Ioan Sonea

Declara˛ie intitulat„ îRom‚nia la... ˛ar„“

Œn a∫teptarea Zilelor Rebreanu, r„sfoiam o biografie a scriitorului, de la a c„rui na∫tere se Ómplinesc Ón cur‚nd, la 27 noiembrie, 118 ani (n„scut Ón 1885, mort Ón 1944) ∫i reciteam discursul de primire Ón r‚ndul înemuritorilor“ academicieni, al„turi de ceilal˛i n„s„udeni, îLaud„ ˛„ranului rom‚n“.

M„ Óntrebam cum a evoluat via˛a acestui lucr„tor urm„rit de îblestemul p„m‚ntului“. Ast„zi, aproape 10 milioane de suflete constituie popula˛ia rural„ a Rom‚niei, ∫i mare parte dintre ace∫tia reprezint„ o grav„ problem„ social„, a c„rei rezolvare dep„∫e∫te Ón dificultate problema pensionarilor ∫i a ∫omerilor. Situa˛ia se datoreaz„ lipsei unei politici coerente pentru agricultur„ ∫i pentru locuitorii satelor. fi„ranii au fost Óntr-un r„zboi continuu, Óncep‚nd din 1990. Superficialitatea studiat„ a legilor de retrocedare, cre∫terea inten˛ionat„ ∫i nejustificat„ a pre˛urilor la utilajele agricole ∫i combustibili, indiferen˛a conduc„torilor fa˛„ de rezultatul muncii ˛„ranului prin sus˛inerea importurilor ∫i lipsa unei minime protec˛ii a produselor agricole rom‚ne∫ti, reducerea dramatic„ a num„rului de animale, subven˛ionarea formal„ ∫i mai degrab„ propagandistic„ Ón raport cu alte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 state vecine etc. au fost componente ale r„zboiului dus de chiar ministerele agriculturii ∫i de guvernele de dup„ 1990.

La toate relele omene∫ti s-au mai ad„ugat ∫i urgiile naturii. ™i c‚nd natura a oferit ˛„ranilor condi˛ii climatice generoase, adversari au devenit c„ut„torii de comori, adic„ acei care, f„r„ munc„, doreau ob˛inerea de profituri. Dezvoltarea serviciilor Ón mediul rural este strict dependent„ de completarea ∫i modernizarea infrastructurii, domeniu vital pentru opera˛iunile comerciale, c‚t ∫i Ón cel al atractivit„˛ii investitorilor str„ini pentru noi obiective economice.

Obiectivul principal pare a fi absorb˛ia uria∫ului excedent de for˛„ de munc„ de la sate. Dar de ce se vorbe∫te de acest excedent, din moment ce suprafe˛e uria∫e r„m‚n nelucrate sau sunt exploatate sub poten˛ial? Toate piedicile puse Ón calea activit„˛ii ˛„ranului au fost bine regizate ∫i puse Ón practic„, exact cu scopul de a determina renun˛area la p„m‚nt, Ón ultim„ instan˛„, pentru ca acesta s„ fie apoi acumulat la pre˛uri minime de viitorii latifundiari, care vor ajunge la reintroducerea ∫erbiei sau a proletariatului agricol, cu aceea∫i soart„ ca ∫i cel muncitoresc.

Deocamdat„ se vorbe∫te despre dezvoltarea activit„˛ilor neagricole Ón mediul rural, tocmai pentru ca soarta popula˛iei de la sate s„ depind„ de mila demagogic„ a guvernului, de forma îmilionul si pogonul“, de comasarea, la ordin, a terenurilor agricole Ón asocia˛ii gen Óntov„r„∫ire, de fondurile SAPARD. Indiscutabil, via˛a la ˛ar„ depinde de urbanizarea satelor, prin intrarea acestora Ón sfera produc˛iei de servicii ∫i industrie mic„. Acest fapt nu se va produce prin simple promisiuni Ón campania electoral„, ci prin declan∫area unui program politic s„n„tos ∫i ambi˛ios, care trebuie s„ cuprind„ elemente ca: facilit„˛i fiscale, facilit„˛i majore pentru investitori, reabilitarea Ónv„˛„m‚ntului la sate, reducerea dependen˛ei fa˛„ de cercurile politice jude˛ene, de baronii locali, redistribuirea aloca˛iilor bugetare pentru agricultur„, din sfera consumului Ón sfera dezvolt„rii, dar nu trebuie s„ determine fuga de p„m‚nt, ci dep„∫irea etapei agriculturii de subzisten˛„. Acesta va fi semnalul ie∫irii ˛„rii din marasmul economic al tranzi˛iei. Este clar c„ rezolvarea agriculturii, a problemei rurale poate ajuta la rezolvarea situa˛iei altor ramuri ale economiei rom‚ne∫ti aflate Ón colaps ∫i, implicit, la cea a asista˛ilor sociali.