foarte bune pentru Rom‚nia, iar contextul favorabil astfel creat ne oblig„ s„ ne amplific„m eforturile pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate ∫i finalizarea preg„tirilor pentru aderare conform calendarului convenit cu Uniunea European„.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Napoleon Pop. Se preg„te∫te domnul Firczak Gheorghe.

îPoate spera Parlamentul Rom‚niei la o rela˛ie corect„ cu Guvernul?“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Anun˛ata restructurare institu˛ional„ guvernamental„ ∫i remanierea echipei executive le interpretez ca un pas important al europeniz„rii noastre ∫i o dinamizare spre finalizare a prelungitei noastre tranzi˛ii.

Poate prea t‚rziu recunoa∫tem c„ suntem Ón urm„ fa˛„ de al˛ii, c„ atuurile ∫i calit„˛ile noastre, pe care le-am repetat p‚n„ la limita plictiselii noastre ∫i a ner„bd„rii partenerilor, nu au contat deloc pentru a plasa Rom‚nia Ón plutonul frunta∫ilor integr„rii europene. C„ ne place sau nu ne place, suntem ini˛iatorii ∫i beneficiarii unei noi linii de demarca˛ie Ón Europa, pentru c„, de∫i suntem inclu∫i Ón procesul de l„rgire a Uniunii Europene, nu vom participa la nici o decizie a clubului pe perioada 2004 — 2007.

Singura bucurie care ne r„m‚ne este s„ ne comport„m, dac„ putem, ca un membru _de facto_ al Uniunii Europene, dar pe l‚ng„ aceasta. Totu∫i, a mima nu este sinonim cu a practica.

Sper ca acest handicap s„ fie limitat tocmai printr-un Guvern mai eficient, mai suplu ∫i chiar mai simplu, care s„-∫i propun„ ∫i o nou„ rela˛ie cu Parlamentul Rom‚niei, de respect reciproc Óntre dou„ institu˛ii principale ale democra˛iei, ale statului de drept. De∫i institu˛iile tr„iesc prin oameni, menirea acestora nu trebuie deturnat„ de ∫i prin pozi˛iile de for˛„ ale reprezentan˛ilor acestora, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón prezent, ci, din contr„, personalitatea accentuat„ a oamenilor care le constituie trebuie s„ le Ónt„reasc„ Ón func˛ionalitate ∫i credibilitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Stima˛i colegi,

Este momentul ca noul Executiv s„ accepte dialogul mult a∫teptat Ón regulile constitu˛ionale cu Parlamentul Rom‚niei. Multitudinea de ordonan˛e de urgen˛„, mai ales caracterul lor imperativ, Ón sensul inutilit„˛ii institu˛iei parlamentare ca posibilitate de dezbatere ∫i interven˛ie, nu ne-au adus mai aproape de obiectivul urm„rit, dar Ón mod cert a creat tensiune Óntre cele dou„ puteri.

Dac„ avem Ón vedere ∫i ofensiva disciplinei de partid asupra con∫tiin˛ei majorit„˛ii parlamentare, aleas„, ∫i aceasta, totu∫i, de cet„˛eni, avem imaginea opozi˛iei, ∫i nu a cooper„rii Óntre cele dou„ institu˛ii Ón procesul legifer„rii, iar, culmea, de∫i Executivul conduce tocmai prin legile pe care ∫i le-a dorit, controlul parlamentar este din ce Ón ce mai pu˛in acceptat.

Pentru binele acestei ˛„ri ∫i succesul acesteia Ón cursa pentru integrare, revenirea la normal Ón rela˛ia Executiv — Parlament este mai mult dec‚t bine venit„. Personal, Ómi este dor s„ pot discuta cu un ministru la comisia permanent„ parlamentar„ din care fac parte.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Firczak Gheorghe. Se preg„te∫te domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCongresul mondial al rutenilor“.

Œn perioada 4—8 iunie 2003, la Presov, Ón Slovacia, s-au desf„∫urat lucr„rile Congresului mondial al rutenilor. La acesta a participat ∫i o delega˛ie a Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia.

Pentru noi, rutenii din Rom‚nia, acest congres a avut o semnifica˛ie deosebit„. Œn mai 2002, la Krinica, Ón Polonia, Consiliul mondial al rutenilor ne-a acordat statutul de membri asocia˛i, urm‚nd ca, pe baza activit„˛ii desf„∫urate, s„ fim accepta˛i sau nu ca membri cu drepturi depline.

Œn raportul de activitate prezentat de pre∫edintele Alexander Zuzuleak, ca ∫i Ón coraportul sus˛inut de profesorul universitar doctor Paul Robert Magoci, s-a specificat foarte clar c„ eforturile Uniunii Culturale a Rutenilor din Rom‚nia corespund scopurilor afirmate de rutenii din lumea Óntreag„, de cercetare ∫i valorificare a istoriei, tradi˛iilor, culturii ∫i limbii rutenilor. Aceasta este singura modalitate de rec‚∫tigare a identit„˛ii pierdute Ón timp, de consolidare ∫i promovare a valorilor noastre spirituale. Œn acest context, coraportorii au apreciat modul de organizare ∫i desf„∫urare a Zilelor culturii rutene, 9—11 mai a.c., la Suceava, activitatea editorial„ a uniunii, precum ∫i Tab„ra îS„ ne cunoa∫tem trecutul“, pentru tineretul rutean, de la Colibi˛a, 17—28 august 2002.

O component„ esen˛ial„ a aprecierilor f„cute Ón cele dou„ rapoarte se refer„ la politica Rom‚niei fa˛„ de minorit„˛ile na˛ionale, deci ∫i fa˛„ de ruteni. S-a men˛ionat expres, de mai multe ori, c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa Central„ R„s„ritean„ care, conform legisla˛iei

sale, a rezolvat problema reprezent„rii parlamentare a minorit„˛ilor na˛ionale, deci ∫i a celei rutene. Datorit„ acestor considerente, la propunerea pre∫edintelui Alexander Zuzuleak, Congresul mondial al rutenilor a acceptat cu unanimitate de voturi ca Uniunea Cultural„ a Rutenilor din Rom‚nia s„ devin„ membru cu drepturi depline ∫i s„ fie reprezentat„ Ón Consiliul Mondial al Rutenilor, organism Ón care sunt reprezenta˛i rutenii din Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Statele Unite ale Americii ∫i Canada.

Congresul mondial al rutenilor a ales ca pre∫edinte al s„u pe domnul Andrei Kopcea din Polonia, iar ca secretar pe domnul Alexander Zuzuleak, reprezent‚nd Slovacia.

Œn zilele congresului au avut loc o serie de manifest„ri cultural-artistice: lans„ri de carte, vernisaje de pictur„, spectacole folclorice.

Deviza congresului a fost cea tradi˛ional„, lansat„ de cel mai semnificativ om de cultur„ ∫i prelat rutean, Alexander Duhnovici, cunoscut„ astfel: îIa buesti i budu rusenom! (Am fost ∫i voi r„m‚ne rutean).

V„ mul˛umesc.

Domnul Becsek Garda Dezideriu. Se preg„te∫te domnul deputat Nicolae Leon„chescu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Legea nr. 161 din 2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, ca ∫i Legea nr. 188/1999 asimileaz„ prefec˛ii cu func˛ionarii publici. Prin urmare, prefec˛ii ∫i subprefec˛ii nu pot fi membri ai partidelor politice legal constituite. Mai mult, li se interzice s„ fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice ∫i s„ exprime sau s„ apere, Ón mod public, pozi˛iile unui partid politic. Œns„ aceste articole at‚t de necesare pentru oprirea corup˛iei din Rom‚nia sunt anihilate de un alt articol care contravine Legii incompatibilit„˛ilor. Acest articol 21 prevede urm„toarele: îŒn func˛iile de prefect ∫i subprefect pot fi numite persoane care Óndeplinesc condi˛iile prev„zute de prezentul titlu pentru numirea ca Ónalt func˛ionar public, Óncep‚nd cu anul 2006, ∫i, Ón mod e∫alonat, Ón baza hot„r‚rii de guvern. P‚n„ la acea dat„, func˛iilor de prefect ∫i subprefect li se aplic„ regimul juridic prev„zut de Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001“.

Nu Ón˛eleg aceast„ discriminare. Œn cazul senatorilor, deputa˛ilor ∫i al ale∫ilor locali perioada Ón care trebuie s„ se aleag„ Óntre incompatibilitate ∫i func˛ia Ón care a fost ales este de dou„ luni, iar Ón cazul prefec˛ilor exist„ posibilitatea de a se tergiversa punerea Ón aplicare a legii Ónc„ trei ani.

Se pare c„ legile ˛„rii sunt valabile numai pentru unele categorii de demnitari ∫i func˛ionari publici, Ón timp ce altele, cum sunt prefec˛ii ∫i subprefec˛ii, se bucur„ de o situa˛ie privilegiat„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003

Domnul deputat Nicolae Leon„chescu. Se preg„te∫te domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Œn ziua de 21 mai 2003, un oarecare Vasile Stati a publicat Ón periodicul îComunistul“ un articol cu scop electoral intitulat îChi∫in„u — ora∫ rom‚nesc?“ Spunem îun oarecare“ pentru c„ un om cu bun-sim˛, cu discern„m‚nt Ón problemele istoriei poporului rom‚n ∫i cu metodologia de analiz„ redus„ chiar la coordonate minore nu ar fi reu∫it s„ spun„ at‚tea prostii c‚te a debitat acest analfabet Ón articolul men˛ionat mai sus.

Œncerc‚nd s„ conving„ electoratul basarabean c„ Serafim Urecheanu nu reprezint„ o solu˛ie pentru prim„ria din Chi∫in„u, acest oarecare s-a dedat la insulte grosolane la adresa Rom‚niei ∫i a patrimoniului s„u de personalit„˛i.

Iat„ un exemplu din elucubra˛iile comunistului Ónt‚rziat: îCe au comun cu Republica Moldova s‚ngerosul cuceritor valah Mihai Viteazul, teoreticianul mi∫c„rii rom‚ne∫ti profasciste legionare Mircea Eliade, degeneratul mintal valah Vlad fiepe∫, ministrul Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia, Spiru Haret, spionul rom‚n Onisifor Ghibu etc.?“

Pe linia metodelor electorale comuniste, ca s„ nu uit„m, acest oarecare, cu textul inserat la rubrica îTribuna savantului“, debiteaz„:

îA∫adar, Serafim Urecheanu ne cheam„ s„ cinstim faptele rom‚nomari ale cuceritorului s‚ngeros Mihai Viteazul, ale degeneratului mintal Vlad fiepe∫, teoreticianului mi∫c„rii legionare profasciste Mircea Eliade, ale v‚nz„torului de ˛ar„ Ion Incule˛, ale tr„d„torului ∫i uneltitorului Ómpotriva Moldovei Constantin Br‚ncoveanu ∫i ale multora altora“.

Acest Vasile Stati a intrat Ón panic„ ∫i Ó∫i titreaz„ subcapitolele imundei sale opere cu variante demascatoare ca: Rom‚nizare total„; Ghibuizarea Chi∫in„ului; Str„zi cu nume de tr„d„tori ∫i degenera˛i; Fabrici de plodire a rom‚na∫ilor; Biblioteci rom‚no-privatizate; Serafim Urecheanu ne cheam„ s„ cinstim rom‚nismul; Serafim Urecheanu — stegar al rom‚nismului.

Alarm„ general„, deci: lupta˛i Ómpotriva rom‚nismului ∫i nu vota˛i pe reprezentan˛ii lui. Vasile Stati are variantele comuniste ale sale care au dat roade Ón timpul ocupa˛iei ruse pentru ocupan˛i ∫i slugile lor.

Mancur˛ii ∫i denigratorii din Basarabia n-au disp„rut ∫i, iat„, mai scot capul ∫i spurc„ spa˛iul cu prostiile lor condamnate de istorie.

Care a fost rezultatul acestei campanii electorale duse dincolo de limitele civiliza˛iei s-a v„zut: Serafim Urecheanu a c‚∫tigat confortabil prim„ria Chi∫in„ului, Ón turul al doilea, la mare distan˛„ de repetentul Vasile Zgardan, sus˛inut de guvern ∫i de un oarecare Vasile Stati.

Ba, mai mult, exemplul suburbiei S‚ngera este zguduitor. Aici Partidul Comunist a avut o organiza˛ie foarte puternic„ ∫i Guvernul Moldovei a f„cut mari dona˛ii Ón bunuri ∫i alimente pentru ca aleg„torii s„-l aleag„ pe reprezentantul comuni∫tilor. Rezultatul a fost pe m„sur„: absolut toate voturile au fost date lui Serafim Urecheanu!

Contracandidatul s„u, Vasile Zgardan, n-a ob˛inut aici nici un vot!

Practica lui Vasile Stati nu trebuie s„ ne mire. Ea a fost experimentat„ Ón anul 2000, Ón Rom‚nia, Ón turul al doilea al alegerilor pentru func˛ia de pre∫edinte al ˛„rii. Campania denigratoare la adresa senatorului Corneliu Vadim Tudor, candidatul Partidului Rom‚nia Mare, a fost demen˛ial„ ∫i a servit ca exemplu pentru Vasile Stati.

N-avem de ce ne pl‚nge: ura se ∫i export„ dar, iat„, se Óntoarce Ómpotriva ˛„rii, pentru c„ du∫manii ∫tiu s„ ne provoace, se bucur„ c‚nd tr„d„torii ∫i ignoran˛ii denigreaz„ valorile ˛„rii ∫i-∫i c‚∫tig„ existen˛a din minciuni.

S„ sper„m c„ atmosfera electoral„ de la noi ∫i din Basarabia se va cur„˛a de otr„vurile propagandei ostile valorilor rom‚ne∫ti, pentru c„ un comportament civilizat ne dezv„luie gradul de cultur„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, se preg„te∫te domnul Victor Berc„roiu.

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îConven˛ia asupra viitorului Europei, un succes al politicii paneuropene“.

Œn urm„ cu numai c‚teva zile s-au Óncheiat lucr„rile, a∫a cum spunea pre∫edintele Conven˛iei Europene, cu un succes nesperat, Ón chiar ultimele zile, Ón ultimele ore Ónc„ se mai negocia, pentru ca prin consens s„ fie adoptat„ Constitu˛ia unei Europe unite, cu 25 de membri ∫i, a∫a cum au reu∫it reprezentan˛ii Rom‚niei ∫i ai Bulgariei s„ introduc„ Ón textul final, cu 27 de membri. BineÓn˛eles, aceasta este o conven˛ie care se refer„ la momentul actual al construc˛iei europene, pentru c„, a∫a cum ∫tim, Uniunea European„ este o institu˛ie deschis„, cu voca˛ie paneuropean„.

Valéry Giscard d'Estaing, pre∫edintele conven˛iei, spunea: îFiecare are ce regreta, dar ∫i de ce s„ se bucure vizavi de acest text, pentru c„ unii au renun˛at la opiniile lor, dar s-au ∫i reg„sit Ón paginile acestei conven˛ii.“ Aceast„ oper„ important„ care reprezint„ un moment de apogeu politic al construc˛iei europene a fost asemuit„ de c„tre anali∫tii politici, ca Ónsemn„tate, ca semnifica˛ie, cu momentul Roma 1957, c‚nd a fost conturat tratatul cu privire la viitorul uniunii.

Con˛inutul conven˛iei este unul foarte interesant ∫i ca construc˛ie programatic„, dar ∫i ca modalitate de realizare a dezbaterilor. Reprezentan˛i Ón conven˛ie au fost cei ai parlamentelor na˛ionale ale ˛„rilor membre ∫i candidate, ai guvernelor ˛„rilor membre ∫i candidate, dar ∫i societatea civil„ ∫i tineretul. Este o formul„ modern„, nou„ de dezbatere politic„, a c„rei finalitate Ónseamn„ ajungerea acestui mesaj Ón cele mai importante componente, de baz„, am putea spune, ale vie˛ii politice, social-economice, dar ∫i ale societ„˛ii civile.

Textul noii Constitu˛ii este semnificativ Ón multe ∫i foarte multe domenii. S-a reu∫it renun˛area la sistemul, de exemplu, al pre∫edin˛iei rotative, care pentru o Uniune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 European„ cu 25, 27 ∫i chiar 30 de membri ar fi fost practic nesemnificativ ca sistem de reprezentare, ∫i s-a introdus institu˛ia pre∫edintelui ales dintre personalit„˛ile consiliului pentru o perioad„ de 2 ani ∫i jum„tate. De asemenea, au crescut puterile comisiei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cele ale Parlamentului European.

Œn leg„tur„ cu momentele urm„toare, pentru c„ acest moment este un moment de principiu...

## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

Trei minute, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

Œn leg„tur„ cu momentele urm„toare, urmeaz„ Summit-ul de la Salonic, iar acest summit va trebui, a∫a cum spunea Valéry Giscard d'Estaing, s„ realizeze ceea ce Ónseamn„ o apropiere de text, ∫i nu o dep„rtare de text, pentru a fi Ón concordan˛„ cu voin˛a, dac„ putem spune a∫a, a popula˛iei care a sus˛inut acest document.

Ce este important pentru Rom‚nia este c„ prin aceast„ participare a noastr„ la momentul Conven˛iei Europene, practic, ∫i acest lucru vreau s„ Ól salut Ón acest moment Ón Parlamentul Rom‚niei cu dorin˛a s„ r„m‚n„ Ón analele Parlamentului ca un moment de semnifica˛ie deosebit„, faptul c„ Rom‚nia a fost parte activ„ la realizarea acestui document ne prive∫te pe noi pe viitor, ∫i mai ales genera˛iile urm„toare.

Mul˛umesc.

## **Domnul Damian Bruda∫ca**

**:**

Trei minute pentru toat„ lumea!

Domnul deputat Berc„roiu. V„ rog s„ v„ Óncadra˛i Ón timp, domnule deputat. Domnul Chiliman a depus Ón scris, domnul Ha∫otti depune Ón scris, domnul Nicol„escu Ón˛eleg c„ depune Ón scris, domnul Emil R„dulescu a depus Ón scris, domnul Paul Magheru a depus Ón scris, domnul Sonea depune Ón scris.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am s„ Óncerc s„ m„ Óncadrez Ón timp.

Œn zilele de 14 ∫i 15 iunie 2003, pe Dealul Muncel, Óntr-un cadru natural de o frumuse˛e deosebit„ s-a desf„∫urat cea de a XII-a edi˛ie a Festivalului de folclor îHora prahovean„“, la care au participat peste 600 de arti∫ti amatori din jude˛ul Prahova. Au fost prezente pe scen„ ansambluri, Ón aer liber, îLa f‚nt‚na cu cire∫i“, urm„toarele forma˛ii prahovene: îPrahova“ de la Palatul Culturii, îGhiocelul“ din municipiul C‚mpina, îTeleajenul“ din V„lenii de Munte, îP„uni˛a“ din Drajna, îBr„detul“ din Cera∫u, îCozmineanca“ din Cozminele, îDoft„ni˛a“ din Valea Doftanei, îCiob„na∫ul“ din C‚mpina, îDoina“ din Dumbr„ve∫ti, îF‚nt‚ni˛a“ din F‚nt‚nele, îCr„i∫orul“ din B„icoi, îSt„jerelul“ din Cocor„∫tii Mislii.

Ac˛iunea, Ón organizarea Prim„riei municipiului C‚mpina, a Casei de cultur„ ∫i a Casei tineretului din C‚mpina, s-a bucurat de participarea unor grupuri folclorice invitate de peste hotare. Astfel, a fost prezent Ansamblul folcloric de la Casa de cultur„ din ora∫ul Silivri

din Turcia, localitate Ónfr„˛it„ cu municipiul C‚mpina, ca r„spuns al invita˛iilor f„cute de oficialit„˛ile din municipiul C‚mpina.

Œn cele dou„ zile de manifest„ri folclorice au fost prezen˛i ca spectatori circa 600 de locuitori ai municipiului C‚mpina ∫i din Ómprejurimile acestei localit„˛i.

Œn Óncheiere a∫ vrea s„ confirm, ca membru al delega˛iei la Comitetul mixt parlamentar Rom‚nia — Uniunea European„, cele spuse mai devreme de domnul deputat Dumitru Chiri˛„ ∫i a∫ vrea s„ apreciez Ón mod deosebit calitatea tuturor parlamentarilor, Ón sensul pozitiv, indiferent de natura politic„ din care au f„cut parte, ei au reprezentat Rom‚nia, fapt ce a fost exemplificat ∫i Ón cuv‚ntul comisarului pentru extindere, c‚t ∫i al copre∫edintelui Domenico Menuti.

Mul˛umesc mult.

Domnul Damian Bruda∫ca. Se preg„te∫te domnul Ilie Merce.

Nu ar strica, domnule pre∫edinte, s„ respecta˛i ordinea Ónscrierii pe list„ pentru declara˛ii politice, dac„ Óntr-adev„r sunte˛i dispus s„ face˛i ordine.

Domnule Bruda∫ca, nu v„ sup„ra˛i, nu am o list„ Ón ordine. Sunt 2, 4, 6, 7 coloane, din care trebuie s„ iau ba de la un partid, ba de la altul, Ón func˛ie de c‚˛i s-au Ónscris de la fiecare grup parlamentar Ón parte, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ realizez c‚t de c‚t un echilibru. Deci nu am o list„ cronologic„ de la 1 la 37.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am Óncercat s„ o intitulez îA reÓnviat cenzura Ón Rom‚nia!“

Zi de zi se poate constata efortul actualei puteri de restaura˛ie de tip comunist. Œn acest context este de relevat preocuparea f„˛i∫„ de eliminare din via˛a politic„ a altor partide politice, de restr‚ngere a posibilit„˛ii acestora de a-∫i face cunoscute activitatea, programele ∫i ini˛iativele politice, de discreditare ∫i etichetare a liderilor lor etc.

Prin Vasile D‚ncu, ex-ministrul intoxic„rii publice, s-au cheltuit sume uria∫e de la bugetul de stat pentru campania, pe plan intern ∫i extern, de marginalizare ∫i compromitere a opozi˛iei. Ori de c‚te ori, Ón virtutea dreptului meu de parlamentar, am cerut ex-ministrului D‚ncu s„ prezinte o informare asupra modului Ón care sunt folosi˛i banii de la buget, acesta a refuzat s„ r„spund„ — ∫i t„cerea este un r„spuns! —, Óntruc‚t el a folosit, din sursele pe care le am, Ón mod ilegal ∫i abuziv, zeci de miliarde de lei, inclusiv pentru mituirea unor ziari∫ti str„ini, de la cotidiene de mare tiraj, din S.U.A., Fran˛a, Italia, Canada, Germania, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Elve˛ia ∫.a., pentru a publica articole ∫i informa˛ii def„im„toare, de rea-credin˛„ ∫i inexacte la adresa lui Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica sau Traian B„sescu ∫i a partidelor lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Tot Vasile D‚ncu este cel care, ca demn urma∫ al lui Mihai Dulea, a terorizat redac˛iile a numeroase publica˛ii ∫i posturi de radio ∫i televiziune, intervenind brutal Ón politica lor editorial„. Vasile D‚ncu se face vinovat de reinstaurarea cenzurii politice Ón presa rom‚neasc„. Pentru a lipsi opozi˛ia ∫i mai ales Partidul Rom‚nia Mare de posibilitatea de a-∫i mediatiza activitatea, Vasile D‚ncu a ordonat conducerii Televiziunii ∫i Radioului public s„ reduc„ drastic difuzarea de ∫tiri sau materiale legate de partidele opozi˛iei. La fel a procedat Ón presa scris„ ∫i audiovizual„ privat„. Pentru c„ la un post de televiziune de provincie redactorul a Óndr„znit s„-i adreseze Óntreb„ri incomode, Vasile D‚ncu a dispus demiterea lui. La fel a procedat nefastul cuplu Despina Neagoe – Vasile D‚ncu ∫i cu ziaristul Mihai B„canu de la redac˛ia din Cluj a ziarului îEvenimentul zilei“ pentru c„ a dezv„luit c„ P.S.D. a pl„tit din bugetul s„rac al clujenilor chiolhanul prilejuit de instruirea prefec˛ilor, secretarilor de stat ∫i a altor Ónal˛i demnitari, Ón frunte cu Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase.

Ne g„sim Ón fa˛a unei dileme majore: pe de-o parte, P.S.D. declar„ c„ dore∫te s„ se integreze Ón structurile europene ∫i euroatlantice, dar, pe de alta ∫i Ón mod simultan, tot P.S.D. este cel care Ó∫i manifest„ dispre˛ul ∫i ostilitatea fa˛„ de valorile democra˛iei occidentale, pun‚nd botni˛„ presei ∫i, implicit, libert„˛ii cuv‚ntului.

Dorim s„ cunoa∫tem dac„ Uniunea European„ ∫i Consiliul Europei au fost de acord cu reintroducerea cenzurii Ón Rom‚nia. Cerem, a∫adar, ambasadorilor acestor ˛„ri s„ nu mai r„m‚n„ indiferen˛i Ón fa˛a escalad„rii violen˛ei actualei puteri Ómpotriva accesului liber al opozi˛iei ∫i societ„˛ii civile la pres„.

E mare D‚ncu „sta, dac„ manipuleaz„ toat„ planeta! Domnul ™tefan L„p„dat a depus Ón scris. Domnul deputat Ilie Merce are cuv‚ntul, urmeaz„ domnul Mircea Toader.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îDisiden˛ii de operet„“.

## Domnule pre∫edinte,

De 13 ani, ni∫te oameni f„r„ ˛ar„ ∫i f„r„ Dumnezeu Ónjur„ de mama focului fosta Securitate, de∫i at‚t Ónainte de îmarea alterca˛ie“ din decembrie 1989, c‚t ∫i dup„ au profitat copios de pe urma ei, ajung‚nd ast„zi ni∫te Ómbuiba˛i f„r„ scrupule ∫i f„r„ moral„.

îPrigoana“ la care au fost supu∫i distin∫ii no∫tri hominculi le-a r„v„∫it min˛ile Óntr-at‚t Ónc‚t ∫i ast„zi singura lor preocupare este aceea de a sem„na ur„ ∫i vrajb„ Ón societatea rom‚neasc„, afectat„ de o profund„ criz„ moral„ ∫i aflat„ Ón continu„ deriv„.

Nu exist„ apari˛ii Ón pres„, la posturile de radio ∫i televiziune, nu exist„ zi l„sat„ de la Dumnezeu Ón care s„ nu scoat„ din pu˛ul g‚ndirii lor seci îjudec„˛i de valoare“ despre aceast„ institu˛ie. Obseda˛i p‚n„ la agonie de un mit pe care nu-l pot Ón˛elege, ace∫ti clevetitori bolnavi iremediabil de îsecurit„“ au devenit ni∫te fiin˛e complexate social. Œn general nu-∫i pot controla limbajul

∫i reac˛iile, devenind ridicoli, iar furia lor atinge paroxismul.

Œn criz„ de imagina˛ie ∫i talent Ó∫i caut„ subiecte de senza˛ie prin arhivele Securit„˛ii, pe care le violeaz„ cu m‚inile lor nesp„late.

Din p„cate, societatea noastr„ bolnav„ nu poate reac˛iona la ace∫ti microbi, nu a g„sit bisturiul potrivit s„ extirpe tumoarea care face mult r„u ˛„rii, Ón general, ∫i serviciilor de informa˛ii, Ón special. Ni∫te neica-nimeni du∫i de-acas„ terorizeaz„ o lume Óntreag„ cu o problem„ Ón care, Ón mod inten˛ionat, confund„ termenii ∫i valorile pentru a crea o permanent„ stare de tensiune ∫i diversiune, de∫i ei ∫tiu foarte bine c„ nu au nici o autoritate moral„ s„ o fac„. Introdu∫i pe u∫a din dos Óntr-o institu˛ie parazitar„, pl„ti˛i cu bani grei din buzunarul public, f„r„ s„ fac„ nimic constructiv, pentru c„ nu sunt Ón stare, ace∫ti vajnici disiden˛i de operet„ continu„ s„ rumege Ón continuare cu neru∫inare...

De ce? Pentru c„ ei au adeverin˛„ de la psihiatrie c„ pot s„ scuipe oriunde ∫i pe oricine f„r„ s„ fie sanc˛iona˛i, sau, altfel spus, s„ nu te iei la tr‚nt„ cu porcul c„ v„ murd„ri˛i am‚ndoi ∫i lui Ói place!

Œn final, sunt obligat s„ salut luciditatea, ra˛ionalitatea ∫i verticalitatea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii care, prin vocea directorului s„u, domnul Radu Timofte, a Óndr„znit, Ón cele din urm„, s„ spun„ ceea ce credem c„ a ∫i g‚ndit cu privire la rolul arhivelor de informa˛ii din perioada antedecembrist„.

Dac„ a f„cut aceast„ declara˛ie Ónseamn„ c„ a Ónceput s„ Ónve˛e ∫i s„ deprind„ ceva din meserie ∫i Ó∫i manifest„ independen˛a pe care trebuie s„ o aib„ un director al unui serviciu secret, chiar dac„ acest lucru s-ar putea s„ nu plac„ unora.

Œn orice caz, la necaz, conta˛i pe noi, domnule director!

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Toader Mircea. Urmeaz„ doamna deputat Mihaela Ionescu.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îNerespectarea de c„tre autorit„˛ile iugoslave a prevederilor Conven˛iei de la Belgrad privind libera naviga˛ie pe Dun„re“.

Œn anul 1948, statele riverane Dun„rii la acea dat„ au Óncheiat un tratat interna˛ional prin care se stabileau condi˛iile de naviga˛ie pe Dun„re ∫i responsabilit„˛ile fiec„rei ˛„ri riverane pentru men˛inerea Ón condi˛ii de siguran˛„ a naviga˛iei pe Dun„re. Conform acestor conven˛ii m„rfurile ∫i navele circul„ pe Dun„re f„r„ nici o restric˛ie de pavilion ∫i m„rfuri impun‚nd statelor riverane obliga˛ia de a nu impune vreo tax„ pentru utilizarea ∫enalului navigabil prin jurisdic˛ia ˛„rii respective. Mai mult dec‚t at‚t, fiecare ˛ar„ riveran„ este obligat„ s„ suporte din resurse interne cheltuielile necesare Óntre˛inerii ∫i semnaliz„rii ∫enalului navigabil pentru desf„∫urarea Ón condi˛ii de siguran˛„ ∫i cu fluen˛„ a traficului de m„rfuri ∫i pasageri pe Óntregul traseu al Dun„rii, de la Sulina p‚n„ la Ulm. Modific„rile intervenite Ón configura˛i statelor riverane dup„ 1990 au f„cut ca la aceast„ conven˛ie s„ devin„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 semnatare absolut toate ˛„rile riverane fluviului Dun„rea, inclusiv Rusia, ca de˛in„tor al drepturilor ∫i obliga˛iilor fostei Uniuni Sovietice.

Din anul 1992, anul c‚nd au Ónceput conflictele armate din teritoriul fostei Iugoslavii, naviga˛ia pe sectorul iugoslav, cuprins„ Óntre Veliko-Gradi∫te ∫i Bezdan, a fost permanent supus„ unor evenimente care au blocat sau au Óngreuiat naviga˛ia pe Dun„re, culmin‚nd cu blocajul complet al ∫enalului navigabil, prin bombardarea celor trei poduri din zona Novi Sad la 1 aprilie 1999. Œn perioada 1992–1996, prin rezolu˛ia O.N.U. au fost impuse restric˛ii privind transportul de m„rfuri Ón zona iugoslav„, iar autorit„˛ile iugoslave, sub conducerea lui Slobodan Milo∫evici, au impus plata unor taxe pentru tranzitarea m„rfurilor din sectorul iugolslav la nivelul a trei m„rci pe tona capacitate ∫i cal putere nav„. Aceast„ dispozi˛ie a permis acumularea a zeci de milioane de dolari de c„tre autorit„˛ile iugoslave, Ónc„lc‚nd flagrant Conven˛ia de la Belgrad.

O dat„ cu c„derea Guvernului Milo∫evici, Ón noiembrie 2000, a fost permis„ tranzitarea zonei Novi Sad printr-o pas„ de trecere printre podurile c„zute, de asemenea, contra unei taxe la nivelul Óncasat Ón perioada 1992–1996. Sub presiunile ˛„rilor riverane ∫i a opiniei publice aceast„ tax„ a fost mic∫orat„ la nivelul de 0,3 euro pe tona capacitate, sub motiva˛ia cheltuielilor necesar a fi acoperite pentru dislocarea periodic„ (de trei ori pe s„pt„m‚n„) a unui pod de pontoane care une∫te cele dou„ maluri ale Dun„rii Ón zona Novi Sad. De∫i aceast„ m„sur„, contestat„ de toate ˛„rile riverane Ón cadrul Comisiei Dun„rii, a r„mas Ón vigoare, f„c‚nd ca costurile armatorilor fluviali s„ creasc„ Ón medie cu 3-5.000 de dolari pe convoi, autorit„˛ile iugoslave, mai precis actualul Guvern al Serbiei, a luat o m„sur„ care va duce inevitabil la blocarea complet„ a tranzitului interna˛ional de m„rfuri pe Dun„re. Œn mod concret, Óncep‚nd cu data de 1 iunie a.c. convoaiele ∫i navele fluviale care tranziteaz„ sectorul iugoslav al Dun„rii trebuie s„ pl„teasc„ o garan˛ie reprezent‚nd circa 50% din cuantumul taxelor vamale, al accizelor ∫i al T.V.A.-ului pentru toate m„rfurile care tranziteaz„ sectorul iugoslav. Pentru a Óndeplini aceast„ decizie, armatorii fluviali trebuie s„ aib„ posibilitatea de a garanta sume impresionante, de milioane de dolari, condi˛ie pe care ace∫tia nu o pot Óndeplini, datorit„ resurselor financiare imense care ar trebui blocate. Datorit„ acestei decizii care Óncalc„ flagrant ∫i nejustificat prevederile Conven˛iei de la Belgrad, zeci de convoaie, inclusiv convoaie sub pavilion rom‚n, a∫teapt„ s„ tranziteze sectorul iugoslav, sper‚nd c„ autorit„˛ile iugoslave vor reveni la o situa˛ie juridic„ de naviga˛ie pe Dun„re pe care ∫i-au asumat-o prin semnarea Conven˛iei de la Belgrad.

Interven˛iile f„cute la nivelul Comisiei Dun„rii de la Budapesta, c‚t ∫i al ambasadorilor ˛„rilor riverane, f„cute pe l‚ng„ autorit„˛ile iugoslave, nu au modificat decizia aberant„ pe care au luat-o autorit„˛ile iugoslave. Œn condi˛iile men˛inerii acestor reglement„ri, Ón mod practic, m„rfurile Ón tranzit nu pot s„ mai foloseasc„ calea navigabil„ a Dun„rii, priv‚nd Ón acest fel ∫i un important sector economic din ˛ara noastra de venituri importante, materializate Ón presta˛iile pe care le pot face operatorii

portuari ∫i armatorii fluviali rom‚ni pentru circa 5 milioane tone de m„rfuri pe an.

Fa˛„ de acest abuz, solicit Guvernului Rom‚niei, primului-ministru al Guvernului, domnul Adrian N„stase, s„ intervin„ direct pe l‚ng„ autorit„˛ile iugoslave pentru anularea acestei aberante ordonan˛e ∫i pentru a elimina pe viitor asemenea m„suri ale autorit„˛ilor iugoslave care Óncalc„ prevederile Conven˛iei de la Belgrad.

Dac„ autorit„˛ile iugoslave nu Ón˛eleg s„ anuleze aceast„ ordonan˛„, solicit Guvernului Rom‚niei luarea unor m„suri similare cu cele la care sunt supuse navele sub pavilion rom‚nesc, respectiv impunerea pentru m„rfurile cu destina˛ie Iugoslavia a unor taxe sau garan˛ii care s„ oblige autorit„˛ile iugoslave fie s„ anuleze respectiva ordonan˛„, fie, prin pl„˛ile pe care le vor face, s„ acopere cheltuielile pe care armatorii fluviali rom‚ni sunt obliga˛i s„ le suporte prin aplicarea acestei ordonan˛e.

De men˛ionat c„ numai Ón perioada bloc„rii efective a naviga˛iei pe Dun„re, datorit„ podurilor c„zute Ón ∫enal, Rom‚nia a pierdut, prin eliminarea de pe pia˛„ a m„rfurilor sale spre Europa Central„, circa un miliard de dolari, iar armatorii rom‚ni au pierdut direct, prin nerealizarea contractelor de transport pe care le aveau Óncheiate la data c„derii podurilor, la nivelul a peste 160 de milioane de dolari.

M„ Óntreb c‚t va trebui s„ suport„m Ónc„lcarea oric„ror reguli privind naviga˛ia pe Dun„re de c„tre autorit„˛ile iugoslave sau m„ Óntreb dac„ nu exist„ vreo leg„tur„ Óntre anul 1992, c‚nd practic au Ónceput problemele de naviga˛ie pe Dun„re Ón sectorul iugoslav, cu deschiderea oficial„ a canalului Rin-Main-Dun„re, al c„rui trafic a crescut Ón cei zece ani de peste 12 ori, iar cel de pe Dun„re a sc„zut la nivelul a 10% din c‚t se transporta Ón anul 1990.

A∫tept implicarea rapid„ a Guvernului N„stase, f„r„ ca armatorii fluviali s„ fie nevoi˛i s„ ia ca m„sur„ de protest blocarea din nou a naviga˛iei pe Dun„re Ón zona C„l„ra∫i.

Mul˛umesc.

Doamna deputat Mihaela Ionescu. Se preg„te∫te domnul deputat Ion Mocioalc„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Dragi colegi,

Declara˛ia mea se adreseaz„ domnului ministru de interne ∫i doamnei ministru al Ónv„˛„m‚ntului.

Lunile iunie ∫i iulie sunt cunoscute ca luni Ón care au loc examenele de capacitate ∫i bacalaureat ∫i apoi cele de admitere Ón Ónv„˛„m‚ntul superior.

Œn ultimii ani, acestea au cauzat mult stres candida˛ilor ∫i familiilor lor, din cauza c„ut„rilor nereu∫ite ale organizatorilor de a face ba spectacol televizat, ba supercentralizare ∫i coordonare a repartiz„rii locurilor care at‚t de bine au fost coordonate Ónc‚t c‚te un olimpic a e∫uat la capacitate, Ón timp ce un mediocru cu noroc a devenit elev al unui colegiu de renume.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Viitorul examenului de capacitate duce spre renun˛area la acest tip de treapt„, prag, piedic„, dar anul acesta el Ónc„ exist„.

Care este particularitatea examenului de anul acesta? El se desf„∫oar„ sub semnul teroarei, c„ci cele dou„ tabere implicate, cadrele didactice ∫i elevii, se presupune c„ vor efectua ni∫te acte de fraud„, de Ón∫el„torie ∫i de terorism care necesit„ prezen˛a Brig„zilor speciale de interven˛ie ale Jandarmeriei 24 de ore din 24. Subiectele de concurs nu vor mai r„m‚ne pe m‚na a∫a-zi∫ilor îinfractori“ de profesori sau de inspectori de la inspectoratele ∫colare sau a celor de la Ministerul Educa˛iei, ci vor fi date Ón grija jandarmilor. Jandarmii, c‚te un subofi˛er Ón fiecare centru de examen ∫i Óntre 500 ∫i 800 de lupt„tori, vor p„zi centrele de examen, jandarmii, ∫i nu directorii de ∫coal„, vor asigura paza ∫i transportul subiectelor, tot ei, jandarmii, vor p„zi centrele de corectare contra extratere∫trilor sau a bandi˛ilor, de parc„ Ón ∫coli se efectueaz„ marile privatiz„ri, Ón ∫coli se ˛in licita˛iile, Ón ∫coli se fac transferurile de proprietate ∫i alte mari fraude.

Cele dou„ tabere — profesori ∫i elevi — sunt b„nuite de cele mai abominabile matrapazl‚curi, care pot fi prevenite numai prin prezen˛a unui microbuz cu girofar al jandarmeriei Ón curtea ∫colii, nu Ón fa˛a ∫colii, unde ar trebui s„ stea mai tot timpul pentru a identifica b„t„u∫ii, huliganii ∫i trafican˛ii de droguri.

Aceste probleme, Ón schimb, au r„mas Ón grija p„rin˛ilor. Nu mai este de ajuns etica profesional„ a profesorului ∫i a membrilor comisiilor de examene, nu mai este de ajuns un portar care s„ permit„ accesul Ón ∫coal„, se pare c„ este nevoie de cadre Óndelung preg„tite pentru lupta antitero, care, dac„ nu exist„, trebuie imaginat„.

Dac„ pentru examenul de capacitate ∫i pentru cel de bacalaureat este nevoie de protec˛ia jandarmilor, Ónseamn„ c„ pentru examenul de admitere vom fi p„zi˛i cu tancurile, iar pentru cel de secundariat la medicin„, direct cu elicopterele de desant.

Trece˛i prin fa˛a unei ∫coli spre care se Óndreapt„ ni∫te copii de 14 ani preocupa˛i de îBaltagul“ ∫i de basmul cu îMerele de aur“ ∫i ve˛i avea impresia c„ trece˛i pe l‚ng„ un penitenciar de maxim„ siguran˛„.

Pentru a nu cauza traume bie˛ilor copii, dar ∫i distin∫ilor profesori, stima˛i mini∫tri ai Ónv„˛„m‚ntului ∫i ai internelor, scoate˛i de urgen˛„ jandarmii din ∫coli ∫i universit„˛i ∫i l„sa˛i-i pe strad„, Ón fa˛a institu˛iilor respective, unde le este locul!

Oare toate cartierele Bucure∫tiului sunt at‚t de securizate Ónc‚t exist„ un surplus de jandarmi pentru a-i utiliza la disciplinarea corpului profesoral ∫i al elevilor?

De altfel, se poate presupune c„ aceast„ perioad„ de examene va fi o perioad„ fast„ pentru infractorii de toate calibrele, deoarece for˛ele de ordine vor avea alte priorit„˛i.

Domnilor mini∫tri, cine are urechi, s„ aud„! Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marin Anton a depus Ón scris. Domnul deputat Ion Mocioalc„. Se preg„te∫te domnul deputat Ion Mogo∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Deloc Ónt‚mpl„tor Ón contextul dezbaterii Ón viitorul apropiat a proiectului de revizuire a Constitu˛iei se intensific„ semnificativ ∫i prolifereaz„ nestingherit ac˛iunile antirom‚ne∫ti. Unii, din p„cate nu pu˛ini, iau Ón der‚dere aceste ac˛iuni antistatale. Un exemplu din pres„ este concludent, un ziar titreaz„: îMinoritarii maghiari vor s„ dea o gaur„ Ón Rom‚nia“. Nu este deloc de glumit cu lec˛iile istoriei. Aleg„torii din jude˛ul Cara∫-Severin, un jude˛ Ón care convie˛uiesc Ón deplin„ armonie al„turi de rom‚ni, germani, maghiari, s‚rbi, croa˛i, cehi ∫i slovaci, eu, al„turi de ei, am urm„rit cu str‚ngere de inim„ Ón declara˛iile ∫i programele a∫a-ziselor forumuri de la ClujNapoca, de la Odorheiul Secuiesc, iar recent, cele de la Sf‚ntu Gheorghe.

Mi-au l„sat un gust amar reac˛iile palide ale presei, ba chiar ∫i ale tuturor partidelor politice. Sigur, dac„ la Sf‚ntu Gheorghe László Tökes a invitat peste 12.000 de a∫a-zi∫i disiden˛i interni de etnie maghiar„ ∫i au participat doar 600, aceasta ar putea reflecta slabul ecou Ón r‚ndul minorit„˛ii noastre maghiare fa˛„ de revendic„rile revizioniste cunoscute nou„.

Prin urmare, s„ nu-l b„g„m prea mult Ón seam„ pe cineva care nu merit„. Oare a∫a s„ fie? Observ c„ Óntr-un interviu acordat cotidianului clujean îSzabadság“, la sf‚r∫itul lunii aprilie, dup„ forumul pretinsului Consiliu na˛ional al maghiarilor care cheam„ maghiarii s„-∫i ia soarta Ón propriile m‚ini pe p„m‚ntul lor, unul dintre liderii etniei declara atunci: îCondamn cu hot„r‚re maniera Ón care domnul prim-ministru s-a referit la forum“. Vehemen˛a Domniei sale nu s-a Óndreptat Ómpotriva separati∫tilor care vor cu tot dinadinsul o patrie-mam„ Ón mijlocul unei patrii pe care o reneag„ nedemn, ci Ómpotriva primului-ministru care, pe bun„ dreptate, a reac˛ionat, cer‚nd implicarea puterii ∫i competen˛a justi˛iei.

Mai departe se titreaz„: îOricine este liber s„ declare ce vrea, nici o lege ∫i nici o Constitu˛ie nu ne poate Ómpiedica“. Pentru unii se poate f„r„ de lege? S-a spus la Odorhei: îProtest„m Ómpotriva cinismului cu care Puterea de la Bucure∫ti trateaz„ cazul Wass Albert“. Deci nu comemorarea, dezvelirea de monumente Ón Transilvania ∫i prosl„virea cu cinism a unui criminal de r„zboi, uciga∫ de rom‚ni ∫i evrei, condamnat la moarte Ón contumacie, nu acestea sunt cinice, ci reac˛ia palid„ a statului rom‚n la aceste incalificabile ini˛iative.

S„ mai re˛inem c„ unul dintre cei care ap„r„ mai zdrav„n pe partizanii criminalului de r„zboi Wass Albert este un alt coleg al nostru de Parlament, care, desigur, se declar„ un moderat. S-a spus Ón aceste forumuri c„ minoritarii maghiari se consider„ Óndrept„˛i˛i Ón modul cel mai firesc la statutul de na˛iune partener„, ceea ce trimite inconfundabil la rela˛iile existente Óntr-un stat dualist.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Nu este nici aceasta o manifestare anticonstitu˛ional„? S-a modificat cumva prevederea fundamental„ a Constitu˛iei? Este Constitu˛ia facultativ„ pentru unii cet„˛eni rom‚ni care se pot pl‚nge, cel mult, de discriminare pozitiv„?

Din afar„, un ziarist budapestan se adresa jignitor, provocator ∫i cu sarcasm: îDe la Uniunea European„ nu ave˛i ce a∫tepta, pentru c„ acolo se prefer„ ordinea, disciplina, lini∫tea ∫i m„m„liga, pentru c„ nu explodeaz„“.

Acest complexat Tökés László se vrea p„rintele spiritual al cona˛ionalilor no∫tri maghiari. Sub o sutan„ de grele p„cate, el nu poate tr„i f„r„ conflicte. A∫a s-a Ónceput ∫i la Kosovo. Aceasta se dore∫te? Nu s-a Ón˛eles nici acum faptul c„ aceste proiecte pr„fuite ∫i Ónghe˛ate Ón na˛ionalism extremist au dus doar la r„zboaie Ón care to˛i au pierit ∫i nimeni nu a c‚∫tigat?!

Maghiarii afla˛i dincolo de f nutul Secuiesc nu sunt diaspora intern„, ei nu tr„iesc Ón afara grani˛elor ˛„rii, ci tr„iesc Ón ˛ara lor, care se nume∫te Rom‚nia. De ce li se tulbur„ lini∫tea ∫i cugetele, c‚nd marea lor majoritate sunt cet„˛eni one∫ti ∫i corec˛i?! La fel sunt Ón marea lor majoritate ∫i colegii no∫tri din U.D.M.R.

Dac„ aceasta Ónseamn„ m„m„liga care nu explodeaz„, iar acest prelat al tenebrelor, sus˛inut ∫i Ónt„r‚tat pe fa˛„ sau din umbr„, agit„ periculos spiritele prefer‚nd praful de pu∫c„ ∫i pucioasa, consider drept palide ∫i lipsite de fermitate m„surile de contracarare, de aducere Ón f„ga∫ul legii.

Culmea este c„, dac„ tot ei cer sprijinul Europei contra Rom‚niei, pentru c„, vezi Doamne, ei vor s„ se constituie Óntr-un factor de stabilitate Ón aceast„ zon„ fierbinte, cum ar dori-o ei, escalad‚nd aceast„ barier„ de bun-sim˛, aceste manifest„ri provocatoare, destabilizatoare ∫i antina˛ionale cer o replic„ pe m„sur„ a Rom‚niei ∫i a Europei chiar.

Solicit aceasta reprezentan˛ilor legitimi ai statului rom‚n. ™i, pentru adev„r, solicit o disociere oficial„ ∫i clar„ a reprezentan˛ilor autoriza˛i ai U.D.M.R., a colegilor no∫tri. Ca s„ se ∫tie!

Domnul deputat Ion Mogo∫. Se preg„te∫te domnul deputat Kovács Zoltán.

Domnule pre∫edinte,

Proiectul de Constitu˛ie european„ semnalizat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute are implica˛ii semnificative pentru viitorul Uniunii Europene, c‚t ∫i pentru statele candidate.

Scopul final al Constitu˛iei europene este Óncercarea de a dep„∫i dihotomia interguvernamental, suprana˛ional, federal, care a caracterizat comunitatea economic„ european„ Ónc„ de la Ónceputul acestui proiect.

Proiectele îMonet“ ∫i îSpark Relance“ de relansare a construc˛iei comunitare se Óncadreaz„ Ón aceast„ logic„, integrare sectorial„ ∫i integrare suprana˛ional„, prin crearea unei pie˛e comune.

Reuniunea de la Haga din 1968 completeaz„ aceast„ abordare prin necesitatea aprofund„rii finaliz„rii politicilor

comune ∫i a l„rgirii Comisiei Economice Europene c„tre orice stat care ader„ la principiile promovate de tratatele europene ∫i de finalit„˛ile lor politice. Or, Constitu˛ia European„ sesizeaz„ tocmai acest ultim aspect, integrarea politic„ a Uniunii Europene.

Dac„ Ón cazul NATO este vorba despre o organiza˛ie de cooperare prin consens, Ón care suveranitatea na˛ional„ nu este limitat„, Ón cazul Uniunii Europene este vorba despre o organiza˛ie de integrare prin transfer de suveranitate c„tre institu˛ii suprana˛ionale.

Procesul de decizii consensuale este subminat de mecanisme precum: votul cu majoritate simpl„, votul cu majoritate calificat„, principiul de ab˛inere colectiv„, cooperare concretizat„, principiul subsidiarit„˛ii.

Toate aceste mecanisme sunt l„rgite prin proiectul de Constitu˛ie european„ la nivelul domeniilor de aplicare. Politica extern„ ∫i de securitate comun„ reprezint„ un progres Ón acest sens.

Rom‚nia, ca ˛ar„ candidat„ ∫i ca viitor membru al Uniunii Europene, trebuie s„ accepte ∫i s„ adere la toate aceste posibile evolu˛ii.

Œmi exprim speran˛a c„ Guvernul Rom‚niei ∫i liderii politici rom‚ni vor reu∫i s„ se adapteze la limitarea prerogativelor de guvernare Ón favoarea institu˛iilor ∫i procedurilor suprana˛ionale ale Uniunii Europene.

Œn acest caz, discursurile tran∫ante de orientare absolut„, excep˛ionalism ∫i mesianism politic vor fi dep„∫ite de o mai str‚ns„ uniune Óntre statele ∫i popoarele europene.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Kovács Zoltán. Se preg„te∫te domnul deputat Mircea Costache.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ are titlul îSalva˛i satele de dispari˛ie!“.

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ problem„ arz„toare Ón momentul c‚nd primul-ministru, domnul Adrian N„stase, a comunicat reorganizarea Guvernului.

Sunt convins c„ Guvernul reorganizat va g„si un segment c‚t de mic Ón Programul de guvernare privind dezvoltarea rural„, dar mai ales oprirea dispari˛iei satelor care au de la 100 p‚n„ la 800 de locuitori. Vorbesc Ón numele acestor localit„˛i, unde locuitorii — 80% — au o v‚rst„ de peste 60 de ani, f„r„ locuri de munc„, f„r„ gar„ C.F.R., autobuz, dispensare, c„min cultural, po∫t„, ∫coli, f„r„ un tineret capabil s„-∫i creeze noi locuri de munc„ Ón aceste localit„˛i, f„r„ ap„ potabil„, canalizare, iluminat public; locuitorii, chiar ∫i copiii, c„l„toresc 7–10 km p‚n„ la centrul comunei, pentru rezolvarea problemelor strict necesare; localit„˛i cu case p„r„site, gr„dini˛e, ∫coli, c„mine culturale, biblioteci cu c„r˛i necitite; f„r„ ziare, reviste, f„r„ internet; medicul de familie apare o dat„ sau de dou„ ori pe s„pt„m‚n„, c‚te 4 ore; ∫colile au fost desfiin˛ate, sau vor fi desfiin˛ate Ón perspectiv„. Œn aceste localit„˛i r„m‚ne un singur intelectual — popa —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 care efectueaz„ ∫i slujbele de Ónmorm‚ntare. Declinul a Ónceput mai demult, dar a continuat cu desfiin˛area C.A.P.-urilor, a I.A.S.-urilor, a S.M.A.-ului, COOPCONSUM, gara sau halta C.F.R., po∫ta.

Locuitorii au devenit b„tr‚ni for˛a˛i de conjunctur„. C‚teodat„, apare un ziarist ∫i se intereseaz„ de obiceiuri vechi, c‚ntece populare, dansuri populare.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ar trebui s„ avem o strategie pentru salvarea satelor existente. O strategie adev„rat„ pentru dezvoltarea rural„, salv‚nd valorile existente, sate unice de pe meleagurile noastre. Pute˛i s„ spune˛i c„ sunt idei populiste. Poate c„ ideile sunt cu iz de populism, dar cu personaje reale, adev„rate, care sunt ai no∫tri — fra˛i, surori, p„rin˛i, rudenii, cuno∫tin˛e din copil„rie. Ne-au creat posibilit„˛i ca s„ ajungem Ón Parlamentul Rom‚niei.

Rog Guvernul, cu cei 21 de mini∫tri, consiliile jude˛ene, primarii ale∫i ca, Ón viitor, s„ ascult„m vocea satelor care strig„ dup„ noi, dup„ Ónv„˛„tori, dup„ medici, dup„ agricultur„, dup„ turism, dup„ ajutorul social. îCasele au plecat la ora∫e“ — scria un scriitor Ónainte de ’89. Ar fi bine ca cele r„mase pe loc s„ fie repopulate cu copii, cu tineret ∫i cu o popula˛ie viabil„, Óndr„gostit„ de via˛a la ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Mircea Costache. Se preg„te∫te domnul deputat Eugen Ple∫a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ast„zi fac o constatare de sezon. Guvernul a picat la examenul de capacitate. Au fost 26 ∫i au promis multe ∫i m„runte Óntr-un program cu copert„ albastr„; albastr„, c„ a∫a era situa˛ia!

Acum e ∫i mai albastr„. V„z‚nd c„ s„r„cia s-a Óntins ca pecinginea, c„ m„iestria devaliz„rilor, privatiz„rilor frauduloase, penetr„rii sistematice a bugetului, m„sluirea licita˛iilor ∫i drenarea Ón conturile proprii a banului public, nu mai sunt deloc gustate de marele public ∫i nici de arbitrii interna˛ionali ai partidei integr„rii, ce s-au g‚ndit p„pu∫arii? Alte fe˛e, alte posibilit„˛i de _time out_ -uri ∫i, p‚n„ se mai dezmetice∫te prostimea despre ce pies„ e vorba, Ól mai fent„m o dat„ electoral pe eternul cet„˛ean turmentat, de care este neap„rat„ nevoie o dat„ la 4 ani.

Printre turmenta˛i se afl„ Óns„, Ón mod surprinz„tor, ∫i c‚te unul lucid, care nu se arunc„ Ón praful drumului dup„ c‚rna˛i, care nu prime∫te alcool produs din sfecl„ de pe tarlalele din zona CernobÓl ∫i care a a∫teptat plin de speran˛e ca, dup„ trei ani de eforturi guvernamentale social-democrate, s„-i creasc„ ∫i lui nivelul de trai, s„ aib„ ∫i copilul lui loc de munc„, s„ aib„ ∫i el condi˛ii minime de Óngrijire a s„n„t„˛ii ∫ubrezite Ón opera de integrare a ˛„rii Ón r‚ndul lumii civilizate. Dar, ghinion! C‚nd termenul scaden˛ei se apropia, Guvernul, care-i promisese marea cu sarea, s-a dizolvat ca zah„rul. Nu-i nimic, vin al˛ii, adic„ aceia∫i, dar cu atribu˛ii mai mari. ™i le vor

duce la bun sf‚r∫it, ca ∫i pe celelalte, sau, cine ∫tie, se vor petrece de pe acum, cu cei 14 la c‚rm„, multe ∫i mari minuni, un _boom_ economic, care s„ ne mai Óndulceasc„ via˛a. Dar minunile pedeseriste pot s„ ne scufunde barca ∫i mai r„u. Iat„ un exemplu de scamatorie economic„ tipic„ pentru cei care ∫i-au cimentat Ón timp convingerea c„ poporului rom‚n i-a luat Dumnezeu min˛ile, din moment ce crede toate abera˛iile.

Au crezut unii Ón eclatanta poveste cu Dracula Park. Au ∫i investit bani buni — 10 mii de lei ac˛iunea. A b„gat ∫i buliba∫a N„stase 100 milioane de lei. C‚nd eram eu mai convins de ira˛ionalitatea comercializ„rii nepre˛uitului Vlad fiepe∫, iaca, hocus-pocus, c„ investitorii au c‚∫tigat, ca la Caritas, tocmai c‚nd te a∫teptai c‚t mai pu˛in. S-a anun˛at chiar la televiziune c„ investitorii doritori s„-∫i retrag„ banii din defuncta afacere vor primi Ónapoi nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t 70 mii de lei. Adic„, primul-ministru va primi 700 milioane de lei; asta, da afacere! Economi∫tii P.D.S.R. l-au Óntrecut ∫i pe Dracu’. S„ ob˛ii profit de 7 ori dintr-un proiect e∫uat, care n-a apucat s„ produc„ un leu chior, l„s‚nd dolarii ∫i euroii prin buzunarele Occidentului, nu e la Óndem‚na oricui; dimpotriv„, ei merit„ cu prisosin˛„ Premiul Nobel ∫i chiar locul I Ón Guiness Book. ™i, merg‚nd pe aceast„ linie, m„ g‚ndesc c„, p‚n„ la urm„, ne pa∫te o ∫i mai mare minune. Dac„ dintr-un proiect e∫uat, economi∫tii P.D.S.R. au putut scoate de 7 ori suma investit„, v„ da˛i seama ce se va Ónt‚mpla cu pensiile ∫i salariile noastre! Vor exploda, pur ∫i simplu, la c‚te e∫ecuri a Ónregistrat economia rom‚neasc„ pe toate planurile, de la agricultur„ ∫i zootehnie, la industrie ∫i sistemul bancar. Œnseamn„ c„, Ón cur‚nd, vom c‚∫tiga de 7 ori mai mult ∫i ar trebui, bineÓn˛eles, s„ ne bucur„m, dac„ nu ne-ar Ón„bu∫i pl‚nsul.

Domnul deputat Eugen Ple∫a. Se preg„te∫te domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ – Ón leg„tur„ cu aplicarea Legii anticorup˛ie, Ón paragraful declara˛iei privind averea, consider c„ trebuie s„ se supun„ aceleia∫i prevederi ca ∫i parlamentarii to˛i judec„torii-pre∫edin˛i de instan˛e judec„tore∫ti cu vechime de peste 3 ani Ón func˛ie.

De asemenea, trebuie s„-∫i declare averea ∫i magistra˛ii care au trecut Ón avocatur„ Ón ultimii 2 ani. Ace∫tia, Ón majoritate, au beneficiat de stimulente importante, cu care au f„cut avere dict‚nd sentin˛e dup„ dimensiunea stimulentelor materiale de care s-au bucurat. ™i-au cump„rat sau construit vile grandioase, au achizi˛ionat ma∫ini str„ine puternice, Ónc‚t valoarea acestora dep„∫e∫te cu mult veniturile la vedere.

Un exemplu, doamna Liliana Sachelarie, fost magistrat la Judec„toria sectorului 1, trecut„ Ón avocatur„ destul de recent. Œn procesele de restituiri imobiliare, d‚nsa a fost cu mult îpeste“ Georgeta Stoican, aflat„ acum Ón pu∫c„rie. Dar este un Ónceput ∫i, la nevoie, pot confirma ∫i cu alte nume.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ráduly Róbert Kálmán. Se preg„te∫te domnul deputat Ioan Miclea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie un caz clasic Ón care nu ∫tie st‚nga ce face dreapta, dac„ Ón cazul unui guvern de centru-st‚nga po˛i s„ spui a∫a ceva. Iar din aceast„ lips„ de coeren˛„, au de suferit cet„˛eni de bun„-credin˛„, dumnealor fiind, pur ∫i simplu, tra∫i pe sfoar„.

Ce s-a Ónt‚mplat, de fapt? Œn ciclul îziua ∫i ordonan˛a“, Guvernul Rom‚niei, un executiv despre care peste dou„ zile vom spune îvechiul Guvern“, a adoptat Ón ∫edin˛a din 31 octombrie 2002 o nou„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i, o dat„ publicat„ pe 13 noiembrie 2002, a devenit Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 147 ∫i care are ca titlu îReglementarea unor probleme financiare ∫i modificarea unor acte normative“. Un titlu sugestiv, din care nu afli chiar nimic. Œns„..., ∫i aici este problema. Neutralitatea titlului acoper„, printre altele, desfiin˛area prin art. VIII, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2003, a Fondului îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“. De∫i de la adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 147/2002, care a avut loc, a∫a cum am spus, pe 30 octombrie 2002, au trecut mai bine de 30 de zile, onor ministrul agriculturii, alimenta˛iei ∫i p„durilor nu a avut timp s„ afle de desfiin˛area fondului ∫i semneaz„, pe 30 noiembrie 2002, Ordinul nr. 553 din acest an pentru aprobarea Programului privind sprijinirea produc„torilor agricoli din zonele de deal ∫i de munte, precum ∫i a pescarilor profesioni∫ti din zona Deltei Dun„rii, pentru achizi˛ionare de dot„ri specifice noi din produc˛ie intern„, finan˛at din Fondul îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“, prin care, pentru anii 2002 ∫i — aten˛ie! — 2003 (v-am spus, de la 1 ianuarie fiind fondul desfiin˛at), se prevede suma de 240 miliarde de lei, din care 40 miliarde de lei pentru zona Delta Dun„rii, necesar„ acoperirii aloca˛iei de 55%, inclusiv T.V.A., pentru achizi˛ionarea dot„rilor, sum„ ce devine operant„ Ón func˛ie de alimentarea contului Fondului îDezvoltarea agriculturii rom‚ne∫ti“.

Paralel cu emiterea ordinului, direc˛iile agricole jude˛ene au fost somate s„-l aplice c‚t mai urgent, cu toate c„ textul Ón cauz„ a fost publicat pe data de 11 decembrie 2002 Ón îMonitorul Oficial“ ∫i, ˛ine˛i minte, nu-i a∫a, stima˛i colegi, Rom‚nia, cu mic cu mare, a intrat peste o s„pt„m‚n„ Ón hibernarea de s„rb„tori; 10 zile nu s-a Ónt‚mplat nimic Ón decembrie Ón aceast„ ˛ar„!

La noi Ón jude˛, Ón Harghita, spre lauda lor, responsabilii cu aplicarea acestui ordin au f„cut treab„. 269 de cet„˛eni de bun„-credin˛„ ∫i nu mai pu˛in de 9 firme, unele din jude˛ ∫i altele din afara jude˛ului, fiind pur ∫i simplu p„c„li˛i de Executiv, mul˛i dintre poten˛ialii beneficiari deja de c‚teva luni achit‚nd cota-parte ce le revine, de 45%, Óns„ utilajele nu au fost ∫i nu sunt — probabil c„ nici nu vor fi — livrate Ón lipsa finan˛„rii publice nu

numai promise, ci legiferate de c„tre domnul ministru Ilie S‚rbu.

™i acum, Guvernul, pardon, vechiul Guvern, d„ elegant din um„r; ba din um„rul st‚ng, ba din cel drept, c„ci, nu-i a∫a, nu ∫tie dreptul ce face st‚ngul. Iar de suferit are numai cet„˛eanul de bun„-credin˛„!

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ioan Miclea. Se preg„te∫te domnul Nicolae Vasilescu. Este? Nu este.

Domnul Emil Cri∫an. Este? Da.

Deci, dup„ domnul Miclea, domnul deputat Cri∫an.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îUngaria Mare — un paradis pierdut“.

Lipsa de reac˛ie la multe evenimente ciudate care se Ónt‚mpl„ Ón ultimul timp Ón Ardeal ne d„ frisoane ∫i ne pune pe g‚nduri.

Œn zona noastr„ se plimb„ ∫i fac valuri diferite personaje dubioase, care se comport„ de parc„ ar fi mo∫ia lor, iar noi, rom‚nii ardeleni, am fi ni∫te slugi nevolnice de care nu merit„ s„ ˛ii seama.

De la o vreme devine evident faptul c„ nu pot fi Óntre˛inute rela˛ii normale cu unii dintre liderii maghiarilor din ˛ar„ sau str„in„tate. BineÓn˛eles c„ primul de pe o asemenea list„ este László Tökés, ale c„rui pledoarii pentru drepturile maghiarilor p‚n„ dincolo de orice logic„ sunt arhicunoscute.

Despre acest sinistru personaj am atras aten˛ia Ón nenum„rate r‚nduri guvernan˛ilor no∫tri, dar se pare c„ de dragul unui protocol de sus˛inere (efemer„ ∫i nesigur„) Ón Parlamentul Rom‚niei a intereselor P.S.D. de c„tre U.D.M.R., interesele ˛„rii, demnitatea rom‚nilor ardeleni sunt mai pu˛in importante pentru st„p‚nii no∫tri de la putere.

De altfel, acest lucru este confirmat de Ónsu∫i László Tökés, care afirm„ c„ obiectivele Consiliului Na˛ional al Maghiarilor (ob˛inerea autonomiei teritoriale, Ón primul r‚nd) nu pot fi atinse dec‚t cu colaborarea autorit„˛ilor rom‚ne.

™tie László Tökés ceva, se bazeaz„ el pe ceva, altfel, nu ar spune aceste lucruri cu at‚ta siguran˛„. Sincer s„ fiu, am avut o vag„ speran˛„ c„ totu∫i autorit„˛ile rom‚ne vor trece peste interesele lor pasagere ∫i vor pune lucrurile Ón normalitatea lor fireasc„. Din p„cate, lucrurile nu stau a∫a. Evenimentele evolueaz„ Ón sensul Ómplinirii dezideratelor Consiliului Na˛ional al Maghiarilor ∫i team„ mi-e c„ unii dintre noi se vor mul˛umi a domni chiar peste o Rom‚nie ciuntit„, cu o enclav„ maghiar„ Ón mijlocul ei. Tökés ne-a amenin˛at cu un Kosovo. Dup„ cum decurg lucrurile ne apropiem de Ónf„ptuirea lui.

Iat„ c„ Ón sprijinul lui Tökés a venit Ón zilele trecute la Cluj-Napoca ∫i fostul premier ungar, care, cu ocazia inaugur„rii Universit„˛ii maghiare îSapientia“ la Cluj-Napoca, a ˛inut un discurs care pe orice politician rom‚n normal, cu dragoste de ˛ar„, l-ar fi deranjat, cel pu˛in, dac„ nu l-ar fi jignit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Iat„ c‚teva dintre ideile lui Orban, spuse cu ocazia sus-zisului eveniment:

Orban sper„ ca Ón viitorul imediat s„ fie premierul a 15 milioane de unguri, al acelor unguri care îcaut„ f„r„ r„gaz Hungaria Magna, paradisul nostru pierdut“, urm‚nd, pe cale de consecin˛„, s„ formeze Ungaria Mare.

Din declara˛ia lui Orban se poate trage concluzia c„, o dat„ intrat„ Ón Uniunea European„, Ungaria va aduce dup„ sine Óntregirea a ceea ce el nume∫te na˛iunea ungar„.

Acestea sunt vorbe spuse la anumite festivit„˛i, poate au ∫i un scop electoral. Dar ceea ce mi se pare a fi foarte grav ∫i pentru care acuz autorit„˛ile rom‚ne este lipsa de reac˛ie, este faptul c„ ele au fost spuse Ón capitala Ardealului, Ardeal care este parte component„ organic„ ∫i indestructibil„ a Rom‚niei. Acest lucru ar trebui s„-l Ón˛eleag„ conduc„torii no∫tri.

F„r„ nici o re˛inere, Orban declara c„ dup„ Ónfiin˛area, la Cluj-Napoca, a Universit„˛ii îSapientia“, îaceast„ localitate a intrat Ón r‚ndul marilor ora∫e universitare maghiare, cum sunt Debrecen, Budapesta sau Szeged“.

M„ Óntreb ∫i Óntreb Guvernul Rom‚niei, Parlamentul ˛„rii, Pre∫edin˛ia ∫i orice mai dori˛i, dac„ eu, Ioan Miclea, locuitor al municipiului Cluj-Napoca, tr„iesc Ón Rom‚nia, sau, dup„ afirma˛ia lui Orban, tr„iesc Óntr-un ora∫ Ónscris Ón r‚ndul marilor ora∫e universitare maghiare.

Vreau s„ mai amintesc c„, dup„ Ónfiin˛area Universit„˛ii îSapientia“ (eveniment pe care l-am salutat din toat„ inima), U.D.M.R. insist„ pentru formarea, la Cluj-Napoca, a dou„ facult„˛i de stat cu limba de predare maghiar„ complet separate, idee cu care ministerul de resort de la Bucure∫ti pare a fi de acord, ignor‚nd complet realitatea din zon„, care arat„ clar c„ va fi imposibil ca respectivele institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt s„ func˛ioneze, din lips„ de studen˛i.

Œn Óncheiere, a∫ dori s„ fac o conexiune Óntre dou„ evenimente ce au avut loc — ∫i nu Ónt‚mpl„tor — Ón acela∫i timp: domnul prim-ministru Adrian N„stase inaugura, Ómpreun„ cu actualul premier maghiar, un nou punct de trecere a frontierei, Ón timp ce domnul Orban Ó∫i debita inep˛iile la Cluj-Napoca.

Domnul N„stase nu trebuie s„ uite c„ logica, îbunulsim˛ ∫i cutuma interna˛ional„ Ól oblig„“, Ón cazul dat, s„ dea un r„spuns tran∫ant domnului Orban. Apoi, trebuie s„ ∫tie c„ simpla aten˛ionare a lui Tökés c„ ac˛iunile sale vizeaz„ penalul nu Ónseamn„ c„ acest ins va ˛ine seama de avertismentul primului-ministru al ˛„rii a c„rei cet„˛ean este, beneficiind de toate drepturile legale, de∫i este omul care emite zi de zi idei care scandalizeaz„ o bun„ parte a popula˛iei ∫i pentru care poate fi condamnat la ani grei de temni˛„.

Regret c„ trebuie s„ vin Ón fa˛a dumneavoastr„ at‚t de des cu aceste probleme. O fac Óns„ deoarece lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor rom‚ne la declara˛iile, faptele ∫i preten˛iile unui grup foarte bine organizat de extremi∫ti maghiari Ómping Ardealul tot mai mult spre ceea ce László Tökés ne spunea sau mai bine zis ne amenin˛a, un Kosovo.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Emil Cri∫an. Se preg„te∫te domnul deputat Gheorghe Dinu.

Dac„ nu pute˛i sintetiza, m„car citi˛i mai repede, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDe ziua ta, Cr„i∫orul Mun˛ilor“.

La 179 de ani de la na∫terea eroului nostru Avram Iancu, urma∫ii se Óntreab„ cu justificat„ uimire ce anume l-a ridicat pe Cr„i∫orul Mun˛ilor la numai 24 de ani pe piedestalul eroului Ónconjurat de aureola legendei? Farmecul s„u personal, vorba-i scurt„ ∫i ne∫ov„itoare, curajul tineresc, dar chibzuit, sim˛ul drept„˛ii, optimismul contagios? Care dintre aceste calit„˛i i-au asigurat lui Avram Iancu o asemenea aureol„? R„spunsul este f„r„ echivoc. Nici una, luat„ Ón parte, ci toate luate la un loc, deoarece acestea alc„tuiesc ceea ce se nume∫te o personalitate istoric„, Ón Ón˛elesul superior al no˛iunii, Óntruchiparea Ón cel mai Ónalt grad a aspira˛iilor maselor populare Ón momentele hot„r‚toare pentru soarta lor, pentru viitorul lor.

Mul˛imile au v„zut Ón Avram Iancu expresia n„zuin˛elor lor pentru eliberarea social„ ∫i na˛ional„, precum ∫i propria lor emana˛ie, frumoas„ la chip ∫i curat„ la suflet, m„rea˛„ la fapte ∫i dreapt„ la cugetare.

Avram Iancu a fost ridicat de popor ∫i pe piedestalul de crai al mun˛ilor ∫i al mo˛ilor, Ón virtutea calit„˛ilor sale incontestabile de conduc„tor, pentru sim˛ul s„u de dreptate prompt ∫i ve∫nic manifestat, pentru curajul s„u nedisimulat ∫i umanismul de care era p„truns ∫i de care d„dea dovad„ cu mult„ luciditate Ón momente dintre cele mai grele, mai dramatice.

Avram Iancu era profund con∫tient de nedrept„˛ile societ„˛ii Ón care tr„ia ∫i pe care le cunoscuse Ónc„ de copil, pe aceste meleaguri, Ón satul s„u natal. Forma˛iunea ulterioar„ de jurist, studierea luptei ˛„ranilor pentru ap„rarea p„m‚nturilor lor Ón fa˛a abuzurilor aristocra˛iei ∫i statului i-au Ónt„rit ∫i ascu˛it aprecierile critice ∫i neav‚nd Ónvestite nici un fel de interese Ón sistemul social existent se sim˛ea liber ∫i Óndrituit s„ lupte pentru schimb„ri sociale.

Via˛a lui Avram Iancu este via˛a unui om mistuit de o flac„r„ puternic„, aceea a propriului popor cu care se contopise inseparabil la o v‚rst„ c„reia vremurile revolu˛ionare i-au imprimat maturitatea oamenilor cu o bogat„ experien˛„ a vie˛ii.

Œn eroica ap„rare a Mun˛ilor Apuseni, Ón iarna anului 1848 ∫i Ón prim„vara anului urm„tor, Iancu s-a ar„tat a fi un organizator experimentat, un conduc„tor curajos care se bucura de mare popularitate. Al„turi de ™tefan cel Mare, Mircea ori Mihai, mari figuri care l„sau fapta s„ vorbeasc„, Avram Iancu, legendar pentru conciziunea vorbei ∫i a gesturilor sale, se Óncadreaz„ Ón galeria b„rba˛ilor ilu∫tri ai neamului rom‚nesc.

Ne-am adunat Ón 15 iunie 2003 s„-l omagiem pe Avram Iancu Ón ˛inutul s„u natal, unde oamenii muntelui s-au Ónfr„˛it cu st‚nca pe care au sfredelit-o cu dalta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 s„-i afle comorile fermecate, s-au Ónfr„˛it cu bradul, cu v„ile ∫i piscurile din care au ∫tiut Ón vremurile grele s„-∫i fac„ pav„z„ de netrecut. Genera˛ia noastr„ ∫i cele urm„toare au datoria moral„ de a proteja ∫i p„stra, pe l‚ng„ memoria eroilor no∫tri, valorile materiale ∫i spirituale ale Mun˛ilor Apuseni, aici afl‚ndu-se ∫i monumentele naturii unice Ón Europa ∫i chiar Ón lume: Detunatele, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Ghe˛arul de la Sc„ri∫oara, Huda lui Papar„, Pe∫tera Ur∫ilor, precum ∫i localitatea binecuv‚ntat„ de Dumnezeu cu un tezaur al naturii ∫i vistieriei na˛ionale niciodat„ sec„tuit de 2000 de ani Óncoace — Ro∫ia Montan„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghe Dinu. Se preg„te∫te domnul deputat Emil Rus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îOpri˛i demolarea c„ii ferate“!

Cu data de 1.VII.2003 ne parvin semnale cum c„ Guvernul va pune Ón aplicare un nou program de restructurare la C.F.R., prin care un num„r de 26.000 de salaria˛i Ó∫i vor pierde locurile de munc„.

Drept urmare, sindicatele feroviare au ∫i anun˛at ample proteste, inclusiv Óntreruperea lucrului, consider‚nd c„ salariile compensatorii promise rezolv„ paleativ problema vie˛ii lor, a∫a cum s-au Ónt‚mplat lucrurile cu colegii lor care, Ón 1998, au fost obliga˛i s„-∫i p„r„seasc„ locurile de munc„.

Starea dezastruoas„ Ón calea ferat„, f„r„ precedent Ón istoria ei de mai bine de 130 de ani, merg‚nd p‚n„ la Óntreruperea aliment„rii cu energie electric„ pentru neplata datoriilor, chiar ∫i la sediile administrative, Ón punctele de comand„ a circula˛iei sau a instala˛iilor care asigur„ siguran˛a circula˛iei, ba, mai mult, oprirea trenurilor de rang superior Ón c‚mp pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale c„l„torilor, wc-urile autobloc‚ndu-se din lips„ de ap„, spune tot despre modul cum Guvernul anterior, dar, mai ales cu concursul celui actual, au coordonat destinele acestui sector vital pentru economia na˛ional„, dar ∫i pentru via˛a cet„˛enilor.

De nenum„rate ori, chiar ∫i de la aceast„ tribun„ am avertizat c„ solu˛iile adoptate pentru restructurarea c„ii ferate sunt de-a dreptul hilare.

Œn toat„ ∫tiin˛a economic„ Ón jen„ financiar„, societ„˛ile, companiile nu se divid, ci se adun„. S„ nu fi aflat conducerea M.L.P.T.L. experien˛a trist„ pe spatele lor parcurs„ de societ„˛i ca: îDacia“ Pite∫ti ∫i îElectroputere“ Craiova?

La noi, Calea Ferat„ s-a divizat Ón 38 de societ„˛i, toate cu directori, secretari ai consiliilor de administra˛ie, A.G.A. etc, nemaireu∫ind s„ tr„iasc„, pentru c„ resursele financiare s-au tocat sistematic ∫i inutil. Urmarea: din 260.000 de salaria˛i, c‚t avea calea ferat„ Ón 1992, Ón 1998, gra˛ie celei dint‚i abera˛ii de divizare, au r„mas 90.000, iar acum se inten˛ioneaz„ s„ mai r„m‚n„ 64.000.

Prin anii 1993-1994 calea ferat„ a pl„tit unui consor˛iu str„in suma de 2 milioane m„rci germane pentru studiul privind reabilitarea c„ii ferate. Nimic din acel studiu nu s-a aplicat. De∫i nu sunt adeptul unor conjura˛ii menite s„ ne distrug„ sistematic, totu∫i nu-mi pot imagina cum po˛i cheltui at‚˛ia bani spre a nu folosi nimic de pe urma cheltuirii acestora? Altfel spus, pl„tim pe al˛ii s„ ne studieze, ca apoi ace∫tia s„ ∫tie unde trebuie s„ ne loveasc„. Am propus, pe l‚ng„ alte legi cu referire la calea ferat„, dou„ legi vitale: Legea privind administrarea ∫i exploatarea c„ilor ferate ∫i Legea privind statutul personalului feroviar.

Œn prima lege se inten˛ioneaz„ s„ se adune calea ferat„ Óntr-un Óntreg, a∫a cum a mai fost ∫i cum este Ón ˛„ri dezvoltate economic ca: Germania, Fran˛a, Belgia, Austria etc., spre a-∫i asigura coeren˛a activit„˛ii feroviare, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, a nu mai risipi inutil veniturile ∫i a∫a reduse prin pl„˛i ∫i T.V.A., cu comisioane bancare inutile.

Legea, sub diverse motive, zace la Comisia pentru industrii ∫i servicii din Camer„ de mai bine de un an. La ultima Óntrevedere, subsemnatul, ca ∫i al˛i membri ai comisiei, am solicitat Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei s„ prezinte Ón fa˛a comisiei rezultatul studiului f„cut de consor˛iul str„in pe calea ferat„ rom‚n„. Nici p‚n„ ast„zi reprezentan˛ii ministerului n-au catadicsit s„ se prezinte Ón fa˛a comisiei cu acest studiu. Despre Legea privind Statutul personalului feroviar aceasta se plimb„ prin comisii, comisiile d‚nd Óntr-o veselie verdicte de respingere, pentru c„ a∫a a ie∫it ∫i punctul de vedere al Guvernului, pentru c„ propunerea vine din partea unui fost ceferist apar˛in‚nd opozi˛iei.

Am luat cuno∫tin˛„ de faptul c„ Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei a refuzat transmiterea acestui statut spre analiz„ federa˛iilor sindicale din calea ferat„, tot din acest motiv, c„ a fost ini˛iat de un deputat al opozi˛iei.

f n s„ atrag aten˛ia celor din M.L.P.T.L. c„ legile propuse de mine n-au leg„tur„ cu politica, sunt legi tehnice, propuse de un parlamentar care a cunoscut sistemul din interior ∫i a trudit Ón cadrul acestui sector vital al economiei na˛ionale mai bine de 32 de ani. f n, de asemenea, s„ aduc la cuno∫tin˛a ceferi∫tilor ∫i pe aceast„ cale c„ metodele impuse de vechiul guvern, dar ∫i de cel actual, pentru redresarea c„ii ferate sunt totalmente gre∫ite, fapt demonstrat de Óns„∫i situa˛ia actual„, c‚nd Guvernul se mai preg„te∫te s„ reduc„ un num„r de 26.000 de salaria˛i, urmare a unei situa˛ii financiare dezastruoase. Le Ónt„resc moralul ceferi∫tilor spun‚ndu-le s„ mai aib„ pu˛in„ r„bdare, actualul Guvern nu va mai tr„i dec‚t maximum un an ∫i c‚teva luni, iar Guvernul peremist ce va veni la putere va Óndrepta erorile care s-au f„cut cu ei ∫i Ómpotriva lor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Emil Rus s„ Ón˛eleg c„ nu e. Domnul deputat Adrian M„r„cineanu. Nu e...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Domnule Pribeanu, pofti˛i! Domnul Pribeanu Gheorghe ∫i cu aceasta am Óncheiat aceast„ secven˛„.

## **Domnul Gheorghe Pribeanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se nume∫te: îDemocra˛ia, o n„luc„ Óntre dou„ dictaturi“.

Istoria ne demonstreaz„ c„ popoarele au luptat Óntotdeauna pentru democra˛ie. Momentul decembrie 1989 a constituit pentru poporul rom‚n o schimbare ∫i un nou Ónceput. Desc„tu∫area din chingile comuniste care defineau o dictatur„ feroce sub masca democra˛iei socialiste a creat premisele unei democra˛ii reale, unde n„zuin˛ele, speran˛ele ∫i dorin˛ele de libertate au Ónceput s„ fie transformate Ón realit„˛i.

Asist„m Ón iunie 2003, dup„ 14 ani de a∫a-zis„ libertate democratic„, la o dezam„gire general„ a cet„˛enilor Rom‚niei care o duc din ce Ón ce mai greu din cauza proastelor guvern„ri postdecembriste.

Pornind de la sensul etimologic al cuvintelor grece∫ti îdemos“ ∫i îcratos“, care Ónseamn„ îpopor“ ∫i îputere“, prin urmare îdemocra˛ia“ s-ar traduce ca fiind îputerea poporului“. Ce bine ar fi s„ fie adev„rat!

Folosind situa˛ia tulbure din perioada tranzi˛iei, oportuni∫tii, lichelele ∫i samsarii tranzi˛iei au ap„rut precum gunoaiele scoase de la suprafa˛„ de apele umflate Ón urma unui potop.

Ace∫ti oportuni∫ti, lichele ∫i samsari au plutit Ón voie prin haosul creat Ón perioada tranzi˛iei ∫i au interesul s„ beneficieze de aceast„ perioad„ c‚t mai mult, opun‚ndu-se adev„ratelor reforme democratice.

Sus˛in‚nd democra˛ia numai declarativ, ei folosesc orice prilej ∫i mijloc s„ se Ómbog„˛easc„ c„lc‚nd Ón picioare adev„ratele principii. Aceste persoane constituie un pericol ∫i trebuie Ónl„turate.

Patrio˛ii adev„ra˛i, cet„˛enii cu bun-sim˛ vor ca binefacerile adev„ratei democra˛ii s„-i bucure pe to˛i rom‚nii integra˛i Óntr-o Europ„ unit„. Neprecupe˛ind efortul Ónl„tur„rii acestor mentalit„˛i retrograde de necinste ∫i corup˛ie, P.R.M. va ac˛iona prin toate mijloacele legale ∫i democratice pentru eradicarea acestui pericol la adresa democra˛iei.

Paradoxal, tocmai acei care au acumulat averi mari Ón mod necinstit, Ón scurt timp, ocolind legea ∫i sfid‚nd inteligen˛a marii majorit„˛i, caut„ cu orice pre˛ s„-∫i pun„ la ad„post ce au acumulat, dac„ se poate, cu garan˛ii constitu˛ionale. Ne Óntreb„m, de ce at‚ta grab„ pentru schimbarea Constitu˛iei? Oricum, va urma alinierea Constitu˛iei Rom‚niei la parametrii celei europene. De ce s„ facem un lucru de dou„ ori?

P.S.D.-ul, copiind N.S.D.A.P.-ul, dore∫te s„ fac„ o Constitu˛ie pesedist„ care s„-l men˛in„ la putere 1000 de ani, aluzie la Reich-ul de un mileniu, uit‚nd ceea ce a spus un mare poet: îCe e val, ca valul trece.“

îDemocra˛ia“ celor de la putere nu mai seam„n„ cu îdemocra˛ia“ celor care i-au ales.

Pornind, paradoxal, de la dictatura ceau∫ist„ din anii de dinainte de 1989, am ajuns s„ cunoa∫tem dictatura

P.S.D.-i∫tilor dup„ aproape 14 ani de la c„derea comunismului.

Œn Rom‚nia anului de gra˛ie 2003 democra˛ia nu func˛ioneaz„ dec‚t Ón folosul celor de la putere, care sunt sus˛inu˛i ∫i de mascarada declarativ„ a premierului. Dominat de o arogan˛„ excesiv„, ∫eful Guvernului Óncearc„ s„ induc„ Ón eroare popula˛ia ˛„rii ∫i a Europei cu afirma˛ii ticluite ∫i remanieri mascate.

Teatrul desf„∫urat pe scena anticorup˛iei a dep„∫it cu mult limitele ridicolului. Executivul d„ Ón mod îdemocratic“ ordonan˛„ de urgen˛„ de îpromovare a unui pachet de legi anticorup˛ie“, dup„ care mai d„ o alt„ ordonan˛„ de corectare. Halal democra˛ie!

Sistemul conducerii prin ordonan˛e de urgen˛„ diminueaz„ Ón mod vizibil rolul de legiuitor pe care Ól are Parlamentul, favoriz‚nd Guvernul s„ ia m„suri nedemocratice.

Astfel, asist„m la un proces de îrealitate social-democrat„“, Ón care ministrul justi˛iei vinde o cas„ ∫i un teren cu 100 de mii de dolari unei companii de stat, companie care ∫i-a diminuat obliga˛iile bugetare, iar îponderabilul Piedone-pie˛arul“, proasp„t c„s„torit din 1987, a beneficiat de Ónc„ o locuin˛„, Ón urma v‚nz„rii c„reia a c‚∫tigat un miliard de lei, perdant, ∫i Ón acest caz, fiind tot bugetul statului rom‚n, iar ponoasele le trag cet„˛enii cinsti˛i ai acestei ˛„ri.

Asemenea exemple îdemocratice“ pot continua Óntr-o multitudine de cazuri, toate din sfera puterii ∫i acoli˛ilor ei. Honoris-cauzatul ™pagaton cu Dracula Parc Ón cap face m„t„nii, al„turi de ctitorul Cozm‚nc„, la sfin˛irea unei biserici din Moldova. Se vede c„ democra˛ia prost Ón˛eleas„ aduce pe dracul Ón casa popii!

Cu c‚t num„rul de biruri, taxe ∫i impozite se m„re∫te de la zi la zi, poten˛ialul platnic al cet„˛eanului scade, situa˛ia devenind dezastruoas„. Dac„ cineva Óndr„zne∫te s„ corecteze, prin propuneri legislative, Óndulcirea vie˛ii cet„˛eanului, drumul este barat de t„v„lugul antidemocratic format din alian˛a dictatorial„ din Parlamentul Rom‚niei, respectiv, P.S.D. — U.D.M.R. — P.U.R.

Pl„tim taxe pe ce nu auzim ∫i nu vedem, iar c‚nd Ói aten˛ion„m pe reprezentan˛ii puterii, ne demonstreaz„ c„ ei nu v„d ∫i nu aud ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate.

Probabil trezirea la realitate a poporului nostru cu privire la dictatura P.S.D.-ist„ se va face Ón 2004.

Speran˛a concet„˛enilor ˛„rii ne arat„ c„ a venit vremea s„ punem Ón valoare rezultatele unei democra˛ii adev„rate.

Trebuie Óncheiat„ lunga ∫i tulburea cale a tranzi˛iei. Trebuie elimina˛i impostorii ∫i oportuni∫tii care se folosesc de democra˛ie numai at‚t c‚t ea corespunde intereselor lor de grup sau personale.

Credem c„ a sosit momentul unei noi etape istorice, unde democra˛ia s„ se delimiteze de orice fel de dictatur„, cre‚nd o societate bazat„ pe Ón˛elegere, armonie ∫i dezvoltare continu„.

Adev„rata democra˛ie trebuie s„ Óncadreze poporul rom‚n pe coordonate europene, Ón cadrul unei civiliza˛ii universale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Cit‚ndu-l pe pre∫edintele Americii, Abraham Lincoln — îVotul este mai tare dec‚t sabia“ —, am vrea s„-l complet„m cu o zical„ rom‚neasc„: îD„-i, Doamne, mintea rom‚nului cea de pe urm„!“

V„ mul˛umesc.

Zvonurile care circul„ de luni de zile pe culoarele Palatului Victoria ∫i Ón mass-media intern„ referitoare la remanierea ∫i restructurarea guvernamental„ au luat sf‚r∫it asear„, o dat„ cu producerea mult-a∫teptatului eveniment. Dup„ tergivers„ri, proteste ∫i negocieri dure Óntre taberele din P.S.D., iat„ c„ s-a ajuns la o formul„ care pare s„ mul˛umeasc„ pe toat„ lumea. Oare? Mini∫trii care nu s-au mai reg„sit Ón noul guvern se vor bucura, desigur, c„ci premierul i-a felicitat c„lduros pentru activitatea depus„ ∫i a respins orice aluzie la o remaniere a acestora pe motive de incompeten˛„. Opinia public„ se bucur„ probabil Óntr-o oarecare m„sur„ de reducerea num„rului de mini∫tri de la 27 la doar (sic!) 22, ∫i a num„rului de ministere de la 26 la 15, lucru natural Óntr-o ˛ar„ democratic„ normal„. La noi, pe D‚mbovi˛a, cei 15 sunt de fapt 16, la care mai pui 6 f„r„ portofolii, care, s„racii, n-au mai avut loc Ón curtea partidului. Œn mod cert o u∫urare general„ este Ónl„turarea unora dintre mini∫trii care au reu∫it s„ nemul˛umeasc„ to˛i rom‚nii. Œn rest, pe cine mai intereseaz„ restructurarea Cabinetului N„stase? Probabil c„, de data asta, Cabinetul N„stase nu va lua o not„ bun„ nici m„car de la Bruxelles, av‚nd Ón vedere c„ media num„rului de ministere Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene este de 13, adic„ aproape jum„tate din structura noului guvern al Rom‚niei.

Dar c„ este vorba doar de imaginea P.S.D. ∫i de o schimbare de fa˛ad„ f„cut„ silit, Ón urma gravelor nemul˛umiri ale popula˛iei, dar f„r„ s„ se ˛in„ deloc cont de necesit„˛ile acesteia, o demonstreaz„ declara˛ia ministrului de finan˛e Mihai T„n„sescu c„ îdiminuarea num„rului de ministere va presupune, probabil, ∫i o reevaluare a num„rului de personal din aceste institu˛ii“. Cu alte cuvinte, scoatem c‚˛iva mini∫tri ∫i mai mult ca sigur Ón rest nici una sau prea pu˛ine schimb„ri — probabil c‚˛iva func˛ionari vor fi trecu˛i la pensie. Ca de obicei, Ónc„ o schimbare de fa˛ad„ la Palatul Victoria, mult zgomot pentru nimic!

Partidul Na˛ional Liberal este adeptul unui guvern cu un num„r redus de mini∫tri ∫i func˛ionari, care are Ón spate un corp de func˛ionari publici redus, dar profesionist, bine antrenat, stabil ∫i informatizat, cu salarii ∫i cu un buget pe m„sur„, deci mai pu˛ini dar mai eficien˛i. Œntotdeauna noi ne-am pronun˛at pentru un Cabinet mic, care s„ reflecte o implicare discret„ a statului Ón via˛a public„ ∫i c‚t mai redus„ Ón via˛a cet„˛eanului, un catalizator, iar nu mecanismul central al vie˛ii rom‚nilor.

Nu pot s„ nu Ómi amintesc acum discursul pre∫edintelui american George W. Bush, rostit cu ocazia prezent„rii st„rii na˛iunii Ón 28 ianuarie anul acesta Ón fa˛a Congresului american. Domnia sa a spus c„ va trimite Congresului un buget care va fi mai mare cu doar 4% — aproximativ

aceea∫i cre∫tere pe care o va Ónregistra media veniturilor unei familii americane Ón acest an. A spus pre∫edintele: îCheltuielile bugetare nu ar trebui s„ creasc„ Ón nici un caz mai repede dec‚t suma de pe cecurile familiilor americane“. O observa˛ie de bun-sim˛ de care ar trebui s„ ˛in„ cont ∫i premierul N„stase atunci c‚nd restructureaz„ guvernul sau umbl„ la bugetul ˛„rii. ™i av‚nd Ón vedere c„ veniturile reale ale popula˛iei s-au redus Ón ultimul an, poate va face m„car acum acela∫i lucru ∫i cu bugetul pe care Ól administreaz„. Abia atunci putem vorbi de o restructurare real„ a Cabinetului N„stase.

Restul este, ca s„ folosesc ∫i o vorb„ rom‚neasc„, îap„ de ploaie“!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCacealmaua“.

Dup„ alegerile din 2000, premierul desemnat Adrian N„stase a pus Ón practic„ o structur„ hipercentralizat„ de guvernare, cu cel mai mare num„r de ministere ∫i mini∫tri din Europa. De atunci p‚n„ acum, actualul Guvern — caracterizat de o birocra˛ie cronic„ — nu a reu∫it mari performan˛e Ón planul reformei economice din Rom‚nia, Ónghi˛ind Ón schimb bani publici destina˛i cu non∫alan˛„ diferitelor capitole de îcheltuieli bugetare“.

Din acest punct de vedere, restructurarea Guvernului — decis„ Ón ∫edin˛a de tain„ de la Cotroceni dintre Pre∫edintele Ion Iliescu ∫i primul-ministrul Adrian N„stase — poate fi considerat„ o m„sur„ Ón˛eleapt„. Am putea spune c„, Ón ceasul din urm„, P.S.D. a Ón˛eles mesajul ∫i exigen˛ele europene, precum ∫i semnalele insistente ale opozi˛iei democratice.

Aceast„ remaniere guvernamental„ are Óns„ la baz„ alte jocuri de culise. Este de ajuns s„ ne amintim meciul îN„stase — Iliescu“ din toamna anului trecut, Ón care premierul sus˛inea sus ∫i tare îalegeri anticipate“, Ón timp ce Pre∫edintele era de acord cu îremanierea de substan˛„“ a Cabinetului N„stase. La ce s-a ajuns vom fi martori cu to˛ii Ón aceste zile: comasarea unor ministere de dragul lumii, rotirea cadrelor din clientela politic„ P.S.D.-ist„ Ómp„r˛it„ Óntre taberele Iliescu ∫i N„stase. N„ravurile pesediste vor r„m‚ne Óns„ acelea∫i.

Restructurarea Guvernului — devenit„ obiect al luptei dintre cele dou„ palate — este un alt punct pierdut de premier Ón fa˛a pre∫edintelui. Dac„ ar fi fost dup„ ∫eful Guvernului, restructurarea nu ar fi avut loc. Lupta pentru controlul P.S.D.-ului, dar ∫i integrarea european„, Ói cer acest lucru. Numai c„ din ecua˛ia acestei restructur„ri lipse∫te chiar primul-ministru, Adrian N„stase fiind marele absent al remanierii.

Indiferent c„ func˛ioneaz„ cu un num„r mai mic de ministere, indiferent de calitatea persoanelor care vor ocupa noile portofolii restructurate ∫i comasate, viitorul Cabinet N„stase va p„c„tui, Ón continuare, prin atitudine antidemocratic„ ∫i centralist„, prin corup˛ie ∫i birocra˛ie. Binecuv‚nt‚nd aceast„ remaniere, Pre∫edintele Ion Iliescu se face p„rta∫ul acestor practici, toler‚ndu-le tacit, a∫a cum a f„cut ∫i p‚n„ acum, chiar dac„ Ón discursul public sus˛ine contrariul.

Dup„ doi ani ∫i jum„tate de insuccese, un guvern prelucrat dup„ chipul ∫i asem„narea premierului nu este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 o garan˛ie c„ lucrurile vor merge Ón direc˛ia cea bun„. Din contr„.

Dup„ 2000, faptele premierului sunt concludente: Parlamentul a fost deposedat de func˛ia sa legislativ„ prin avalan∫a ordonan˛elor de urgen˛„ emise pe band„ rulant„ sub semn„tura premierului. Œn plus, sfid‚nd propriile declara˛ii, programul de guvernare ∫i textul Constitu˛iei, primul-ministru a ignorat Óntreb„rile ∫i interpel„rile parlamentarilor privind politica Guvernului, nefiind prezent nici m„car o dat„ Ón Parlament pentru a r„spunde — cum era firesc — problemelor invocate de parlamentari. Ca ∫i p‚n„ acum, primul-ministru Adrian N„stase va fi îveriga cea mai slab„ din lan˛ul sl„biciunilor“ guvernamentale, care vor fi eliminate nu prin remanieri de form„, ci prin votul din 2004, bineÓn˛eles, la concuren˛„ cu doi reprezentan˛i ai fostei puteri, Alexandru Athanasiu ∫i Elena Dumitru, atra∫i de ciolanul puterii pesediste, c„reia Ón scurt timp Ói vor dovedi dezastrul. Pentru ca aceast„ mascarad„ politic„ s„ fie des„v‚r∫it„, primul-ministru anun˛„ — pe de o parte — comasarea unor ministere, iar — pe de alt„ parte — m„re∫te num„rul îmini∫trilor delega˛i“ la ∫ase, dota˛i ∫i ei cu cabinete ∫i personal propriu de specialitate.

Ca atare, prezen˛a primului-ministru Adrian N„stase Ón fruntea unui Cabinet cosmetizat pe ici pe acolo va Ónsemna — pe mai departe — nerespectarea regulilor jocului democratic, sfidarea normelor parlamentare ∫i ignorarea intereselor cet„˛enilor.

Acesta este adev„ratul bilan˛ al Guvernului N„stase, ∫i nu cel coafat de buletinele de ∫tiri ale TVR ∫i de datele economice falsificate ale Institutului Na˛ional de Statistic„.

Centrul de Hemodializ„ cronic„ din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean din T‚rgu-Mure∫, prev„zut cu 15 paturi pentru un num„r de 85 de bolnavi cu insuficien˛„ renal„ terminal„, are probleme deosebite at‚t Ón ceea ce prive∫te aparatura din dotare, c‚t ∫i capacitatea centrului, acesta devenind neÓnc„p„tor.

Œn privin˛a aparaturii din dotare, 7 din cele 15 aparate de dializ„ sunt Óntr-o stare avansat„ de uzur„ fizic„ ∫i moral„, pun‚nd Ón pericol via˛a pacien˛ilor dializa˛i.

De asemenea, nici unul din aparatele din dotare nu au fost achizi˛ionate prin Ministerul S„n„t„˛ii.

Œn ceea ce prive∫te capacitatea centrului, trebuie subliniat„ imposibilitatea de a include noi pacien˛i Ón programul de dializ„, fiind Ón eviden˛„ un num„r de 18 persoane cu insuficien˛„ renal„ terminal„, care necesit„ de urgen˛„ Ónceperea tratamentului.

Din banii aloca˛i pentru acest program beneficiaz„ de tratament un num„r de 85 persoane care efectueaz„ un num„r mediu de 1.130 dialize pe lun„, costul mediu al unei dialize fiind de 2.500.000 lei, motiv pentru care necesarul lunar ar fi 2.825.000.000 lei, iar pe anul 2003, de 33.900.000.000 lei.

Fa˛„ de bugetul alocat pe anul 2003, Ón primele trei luni s-au consumat 7.658.943.687 lei, iar diferen˛a r„mas„ acoper„ cheltuielile numai p‚n„ Ón luna iulie.

Men˛ion„m c„ achizi˛ionarea medicamentelor ∫i materialelor sanitare specifice necesare se face prin comenzi

lunare la C.J.A.S. Mure∫ ∫i c„ Ón situa˛ia Ón care se men˛ine obligativitatea Óncadr„rii Óncep‚nd cu luna aprilie Ón suma de 1.776.923.500 lei pe lun„, medicii sec˛iei nu-∫i asum„ responsabilitatea asigur„rii tratamentului de substitu˛ie renal„ pentru to˛i pacien˛ii inclu∫i Ón program.

Dat„ fiind aceast„ situa˛ie, este necesar„ achizi˛ionarea a cel pu˛in 7 aparate de hemodializ„, precum ∫i suplimentarea bugetului pe anul 2003 cu 15.418.682.000 lei, deoarece Óncadrarea Ón bugetul alocat presupune imposibilitatea continu„rii tratamentului pentru aproape jum„tate din pacien˛ii afla˛i Ón eviden˛„.

Tratamentele prin hemodializ„ sunt cuprinse Ón programele Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei, care este r„spunz„tor pentru asigurarea condi˛iilor necesare desf„∫ur„rii normale a activit„˛ii ∫i trat„rii corespunz„toare a tuturor bolnavilor c„rora li s-a recomandat un asemenea tratament.

Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei trebuie s„ treac„ de la vorbe la fapte, s„ aib„ grij„ ca bolnavii s„ nu fie afecta˛i ∫i psihic de haosul care domne∫te Ón sistemul sanitar, unde oamenii nu g„sesc serviciile la care au dreptul prin contribu˛iile pe care le fac la func˛ionarea acestui sistem.

Se Ómplinesc, peste patru zile, 150 de ani de la declan∫area r„zboiului Crimeii, eveniment major pentru politica general„ a sud-estului Europei, cu implica˛ii deosebite asupra viitorului provinciilor rom‚ne∫ti. Pentru a Ón˛elege cum se cuvine acest moment, permite˛i-mi, stima˛i colegi, o scurt„ incursiune istoric„.

Œn a doua jum„tate a secolului al XIX-lea, marile puteri socoteau pr„bu∫irea definitiv„ a Imperiului Otoman, numit îomul bolnav“ al Europei, doar o problem„ de timp. Chestiunea mo∫tenirii otomane a ascu˛it contradic˛iile dintre marile puteri, acestea duc‚nd Ón cele din urm„ la izbucnirea r„zboiului Crimeii, desf„∫urat Óntre anii 18531856.

R„zboiul a Ónceput prin ocuparea Moldovei ∫i a fi„rii Rom‚ne∫ti de c„tre armatele ruse∫ti care au trecut Prutul la 21 iunie 1853, f„r„ s„ declare r„zboi. La r‚ndul s„u, sultanul Abdulmegid declara r„zboi Rusiei, Ón septembrie 1853, numai dup„ ce a ob˛inut asigur„ri din partea Angliei ∫i Fran˛ei c„ va fi sprijinit Ómpotriva Rusiei. La 30 noiembrie 1853, amiralul rus Nahimov distruge flota otoman„ Ón golful Sinope, ob˛in‚nd asigurarea suprema˛iei de c„tre flota rus„ nu numai Ón Marea Neagr„, ci Ón Óntreg spa˛iul adiacent. Œnfr‚ngerea flotei turce a alarmat, evident, Anglia ∫i Fran˛a, care au p„truns cu flotele lor Ón Marea Neagr„. Œn acest fel, cele dou„ ˛„ri s-au implicat Ón opera˛iunile militare, declar‚nd formal r„zboi Ómpotriva Rusiei, Ón martie 1854.

Campania militar„ la Dun„re, declan∫at„ Ón paralel cu cea naval„, de c„tre Rusia, a continuat Ón iarna anului 1853, precum ∫i Ón prim„vara anului urm„tor. S-au dat lupte grele la Calafat, Olteni˛a, Turnu, C„l„ra∫i, Ismail ∫i Br„ila. Trupele ruse∫ti, suferind Ónfr‚ngeri dup„ Ónfr‚ngeri, s-au retras din fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova, teritoriile fiind ocupate de armatele turco-austriece. Astfel, frontul s-a mutat pe teritoriul Crimeii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Œnfr‚ngerile militare pe front, dublate de presiunile diplomatice ale Austriei, au silit Rusia s„ se a∫eze la masa tratativelor, mai ales c„, Óntre timp, ˛arul Nicolae I murise, urm‚nd la tron, Ón februarie 1855, Alexandru al II-lea, cunoscut ca un partizan al p„cii.

Ca urmare, dup„ multe tratative, Congresul de pace a Ónceput la Paris pe 25 februarie ∫i s-a Óncheiat la 30 martie 1856, prin semnarea tratatului ce avea s„ devin„ un document fundamental pentru reglementarea litigiilor ulterioare Ón Europa.

Potrivit acestui document, stabilirea normelor de naviga˛ie de la gurile Dun„rii se transfer„ unei comisii europene, iar Ón ceea ce prive∫te organizarea viitoare a Moldovei ∫i a fi„rii Rom‚ne∫ti, de∫i Congresul a men˛inut suzeranitatea otoman„, s-a instituit un protectorat colectiv al marilor puteri. R„zboiul Crimeii, declan∫at Ón cursul anului 1853, a avut importante consecin˛e pe plan european. Œnfr‚ngerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent ∫i a Óng„duit ca problema rom‚neasc„ s„ fie tratat„ ca o problem„ european„.

Œn municipiul Drobeta-Turnu Severin, la nr. 55 din strada Calomfirescu, se afl„ casa unde s-a n„scut marele sculptor rom‚n Gheorghe Anghel. Cl„direa se afl„ Óntr-o stare deplorabil„, av‚nd geamurile lips„, u∫ile sparte, iar zidurile sunt dezvelite continuu de c„tre factorii climatici, ceea ce Ói d„ un aspect de ruin„.

De aproape 10 ani, autorit„˛ile locale nu au investit nici o sum„ pentru repara˛ia casei ∫i nici pentru conservarea ∫i protec˛ia acesteia.

Obiectivul figureaz„ Ón patrimoniul Ministerului Culturii ∫i se afl„ Ónscris pe lista monumentelor istorice, dar, cu toate aceste argumente, nu se efectueaz„ renovarea acesteia nici de c„tre Consiliul Jude˛ean, care este ordonator de credite, ∫i nici de Consiliul Municipal pe teritoriul c„ruia se afl„, motiv‚ndu-se lipsa de fonduri.

Sculptorul Gheorghe Anghel a l„sat mo∫tenire municipiului Drobeta-Turnu Severin bustul lui Eminescu din parcul Liceului îTraian“ ∫i bustul marelui compozitor I. ™t. Paulian, din fa˛a liceului cu acela∫i nume.

Œn anul 2002, domnul R„svan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor, a promis sprijin financiar pentru renovarea ∫i consolidarea mai multor monumente, dar, din p„cate, p‚n„ Ón prezent promisiunile au r„mas simple vorbe.

Av‚nd Ón vedere patrimoniul l„sat de un mare sculptor al neamului rom‚nesc, de valoare na˛ional„ ∫i interna˛ional„, casa îGheorghe Anghel“ poate fi amenajat„ ca muzeu memorial ∫i introdus„ Ón circula˛ia turistic„.

Mai Óncerca˛i, domnule ministru, poate reu∫i˛i s„ ob˛ine˛i de la rezerva bugetar„ a statului ceva fonduri pentru salvarea ∫i valorificarea îmonumentului de cultur„ ∫i istorie“.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îRom‚nia va ajunge Ón cur‚nd s„ importe 80% din produsele agroalimentare“.

Agricultura este ∫i va r„m‚ne una dintre ramurile de referin˛„ pentru multe economii na˛ionale, de dezvoltarea

∫i modernizarea c„reia depinde asigurarea unei structuri alimentare echilibrate.

Œn Rom‚nia, Óncep‚nd cu 1990, o dat„ cu desfiin˛area sectorului cooperatist al agriculturii, s-a Ónregistrat un recul al produc˛iei agricole, concomitent cu o reducere a eficien˛ei economice Ón domeniu. Legumicultura a suferit acela∫i recul, Ón sensul sc„derii produc˛iilor pe unitatea de suprafa˛„ ∫i a produc˛iei generale la circa 50%. Exist„ ast„zi Ón ˛ara noastr„ aproximativ 51 milioane parcele de teren agricol, din care circa 12% sunt profilate pe legumicultura cu proprietari individuali. Dintre ace∫tia, mul˛i produc„tori sunt de ocazie, Óns„ o asemenea structur„ nu este c‚tu∫i de pu˛in favorabil„ producerii unei legumiculturi moderne ∫i intense. Potrivit directorului din cadrul Institutului de Economie Mondial„, p‚n„ Ón 2008-2010, Rom‚nia ar putea fi importator net de produse agricole, precum laptele, carnea de vit„, carnea de pas„re ∫i zah„rul. Aceste importuri ar ajunge s„ acopere 80-85% din necesarul de consum de produse agroalimentare. Lipsa banilor i-a f„cut pe agricultori s„ nu mai poat„ cump„ra Óngr„∫„minte chimice, dar cu toate acestea produsele agricole nu sunt sut„ la sut„ ecologice (chiar dac„ sunt gustoase), pentru c„ Ón sol Ónc„ mai exist„ o remanen˛„ de pesticide. Dac„ situa˛ia din agricultur„ nu se va schimba, Ón viitor vom consuma numai din import.

Rom‚nia a devenit din exportator agricol un importator agricol, Ón principal pe rela˛ia comercial„ cu ˛„rile din Uniunea European„. Pentru aderare, capitolul îAgricultura“ va fi cel mai dificil pentru Rom‚nia. Comer˛ul nostru agricol cu Uniunea European„ prezint„ un dezechilibru structural important; aproximativ dou„ treimi din exporturile noastre sunt exporturi de animale vii ∫i produse vegetale, iar importurile din Uniunea European„ sunt Ón propor˛ie de aproximativ 50% produse procesate: alimente, b„uturi, tutun etc.

Œn Rom‚nia, aproximativ 40% din popula˛ia activ„ lucreaz„ Ón sectorul agricol, Óns„ foarte pu˛ini au constituit ferme sau microferme. Majoritatea practic„ o agricultur„ de subzisten˛„, cea mai mare parte a produselor fiind destinate autoconsumului ∫i prea pu˛ine av‚nd destina˛ie comercial„. Cu toate c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din lume care cultiv„ legume de ser„ Ón teren natural, ∫i nu pe straturi fertile artificiale, condi˛iile ce se cer, impuse ˛„rii noastre de organismele interna˛ionale, sunt condi˛ii de for˛„, ele nu ˛in seama de realitatea rom‚neasc„ Ón domeniu, ci sunt dirijate de interesele ˛„rilor occidentale care au supraproduc˛ie legumicol„, exist‚nd, totodat„, embargou nedeclarat instituit asupra legumelor naturale rom‚ne∫ti. Actualele taxe vamale impuse de Uniunea European„ exclud orice posibilitate practic„ de a exporta legume de ser„ Ón ˛„rile comunitare. Gigantica platform„ de sere din localitatea doljean„ I∫alni˛a ar trebui s„ fie unul dintre principalii exportatori de produse agroalimentare, al„turi de serele din zonele Bucure∫tiului ∫i Ploie∫ti. Cu toate acestea, noi devenim importatori de tomate din Turcia, de flori din Olanda, de c„p∫uni din Spania ∫i a∫a mai departe.

Toate cele men˛ionate anterior fac referire ∫i la alte sere aflate Ón aceast„ situa˛ie, unit„˛i de produc˛ie ce au fost recunoscute Ón multe ˛„ri prin produsele de calitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 superioar„ at‚t nutritiv„, dar ∫i ecologic„, industrie legumicol„ ce a fost scoas„ de pe pia˛„ cu bun„-∫tiin˛„. Au fost ierni c‚nd din cauza nelivr„rii agentului termic la parametrii minimi necesari procesului biologic al culturilor, acestea au Ónghe˛at, compromi˛‚nd r„saduri ∫i implicit produc˛ia de legume, aduc‚nd pierderi de miliarde de lei. A∫a s-a ajuns ca produsele legumicole, indispensabile unei alimenta˛ii ra˛ionale ∫i obligatorii, s„ fie achizi˛ionate din import, iar lipsa unui sistem de protec˛ie a produc„torilor autohtoni Ón fa˛a pre˛urilor de dumping practicate de importatori s„ determine stocarea produselor, perimarea ∫i distrugerea lor.

Dup„ cum declar„ directorul Institutului de Economie Mondial„, Rom‚nia trebuie Ón primul r‚nd s„ adopte _acquis_ -ul comunitar Ón domeniul agriculturii ∫i s„ se conformeze acestuia, cu toate acestea ar trebui practicat„ o agricultur„ mixt„. De asemenea, a precizat c„ productivitatea agriculturii rom‚ne∫ti e foarte sc„zut„ fa˛„ de cea european„. Se pare c„ orientarea c„tre o agricultur„ preponderent ecologic„, produsele fiind mult mai scumpe, considerate îun lux“, poate fi o gre∫eal„, Óntruc‚t Rom‚nia nu-∫i va putea satisface necesarul de consum ∫i se va ajunge la prognozele Ón care se spune c„ vom importa peste 80% din produsele agricole.

Revenim ast„zi la o interpelare adresat„ anterior Ministerului de Justi˛ie ∫i Óntreb„m de ce nu se r„spunde la solicit„rile adresate reprezentan˛ilor acestui minister, c‚t timp trebuie s„ mai treac„ sau ce fapte reprobabile s„ se mai produc„ ∫i s„ v„ mai fie expuse pentru a primi r„spuns la interpel„rile noastre justificate?

Œntreb„m Ministerul Justi˛iei de ce nu d„ nici un r„spuns criticilor ∫i acuzelor formulate.

V„ prezint ast„zi, pe scurt, un caz de imixtiune a reprezentan˛ilor puterii Ón desf„∫urarea unui dosar penal, cu care se confrunt„ Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Prahova.

Mai precis, organele de cercetare penal„ din jude˛ul Prahova, respectiv Poli˛ia municipiului Ploie∫ti ∫i mai apoi Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Prahova au fost sesiza˛i cu o pl‚ngere (dosar penal 1126/P/2003) Ómpotriva numitei Bem Maria, pentru comiterea infrac˛iunilor de Ón∫el„ciune (art. 215 Cod penal), instigare la m„rturie mincinoas„ (art. 260 Cod penal), fals (art. 290 Cod penal) ∫i uz de fals (art. 291 Cod penal), ∫i anume: aceast„ persoan„, folosindu-se de un testament olograf, autentificat prin m„rturiile a dou„ persoane, rude cu Ónvinuita ∫i ne∫tiutori de carte, se adreseaz„ instan˛elor de judecat„ din jude˛ul Prahova cu mai multe cereri de revendicare a unor bunuri imobile aflate pe raza jude˛ului Prahova, bunuri pe care, cu inducerea Ón eroare a instan˛elor judec„tore∫ti respective, le c‚∫tig„, escroc‚nd astfel numero∫i cet„˛eni ai jude˛ului.

C‚nd ace∫tia se conving de neautenticitatea testamentului ca ∫i de m„rturiile mincinoase ale persoanelor care au ajutat-o la autentificarea testamentului se adreseaz„ organelor Ón drept, sper‚nd Ón pedepsirea acesteia ∫i Ón repunerea lor Ón situa˛ia anterioar„ comiterii gravelor erori judiciare c„rora le-au c„zut victime instan˛ele prahovene.

Cercet„rile Ón acest dosar au durat peste un an ∫i jum„tate: din august 2001, c‚nd a fost sesizat„ Poli˛ia municipiului Ploie∫ti, ∫i p‚n„ Ón prezent. Œn cauz„ s-au administrat mai multe probe: s-au efectuat trei expertize grafologice: una de c„tre Poli˛ia municipiului Ploie∫ti, a doua de c„tre Laboratorul Interjude˛ean de Expertize Criminalistice Bucure∫ti, iar cea de-a treia de c„tre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice Bucure∫ti (forul cel mai Ónalt Ón acest domeniu), toate trei cu acela∫i rezultat, concluziile oamenilor de ∫tiin˛„ au fost acelea c„ testamentul prezentat de Ónvinuit„ drept act de proprietate nu a fost scris, semnat ∫i datat cu m‚na pretinsei testatoare. Mai mult dec‚t at‚t, el nu cuprindea toate elementele cerute de Codul civil pentru autentificarea unui testament: data complet„ (zi, lun„, an de datare), martorii prezenta˛i de Ónvinuit„ la autentificarea testamentului Ón fa˛a notarului au declarat organelor de cercetare penal„ c„ au fost Óndemna˛i s„ dea acele declara˛ii, ei nefiind de fa˛„ la Óntocmirea testamentului.

Toate aceste probe au condus la concluzia existen˛ei vinov„˛iei acestei persoane, ba chiar la pericolul public pe care aceasta Ól reprezint„ nu numai pentru oamenii one∫ti cu care intr„ Ón contact, ci ∫i pentru organele de cercetare penal„ ∫i pentru instan˛„, utiliz‚nd manopere dolosive pentru a ascunde ∫i denatura adev„rul ∫i a ob˛ine astfel foloase importante de pe urma acestor fapte.

Procurorul care instrumenteaz„ cazul a Ón˛eles pericolul social reprezentat de Ónvinuit„ ∫i a considerat oportun„ m„sura arest„rii preventive, m„sur„ care, de∫i se impunea, ˛in‚nd cont de situa˛ia creat„, nu a fost aprobat„.

Mai mult, acum, la finalizarea cercet„rilor, c‚nd dosarul urma s„ fie Ónaintat instan˛ei de judecat„ pentru condamnarea Ónvinuitei, reprezentantul Parchetului General de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie ia dosarul din competen˛a Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Prahova.

Nu Ón˛elegem de ce Parchetul General procedeaz„ a∫a Óntr-un asemenea dosar, ce se urm„re∫te? Ascunderea adev„rului, tergiversarea cercet„rilor penale ∫i astfel Ónt‚rzierea Ón tragerea la r„spundere a celei ce se face vinovat„ de escrocarea a numero∫i cet„˛eni ai Prahovei ∫i de inducerea Ón eroare a unor instan˛e de prestigiu a c„ror menire este s„ apere adev„rul?

Nu Ón˛elegem de ce Parchetul General, prin reprezentantul s„u, domnul procuror general adjunct Picioru∫ Ilie, procedeaz„ Ón acest fel tocmai acum, la finalizarea cercet„rilor. Dovedirea vinov„˛iei numitei Bem Maria ∫i deferirii ei justi˛iei…

Rug„m Ministerul Justi˛iei s„ r„spund„ la aceast„ interpelare.

Œn ∫edin˛a ordinar„ din luna martie a Consiliului local Oradea a fost adoptat„ Hot„r‚rea Consiliului Local nr. 203/27.03.2003 privind aprobarea amplas„rii statuii Gabriel Bethlen Ón Parcul îPetöfi Sándor“.

Dezvelirea oficial„ a statuii urma s„ se fac„ Ón cadrul unei manifest„ri de tradi˛ie a maghiarimii din Oradea, pe data de 11.05.2003. La acea ceremonie, pe l‚ng„ oficialit„˛ile de nivel local ∫i jude˛ean, urma s„ participe ∫i fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Materialul supus dezbaterii plenului consiliului a fost votat Ón forma propus„, re˛in‚ndu-se men˛iunea expres„ a inscrip˛ion„rii statuii Ón forma avizat„, conform reglement„rilor Ón vigoare, de c„tre Ministerul Culturii. Pe soclul lucr„rii de art„ monumental„ urma deci s„ fie inscrip˛ionat numele latinizat al bine cunoscutului principe transilv„nean, Ón forma care a fost consacrat„ Ón istoria universal„, Gabriel Bethlen.

Cu cinci zile Ónainte de inaugurarea oficial„ a monumentului — mar˛i, 6 mai 2003 — autorit„˛ile administrative, prim„rie, poli˛ie ∫i prefectur„, au fost sesizate asupra inscrip˛ion„rii soclului statuii respective Óntr-o alt„ form„ dec‚t cea care fusese aprobat„ prin hot„r‚rea de consiliu sus-men˛ionat„. Men˛ionez c„ Ón s„pt„m‚na premerg„toare dezvelirii statuii, c‚nd deja fusese inscrip˛ionat pe soclul statuii textul Ón limba maghiar„ ∫i numele maghiarizat al principelului — Bethlen Gábor, aceasta a fost supravegheat„ zi ∫i noapte de un dispozitiv de paz„ alc„tuit din bodyguarzi pl„ti˛i de Eparhia Reformat„, monumentul fiind situat pe domeniul public, Óntr-un parc situat Ón zona central„ a municipiului Oradea.

La sesiz„rile primite, mai Ónt‚i Inspec˛ia Ón Construc˛ii, apoi ∫i Direc˛ia urbanism din subordinea prim„riei, au dispus acoperirea textului Ónscris abuziv pe soclul statuii, acord‚ndu-se un termen p‚n„ la care trebuia s„ se intre Ón legalitate — reinscrip˛ionarea soclului statuii Ón forma aprobat„ de consiliu. R„spunsul Eparhiei a constat Ón acoperirea textului Ón limba maghiar„ ∫i a prenumelui maghiarizat, Gábor, l„s‚nd Óns„ vizibil un Ónsemn ˛in‚nd de heraldica reformat„; nici marcarea acestuia pe soclul statuii nu fusese aprobat„ de c„tre consiliul local ∫i nici nu fusese avizat„ de c„tre Ministerul Culturii. Acoperirea s-a f„cut superficial ∫i îa rezistat“ p‚n„ dup„ dezvelirea monumentului, Ón seara zilei de 11 mai 2003 materialul textil cu care fusese acoperit — p‚nza fusese lipit„ doar la col˛uri —, fiind Óndep„rtat de persoane a∫a-zis înecunoscute“.

Ini˛ial, Direc˛ia Control, Dezvoltare Urban„ a Municipiului Oradea a somat Eparhia Reformat„ ca p‚n„ la data de 19 mai 2003 s„ acopere Óntregul text de pe soclu cu materiale îrezistente la factori externi“. Ned‚nd curs soma˛iei Ón termenul acordat, Eparhia Reformat„ a fost amendat„, Ón baza Legii nr. 453/2001, ∫i a fost somat„ de aceast„ dat„ ca p‚n„ la data de 28 mai 2003 s„ desfiin˛eze textul de pe soclul statuii, dou„ r‚nduri, urm‚nd s„ fie ref„cut„ pe soclu inscrip˛ionarea legal„.

Dup„ Ómplinirea termenului de mai sus s-a speculat Ón presa local„ c„ s-ar fi produs o discu˛ie pe aceast„ tem„ cu reprezentan˛ii conducerii moderate a U.D.M.R. Bihor Ón biroul prefectului, iar str‚ngerile de m‚n„ din finalul discu˛iilor ce s-au purtat cu acel prilej au parafat ∫i o Ón˛elegere Ón problema delicat„ n„scut„ din inscrip˛ionarea abuziv„ a acelei statui.

A∫a cum ar fi fost normal, Ón 28 mai 2003, Ón baza art. 23 din Legea nr. 453/2001, Direc˛ia urbanism a Prim„riei Oradea ar fi trebuit s„ sesizeze organul competent pentru cercetarea penal„ a faptelor, care Óntrunesc elementele constitutive ale infrac˛iunii prev„zute ∫i pedepsite de art. 21 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 453/2001. Nu avem Óns„ cuno∫tin˛„ s„ se fi produs acest fapt. ™tim

Óns„, conform ziarului îJurnal bihorean“ din 12 iunie 2003, c„ Eparhia Reformat„ a contestat sanc˛iunea contraven˛ional„ —, amenda de 75 de milioane, care i-a fost aplicat„ prin procesul-verbal nr. 17/19.05.2003, invoc‚nd faptul c„ Ón data de 10 iunie 2003 ministrul R„svan Theodorescu a aprobat inscrip˛ionarea statuii Ón varianta propus„ de Eparhia Reformat„, textul doar Ón limba maghiar„, iar numele fiind Ónscris ∫i el Ón varianta maghiarizat„: Bethlen Gábor.

Chiar dac„ Ministrul Culturii ar fi aprobat inscrip˛ionarea Ón limba maghiar„ a soclului statuii, lucru care nu i-ar face deloc cinste distinsului om de cultur„, ∫i cu at‚t mai pu˛in institu˛iei pe care o reprezint„, fapta de Ónc„lcare a unei hot„r‚ri de consiliu r„m‚ne tot contraven˛ie, Ón cazul de fa˛„, Ón momentul c‚nd a fost Óncheiat procesul-verbal, neluarea m„surilor impuse prin soma˛ie trec‚nd deja Ón sfera penalului, ∫tiut fiind c„ Ón sistemul constitu˛ional rom‚nesc — vezi caracterul exclusiv al competen˛ei — actele administrative ale autorit„˛ilor autonome locale nu pot fi modificate sau revocate de c„tre autorit„˛ile centrale.

Avem deci certitudinea c„ respectiva ac˛iune de contestare a contraven˛iei va fi respins„. Dorim Óns„ s„ afl„m care este stadiul demersurilor de sesizare, Ón baza art. 22 din Legea nr. 453/2001, a organelor de cercetare penal„ pentru tragerea la r„spundere a persoanelor care prin sfidarea cadrului juridic Ón cazul de fa˛„ se fac vinovate de s„v‚r∫irea infrac˛iunii prev„zute ∫i pedepsite de art. 2 alin. 1 lit b), coroborate cu art. 21 alin. 1 din Legea nr. 453/2001 de modificare a Legii nr. 50/1991.

Declara˛ie intitulat„: îBolnavii Europei“.

fi„rile din Uniunea European„ au nevoie de for˛„ de munc„ ieftin„. Veneticul, Ón Uniunea European„, ori de unde o fi el ∫i orice preg„tire o fi av‚nd Ón ˛ara lui, la noul st„p‚n, pe care ∫i-l îalege“, este o unealt„, uneori mut„, p‚n„ la Ónv„˛area limbii ∫i ordinelor. Dar nu prea e bine s„ vorbe∫ti de r„u, adic„ de drepturile omului, pe binef„c„torul t„u str„in, dac„ fratele mai mare de acas„ te alung„ Ón lume. Doar c„ st„p‚nul vrea slug„ s„n„toas„ ∫i vrea acest lucru acum ∫i Ón perspectiv„.

De aceea, buna îdoamn„ Europa“ este Óngrijorat„ de starea de s„n„tate a rom‚nilor. Anali∫ti ai Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii ∫i Uniunii Europene spun c„ Rom‚nia se afl„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te rata natalit„˛ii, speran˛a de via˛„. Se spune de c„tre aceia∫i speciali∫ti c„ aceast„ situa˛ie este indus„ de aloca˛iile reduse ∫i blocajul financiar din domeniul s„n„t„˛ii ∫i de degradarea unit„˛ilor sanitare din Rom‚nia. Ni se atrage serios aten˛ia c„ este sub semnul Óntreb„rii chiar procesul de aderare la Uniunea European„, deoarece s„n„tatea popula˛iei reprezint„ un factor important Ón procesul de integrare. Nici nu putem s„ obiect„m, ∫tie toat„ lumea c„ f„r„ un popor s„n„tos nu exist„ nici economie s„n„toas„.

Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ statistici, cum un rom‚n cheltuie∫te de opt ori mai pu˛in pe medicamente dec‚t un occidental —, f„r„ nici o leg„tur„ cu Caritas —, s-ar putea spune c„ rom‚nii sunt de opt ori mai s„n„to∫i —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 25 USD/locuitor la noi, fa˛„ de 200 USD/locuitor Ón Uniunea European„. Numai c„ adev„rul este altul. Rom‚nii nu cheltuiesc pe medicamente fiindc„ nu au bani, de∫i starea de s„n„tate este alarmant„, o spune O.M.S.

Grija pentru starea de s„n„tate a cet„˛enilor este o obliga˛ie constitu˛ional„, dar conduc„torii de azi ai Rom‚niei, la fel ca ∫i cei de ieri, uit„ de aceste obliga˛ii. De∫i ni se spune c„ reforma sistemului sanitar este una dintre priorit„˛ile Guvernului, av‚nd Ón vedere m„surile luate ∫i consecin˛ele lor, se poate spune c„ ∫i criza financiar„ din sistemul sanitar rom‚nesc a fost chiar alimentat„ de autorit„˛i. Alocarea bugetar„ ca procentaj (3,9%) din P.I.B. este inferioar„ nivelurilor din Uniunea European„, unde ajunge la 8,5%, ceea ce limiteaz„ calitatea serviciilor de s„n„tate, Ón timp ce o bun„ parte din banii asigura˛ilor s-au dus pentru acoperirea unor g„uri negre. Se ∫tie c„ excedentul de 16.000 miliarde de lei pe 2002 ar fi acoperit datoriile Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate c„tre furnizorii de medicamente ∫i servicii medicale ∫i aceste datorii nu ar mai fi Ón bugetul din acest an. Bugetul fondului de asigur„ri sociale de s„n„tate, de 56.000 miliarde de lei, trebuie s„ suporte datoriile vechi, deci chiar dac„ se spune c„ bugetul cre∫te, Ón fapt, nu va ajunge s„ acopere cheltuielile din sistem.

A∫a se face c„, de∫i bugetul alocat medicamentelor compensate ∫i gratuite pe 2003 este de 7.500 miliarde lei, datoriile c„tre farmacii sunt de 3.500 miliarde lei, deci anul acesta se vor compensa ∫i se vor acorda gratuit medicamente Ón valoare de 4.000 miliarde de lei, Ónsemn‚nd doar jum„tate din necesar. Totodat„, se Ónr„ut„˛e∫te starea spitalelor cu datorii ∫i care nu pot asigura tratamentul, oblig‚nd pacien˛ii s„-∫i cumpere medicamentele. Œn Rom‚nia po˛i pune re˛eta compensat„ Ón ram„ ∫i po˛i asista la jocul de-a aruncatul acuza˛iilor de la farmaci∫ti, medici, directori de spitale, p‚n„ la ministrul s„n„t„˛ii ∫i cel al finan˛elor, timp Ón care criza se aprofundeaz„. Toat„ lumea pl‚nge Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate c„ este exploatat„ de Guvern, dar prea pu˛in se face pentru precizarea clar„ a drepturilor pacien˛ilor, ca ∫i pentru obligativitatea respect„rii acestor drepturi. Œn Rom‚nia nu este reglementat„ vreo form„ de penalizare a caselor de asigur„ri care nu respect„ un drept al asiguratului, chiar dac„ Uniunea European„ recomand„ astfel de norme ∫i Ón ˛„rile dornice de aderare. De ce ar elabora astfel de norme un guvern care poate folosi el fondurile asigur„rilor, ∫i nu s„ se pl„teasc„ penaliz„ri unor am„r‚˛i care oricum sunt condamna˛i de bolile lor.

Dar putem Óntreba de ce boli sufer„ sistemul de s„n„tate rom‚nesc. Citind diagnosticul dat de speciali∫tii O.M.S. ∫i Uniunea European„ afl„m despre: lipsa unui management adecvat la nivelul institu˛iilor de stat ∫i la nivelul unit„˛ilor prestatoare de servicii medicale; deturnarea din s„n„tate c„tre alte goluri din economie; includerea bugetului Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, zise autonome, Ón bugetul consolidat al statului; men˛inerea blocajului financiar, prin nedecontarea la termen a serviciilor medicale ∫i a medicamentelor compensate sau

gratuite; lipsa unui sistem corect de monitorizare a activit„˛ii medicale, toate acestea pe fondul degrad„rii nivelului de trai, a puterii de cump„rare ∫i a cre∫terii tensiunii de guvernare din corpul pacientului — Guvernul P.S.D., P.U.R., U.D.M.R. Re˛eta nu este compensat„ ∫i o pl„te∫te... poporul. Recomandare... cu titlu obligatoriu: concediu de boal„ ∫i pensionare anticipat„.

Interven˛ie cu titlul îPrezen˛e rom‚ne∫ti Ón organisme interna˛ionale“.

Œn primele zile ale lunii iunie, AUEO, un organism european cu preocup„ri constante de securitate ∫i ap„rare, ∫i-a ˛inut ∫edin˛a plenar„ ordinar„ la Strasbourg. Av‚nd Ón vedere perspectiva definitiv„rii Ón foarte scurt timp, fapt care s-a petrecut la Tratatul Constitu˛ional sau a ceea ce se nume∫te Ón termeni comuni Constitu˛ia Europei, AUEO ∫i-a propus o ∫edin˛„ comun„ cu Parlamentul european.

Evenimentul poate fi considerat deosebit de important chiar ∫i numai pentru faptul c„ o astfel de ∫edin˛„ comun„ este unic„ Ón istoria ambelor parlamente. Dac„ avem Ón aten˛ie ∫i posibilitatea, de altfel, destul de redus„, ca AUEO s„ devin„ o a doua Camer„ a Parlamentului european, reprezent‚nd statele-na˛iuni, Óntrunirea men˛ionat„ poate dob‚ndi o ∫i mai mare semnifica˛ie.

Œnt‚lnirea de la Strasbourg, din sediul Consiliului European, a celor dou„ parlamente a fost marcat„ ∫i de reprezentativitatea participan˛ilor. Œn primul r‚nd, membrii delega˛iilor ˛„rilor europene la AUEO sunt Ón acela∫i timp ∫i reprezentan˛i la Consiliul Europei, Ón al doilea r‚nd, au fost oratori de excep˛ie. Dintre ace∫tia, primul-ministru al Turciei, ministrul de externe ∫i ministrul ap„r„rii din Grecia, ca reprezentan˛i ai pre∫edin˛iei elene a Uniunii Europene, ministrul ap„r„rii din Italia — ˛ar„ care va prelua pre∫edin˛ia Uniunii Europene la sf‚r∫itul lunii iunie, pre∫edin˛i de comisii de politic„ extern„ ∫i de ap„rare din ˛„rile Europei.

La ∫edin˛a comun„ AUEO cu Parlamentul european au fost excelen˛i oratori, amintindu-i doar pe Chris Patten, Elmar Brock ∫i Catherine Lalumierre.

Delega˛ia rom‚n„ a avut trei interven˛ii, dou„ ale deputatului liberal Napoleon Pop ∫i una a deputatului P.S.D. Ioan Timi∫.

Œn ce prive∫te interven˛ia mea, ea s-a concentrat pe dou„ idei, ∫i anume:

— necesitatea controlului interparlamentar al statelorna˛iuni asupra politicii interguvernamentale de politic„ extern„ ∫i ap„rare comun„;

— orice construc˛ie de securitate Ón Europa nu poate ignora leg„turile euroatlantice ∫i rela˛iile cu SUA.

Interven˛ia a st‚rnit interesul prin accentuarea clar„ a rolului statelor-na˛iuni Ón viitoarea construc˛ie european„, prin ideea c„ Ón acest moment Europa este mai mult o realitate economic„ ∫i politic„, ea nu are personalitate juridic„ ∫i, Ón consecin˛„, nu este subiect de drept interna˛ional.

Œn final, vreau s„ men˛ionez c„ Ón ∫edin˛a Comisiei politice din care fac parte am fost propus raportor pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 estul Europei de c„tre socialistul spaniol Luis Maria de Puig, dar, Óntruc‚t Rom‚nia nu este membru asociat, tematica s-a am‚nat pentru sesiunea din anul viitor, c‚nd Rom‚nia va dob‚ndi, probabil, statutul de membru asociat al AUEO.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Am Óncheiat aceast„ secven˛„ dedicat„ declara˛iilor politice ∫i vom trece Ón cur‚nd la ordinea de zi. Rog cel„lalt secretar de ∫edin˛„ s„ vin„ Ón sal„, ca s„ pot Óncepe aceast„ ∫edin˛„ ∫i, de asemenea, ∫i liderii grupurilor parlamentare ar fi util s„ mai aduc„ ceva colegi Ón sal„, pentru c„ eu constat, totu∫i, c„ lipsesc grupuri parlamentare Ón integralitate.

Stima˛i colegi,

Œncep prin a v„ anun˛a c„ din totalul de 343 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 272, sunt absen˛i 71, din care particip„ la alte activit„˛i parlamentare 20.

Voi Óncepe cu informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 390/2002 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 5 iunie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru aviz — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 20 iunie 2003. Procedur„ de urgen˛„.

Propunerea legislativ„ cu privire la localurile de alimenta˛ie public„, ini˛iat„ de doi deputa˛i.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru aviz — Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru aviz — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 20 iunie 2003. Procedur„ de urgen˛„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, organizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru aviz — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 20 iunie 2003. Procedur„ de urgen˛„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea art. 27 din Legea nr. 215/23 aprilie 2001, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 204/23 aprilie 2001, ini˛iat„ de domnul deputat Ioan Miclea.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru aviz — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 30 iunie 2003.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA), pentru m„sura îŒmbun„t„˛irea sistemelor de alimentare cu ap„ potabil„, canalizare ∫i a sta˛iei de epurare din Piatra Neam˛“, jude˛ul Neam˛ — Rom‚nia, semnat la Bruxelles la 10 decembrie 2002 ∫i la Bucure∫ti la 31 martie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului — 30 iunie 2003. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, ini˛iat„ de domnul deputat Nicolae P„un.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru aviz — Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului — 30 iunie 2003.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69 din 29 august 2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate, ini˛iat„ de domnul Nicolae P„un.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru aviz — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor.

Termenul de depunere a raportului — 30 iunie 2003.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. XIII din Legea nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, ini˛iat„ de 3 deputa˛i.

Cu aceast„ propunere legislativ„ a fost sesizat„, Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Termenul de depunere a raportului — 20 iunie 2003. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale. V„ rog s„ privi˛i raportul, care este foarte voluminos.

La pozi˛ia 1 avem dou„ alineate care au fost adoptate Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

La alin. 3, deci ultimul alineat, este textul Senatului Ón unanimitate.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat.

Pozi˛ia 2 e textul Camerei. Adoptat.

Pozi˛ia 3. Este textul Camerei. Adoptat.

Pozi˛ia 4. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 5. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 6. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 7. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 8. Textul Camerei. Adoptat. La pozi˛ia 9 avem textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 10. Avem tot textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 11 este textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 12 este textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 13. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 14. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 15. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 16. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 17 este textul Senatului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat ∫i acest text.

Pozi˛ia 18. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 19. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 20. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 21. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 22. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 23. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 24. Textul Camerei. Adoptat.

Pozi˛ia 25, referitor la art. 74, s-a adoptat varianta Senatului.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. S-a adoptat aceast„ variant„. Pozi˛ia 26 este textul Camerei. Adoptat.

Pozi˛ia 27. Avem la alin. 1 un text comun al comisiei de mediere.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. La alin. 2 avem textul Camerei. Adoptat. Alin. 3. Textul Camerei. Adoptat.

Celelalte, de asemenea, la aceast„ pozi˛ie sunt texte ale Camerei — adoptate.

La pozi˛ia 28, v„ rog s„ privi˛i, este vorba de art. 86[2] alin. 5 ∫i alin. 8.

La alin. 5 avem textul comun al comisiei de mediere. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat„ aceast„ variant„. La cel„lalt alineat este textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 29, textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 30. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 31. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 32. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 33. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 34. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 35. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 36. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 37. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 38. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 39. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 40. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 41. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 42. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 43. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 44. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 45. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 46. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 47. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 48. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 49. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 50. Textul Camerei la alin. 1. Adoptat. La alin. 2 avem un text comun al comisiei de mediere. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Avem la alineatul urm„tor pozi˛ia Camerei. Adoptat. ™i cel„lalt adoptat. ™i urm„torul alineat, tot pozi˛ia Camerei. Adoptat.

La penultimul alineat este un text comun al comisiei de mediere.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Ultimul alineat, textul Camerei, adoptat. Pozi˛ia 51 avem un text comun la lit. h) art. 148 alin. 1. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Unanimitate.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003

|Pozi˛ia 52. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 107. Textul Camerei. Adoptat.| |---|---| |Pozi˛ia 53 Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 108. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 54. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 109. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 55. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 110. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 56. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 111. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 57. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 112. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 58. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 113. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 59. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 114. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 60. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 115. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 61. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 116. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 62. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 117. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 63. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 118. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 64. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 119. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 65. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 120. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 66. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 121. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 67. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 122. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 68. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 123. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 69. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 124. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 70. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 125. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 71. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 126. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 72. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 127. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 73. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 128. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 74. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 129. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 75. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 130. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 76. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 131. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 77. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 132. Art. 404 alin. 1, text comun.| |Pozi˛ia 78. Textul Camerei. Adoptat.|Cine este pentru? V„ mul˛umesc.| |Pozi˛ia 79. Textul Camerei. Adoptat.|Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.| |Pozi˛ia 80. Textul Camerei. Adoptat.|Ab˛ineri? Nu sunt.| |Pozi˛ia 81. Textul Camerei. Adoptat.|Adoptat.| |Pozi˛ia 82. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 133. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 83. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 134. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 84. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 135. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 85. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 136. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 86. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 137. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 87. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 138. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 88. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 139. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 89. Textul Camerei. Adoptat.|Pozi˛ia 140. Textul Camerei. Adoptat.| |Pozi˛ia 90. Avem texte comune, formulate de comisia|Pozi˛ia 141. Textul Camerei. Adoptat.| |de mediere.|Pozi˛ia 142. Textul Camerei. Adoptat.| |Cine este pentru? V„ mul˛umesc.|Pozi˛ia 143. Textul Camerei. Adoptat.| |Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.|Pozi˛ia 144. Textul Camerei. Adoptat.|

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

La pozi˛ia 145 este un text comun formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 146. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 147. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 148. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 149. Textul Camerei. Adoptat. La pozi˛ia 150 avem alin. 1, text al Camerei. Adoptat. Al doilea alineat, textul Camerei. Adoptat. Al treilea alineat, textul Camerei, adoptat. La al patrulea alineat avem un text comun. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 91. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 92. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 93. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 94. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 95. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 96. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 97. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 98. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 99. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 100. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 101. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 102. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 103. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 104. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 105. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 106. Textul Camerei. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/27.VI.2003 Urm„torul alineat, un text al Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 151. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 152. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 153. Textul Camerei. Adoptat. Pozi˛ia 154. Textul Camerei. Adoptat.

La pozi˛ia 155 avem un text comun, formulat de comisia de mediere.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs Óntregul raport al comisiei de mediere. Va fi supus votului Ón ∫edin˛a de vot final.

## Stima˛i colegi,

Lu„m Ón dezbatere raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prev„zute de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989.

Lucr„m direct pe raportul de mediere.

Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Adoptat textul Senatului. De fapt este un singur articol.

Da, cine este pentru textul Senatului? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Œn continuare, v„ supun dezbaterii raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Lucr„m pe raportul comisiei de mediere.

V„ rog, domnule profesor.

Vreau s„ fac trei preciz„ri. Deci:

1. Din gre∫eal„ s-a trecut, ∫edin˛a nu a fost condus„ de domnul Andea, din partea Camerei, ci de subsemnatul.

2. Apar aici variantele Senatului. De fapt, sunt variantele Camerei Deputa˛ilor, Óns„ s-au Ónlocuit toate articolele Ón care era scris cercet„tor ∫tiin˛ific principal I, II ∫i III, s-a trecut conform noului Cod european: CS1, CS2, CS3..., adic„ cercet„tor ∫tiin˛ific I, II ∫i III. Deci, de fapt, sunt variantele noastre.