Ovidiu Victor Gan˛

Declara˛ie politic„ cu ocazia Ómplinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma

Acum 50 de ani Europa dep„∫ea o prim„ criz„ grav„ prin semnarea Tratatelor de la Roma, moment istoric care punea bazele Uniunii Europene pe care o cunoa∫tem ast„zi. La vremea aceea, ∫ase na˛iuni libere participau la acest eveniment, Ón contextul diviz„rii Europei, al existen˛ei cortinei de fier, Ón spatele c„reia alte popoare sufereau sub ocupa˛ia sovietic„ ∫i regimul comunist autoritar impus de aceast„ ocupa˛ie.

C„derea Zidului Berlinului a marcat nu numai Ónceputul c„derii comunismului Ón Europa de Est, dar ∫i extinderea _de facto_ a Uniunii Europene c„tre R„s„rit. Germania a fost reunificat„, iar cet„˛enii din fosta R.D.G. au devenit cet„˛eni ai Uniunii Europene.

De la 1 ianuarie 2007 ne bucur„m ∫i noi, rom‚nii, de acest statut. Cum o facem Óns„? For˛ele politice sunt mai f„r‚mi˛ate ∫i dezbinate ca oric‚nd, conflictele zilnice dintre ele ocup‚nd spa˛iul public. Mul˛i rom‚ni se decid s„ plece c„tre alte orizonturi, av‚nd statutul de cet„˛eni ai Uniunii Europene. Progresul stagneaz„.

Ca stat membru ar trebui s„ ne facem sim˛it„ vocea Ón context european, at‚t pentru bunul mers al Uniunii, c‚t ∫i pentru a ne putea promova interesele. Nu vom putea face acest lucru f„r„ o lini∫tire a climatului politic, f„r„ o a∫ezare nou„ din punct de vedere institu˛ional la

nivel central ∫i local, unde efectele benefice ale unei necesare descentraliz„ri se las„, Ón continuare, a∫teptate. Nu avem nici structuri ∫i nici politici regionale veritabile care s„ fie Ón concordan˛„ cu cele ale Uniunii Europene.

Uniunea European„ Óncearc„ s„ dep„∫easc„ un nou moment de criz„, Declara˛ia de la Berlin, din 25 martie 2007, dorindu-se un semnal Ón acest sens. Marile provoc„ri la care se referea doamna cancelar Angela Merkel, ∫i care dep„∫esc cu mult grani˛ele na˛ionale, energia, clima, securitatea, nu pot fi abordate dec‚t Ómpreun„.

Dorim s„ perpetu„m modelul social european, care Ómbin„ succesul economic cu responsabilitatea social„. Va trebui s„ combatem, to˛i Ómpreun„, terorismul, crima organizat„ ∫i imigra˛ia ilegal„, s„ nu mai d„m niciodat„ vreo ∫ans„ rasismului ∫i xenofobiei.

Toate acestea sun„ bine, sunt extrem de importante, dar noi cum ne raport„m la ele, c‚nd avem cu totul alte preocup„ri?

For˛a mesajului unui stat membru nu vine numai din m„rimea ˛„rii sau a num„rului de locuitori. El este Ón str‚ns„ leg„tur„ cu puterea sa economic„, generat„ Óntotdeauna de stabilitatea politic„ ∫i un climat investi˛ional favorabil.

Este momentul dep„∫irii oric„ror orgolii interne pentru a conferi Rom‚niei aceea∫i evolu˛ie favorabil„ pe care au avut-o toate statele noi membre ∫i care, la c‚˛iva ani de la aderare, utiliz‚nd inteligent resursele Uniunii Europene, au fost de nerecunoscut.

A∫a cum constat„ Declara˛ia de la Berlin, îUnificarea european„ a f„cut posibil„ pacea ∫i prosperitatea“. M„ bucur c„ ∫i noi, rom‚nii, vom avea o contribu˛ie la gestionarea acestei p„ci ∫i prosperit„˛i Ómpreun„ cu ceilal˛i membri. Un prim pas Ól poate constitui sus˛inerea activ„ a relans„rii Tratatului constitu˛ional, singura p‚rghie care ne va putea permite o consolidare, o aprofundare ∫i totodat„ o nou„ extindere a construc˛iei noastre comune numite Uniunea European„.