Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a, o zi bun„ la toat„ lumea! Œncepem secven˛a declara˛iilor. Mai avem pu˛in ∫i atingem suta la Ónscrieri pentru declara˛ii!

Domnul Alexandru-Octavi St„nescu a depus la secretariat.

Domnul Pavel T‚rpescu. ™i va urma domnul Dan Bruda∫cu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCre∫terea economic„ ∫i nivelul de trai“.

Permite˛i-mi s„ abordez, Ón interven˛ia mea, c‚teva aspecte ale politicii sociale promovate de Guvernul Adrian N„stase ca urmare a cre∫terii economice.

Œnc„ de la Ónceputul mandatului s„u, Executivul a considerat c„ revenirea la cre∫terea economic„ durabil„ constituie singura cale prin care Rom‚nia poate deveni prosper„ din punct de vedere economic ∫i social, capabil„ s„ se integreze eficient Ón structurile europene ∫i euroatlantice. La preluarea mandatului, economia rom‚neasc„ se afla Óntr-o criz„ care a afectat nu numai bazele dezvolt„rii economice, ci ∫i, ceea ce a fost mai grav, nivelul de trai al popula˛iei. Bilan˛ul primilor doi ani ∫i jum„tate de guvernare demonstreaz„ c„ printr-un program realist, dar ∫i prin preocuparea ferm„ de punere Ón aplicare a acestuia, se pot atinge obiectivele de dezvoltare ∫i Ómbun„t„˛ire a nivelului de trai.

îDe la democra˛ie original„ la economie nefunc˛ional„ de pia˛„, dar original„“

Œn 1995, reprezentantul firmei IKEA, o corpora˛ie suedez„ de talie mondial„ din domeniul mobilei, îf„cea cuno∫tin˛„“ cu pumnii ∫i picioarele sindicali∫tilor unei fabrici din Codlea. Pe atunci, dictonul îNu ne vindem ˛ara!“, lansat prin 1990 de comuni∫tii îdemocratiza˛i“ ai P.D.S.R.-ului, era politic„ de stat. Ca urmare, IKEA este ast„zi prezent„ Ón toate ˛„rile foste comuniste, inclusiv la Moscova, mai pu˛in Ón Rom‚nia.

A urmat, Ón perioada 1999—2001, cel mai mediatizat conflict Óntre un investitor str„in ∫i un sindicat din Rom‚nia, conflictul de la îTepro“ Ia∫i, care s-a Óncheiat cu izgonirea firmei cehe îZelezarny Veseli“ ∫i anularea privatiz„rii Óntreprinderii.

Œn 2001 izbucnea conflictul de la Combinatul Siderurgic Re∫i˛a, Óntre — cine altcineva!? — sindicatul de acolo ∫i patronul american, Societatea îNoble Ventures Inc.“. Atunci, premierul Adrian N„stase Ói

avertiza pe sindicali∫ti c„, Ón nici un caz, combinatul nu va reveni Ón proprietatea statului.

Ast„zi, combinatul se afl„ din nou Ón portofoliul A.P.A.P.S., urm‚nd a fi scos din nou la privatizare, Ón vreme ce americanii de la îNoble Ventures Inc.“ au ajuns s„ se pl‚ng„ Ón Congresul american despre corup˛ia mediului de afaceri din Rom‚nia, ∫i Ón instan˛„, unde cer nu mai pu˛in de 353 milioane de dolari americani ca desp„gubiri statului rom‚n, acuz‚ndu-l c„ a Ónc„lcat Tratatul bilateral dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite cu privire la garantarea reciproc„ a investi˛iilor.

Œn sf‚r∫it, s„pt„m‚na trecut„, un nou scandal a ˛inut prima pagin„ a ziarelor, ∫i anume revolta violent„ a sindicali∫tilor de la îRepublica“ Ómpotriva patronilor ru∫i. Anun˛at„ Ón momentul semn„rii contractului de privatizare ca o preluare solid„ ∫i de succes de c„tre un consor˛iu de firme importante ruse∫ti, iat„ c„ ast„zi sindicali∫tii de la îRepublica“ au for˛at Guvernul, prin A.P.A.P.S., s„ rena˛ionalizeze îRepublica“. M„ Óntreb ce societate mai urmeaz„, poate îRoman“ Bra∫ov?

Morala acestei pove∫ti este c„ Rom‚nia este Ónc„ foarte departe de a Óndeplini criteriul unei economii de pia˛„ func˛ionale. Ne place sau nu ne place, trebuie s„ recunoa∫tem c„ ast„zi Rom‚nia este mai degrab„ un rai al sindicali∫tilor, ai c„ror reprezentan˛i de frunte au fost r„spl„ti˛i de P.S.D., probabil pentru c‚∫tigarea b„t„liilor cu îNoble Ventures“ sau IKEA, cu func˛ii Ón Guvern ∫i Parlament.

Rom‚nia este ast„zi acuzat„, Óntr-o instan˛„ interna˛ional„, de nerespectare a legilor interna˛ionale Ón materie de comer˛ ∫i de tratament incorect acordat investitorilor str„ini. Aceast„ imagine doar ∫i este de ajuns pentru a izgoni definitiv orice poten˛ial investitor serios din Rom‚nia.

Aceasta este, din p„cate, fa˛a economiei de pia˛„ îfunc˛ionale“ pe care P.S.D. o arat„ Europei ∫i lumii, Ón care autorit„˛ile statului nu intervin pentru ap„rarea propriet„˛ii private ∫i, Ón destule cazuri, chiar a integrit„˛ii corporale a proprietarilor, f„c‚nd sluj Ón fa˛a sindicatelor, cu care au tot felul de pacte politice care slujesc interesele liderilor sindicali ∫i Ón nici un caz nu ap„r„ interesele oamenilor muncii.

Sindicatele din Rom‚nia, spre deosebire de patronate, au p„truns puternic Ón Guvernul N„stase ∫i Ón majoritatea parlamentar„, destabiliz‚nd complet trilaterala Guvern — sindicate — patronate, Ón defavoarea patronatelor.

Cu o justi˛ie corupt„, greoaie ∫i aservit„ puterii, cu sindicatele al„turi, este evident c„ Guvernul N„stase nu va lua m„suri pentru un mediu normal ∫i corect de afaceri, pentru aplicarea corect„ a legilor ∫i a tratatelor interna˛ionale la care Rom‚nia este parte, pentru ap„rarea propriet„˛ii private ast„zi garantat„ ∫i de Constitu˛ie. ™i m„ Óntreb Ónc„ o dat„: ce fel de economie de pia˛„ func˛ional„ este aceea Ón care sindicatele fac legea? Cum Ó∫i Ónchipuie acest Guvern, care se pretinde social-democrat de tip european, c„ vor veni investitori str„ini serio∫i Ón Rom‚nia, pentru ca sindicatele rom‚ne∫ti s„ le toace nervii ∫i banii? C‚nd se va sesiza Ministerul de Interne atunci c‚nd investitorii str„ini sunt b„tu˛i, violenta˛i, sechestra˛i sau amenin˛a˛i? Sunt curios ce m„suri va lua contra celor care l-au lipsit de libertate pe administratorul rus de la îRepublica“?

Aceast„ variant„ îsurogat“ de economie de pia˛„ func˛ional„, cu care se m‚ndre∫te P.S.D., este de tot pl‚nsul. De la îdemocra˛ia original„“ a domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 pre∫edinte Iliescu, din anii ’90, pe care P.S.D. se str„duie ∫i ast„zi, din greu, s„ o aplice, am ajuns la o economie nefunc˛ional„ de pia˛„, Óns„ la fel de original„, marca P.S.D. Chiar presupun‚nd c„ Ón Raportul de ˛ar„ pe 2003 s-ar fi spus, fie ∫i voalat, c„ am avea o economie de pia˛„ func˛ional„, sunt convins c„ ar fi fost mai onorant ca Guvernul P.S.D., privind realitatea cu curaj, s„ nu recunoasc„ acest statut ∫i s„ arate c„ mai sunt multe de f„cut p‚n„ a ajunge acolo. Œns„ onoarea nu este ceva cunoscut actualilor guvernan˛i.

Timp de trei ani, Partidul Na˛ional Liberal a atras aten˛ia, de nenum„rate ori, asupra politiz„rii ∫i, Ón ultimul timp, a pesediz„rii f„r„ precedent a majorit„˛ii palierelor societ„˛ii rom‚ne∫ti. Sectorul sindical a cunoscut poate cea mai negativ„ transformare, prin afilierea direct„ a unor reprezentan˛i la politica guvernamental„.

Un exemplu Ón acest sens este Acordul de colaborare Óntre C.N.S.L.R. îFr„˛ia“ cu P.S.D. ∫i Pactul pentru stabilitate social„ Ón 2004. De altfel, putem spune c„, de o manier„ cel pu˛in Óndoielnic„, cele dou„ p„r˛i semnatare ∫i-au atins fiecare scopul: P.S.D.-ul Óncearc„ s„ Ó∫i cumpere lini∫tea preelectoral„, iar reprezentan˛ii C.N.S.L.R. s„-∫i asigure eventualele pozi˛ii politice, mai puternice, pentru viitoare negocieri.

Reac˛ia negativ„ a Confedera˛iei Na˛ionale Sindicale — Cartel Alfa la acordul C.N.S.L.R. îFr„˛ia“ — P.S.D. este demn„ de luat Ón seam„, dar, din p„cate, ea vine s„ demonstreze, cu o mare Ónt‚rziere, adev„rul manipul„rii.

Da, stima˛i cet„˛eni, membri ai Cartel Alfa, protocolul C.N.S.L.R. îFr„˛ia“ — P.S.D. este un afront la democra˛ia real„, la responsabilitatea unei reprezent„ri neutre ∫i benefice tuturor sindicali∫tilor din Rom‚nia, iar acest lucru nu s-ar fi Ónt‚mplat f„r„ ascensiunea, deloc dezinteresat„, a at‚tor lideri sindicali, membri P.S.D., Ón ierarhia de partid.

Œngrijor„tor este Óns„ faptul c„ C.N.S.L.R. îFr„˛ia“ a ales, Ón mod voluntar, abdicarea de la principiile tradi˛ionale sindicale care presupun ap„rarea ∫i promovarea intereselor lucr„torilor. Œn schimb, accept‚ndu-se politizarea mi∫c„rii sindicale, interesele au devenit obiect de troc politic cu puterea. Iat„ cum se submineaz„ din interior solidaritatea mi∫c„rii sindicale, care ar putea deveni cu adev„rat un partener de dialog social.

Cum se poate explica contradic˛ia Óntre cei doi semnatari ai acordului de colaborare Ón ceea ce prive∫te stabilirea salariului minim pe economie? Œn timp ce liderii C.N.S.L.R. sus˛in majorarea salariului minim la 150 de euro, probabil pentru a justifica Ón fa˛a propriilor membri trocul politic, Guvernul asigur„ un salariu minim mult mai mic chiar ∫i dec‚t cel actual, de numai 70 de euro!

îNevoia de consens na˛ional“

Sunt de actualitate (∫i cu siguran˛„ vor mai dura Ónc„) disputele politice Ón jurul datelor de desf„∫urare a alegerilor din anul 2004.

Partidele care Ó∫i doresc puterea, mai ales Alian˛a P.N.L.—P.D., dar nici P.R.M. nu face excep˛ie, au Ómpins p‚n„ la limite de bruiaj strident, sup„r„tor, atacurile politice la adresa partidului de guvern„m‚nt, ca Ón campania electoral„ demn„ de pana lui Caragiale!

Sigur, Ón orice democra˛ie, alternan˛a la guvernare le d„ acestor partide nu doar dreptul, ci ∫i speran˛a la victorie Ón alegeri, dar la noi aceast„ speran˛„ a devenit o cr‚ncen„ obsesie, care Óntunec„ adesea judec„˛i elementare.

Se urm„re∫te cu pumnii Óncle∫ta˛i Ónsemnarea cu bil„ neagr„ a oric„rui gest ∫i ac˛iune a actualei puteri, scopul fiind nu posibile corec˛ii ∫i g„sirea de alternative mai bune, ci, evident, sporirea propriei imagini a opozi˛iei.

Apelez, Ón sus˛inerea acestei afirma˛ii, la c‚teva recente îÓnt‚mpl„ri“ Ón politica noastr„ intern„.

C‚nd s-a b„gat de seam„ c„ Referendumul pentru noua Constitu˛ie ar putea fi un c‚∫tig pentru imaginea P.S.D., opozi˛ia, de∫i coautoare a multor modific„ri validate de referendum, a trecut la un atac demolator. Absurd, s-ar fi bucurat dac„ oamenii ˛„rii n-ar fi validat acest act fundamental! Jenant ∫i meschin! Cu scuze pentru compara˛ie... s„ moar„ capra P.S.D.-ului!

A urmat, la mic„ distan˛„, Raportul de ˛ar„ pe acest an al Comisiei Europene, un nou prilej de a acuza, a murd„ri, a minimaliza contribu˛ia actualei puteri.

Tot opozi˛ia conduce tirul aproape cu pietre spre bugetul ˛„rii din 2004, c„ ar fi un buget electoral, uit‚nd c„ el este parte a Programului de guvernare socialdemocrat, aprobat de Parlament la Ónvestirea Guvernului.

Mai mult, reprezentantul P.D. al grupului parlamentar declar„ (jenant!) c„ îRom‚nia este o societate de Óntre˛inu˛i“, referitor la cei 10,8% din P.I.B. aloca˛i protec˛iei sociale. Judeca˛i dumneavoastr„ dac„ socialdemocra˛ia Ónseamn„ aceast„ insult„ adresat„ celor Ón dificultate sau o alunecare spre remorca liberal„?

Œn acest moment, miza integr„rii Ón Uniunea European„ a devenit pentru P.S.D. un pariu ∫i o provocare pe care noi, social-democra˛ii, nu avem voie, Ón numele ˛„rii Óntregi, s„ o rat„m. Acest fapt am vrea s„ v„ fie dumneavoastr„, tuturor cet„˛enilor, c‚t mai clar.

Dup„ 9 luni de la inaugurarea, la Senatul Rom‚niei, a Expozi˛iei de autografe celebre — Colec˛ia Corneliu Vadim Tudor, probabil c„ a venit ∫i momentul unei scurte retrospective de ordin statistic. Periplul prin ˛ar„, realizat Ón perioada februarie — noiembrie 2003, a inclus 37 de localit„˛i importante (municipiul Bucure∫ti ∫i 36 de municipii-re∫edin˛„ de jude˛), fiecare dintre acestea g„zduind expozi˛ia timp de o s„pt„m‚n„ (singura excep˛ie: Cluj-Napoca, unde ac˛iunea s-a extins pe durata a dou„ s„pt„m‚ni, Ón perioada s„rb„torilor de Pa∫ti). Dup„ estim„rile noastre, peste 150.000 de vizitatori au îcercetat“ exponatele, iar alte 8—9 milioane de persoane au luat cuno∫tin˛„ despre con˛inutul ∫i importan˛a colec˛iei Ón urma reportajelor radio-tv ∫i a articolelor ap„rute Ón presa local„. Mass-media a dovedit o receptivitate ie∫it„ din comun, contribuind, printr-o reflectare obiectiv„ (Ón mai multe r‚nduri chiar elogioas„!), la reu∫ita populariz„rii acestui eveniment cultural de excep˛ie.

La vernisajele organizate Ón ˛ar„ au participat, al„turi de parlamentarii, consilierii, membrii ∫i simpatizan˛ii P.R.M., ∫i o serie de notabilit„˛i locale de alte orient„ri politice: prefec˛i, subprefec˛i, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i de consilii jude˛ene, parlamentari, primari ∫i consilieri

apar˛in‚nd altor partide. Nu au lipsit nici personalit„˛ile de marc„ ale ora∫elor respective: academicieni, profesori universitari, conduc„tori de institu˛ii culturale, al˛i intelectuali de elit„.

La trei vernisaje (cele de la Bucure∫ti, Craiova ∫i Constan˛a), prezentarea expozi˛iei a fost f„cut„ chiar de domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, la altele zece, de vicepre∫edintele Senatului, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, iar Ón celelalte 22 de ora∫e, de subsemnatul ∫i de revolu˛ionarul Nica Leon, consilierul pre∫edintelui P.R.M.

Din punct de vedere logistic ∫i organizatoric, am primit sprijinul colegilor no∫tri de partid din filialele care au g„zduit, succesiv, Expozi˛ia de autografe celebre.

De remarcat faptul c„ num„rul pieselor a crescut permanent ∫i constant, Ón fiecare s„pt„m‚n„: au fost ini˛ial doar 82, ajung‚nd, Ón prezent, la 213. Aceasta a determinat ∫i o modificare continu„, din punct de vedere cronologic ∫i tematic, a sistemului de expunere (care ini˛ial presupunea numai 10 vitrine, iar acum necesit„ peste 20 de vitrine ∫i 10 panouri), Ón conformitate cu recomand„rile domnului pre∫edinte. Cea mai veche pies„ dateaz„ din 1558 — o c„rticic„ Ón edi˛ie bilingv„, francez„ ∫i latin„, cuprinz‚nd Psalmii regelui David ∫i Proverbele regelui Solomon, iar cea mai nou„ este din zilele noastre — o scrisoare de mul˛umire adresat„ domnului senator Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, de c„tre secretarul general al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, Kofi Annan.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sistemul de termoficare al municipiului Bucure∫ti a fost g‚ndit pentru a acoperi suprafe˛e mari, Ón care erau Ónghesuite blocuri de locuin˛e cu mii de apartamente, conductele prin care agentul termic primar era adus de la centrale la punctele termice de distribu˛ie, Óntinz‚ndu-se pe zeci de kilometri.

Realizate cu economii drastice, conductele de transport ale agentului termic nu au beneficiat de o proiectare corespunz„toare normelor tehnologice contemporane — tunel de vizitare, izola˛ii termice — ∫i nici de o Óntre˛inere care s„ duc„ la pierderi minime de c„ldur„ pe traseu.

Rezultatul a fost c„, dup„ 10—15 ani de exploatare, pierderile de c„ldur„ Ón sistemul de transport al agentului termic s„ ating„ cote de zeci de procente din cantitatea de c„ldur„ transportat„, ceea ce face ca sistemul s„ devin„ neeconomic.

Criza acut„ din sistemul de termoficare din Capitala ˛„rii a Ónceput s„ fie perceput„ de popula˛ie cu mult Ónainte de 1989, lipsa inuman„ de c„ldur„ din apartamente era datorat„ nu numai livr„rii de agent termic la temperaturi sub limitele normale, dar ∫i pierderilor pe traseul conductelor de distribu˛ie. Mai mult, sistemul era proiectat cu alimentare pe vertical„ a apartamentelor din blocuri, ∫i nu pe scar„, contorizarea cantit„˛ii de c„ldur„ a agentului termic ∫i a apei calde menajere pun‚nd probleme de modificare major„ a re˛elelor de distribu˛ie la nivelul subsolului ∫i al fiec„rui etaj.

Este adev„rat c„ statul socialist subven˛iona cu larghe˛e multe activit„˛i cu pierderi economice, deci nici termoficarea nu f„cea excep˛ie.

Era normal ca, dup„ 1989, sistemul de termoficare s„ fie contestat ∫i reevaluat dup„ modelul practicat Ón ˛„rile vest-europene, cu trecerea pe centrale de cvartal sau de bloc, cu men˛iunea p„str„rii termofic„rii doar Ón zonele Ónvecinate cu centrale electrice echipate cu turbine cu abur, unde procesul tehnologic cere un transfer termic de acest tip.

Totodat„, Ón noile condi˛ii, trebuia clarificat„ contribu˛ia statului la suportarea pierderilor pe traseele de distribu˛ie p‚n„ la consumator ∫i problemele legate de investi˛iile necesare introducerii contoriz„rii consumului de c„ldur„ ∫i de ap„ cald„ menajer„.

Un studiu realizat de Consodata Marketing Intelligence (Germania) situeaz„ Rom‚nia pe ultimul loc Ón Europa Ón privin˛a indicelui puterii de cump„rare (16), care este de aproape ∫ase ori mai mic dec‚t media european„ a indicelui (100) ∫i de peste 12 ori mai mic dec‚t cel din Elve˛ia. Studiul arat„ c„ locuitorii din nord-estul ˛„rii sunt cu 86% mai s„raci comparativ cu europenii cu standardul mediu de via˛„. Œn aceast„ zon„ a ˛„rii se Ónregistreaz„ cei mai mul˛i ∫omeri ∫i persoane f„r„ ocupa˛ie.

Conform datelor acestui studiu, salariul mediu, de 1,51 euro, primit de un angajat Ón Rom‚nia pentru o or„ de lucru, este de 15 ori mai mic dec‚t media consemnat„ Ón statele din Uniunea European„, de 22,7 euro.

Potrivit celor de la Bruxelles, costul orei de munc„ varia Ón Uniunea European„, Ón anul 2000, de la 8,15 euro, Ón Portugalia, la 28,56 euro, Ón Suedia.

Bulgarii iau mai pu˛in ca noi pe ora de lucru — doar 1,31 euro, dar ne dep„∫esc cu un punct la indicele privind puterea de cump„rare.

Prin puterea de cump„rare se Ón˛eleg mijloacele b„ne∫ti care stau la dispozi˛ia unei persoane, iar calculul puterii de cump„rare se face lu‚nd Ón considerare datele statistice existente la nivelul ter˛ilor privind veniturile ∫i consumul Ónregistrat Ón fiecare ˛ar„ Ón parte.

Dintre ˛„rile candidate la U.E., cel mai ridicat indice al puterii de cump„rare se Ónregistreaz„ Ón Slovenia (74), unde, conform îEurostat“, salariile se apropie cel mai mult de cele din Uniunea European„ (slovenii primesc 8,98 euro/or„ de munc„). Dup„ Slovenia se situeaz„ Cehia, cu 56 indice al puterii de cump„rare, Ungaria, 36, Polonia ∫i Estonia, ambele cu indice 36.

Dac„ punem Ón balan˛„ momentul 1 ianuarie 1990 ∫i 1 ianuarie 2004, prezentul nu ne face deloc cinste. Dup„ 14 ani de construire a capitalismului, puterea de cump„rare a rom‚nului este la p„m‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Œn momentul pr„bu∫irii comunismului, aveam un salariu mediu de 3.000 de lei, din care puteam cump„ra cam 1.500 franzele de 2,20 lei. Œn zilele noastre, Óns„, avem un salariu mediu de 4.250.000 lei, din care putem cump„ra doar vreo 800 de p‚ini.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dezbaterile ∫i discu˛iile din ultima perioad„ cu privire la organizarea ∫i stabilirea datei alegerilor locale, parlamentare ∫i preziden˛iale au generat o stare de spirit agresiv„ Ón zona opozi˛iei, care nu Ón˛elege nici acum c„ legile ∫i Constitu˛ia Rom‚niei trebuie respectate.

Ce-i sperie cel mai mult pe domnii din opozi˛ie? Data ∫i perioada de desf„∫urare a campaniei electorale. Partidul Democrat a sus˛inut c„ sunt de preferat 45 de zile, Ón loc de 30, deoarece îpartidele din opozi˛ie nu au la dispozi˛ie infrastructura local„ a partidului de guvern„m‚nt“.

Curios este c„ partidele de opozi˛ie (m„ refer, aici, Ón special la liberali ∫i democra˛i) descoper„ c„ nu au resurse interne reale doar Ón apropierea alegerilor. Mai r„m‚ne s„ recunoasc„ c„ nu de˛in nici personalit„˛i politice credibile, care s„ poat„ prelua responsabilitatea form„rii unui Guvern. A∫a c„ P.S.D.-ul ar trebui s„-i mai a∫tepte Ónc„ pu˛in, pentru c„ ei se afl„ Ónc„ Ón plin„ campanie de v‚n„toare a poten˛ialilor mini∫tri.

Œn ciuda atacurilor ∫i a criticilor virulente la adresa noastr„ ca partid de guvern„m‚nt, P.D. ∫i P.N.L., luate ca entit„˛i separate, nu pot juca un rol important Ón via˛a politic„ a Rom‚niei. Iar asumarea de c„tre aceste partide a unei curse electorale individuale s-ar solda cu un adev„rat e∫ec. Le place sau nu, dar nici Alian˛a P.N.L.—P.D. nu este at‚t de solid„, a∫a cum ∫i-ar fi dorit liderii celor dou„ partide. De∫i sunt plini de entuziasm atunci c‚nd e vorba de demontarea ini˛iativelor noastre, entuziasmul este Ónlocuit de disperare atunci c‚nd e vorba de apropierea alegerilor. ™i asta deoarece domnii din opozi˛ie Ó∫i dau seama din ce Ón ce mai bine c„ g„l„gia nu poate ˛ine locul faptelor, la fel cum b„tutul cu pumnul Ón piept nu ˛ine de foame, ∫i nici de sete.

Toat„ aceast„ zarv„ legat„ de data alegerilor nu e altceva dec‚t un nou foc de paie al opozi˛iei, care Óncearc„ s„ fac„ din nisip bici, cu speran˛a c„ acest bici o s„ mai ∫i pocneasc„!

Slab„ n„dejde! De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere... S„-i l„s„m deci Ón pace pe stima˛ii no∫tri creatori de zgomote, cu speran˛a c„, o dat„ ∫i o dat„, vor ajunge, totu∫i, la mintea de pe urm„ a rom‚nului!

## îIndiferen˛a ca un bumerang“ Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem aproape zilnic martorii unor Ónt‚mpl„ri neverosimile, Ón care violen˛a Ón r‚ndul tinerilor sau asupra lor se manifest„ cu o nepermis„ Óng„duin˛„. Stai ∫i te Óntrebi, cum este posibil ca un elev de gimnaziu s„ fie agresat fizic, Ón plin„ zi, de un alt elev, ceva mai Ón v‚rst„? Cum este posibil ca un t‚n„r s„ m‚nuiasc„ cu mare dexteritate un corp ascu˛it ∫i s„-∫i Ónjunghie, cu s‚nge rece, prietenul? Num„rul tot mai mare de asemenea fapte ar trebui obligatoriu s„ dea de g‚ndit nu numai institu˛iilor direct r„spunz„toare de destinul tinerilor, c‚t mai ales opiniei publice, nou„, tuturor.

Din nefericire, una din bolile lungi ale tranzi˛iei noastre este indiferen˛a. Ne este indiferent c‚nd unui semen de-al nostru — o cuno∫tin˛„, un vecin, un coleg — i se face o nedreptate. Trat„m faptul respectiv cu Óng„duin˛„, ca ∫i c‚nd nu ne-ar privi ∫i pe noi.

Indiferen˛a a devenit aproape maladiv„, ∫i ea Ói afecteaz„ nu numai pe cei la∫i, ci ∫i pe oamenii curajo∫i. Ace∫tia din urm„, v„z‚nd c„ nim„nui nu-i pas„, nu mai au nici ei putere de reac˛ie sau intr„ Ón conul indiferen˛ei. Nimeni nu vrea s„ mai aib„ complica˛ii, pentru c„, din p„cate, atunci c‚nd cineva a intervenit Óntr-o situa˛ie s-a trezit cel pu˛in admonestat, dac„ nu respins vehement... Din acel moment intervine nep„sarea, care, manifest‚ndu-se la nivelul opiniei publice, devine extrem de p„guboas„ pentru spa˛iul social.

Din nefericire, zeci de tineri sunt agresa˛i zilnic. S-a ajuns ca jandarmii s„ p„zeasc„ por˛ile liceelor, s„ patruleze pe l‚ng„ cur˛ile ∫colilor pentru a preveni fenomenele de agresivitate la adresa tinerilor. S-a ajuns ca parcurile s„ fie ∫i ele supravegheate, c„ci indivizi cu comportament ciudat nu numai c„ smulg Óntr-o fug„ nebun„ geanta de pe um„rul unor tinere, dar se dedau ∫i la periculoase scandaluri. Tocmai de aceea trebuie ac˛ionat. Violen˛a Ón spa˛iul social na∫te alt„ violen˛„. Iar lipsa de curaj a oamenilor, apatia social„ fa˛„ ∫i de un singur caz sunt, repet, nu numai p„guboase, dar pot avea efectul unui bumerang care se Óntoarce Ómpotriva fiec„ruia dintre noi, Ómpotriva chiar a copiilor no∫tri.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Peste c‚teva zile anivers„m 14 ani de libertate postcomunist„, 14 ani Ón care, din p„cate, mai exist„ persoane care ∫tirbesc prin atitudinea lor memoria celor care au murit pe baricadele din decembrie 1989.

Care este motivul pentru care ace∫tia sus˛in cu Ónver∫unare existen˛a unei lovituri de stat nu Ól cunoa∫tem, Óns„ discursul lor neag„, practic, voin˛a unui popor Óntreg, manifestarea lui, clar exprimat„, din acele zile s‚ngeroase ale lui decembrie.

™i dac„ ar fi fost, Óntr-adev„r, vorba de o lovitur„ de stat, cum se face c„ primul ora∫ liber din Rom‚nia a fost, ∫i nu f„r„ v„rsare de s‚nge, Timi∫oara? Dac„ prin argumentele utopice pe care le aduc Ón sus˛inerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 loviturii de stat aceasta era prev„zut„ pentru Ónceputul lui ianuarie 1990, putem deduce c„ Ón Rom‚nia a avut loc o lovitur„ de stat la o alt„ lovitur„ de stat!

Este absurd ∫i jignitor un astfel de ra˛ionament, Óntr-un moment Ón care, la acea vreme, nimeni nu ∫tia nimic, Ón afar„ de faptul c„ ne doream cu to˛ii libertatea, fiind excluse, Ón nebunia ∫i furia de atunci, ac˛iuni planificate de Ónl„turare a cuplului conduc„tor. Starea de nemul˛umire a na˛iunii a condus la revolu˛ia rom‚n„, un act al poporului nostru, legitimat de voin˛a general„ ∫i intrat Ón c„r˛ile de istorie, un act cu care ne m‚ndrim la nivel interna˛ional.

Important este faptul c„, Ón inimile noastre ∫i ale celor care au r„mas f„r„ cei dragi, Ón sufletele mamelor care au r„mas f„r„ copii, ale copiilor r„ma∫i f„r„ p„rin˛i sau ale r„ni˛ilor invalizi pe via˛„, Ón decembrie 1989 s-a consumat revolu˛ia rom‚n„ anticomunist„, declan∫at„ ∫i continuat„ din dorin˛a de schimbare ∫i promovat„ de o na˛iune Óntreag„, dovad„ num„rul mare de ora∫e din ˛ar„ Ón care au avut loc mi∫c„ri revolu˛ionare.

Este p„cat ca circul ∫i g„l„gia create Ón jurul acestui subiect, Ón mod suspect reiterate abia acum, s„ Óntunece memoria celor care au pl„tit cu propria via˛„ libertatea de care ne bucur„m acum, cu to˛ii.

Cert este c„ nu ne putem nega propria istorie, iar cei care fac acest lucru sunt, pur ∫i simplu, ni∫te detractori care pun Óntr-o lumin„ nefavorabil„ un fapt cunoscut ∫i demonstrat chiar la nivel interna˛ional.

Interven˛ie cu titlul îDemilitarizarea structurilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor“

Trecerea poli˛i∫tilor ∫i a personalului din aparatul central al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor din r‚ndul cadrelor militare Ón categoria func˛ionarilor publici cu statut special a reprezentat una dintre principalele preocup„ri Ón planul managementului resurselor umane ale acestei institu˛ii, expresie a concep˛iei actualei puteri executive, Óntemeiat„ pe Programul de guvernare 2001— 2004, Ón care este prev„zut un asemenea obiectiv major, necesar a fi Óndeplinit Ón contextul eforturilor globale de restructurare ∫i reform„ a administra˛iei publice Ón Rom‚nia.

Materializarea preocup„rilor Ón aceast„ materie s-a realizat Ón intervalul 2002—2003, perioad„ care a fost marcat„, din acest punct de vedere, de dou„ momente de referin˛„, respectiv adoptarea Legii nr. 360/2002 privind statutul poli˛istului, intrat„ Ón vigoare la data de 24 august 2003 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unit„˛ilor aparatului central al Ministerului de Interne ∫i a structurilor subordonate acestuia, care a intrat Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2003, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 108/2003.

Adoptarea noului cadru normativ a fost urmat„ de un amplu proces de implementare care a fost realizat cu succes, Ón primul r‚nd sub aspectul con∫tientiz„rii rolului ∫i responsabilit„˛ilor poli˛istului, func˛ionar public cu statut special, Ón raporturile sale profesionale cu societatea civil„. Aceste noi raporturi dintre poli˛ist — func˛ionar public cu statut special — ∫i societatea civil„ au fost axate pe trei mari coordonate care au constituit fundamentul Ómbun„t„˛irii ∫i eficientiz„rii activit„˛ilor structurilor poli˛iene∫ti.

Prima dintre aceste coordonate a vizat accentuarea aspectelor privitoare la caracterul de serviciu public al

activit„˛ii poli˛iene∫ti. Astfel, poli˛istul Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón interesul ∫i Ón sprijinul persoanei/ cet„˛eanului, comunit„˛ii ∫i institu˛iilor statului, exclusiv pe baza ∫i Ón executarea legii, cu respectarea principiilor impar˛ialit„˛ii, nediscrimin„rii, propor˛ionalit„˛ii ∫i gradualit„˛ii Ón exercitarea atribu˛iilor profesionale.

Declara˛ie intitulat„ îRom‚nia la... ˛ar„“

Œn a∫teptarea Zilelor Rebreanu, r„sfoiam o biografie a scriitorului, de la a c„rui na∫tere se Ómplinesc Ón cur‚nd, la 27 noiembrie, 118 ani (n„scut Ón 1885, mort Ón 1944) ∫i reciteam discursul de primire Ón r‚ndul înemuritorilor“ academicieni, al„turi de ceilal˛i n„s„udeni, îLaud„ ˛„ranului rom‚n“.

M„ Óntrebam cum a evoluat via˛a acestui lucr„tor urm„rit de îblestemul p„m‚ntului“. Ast„zi, aproape 10 milioane de suflete constituie popula˛ia rural„ a Rom‚niei, ∫i mare parte dintre ace∫tia reprezint„ o grav„ problem„ social„, a c„rei rezolvare dep„∫e∫te Ón dificultate problema pensionarilor ∫i a ∫omerilor. Situa˛ia se datoreaz„ lipsei unei politici coerente pentru agricultur„ ∫i pentru locuitorii satelor. fi„ranii au fost Óntr-un r„zboi continuu, Óncep‚nd din 1990. Superficialitatea studiat„ a legilor de retrocedare, cre∫terea inten˛ionat„ ∫i nejustificat„ a pre˛urilor la utilajele agricole ∫i combustibili, indiferen˛a conduc„torilor fa˛„ de rezultatul muncii ˛„ranului prin sus˛inerea importurilor ∫i lipsa unei minime protec˛ii a produselor agricole rom‚ne∫ti, reducerea dramatic„ a num„rului de animale, subven˛ionarea formal„ ∫i mai degrab„ propagandistic„ Ón raport cu alte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 state vecine etc. au fost componente ale r„zboiului dus de chiar ministerele agriculturii ∫i de guvernele de dup„ 1990.

La toate relele omene∫ti s-au mai ad„ugat ∫i urgiile naturii. ™i c‚nd natura a oferit ˛„ranilor condi˛ii climatice generoase, adversari au devenit c„ut„torii de comori, adic„ acei care, f„r„ munc„, doreau ob˛inerea de profituri. Dezvoltarea serviciilor Ón mediul rural este strict dependent„ de completarea ∫i modernizarea infrastructurii, domeniu vital pentru opera˛iunile comerciale, c‚t ∫i Ón cel al atractivit„˛ii investitorilor str„ini pentru noi obiective economice.

Obiectivul principal pare a fi absorb˛ia uria∫ului excedent de for˛„ de munc„ de la sate. Dar de ce se vorbe∫te de acest excedent, din moment ce suprafe˛e uria∫e r„m‚n nelucrate sau sunt exploatate sub poten˛ial? Toate piedicile puse Ón calea activit„˛ii ˛„ranului au fost bine regizate ∫i puse Ón practic„, exact cu scopul de a determina renun˛area la p„m‚nt, Ón ultim„ instan˛„, pentru ca acesta s„ fie apoi acumulat la pre˛uri minime de viitorii latifundiari, care vor ajunge la reintroducerea ∫erbiei sau a proletariatului agricol, cu aceea∫i soart„ ca ∫i cel muncitoresc.

## **Domnul Petre Posea:**

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAlian˛a P.N.L—P.D. — D.A. = Demagogie ∫i amatorism“

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu-mi face nici m„car pl„cere s„ redactez r‚ndurile de fa˛„, dar sunt for˛at de o Ómprejurare petrecut„ cu ceva timp Ón urm„ pe meleagurile natale, iar pentru a-mi Ón˛elege pledoaria, v-a∫ ruga s„ ave˛i r„bdarea de a m„ asculta c‚teva minute.

Œn apropierea anului electoral, partidele de opozi˛ie, care mai de care, concep strategii care s„ le maximizeze ∫ansele de reu∫it„ Ón alegeri. Œn acest context, P.N.L. ∫i P.D. au realizat pe 28 septembrie 2003 o alian˛„ preelectoral„, consider‚nd c„ astfel se creeaz„ o alternativ„ la actuala guvernare. Liberalii au comandat chiar ∫i un sondaj, care s„ le arate ce poate Ónsemna posibila alian˛„ cu P.D. pe scena politic„ rom‚neasc„.

Pentru beneficiari, rezultatele sunt considerate satisf„c„toare, 27% la alegeri i-a impulsionat pe liderii celor dou„ forma˛iuni politice s„ se a∫eze la masa tratativelor.

Œn opinia cyborgilor Stolojan ∫i B„sescu, ace∫tia consider„ c„ nu exist„ o pereche mai potrivit„, ∫i am‚ndoi au c‚te ceva extraterestru Ón minte ∫i Ón trup, am‚ndoi fiind nesim˛i˛i c‚nd e vorba de educa˛ie, am‚ndoi av‚nd experien˛„ Ón ∫mecheriile politice. Mai mult, am‚ndoi sunt at‚t de previzibili — de unde ∫i certitudinea c„ sunt robo˛i — ∫i v„ asigur„m c„ ∫tim ce ar face, dac„ ar putea s„ se mai vad„ m„car o singur„ dat„ la guvernare. A doua zi ar uita complet de electorat, s-ar p‚ndi unul pe altul Ónc„ de la prima or„ a dimine˛ii ∫i ∫i-ar lua g‚tul.

™i asta fiindc„ nu sunt dec‚t ni∫te persoane r„t„cite printre oamenii politici, ni∫te poluatori care au viciat via˛a politic„ ∫i au dat societatea peste cap. La c‚te rele a f„cut B„sescu Ón Bucure∫ti, ∫i dup„ cum s-a purtat odinioar„ cu fo∫tii s„i subordona˛i din marin„, dar ∫i cu colegii din P.D., nu suntem siguri dac„ va avea m„car un loc de veci Ón capital„, ∫i e posibil ca ∫i apele s„ refuze s„-l Ónghit„.

Cel„lalt, Theodor Stolojan, reprezent‚nd aripa impus„ de eminen˛a cenu∫ie, Valeriu Stoica, Ón urma schismei ap„rute Ón s‚nul liberalilor, a c„lcat la fel de str‚mb printre oameni, ∫i nu vedem de ce nu ar avea aceea∫i soart„. Dar s„ nu anticip„m, s„-i l„s„m pe cei doi s„-∫i fac„ de cap, s„-∫i rup„ g‚tul, treaba lor, iar noi, la alegerile de anul viitor s„ le s„rb„torim insuccesul. La ce altceva po˛i s„ te a∫tep˛i de la a∫a ipochimeni?

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ Óncepem a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi a plenului Camerei Deputa˛ilor, destinat„ dezbaterii proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ anun˛ c„, din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„rile Ón plen 284, 68 sunt absen˛i, 11 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œl rog ∫i pe domnul secretar Leon„chescu s„ ne ajute la buna desf„∫urare a ∫edin˛ei. Colegii de la P.R.M., v-a∫ ruga s„-l anun˛a˛i pe domnul secretar Leon„chescu.

La punctul 12 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglement„ri privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i asigurarea fondurilor necesare Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i gazelor naturale pentru popula˛ie.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ trebuie s„ propun„ timpii de dezbatere. Nu este nimeni de la Comisia pentru munc„? V-a∫ ruga, domnule Popescu, chema˛i membrii Comisiei pentru munc„. P‚n„ atunci, s„ lu„m urm„torul proiect. Comisia pentru industrii ∫i servicii? Este Comisia juridic„!

Punctul 20 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003.

Domnule pre∫edinte Neagu, suntem Ón procedur„ de urgen˛„, propune˛i timpii de dezbatere, p‚n„ vine dosarul.

Propun 10 minute Ón total ∫i c‚te un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord, stima˛i colegi, cu aceast„ repartizare a timpilor de dezbatere? Mul˛umesc.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Stima˛i colegi, este o problem„ prealabil„, pe care o va ridica domnul pre∫edinte Neagu.

Domnule pre∫edinte Neagu, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la titulatura exact„ a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, Ón raport cu prevederile constitu˛ionale.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt de p„rere c„ ar trebui s„ modific„m, pentru a fi Ón consonan˛„ cu dispozi˛iile constitu˛ionale, a∫a cum am procedat ∫i alt„dat„, s„ spunem Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Pe tot cuprinsul...

Exact, pe tot cuprinsul, chestiune valabil„, de altfel, factor comun ∫i pentru viitoarele asemenea acte normative, pentru c„ Constitu˛ia, cum bine ∫tim, a intrat Ón vigoare, de aceea, v„ propun s„ fi˛i de acord, stima˛i colegi, pentru a fi Ón acord cu dispozi˛ia constitu˛ional„. V„ mul˛umesc.

De∫i lucrul este evident, supun, totu∫i, votului dumneavoastr„ aceast„ Ónlocuire.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Trecem, stima˛i colegi, la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei de urgen˛„. La titlul legii nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei. Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni la amendamentul 1, adoptat Ón unanimitate articolul unic, Ón formula modificat„ prin amendament.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiec˛iuni, nici amendamente, votat Ón unanimitate.

Art. 2. La alin. 1 lit. c), v„ rog s„ observa˛i amendamentul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat lit. c). Pentru celelalte dou„ litere din alin. 1, a) ∫i b), ∫i pentru alin. 2, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate toate Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 3 ∫i 4, dac„ sunt obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate, Ón formularea din ordonan˛„.

La art. 5 alin. 1 comisia nu a avut amendamente, dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 5 alin. 2, urm„ri˛i amendamentul 3. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat alin. 2.

Art. 6, urm„ri˛i amendamentul 4.

V„ rog, domnul ministru Gaspar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru_

_rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œmi spune ∫i reprezentanta Ministerului Justi˛iei, de altfel este ∫i corect, dac„ vom citi textul vom vedea c„ el, Ón mod normal, trebuia s„ figureze la amendamente respinse, ∫i nu admise. îMagistra˛ii asisten˛i, grefierii ∫i arhivarii Ón exerci˛iu vor fi trecu˛i, potrivit op˛iunilor personale, la instan˛ele judec„tore∫ti prev„zute la art. 2, pe baza dosarelor profesionale Ónaintate acestora de c„tre Curtea de Conturi, Ón termen de 10 zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e. Or, ordonan˛a de mult a intrat Ón vigoare, astfel Ónc‚t, trecerea dosarelor sigur c„ este f„cut„, ∫i cred c„ ar trebui eliminat art. 6.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cum ar suna, atunci...?

Stima˛i colegi, potrivit regulamentului, eu trebuie s„ supun Ónt‚i votului dumneavoastr„ amendamentul comisiei. A˛i Ón˛eles. De fapt, comisia este de acord cu observa˛ia ∫i Ó∫i retrage amendamentul.

Œn consecin˛„,

## **Domnul Ion Neagu**

**:**

Urmeaz„ punctul 21, domnule pre∫edinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2000 privind organizarea activit„˛ii agen˛ilor imobiliari. Comisia a propus respingerea ordonan˛ei.

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea. Doamna deputat Cliveti, dumneavoastr„? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru Comisia juridic„, deci prezent„m raportul asupra acestui proiect de lege.

Œn cuprinsul ordonan˛ei supuse aprob„rii sunt prev„zute norme privind activitatea agen˛ilor imobiliari, condi˛iile pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ agen˛ii imobiliari, persoane fizice sau societ„˛i comerciale, precum ∫i reglement„ri referitoare la dob‚ndirea calit„˛ii de agent imobiliar.

De asemenea, ordonan˛a prevede Ónfiin˛area Uniunii Na˛ionale a Agen˛ilor Imobiliari ∫i precizarea organelor de conducere a acesteia. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonan˛ei supuse aprob„rii, cu unele observa˛ii ∫i propuneri. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat, Ón sensul c„ a propus respingerea ordonan˛ei. Curtea Constitu˛ional„ a constatat ca neconstitu˛ionale prevederile articolelor 13—32 din ordonan˛a Guvernului.

La lucr„rile comisiei noastre, sesizat„, au participat reprezentan˛i ai Ministerului Justi˛iei. De asemenea, au mai luat parte, Ón calitate de invita˛i, cei interesa˛i de aceasta, pre∫edintele Uniunii Na˛ionale a Agen˛ilor Imobiliari ∫i pre∫edintele Asocia˛iei Rom‚ne a Agen˛iilor Imobiliare.

S-a constatat c„, prin Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 333 din 3 decembrie 2002, articolele de la 13 la 32 din Ordonan˛a Guvernului nr. 3/2000, care se refer„ la organizarea ∫i func˛ionarea Uniunii Na˛ionale a Agen˛ilor Imobiliari, au fost declarate neconstitu˛ionale Ón raport cu principiul separa˛iei puterilor Ón stat, precum ∫i Ón raport cu dispozi˛iile art. 125 alin. (1) ∫i 134 alin. (1) ∫i (2) din Constitu˛ia Rom‚niei Ón vigoare la acea dat„.

Œn Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale s-a mai re˛inut c„, potrivit prevederilor art. 1 lit. s) pct. 1 din Legea nr. 206/1999, Guvernul a fost Ómputernicit s„ emit„ reglement„ri privind organizarea ∫i func˛ionarea agen˛iilor imobiliare, Ón timp ce, prin dispozi˛iile cuprinse Ón ordonan˛a pe care o discut„m, s-au dep„∫it limitele abilit„rii.

Dac„ Guvernul dore∫te s„ intervin„ la aceast„ propunere de respingere? Guvernul este de acord. Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri? Nu. Vom supune propunerea de respingere a votului dumneavoastr„ final, la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.

Revenim la punctul 12. Rog Comisia pentru munc„ s„ propun„... suntem Ón procedur„ de urgen˛„... doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, propune˛i timpii de dezbatere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 81/2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003

Domnule pre∫edinte,

V„ propunem 10 minute total discu˛ii ∫i un minut lu„ri de pozi˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord, stima˛i colegi, cu aceast„ propunere?

Dac„ este cineva Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ cu vreo problem„ prealabil„? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dac„ sunt obiec˛iuni la formularea adoptat„ de c„tre Senat?

La textul articolului unic al proiectului de lege adoptat de Senat, preambulul articolului unic, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. La punctul 2 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Punctul 1, referitor la cap. II, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Repet, punctul 1 se refer„ la cap. II, care cuprinde de la art. 5 p‚n„ la...

iar ordinea de zi adoptat„ de c„tre Biroul permanent ∫i de c„tre Comitetul ordinii de zi presupunea discutarea proiectelor de lege Ón ordinea Ónscris„ pe ordinea de zi. Dumneavoastr„ a˛i declarat deschis„ ∫edin˛a ∫i de sus p‚n„ jos nici nu am reu∫it s„ pot ajunge s„ expun punctul de vedere, c„ dumneavoastr„ a˛i trecut la punctul 20, de∫i ar fi urmat punctul 11 pe ordinea de zi, domnule pre∫edinte.

Dac„ este posibil, o s„-mi expun punctul de vedere, dac„ ve˛i accepta, dac„ nu, s„-mi permite˛i m„car s„-mi expun pozi˛ia Grupului parlamentar al Partidului Democrat cu privire la problemele legate de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, evident, dumneavoastr„, prin procedura medierii, ve˛i putea ˛ine cont sau nu de aceste observa˛ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i a∫tept decizia dumneavoastr„. Dac„ Ómi permite˛i s„ expun m„car punctele de vedere cu privire la aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Œntr-adev„r, a fost o mic„ problem„ legat„ de prezen˛a celorlal˛i pre∫edin˛i de comisie. Eu propun colegilor s„ v„ dau cuv‚ntul, pentru a v„ sus˛ine amendamentul pe care l-a˛i avut. Trebuie, totu∫i, s„ aprobe sala. Dac„ sunte˛i de acord, stima˛i colegi, ∫i Ón m„sura Ón care amendamentul care a fost respins, al domnului Boc, va fi admis, vom rediscuta textul. De acord? Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i amendamentul.

## **Domnul Emil Boc:**

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Lua˛i pe sec˛iuni: Sec˛iunea 1, 2.

... p‚n„ la art. 16[14] , inclusiv punctele 2 ∫i 3, cu privire la art. 21 ∫i 24. Dac„ p‚n„ aici exist„ vreo obiec˛iune? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. III ∫i IV — nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Art. V — nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 81/2003. Vom supune acest text votului dumneavoastr„ final.

Pofti˛i, domnule Boc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am o problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga respectuos, Ón m„sura Ón care este posibil, s„ revenim la punctul 20, pe care l-a˛i luat cu prioritate, nu am Ón˛eles prioritatea care a fost, cu toat„ sinceritatea v-o spun, legat de Curtea de Conturi, pentru c„ este un proiect de lege extrem de important, dumneavoastr„ a˛i f„cut o selec˛ie, probabil dup„ criteriile prezen˛ei pre∫edin˛ilor de comisii Ón sal„, dar acel criteriu nu se g„se∫te Ón Regulamentul Camerei,

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru amabilitate ∫i pentru modul de rezolvare a acestui incident procedural.

Domnule pre∫edinte, noi suntem sesiza˛i cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activit„˛ii jurisdirec˛ionale ∫i a personalului instan˛elor Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti. Aici sunt dou„ probleme majore.

Prima problem„ pe care ordonan˛a o las„ nerezolvat„, ∫i nici Ón comisie nu am reu∫it s„ g„sim o solu˛ie sau nu am discutat, este: ce se Ónt‚mpl„ cu procurorii de la nivelul instan˛elor Cur˛ii de Conturi, pentru c„ noi discut„m doar despre judec„torii Cur˛ii de Conturi, care sunt prelua˛i de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti! Aceast„ problem„ r„m‚ne nerezolvat„, ∫i mi se p„rea normal ca Ón aceea∫i ordonan˛„ s„ rezolv„m ∫i aceast„ problem„.

A doua problem„, amendamentul pe care Ól am acum, la acesta m„ refer, vizeaz„ situa˛ia judec„torilor de la instan˛ele Cur˛ii de Conturi. Este cunoscut faptul c„, potrivit jurispruden˛ei Cur˛ii Constitu˛ionale, Curtea de Conturi nu face parte din sistemul instan˛elor judec„tore∫ti, pentru c„ at‚t procedura de desemnare a judec„torilor Cur˛ii, c‚t ∫i procedura de func˛ionare difer„ radical de sistemul puterii judec„tore∫ti, iar Curtea Constitu˛ional„ a spus c„ aceste instan˛e nu pot fi asimilate puterii judec„tore∫ti. Acum, ce se Ónt‚mpl„? O dat„ cu revizuirea Constitu˛iei ∫i cu preluarea de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti ordinare a activit„˛ii jurisdic˛ionale a Cur˛ii de Conturi trebuie, evident, s„ fie suplimentat num„rul de judec„tori de pe l‚ng„ instan˛ele judec„tore∫ti, lucru cu care noi, Ón principiu, suntem de acord. Nu suntem, Óns„, de acord cu modalitatea de realizare a acestei supliment„ri. Propunerea Ministerului

Vreau s„ v„ spun c„ noi am adoptat, totu∫i, un timp de dezbatere Ón procedur„ de urgen˛„, deci...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i am s„ Óncerc s„ sintetizez aceste lucruri.

V„ rog.

Acum, ce se Ónt‚mpl„? Printr-un concurs de dosare avizat de pre∫edintele Cur˛ii de Conturi ∫i prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, dar f„r„ concurs, ace∫ti judec„tori intr„ Ón sistemul puterii judec„tore∫ti.

Solu˛ia pe care am propus-o era una simpl„, logic„ ∫i care este valabil„ pentru to˛i oamenii din aceast„ ˛ar„ care doresc s„ intre Ón sistemul puterii judec„tore∫ti: concursul. De ce s„ le fie fric„ acestor oameni din sistemul Cur˛ii de Conturi de un concurs? Oricum sunt foarte buni, dar prin aceasta am fi deschis posibilitatea ∫i altora s„ participe la un concurs pentru a intra Ón sistemul puterii judec„tore∫ti. La Institutul Superior al Magistraturii este o concuren˛„ de 80—100 de persoane pe un loc, ∫i a˛i v„zut, au intrat 25 din 800, iar acum realiz„m o trecere masiv„ Ón sistemul puterii judec„tore∫ti, o preluare f„r„ nici un fel de problem„ a unui num„r extrem de mare de judec„tori de la Cur˛ile de Conturi, care sunt specializa˛i Óntr-un domeniu precis, fiscal. Imagina˛i-v„ c„, intr‚nd Ón sistemul puterii judec„tore∫ti, ace∫ti judec„tori pot judeca orice cauz„, penal„, civil„, administrativ„ ∫i nu cred c„ cineva dintre dumneavoastr„ ar fi dorit sau va dori s„ fie judecat, doamne fere∫te, de c„tre un judec„tor care intr„ Ón acest sistem ∫i are Ón fa˛„ o cauz„ penal„. G‚ndi˛i-v„, ce competen˛„ va avea acel judec„tor care intr„ pe competen˛e fiscale s„ judece o cauz„ penal„, pentru c„ pre∫edintele Cur˛ii poate foarte bine s„-l numeasc„ Óntr-o cauz„ penal„, civil„ sau administrativ„, o dat„ ce a intrat Ón sistemul puterii judec„tore∫ti!

Deci dac„ nu dorim s„ sl„bim calitatea actului de justi˛ie, trebuie s„ organiz„m concurs. Eu Ón˛eleg situa˛ia acestor oameni, nu trebuie s„ fie l„sa˛i de o parte, nu trebuie s„ fie pu∫i la col˛, pentru c„ ei au f„cut parte, de drept, pe baz„ de concurs, din sistemul instan˛elor Cur˛ii de Conturi, dar selec˛ia trebuie s„ fie f„cut„ prin concurs, numai a∫a cred c„ respect„m exigen˛ele statului de drept, exigen˛ele profesionale ale independen˛ei justi˛iei, exigen˛ele perfec˛ion„rii actului de justi˛ie din Rom‚nia. Aceasta este esen˛a amendamentului pe care l-am propus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i cu observa˛ia c„ prima problem„, a procurorilor, nici m„car nu este rezolvat„ Ón con˛inutul ordonan˛ei.

Din partea Guvernului sau a comisiei, cine r„spunde? Domnul pre∫edinte Neagu.

## **Domnul Ion Neagu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn privin˛a problemei procurorilor, este adev„rat c„ noi, la comisie, parc„ art. 8 l-am abrogat, dar are dreptate, pentru respectarea regimului, pentru simetrie Ón reglementare, ca s„ spun a∫a, pentru c„ judec„torii au trecut Ón sistemul ordinar normal, iar procurorii au r„mas la Curtea de Conturi. Firesc era ca ∫i ei, cine nu munce∫te nu gre∫e∫te, spun eu, ca ∫i ei s„ treac„ Ón cadrul Ministerului Public. De aceea, Ón aceast„ privin˛„, chiar dac„ a∫a a trecut la comisie, eu sus˛in propunerea colegului nostru, domnul deputat Boc. Deci punctual, referindu-m„ la procurorii financiari care, ca judec„tori, ar trebui s„ treac„ ∫i ei Ón sistemul Ministerului Public, a∫a cum judec„torii trec la instan˛e ordinare, pe acest aspect...

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Uita˛i-v„ pe art. 5 alin. 2, care este r„spunsul!...

Eu m-am referit punctual, am Ón˛eles. Eu m-am referit punctual la problema procurorilor. Deci chiar dac„ la comisie, repet, poate nu am judecat noi corect, bine ar fi, c„ aici, noi, Ón fond, decidem, ∫i ace∫tia s„ treac„ Ón sistemul ordinar, adic„ Ón cadrul Ministerului Public.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte, nu este chiar a∫a de simpl„ problema aceasta, pentru c„ activitatea pe care o desf„∫oar„ acuma procurorii financiari poate s„ se desf„∫oare Ón continuare Ón cadrul Cur˛ii.

Stima˛i colegi,

Am o rug„minte. S„ nu Óntindem totu∫i lucrurile absolut Ón afara regulamentului. Deci am dat cuv‚ntul domnului Boc, pentru c„ a avut un amendament.

V„ aduc, totu∫i, aminte c„ lucr„rile au Ónceput c‚nd au Ónceput ∫i se desf„∫oar„ Ón sala de ∫edin˛e, nu la televizor, Ón grupurile parlamentare, ∫i c‚nd veni˛i dumneavoastr„ s„ Óncepe˛i dezbaterile Ón fond, de la Ónceput...

Deci domnul Boc a avut un amendament pe care Ól ave˛i la pag. 7 din raport, l-a sus˛inut, a˛i ascultat r„spunsul comisiei ∫i Ól supun la vot.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc?

6 voturi pentru.

Œmpotriv„?

Marea majoritate din cei prezen˛i sunt Ómpotriv„. V„ mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Art. 5 r„m‚ne Ón aceast„ situa˛ie, Ón formula votat„ de c„tre noi, potrivit amendamentului 3 din raportul comisiei. V„ mul˛umesc.

Revenim la ordinea de zi la punctul 13, Comisia pentru industrii ∫i servicii, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Legea fiind Ón procedur„ de urgen˛„, v„ propun 10 minute timp total de discu˛ii ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? V„ mul˛umesc.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

V-a∫ ruga s„ prezenta˛i foarte pe scurt concluzia raportului, pentru a putea intra direct Ón dezbateri, pe texte.

## Domnule pre∫edinte,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i art. 107 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii ∫i servicii a dezb„tut Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, acest proiect de lege.

Proiectul a fost trimis de Guvern, Ón 4 septembrie 2003.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Consiliului Legislativ ∫i punctele de vedere ale Departamentului pentru rela˛ia cu Parlamentul, ale Ministerului Finan˛elor, Ministerului Integr„rii Europene ∫i Consiliului Concuren˛ei.

Comisia a examinat ∫i dezb„tut proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat Ón ∫edin˛a din 5 noiembrie. Amendamentele comisiei se refer„, Ón principal, la preluarea prevederilor Directivei nr. 723/1980 privind transparen˛a Ón domeniul ajutorului de stat. De asemenea, prin transferarea de competen˛e de la Oficiul Concuren˛ei la Consiliul Concuren˛ei, au fost introduse prevederi privind obliga˛iile autorit„˛ilor publice ∫i ale Óntreprinderilor Ón rela˛iile acestora cu Consiliul Concuren˛ei.

La lucr„rile comisiei au participat 20 de deputa˛i din totalul de 23 ai comisiei, ∫i raportul a fost adoptat Ón unanimitate de voturi, cu amendamentele admise.

Œn consecin˛„, v„ propun, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i dezbaterii ∫i aprob„rii acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, raportul comisiei ∫i proiectul de lege ∫i s„ v„ pronun˛a˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

La titlu comisia n-a avut obiec˛iuni.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

La art. I, preambul, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 2.

- Admis amendamentul, modificat preambulul de la

- art. I.

- La punctul 1, dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul

- nr. 3?

Admis amendamentul nr. 3, modificat punctul 1. La punctul 2, urm„ri˛i amendamentul nr. 4. Admis amendamentul nr. 4, modificat punctul 2. La punctul 3, urm„ri˛i amendamentul nr. 5. Admis amendamentul, modificat punctul 3.

La punctul 4, punctul 5 ∫i punctul 6 comisia nu are amendamente.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat, Ón formularea ini˛iatorului.

La punctul 7, urm„ri˛i amendamentul nr. 9.

Admis amendamentul, modificat preambulul, punctul 7. Practic, celelalte texte r„m‚n nemodificate, p‚n„ la art. 3[6] , care, potrivit aceluia∫i amendament nr. 9, se completeaz„ cu art. 3[7] , 3[8] , 3[9] , p‚n„ la pagina 10. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la aceste texte? Nu.

Introdus la punctul 7 articolele noi, Óncep‚nd de la art. 3[7] .

La punctul 8, urm„ri˛i amendamentul nr. 10.

Admis amendamentul, modificat textul.

La punctul 9 ∫i punctul 10 comisia nu are amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate textele ini˛iale.

La punctul 11, la fel. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Votat, Ón formularea ini˛ial„.

Prin amendamentul nr. 14, comisia propune modificarea punctului 12 alin. 5.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat textul propus, Ón unanimitate.

Prin amendamentul nr. 15, comisia propune abrogarea alin. 6, alin. 7 ∫i alin. 8 ale art. 6.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se abrog„ textele.

Pentru punctul 12 ∫i punctul 13 comisia nu are amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Nu este vorba de o propunere de fond — nici n-a∫ avea dreptul. Este vorba de o optimizare a redact„rii.

Œn pozi˛ia nr. 33 din raport, la alin. 3, pagina 27, eu propun ca subiectul prezentat la sf‚r∫itul acestui paragraf — îpersoana interesat„“ — s„ fie pus mai Ónainte, la pozi˛ia de regul„ a subiectului Óntr-o propozi˛ie, ∫i anume: î... Ón a c„rei raz„ teritorial„ persoana interesat„ Ó∫i are sediul sau domiciliul“.

Deci este o normalizare a textului, Ón partea lui final„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ modificare redac˛ional„, acceptat„ ∫i de comisie?

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La punctul 30 ∫i punctul 31 comisia nu are obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate textele ini˛iale.

Prin amendamentul nr. 36, comisia propune introducerea art. 24[1] p‚n„ la art. 24[4] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat amendamentul, introdus textele respective.

Pentru punctul 32 ∫i punctul 33 comisia nu are obiec˛iuni.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate textele, Ón formularea ini˛iatorului.

Prin amendamentul nr. 39, comisia propune introducerea art. 26[1] , art. 26[2] , art. 26[3] .

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Adoptat amendamentul nr. 39 ∫i cele trei articole. Pentru punctul 35 din proiectul de lege, urm„ri˛i amendamentul nr. 40.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat textul. Pentru punctul 36 comisia propune eliminarea. Urm„ri˛i acela∫i amendament nr. 40. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat punctul 36. La punctul 37 din proiectul de lege comisia nu are amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votat textul ini˛ial.

La punctul 38, urm„ri˛i amendamentul nr. 42. Admis amendamentul, modificat punctul 38. Punctul 39. Urm„ri˛i amendamentul nr. 43. Admis amendamentul, modificat punctul 39. Cu privire la art. II, urm„ri˛i amendamentul nr. 44. Admis amendamentul, modificat art. II.

Pentru alin. 2 de la art. III, urm„ri˛i amendamentul nr. 45.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat textul. Doamna deputat Apostolescu.

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

La amendamentul nr. 42 am observa˛ii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

P„i, noi am ajuns la amendamentul nr. 45.

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

Renun˛, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003

V„ mul˛umesc foarte mult.

Am parcurs textele acestui proiect.

Œl vom supune votului final, la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e. _™edin˛a este condus„, Ón continuare, de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor._

V„ supun aten˛iei proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., filialele sale, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare — Sucursala ROMAG—TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Dau cuv‚ntul domnului Antal, pre∫edintele Comisiei pentru industrii ∫i servicii, pentru a ne face propunerile.

Proiectul de ordonan˛„ merge la votul final.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea continu„rii procedurii de negociere competitiv„ ∫i finalizare a Óncheierii contractului de mentenan˛„ de material rulant ∫i feroviar pentru circula˛ia Ón tunel, Óntre Societatea Comercial„ de Transport cu Metroul Bucure∫ti îMetrorex“ — S.A. ∫i Societatea Comercial„ îALSTOM Transport“ — S.A.

Are cuv‚ntul domnul Antal.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunem pentru dezbateri, la fel, 5 minute ∫i pentru interven˛ii, dac„ sunt, c‚te un minut. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Fiind procedur„ de urgen˛„, propunem timpii pentru dezbatere 5 minute ∫i un minut pentru interven˛ii, dac„ sunt.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate. Supun aten˛iei dumneavoastr„ titlul hot„r‚rii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate. Articolul unic. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

**:**

Domnule pre∫edinte, dac„ o lua˛i a∫a...

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

P„i, am luat-o normal. Am Óntrebat dac„ sunt obiec˛ii. S-a lucrat pe raport. Avea˛i raportul Ón fa˛„.

**Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Acum a˛i lucrat pe raport, data trecut„ a˛i lucrat...

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Œn func˛ie de ordonan˛„! Dac„ la raport data trecut„ nu aveam amendamente, eu am lucrat direct pe ordonan˛„.

**Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Dar aveam ∫i eu observa˛ii.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Nu s-a ridicat nimeni s„ spun„. Eu am Óntrebat.

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Eu am stat aici.

Œmi pare r„u, dar nu este suficient s„ sta˛i...

L„sa˛i-l, domnule pre∫edinte!

Nu pot s„ reiau acum chestiunea, cu toat„ simpatia pentru Domnia sa.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2003 privind reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 la Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i, Ón scopul retehnologiz„rii acesteia.

Domnule Antal, v„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

De data asta v„ propun tot 5 minute pentru dezbateri ∫i c‚te un minut pentru interven˛ii, dar a∫ dori s„ fac unele preciz„ri.

Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

V„ rog, domnule Antal.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ fac aceste preciz„ri, av‚nd Ón vedere faptul c„, Ón timpul dezbaterilor, comisia a amendat articolul unic pentru a aduce preciz„ri Ón sensul corel„rii cu prevederile Legii nr. 31 a societ„˛ilor comerciale ∫i a Ordonan˛ei Guvernului nr. 64 privind repartizarea profitului la societ„˛ile na˛ionale, companiile na˛ionale ∫i societ„˛ile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ∫i la regiile autonome, dar ∫i cu statutul societ„˛ii.

La ce m„ refer, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„? La punctul 3, adic„ punctul 4 la articolul unic, noi am adus precizarea c„ se aprob„ majorarea capitalului social prin reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 ∫i am dori, la fel, dup„ consult„ri cu juri∫tii, ca ∫i la titlul ordonan˛ei, la pozi˛ia nr. 3, s„ introducem aceast„ modificare, c„ a∫a este mai corect ∫i acoper„ Ón totalitate practic ceea ce se dore∫te prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Deci cu permisiunea dumneavoastr„, v„ rog ca la pozi˛ia nr. 3, titlul ordonan˛ei de urgen˛„ s„ sune Ón felul urm„tor: îOrdonan˛„ de urgen˛„ privind majorarea capitalului social prin reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 la Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i, Ón scopul retehnologiz„rii acesteia“. ™i atunci, Ónseamn„ c„ suntem exact Ón legalitate ∫i comisia a procedat Ón mod corect. A fost de datoria mea s„ v„ informez despre aceast„ modificare, chiar dac„ era procedur„ de urgen˛„ ∫i urma s„ v„ propun numai timpii de dezbateri.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule Antal.

Lucr„m pe raportul comisiei, partea de amendamente admise.

Dac„ la punctul 1 ave˛i obiec˛ii?

Domnule Antal, la titlul legii, nu? Numai al ordonan˛ei? C„ avem ∫i la punctul 1.

Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Punctul 2. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

La punctul 3, supun aprob„rii dumneavoastr„

propunerea de modificare a domnului pre∫edinte Antal. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

- Punctul 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Proiectul de ordonan˛„ merge la votul final.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

- V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege pe care-l discut„m se refer„ la acela∫i subiect pe care Ól are o ini˛iativ„ legislativ„ care-mi apar˛ine mie ∫i colegei mele Anca Boagiu, prev„zut„ la punctul 37, ∫i care, practic, a fost respins„, fiindc„, prin amendament, a fost acceptat aici.

V-a∫ ruga s„ modific„m ordinea de zi, s„ fie discutate practic Ómpreun„, fiindc„ au acela∫i subiect, ∫i pe urm„ voi reveni.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Toader, cu tot respectul, dar nu am cum s„ modific ordinea de zi.

**Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Cu aprobarea plenului, da.

Nu, nu, este apanajul Comitetului ordinii de zi; nu o putem modifica.

V„ mul˛umesc.

Domnule Antal, v„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ordonan˛a Guvernului nr. 48 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval a fost dezb„tut„ Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii, Ón ∫edin˛a comisiei din data de 12 noiembrie 2003.

Œn raport de obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 De fapt, Ordonan˛a nr. 48 a fost emis„ pentru Ónl„turarea unor erori din Legea de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 42 din 1997, precum ∫i pentru implementarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a unor reglement„ri ale Uniunii Europene, respectiv Regulamentul C.E.E. nr. 3928 din 1991 care fixeaz„ condi˛iile de admitere a transportatorilor, a transporturilor na˛ionale de m„rfuri sau de persoane pe c„i navigabile Óntr-un stat membru ∫i respectiv Regulamentul C.E.E. nr. 1356 din 1996 privind regulile comune aplicabile transporturilor de m„rfuri sau de persoane pe c„ile navigabile Óntre statele membre Ón vederea realiz„rii Ón aceste transporturi a liberei presta˛ii a serviciilor.

La dezbaterea proiectului de lege membrii comisiei au avut Ón vedere urm„toarele avize favorabile: avizul de la Consiliul Legislativ din data de 22.07.2003, avizul Consiliului Economic ∫i Social din 28.07.2003 ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din data de 27.08.2003.

La lucr„rile comisiei au participat, ca invita˛i, speciali∫ti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i domnul deputat Mircea Nicu Toader care, a∫a cum v-a prezentat deja, a avut o ini˛iativ„ Ón acest sens.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 16 deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei, ∫i raportul a fost aprobat Ón unanimitate de c„tre colegii care au fost prezen˛i la ∫edin˛„.

Œn urma dezbaterilor membrilor Comisiei pentru industrii ∫i servicii, propun admiterea, cu complet„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc. Lucr„m pe raportul comisiei.

Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Punctul 2. Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Punctul 3. V„ mul˛umesc.

Punctul 4. V„ mul˛umesc.

Punctul 5. V„ mul˛umesc.

Punctul 6. V„ mul˛umesc.

Punctul 7. V„ mul˛umesc.

Punctul 8. V„ mul˛umesc.

Punctul 9. V„ mul˛umesc.

Punctul 10. V„ mul˛umesc.

Punctul 11. V„ mul˛umesc.

La punctul 12 avem amendamentul admis al comisiei.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Punctul 13. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

V„ supun aten˛iei proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 53/1991 privind indemniza˛iile ∫i celelalte drepturi ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, precum ∫i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Rom‚niei, publicat„ cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Doamna Dobrescu.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t din punct de vedere tehnic, legislativ, a fost necesar„ modificarea alin. 3 al art. 21. Acesta prevedea cheltuieli bugetare Óncadrabile la capitole diferite, dar care aveau temeiul legal Ón acela∫i alineat.

Ca atare, a fost necesar„ reglementarea, modificarea ∫i completarea art. 21 din Legea nr. 53/1991, Ón sensul restructur„rii actualului alineat 3 Ón dou„ alineate distincte.

Œn urma dezbaterii proiectului de lege Ón ∫edin˛a din 12 noiembrie, comisia a propus admiterea f„r„ modific„ri a acestuia cu unanimitate, beneficiind de avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2003. La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea transferului pachetului de ac˛iuni al Societ„˛ii Comerciale îClujana“ — S.A. Cluj-Napoca, din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iunilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Cluj ∫i administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj, Ón scopul valorific„rii mai eficiente a resurselor r„mase, al recuper„rii segmentului de pia˛„ de˛inut de societatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 amintit„, anterior Ónchiderii, precum ∫i pentru crearea de locuri de munc„ pentru o parte din fo∫tii salaria˛i.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul Avramescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫a cum rezult„ din expunerea de motive, acest transfer se face pentru revitalizare, men˛inerea prestigiului m„rcii ∫i privatizare. Cu alte cuvinte, este un vot de blam dat A.P.A.P.S.-ului, nu poate s„ fac„ A.P.A.P.S.-ul aceste lucruri, ∫i se trece Ón proprietatea ∫i administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj. Este o Óntrebare la care nu s-a r„spuns ∫i care ridic„ anumite Óndoieli.

Œn al doilea r‚nd, ceea ce se va Ónt‚mpla mai departe cu aceast„ unitate, care este Ónchis„ ast„zi ∫i nu func˛ioneaz„ — se va trece la v‚nzarea activelor, iar fondurile ob˛inute din aceast„ v‚nzare vor trece la Consiliul Jude˛ean Cluj, Ón loc s„ treac„ la A.P.A.P.S. ∫i, respectiv, la bugetul statului. Adic„, Óntr-un fel, este o eludare a legii.

Pentru aceste motive, am propus ∫i Ón comisie respingerea proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

Domnul Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fiind la dezbateri generale, cred c„ o s„ ne preciz„m doar pozi˛ia de principiu, urm‚nd ca Ón urma dezbaterilor pe articole, s„ vedem votul final.

Domnule pre∫edinte,

Fabrica de Ónc„l˛„minte îClujana“ a fost Ónfiin˛at„ Ón 1972. Œn 1998, societatea a fost Ónchis„ ∫i peste 5000 de angaja˛i au fost concedia˛i. Motivele Ónchiderii: datoriile imense care au fost acumulate. Un raport al A.V.A.B.-ului din 2002 preciza c„, potrivit contractului de cesiune al crean˛ei Óncheiat cu Bancorex, valoarea total„ a crean˛ei preluate se ridic„ la incredibila sum„ de 9,6 milioane de dolari, aproape 10 milioane de dolari. Din aceast„ sum„, A.V.A.B. a recuperat p‚n„ Ón februarie 2002 doar 2,4 milioane dolari. Restul datoriilor ar urma probabil s„ fie trecute la datoria public„. Ac˛ionarii la S.C. îClujana“ — S.A. sunt Autoritatea pentru Privatizare, S.I.F. Oltenia, Ón propor˛ie de 63,79%, iar restul de 27,95% dintre ac˛ionari sunt persoane fizice sau juridice.

Aceast„ ordonan˛„ de guvern pe care ne-o propune˛i dumneavoastr„ prevede transferarea pachetului de ac˛iuni de˛inut de stat la Societatea Comercial„ îClujana“, din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare Ón cea a consiliului jude˛ean.

Ce Ónseamn„ asta? Consiliul jude˛ean va exercita toate drepturile statului la îClujana“ ∫i va Óndeplini

obliga˛iile care decurg din calitatea de ac˛ionar al societ„˛ii, inclusiv Ón procesul de privatizare.

Din nefericire, ca o persoan„ care fiind din Cluj ∫i care am fost ata∫at de aceast„ marc„, îClujana“, vreau s„ v„ spun c„ aceast„ ordonan˛„ este tardiv„ ∫i nu este eficient„. Practic, aceast„ ordonan˛„ deschide drumul spre un faliment fraudulos. A.V.A.B. are de recuperat 6 milioane de dolari de la îClujana“, bani care, probabil, vor fi trecu˛i, dac„ se va continua ∫irul actelor legislative demarate de Guvern, vor fi trecu˛i la datoria public„. Or, Ón acest context, evident c„ nu se justific„ o asemenea trecere la consiliul jude˛ean.

De asemenea, Ón locul l„sat liber pe pia˛a de specialitate de c„tre Óntreprinderea îClujana“ func˛ioneaz„ deja mici Óntreprinderi private de Ónc„l˛„minte, cu utilaje mai noi ∫i mai performante. Acestea au acoperit cererea, at‚t pentru export, c‚t ∫i pentru pia˛a intern„. Redeschiderea îClujanei“ nu garanteaz„ rec‚∫tigarea locului pe pia˛„, deci ar putea, cu alte cuvinte, s„ nu fie profitabil„. Mai mult dec‚t at‚t, din surse locale ∫i care au fost intens prezentate Ón mass-media jude˛ean„, m„ refer la Cluj, au avizat c„, de fapt, miza acestei treceri la Consiliul Jude˛ean Cluj este c„ imensele cl„diri ale t„b„c„riilor de piele ar urma s„ fie v‚ndute pe band„ rulant„ c„tre firme apropiate conducerii partidului de guvern„m‚nt ∫i c„, Ón fapt, scopul nu ar fi revitalizarea îClujanei“, ci interese mercantile, punctuale, pe care, repet, presa clujan„ le-a men˛ionat.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul Marin.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Au fost discu˛ii ∫i Ón comisie, legat de aceste subiecte. Am s„ Óncep cu domnul Avramescu. Este adev„rat c„ se face un transfer, din fondul privat al Autorit„˛ii pentru Privatizare Ón cel al consiliului jude˛ean. Deosebirea este c„ A.P.A.P.S.-ul, prin statutul s„u de func˛ionare, nu poate s„ fac„ investi˛ii, Ón timp ce consiliul jude˛ean, este vorba de Legea administra˛iei publice locale, poate s„ fac„ acest lucru, deci el trec‚nd Ón proprietatea consiliului jude˛ean, acesta s-a obligat s„ fac„ investi˛ii, s„ redeschid„ ∫i s„ pun„ Ón func˛iune aceast„ societate.

Ceea ce trebuie spus, nu s-a insistat foarte mult aici, este faptul c„ aceast„ Óntreprindere a fost Ónchis„ Ón 1998. Deci este o ac˛iune care a apar˛inut fostei guvern„ri. Ceea ce a spus domnul Boc, c„ A.V.A.B. trebuia s„ recupereze 10 milioane de dolari, ∫i c„ dac„ n-a recuperat dec‚t 2,7 milioane, mai sunt 6 milioane de recuperat, Ónseamn„ c„ ar trebui s„ recupereze A.V.A.B. toat„ suma. Poate c„ nu ∫tie c„ cifra de recuperare Ón cazul A.V.A.B.-ului poate fi, Ón general, Óntre 10, 20, 30% din suma pe care o are de recuperat. Niciodat„ nu va reu∫i s„ recupereze sut„ la sut„ din ce are de recuperat.

S-a spus aici c„ redeschiderea îClujanei“ s-ar putea s„ nu fie profitabil„. Deocamdat„, este o modalitate de a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 salva c‚t de c‚t aceast„ societate, pentru c„ este o firm„ recunoscut„ pe plan mondial, cel pu˛in c‚t a lucrat ∫i care ar trebui s„ continue, dup„ care, exist„ o tradi˛ie care s-a Ómp„m‚ntenit Ón aceast„ societate ∫i ar trebui dus„ mai departe, plus experien˛a acumulat„ Ón deceniile de activitate.

Cred eu c„ redeschiderea acestei societ„˛i este, cum s„ spun eu, ∫i o dorin˛„ a celor care au lucrat Ón aceast„ societate ∫i, mai mult, a tuturor clujenilor, care erau m‚ndri de aceast„ societate care exista Ón cadrul ora∫ului.

Da. V„ mul˛umesc.

E ordonan˛„ de urgen˛„, domnule Avramescu. V„ rog, ave˛i un minut. Da, e proiect de lege... Tot un minut ave˛i.

Mai pu˛in, 30 de secunde. M„rturisesc ne∫tiin˛a, nu cunosc articolul din lege prin care A.P.A.P.S.-ul, Ón calitatea lui de administrator al participa˛iilor statului, nu poate s„ fac„ investi˛ii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ ave˛i observa˛ii la titlul legii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune adoptarea acestei propuneri legislative, constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi˛iile stabilite prin Legea nr. 31 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, respectiv Sec˛iunea a IV-a — re˛eaua de localit„˛i.

Fac men˛iunea c„ acest proiect de lege a fost adoptat Ón comisie cu unanimitate de voturi ∫i c„ face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Lucr„m pe raportul comisiei. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 2 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Punctul 3. V„ mul˛umesc.

Punctul 4. V„ mul˛umesc.

Punctul 5. V„ mul˛umesc. Punctul 6. V„ mul˛umesc. Punctul 7. V„ mul˛umesc. Proiectul de lege merge la votul final. V„ rog, domnule Leon„chescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Expunerea de motive la acest proiect de lege o semneaz„ primarul comunei Grivi˛a, ∫i cred c„ este de competen˛a ini˛iatorului acestei legi. Œn consecin˛„, ini˛iatorul ar trebui s„ se pronun˛e dac„ accept„ expunerea de motive a primarului, prezentat„ Ón text.

Da. V„ mul˛umim pentru observa˛ii.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii creditului agricol pentru produc˛ie nr. 150/2003. Procedur„ de urgen˛„.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolescu, pentru a prezenta timpii.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a analizat proiectul de lege. La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul are ca obiectiv de reglementare modificarea Legii creditului agricol pentru produc˛ie, av‚ndu-se Ón vedere extinderea acord„rii creditelor agricole pentru produc˛ie ∫i pentru importurile de pui de pas„re pentru carne ∫i ou„, de purcei pentru Óngr„∫at, precum ∫i de tineret ovin ∫i bovin pentru Óngr„∫at.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Ón ∫edin˛a din 11.11.2003. Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege. Propunem pentru discu˛ie 10 minute pe ansamblu, un minut pe interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Lucr„m pe raportul comisiei.

Dac„ ave˛i observa˛ii la punctul 1? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Punctul 2. V„ rog, domnule Nicolescu.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i ∫i la punctul 1, ∫i la punctul 2 s„ facem o corec˛ie, ∫i anume s„ r„m‚n„ numai îLege pentru modificarea Legii creditului agricol pentru produc˛ie nr. 150/2003“ ∫i, de asemenea, la pozi˛ia 2 s„ scoatem î∫i se completeaz„“, c„ e vorba numai de modificare.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ne g„sim Ón aceea∫i situa˛ie, deci prevederile acestei ordonan˛e au fost preluate Ón Ordonan˛a nr. 8 ∫i, de aceea, comisia a propus respingerea acesteia.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege merge direct la votul final, cu propunerea de respingere.

Pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat. ™i la punctul 26 din ordinea de zi, ∫i la punctul 27, ∫i la punctul 28, ∫i la punctul 29 ∫i inclusiv punctul 30, v„ rog, domnule Marin, s„ vorbi˛i pentru toate.

Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc.

Dac„ ave˛i observa˛ii la punctul 1. Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 2 nu sunt. V„ mul˛umesc.

Punctul 3. Nu sunt obiec˛iuni. V„ mul˛umesc.

Punctul 4. Nu sunt obiec˛iuni. V„ mul˛umesc. Punctul 5. Nu sunt obiec˛iuni. V„ mul˛umesc.

Punctul 6. V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale, societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat.

Domnule Marin, ave˛i cuv‚ntul din partea comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia a propus respingerea acestui proiect de lege, Óntruc‚t prevederile acestei Ordonan˛e de urgen˛„ nr. 22/2003 au fost introduse Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 8/2003, care a fost votat„ deja de c„tre Camer„, ∫i Ón aceste condi˛ii, textul acestei ordonan˛e a fost preluat Ón legea care va ap„rea prin transformarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2003 ∫i, de aceea, noi am propus respingerea.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, deci proiectul de lege merge direct la votul final, cu propunerea de respingere din partea comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Cu permisiunea plenului, v-a∫ propune ca, av‚nd Ón vedere c„ celelalte proiecte de legi, deci p‚n„ la punctul 30, sunt texte ale unor ordonan˛e de urgen˛„ care au fost preluate Ón Ordonan˛a nr. 8 pe care deja comisia, a∫a cum am mai spus, a votat-o, v-a∫ propune s„ supune˛i plenului respingerea acestor proiecte, deoarece textele acestor ordonan˛e de urgen˛„ fac parte acum din Ordonan˛a nr. 8.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Da. V„ mul˛umesc.

Toate proiectele de lege p‚n„ la punctul 30 din ordinea de zi, inclusiv punctul 30, merg la votul final, cu propunerea de respingere.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare, Ón fond, cu propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 31/16 noiembrie 1990, privind societ„˛ile comerciale, republicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 33/29 ianuarie 1998.

La Óntocmirea acestui raport comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativ„ are ca obiect completarea Legii nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, Ón sensul de a limita constituirea de societ„˛i comerciale-fantom„, care acumuleaz„ datorii prin activit„˛i frauduloase, ulterior falimentate de membrii organelor de conducere a acestora pentru a se sustrage de la r„spundere, complet„ri care vizeaz„ angajarea r„spunderii limitate a administratorilor, fondatorilor sau asocia˛ilor de rea-credin˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea acestei propuneri, ∫i motivele respingerii sunt urm„toarele: modificarea propus„ pleac„ de la premisa nefondat„ potrivit c„reia asocia˛ii sunt proprietari ai unor societ„˛i comerciale ∫i, prin urmare, sunt r„spunz„tori Ón mod solidar pentru obliga˛iile societ„˛ii Ónse∫i. Se confund„ totodat„ r„spunderea asocia˛ilor cu cea a administratorilor unei societ„˛i comerciale, care, Ón caz de fraud„, r„spund solidar pentru satisfacerea obliga˛iilor restante ale societ„˛ii.

Modificarea propus„ conduce la un paradox juridic: c„ asocia˛ii unui S.R.L., care prin natura sa presupune Ón mod absolut c„ r„spunderea asocia˛ilor s„i este limitat„ doar la r„spunderea aporturilor subscrise la capitalul social, vor deveni nelimitat r„spunz„tori pentru obliga˛iile societ„˛ii.

Prin textele propuse se elimin„ deosebirile dintre societ„˛ile Ón nume colectiv sau Ón comandit„ simpl„, pe de o parte ∫i societ„˛ile cu r„spundere limitat„, societ„˛ile pe ac˛iuni sau Ón comandit„ pe ac˛iuni, pe de alt„ parte.

Urmarea intr„rii Ón vigoare a unei astfel de modific„ri: va sc„dea dramatic num„rul de societ„˛i cu r„spundere limitat„, care la ora actual„ reprezint„ principalul vehicul de promovare a activit„˛ii comerciale Ón Rom‚nia. Pentru aceste motive, comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative.

Da. V„ mul˛umesc.

Domnule Miclea, v„ rog. Dezbateri generale, da?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn proiectul de lege se vorbe∫te despre asocia˛i ∫i se instituie r„spunderea lor, deoarece ei, asocia˛ii sunt cei care numesc administratorul sau ei Ón∫i∫i pot fi administratori. Datorit„ ambiguit„˛ii vechii legi, Ón care r„spunderea administratorilor era principala surs„ de recuperare a daunelor provocate, multe societ„˛i cu r„spundere limitat„ care au produs pagube nu au putut fi f„cute responsabile, deoarece veniturile ilicite erau transferate de c„tre administratori pe seama asocia˛ilor, care nefiind administratori, nu erau tra∫i la r„spundere.

Œn propunerea legislativ„ se inten˛ioneaz„ responsabilizarea asocia˛ilor Ón mod nelimitat pentru paguba adus„ de c„tre societatea lor. Nu este vorba de principiul r„spunderii limitate a societ„˛ii, ci este responsabilitatea asociatului care, prin conduita lui, nu a luat toate m„surile pentru ca eventuala pagub„ s„ nu se produc„. Asocia˛ii au obliga˛ia control„rii permanente a activit„˛ii societ„˛ii cu r„spundere limitat„ ∫i s„ sesizeze acolo unde administratorul sau administratorii s„v‚r∫esc nereguli.

Œn acest context, responsabilitatea lor personal„ trebuie s„ fie nelimitat„, altfel ajungem mereu la situa˛ia S.R.L.-urilor-c„pu∫„, care prosper„ prin activitate infrac˛ional„.

Proiectul de lege supus dezbaterii nu permite ca o persoan„ care a falimentat un S.R.L. s„ Ónregistreze un altul. Falimentarea unui S.R.L. duce, Ón multe cazuri, la anularea responsabilit„˛ii acestuia sau la imposibilitatea recuper„rii pagubelor. Prin proiectul propus sunt

obstruc˛ionate, Ón acest fel, persoanele care Ónfiin˛eaz„ societ„˛i-fantom„.

Este gre∫it„ concep˛ia Ón virtutea c„reia se face o conexiune Óntre responsabilitatea administratorului, prev„zut„ de Legea nr. 64/1995 ∫i responsabilitatea prev„zut„ de proiectul supus dezbaterii.

Œn Legea nr. 64/1995, responsabilitatea administratorului este pus„ Ón discu˛ie cu ocazia declar„rii falimentului la cererea creditorului, iar Ón proiectul de lege Óntocmit de mine ∫i supus ast„zi dezbaterii, responsabilitatea asociatului ca factor responsabil al bunului mers al societ„˛ii este pus„ Ón discu˛ie, pentru c„ societatea a fost falimentat„ sau a produs pagube. Pe aceste considerente, v-a∫ ruga frumos s„ v„ apleca˛i la propunerea mea ∫i s„ vota˛i pentru modificarea Legii nr. 31/1990.

V„ mul˛umesc, domnule Miclea. Felicit„ri. Domnule Marin, v„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte,

A∫a cum a pomenit ∫i ini˛iatorul, aici se pleac„ de la o premis„ nefondat„, potrivit c„reia asocia˛ii sunt proprietarii unei societ„˛i comerciale ∫i, prin urmare, sunt r„spunz„tori Ón mod solidar pentru obliga˛iile societ„˛ii.

Aici, trebuie f„cut„ diferen˛a Óntre ceea ce Ónseamn„ asociat ∫i ce Ónseamn„ administratorii unei societ„˛i comerciale. Œn caz de fraud„, administratorii sunt cei care sunt tra∫i la r„spundere, pentru c„ ei sunt cei care r„spund Ón fa˛a legii de buna administrare a societ„˛ii, ∫i nu ac˛ionarii.

De aceea, celelalte motiva˛ii nu mai intervin, deci aici este partea esen˛ial„ a problemei. Asocia˛ii sau ac˛ionarii r„m‚n ac˛ionari; pentru gestionarea func˛ion„rii societ„˛ii respective r„spunz„tori sunt administratorii, a∫a cum spune legea.

Da. V„ mul˛umesc, domnule Marin.

Proiectul de lege trece la votul final, cu propunerea de respingere din partea comisiei.

Mul˛umesc.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ privind regimul mormintelor, cimitirelor, operelor comemorative de r„zboi ∫i Ónfiin˛area societ„˛ii na˛ionale pentru cinstirea eroilor.

Domnul Florescu, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

V„ rog! A! Domnul Ha∫otti, ini˛iator. Ierta˛i-m„! Da, sigur c„ da.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ Ón calitate de ini˛iator. ™i Ón ceea ce am s„ v„ spun nu este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„ a unui parlamentar al opozi˛iei, pentru c„ aceast„ ini˛iativ„ nu are nici un fel de conota˛ie politic„, ci este vorba de felul cum Ón˛elege, din p„cate, ∫i o spun

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 cu regret, actualul guvern s„ trateze ini˛iativele parlamentarilor.

Nu cred c„ este vorba de un parlamentar al opozi˛iei, cred c„ este vorba pur ∫i simplu de ini˛iativa unui parlamentar ∫i, de aceea, cred c„ se cuvine a trage acest semnal de alarm„.

Doamnelor ∫i domnilor, pe data de 7 mai 2003 am Ónaintat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, care se nume∫te îRegimul mormintelor, cimitirelor ∫i operelor comemorative de r„zboi ∫i Ónfiin˛area societ„˛ii na˛ionale pentru cinstirea eroilor“.

Exact dup„ o lun„, Ónainte de a veni orice fel de aviz de la guvern, guvernul ini˛iaz„ un proiect de lege care se nume∫te îLegea privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative“. Identic, subliniez, identic ca denumire. Unde Ól Ónainteaz„? Œl depune la Senat. Œn mod de loc surprinz„tor, Ón mai pu˛in de trei s„pt„m‚ni este votat de Senat. Este trimis la Camera Deputa˛ilor pe 25 august, Ón vacan˛a parlamentar„. Comisia pentru ap„rare a avut gentile˛ea s„ m„ invite la dezbateri, trebuia s„ dea doar aviz, to˛i colegii au fost surprin∫i, Ón sf‚r∫it...

La Comisia pentru administra˛ie public„, care f„cea raportul, nici nu am fost invitat. Œntre timp, dup„ ce Senatul a votat ini˛iativa legislativ„ care este identic„, absolut identic„, proiectul de lege este absolut identic cu ini˛iativa mea legislativ„, trece urgent ∫i de Camera Deputa˛ilor ∫i devine Legea nr. 379.

Doamnelor ∫i domnilor, aici este vorba pur ∫i simplu de o fraud„ intelectual„! Nu, n-a semnat-o Beuran, doamna coleg„, nu! Este vorba, pur ∫i simplu, despre fraud„ intelectual„! Este inadmisibil ca Guvernul s„ preia ideea unui parlamentar ∫i s„ ia proiectul, s„ ia ini˛iativa legislativ„ a unui parlamentar ∫i s„ aib„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care, v„ repet, este sut„ la sut„ ini˛iativa legislativ„ a unui parlamentar, nu are importan˛„ c„ este de la putere sau de la opozi˛ie, pentru c„ am ajuns, realmente, s„ fim un oficiu unde Guvernul depune proiecte de lege.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu m„ mir c„ domnul profesor n-a sesizat c„ acest fenomen nu s-a Ónt‚mplat numai acum, ∫i doar cu domnia sa. Nu este o surpriz„, din acest punct de vedere, acest comportament haiducesc pe care-l manifest„ reprezentan˛ii Executivului.

Exist„ at‚tea ∫i at‚tea alte cazuri, pe care nu e momentul aici s„ le rememor„m, dar de cur‚nd, domnul pre∫edinte Ion Iliescu, Ón mai multe Ónt‚lniri, unele ∫i cu caracter interna˛ional, s-a ar„tat un vajnic lupt„tor Ómpotriva celor care Óncalc„ Legea dreptului de autor ∫i a drepturilor conexe. Nu ne revine, Ón aceste condi˛ii, celor care suntem frauda˛i prin asemenea metode, dec‚t s„ cerem sprijinul pre∫edintelui Rom‚niei pentru aplicarea prevederilor legii care condamn„ furtul de idei, furtul intelectual.

Este adev„rat c„ o asemenea lege este absolut necesar„, dar Ón condi˛iile Ón care pe u∫a din dos a fost introdus de c„tre Guvern un alt proiect de lege, de∫i generoas„, de∫i foarte important„, de∫i cu prioritate de idei, aceast„ ini˛iativ„ a domnului deputat Ha∫otti, cred c„ n-o mai putem vota, Ón aceste condi˛ii. Mi-ar fi p„rut bine s„ pot constata c„ democra˛ia autentic„ este ∫i o caracteristic„ a regimului nostru ∫i c„ ideile, indiferent de la cine vin, dac„ sunt bune, sunt promovate ca atare. Mai avem Óns„ de a∫teptat, probabil p‚n„ dup„ 2004.

Subscriu la ideile bune. V„ rog, domnule Dobre.

Nu doar pentru a avea un alt punct de vedere, ci pentru faptul c„ noi, deputa˛ii, am primit un mandat din partea aleg„torilor pentru a-i reprezenta ∫i pentru a face ceea ce este bine pentru aceast„ ˛ar„...

Personal, Ón momentul Ón care am avut ni∫te propuneri legislative ∫i guvernul a considerat c„ sunt bune ∫i le poate da mai repede dec‚t un curs legislativ, atunci le-a dat prin ordonan˛e de urgen˛„.

Œn aceste condi˛ii, eu m-am sim˛it m‚ndru de faptul c„ am putut s„ am o idee care s„ corespund„, s„ fie rapid acceptat„ ∫i rapid pus„ Ón valoare. Deci eu, personal, consider c„ atunci c‚nd o idee legislativ„ poate g„si o alt„ cale mai rapid„ de a intra Ón practic„, mi se pare c„ este un lucru bun.

Da. Doamna Doamna Mona Musc„, v„ rog! Vre˛i s„ vorbi˛i? Nu.

Domnul Puiu Ha∫otti.

V„ mul˛umesc.

Nu pentru a fi Ón dezacord cu domnul deputat Dobre, pe care Ól pre˛uiesc ∫i ∫tie asta, g„sesc c„, din ce a spus Domnia sa, subliniez Ónc„ o dat„, furtul intelectual este o chestiune bun„, ∫i guvernul practic„ acest bine Ón mod cotidian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Dac„ este bine ca o ini˛iativ„ a unui parlamentar s„ se transforme Ón ordonan˛„ de urgen˛„ a guvernului, atunci, Óntr-adev„r, avem de-a face cu o democra˛ie totalitar„ sau cu totalitarism democratic. Cum pofti˛i dumneavoastr„!

Da. V„ mul˛umesc. Domnule Florescu, v„ rog.

Cred c„, pe procedur„, ar trebui s„ respingem treaba asta. E îPrevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie“.

Propunerea legislativ„ pentru solu˛ionarea spa˛iilor de locuit ale cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie, domnul Florescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu mi-am propus s„ intru Ón dezbateri politice pe marginea paternit„˛ii acestui proiect de lege. V„ spun doar c„ Comisia pentru administra˛ie nu este condus„ de reprezentantul P.S.D.-ului. V„ mai spun c„, din 26 de deputa˛i, au fost prezen˛i 24. 21 au votat Ómpotriv„.

Motivele cred c„ este nevoie s„ le expun, chiar dac„ pe scurt, unul din ele, ∫i nu ∫tiu dac„ cel mai important, poate c„ da, a rezultat deja din discu˛iile distin∫ilor mei colegi. Propunerea legislativ„ are acela∫i obiect de reglementare cu Legea nr. 379/2003; este de precizat c„ fa˛„ de Legea nr. 379, propunerea legislativ„ nu aduce nimic nou Ón domeniul supus reglement„rii, unele din dispozi˛iile sale reg„sindu-se, Óntr-o alt„ redactare, Ón lege.

Propunerea legislativ„ nu stabile∫te ce responsabilit„˛i revin autorit„˛ilor administra˛iei publice centrale ∫i locale Ón acest domeniu ∫i nu con˛ine suficiente norme referitoare la mormintele ∫i operele comemorative de r„zboi rom‚ne∫ti ∫i str„ine pe teritoriul Rom‚niei, precum ∫i cele rom‚ne∫ti Ón str„in„tate.

Iat„ c„ cele dou„ proiecte de lege nu prea seam„n„.

De asemenea, organismul propus a se Ónfiin˛a, similar cu cel prev„zut Ón lege, nu are atribu˛ii referitoare la aplicarea acordurilor interna˛ionale Óncheiate de Rom‚nia Ón acest domeniu. Este de semnalat c„ infrac˛iunea de la art. 42 nu este prev„zut„ Ón Codul Penal, astfel c„ trimiterea la dispozi˛iile acestui act normativ este eronat„.

Propunerea legislativ„ este Ón dezacord cu prevederile art. 14 din Legea nr. 24 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea, bineÓn˛eles, a actelor normative, prin instituirea unui paralelism legislativ.

™i, a∫a cum Óncepusem a v„ spune, raportul comisiei a fost adoptat cu 21 de voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„, drept pentru care, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, v„ propun s„ fi˛i de acord cu respingerea acestui proiect de act normativ.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Propunerea legislativ„ merge la votul final. V„ rog, doamna Musc„.

Stima˛i colegi,

Am de depus o mo˛iune simpl„ Ón numele grupurilor parlamentare ale P.N.L. ∫i P.D., de data aceasta nu pentru plagiat, nu pentru copiat, ci pentru c„ Guvernul nu-∫i face temele. E cealalt„ variant„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia, Ón urma examin„rii prevederilor propunerii legislative ∫i avizului negativ al Consiliului Legislativ, propune, la fel ca la precedentul proiect de lege, respingerea, pentru urm„toarele motive: propunerea legislativ„ se suprapune ∫i se interfereaz„ cu reglement„rile existente Ón cadrul urm„toarelor acte normative: Legea locuin˛ei nr. 114/1996, Legea nr. 85/1992, Legea nr. 152/1998, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 128 privind statutul personalului didactic, Legea nr. 15/2000 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„.

Comisia propune, a∫a cum mai spuneam, plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative, raportul de respingere fiind adoptat de comisie cu 14 voturi pentru ∫i 5 voturi Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

## Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ se Ónainteaz„ la votul final. Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ pentru reorganizarea administrativ-teritorial„ a unor jude˛e din centrul Rom‚niei.

Domnul Florescu, v„ rog! A, ini˛iatorul! Domnul Bruda∫cu.

V„ rog!

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Un grup de parlamentari rom‚ni, analiz‚nd modul defectuos Ón care s-a f„cut Ómp„r˛irea administrativteritorial„ a Rom‚niei prin legea din 1968 ∫i constat‚nd c„ promisiunile Ón aceast„ materie f„cute la instalarea actualului guvern nu au fost materializate, Ón sensul realiz„rii acestei modific„ri administrativ-teritoriale impuse de procesele ∫i progresele petrecute Ón Rom‚nia dup„ 1968, au avut ini˛iativa de a propune un asemenea proiect de lege pentru reorganizarea administrativteritorial„ a unor jude˛e din centrul Rom‚niei.

Œntre motiva˛iile pentru care s-a avut Ón vedere acest lucru este, Ón primul r‚nd, dorin˛a de revenire la normalitate. Œn perioada interbelic„ au existat acele jude˛e care sunt men˛ionate Ón proiectul nostru de lege, Ón aceast„ zon„, una dintre cele mai tensionate din punct de vedere etnic, din cauza modului Ón care Ón˛eleg unii cet„˛eni ai Rom‚niei s„ aib„ ∫i obliga˛ii, ∫i nu s„ se bucure doar de privilegii.

Pe de alt„ parte, noi am considerat c„ revenirea la aceast„ form„ de organizare ar fi benefic„ pentru a permite poporului rom‚n s„-∫i realizeze obiectivele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 dezvoltare economico-social„, ∫i s„ nu se preocupe Ón permanen˛„ de aplanarea acestor conflicte create artificial ∫i Óntre˛inute adeseori de for˛e externe.

Un alt element foarte important a fost acela al dorin˛ei noastre ca parlamentari rom‚ni de a sus˛ine eforturile f„cute de c„tre actuala putere pentru preg„tirea Rom‚niei pentru secolul al XXI-lea ∫i mileniul III. Noi nu dorim revenirea prin nici o form„ la acele structuri de administrare teritorial„ specifice Evului Mediu, Ón care existau ˛„ri ∫i ˛inuturi, a∫a cum se vorbe∫te din ce Ón ce mai frecvent de c„tre unele for˛e secesioniste care ac˛ioneaz„ nestingherit pe teritoriul Rom‚niei.

Noi dorim crearea acelor structuri suple, dinamice, eficiente, care s„ permit„ Rom‚niei s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile asumate ca ˛ar„ partener„ a Uniunii Europene ∫i a celorlalte structuri democratice din Occident.

Pe de alt„ parte, consider„m c„ aceast„ reorganizare administrativ-teritorial„ este impus„ ∫i de o serie de realit„˛i de natur„ economic„ ∫i social„. Este cunoscut faptul c„ prin m„surile luate, de distrugere a fostei regiuni autonome maghiare, prin legea din 1968, nu au fost create ∫i premisele pentru o dezvoltare echilibrat„ ∫i a acelor zone, Ón marea lor majoritate locuite de rom‚ni, de pe teritoriul jude˛elor avute Ón vedere, care Ón momentul de fa˛„, la capitolul dezvolt„rii lor socialedilitare, Ónregistreaz„ cele mai de jos nivele posibil.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte, probabil c„ v„ deranjeaz„ aceste adev„ruri... preg„tirea Rom‚niei pentru marele examen al integr„rii europene.

Iat„ motivele pentru care am considerat c„ este necesar„ o asemenea reorganizare, care nu vizeaz„ m„suri de r„zbunare sau de sanc˛ionare, a∫a cum s-a interpretat eronat, a unor minorit„˛i etnice. Consider„m c„ toate minorit„˛ile etnice trebuie s„ aib„, pe de o parte, drepturi ∫i libert„˛i, dar ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛i ∫i obliga˛ii.

Acesta este motivul, sau acestea sunt motivele principale care au stat la baza realiz„rii acestei propuneri legislative.

Consider„m c„ dac„ dumneavoastr„ ve˛i adopta formula comod„ de respingere, nu face˛i dec‚t s„ da˛i un semnal de continuare a activit„˛ilor grup„rilor secesioniste, care stopeaz„ eforturile Rom‚niei de a-∫i realiza temele pentru marele examen al viitoarei noastre ader„ri euroatlantice.

## Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din partea comisiei...

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi Ón˛elegem patetismul de care dau dovad„ colegii no∫tri de la P.R.M., numai c„, din p„cate, comisia a constatat c„ aceast„ propunere legislativ„ nu poate fi sus˛inut„ Ón vederea adopt„rii, Óntruc‚t nu respect„ prevederile art. 20 al Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, ∫i nici ale art. 13 al Legii nr. 3 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Art. 20 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 prevede clar c„ îOrice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor, ora∫elor ∫i jude˛elor se poate efectua numai prin lege ∫i numai dup„ consultarea prealabil„ a cet„˛enilor din unit„˛ile administrativ-teritoriale respective“, bineÓn˛eles, prin referendum.

Alin. 3 al art. 13 din Legea privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului precizeaz„ c„ îProiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, ora∫elor ∫i jude˛elor, se Ónainteaz„ Parlamentului spre adoptare numai dup„ consultarea prealabil„ a cet„˛enilor din unit„˛ile respective“. Œn acest caz, organizarea referendumului este, deci, obligatorie.

Or, aceste cerin˛e exprese a legilor men˛ionate nu sunt Óndeplinite.

Ini˛iativa legislativ„ nu r„spunde exigen˛elor unui act normativ prin care s„ se stabileasc„ corect delimitarea administrativ-teritorial„ a jude˛elor propuse. Proiectul de lege nu cuprinde norme referitoare la schimbarea denumirii unor localit„˛i, cu toate c„ acestea sunt efectuate Ón cadrul proiectului de act normativ.

Anexele la proiectul de lege nu sunt complete, deoarece nu cuprind ∫i satele componente ale fiec„rei comune ∫i nici localit„˛ile componente sau apar˛in„toare acestora.

Fa˛„ de cele prezentate ∫i ca urmare a dezbaterilor, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative.

Mai fac men˛iunea c„ raportul a fost adoptat Ón comisie cu 15 voturi pentru ∫i 3 Ómpotriv„. La fel, mai fac men˛iunea c„ aceast„ lege are caracter organic, face parte din categoria legilor organice.

Da. Domnul Costache.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn calitate de coautor al acestui proiect de lege, vreau s„ men˛ionez c„ ideea de baz„ nu a fost schimbarea raporturilor dintre minorit„˛ile din zon„ sau dintre cet„˛enii apar˛in‚nd unei anume majorit„˛i, ci ideea s-a ivit Ón momentul Ón care Óntreaga societate rom‚neasc„, pre∫edintele Rom‚niei, primul-ministru puneau Ón discu˛ie posibilitatea unei mai a∫ezate, mai bune organiz„ri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 administrativ-teritoriale, pentru accesarea fluxurilor de capital din exterior c„tre ˛ara noastr„.

Se prezentau atunci Ón pres„ posibile h„r˛i, posibile noi regiuni, conform cu cerin˛ele celor care direc˛ioneaz„ c„tre Rom‚nia programe de finan˛are extern„.

Aceasta fiind cauza principal„, cred c„ din acest punct de vedere trebuie Ón˛eles efortul nostru ∫i al altor factori de a moderniza Ómp„r˛irea administrativ-teritorial„ a ˛„rii. C‚t despre ceea ce spune domnul reprezentant al comisiei, c„ aceasta nu se poate face dec‚t prin lege, mi se pare corect. Asta am f„cut ∫i noi, un proiect de lege.

C‚t despre referendum, c„ ar fi nevoie de un referendum, de acord, se poate face un referendum, inspir‚ndu-ne din experien˛a recent„, Óntr-o singur„ zi ∫i Ón dou„ ore, de la 6 la 8 seara, ∫i rezultatul va fi foarte bun.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

V„ propun s„ mai lu„m ∫i punctul 35: propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 215.

™i aici Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea ∫i v„ dau cuv‚ntul, stimate coleg, pentru a motiva acest lucru.

Rog liderii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sal„, pentru a nu fi nevoi˛i s„ Óncepem ∫edin˛a de vot final cu apelul nominal.

Nu avem multe proiecte, v„ rog insistent s„ veni˛i Ón sal„.

Pofti˛i, domnule deputat Florescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La fel ca la precedentele trei acte normative, Comisia pentru administra˛ie public„ propune respingerea acestui proiect de lege, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu Óntrune∫te condi˛iile necesare pentru a fi promovat ca lege. Œn primul r‚nd, are avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Œntr-o formulare mai clar„, mai precis„ ∫i mai concis„, se poate spune c„, fa˛„ de preciz„rile art. 60, 61 ∫i 78, Consiliul Legislativ men˛ioneaz„ faptul c„ propunerea legislativ„ nu respect„ nici o norm„ de tehnic„ legislativ„, cu toate c„, potrivit prevederilor art. 73 alin. (4) din Constitu˛ie, deputa˛ii ∫i senatorii pot prezenta propuneri legislative numai Ón forma cerut„ de respectivul act normativ.

Œn afar„ de aceasta, propunerea de alegere prin vot nominal a Consiliului local jude˛ean, pe circumscrip˛ii, poate conduce la responsabilizarea alesului zonei strict delimitate fa˛„ de care se angajeaz„ prin programul electoral.

Actualmente, un ales local nu are clar stabilite responsabilit„˛ile fa˛„ de aleg„tor. Œntruc‚t consilierii, o dat„ ale∫i, trebuie s„ reprezinte la toate nivelele electoratul, este firesc s„ se distribuie func˛iile de conducere, cum sunt cele de pre∫edin˛i sau secretari de comisii permanente, Ón func˛ie de voturile ob˛inute ∫i nu mai sunt supu∫i unui vot Ón cadrul unei structuri. Se evit„, Ón acela∫i timp, practicile de p‚n„ acum, prin care puteau fi cointeresa˛i o parte din consilieri, pentru a respinge pe criterii neprincipiale calitatea votului electoratului.

Formarea delega˛iei permanente din pre∫edin˛ii de comisie Ónl„tur„ manevrele de culise, d„ satisfac˛ie componentei democratice de formare a structurii de conducere a consiliului.

Deci zic eu c„ sunt suficiente motive pentru care comisia, logic ∫i Óndrept„˛it, a propus respingerea acestui proiect de lege, drept pentru care, domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ propune˛i plenului respingerea proiectului. Mul˛umesc.

Domnul deputat Ioan Sonea, din partea ini˛iatorilor.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mie Ómi pare tare r„u c„ aceast„ ini˛iativ„ a fost v„zut„ ca un act independent, ea era consecin˛a unei alte ini˛iative, de propunere de modificare a Legii alegerilor locale. Aceasta era o consecin˛„ fireasc„ a ceea ce propuneam acolo. Era vorba de alegerea pe circumscrip˛ii uninominale a consilierilor locali, ∫i de acolo rezulta aceast„ ini˛iativ„ care, Ómi pare r„u c„ aceast„ comisie nu a v„zut-o legat„ de ceea ce propuneam acolo ∫i o consider„ ca o chestiune f„r„ con˛inut ∫i f„r„ substan˛„. Probabil c„ Ói va veni vremea s„ fie tratat„ la adev„rata ei valoare, aceast„ ini˛iativ„.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Mul˛umesc. Vom supune votului final acest proiect, mai exact, propunerea de respingere Ón leg„tur„ cu proiectul.

Invita˛i colegii Ón sal„, pentru c„ prezen˛a nu asigur„ cvorumul, prezen˛a actual„.

Stima˛i colegi,

Nu suntem nici 90 de deputa˛i Ón sal„. Œl rog pe domnul secretar Nicolae Leon„chescu s„ fac„ apelul nominal.

|**Domnul Nicolae Leon„chescu:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic|absent| |Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István|prezent„<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Antonescu Niculae Napoleon|absent<br>prezent| |Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu<br>Asztalos Ferenc|prezent„<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent| |Baban ™tefan|prezent|

## 50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003

|Babiuc Victor|absent|Cri∫an Emil|prezent| |---|---|---|---| |Baciu Mihai|prezent|Dan Matei-Agathon|prezent| |Bahrin Dorel|prezent|Daraban Aurel|prezent| |Balt„ Mihai|prezent|D„ianu Dorin|prezent| |Balt„ Tudor|prezent|Dinu Gheorghe|prezent| |Bar Mihai|prezent|Dobre Traian|prezent| |Bara Radu Liviu|absent|Dobre Victor Paul|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dobrescu Smaranda|prezent„| |Barto∫ Daniela|prezent„|Dol„nescu Ion|prezent| |B„doiu Cornel|prezent|Dorian Dorel|prezent| |B„l„e˛ Mitic„|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |B„l„∫oiu Amalia|prezent„|Dragomir Dumitru|prezent| |B„ncescu Ioan|prezent|Drago∫ Liviu Iuliu|absent| |B‚ldea Ioan|prezent|Dragu George|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Bentu Dumitru|prezent|Dre˛canu Doina-Mic∫unica|prezent„| |Berc„roiu Victor|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Dumitriu Carmen|prezent„| |Bereczki Endre|prezent|Du˛u Constantin|prezent| |Birtalan Ákos|absent|Du˛u Gheorghe|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Enescu Nicolae|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Erdei Dolóczki István|prezent| |Boabe∫ Dumitru|prezent|Eserghep Gelil|absent| |Boagiu Anca Daniela|absent„|F‚c„ Mihail|prezent| |Boaj„ Minic„|absent|Firczak Gheorghe|prezent| |Boc Emil|prezent|Florea Ana|prezent„| |Bogea Angela|prezent„|Florescu Ion|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Fotopolos Sotiris|prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian|prezent|Frunz„verde Sorin|prezent| |Böndi Gyöngyike|prezent„|Gaspar Acsinte|prezent| |Borbély László|absent|Georgescu Filip|prezent| |Bozg„ Ion|prezent|Georgescu Florin|prezent| |Bran Vasile|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |BrÓnzan Ovidiu|prezent|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |Bruda∫cu Dan|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Bucur Constantin|absent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bucur Mircea|prezent|Ging„ra∫ Georgiu|absent| |Buga Florea|prezent|Giuglea ™tefan|prezent| |Burnei Ion|prezent|Godja Petru|absent| |Buruian„ Aprodu Daniela|prezent„|Gr„dinaru Nicolae|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Grigora∫ Neculai|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|absent|Gubandru Aurel|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Canacheu Costic„|prezent|Ha∫otti Puiu|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent|Hogea Vlad Gabriel|prezent| |Cazimir ™tefan|prezent|Holtea Iancu|prezent| |C„∫unean-Vlad Adrian|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cerchez Metin|absent|Ianculescu Marian|absent| |Cherescu Pavel|prezent|Ifrim Mircea|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent|Ignat Miron|prezent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionel Adrian|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Anton|absent| |Ciuperc„ Vasile Silvian|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |CÓrstoiu Ion|absent|Ionescu Dan|absent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Daniel|absent| |Cliveti Minodora|prezent„|Ionescu Mihaela|prezent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent|Ionescu R„zvan|prezent| |Cojocaru Nicu|prezent|Ionescu Smaranda|prezent„| |Cr„ciun Dorel Petru|prezent|Iordache Florin|prezent| |Cre˛ Nicoar„|prezent|Iriza Marius|absent| |Cristea Marin|prezent|Iriza Scarlat|prezent|

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Leon„chescu, v„ rog s„ v„ opri˛i, c„ altminteri, risc„m s„ Ónceap„ s„ plece cei care au r„spuns prezent. Suntem acum Ón cvorum. Cei care nu s-au auzit striga˛i, s„ pofteasc„ la tribun„ pentru a-∫i anun˛a prezen˛a. ™i s„ ne permite˛i s„ Óncepem derularea votului.

La punctul 1 din lista de vot final, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor. Are caracter ordinar. Œl

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Foarte mul˛i nu voteaz„.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare turistic„ îSuper-Schi Ón Carpa˛i“.

Deci n-au fost la prima nici voturi Ómpotriv„, nici ab˛ineri.

La punctul 2, legea are caracter ordinar. O

Voturi Ómpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

La punctul 3, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2003 privind subven˛ionarea dob‚nzilor aferente acordate pentru construc˛ia de locuin˛e prin intermediul Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e. Caracter ordinar. Œl

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

V„ rog s„ vota˛i nu Ón trepte, ci o dat„.

4 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unit„˛ilor administrativteritoriale.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. 179 voturi pentru.

Œmpotriv„? 16 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Stima˛i colegi,

Mul˛i sunte˛i Ón sal„ ∫i nu participa˛i la vot.

5 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren˛ei.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie. Cine este pentru? 202 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.

6 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul ∫i recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie. Cine este pentru? 191 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri ∫i multe voturi neexprimate.

Raportul a fost aprobat cu 191 pentru, unul contra, 3 ab˛ineri.

7 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achizi˛ionate din Ómprumutul acordat de Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, c„tre societ„˛ile comerciale Ónfiin˛ate prin reorganizarea Regiei Autonome Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 194 voturi pentru. Œmpotriv„? 6.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Raportul a fost aprobat cu 194 pentru, 6 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

8 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor ∫i valorilor.

Am s„ motivez votul negativ din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Trebuie s„ v„ intereseze, fiindc„ aceast„ ordonan˛„, practic, o dat„ aprobat„ prin lege, legifereaz„ o modalitate de privatizare dubioas„. Nu este vorba de o privatizare, este vorba de a oferi managementul unei societ„˛i unei filiale a unei societ„˛i franceze care are mari probleme financiare, management care, practic, nu face altceva dec‚t s„ preia conducerea unei filiale apar˛in‚nd îMetrorex“, cu toate capacit„˛ile r„m‚n‚nd Ón proprietatea îMetrorex“, cu toate cl„dirile ∫i utilajele. Practic, nu face altceva dec‚t preia conducerea, Ón condi˛ii de monopol. Sigur c„ o s„ ne Óntreb„m de ce a fost nevoie de asemenea ordonan˛„, c‚nd putea foarte bine, dac„ conducerea respectiv„ nu era capabil„ s„ gestioneze o astfel de activitate, putea s„ angajeze un altfel de manager. Managerul acestei societ„˛i franceze nu este altcineva dec‚t tot un rom‚n. Mai bine Ól pl„team pe acesta, dec‚t s„ oferim un monopol privat unei firme franceze.

Cu aceast„ ocazie, cred c„, totu∫i, Ón comisie s-a reu∫it s„ se limiteze; ordonan˛a prevedea c„ materialul rulant Óntreg al c„ii ferate poate fi preluat de aceast„ societate. Din acest motiv, Partidul Democrat a votat Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

13 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Œmpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 201 pentru, 5 contra, o ab˛inere s-a adoptat proiectul.

14 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub form„ de Ómprumut, a unor cantit„˛i de combustibil pentru Societatea Comercial„ de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A, filialele sale, Regia Autonom„ pentru Activit„˛i Nucleare Sucursala — ROMAG—TERMO ∫i centralele termice ∫i electrice de termoficare aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene ∫i locale.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 176 voturi pentru. Œmpotriv„? 4 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Mul˛umesc.

16 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2003 privind reinvestirea dividendelor aferente anului 2002 la Societatea Comercial„ îAntibiotice“ — S.A. Ia∫i, Ón scopul retehnologiz„rii acesteia.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? V„ rog s„ participa˛i la vot, stima˛i colegi. 176 voturi pentru.

Œmpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Cu 176 pentru, 12 contra, 6 ab˛ineri s-a adoptat proiectul.

17 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 48/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 176 voturi pentru. Œmpotriv„? 38 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Adoptat proiectul cu 176 voturi pentru, 38 contra, dou„ ab˛ineri.

18 — proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 53/1991 privind indemniza˛iile ∫i celelalte drepturi ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, precum ∫i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Rom‚niei, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 189 voturi pentru. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.

Cu 189 pentru, dou„ voturi contra, 11 ab˛ineri s-a adoptat proiectul.

19 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2003 privind transferul pachetului de ac˛iuni al Societ„˛ii Comerciale îClujana“ — S.A. Cluj-Napoca, din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Cluj ∫i administrarea Consiliului Jude˛ean Cluj.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru?

Stima˛i colegi,

Nici cei din mijloc, nici cei din p„r˛ile laterale nu dori˛i s„ vota˛i. 183 voturi pentru.

## Domnule pre∫edinte,

Œn principiu, ∫i Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine necesitatea cre„rii de noi locuri de munc„, dar nu sus˛inem ideea ca acest lucru s„ se fac„ cu Ónc„lcarea legilor Ón vigoare.

Am propus amendamente pe aceast„ tem„ la proiectul Legii bugetului de stat, pentru ca aceast„ redeschidere a Societ„˛ii Comerciale îClujana“ — S.A. s„ fie eficient„ ∫i posibil„. S-a respins. Am solicitat, de asemenea, explica˛ii primului-ministru privind motivele pentru care se Óncalc„ legea, care prevede, Ón mod clar, c„ o societate comercial„ care a fost Ónchis„, mai poate fi relansat„ activitatea numai dup„ ce ea este scoas„ la v‚nzare, dup„ ce un investitor strategic face achizi˛ionarea pachetului majoritar de ac˛iuni. Nu s-a Ónt‚mplat acest lucru.

Consiliul Jude˛ean Cluj s-a dovedit p‚n„ acum a fi un manager deosebit de incompetent, dovad„ celelalte situa˛ii Ónt‚mplate Ón acest sens.

Exist„ foarte multe societ„˛i comerciale aflate Ón situa˛ia Societ„˛ii Comerciale îClujana“ — S.A. Oare p‚n„ la urm„ Guvernul le va reetatiza ∫i pe acestea? Nu crede˛i c„ mergem Ómpotriva curentului, de vreme ce se vorbe∫te despre necesitatea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale, noi s„ le d„m din nou Ón competen˛a consiliului jude˛ean, Ónc„lc‚nd inclusiv prevederile Legii nr. 215, care nu stabile∫te atribu˛ii pe linie de management economic pentru aceste institu˛ii?

Desigur c„ realitatea va reie∫i foarte cur‚nd Ón eviden˛„. Nu se dore∫te dec‚t o nou„ inginerie financiar„ ∫i economic„, Óntruc‚t mai sunt Ónc„ unele active care trebuie valorificate.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, prin aceast„ opera˛iune, va spori cu peste 11 milioane datoria public„, Óntruc‚t aceasta este suma care este datorat„ A.V.A.B.-ului ∫i care n-a putut fi recuperat„, datorit„ interven˛iei Executivului Ón materializarea competen˛elor A.V.A.B.

Ne pare r„u c„ nu se dore∫te o adev„rat„ relansare economic„, ci prin asemenea paleative, care sunt departe de a rezolva problema spinoas„ a locurilor de munc„.

Mul˛umesc, stimate coleg.

20 — propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Frunti∫eni, prin reorganizarea comunei Grivi˛a, jude˛ul Vaslui. Lege organic„, art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? 35 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Cu 181 voturi pentru, 35 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri s-a adoptat proiectul de lege.

21 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii Creditului Agricol pentru produc˛ie nr. 150/2003. De asemenea, lege organic„, art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 201 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a adoptat propunerea cu 201 pentru, nici un vot contra, o ab˛inere.

De la 22 p‚n„ la 28, toate proiectele se propun a fi respinse, inclusiv 28, pentru acela∫i motiv care v-a fost explicat de c„tre comisia de specialitate.

22 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat. Caracter organic.

Cine este pentru respingere? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea cu 181 pentru, 15 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

23 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat. Se propune respingerea.

Sunt acelea∫i motive, stima˛i colegi, ca la precedentul proiect de la 22.

Cine este pentru respingere? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Sunt foarte mul˛i care n-au votat.

S-a respins proiectul cu 181 pentru, unul contra ∫i 6 ab˛ineri.

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

Domnule pre∫edinte,

Nu este prima dat„ c‚nd o ini˛iativ„ pornit„ de pe b„ncile opozi˛iei are acest tratament. Mai grav este c„ partidul de guvern„m‚nt dovede∫te un comportament duplicitar. Pe de o parte, reprezentan˛i marcan˛i ai conducerii Executivului ∫i, implicit, ai partidului au declarat Ón repetate r‚nduri c„ pe teritoriul Rom‚niei a ap„rut o zon„ unde institu˛iile de drept ale statului rom‚n nu mai pot func˛iona. Amintesc, Ón acest sens, inclusiv declara˛iile ministrului de interne, care sunt convins c„ n-a vorbit f„r„ s„ cunoasc„ realitatea de acolo.

Respingerea acestui proiect legislativ este, de asemenea, un semnal c‚t se poate de clar: domnilor, n-ave˛i dec‚t, Ón continuare, cu ∫i mai mare elan s„ submina˛i integritatea statului na˛ional unitar rom‚n ∫i s„ Óncepe˛i s„ face˛i enclave, a∫a cum sunt ˛inuturile secuie∫ti, fa˛„ de care autorit„˛ile statului rom‚n n-au luat absolut nici o m„sur„ concret„ p‚n„ Ón acest moment.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Respins cu 181 pentru la aceast„ solu˛ie.

29 — propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 31/16 noiembrie 1990, privind societ„˛ile comerciale, republicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 33/29 ianuarie 1998. Caracter organic. Se propune respingerea.

Cine este pentru? 192 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a respins propunerea cu 192 pentru, nici un vot contra, o ab˛inere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ultima propunere pe care v-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 155/5.XII.2003 Stima˛i colegi,

V„ anun˛ c„ s-a depus o mo˛iune simpl„ de c„tre colegii no∫tri de la Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat Ón leg„tur„ cu Ónc„lcarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie. M„ voi pronun˛a cu privire la aceast„ mo˛iune simpl„, inclusiv

cu privire la eventuala dat„ de dezbatere a acesteia, ∫i voi Ón∫tiin˛a Camera Deputa˛ilor, Ón timp util.

Urm„toarea ∫edin˛„ Ón plen este joi ∫i va fi o ∫edin˛„ comun„ solemn„ dedicat„ anivers„rii a 85 de ani de la Marea Unire din 1918, la ora 9,30.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 155/5.XII.2003 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul 69.216 lei