Stenogramă plen

Bun„ ziua, stima˛i colegi!

Deschidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice. Hristos a Ónviat ∫i la mul˛i ani tuturor colegilor care particip„ la aceast„ ∫edin˛„!

Œncepem cu Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Andrian Mihei.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Declara˛ie politic„: îO nou„ ∫ans„!“

Stima˛i colegi,

Anul 2007, anul european al egalit„˛ii de ∫anse, este ∫i pentru rom‚ni un an care ne-a tot adus, una c‚te una, ∫anse pe care trebuie s„ le fructific„m Ón folosul cet„˛enilor acestei ˛„ri. Intrarea Ón Uniunea European„ a fost ∫i este o mare provocare ∫i, o dat„ ajun∫i aici, avem datoria de a ne prezenta onorabil ∫i de a depune toate eforturile pentru ca cet„˛enii Rom‚niei s„ aib„ cu adev„rat nivelul de trai al unui cet„˛ean european.

Guvernul format ∫i acreditat Ón S„pt„m‚na Patimilor reprezint„ o nou„ ∫ans„ pentru a pune Ón practic„, f„r„ orgolii ∫i interese personale, planurile care pot conduce

spre o nou„ Rom‚nie, spre o nou„ ∫ans„ pentru cet„˛enii no∫tri.

Sper, ∫i Ói rog pe noii membri ai Guvernului s„ fac„ totul pentru a conduce destinele ˛„rii spre ceea ce to˛i rom‚nii Ó∫i doresc, s„ se vegheze la Óndeplinirea sarcinilor asumate fa˛„ de Uniunea European„ Ón domeniile Ón care p‚n„ acum am avut observa˛ii sau rezerve din partea acestora.

Nu spun c„ trebuie s„ respect„m totul orbe∫te, Óns„, din p„cate sau din fericire, cele asumate trebuie Óndeplinite indiferent c„ au fost stabilite pe vremea lui N„stase sau mai t‚rziu. Sunt lucruri pe care, teoretic, ni le-am asumat ∫i trebuie Óndeplinite ∫i Ón mare parte sunt Ón sprijinul democra˛iei ∫i al bunului mers Ón Rom‚nia.

Unele voci au Óncercat s„ spun„ c„ e posibil ca Guvernul s„ nu aib„ sprijinul parlamentar necesar pentru diversele sale proiecte legislative. V„ rog, stima˛i colegi, s„ privi˛i legile prin prisma interesului general, na˛ional, pe care acestea le au Ón momentul vot„rii lor, ∫i nu prin prisma intereselor partinice. Totodat„, ˛in s„ subliniez c„, inclusiv Ón acest moment, cadrul legal existent permite exercitarea corect„ a democra˛iei Ón statul rom‚n de drept, Óns„ important„ este vegherea asupra aplic„rii corecte ∫i nep„rtinitoare a legilor existente. Chiar ∫i pe vremea lui Ceau∫escu, Rom‚nia era privit„ ca un stat cu un sistem legislativ foarte democratic, Óns„ normele, ordinele ∫i regulamentele de aplicare a acestora schimbau, practic, Ón˛elesul ∫i spiritul legilor.

De aceea, fac un apel la dumneavoastr„, stima˛i colegi, ∫i totodat„, c„tre noul guvern: v„ rog s„ face˛i un efort de bun„-credin˛„ ∫i s„ vota˛i mereu pun‚nd mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 presus de toate bunul interes al cet„˛enilor, bunul mers al lucrurilor pentru Rom‚nia, bunul-sim˛ fa˛„ de ceea ce reprezint„ ˛ara dumneavoastr„. ™i nimic m‚r∫av s„ nu v„ abat„ de la aceste principii! Sunt convins c„ numai a∫a putem schimba ceva ∫i noi, rom‚nii, putem fructifica, cu adev„rat, aceast„ nou„ ∫ans„ pe care o avem.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D, domnul deputat Alecsandru ™tiuc„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i r„spund peste un timp relativ scurt la salutul dumneavoastr„ ∫i la Óndemnul dumneavoastr„ cu: Adev„rat a Ónviat!

O declara˛ie politic„ despre îAgen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, Óntre aspira˛ii ∫i realitate“.

La momentul Ónfiin˛„rii sale, Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici a reprezentat, pentru mul˛i func˛ionari publici ∫i conduc„tori ai autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, solu˛ia ideal„, a∫teptat„ ∫i dorit„ pentru a reprezenta drepturile func˛ionarilor publici ∫i a reglementa, Óntr-o manier„ unitar„, statutul juridic al acestei categorii sociale.

Pe parcursul trecerii timpului, s-a demonstrat, Óns„, c„ o parte din atribu˛iile pe care le are Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici sunt formale, personalul acestei institu˛ii d‚nd dovad„ de superficialitate ∫i ineficien˛„ Ón Óndeplinirea acestor sarcini.

Œn acest sens, avem Ón vedere sesiz„rile primite de la mai multe autorit„˛i ale administra˛iei publice locale, viz‚nd procedura greoaie de ob˛inere a unor avize din partea Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici pentru organizarea unor concursuri Ón vederea recrut„rii personalului care s„ ocupe func˛ii publice vacante din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice. Astfel, Ón practic„ s-au constatat Ónt‚rzieri nejustificate Ón procesul de acordare a avizelor f„r„ de care nu se pot organiza concursurile de ocupare a unor posturi.

De asemenea, o alt„ sc„pare a acestei agen˛ii se refer„ la desemnarea tardiv„ a unor reprezentan˛i Ón comisiile de concurs, de regul„, aceia∫i 10—15 oameni Ón cadrul prefecturilor, Ónt‚mpl‚ndu-se, nu o dat„, ca respectiva persoan„ s„ afle c„ face parte din comisie la momentul select„rii dosarelor sau chiar la proba scris„ ori la interviul candida˛ilor.

Œn condi˛iile Ón care se exprim„ ostentativ dorin˛a de a realiza o adev„rat„ descentralizare administrativ„ ∫i o veritabil„ autonomie local„, ni se pare inoportun ca Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, aflat„ Ón subordinea Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative, s„ blocheze unele func˛ii publice prin am‚narea acord„rii avizelor de desf„∫urare a concursurilor, lucru care impieteaz„ func˛ionarea Ón condi˛ii optime a institu˛iilor administra˛iei publice.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Alexandru Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îGuvernul T„riGeoan„!“

Aceasta cred c„ este titulatura corect„ a Guvernului remaniat, votat mar˛i, 3 aprilie 2007, Ón Parlamentul Rom‚niei. Imagina˛i-v„, v„ rog, un politician Ón a c„rui ˛inut„ reg„sim, Óntr-o al„turare maladiv„, papionul domnului T„riceanu, ∫apca domnului Iliescu ∫i tricoul ro∫u cu Che Guevara al domnului Geoan„. F„r„ a fi ceva peiorativ Ón elementele de vestimenta˛ie amintite, aceasta este reprezentarea pe care o dau eu acestui Guvern.

Pentru c„ nu-i reprezint„ dec‚t pe Viorel Hrebenciu, Dinu Patriciu ∫i Attila Verestóy dimpreun„ cu acoli˛ii lor, sunt convins c„ îtaxa de Ónmatriculare“ a acestui Guvern va fi pl„tit„ integral de c„tre P.N.L. ∫i P.S.D. cu ocazia proximelor alegeri parlamentare.

Acest Guvern, format parc„ dinadins Ón dispre˛ul voin˛ei majorit„˛ii rom‚nilor, l-am putea numi îGuvernul celor 9 M“ ∫i s-ar putea traduce astfel:

1. I-am spune, mai Ónt‚i, Guvernul Monstruoasei Coali˛ii, pentru c„ a fost votat de 302 parlamentari apar˛in‚nd P.S.D., P.N.L., U.D.M.R., P.R.M. ∫i P.C., Ón ciuda declara˛iilor mincinoase ale liderilor P.R.M. ∫i P.C. Este aceea∫i coali˛ie transpartinic„ ai c„rei membri, v„z‚ndu-∫i Ón pericol interesele personale, ∫i-au dat m‚na spre a-l Óndep„rta din func˛ie pe pre∫edintele Rom‚niei ∫i pe to˛i cei care lupt„ ori se pronun˛„, pe bune, Ómpotriva corup˛iei. Din p„cate, istoria se repet„. Aminti˛i-v„, stima˛i colegi, c„, p„str‚nd propor˛iile, Alexandru Ioan Cuza a fost obligat s„ abdice ca urmare a ac˛iunilor monstruoasei coali˛ii a îb„ie˛ilor de∫tep˛i“ din vremea respectiv„, pe care domnitorul Ói dovedise cu îocaua mic„“. Sunt convins c„ aceast„ nou„ monstruoas„ coali˛ie nu va reu∫i de aceast„ dat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 2. L-am putea numi Guvern Minoritar, pentru c„ este format din mini∫tri apar˛in‚nd a dou„ partide — P.N.L. ∫i U.D.M.R. — a c„ror pondere Ón Parlament este de 22%, iar Ón sondaje de numai 18%.

3. Guvern-Marionet„ putem s„-i spunem, pentru c„ minoritar fiind, tot ceea ce va face acest guvern va fi, Ón fapt, voin˛a P.S.D., indiferent c‚t de mult va mai Óncerca Geoan„ & Co. s„ ne prosteasc„ de la obraz. ™i, iat„, prima solicitare a P.S.D. nu a Ónt‚rziat: Viorel Hrebenciuc Ói solicit„ lui Nini S„punaru nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t îs„-i cear„ iertare lui Marian Opri∫an“. Asta da umilin˛„, n-am ce zice. ™i, aten˛ie, este doar Ónceputul!

4. Guvernul este Mediocru, pentru c„, prin persoanele propuse a fi mini∫tri ∫i competen˛ele dovedite ale acestora, aceast„ echip„ guvernamental„ este, de departe, cea mai slab„ din 1990 Óncoace ∫i de aceea, probabil, cea mai contestat„.

5. Guvernul este Misogin, pentru c„ este prima formul„ guvernamental„ de dup„ 1996 din care sunt total excluse femeile. Unde este egalitatea de ∫anse at‚t de mult tr‚mbi˛at„? Unde este comportamentul politic european, unde e papionul ∫.a.m.d.?

6. Guvernul este Mincinos, pentru c„, Ón acela∫i timp, s-au afirmat de la tribuna Parlamentului lucruri absolut contrare. Œn timp ce T„riceanu spune c„ Protocolul Alian˛ei D.A. este Ónc„ valabil, iar Guvernul va continua aplicarea Programului Alian˛ei, dou„ minute mai t‚rziu Mircea Geoan„ spune c„ acesta, adic„ Programul Alian˛ei, a fost ∫i este un dezastru. Dar, stupoare, dou„ ore mai t‚rziu, Ón final, P.S.D. voteaz„ Guvernul care vine cu acest program.

Œn realitate, ei nu vor mai respecta dec‚t, poate, m„surile sociale din Programul Alian˛ei, ∫i acest lucru nu din convingere, ci din nevoia de a capta bun„voin˛„. Dar T„riceanu nu poate recunoa∫te c„ va guverna dup„ alt program dec‚t cel aprobat de Parlament Ón 2004, pentru c„, nu-i a∫a, Óntr-o astfel de situa˛ie, Ói Ónceteaz„ de drept mandatul de prim-ministru ∫i va trebui ca pre∫edintele Rom‚niei s„ desemneze un alt candidat ca prim-ministru. De fric„ s„ nu se ajung„ aici, domnii T„riceanu ∫i Geoan„ sunt dispu∫i s„ mint„ f„r„ ru∫ine, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

7. Este un Guvern de Misi˛i, pentru c„, v„z‚nd leg„turile de afaceri ∫i de prietenie dintre ace∫ti misi˛i ∫i c‚˛iva guzgani, baroni ori moguli dovedi˛i, ai impresia c„, mai degrab„, se preg„te∫te o tranzac˛ie comercial„. Eu chiar cred c„ asta s-a urm„rit, ca ei, de la Ón„l˛imea ∫i prestan˛a func˛iilor ministeriale, s„ ac˛ioneze ca intermediari ori samsari politici pentru interese economicofinanciare majore. De altfel, pre∫edintele i-a asemuit cu un consiliu de administra˛ie al unei societ„˛i comerciale.

8. I se spune ∫i îGuvern de Moldoveni“, pentru c„ majoritatea membrilor cabinetului provin din aceast„ regiune. F„r„ a avea ceva cu moldovenii, cei mai sup„ra˛i pentru acest lucru sunt liberalii din Ardeal, care Ói repro∫eaz„ premierului c„ a f„cut îGuvern de moldoveni pe care nu-i intereseaz„ dec‚t cum s„ mai fure pu˛in“ ∫i adaug„: înu ne r„m‚ne dec‚t s„-l rug„m pe T„riceanu s„ nu mai treac„ prin Ardeal, m„car s„ mai putem s„ ne salv„m electoratul!“.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Da˛i-mi voie, Ón primul r‚nd, doamna pre∫edint„, s„ urez ∫i s„ v„ spun ∫i eu: Adev„rat a Ónviat!, dumneavoastr„ ∫i colegilor mei.

Am crezut c„ s„pt„m‚na trecut„, S„pt„m‚na Patimilor, ne-a f„cut ceva mai buni. M-am Ón∫elat amarnic.

Dar s„ trec la subiect.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îS.O.S. poluarea mondial„!“

Œn ultima sut„ de ani, 50% din suprafa˛a planetei pe care locuim a fost transformat„ Ón mod radical. Urm„rile nu s-au l„sat a∫teptate: specii de plante ∫i animale fie au disp„rut, fie s-au Ómpu˛inat, Ón timp ce num„rul celor ce tr„iesc pe Terra a crescut de patru ori.

Numai Ón ultimii 50 de ani, dac„ ne uit„m Ón jurul nostru, sesiz„m cum au disp„rut zeci de hectare de p„dure, cum imensele paji∫ti s-au transformat Ón de∫erturi, cum ghe˛arii fie ∫i-au diminuat dimensiunile, fie au disp„rut. Fenomenele naturale extreme sunt din ce Ón ce mai dese: furtuni violente care m„tur„ tot ce Ónt‚lnesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Ón drumul lor, inunda˛ii catastrofale care las„ Ón urm„ zeci de mor˛i ∫i mii de sinistra˛i, incendii care p‚rjolesc totul Ón calea lor, m„rind ∫i mai mult temperatura sufocant„ din momentul producerii lor.

Concluzia este doar una singur„, destul de tragic„: Ón evolu˛ia sa spre bun„stare, omul a luat tot ce a putut de la natur„, dar nu i-a dat nimic Ón schimb, nici m„car minima protec˛ie de care avea nevoie. Am ajuns ast„zi, cam t‚rziu, este drept, s„ ne d„m seama c„ exploatarea industrial„ f„r„ discern„m‚nt nu aduce nimic bun, ba, din contra, priveaz„ genera˛iile viitoare de o mo∫tenire incomensurabil„.

Nici ˛ara noastr„ nu s-a ab„tut de la aceste principii nes„n„toase. Goana dup„ Ómbog„˛ire cu orice chip ∫i prin orice mijloace i-a f„cut pe cei numi˛i oameni de afaceri s„ procedeze la defri∫„ri masive, chiar ∫i de la cote apreciabile, ale mun˛ilor no∫tri, la construc˛ii f„r„ s„ ˛in„ cont de cele mai elementare reguli de bun-sim˛ ∫i tehnic„ a construc˛iilor industriale sau civile, f„r„ s„ se sinchiseasc„ de poluarea fonic„ ∫i chimic„ (prin deversarea Ón ape a de∫eurilor industriale), toate av‚nd ca singur rezultat catastrofele naturale ab„tute asupra Rom‚niei doar Ón ultimii zece ani: inunda˛ii, furtuni, alunec„ri de teren, tornade etc.

Foarte pu˛in s-a f„cut ∫i Ón domeniul politicii mediului, la instala˛iile industriale. ™tim cu to˛ii c„ marea majoritate a industriei rom‚ne∫ti dinainte de 1989 a fost construit„ pe principiul industriei sovietice sau, mai corect spus, comuniste, care nu ˛inea cont de nicio modalitate de ocrotire a mediului Ónconjur„tor sau de aplicarea unor politici antipoluante. Ca urmare, Ón acest moment, Rom‚nia, ca ˛ar„ membr„ a U.E., trebuie s„ scoat„ bani frumo∫i din propriul buzunar pentru a crea ∫i aplica un program modern, european, de protec˛ie a mediului ∫i, mai ales, pentru crearea ∫i aplicarea de tehnologii nepoluante. Fie c„ toate aceste cheltuieli se Ómpart cu unit„˛ile industriale, fie sunt doar contribu˛ia statului, ˛ara noastr„ va trebui s„ demareze c‚t mai repede aceste programe pentru a r„spunde cerin˛elor mondiale, chiar dac„ majoritatea investitorilor str„ini care au activit„˛i industriale puternice Ón Rom‚nia nu manifest„ niciun fel de angajament material ∫i financiar pentru solu˛ionarea acestor probleme.

Rom‚nia trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii ∫i la poluarea menajer„, ∫i la poluarea casnic„. Nu mai trebuie s„ amintim c„ educa˛ia cet„˛enilor no∫tri las„ de dorit, mai ales c‚nd se afl„ Ón natur„, dar nici Ón habitatele lor situa˛ia nu este altfel.

Poluarea, ca urmare a surselor diferite de Ónc„lzire, a reziduurilor casnice, spus pe rom‚ne∫te, a gunoaielor trebuie redus„ ∫i ea la nivelul solicitat de Uniunea European„.

Este foarte important ca aceste ac˛iuni s„ fie demarate Ón regim de urgen˛„, deoarece pentru o investi˛ie de acest gen este nevoie de 5—15 ani ∫i de foarte, foarte mul˛i bani. Uniunea European„ ne-a dat termene fixe ∫i bani foarte pu˛ini, doar o treime din cele aproximativ 7 miliarde de euro, c‚t aveam nevoie pentru a rezolva aceast„ problem„.

A venit timpul s„ l„s„m la o parte aceast„ goan„ dup„ Ónavu˛ire ∫i s„ ne g‚ndim ∫i la ce mo∫tenire l„s„m celor ce vin dup„ noi. S„ Óncerc„m s„ le l„s„m m„car o parte din frumuse˛ile Ónt‚lnite de noi Ón aceast„ via˛„, a∫a cum ∫i noi le-am primit de la Ónainta∫i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. urmeaz„ la cuv‚nt domnul deputat Mihai Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umim, doamna pre∫edinte.

S„ v„ r„spund ∫i eu la salutul dumneavoastr„: Adev„rat a Ónviat!

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îPopulism, ipocrizie ∫i lips„ de inspira˛ie“.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Hristos a Ónviat!

Œnvierea lui Hristos este puterea lui Dumnezeu ∫i mila Sa pentru noi. At‚t de mult a iubit El lumea, Ónc‚t a dat pe singurul s„u fiu pentru ca oricine crede Ón El s„ nu piar„. El ne tolereaz„ nemernicia de o manier„ inegalabil„.

De Pa∫te, pre∫edintele Traian B„sescu i-a f„cut concuren˛„, Ón _prime-time_ , M‚ntuitorului Iisus Hristos, f„c‚ndu-∫i de lucru prin locurile cu poten˛ial electoral maxim, unde îdin Ónt‚mplare“ se aflau ∫i televiziunile. ™eful statului a acaparat programele Óntr-o zi Ón care subiectele laice au fost la mare pre˛.

A f„cut-o cu ipocrizie, populism ∫i lips„ de inspira˛ie.

Prezen˛a sa, Ón s‚mb„ta Pa∫telui, la un hipermagazin, locul cu cel mai mare num„r de aleg„tori pe metrul p„trat, denot„ populism.

Prezen˛a pre∫edintelui pentru a cump„ra p‚ine ∫i ap„ mineral„ c‚nd o anumit„ televiziune transmitea Ón direct, Ónc„ de diminea˛a, febra cump„r„turilor care Ói cuprinsese pe bucure∫teni, mi se pare o ipocrizie.

B„sescu a vrut s„ conving„, Ónc„ o dat„, c„ este un om obi∫nuit, Óntre oameni obi∫nui˛i. Nu a reu∫it dec‚t s„ insulte buna-credin˛„ ∫i inteligen˛a celor care i-au observat co∫ul gol, dovedind lips„ de inspira˛ie.

Prezen˛a sa la meciul Steaua—Dinamo, Ón tribuna a II-a, de∫i doar cu un an Ón urm„ st„tea Ón loja lui Becali, este populism.

Dorin˛a acerb„ de a capta valul de simpatie ro∫albastru, umbrit„ de cre∫terea Ón sondaje a lui Becali, Ól oblig„ pe B„sescu s„ se Óntoarc„ cu fa˛a la popor. Este ipocrizie.

Scorul meciului ∫i bucuria galeriei din ™tefan cel Mare nu i-a adus foloase stelistului B„sescu, dovedind lips„ de inspira˛ie!

îAscunderea“ sa Ón centrul Sibiului pentru a asista la slujba de Pa∫te de la Catedrala Metropolitan„ ∫i corec˛ia aplicat„ ziari∫tilor de a alunga suspiciunea c„ pre∫edintele este doar un politician avid de imagine este o ipocrizie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i domni ∫i doamne deputa˛i,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îS„ nu ucidem speran˛a!“

Nu am Ón˛eles ∫i nu am s„ Ón˛eleg niciodat„ de ce domnul pre∫edinte al Rom‚niei, Traian B„sescu, a c„utat s„ provoace c„derea Guvernului, la a c„rui constituire tot Domnia Sa a pus um„rul Ón decembrie 2004, prin negocierile purtate cu Partidul Umanist Rom‚n, actualmente Partidul Conservator, ∫i cu Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia.

Un guvern alc„tuit pe structura de rezisten˛„ a Alian˛ei D.A. ar fi trebuit s„ reziste, cu eventuale mici remanieri, p‚n„ la finalul celor patru ani de mandat ai actualului Legislativ.

Din p„cate, atacurile sistematice ale domnului pre∫edinte at‚t Ómpotriva primului-ministru ∫i a Guvernului Ón ansamblul s„u, c‚t ∫i Ómpotriva unora dintre partidele care l-au alc„tuit au creat premisele destructur„rii Óncrederii Ón„untrul coali˛iei ini˛iale.

Repet ceea ce am mai spus. Noi, liberalii, nu am dorit f„r‚mi˛area Coali˛iei alc„tuite dup„ cel de-al doilea tur al alegerilor preziden˛iale din 2004 ∫i nu am dorit ie∫irea de la guvernare a Partidului Democrat, partenerii no∫tri de Alian˛„.

Aceste dou„ evolu˛ii politice s-au datorat, Ón exclusivitate, ac˛iunilor Óntreprinse mai pe fa˛„, mai pe

ascuns, de c„tre Ónsu∫i cosemnatarul protocolului Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, Traian B„sescu, fostul pre∫edinte al Partidului Democrat, ajuns pre∫edinte al Rom‚niei.

Chiar ∫i a∫a noi, liberalii, nutrim Ón continuare dorin˛a de a pune Ón oper„ Programul de guvernare adoptat Ón luna decembrie 2004. Un program care ∫i-a ar„tat deja, Ón bun„ m„sur„, roadele pozitive nu poate fi abandonat pe motiv c„ una dintre componentele Alian˛ei D.A. a ie∫it din Guvern.

Aici este vorba despre binele ˛„rii, nu despre brevetarea dreptului de autor sau de coautor al unui text de factur„ politico-economic„. Chiar ∫i atunci c‚nd doi p„rin˛i se despart, provizoriu sau definitiv, ei au Ón vedere binele copilului lor ∫i nu Ói pun pe foc nici certificatul de na∫tere ∫i nici caietele de ∫coal„, nu-i arunc„ la gunoi nici hainele cu care se Ómbrac„ ∫i nici m‚ncarea din frigider, nu-i sf„r‚m„ juc„riile ∫i nici nu-i ucid speran˛ele.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Eugen Bejinariu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Ast„zi Ómi intitulez declara˛ia politic„ îUn nou dic˛ionar politic al puterii“.

Cum bine se cunoa∫te ∫i cum recent a recunoscut ∫i domnul pre∫edinte Traian B„sescu, Ón chip de bravur„ Ón rela˛ia cu liderii P.N.L., rezultatele alegerilor parlamentare din 2004 au fost r„sturnate Ón favoarea P.D. ∫i P.N.L. S-a creat Coali˛ia constituit„ ini˛ial din P.N.L.- P.D.U.D.M.R.-P.C. A fost instaurat Guvernul ∫i apoi au fost numi˛i reprezentan˛ii Guvernului Ón jude˛ele ˛„rii, cu respectivele mut„ri din func˛ii Ón administra˛ie, Ónv„˛„m‚nt, cultur„, s„n„tate etc., Ón favoarea oamenilor puterii.

N-a trecut mult„ vreme ∫i au Ónceput neÓn˛elegerile, controversele, certurile, acuza˛iile ∫i un ∫ir Óntreg de manifest„ri ale crizei politice.

De aici au ap„rut Ón comunicarea politic„ ∫i cuvintele ∫i sintagmele noi sau cuvinte ∫i sintagme vechi cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 sensuri noi. Iat„ o prim„ enumerare, cu explica˛iile necesare:

— anticipa˛ie, anticipate — substantiv feminin, Ónainte de termenul stabilit. Se refer„ la repetarea dorin˛ei Alian˛ei D.A. ∫i a pre∫edintelui, a P.D.-ului ∫i a pre∫edintelui, ∫i acum mai ales a pre∫edintelui de a se face alegeri parlamentare Ónainte de anul 2008, Ón numele presupusei consolid„ri a majorit„˛ii parlamentare a puterii;

— îsolu˛ia imoral„“ — sintagm„ atribuit„ Partidului Conservator, care a venit Ón Parlament pe seama P.S.D. ∫i a intrat Ón Coali˛ie, contribuind la r„sturnarea rezultatelor alegerilor parlamentare ∫i la formarea Guvernului din cele patru forma˛iuni politice;

— a suspenda, suspendare — verb tranzitiv, care Ónseamn„ a at‚rna, a Óntrerupe o activitate, a opri cursul unei judec„˛i sau publica˛ii. Œn prezent, termenul se asociaz„ func˛iei de pre∫edinte al Rom‚niei. Prin demersurile constitu˛ionale, P.S.D. ∫i celelalte partide politice din opozi˛ie au promovat ∫i sus˛in etapele pentru demiterea domnului pre∫edinte Traian B„sescu;

— g„ozar — substantiv masculin, o persoan„ cu labilitate comportamental„, g„unoas„; termenul a fost adresat unor ziari∫ti de c„tre domnul pre∫edinte Traian B„sescu;

— circ mediatic — substantiv neutru, spectacol const‚nd din acroba˛ii, gimnastic„ ∫i prezentare de animale dresate. Sintagma exprim„ nu spectacolul realizat ca art„, ci rela˛ii politice anormale transmise prin mass-media. Un astfel de circ mediatic provoac„ derut„, confuzie, manipulare ∫i reprezint„ o juxtapunere la realitate;

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Angela Buciu.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. îP„storitul Ón Uniunea European„“

Primii pa∫i Ón Uniunea European„ ne-au adus ∫i cele dint‚i m„suri guvernamentale care demonstreaz„ mult„ slug„rnicie Ón fa˛a birocra˛ilor de la Bruxelles. Una dintre primele m„suri îeuropene“ vizeaz„ ciobanii din Carpa˛i, c„rora le-a fost interzis„ comercializarea br‚nzei de oaie Ón pie˛ele ora∫elor, m„sur„ care a indignat opinia public„ ∫i i-a r„zvr„tit pe ciobani. Astfel, Ministerul Agriculturii preia o m„sur„ brutal„, pe care Uniunea European„ n-o aplic„ nic„ieri Ón prezent ∫i nu se ∫tie dac„ o va aplica vreodat„.

Domnilor guvernan˛i, ce le ve˛i r„spunde ciobanilor Ónainte de a pleca cu jalba-n b„˛ pe la cur˛ile europene?

Ce spun ciobanii despre m„surile ce se preg„tesc este mai mult dec‚t concludent. Panic„!

Este revolt„tor faptul c„ autorit„˛ile rom‚ne∫ti n-au Ón˛eles nimic din politica U.E. cu privire la transhuman˛„. Uniunea European„ nu interzice, ci, dimpotriv„, garanteaz„ prin legi ferme aceast„ str„veche practic„. Mai-marii ˛„rii noastre se gr„besc s„ declare transhuman˛a ilegal„, Ón timp ce, Ón Spania, s-a repus Ón circula˛ie o mare parte a rutelor pastorale. Este un gest profund antina˛ional din partea demnitarilor rom‚ni, care fac anumite jocuri Ón favoarea unor interese obscure, cu repercusiuni grave asupra economiei tradi˛ionale.

Consiliul Europei recomand„ fiec„rui stat comunitar s„ Óncurajeze transhuman˛a prin prime suplimentare (vezi Recomandarea nr. 1782/2003).

Ar trebui ca func˛ionarii guvernamentali s„ citeasc„ ce se Ónt‚mpl„ Ón Europa civilizat„, care se reÓntoarce la tradi˛iile ei nepieritoare, Ónainte de a distruge obiceiurile str„mo∫e∫ti.

Œn ceea ce prive∫te comercializarea br‚nzei, avem din nou un caz de indolen˛„ ∫i îadaptare“ a politicii U.E. din partea Ministerului Agriculturii.

Asist„m la simptomele unei maladii rom‚ne∫ti foarte grave: incompeten˛a ∫i superficialitatea administrativ„. Œn concluzie, a∫ spune c„ dracul european nu este chiar at‚t de negru pe c‚t Ól fac s„ par„ incapacitatea ∫i servilismul unor func˛ionari de stat rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim doamna deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îAbuzurile autorit„˛ilor, la ordinea zilei!“.

O s„ m„ refer doar la c‚teva dintre neregulile care se Ónt‚mpl„ la Cluj-Napoca.

Œn urma mitingului organizat de c„tre fermierii din Rom‚nia, ace∫tia sunt chema˛i la poli˛ie mereu, li s-au luat permisele de conducere tractori∫tilor, sunt amenin˛a˛i ∫i tot mereu sunt, Óntr-un fel, supu∫i la o, s„-i zicem, h„r˛uial„, Ón a∫a fel Ónc‚t am preg„tit aceast„ declara˛ie politic„ pe care o s-o depun la Parlament ∫i o interpelare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 c„tre ministrul administra˛iei ∫i internelor ∫i c„tre Ministerul Agriculturii, fiindc„, Ón acest moment, consider c„ sunt Ónc„lcate drepturile at‚t la asociere, c‚t ∫i la liber„ exprimare.

V„ mul˛umesc.

îAbuzurile autorit„˛ilor, la ordinea zilei!“

Asocia˛ia Fermierilor Cresc„tori de Bovine din ClujNapoca este, cu siguran˛„, Ón opinia multora, lipsit„ de importan˛„, nedemn„ de luat Ón seam„, o organiza˛ie din care fac parte doar ˛„rani, oameni f„r„ carte, Óntr-un cuv‚nt, ni∫te îam„r‚˛i de la coada vacii“, care nu ∫tiu sau nu au cum s„ dea din coate pentru a supravie˛ui Óntr-o îsocietate modern„“ ca a noastr„, cu care este evident c„ oamenii simpli nu pot ˛ine pasul.

Acesta este mesajul care a fost recep˛ionat Ón urma evenimentului care a avut loc la Cluj-Napoca la sf‚r∫itul lunii februarie 2007.

Œn data de 28 februarie a fost organizat„ o manifestare sub forma unui mar∫ de protest prin care se dorea solu˛ionarea problemelor cu care se confrunt„ fermierii: achitarea subven˛iilor restante pentru anul 2006, autorizarea fermelor, care a existat p‚n„ Ón 1 decembrie 2006, at‚t Ón intravilan, c‚t ∫i Ón extravilan, strategia subven˛ion„rii pentru anul 2007, strategia dezvolt„rii agricole postaderare, absorb˛ia fondurilor structurale, eliminarea accizelor din pre˛ul motorinei pentru agricultur„, sus˛inerea investi˛iilor pentru respectarea investi˛iilor de mediu ∫i gospod„rire a apelor Ón fermele zootehnice, eliminarea impozitului pe profitul reinvestit.

Primele demersuri Ón acest sens au fost f„cute la data de 20 februarie 2007, c‚nd a fost Ónregistrat„ la Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca o cerere prin care era solicitat avizul favorabil din partea autorit„˛ilor, Ón vederea organiz„rii mar∫ului de protest. De∫i cererea a fost Ónregistrat„ din timp — Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice prevede depunerea solicit„rii cu cel pu˛in 3 zile Ónainte —, atitudinea autorit„˛ilor a fost una de am‚nare ∫i tergiversare a solu˛ion„rii cererii noastre, astfel Ónc‚t r„spunsul a fost comunicat, mai bine spus Ónm‚nat neoficial, abia Ón data de 27 februarie 2007, cu o zi Ónainte de data anun˛at„ pentru desf„∫urarea mitingului, cu c‚teva minute Ónainte de Ónchiderea programului de rela˛ii cu publicul, ∫i aceasta tocmai pentru a pune Ón imposibilitate de a mai putea fi formulat„ vreo obiec˛ie cu privire la modul solu˛ion„rii cererii!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. urmeaz„ la cuv‚nt doamna deputat Mirela Adomnic„i. O depune˛i Ón scris, e Ón regul„.

Domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îPolitica nu ˛ine de foame!“

Se spune c„ rom‚nii se hr„nesc Ón fiecare zi cu politic„. Poate. Dar avem totu∫i nevoie ∫i de agricultur„, pentru p‚inea noastr„ cea de toate zilele. Se pare Óns„ c„ actualii guvernan˛i au uitat acest lucru at‚t de important.

Criza politic„ ce afecteaz„ de luni bune ˛ara noastr„ este de natur„ s„ duc„ agricultura rom‚neasc„ Ón faliment. Lipsa unei strategii coerente, at‚t de necesar„ dezvolt„rii mediului rural, absen˛a reformelor structurale, inconsecven˛a politicii subven˛iilor, incapacitatea de a absorbi fonduri europene sunt doar c‚teva dintre cele mai grave boli de care sufer„ agricultura din Rom‚nia. Iar aceste boli se agraveaz„ pe zi ce trece. P‚n„ acum, Guvernul, acaparat mai mult de disputele politice, nu a propus nicio solu˛ie viabil„ acestor probleme.

Mai mult, agricultura r„m‚ne un domeniu unde Rom‚nia risc„ activarea clauzei de salvgardare. Odat„ activat„, aceast„ clauz„ ar duce la pierderea subven˛iilor pentru ˛„rani. Guvernul vorbe∫te de miliarde de euro ce ar urma s„ fie direc˛ionate c„tre mediul rural Ón urm„torii ani. Cu toate acestea, nici p‚n„ ast„zi nu se ∫tie cu exactitate statutul Agen˛iei de Pl„˛i, care a Ónceput, de mai bine de o lun„, s„ primeasc„ cererile ˛„ranilor pentru fonduri europene.

Guvernul s-a schimbat la fa˛„. Dar ce facem cu agricultura?

Prin urmare, o restructurare a Guvernului f„r„ o reg‚ndire a reformelor din agricultur„ nu Ónseamn„ nimic. Arunca˛i programul portocaliu pe foc ∫i apuca˛i-v„ serios de treab„!

Politica nu ˛ine de foame, domnilor guvernan˛i! V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. mai sunt colegi care doresc s„-∫i sus˛in„ declara˛ia politic„? Nu sunt.

Atunci, din partea aceluia∫i Grup parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Stan.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Hristos a Ónviat!

Declara˛ia politic„ de ast„zi face un apel c„tre ministrul s„n„t„˛ii publice, domnul Eugen Nicol„escu.

Ministrul s„n„t„˛ii, f„r„ s„ fi consultat speciali∫ti oncologi, vrea s„ introduc„, Óncep‚nd cu luna mai 2007, un proiect de modificare a modului de derulare a subprogramului curativ de oncologie pentru bolnavii de cancer.

Acest program, despre care s-a aflat de pe site-ul ministerului, a st‚rnit nemul˛umiri Ón r‚ndul celor peste 1.000 de bolnavi de cancer afla˛i Ón eviden˛a Sec˛iei Oncologie a Spitalului Jude˛ean Suceava, c‚t ∫i Ón r‚ndul medicilor oncologi suceveni.

Œn perioada 3—6 aprilie a.c. la Biroul parlamentar al P.S.D. F„lticeni s-au prezentat ∫i Ónregistrat peste 15 peti˛ii ∫i reclama˛ii din partea bolnavilor de cancer ∫i a rudelor acestora, prin care Ó∫i prezint„ dezacordul fa˛„ de preconizatele modific„ri.

Dac„ p‚n„ acum bolnavii de cancer Ónregistra˛i Ón eviden˛ele Sec˛iei Oncologie Suceava erau interna˛i ∫i trata˛i cu medicamente specifice bolilor de cancer, medicamente ce se g„seau la farmacia cu circuit Ónchis a spitalului, dup„ aprobarea ∫i introducerea acestui nou proiect bolnavii trebuie s„ vin„ cu medicamentele Ón saco∫„, ob˛inute de fiecare bolnav personal de la farmaciile din ora∫.

Cum se va proceda dup„ noul regulament pe care Ól are Ón vedere ministrul s„n„t„˛ii? Medicul curant Ói prescrie bolnavului setul de analize pe care trebuie s„ le efectueze Ón Policlinica jude˛ean„, Ón termen de 72 de ore. Cu rezultatul analizelor, bolnavul de cancer se prezint„ din nou la medicul curant, pentru a i se prescrie re˛eta cu medicamentele necesare, Ón func˛ie de rezultatele analizelor. Cu o cerere din partea bolnavului de cancer ∫i cu re˛eta Ón m‚n„ se va prezenta la Casa de Asigur„ri de S„n„tate Suceava pentru aprobare. Dup„ aprobarea Casei Óncep drumurile ∫i demersurile pe la toate farmaciile din ora∫, pentru g„sirea medicamentelor. Dac„ are norocul ∫i g„se∫te medicamentele, se prezint„ la Spitalul Jude˛ean Suceava, Sec˛ia Oncologie, spune c„ este Ón posesia medicamentelor ∫i solicit„ internarea Ón spital sau este trecut pe o list„ de a∫teptate, fiindc„ nu Óntotdeauna sunt locuri Ón sec˛ie. Dac„ nu moare dup„ at‚ta birocra˛ie ∫i drumuri pe care le face pe la diferite institu˛ii, este internat Ón spital pentru administrarea sub supraveghere medical„ a medicamentelor aduse Ón saco∫„ de bolnav.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu. Nu este prezent Ón sal„.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Constantin Amarie.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Domnilor colegi, declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: î _Cui prodest_ “.

Declara˛ia Pre∫edintelui Rom‚niei la bilan˛ul D.N.A., referitoare la parlamentarii care îfac legi pentru infractori“, poate fi caracterizat„, cu cea mai mare bun„voin˛„, drept riscant„ ∫i cu totul neavenit„.

O dat„ se refer„ la mediul de afaceri pe care _a priori_ Ól define∫te imoral, a doua oar„ trimite direct la o leg„tur„ ce s-ar vrea obligatorie Óntre Parlament ∫i cercurile de interese.

Principial, declara˛ia amendeaz„ ∫i dreptul la ini˛iativ„ legislativ„ al parlamentarilor, a c„ror competen˛„ Ón materie trebuie supervizat„ ∫i cenzurat„. De cine? Este lesne de Ón˛eles, c‚nd aprecierea negativ„ este f„cut„ de la nivelul institu˛iei preziden˛iale.

Din nefericire, Óns„, pentru domnul pre∫edinte exemplul ales nu are chiar nicio leg„tur„ cu inten˛ia atribuit„ ini˛iatorilor a∫a-zisei Legi a berii, deoarece to˛i semnatarii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 s„i sunt dezlega˛i de obliga˛ii sau leg„turi concrete cu domeniul ∫i Ón substan˛a legii urm„resc, Ón fond, reglementarea Óntr-un domeniu economic Ón care statul are anumite obliga˛ii rezultate din neaplicarea unor norme europene. Œn consecin˛„, schema unui ajutor de stat o dat„ ∫i Ón spirit european este pe deplin posibil„ f„r„ a perturba cu nimic mediul economic. Dar, din motive politice, Ón actuala conjunctur„ a dat bine pentru pre∫edinte s„ arate acuzator c„tre forul legislativ ∫i s„ fac„ conexiuni care nu exist„ ∫i proces de inten˛ie. Nimeni nu mai st„ s„ asculte argumente pertinente, s„ mearg„ la esen˛a legii ∫i la consecin˛ele ei practice, pentru a restabili adev„rul.

Imaginea primeaz„, chiar dac„ adev„rul e Ón suferin˛„. Rela˛ia dintre institu˛iile fundamentale ale statului, a∫ezate pe baze principiale ∫i sincer motivate Ón folosul public, ar determina Óntr-adev„r consolidarea conceptului de bun„ guvernare.

Dar, dac„ pre∫edintele se conduce dup„ deviza napoleonian„ îS„ m„ urasc„, dar s„ se team„!“, atunci sigur toate por˛ile spre dialogul dintre puterile statului vor fi Ónchise.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. mai sus˛ine cineva declara˛ia politic„? Nu mai sunt colegi deputa˛i. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M.? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D.? Nu mai sunt. V„ anun˛...

Pofti˛i, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Hristos a Ónviat!

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la situa˛ia grav„ Ón care se afl„ cresc„torii de bovine din Rom‚nia ∫i sun„ Ón felul urm„tor.

Urm„rind mitingul de protest al cresc„torilor de bovine ce fac parte din Federa˛ia Na˛ional„ a Cresc„torilor de Bovine din Rom‚nia am fost ∫ocat s„ aflu Ón ce stare dezastruoas„ se afl„ zootehnia. V„carii, cum au fost ei numi˛i Ón batjocur„ de actuala putere, au ie∫it Ón strad„ pentru c„ le-a ajuns cu˛itul la os. Ei sunt dispera˛i.

Dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ nu a fost conceput Ónc„ un program concret, o politic„ clar„ de sus˛inere a cresc„torilor de bovine. Dimpotriv„, fermierii se zbat din r„sputeri s„ men˛in„ pe linia de plutire efectivele de bovine care se Ómpu˛ineaz„ de la o zi la alta.

O singur„ cifr„ statistic„ este c‚t se poate de expresiv„ Ón acest sens. Œn compara˛ie cu anul 1990, efectivul de bovine la nivelul jude˛ului Alba s-a redus cu

peste 51.000 capete. Dac„ pierderile continu„ Ón acest ritm, cele aproape 200 de hectare de p„∫uni ∫i f‚ne˛e vor r„m‚ne pustii. Situa˛ia este c‚t se poate de alarmant„ dac„ ˛inem seama de faptul c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din valul ultimilor zece noi membri primi˛i Ón Uniunea European„ Ón care aproape jum„tate din popula˛ie tr„ie∫te Ón mediul rural. Consider c„ tocmai aceast„ specificitate ar fi trebuit negociat„ cu maximum de luciditate ∫i realism.

U∫urin˛a dezarmant„ ∫i lipsa de profesionalism a a∫a-zi∫ilor negociatori cu privire la nivelul produc˛iilor a avut consecin˛e dezastruoase. F„r„ s„ li se spun„ fermierilor concret ce Ói a∫teapt„, ce trebuie s„ fac„ pentru a atenua efectele ∫i costurile integr„rii, ei s-au pomenit deodat„ Ón fa˛a unor cerin˛e ∫i exigen˛e absurde, imposibil de Óndeplinit.

Œn condi˛iile Ón care la nivelul jude˛ului Alba exist„ peste o sut„ de asocia˛ii profesionale locale de cre∫tere a bovinelor, ce Ónsumeaz„ aproximativ 7.000 de membri, s-a creat o stare de spirit tensionat„, alimentat„ de teama c„ nu vor mai putea s„-∫i valorifice pe pia˛„ laptele ∫i carnea dac„ fermele lor nu vor deveni peste noapte adev„rate farmacii, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ niciunde Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDespre necesitatea studierii limbii t„tare Ón ∫coli“.

Etnia t„tar„ din Rom‚nia este, din punct de vedere numeric, bine reprezentat„, fiind atestat„ ca prezen˛„, mai ales Ón zona Dobrogei, de sute de ani.

Dezvolt‚nd inclusiv o cultur„ scris„, t„tarii se pot m‚ndri cu numeroase personalit„˛i ale c„ror mesaje sunt scrise Ón limba matern„.

Limba t„tar„ reprezint„ o component„ a familiei limbilor turcice. Vorbit„ Ón mod deosebit Ón regiunea Crimeea, aceasta a reu∫it s„-∫i p„streze autenticitatea ∫i Ón Rom‚nia.

Œn perioada interbelic„, dar ∫i Ón primii ani de dup„ Al Doilea R„zboi Mondial a existat o re˛ea de ∫coli Ón care predarea se f„cea Ón limba t„tar„. Mai mult, p‚n„ Ón anul 1972, Ón cadrul Universit„˛ii Bucure∫ti, Facultatea de Filologie, se studia ∫i limba t„tar„. A∫adar, se poate vorbi Ón acest sens de o adev„rat„ tradi˛ie.

Dup„ anul 1990, an Ón care a fost Ónfiin˛at„ Uniunea Democrat„ a T„tarilor Turco-Musulmani din Rom‚nia, s-au f„cut eforturi pentru a fi reÓnfiin˛ate unit„˛i ∫colare Ón care s„ se predea limba turc„. Uniunea noastr„ sprijin„ Ónv„˛„m‚ntul Ón aceast„ limb„.

Œn egal„ m„sur„, Óns„, dorim s„ promov„m, p„str‚nd acelea∫i condi˛ii, ∫i Ónv„˛„m‚ntul Ón limba t„tar„. Este nevoie, f„r„ Óndoial„, de sprijinul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Este nevoie, f„r„ Óndoial„, de o baz„ material„ consistent„. Nu poate fi omis nici aspectul preg„tirii cadrelor didactice de specialitate. Comunitatea t„tar„ din Rom‚nia are capacitatea de a-∫i asuma o responsabilitate at‚t de important„. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Mai sunt Ón sal„ colegi deputa˛i care vor s„-∫i sus˛in„ declara˛iile politice? Nu.

V„ anun˛ c„ au depus Ón scris declara˛iile politice urm„torii colegi parlamentari: de la Grupul parlamentar al P.S.D., doamnele ∫i domnii deputa˛i Dumitru Bentu, Mirela Adomnic„i, Gheorghe Chiper, Vasile Filip Soporan, Aurel Gubandru, Vasile Pu∫ca∫, Ion Stan, Cutean Emilian Vasile; de la Grupul parlamentar al P.N.L. nu sunt colegi deputa˛i care au depus Ón scris; de la Grupul parlamentar al P.D. domnii deputa˛i Mircea Man, Bogdan Cantaragiu, Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olarean, Gheorghe S‚rb, Traian Iga∫, Marius Rogin, Petru Movil„; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Din informa˛iile institu˛iilor abilitate, precum ∫i din relat„rile presei se poate constata cu u∫urin˛„ c„ Ón ultima vreme a crescut nepermis de mult num„rul amenin˛„rilor cu bomb„ s„v‚r∫ite de minori. Eviden˛ele Inspectoratului General al Poli˛iei Rom‚ne (I.G.P.R.) arat„ o cifr„ absolut Óngrijor„toare: aproximativ 60% dintre amenin˛„ri sunt f„cute de c„tre ace∫tia. Anul trecut au fost Ónregistrate 246 de amenin˛„ri cu bomb„, iar anul acesta, Ón numai trei luni, sunt aproape 50.

Fie c„ este vorba de teribilism, de lipsa de supraveghere ori de educa˛ie deficitar„, aceste a∫a-zise acte de terorism, a∫a cum sunt ele percepute Ón Legea nr. 535 din 2004, s-au transformat Óntr-un adev„rat fenomen cu efecte negative. Este, cu alte cuvinte, o perioad„ Ón care s-a creat o adev„rat„ psihoz„ a alarmelor false.

Œn joc sunt dou„ categorii de situa˛ii, fiecare cu rezultatele ∫i consecin˛ele sale. Œn primul r‚nd, este vorba despre perturbarea activit„˛ii unor institu˛ii ale statului, de cheltuirea banilor publici pe deplas„ri ∫i verific„ri. Se ∫tie aproape de fiecare dat„ c„ aceste verific„ri nu vor avea ca urmare descoperirea vreunei bombe, Óns„ procedurile oblig„ la interven˛ie prompt„.

Pe de alt„ parte, dat fiind gradul mare de risc al unei amenin˛„ri, este limpede c„ interven˛ia trebuie realizat„, iar costurile trebuie suportate de cineva. Legisla˛ia Ón acest sens este c‚t se poate de dur„, iar articolul 389 al legii mai sus men˛ionate — nr. 535 din 2004 — spune c„ îalarmarea, f„r„ un motiv Óntemeiat, a unei persoane sau a publicului, a organelor specializate pentru a interveni Ón caz de pericol ori a organelor de men˛inere a ordinii publice, prin coresponden˛„, telefon sau orice alte mijloace (...) cu privire la r„sp‚ndirea sau folosirea de produse (...) de natur„ s„ pun„ Ón pericol s„n„tatea oamenilor sau a animalelor ori mediul Ónconjur„tor se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 1 la 3 ani“. De cele mai multe ori, oalele sparte sunt suportate de p„rin˛i, iar Ón unele situa˛ii, chiar de minori.

Legisla˛ia, a∫a cum spuneam, este drastic„ ∫i este limpede de ce este a∫a. Totu∫i, este nedrept pentru un copil s„ i se curme orice perspective prin Óntocmirea unui dosar penal la o v‚rst„ at‚t de fraged„, la fel cum este pentru un p„rinte sau pentru bunici s„ bage ad‚nc m‚na Ón buzunare pentru a suporta cheltuieli nejustificate.

## Doamn„ pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Marea noastr„ urbe de pe D‚mbovi˛a se preg„te∫te s„ urce iar„∫i Ón mar∫ frenetic pe schele, ca Ón vremea marii epopei edilitare din deceniile ’70—’80, c‚nd Óntregul ora∫ se afla sub bra˛ul macaralelor. Potrivit proiectelor urbanistice pe care domnul Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, le etaleaz„ de mai bine de un an, se pare c„ Ón urm„torul deceniu vom traversa o perioad„ de modernizare a Bucure∫tilor cu mult mai intens„ ∫i mai agitat„. Nu ∫tiu c‚t va dura aventura, c‚t de buimaci vor alerga oamenii dup„ mijloacele de transport Ón comun, c‚te zeci de kilometri vor parcurge zilnic Ón plus posesorii de autoturisme, cum vom c„l„tori iarna ori Ón vreme de inunda˛ii, dar, la urma urmei, ca s„ mai scoatem ∫i noi capul Ón lume cu o capital„ european„, credem c„ merit„ s„ facem sacrificii, m„car Ón parte. Ne Óncearc„ Óns„ teama c„ marile proiecte de ast„zi ar putea s„ nu dep„∫easc„ orizontul funda˛iilor ∫i s„ fim nevoi˛i s„ ocolim îpr„pastiile“, a∫a cum odinioar„ evitam cu fric„ ∫antierele p„r„site ale cupolelor foametei.

Ceau∫escu, cel care printr-un gest f„cea s„ dispar„ Ón cupa excavatorului o cocioab„ sau un monument istoric, dispunea de toate atuurile: autoritatea totalitarist„, bani cu nemiluita din fondul de dezvoltare, mereu Ón cre∫tere pe seama fondului de consum, dar ∫i de timp, fiindc„ a îdomnit“ 25 de ani Ón fruntea partidului ∫i statului.

Domnul Videanu se angajeaz„ Óns„ Óntr-o oper„ edilitar„ f„r„ fundament. Domnia Sa nu-∫i pune problema c„ la urm„toarele alegeri locale ar putea s„ predea ∫tafeta, iar viitorul edil-∫ef al Bucure∫tilor s„ fie at‚t de pu˛in interesat de modernizarea Capitalei, Ónc‚t prima sa decizie s„ vizeze demontarea macaralelor. S„ presupunem Óns„ c„ la viitorul scrutin actualul primar general Ó∫i va reÓnnoi mandatul. Dar oare vor fi suficien˛i Ónc„ patru ani pentru realizarea unui proiect de anvergur„?

Mai Ónt‚i, domnul Videanu ne-a hipnotizat cu acel Bucure∫ti ora∫-metropolitan, care urma s„ Ónglobeze Ón perimetrul s„u o serie de ora∫e ∫i a∫ez„ri rurale de prin Ómprejurimi, extinz‚ndu-∫i aria p‚n„ la Olteni˛a ∫i Giurgiu. Nu ∫tiu dac„ dup„ reac˛iile negative ale multor bucure∫teni acest proiect mai este de actualitate. Acum, la ordinea zilei, au ap„rut alte idei urbanistice, aparent mai accesibile, dar Ón realitate cam tot at‚t de faraonice: pasajele Basarab, Doamna Ghica ∫i ™oseaua Pantelimon, esplanada din zona central„ a Capitalei, programul lucr„rilor de infrastructur„ rutier„ Ón care sunt Ónscrise: asfaltarea a 159 de bulevarde ∫i 160 de str„zi principale, construc˛ia unor noi pasaje de mai mic„ Óntindere,

Declara˛ie politic„: îJude˛ul Boto∫ani — din nefericire, un exemplu negativ la capitolul cultur„“

Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la starea precar„ Ón care se g„se∫te jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament, Ón materie de via˛„ cultural„.

Iat„ numai c‚teva exemple care, din nefericire, nu ne fac deloc cinste.

Conform unui sondaj de opinie realizat la solicitarea Teatrului îMihai Eminescu“, 40% dintre boto∫„neni sus˛in c„ au v„zut ultimul spectacol de teatru Ón urm„ cu mai bine de doi ani, iar 30% cu un an Ón urm„ ∫i de∫i teatrul realizeaz„ c‚te ∫ase premiere pe stagiune, 77% dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 cei chestiona˛i nu au ∫tiut s„ nominalizeze m„car un actor de pe scena boto∫„nean„.

La Boto∫ani, sediul Direc˛iei de Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional, care figureaz„ pe lista cl„dirilor monumente istorice, se afl„ Óntr-o avansat„ stare de degradare, de∫i s-au solicitat M.C.C. fonduri pentru reabilitarea cl„dirii. Repara˛ia capital„ a imobilului ar necesita circa 1,1 milioane de lei. Sediul D.C.C.P.C.N. a fost construit Ón 1890 ∫i este situat Ón centrul municipiului Boto∫ani, ultima sa reabilitare av‚nd loc Ón 1989.

Consiliul Jude˛ean Boto∫ani va fi nevoit s„ g„seasc„ un nou spa˛iu pentru Muzeul de Etnografie, dup„ ce Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a decis restituirea imobilului actual c„tre fo∫tii proprietari. Cl„direa, situat„ Ón centrul municipiului Boto∫ani, a fost restituit„ c„tre Ioan Mihalcea, Ómpreun„ cu terenul aferent.

Zeci de copaci planta˛i luna trecut„ Ón curtea Casei Memoriale îGeorge Enescu“ din Liveni, jude˛ul Boto∫ani, au fost fura˛i. Ho˛ii au smuls din p„m‚nt 41 de puie˛i, planta˛i de angaja˛ii Muzeului Jude˛ean Boto∫ani. Dispari˛ia copacilor readuce Ón discu˛ie lipsa pazei ∫i a unui sistem de alarm„ la unul dintre cele mai importante obiective turistice din jude˛. Casa memorial„ ad„poste∫te un pian, c‚teva manuscrise originale ∫i mai multe obiecte de mobilier care au apar˛inut marelui compozitor. Autorit„˛ile locale ∫i conducerea muzeului sus˛in c„ nu au resurse financiare pentru a asigura paza casei Ón care s-a n„scut George Enescu.

## Declara˛ie politic„: îDe la scandal la e∫ec!“

Œn aceste zile, aten˛ia presei, a oamenilor politici ∫i a majorit„˛ii popula˛iei a fost captat„ de criza care s-a acutizat Óntre P.N.L. ∫i P.D. Nimeni nu a acordat o c‚t de mic„ aten˛ie altor evenimente care erau de o gravitate aproape f„r„ precedent Ón istoria Rom‚niei de dup„ revolu˛ie.

Ele arat„ foarte clar situa˛ia dezastruoas„ Ón care a ajuns popula˛ia acestei ˛„ri Ón urma scandalurilor repetate

∫i a incompeten˛ei guvern„rii, care acum poate fi numit„, f„r„ riscul de a gre∫i, de trist„ amintire.

Astfel, Ón unele jude˛e ale ˛„rii, pensionarii, din cauza s„r„ciei lucii Ón care tr„iesc, au ajuns s„ cumpere lapte care avea termenul de valabilitate expirat.

Œn fa˛a unei asemenea situa˛ii care arat„ dramatismul celor mai mul˛i dintre pensionari, primul lucru care Ómi vine Ón minte sunt cuvintele din campania electoral„ ale lui Traian B„sescu, dar ∫i ale celorlal˛i lideri politici afla˛i acum la putere, care afirmau c„, dup„ ce vor accede la putere, principala lor preocupare va fi ca rom‚nii s„ tr„iasc„ bine.

Ei, uite, domnilor politicieni afla˛i la putere, c„ dup„ doi ani ∫i ceva Ón care le-a˛i oferit scandaluri ∫i indiferen˛„, pensionarii nu tr„iesc bine, din contr„, chiar o duc din ce Ón ce mai r„u!

Iar situa˛ia nu este diferit„ nici Ón alte domenii ∫i nici pentru alte categorii de popula˛ie. Spre exemplu, Ón s„n„tate afl„m c„ medicamentele compensate s-au epuizat din nou ∫i c„ iar„∫i oamenii au fost nevoi˛i s„-∫i cumpere cu banii lor medicamentele. Aici situa˛iile de criz„ s-au repetat at‚t de des ∫i la intervale de timp regulate, Ónc‚t nu mai e clar dac„ e incompeten˛„ sau pur ∫i simplu prostie a celor care administreaz„ situa˛ia.

De altfel, Ón ceea ce prive∫te Óntregul act de guvernare nimeni nu mai ∫tie despre ce e vorba, deoarece chiar atunci c‚nd are de rezolvat probleme sociale grave care se acutizeaz„ pe zi ce trece Guvernul este preocupat de scandaluri, Ónc‚t nimeni nu mai pricepe dac„ avem de-a face cu un guvern incompetent sau total rupt de realitate.

Av‚nd Ón vedere modul Ón care au guvernat p‚n„ Ón acest moment, prin dezastrul Ón care au adus popula˛ia, oamenii care compun Guvernul sunt Ón primul r‚nd incompeten˛i. Iar aceast„ incompeten˛„ este dovedit„ Ón fiecare zi prin faptul c„ Ón loc s„ vin„ cu solu˛ii concrete pentru problemele cu care se confrunt„ cet„˛eanul de r‚nd ei nu fac altceva dec‚t s„ creeze crize peste crize ∫i s„ se ocupe de cu totul altceva.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Doresc, Ón primul r‚nd, s„ adresez mul˛umiri celor care Ón ultimele ∫ase luni au dus greul luptei Ómpotriva corup˛iei, acelor persoane care au f„cut posibile progresele din domeniul justi˛iei. Lupta Ómpotriva corup˛iei este o realitate, iar rezultatele Óncep s„ se vad„ foarte clar. Cine spune c„ nu exist„ cazuri de corup˛ie trimise Ón instan˛„ ori minte, ori nu vrea s„ vad„ rezultatele palpabile cu care, iat„, ne prezent„m Ón fa˛a Comisiei Europene.

Progresele f„cute de actuala guvernare Ón domeniul justi˛iei sunt remarcabile, iar acest lucru se datoreaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 tuturor celor care au muncit pentru evitarea activ„rii clauzei de salvgardare, Ón special ministrului Monica Macovei. Este l„udabil faptul c„ raportul pe marginea progreselor Ón justi˛ie ∫i combaterea corup˛iei, care a fost trimis recent Comisiei Europene, con˛ine date care ne dau speran˛e. Spre exemplu, de la 1 septembrie 2006 ∫i p‚n„ la jum„tatea lunii martie a anului curent, D.N.A. a trimis Ón judecat„ 195 de inculpa˛i.

™i Ón privin˛a luptei Ómpotriva corup˛iei de la nivel local exist„ pa∫i Ónainte. Potrivit datelor puse la dispozi˛ie, Ministerul de Interne a organizat peste 1.200 de Ónt‚lniri cu caracter preventiv, a desf„∫urat activit„˛i Ón cadrul programelor PHARE cu A.N.A.F., Garda Financiar„, Protec˛ia Consumatorului, Inspec˛ia Sanitar„ ∫i Inspec˛ia Muncii. Œn aceea∫i perioad„ despre care vorbeam, 1 septembrie 2006—15 martie 2007, D.G.A. a trimis la D.N.A. 142 de dosare penale, iar D.N.A. a trimis Ón judecat„ 71 de inculpa˛i.

Este mult? Este pu˛in? Fiecare judec„ dup„ cum vrea s„ vad„ partea plin„ sau partea goal„ a paharului. Eu spun c„ sunt progrese. ™i spun acest lucru uit‚ndu-m„ la rezultatele actuale ∫i la cele din mandatul trecut.

Nu vreau s„ fac Óns„ o compara˛ie. De aceea m„ voi limita la ceea se s-a f„cut bun p‚n„ acum.

Œn mandatul actual, cu Monica Macovei la conducerea ministerului de resort, actul de justi˛ie a cunoscut Ómbun„t„˛iri evidente. Consiliul Suprem al Magistraturii s-a consolidat ∫i au fost luate m„suri de unificare a jurispruden˛ei. Œn aceast„ perioad„, C.S.M. a dus o atent„ campanie de informare a judec„torilor asupra efectelor negative ale practicilor neunitare, asupra riscurilor ce decurg din aplicarea unor sentin˛e diferite Ón cazuri similare.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De patru ani Óncheia˛i, Irakul a devenit iadul pe p„m‚nt. Tragedia irakian„ a Óntrecut, prin propor˛ii ∫i

gravitate, toate conflictele declan∫ate de S.U.A., dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, sub pretextul luptei Ómpotriva comunismului, al R„zboiului Rece, al terorismului, ori pentru îdemocratizarea“ ˛„rilor care nu agreau politica expansionist„, de superputere, a Americii. Atacurile acestea s-au soldat, Ón mai toate cazurile, cu rezultate contrare celor scontate. Invadat„ cu mai bine de 50 de ani Ón urm„, Coreea de Nord nu numai c„ n-a fost eliberat„ de ideile îciuce“ ∫i de bol∫evism, dar este capabil„ s„ se Ónarmeze nuclear prin propriile-i for˛e. Vietnamul de Nord n-a fost scos nici el din mrejele comunismului, ci, dimpotriv„, ˛ara s-a reÓntregit sub sigla secerei ∫i ciocanului. La r‚ndul s„u, Irakul a fost victima acelora∫i ma∫ina˛iuni nefaste urzite peste ocean. Invoc‚nd existen˛a Ón Irak a unor arme de exterminare Ón mas„, precum ∫i sutele de crime s„v‚r∫ite de Saddam Hussein, S.U.A. au declan∫at, f„r„ acordul Consiliului de Securitate, un atac nimicitor asupra Bagdadului, iar dup„ dou„ luni armata irakian„ capitula. Saddam a fost ∫i el capturat ∫i apoi sp‚nzurat. Nici p‚n„ ast„zi armele periculoase din Irak n-au fost g„site, fiindc„ ele n-au existat. Œnsu∫i George Bush a afirmat c„, Ón aceast„ privin˛„, a fost dezinformat de directorul C.I.A. O minciun„ care a distrus destinul unui popor!

Cu toate acestea, r„zboiul continu„ ∫i ast„zi, fiindc„ ˛elul urm„rit de pre∫edintele George Bush ∫i de echipa sa de la Casa Alb„ ∫i Pentagon este acela de a pune m‚na pe bogatele resurse de ˛i˛ei ale Irakului. Dup„ patru ani, victoria S.U.A. Ón Irak echivaleaz„ cu o catastrof„. Americanii au pierdut 3.300 de militari, iar c‚teva zeci de mii au fost r„ni˛i, mul˛i dintre ei îdefil‚nd“, prin a∫ez„rile natale, Ón proteze, c‚rje ori bastoane.

Œn acela∫i timp, autorit„˛ile de la Washington au cheltuit c‚teva sute de miliarde de dolari ∫i cer pentru viitor bugete militare sporite ∫i efective armate mai mari. Ca atare, tot mai mul˛i congresmeni, nu numai democra˛i, generali, dar ∫i americanii de r‚nd cer s„ se pun„ cap„t r„zboiului din Irak. Œn ultimele s„pt„m‚ni, Ón S.U.A., la Washington, San Francisco ∫i Los Angeles, dar ∫i Ón alte ˛„ri precum Spania, Grecia, Turcia, Malaysia, sute de mii de oameni au protestat pe str„zi cer‚nd retragerea armatei americane din Irak.

Declara˛ie politic„: îCum nu poate fi schimbat„ Rom‚nia“

S„rb„torile sunt, pentru fiecare dintre noi, prilej de a ne evalua mai bine speran˛ele ∫i de a ne face planuri pentru viitor. Cel pu˛in teoretic. Al˛ii prefer„ s„ transforme zilele sfinte Óntr-un pretext de a se expune, de a juca rolul familiei fericite Ón fa˛a camerelor de luat vederi. Œn frumoasa ∫i mereu surprinz„toarea Rom‚nie, po˛i foarte u∫or s„ Ó˛i parchezi ma∫ina pe interzis ca s„ te opre∫ti s„ dai un sincron pe tema moralit„˛ii ∫i po˛i foarte natural s„ spui c„ Rom‚nia trebuie schimbat„, Ón timp ce tu o distrugi.

Œn primul r‚nd, a∫ avea o veste pentru pre∫edintele B„sescu: Rom‚nia se schimb„. Poate nu de la o zi la alta, probabil nu at‚t de repede pe c‚t ne-am dori-o cu to˛ii. Œn timp ce pre∫edintele B„sescu nu mai ∫tie ce piedici s„ inventeze Guvernului, Rom‚nia a intrat Ón Uniunea European„, Guvernul rom‚n Óncearc„ s„ Ó∫i creeze o strategie de aderare, s„ impun„ reguli ∫i norme europene.

Mai am o veste pentru domnul B„sescu: ca s„ nu obosesc cu statistici, prefer s„ remarc c„, Ón weekenduri, supermarketurile din Rom‚nia sunt pline ochi, iar pentru rom‚nul simplu a devenit normal s„ petreac„ o vacan˛„ pe an Ón str„in„tate.

A∫ avea ∫i c‚teva re˛ete ∫i despre cum nu poate fi schimbat„ Rom‚nia. Po˛i s„ duci o campanie constant„ Ón care s„ spui c„ tu e∫ti cel mai corect, iar restul conduc„torilor sunt corup˛i ∫i incompeten˛i. Este o variant„. Po˛i, de asemenea, s„ pui pe jar o ˛ar„ Óntreag„ vorbind despre mari dezv„luiri din bile˛ele secrete. Ar putea avea succes. Po˛i, de asemenea, s„ Ónvr„jbe∫ti partidele Óntre ele, Óncerc‚nd s„ devii omul care hot„r„∫te ce e bine ∫i ce e r„u. Po˛i, Ón acela∫i timp, s„ duci o lupt„ cr‚ncen„ cu ∫eful Guvernului, din care nimeni nu mai Ón˛elege nimic, dup„ care tu s„ ie∫i s„ spui c„ te lup˛i singur cu grupurile de interese.

Ca s„ spui c„ vrei s„ schimbi Rom‚nia trebuie mai apoi s„ ai bun„voin˛a s„ faci ceva Ón sensul „sta. Cu un guvern nou ∫i cu ∫ansa unui nou Ónceput, domnul B„sescu are ocazia de a ne demonstra bunele sale inten˛ii. Altfel, vom avea Ónc„ o dat„ o mostr„ de be˛ie de cuvinte, pe sticl„!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îCe trebuia s„ se Ónt‚mple s-a Ónt‚mplat!“

## Stima˛i colegi,

Premierul C„lin Popescu-T„riceanu a luat decizia care se impunea pentru a se pune cap„t, Ón cele din urm„, crizei politice alimentate de ac˛iunile pre∫edintelui ˛„rii.

Trebuia ca P.D. s„ fie eliminat de la guvernare, pentru c„ Ón ace∫ti doi ani a demonstrat c„ nu este capabil s„ se distan˛eze nici m„car cu un milimetru de ini˛iativele pre∫edintelui B„sescu, chiar dac„ acestea erau Óndreptate chiar Ómpotriva Guvernului.

Trebuia ca P.N.L. s„ Ó∫i asume acum aceast„ m„sur„, pentru c„ situa˛ia politic„ din ultimele luni, prelungit„ ∫i Ón interiorul Guvernului, Óncepuse s„ amenin˛e buna desf„∫urare a activit„˛ii Guvernului, lucru foarte periculos pentru o ˛ar„ membr„ de doar trei luni a Uniunii Europene.

Decizia premierului nu a fost doar una curajoas„, ci ∫i foarte responsabil„, Rom‚nia av‚nd nevoie de un guvern c‚t mai stabil pentru a-∫i putea respecta angajamentele luate at‚t fa˛„ de partenerii europeni, c‚t ∫i fa˛„ de cet„˛enii rom‚ni, ∫i anume de a realiza proiectele necesare Ón vederea reducerii decalajului dintre noi ∫i U.E.

Scandalurile politice din ultimele luni au Ómplinit, probabil, cele mai negre a∫tept„ri pe care liderii europeni le aveau de la integrarea Rom‚niei Ón Uniune, Óns„ decizia premierului arat„ c„ exist„ ∫i politicieni rom‚ni responsabili, dispu∫i s„ ia m„suri drastice pentru asigurarea stabilit„˛ii guvernamentale.

Este sigur c„ atacurile pe care le-a declan∫at pre∫edintele Traian B„sescu la adresa primului-ministru ∫i a Guvernului nu vor Ónceta, ci probabil se vor amplifica dup„ aceast„ decizie a premierului.

Este Óns„ la fel de sigur c„ de data aceasta coeziunea Guvernului nu va mai putea fi zdruncinat„, iar aten˛ia acestuia deviat„ de la lucrurile care conteaz„ cu adev„rat, ∫i anume buna guvernare a ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

îRom‚nia, Óntre tradi˛ii ∫i euroconformitate“

C‚nd Ón via˛a viitoare liberalii de azi Ói vor Ónt‚lni pe patriarhii g‚ndirii liberale rom‚ne∫ti, Ion Ghica Ói va Óntreba: îCum a˛i dus la Ómplinire Óntreita misiune a rom‚nilor ∫i Óntreita ac˛iune liberal„, domnule T„riceanu?“

Mai profund ∫i exigent, A. D. Xenopol va dori s„ ∫tie dac„ guvernarea dumneavoastr„ a reu∫it s„ controleze ∫i s„ reduc„ consecin˛ele negative ale paradoxului individualismului liberal sau a˛i l„sat ˛ara prizoniera p„catului liberal originar _laissez faire/laissez passer_ , pe care l-a demascat Ón a sa îThéorie de l’histoire“.

™tefan Zeletin va voi s„ afle dac„ a˛i dat legile necesare protec˛iei politicilor economice, deoarece, spunea el: îCine st„p‚ne∫te politica economic„ a unei ˛„ri acela st„p‚ne∫te ∫i economia acelei ˛„ri“.

Br„tienii vor dori s„ afle cum a˛i Ómplinit misiunea geografic„ european„ a Rom‚niei, iar teoreticianul de v‚rf al tristei realit„˛i a dependen˛ei ˛„rilor slabe economice∫te de suprastructuri politice, Mihail Manoilescu, va dori s„ afle, exprimate matematic, cauzele marilor discrepan˛e dintre îbeneficiul individual“ al Óntreprinz„torului capitalist ∫i îbeneficiul na˛ional“.

Ce le ve˛i r„spunde, domnule T„riceanu?

C„ misiunea economic„ a rom‚nilor a fost dintotdeauna s„ se lase prin∫i Ón plasa deas„ a re˛elelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 care leag„ periferiile sau extremit„˛ile continentului de metropole?

C„ dintotdeauna comer˛ul nostru extern a fost mai bine f„cut de al˛ii, iar afacerile locale, at‚tea c‚te sunt, e mai folositor s„ fie fragmentate ∫i preluate de îmetropolitani“ sau de intermediarii îcapitali∫ti suburbiali“?

C„ o par˛ial„ deposedare de proprietate a ˛„ranilor, concomitent cu stagnarea economiei indigene ∫i migra˛ia accentuat„ a for˛ei de munc„ sunt solu˛iile imediate ale unei relative prosperit„˛i?

C„ pe o margine de pr„pastie dintre capitali∫tii metropolitani ∫i autohtoni se dezvolt„, condi˛ionat, ∫i o elit„ de proprietari?

C„ ∫tiut„ fiind opozi˛ia conservatorilor fa˛„ de formele f„r„ fond pe care se Óntemeiaz„ doctrina liberal„, v-a˛i propus s„ realiza˛i ∫i ceea ce nici dictaturile care au p‚rjolit Rom‚nia nu au reu∫it: dezr„d„cinarea tradi˛iilor seculare ale rom‚nilor?

Dup„ cum am mai avertizat, faptul c„ Rom‚nia a negociat aproape Ón genunchi aderarea la Uniunea European„ nu a constituit un lucru pozitiv pentru noi. Œn ansamblu, dup„ ce ne-am str„duit din r„sputeri s„ prindem îtrenul“ ader„rii, dup„ 1 ianuarie 2007 constat„m nu numai lipsa de informa˛ie a popula˛iei privitor la efectele noilor reglement„ri, ci ∫i o Óncetinire vizibil„ a ritmului reformelor structurale.

Europenii ne avertizeaz„ c„ nu ne mi∫c„m Ón direc˛ia dorit„ ∫i c„ ne confrunt„m cu acelea∫i boli vechi, precum corup˛ia ∫i Ómbog„˛irea elitelor politice dependente de oligarhia economic„. Din p„cate, nu este vorba doar de Ónc„p„˛‚narea Guvernului de la Bucure∫ti de a men˛ine taxa de prim„ Ónmatriculare, amenin˛at„ de Bruxelles cu o ac˛iune Ón justi˛ie la Curtea European„, ci de faptul c„ prelungirea crizei politice de pe malurile D‚mbovi˛ei ne estompeaz„ imaginea Ón ochii comunit„˛ii europene.

Este evident c„ trebuie s„ trecem de la faza de a asculta orbe∫te directivele Uniunii, f„r„ a verifica concomitent posibilitatea adapt„rii lor realit„˛ilor Rom‚niei. Nu trebuie Óns„ s„ intr„m Ón conflict cu Bruxellesul, ci s„ repliem din mers noile acte normative, Ón a∫a fel Ónc‚t interesele cet„˛eanului s„ fie prioritare, iar efectele integr„rii s„ conduc„ la dezvoltare, nu la regres.

Consider c„ Ón aceast„ perioad„ este mai important dec‚t oric‚nd s„ d„m dovad„ de unitate, coeziune ∫i respect pentru cet„˛ean, iar clasa politic„ s„ Óntreprind„, la modul real, toate diligen˛ele necesare pentru implementarea corect„ a acordurilor europene asumate.

Trebuie s„ ne asum„m aceast„ responsabilitate de a trece de la vorbe la fapte, politicienii actuali av‚nd ∫ansa de a intra Ón istorie nu numai prin reu∫ita integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, ci ∫i prin sprijinirea popula˛iei de a absolvi cu brio examenele presupuse de armonizarea legisla˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

S„pt„m‚na trecut„ am fost martorii a dou„ declara˛ii de-a dreptul halucinante. Prima apar˛ine vicepre∫edintelui P.D., domnul Ioan Oltean, care a afirmat la Bistri˛a c„ îPartidul Democrat se va manifesta ca un partid de opozi˛ie ∫i nu va vota niciun act normativ pe care actualul Guvern Ól va trimite Ón Parlament“. îNu vom putea sus˛ine acte normative ale unui Guvern nelegitim din punctul nostru de vedere. Deci nu vom merge selectiv. Nu vom vota niciun act normativ trimis Ón Parlament de Guvernul T„riceanu“ a spus domnul Ioan Oltean.

Av‚nd o astfel de pozi˛ie, Partidul Democrat d„ dovad„ c„ pune interesul de partid Ónaintea interesului na˛ional, o dovad„ Ón plus c„ pentru colegii democra˛i a contat doar prezen˛a Ón Executiv, doar de˛inerea de portofolii ministeriale. De∫i Ón toate bilan˛urile interne ∫i Ón cadrul ie∫irilor Ón pres„ conducerea Partidului Democrat a clamat faptul c„ mini∫trii s„i au reprezentat motorul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, iat„ c„ de acum Ónainte, conform declara˛iei domnului Ioan Oltean, orice proiect de lege care va viza integrarea va fi respins de c„tre partidul din care Domnia Sa face parte. Cu siguran˛„ c„, Ón acest caz, Partidul Democrat va vota ∫i Ómpotriva propriilor sale proiecte de lege, pentru c„ Executivul urmeaz„ s„ trimit„ la Parlament ∫i proiecte elaborate de c„tre mini∫trii democra˛i Ón ultimele dou„ luni.

Sunt tare curios cum vor reac˛iona pensionarii c„rora trebuie s„ li se modifice calculul pensiei pentru anii lucra˛i Ónainte de anul 1962, c‚nd vor vedea c„ senatorii ∫i deputa˛ii Partidului Democrat vor vota ordonan˛a de urgen˛„ care stabile∫te c„ pentru anii lucra˛i p‚n„ Ón 1962 (c‚nd nu se trecea salariul pe cartea de munc„), se va lua Ón calcul salariul mediu pe economie, ∫i nu cel minim, ca p‚n„ Ón prezent. ™i este vorba de o ordonan˛„ elaborat„ de Ministerul Muncii Ón timpul ministeriatului domnului Barbu.

A doua declara˛ie a fost dat„ Ón Sf‚nta zi de Pa∫te ∫i sun„ astfel: î™i eu ∫tiu cei trei piloni ai credin˛ei: s„ fii Ómp„cat cu Dumnezeu, s„ fii Ómp„cat cu tine ∫i s„ fii Ómp„cat cu semenii. Uneori, Óns„, ca ∫ef de stat, po˛i fi Ómp„cat cu Dumnezeu ∫i cu tine, dar nu po˛i fi Ómp„cat cu to˛i semenii. Cei cu care nu te po˛i Ómp„ca trebuie schimba˛i, ˛ara trebuie schimbat„“.

Declara˛ie politic„: îLa nivelul mini∫trilor, discursuri pompoase, iar Ón mediul rural, b‚lb‚ial„ portocalie!“

Coordonatorul autorit„˛ilor de management care va gestiona fondurile structurale este Ministerul Finan˛elor Publice.

Fondurile structurale — iat„ dou„ cuvinte pe care le auzim din ce Ón ce mai des ∫i care parc„ ne trezesc instantaneu spiritul antreprenorial.

Rom‚nia va beneficia de fonduri structurale de circa 28—30 miliarde euro din partea U.E. Ón perioada 2007— 2013, 8,5 miliarde de euro vor trebui cheltui˛i zilnic, inclusiv s‚mb„ta ∫i duminica. Chiar dac„ banii nu vor fi atra∫i Ón proiecte Ón Rom‚nia, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Rom‚nia va contribui la bugetul U.E.

De aceea, este limpede c„ asigurarea resurselor umane ∫i preg„tirea acestora r„m‚ne o problem„ critic„ a procesului de gestionare a instrumentelor structurale.

Œn perioada imediat urm„toare, prim„riile vor func˛iona dac„ vor reu∫i s„ atrag„ surse de finan˛are extern„.

Sunt prim„rii din mediul rural care nu ∫tiu cum s„ acceseze fondurile europene. Este o situa˛ie general„ Ón ˛ar„, de la care Tulcea nu face rabat. Mul˛i edili locali doresc bani, mul˛i bani pentru comunele pe care le p„storesc. Unii vor parcuri, al˛ii mai mult„ ap„ pentru cet„˛eni, ∫coli mai bune, rampe de gunoi. Numai c„ Dumnezeu d„, dar nu bag„ ∫i Ón traist„! Nimeni nu ∫tie cum se pot accesa banii, ce proiecte se pot face, care sunt mecanismele ∫i procedurile pe care trebuie s„ le aplice sau, dac„ exist„ excep˛ii, acestea sunt rarisime. Primarii primesc ca pe o necunoscut„ problema acces„rii fondurilor europene, pentru c„ dup„ cum afirm„ marea majoritate a acestora nu au la dispozi˛ie speciali∫ti care s„ le fac„ proiectele viabile, s„n„toase, capabile s„ motiveze o finan˛are european„.

Mul˛i edili din jude˛ul Tulcea au afirmat c„ lipsa personalului calificat capabil s„ jongleze cu documenta˛ia care st„ la baza acces„rii acestei resurse financiare este practic un handicap grav care Ói ˛ine cu m‚inile legate Ón fa˛a acestei oportunit„˛i.

Ne Óntreb„m unde sunt armatele de speciali∫ti, care mai de care mai ∫coli˛i, cu care guvernarea D.A. se laud„ c„ a f„cut campanii de instruire Ón jude˛e, pentru c„ Ón realitate jude˛ele spun cu totul altceva.

Declara˛ie politic„: îAtacurile de pres„ la adresa persoanei preziden˛iale amenin˛„ ∫i destabilizeaz„ ordinea constitu˛ional„ ∫i securitatea na˛ional„?!“

Prezen˛a capului statului ∫i comandantului Armatei la analiza activit„˛ii pe anul 2006 a serviciului na˛ional de informa˛ii pentru securitate intern„ ar fi trebuit s„ se constituie Óntr-un eveniment notabil, un prilej important de clarific„ri doctrinar-strategice ∫i, deopotriv„, izvorul principalelor directive de securitate pentru Serviciul Rom‚n de Informa˛ii p‚n„ la un proxim eveniment similar.

Œn mod firesc, bilan˛ul S.R.I. a fost a∫teptat Ón orizontul de speran˛e care s„ aduc„ evalu„rile ∫i concluziile strategice pe care Pre∫edintele Rom‚niei le va prezenta cu privire la starea de securitate a na˛iunii, dedus„ din efortul analitic integrator al Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii.

Deziluzia creat„ de pre∫edinte a fost Óns„ cel pu˛in pe m„sura a∫tept„rilor anun˛ate. Mesajul preziden˛ial despre starea de securitate a na˛iunii a fost substituit cu o sum„ a considera˛iilor personale privind cauzele pentru care primul cet„˛ean al ˛„rii, Traian B„sescu, ∫i-a pierdut popularitatea ∫i Óncrederea, devenind ˛inta atacurilor presei care-l Ónvinov„˛esc de destabilizarea vie˛ii politice ∫i tulburarea ordinii constitu˛ionale. ™i care, de ce nu, ar fi creat ∫i consensul parlamentar cu privire la necesitatea suspend„rii ∫i demiterii sale. Asta Ón cazul fericit Ón care nu va fi judecat ∫i pentru Ónalt„ tr„dare.

Scont‚nd pe spontaneitatea ∫i labilitatea psihosentimental„, acum de duzin„, cu care a reu∫it s„ ne prosteasc„, Traian B„sescu, uit‚nd c„ se afl„ la o Ónt‚lnire cu profesioni∫ti Ón identificarea ∫i combaterea diversiunilor ∫i dezinform„rilor, a deturnat ordinea de zi a bilan˛ului S.R.I., duc‚ndu-∫i discursul Ón zona derizoriului celor trei a∫a-zise cauze ale crizei politice pe care adversarii s„i ar fi provocat-o:

1. predarea la C.N.S.A.S. a dosarelor Securit„˛ii;

2. condamnarea comunismului ∫i

3. vizitele la Parchet ale unor persoane importante

- (n.n. marii corup˛i instrumenta˛i la comanda politic„!).

- Trei minciuni sau trei dorin˛e pe care Traian B„sescu

Doresc s„ v„ semnalez situa˛ia incredibil„ Ón care tr„iesc sute de cet„˛eni din mai multe localit„˛i ale jude˛ului Arad Ón care au existat Ónainte de 1990 exploat„ri miniere de uraniu, a c„ror s„n„tate este grav afectat„ de nivelul de radioactivitate. Este vorba despre fostele zone miniere B‚rzava, Cladova, S„v‚r∫in ∫i R‚nu∫a, unde autorit„˛ile sanitare nu au mai f„cut determin„ri ale nivelului de radioactivitate de ani de zile, iar localnicii tr„iesc cu spaima c„ zilele le sunt num„rate din cauza radia˛iilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Œn urma Ónchiderii exploat„rilor miniere, Ón cele patru zone au r„mas cantit„˛i foarte mari de steril radioactiv, localnicii Ómboln„vindu-se masiv de cancer dup„ 1990. Mai mult, conform statisticilor, jude˛ul Arad are cea mai mare inciden˛„ a bolilor canceroase, fiind Ónregistrate 360 de cazuri noi de Ómboln„viri anual, rata mortalit„˛ii Ón comuna B‚rzava fiind de aproximativ 15% din cauza cancerului. Cei 1.000 de locuitori ai comunei se tem de aerul pe care-l respir„ ∫i de apa pe care o beau, Ón special cei care au gospod„riile Ón apropierea fostei mine de uraniu. Mina a fost exploatat„ de ru∫i Óntre 1964 ∫i 1968, Óns„ de∫i au trecut aproape 40 de ani de c‚nd a fost Ónchis„ Ón zon„ nu a crescut niciun fir de iarb„. Este dramatic faptul c„ mina a func˛ionat foarte aproape de casele b‚rz„venilor, exact pe malul r‚ului, iar sterilul radioactiv s-a scurs direct Ón r‚u, afect‚nd p‚nza freatic„ care alimenteaz„ f‚nt‚nile oamenilor.

M„sur„torile efectuate de-a lungul anilor pentru stabilirea gradului de radioactivitate au certificat existen˛a radia˛iilor p‚n„ Ón mijlocul localit„˛ii, la biseric„, Óns„ au trecut foarte mul˛i ani de c‚nd nivelul acestora nu a mai fost cuantificat. Consider c„ autorit„˛ile statului trebuie s„ se implice cu mult„ responsabilitate Ón aceste probleme, care se reg„sesc Ón toate zonele ˛„rii unde au func˛ionat mine de uraniu. Ace∫ti oameni nu au nicio vin„ pentru c„ locuiesc Ón astfel de zone ∫i sunt supu∫i riscului de Ómboln„viri, iar datoria noastr„ este s„ intervenim pentru a evita catastrofele, p‚n„ nu va fi prea t‚rziu.

Declara˛ie politic„: îRisc„ Rom‚nia s„ intre Ón faza «oboselii» reformelor?“

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i data de 1 ianuarie 2007 a fost cunoscut„ de mult„ vreme ca moment al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, oficialii partidelor politice aflate la guvernare, prea ocupa˛i cu luptele interpartide ∫i pentru avantajele personale, au omis s„ se dedice preg„tirii pentru aderare, astfel c„ Rom‚nia a aderat la Uniunea European„, la termenul stabilit de mai bine de doi ani, cu lacune grave Ón ceea ce prive∫te respectare principiilor statului de drept, cu o justi˛ie aflat„ sub semnul Óntreb„rii, cu o agricultur„ jenant de Ónt‚rziat„ ∫i aproape imposibil de integrat Ón politica agricol„ comun„, cu un plan na˛ional de reforme Óntocmit dup„ ureche, cu programe opera˛ionale am‚nate de Comisia European„, cu o strategie postaderare scris„ ca o planificare amatorist„ etc. Spunem etc. pentru c„ sunt mult mai multe deficien˛e dec‚t cele enumerate mai sus ∫i, ce este cel mai grav, acestea nu sunt enumerate doar de noi, ci de rapoartele Comisiei Europene, aten˛ion„rile acesteia Ón ceea ce prive∫te rela˛ia bilateral„ ori prin intermedierea altor organiza˛ii interna˛ionale (vezi Banca Mondial„, F.M.I. etc.).

Dar, stima˛i colegi, s„ l„s„m un pic deoparte neajunsurile preg„tirii pentru aderare a Rom‚niei ∫i s„ ne Óntoarcem Ón prezent, la comportamentul de stat membru. Ce se Ónt‚mpl„ zilele acestea Ón Rom‚nia ∫i Ón Europa? Œn Rom‚nia ∫tie toat„ lumea ce se Ónt‚mpl„ (nu sunt

convins c„ ∫i Ón˛elege!) ∫i vizioneaz„ un spectacol de cabaret ieftin care arunc„ interesul cet„˛enilor Ón derizoriu din ce Ón ce mai mult, pe zi ce trece. Œn Europa, Óns„, politicienii, de∫i unii dintre ei, afla˛i Ón plin„ campanie electoral„, nu se coboar„ la nivelul politicii rom‚ne∫ti, sunt preocupa˛i de chestiuni precum: schimb„rile climatice ale planetei, problematica energetic„, ad‚ncirea integr„rii europene, o nou„ abordare a tematicii Constitu˛iei pentru Europa, extinderea Uniunii, conflictele din Orientul Mijlociu etc.

Tot Ón Europa, presa, pe l‚ng„ aceste enumer„ri ∫i multe alte chestiuni similare, se preocup„ ∫i de situa˛ia politico-economico-administrativ„ a statelor membre. ™i, uit‚ndu-se la Rom‚nia, emite caracteriz„ri de tipul celor ap„rute s„pt„m‚na trecut„ Ón îInternational Herald Tribune“, îLe Figaro“, îLe Monde“ ∫i s„pt„m‚na aceasta Ón îDer Spiegel“. Œn articole recente din aceste publica˛ii putem citi caracteriz„ri precum: îRom‚nia este scena confrunt„rilor de orgolii ∫i a dezintegr„rii politice“, î...Ón Rom‚nia se practic„ o politic„ de tip balcanic, marcat„ de o stare general„ de confuzie“ (International Herald Tribune), îRom‚nia pare s„ fi intrat Óntr-o criz„ politic„ permanent„“, îpericolul extremismului“ (Le Monde), î...Bucure∫tiul, un adev„rat teatru de r„zboi...“ (Nepszabadsag).

## î7 Aprilie — Ziua Mondial„ a S„n„t„˛ii“

Œn anul 1948, prima Adunare Mondial„ a S„n„t„˛ii a sim˛it nevoia s„ creeze o zi mondial„ a s„n„t„˛ii, iar din 1950, pe data de 7 aprilie a fiec„rui an, se celebreaz„ Ziua Mondial„ a S„n„t„˛ii. Œn martie 1999, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 224, s-a decis ca aceast„ zi s„ fie s„rb„torit„ ∫i Ón Rom‚nia, iar scopul acestei zile este acela de a cre∫te nivelul de cuno∫tin˛e la nivel global pe o anumit„ tem„ de s„n„tate, dar nu Ón ultimul r‚nd de a atrage aten˛ia asupra unei zone cu prioritate de care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 ocup„ Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii. Tot Ón aceast„ zi sunt lansate programe ∫i proiecte pe termen lung Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea uman„. Guvernul Rom‚niei trebuie s„ se implice Ón orice activitate Ón acest sens, iar s„n„tatea trebuie s„ fi o prioritate a Guvernului.

La nivel mondial, aproximativ 60 milioane de oameni lucreaz„ Ón domeniul s„n„t„˛ii, ei sunt cei ce salveaz„ vie˛i, iar cu c‚t num„rul acestora este mai mare cu at‚t ∫ansele de supravie˛uire ale oamenilor sunt mai mari.

Nu trebuie s„ uit„m Óns„ c„ exist„ un mare dezechilibru Ón repartizarea personalului: Ón cazul Africii sunt 2,3 speciali∫ti care Óngrijesc 1.000 de oameni, Ón America raportul fiind de 10 ori mai mare. Œn ˛„rile mai pu˛in dezvoltate personalul este prost pl„tit, condi˛iile de munc„ sunt mizerabile, ei se confrunt„ cu probleme grave generate de virusul HIV, malarie etc., iar pentru remedierea acestora se impun strategii na˛ionale ∫i interna˛ionale, o mai bun„ preg„tire a personalului medical, o mai bun„ remunerare a acestuia, deoarece criza mondial„ Ón domeniul s„n„t„˛ii s-ar putea intensifica ∫i poate deveni fatal„ omenirii, iar o pandemie sau o catastrof„ natural„ ar putea avea urm„ri tragice. Œntr-adev„r, exist„ o criz„ a angaja˛ilor din domeniul s„n„t„˛ii.

Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii este cea care coordoneaz„ programele destinate s„ rezolve problemele de s„n„tate ∫i s„ permit„ tuturor s„ ajung„ la un nivel de s„n„tate c‚t mai ridicat posibil.

U.N.F.P.A., Fondul O.N.U. pentru popula˛ie, se al„tur„ Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii Ón marcarea Zilei Mondiale a S„n„t„˛ii prin omagierea lucr„torilor din domeniul medical din Óntreaga lume, oameni care ∫i-au dedicat Óntreaga via˛„ binelui celorlal˛i. Trebuie s„ se fac„ eforturi mari pentru a remedia situa˛iile alarmante care exist„ Ón lume Ón sistemul sanitar, trebuie s„ se Óntreprind„ ac˛iuni durabile Ón vederea rezolv„rii problemelor din acest domeniu.

Ploile c„zute Ón luna martie au f„cut pr„p„d pe drumurile jude˛ene. Cele mai multe probleme s-au creat Ón zonele de deal ∫i de munte, acolo unde precipita˛iile au fost mai abundente, majoritatea fiind generate de cre∫terea debitelor apelor r‚ului Buz„u.

DN 10 Buz„u—Bra∫ov a fost inundat pe raza jude˛ului Covasna, drept pentru care circula˛ia a fost redirec˛ionat„ pe rute ocolitoare. Œn unele locuri s-au reactivat c„derile de pietre de pe versan˛i.

De asemenea, probleme s-au Ónregistrat ∫i pe DN 22 R‚mnicu S„rat—Br„ila, din cauza cre∫terii r‚ului Buz„u Ón punctul Gr„di∫tea, din jude˛ul Br„ila. Traficul a fost interzis Ón cursul zilei de s‚mb„t„, 24 martie, fiind deviat pe DN 2 E 85 ∫i DN 2 B.

Pe DJ 203 K, la M‚nz„le∫ti, a fost afectat acostamentul pe o por˛iune de 500 de metri, acesta fiind erodat de apele r‚ului Sl„nic.

DJ Buz„u—Lop„tari s-a rupt Ón dreptul satului Grunj, iar la Lop„tari acela∫i drum s-a rupt pe o lungime de 150 de metri de carosabil, Ón dreptul muntelui de sare. Circula˛ia se efectueaz„ pe un singur sens.

La Siriu, c‚teva gospod„rii au fost inundate. Alimentarea cu ap„ a localit„˛ilor Siriu ∫i Nehoiu a fost sistat„ din cauza depunerilor de m‚l din instala˛ia Sta˛iei de Epurare de la Siriu.

Drumul jude˛ean care face leg„tura Óntre C„tina ∫i Zeletin s-a rupt pe o suprafa˛„ de 200 de metri, dup„ ce r‚ul Zeletin a ie∫it din matc„.

Alunec„ri de teren s-au produs ∫i Ón zona Rate∫ti din cauza erod„rii apelor subterane din zona m‚n„stirii Rate∫ti ∫i a erod„rilor f„cute de r‚ul Buz„u.

Casele din localitatea Berca, construite pe malul r‚ului Buz„u, se afl„ sub pericolul de a se surpa Ón urma alunec„rilor de teren.

Direc˛ia Apelor Buz„u — Ialomi˛a, de a c„rei competen˛„ ˛in m„surile de protejare a malului, nu a luat p‚n„ acum nicio m„sur„.

Chiar dac„ din anul 1994 exist„ dou„ proiecte pentru devierea cursului r‚ului Buz„u ∫i consolidarea malului, acestea au fost abandonate, neg„sindu-∫i aplicarea nici p‚n„ Ón prezent.

De∫i ploile s-au oprit, sute de rom‚ni au r„mas pe drumuri, dup„ ce casele lor au fost Ónghi˛ite de ape.

Dup„ o prim„ evaluare efectuat„ de autorit„˛ile jude˛ului Buz„u, s-au constatat pagube Ón valoare de zeci de miliarde de lei.

## îP.D. s„ depun„ bilan˛ul!“

Restructurarea Guvernului a devenit fapt. P.D. este invitat s„ fac„ politic„ Ón alt„ parte dec‚t la guvernare.

A∫a cum ∫i-au construit profilul Ón ultimii ani pe scena politic„ rom‚neasc„, P.D.-i∫tii nu vor pierde vremea cu planurile, nu vor ezita deloc, se vor da din nou peste cap ∫i vor deveni opozan˛i convin∫i ai Guvernului. ™i culmea este c„ le va fi u∫or s„ fac„ asta, de vreme ce de doi ani de c‚nd au format Guvernul cei din Alian˛„ nu au guvernat de fapt, ci au avut strategii (care nu aveau nimic de-a face cu guvernarea) diferite: P.D. s„ loveasc„ cu obstina˛ie la funda˛ia Alian˛ei privind numai Ón sus, spre Cotroceni, iar P.N.L. s„ ascund„ Ón dosul perdelelor c‚t mai mult din scandalul conjugal ∫i s„ pretind„ c„ nu exist„ violen˛„ domestic„ mai grav„ dec‚t Ón orice alt cuplu.

Œn rest, ne-a apucat anul intr„rii efective Ón U.E., acela promis ∫i preg„tit de P.S.D. de-a lungul a patru ani de munc„ pe br‚nci, f„r„ s„ avem nici m„car o strategie a ader„rii: cu alte cuvinte, am intrat Ón U.E. f„r„ s„ ∫tim ce avem de f„cut, Ón condi˛iile Ón care celelalte ˛„ri membre fac din cazuri individuale (cum ar fi, de pild„, concedierea a trei muncitoare de la o firm„ de confec˛ii francez„ sau reducerea num„rului pescarilor tradi˛ionali, instrui˛i de normele comunitare ce ∫i c‚t s„ pescuiasc„) subiecte na˛ionale de dezbatere public„ ∫i prilej de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 repro∫uri severe fa˛„ de unii sau al˛ii dintre mini∫trii responsabili de anumite domenii.

Alian˛a nu a construit nimic, a pus numai Ón practic„ vechiul precept roman _panem et circenses_ , P.D. asum‚ndu-∫i rolul principal Ón spectacol:

— rom‚nii au avut parte de circ pe s„turate, Ón timp ce p‚inea se scumpe∫te ∫i devine din ce Ón ce mai u∫oar„ din punct de vedere nutritiv;

— ∫omajul r„m‚ne la cote ridicate, de∫i rom‚nii au plecat masiv din ˛ar„ pentru a lucra Ón Europa, contribuind astfel la ajustarea statisticilor;

— st„m Ón continuare bine la capitolul îavorturi“, unde ne situ„m pe primul loc Ón spa˛iul comunitar, demonstr‚nd lipsa total„ de grij„ a autorit„˛ilor pentru cre∫terea natalit„˛ii, pentru luarea m„surilor de Óncurajare a aducerii pe lume a copiilor ∫i de educare a tinerilor pentru a deveni p„rin˛i la v‚rste responsabile;

Declara˛ie politic„: îRom‚nia, din lips„ de proiecte viabile, pierde fondurile europene.“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Din p„cate, observ c„ a devenit un fapt aproape banal ca fondurile europene nerambursabile primite de Rom‚nia de la Uniunea European„ s„ r„m‚n„ neutilizate din lipsa unor proiecte viabile ∫i bine documentate. Am pierdut astfel, prin neutilizare, fonduri SAPARD, fonduri de mediu sau cele destinate, Ón bun„ m„sur„, Programului îFermierul“ ∫i se pare c„ lista poate continua la nesf‚r∫it.

Anul trecut, c‚nd zeci de localit„˛i au fost rase de pe suprafa˛a p„m‚ntului de ∫uvoaiele de ap„ dezl„n˛uite, Comisia European„ ∫i Fondul european de solidaritate Ón cazuri de urgen˛„ au pus la dispozi˛ia Rom‚niei sume importante de bani destinate tocmai finan˛„rii unor proiecte menite s„ preÓnt‚mpine, pe viitor, astfel de catastrofe. Trebuiau, Óns„, prezentate proiectele Rom‚niei Ón acest sens, iar Rom‚nia nu avea a∫a ceva.

Situa˛ia a fost identic„ ∫i Ón anul 2005, c‚nd ˛ara noastr„ a utilizat numai 70 milioane de euro dintr-un total de 200 milioane disponibile, motivul fiind acela∫i: lipsa unor proiecte viabile care s„ justifice scopul ∫i modul de utilizare a fondurilor.

Zilele acestea ne-au fost returnate trei proiecte de dezvoltare regional„ ce urmau s„ fie finan˛ate de Uniunea European„ din fonduri proprii. Motivul a fost acela∫i: o insuficient„ documentare a proiectelor. Œn schimb suntem dispu∫i s„ lupt„m p‚n„ Ón p‚nzele albe pentru men˛inerea taxei de prim„ Ónmatriculare auto, o tax„ considerat„ de Uniunea European„ neconstitu˛ional„ ∫i discriminatorie. Este adev„rat c„ aceast„ tax„ aberant„ va fi pl„tit„ de cet„˛eanul rom‚n, nu de U.E., ∫i banii vor putea s„ fie cheltui˛i a∫a cum vrea Guvernul, f„r„ niciun control din exterior.

Œn aceste condi˛ii, nep„sarea ∫i dezinteresul manifestat de Guvern Ón problema fondurilor europene devine de neÓn˛eles, Ón contextul Ón care cerin˛ele Uniunii Europene sunt c‚t se poate de simple ∫i de Óndrept„˛ite: vor s„ cunoasc„ proiectele pentru care vor fi cheltui˛i banii, o cerere, se pare, imposibil de realizat de Guvernul Rom‚niei.

îRocada mic„ sau majoritatea mic„ a P.N.L.-ului?“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ce se Ónt‚mpl„ Ón aceste ultime zile pe scena politic„ rom‚neasc„ ar trebui, Ón logica P.N.L., s„ duc„ la cea mai mic„ mare majoritate politic„ postdecembrist„. Œn realitate, peneli∫tii au Ónceput s„ simt„ mirosul pericolului izol„rii spre care singuri s-au aruncat, du∫i de valul vorbelor mieroase ∫optite la ureche de P.S.D. Nu au luat Óns„ Ón calcul elementul esen˛ial: un partid este format nu din ale∫i, ci din aleg„tori, ∫i aici orgoliile liderilor P.N.L. s-au poticnit. Pentru electoratul dur al P.N.L.-ului, o alian˛„, fie chiar ∫i numai o apropiere momentan„ de P.S.D., ar echivala cu o abdicare de la principiile sfinte doctrinare de dup„ 1989, fapt ce poate fi imediat ∫i irevocabil sanc˛ionat ca o tr„dare.

Alian˛a D.A. a fost cl„dit„ pe ni∫te principii doctrinare asem„n„toare ∫i pe un program, asumat politic, identic. A fost, Óns„, demolat„ de orgolii personale care nu au acceptat dec‚t declara˛iile extremiste ∫i mai pu˛in faptele. Zilele trecute, Partidul Democrat a mai f„cut o Óncercare de reconciliere. Nu de frica ie∫irii de la guvernare ∫i nici de frica sanc˛iunilor electoratului. Nu am cer∫it nimic, pur ∫i simplu din considerente politice, pentru c„ nu este logic s„ distrugi un program de guvernare comun, bazat pe o strategie comun„, mai ales Ón momentul Ón care rezultatele pozitive erau vizibile. Œncercarea de Ómp„care a avut drept scop numai continuarea programului Ónceput, pentru c„ Alian˛a P.N.L.-P.D. a Ónsemnat ∫i asumarea Óndeplinirii strategiei propuse la alegeri.

P.N.L.-ul a jucat dur ∫i a dep„∫it limita de unde mai exist„ cale de Óntoarcere, dar, din p„cate, nu au luat Ón calcul ∫i urm„rile. Pentru c„ P.S.D.-ul, indiferent de declara˛iile de moment, are un singur scop: mo˛iunea, care a∫teapt„ gata preg„tit„ Óntr-un sertar. ™i P.R.M.-ul se g„se∫te Óntr-o situa˛ie extrem de delicat„, pentru c„ o eventual„ trecere a Partidului Democrat Ón opozi˛ie ar diminua drastic ∫i definitiv ∫ansele extremi∫tilor penegi∫ti ∫i peremi∫ti de a mai ajunge la putere. Singur P.N.L.-ul ar c‚∫tiga o victorie mic„ ∫i de moment. Dar cu ce pre˛?

îSchimbare de dragul schimb„rii“

A∫a nu! Œn anumite jude˛e ale ˛„rii se dore∫te schimbarea, f„r„ temei, a ∫efilor democra˛i ai institu˛iilor deconcentrate. De ce oare?

Dou„ sunt motivele principalele pentru care aceste persoane ar trebui men˛inute Ón func˛ie: profesionalismul lor, dovedit Ón ultimii doi ani, ∫i faptul c„ au c‚∫tigat acest post prin concurs. Dac„ exist„ ∫i institu˛ii Ón care concursul Ónc„ nu a fost sus˛inut din varii motive, atunci decizia de a pleca sau de a r„m‚ne Ón func˛ie trebuie s„ apar˛in„ Ón mod exclusiv numai persoanelor respective.

Nu trebuie Óns„ uitat un alt am„nunt important: la nivelul institu˛iilor deconcentrate, colaborarea dintre P.N.L. ∫i P.D. a fost bun„. Exist„ mai multe proiecte comune Ón derulare, s-au format anumite echipe interinstitu˛ionale, au fost ob˛inute c‚teva rezultate deosebite. A bloca acum aceast„ activitate prin impunerea altor ∫efi Ón fruntea institu˛iilor deconcentrate ar Ónsemna doar o mare pierdere de vreme ∫i de bani.

S-a comentat c„ ∫efii democra˛i ai institu˛iilor deconcentrate, ce ar decide s„ r„m‚n„ pe post, ar urma s„ pun„ Ón aplicare Programul liberal de guvernare. Nu este adev„rat. Indiferent cum ∫i-ar denumi P.N.L. strategia de guvernare, aceasta va r„m‚ne, Ón esen˛a ei, programul Alian˛ei D.A. Ultimii doi ani au dovedit c„ acesta este singurul program c‚∫tig„tor pentru rom‚ni ∫i pentru Rom‚nia. A∫a da!

Revin Ónc„ o dat„ cu men˛iunea c„ Partidul Democrat a nominalizat ∫i sus˛inut profesioni∫ti, buni manageri, oameni de calitate Ón toate pozi˛iile de conducere ce i-au revenit, iar acest program trebuie obligatoriu continuat Óntr-un ritm sus˛inut. Tocmai de aceea, orice inten˛ie de a rescrie regulile jocului politic, orice tentativ„ de a-i exclude pe profesioni∫ti, orice calcul politic meschin nu va avea drept rezultat dec‚t e∫ecul guvern„rii. Exist„ pericolul ca o guvernare proast„ s„ stopeze drumul european al ˛„rii noastre.

Dar Rom‚nia nu are nevoie de a∫a ceva, ci de stabilitate ∫i de performan˛„ economic„. Istoria recent„ ne-a Ónv„˛at c„ cine seam„n„ v‚nt culege Óntotdeauna furtun„! Dac„ mai are cine...

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

## Stima˛i colegi,

Nu ∫tiu dac„ este o Ónt‚mplare sau nu, dar la fiecare s„rb„toare de-a noastr„ apare Ón presa interna˛ional„ c‚te un articol Ón care este aspru criticat„ Rom‚nia. Imediat dup„ revelion, la numai c‚teva ore dup„ mult a∫teptata aderare la Uniunea European„, un ziar din Marea Britanie, îThe Sun“, ne terfelea imaginea ∫i a∫a nu foarte bun„ pe care o aveam Ón exterior. La

momentul acela, pe pagina de internet a publica˛iei ( _http:www.thesun.co.uk/articole/0,,2-2006600595,00.html_ ) era postat un articol extrem de acid, din care consumatorul de pres„ din Anglia putea Ón˛elege c„ rom‚nii au a∫teptat integrarea doar pentru a lua cu asalt locurile de munc„. Peisajul dezastruos ilustrat de autorul articolului era completat cu imagini ale unui birt s„r„c„cios dintr-o comun„ din apropierea Bucure∫tiului.

Zilele trecute, Ón preajma Pa∫telui, o alt„ publica˛ie din Marea Britanie ne desfiin˛a imaginea ∫i a∫a destul de greu Óncercat„. Dup„ legenda cu lebedele de la Viena m‚ncate de rom‚ni a mai ap„rut una: imigran˛ii din ˛ara noastr„ las„ r‚urile din Regatul Unit al Marii Britanii f„r„ crap. Cotidianul îThe Times“ scria de data aceasta c„ rom‚nii, bulgarii ∫i polonezii pescuiesc ilegal crapul din r‚urile din estul Angliei. Chiar dac„ au precizat c„ este vorba despre îzvonuri care persist„“, cei de la îThe Times“ au g„sit c‚˛iva localnici dintr-un sat care s„ confirme zvonurile.

Cele dou„ articole las„ urme de Óndoial„ asupra sincerit„˛ii ∫i bunei-credin˛e ale celor care le-au scris. Bazate pe zvonuri sau pe cazuri izolate, departe de a avea substan˛a unor document„ri relevante, ele au efecte negative Ón ceea ce prive∫te Rom‚nia. Cum nu ne putem permite s„ tragem de urechi editorii de la publica˛iile britanice, am putea m„car s„ ne cre„m o alt„ imagine prin cu totul ∫i cu totul alte mijloace.

Cum se poate Óns„ c‚nd, spre exemplu, institutele culturale ale Rom‚niei din ˛„rile Uniunii Europene abia primesc note de trecere din partea Ministerului de Externe? S„ explic pu˛in... Am adresat o Óntrebare fostului ministru Mihai R„zvan Ungureanu, Óntrebarea 1974A din data de 3.10.2006, prin care am cerut s„ mi se aduc„ la cuno∫tin˛„ dac„ s-a f„cut vreo evaluare a activit„˛ii institutelor culturale, care este finan˛area de care se bucur„ fiecare Ón parte, cum au fost cheltui˛i banii ∫i care au fost rezultatele.

## Stima˛i colegi,

Reprezentan˛ii Rom‚niei ∫i Bulgariei au aprobat, la nivel tehnic, Programul opera˛ional de cooperare transfrontalier„ Rom‚nia—Bulgaria, 2007—2013.

Acest program Ó∫i propune s„ stimuleze cooperarea Ón regiunea de grani˛„, Ón domenii diverse, precum: infrastructura de transporturi, informatic„ ∫i comunica˛ii, protec˛ia mediului Ónconjur„tor, dezvoltarea economic„ ∫i social„, prin crearea de parteneriate durabile Óntre actorii de pe ambele laturi ale frontierei.

Salut„m efortul autorit„˛ilor rom‚ne ∫i consider„m c„ interconectarea teritoriilor ∫i Ónt„rirea competitivit„˛ii regiunii transfrontaliere, a dezvolt„rii sale coerente ∫i durabile prin valorificarea poten˛ialului social, economic ∫i de mediu reprezint„ o prioritate pentru ˛ara noastr„ Ón aceast„ perioad„ postaderare.

Beneficiari direc˛i, eligibili pentru finan˛are, sunt autorit„˛i ale administra˛iei publice regionale ∫i locale ∫i unit„˛ile subordonate acestora, A.D.R.-uri, agen˛ii de mediu, agen˛ii de transport, direc˛ii pentru situa˛ii de urgen˛„, universit„˛i, institute de cercetare, O.N.G.-uri, camere de comer˛.

Cred c„ acest proiect va contribui Óntr-o m„sur„ important„ la dezvoltarea celor ∫apte jude˛e de la grani˛„, respectiv: Mehedin˛i, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, C„l„ra∫i ∫i Constan˛a ∫i va reprezenta un avantaj direct pentru cet„˛enii ˛„rii noastre.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îOarecare“. Alegerile din 2004 s-au bazat, Ón rezultatul lor final, pe mai multe solu˛ii imorale. Cea care greveaz„ Ón continuare via˛a politic„ intern„, dar ∫i imaginea extern„ a Rom‚niei, are un singur nume — Traian B„sescu.

Œn contextul Ón care pre∫edintele oric„rui stat are o imens„ responsabilitate Ón integrarea armonioas„ a ˛„rii sale Óntr-un anumit concert global, la noi juc„torul ajuns pre∫edinte adopt„ diferite pozi˛ii f„r„ a consulta Parlamentul sau Guvernul, de∫i acesta asigur„ realizarea politicii interne ∫i externe a ˛„rii Ón consonan˛„ cu Programul de guvernare. Aidoma unei cor„bii cu c‚rma necontrolabil„ de peste 800 de zile, politica extern„ este Ón deriv„, deciziile luate ridic‚nd fie semne de Óntrebare, fie de mirare.

Astfel, rela˛iile cu spa˛iul estic s-au dovedit a fi dificile Ón continuare, iar atitudinea pre∫edintelui, concretizat„ prin declara˛ii publice, au iritat Moscova, care nu a Ónt‚rziat, la momentul respectiv, s„ ia m„suri de retorsiune: restric˛ii la importurile din Rom‚nia ale unor produse agricole, m„rirea pre˛ului la gazele naturale etc. Din îlacul rusesc“ reprezentat de Marea Neagr„, s-au ridicat nori amenin˛„tori la ini˛iativele retorice ale pre∫edintelui. De aceea, Summit-ul M„rii Negre de la Bucure∫ti a fost un e∫ec de participare, dar ∫i de efecte, iar gesturile de extaz au fost singulare ∫i doar de sorginte caucazian„.

Tot Ón Est, rela˛iile cu Ucraina, inspiratoare de cromatici portocalii, se men˛in Óntr-un contencios tulbure

alimentat de lucr„rile la Canalul BÓstroe, de diferendul pentru Insula ™erpilor, de plasarea lui Traian B„sescu de partea lui Victor Iuscenco Ón disputele cu premierul Ianukovici etc.

Œntr-un cuv‚nt, rela˛ii îreci ∫i seci“.

Vizita fulminant„ a pre∫edintelui rom‚n la Chi∫in„u, la c‚teva s„pt„m‚ni de la Ónvestitur„, s-a transformat rapid Óntr-o deziluzie. Scenariul suprarealist privind aderarea simultan„ a Republicii Moldova ∫i Rom‚niei la Uniunea European„, accelerarea, Óntr-un gest gratuit ∫i nefundamentat politic, a procedurilor de acordare a cet„˛eniei rom‚ne moldovenilor de peste Prut, amatorismul solu˛iilor pentru complexa problematic„ transnistrean„ creeaz„ strategilor euroatlantici suficiente temeri Ón apari˛ia unei vecin„t„˛i neprietenoase Ón Estul postsovietic, alimentate de Rom‚nia. ™i cum ar putea fi altfel c‚nd la baza rela˛iilor cu Republica Moldova au fost a∫ezate stive cu butelii de Purcari ∫i b„i de mul˛ime cu iz de cenaclu?

îIntegrarea agricol„ ∫i dezvoltarea rural„, sub semnul ignoran˛ei ∫i del„s„rii“

Se ∫tie c„ p‚n„ Ón prezent gradul de absorb˛ie a fondurilor destinate agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale de la Uniunea European„ reprezint„ circa 4% din ce s-a prev„zut pe aceast„ perioad„. Se mai ∫tie c„ dac„ nu vom utiliza ce pu˛in 40% din totalul fondurilor alocate p‚n„ la sf‚r∫itul anului vom deveni un contribuitor net la bugetul comunitar. Cu alte cuvinte, vom da uniunii mai mult dec‚t vom primi, ceea ce este Ón egal„ m„sur„ mai ales Ómpov„r„tor, compromi˛‚nd-se Óns„∫i ideea integr„rii.

Cauzele acestei st„ri de lucruri sunt multe ∫i complexe, dar toate, se pare, au un numitor comun: ignoran˛a ∫i del„sarea pentru preg„tirea condi˛iilor cerute

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Ón perioada de preaderare ∫i, mai ales, men˛inerea acestei atitudini de pasivitate ∫i iner˛ie ∫i Ón prezent, ceea ce nu-i deloc de bun augur pentru debutul nostru Ón Uniunea European„.

Œn teritoriu, acolo unde trebuie aplicate programele menite s„ se asigure integrarea efectiv„ Ón spa˛iul comunitar, nemul˛umirile ∫i dezam„girea sunt tot mai frecvente din cauza acestei st„ri de lucruri.

Locuitorii de la sate Óntreab„ cu insisten˛„ unde sunt subven˛iile promise. Faptul c„ vor fi date doar la toamn„ Ói face s„ abandoneze Ón tot mai mare m„sur„ cultivarea trenurilor agricole cu plantele tradi˛ionale, mai ales cu porumb. Cea mai mare parte a gospod„riilor din mediul rural cresc porci pentru consumul propriu, dar ∫i pentru v‚nzarea Ón pie˛e, ac˛iune care la ora actual„ nu se mai poate desf„∫ura pentru c„ autorit„˛ile veterinare interzic comercializarea porcilor Ón oboare.

Cei care au ferme de cre∫tere a porcilor nu mai primesc subven˛ii pentru carnea livrat„, Óntruc‚t de la Uniunea European„ nu se mai sprijin„ cre∫terea porcinelor, pentru c„ stocurile de carne de porc sunt Ón exces pe plan european.

Practic, ∫i dezvoltarea rural„ a ajuns Óntr-o stare de letargie, din cauza faptului c„ Planul na˛ional de dezvoltare rural„ nu a fost finalizat ∫i trimis spre aprobare la Comisia European„ pe tot parcursul anului 2006. Consecin˛a: de∫i Ón Tratatul de aderare erau prev„zute pentru acest an fonduri de 577 milioane euro, iar reglement„rile europene prev„d c„ se pot accesa fondurile la Ónceputul anului dac„ sunt Óndeplinite condi˛iile institu˛ionale cerute, Ón bugetul pe acest an a fost prev„zut„ doar suma de 155 milioane euro din fonduri europene.

îŒncurajarea investi˛iilor pentru resurse de energie alternativ„ Ón Rom‚nia“

Interven˛ia mea se dore∫te a fi un demers pentru eviden˛ierea nevoii de elaborare a unei strategii na˛ionale ∫i locale viabile legate de valorificarea resurselor regenerabile de energie din Rom‚nia.

Exist„ o con∫tientizare public„ ∫i institu˛ional„ la nivel european privind importan˛a reducerii emisiilor de gaze de ser„, mai ales prin prisma angajamentelor asumate prin Tratatul de la Kyoto asupra modific„rilor climaterice

(reducerea cu 20% a acestor emisii p‚n„ Ón 2020), iar Comunitatea European„ ∫i-a asumat acest lucru ∫i a anun˛at un buget la nivel de trilioane de euro pentru acest proces.

Mai mult, statele Uniunii Europene au luat o serie de m„suri pentru Óncurajarea cet„˛enilor ∫i a companiilor pentru a investi Ón energii regenerabile.

™i Ón Rom‚nia avem parte de schimb„ri climatice care au determinat evenimente naturale produc„toare de pagube materiale ∫i umane.

Stima˛i colegi,

Ca cet„˛eni ai Rom‚niei trebuie s„ lu„m pozi˛ie ∫i s„ cre„m premisele pentru speciali∫ti, astfel Ónc‚t s„ fie create planuri ∫i solu˛ii de reducere a acestor fenomene ∫i a efectelor acestora.

Recent, speciali∫tii au prognozat pentru anul 2010 Ón Rom‚nia un nivel de 33% din consumul intern brut de energie electric„ la nivel na˛ional posibil a fi produs pe baza exploat„rii resurselor regenerabile. Acest lucru impune elaborarea unei strategii viabile pentru acest sector, precum ∫i planuri concrete pe termen scurt ∫i mediu.

Rom‚nia trebuie s„ stabileasc„ ca m„sur„ prioritar„ promovarea surselor regenerabile de energie din motive de securitate energetic„, protec˛ia mediului ∫i contribu˛ia la dezvoltarea durabil„.

Astfel, Ón func˛ie de specificul local, se pot folosi resursele existente: apa, energia valurilor, energia eolian„ ∫i solar„, apa termal„ (concret, Ón Oradea exist„ un cartier racordat la un sistem func˛ional de Ónc„lzire cu ap„ termal„) ∫i biomasa. De asemenea, chiar ∫i certificatele de emisii de gaze cu efect de ser„ pot fi acordate ca resurs„ de schimb Ón rela˛iile cu statele industrializate.

îPoli˛ia Rom‚n„, la ceas aniversar“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ vorbi despre un eveniment deja consumat, nu pot s„ trec prea indiferent peste el, cu at‚t mai mult cu c‚t se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 refer„ la o ramur„ foarte important„ pentru fiecare dintre noi, cet„˛enii acestei ˛„ri, ∫i m„ refer la Poli˛ia Rom‚n„.

Alegerea datei de 25 Martie ca Zi a Poli˛iei Rom‚ne este legat„ de simbolul cre∫tin al Bunei-Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat ∫i pe primul drapel al Poli˛iei Rom‚ne.

Œn anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a Ónm‚nat marelui ag„ Mih„i˛„ Filipescu (∫eful Poli˛iei din acele vremuri) drapelul pe care este cusut„ sigla steagului Agiei. Al„turi de sigl„ se afl„ o ghirland„ din aur Ón interiorul c„reia este prezentat„ Maica Domnului Ónaintea Óngerului ce-i aduce vestea cea bun„ (BunaVestire).

De∫i chemat„ s„ asigure îlini∫tea public„ ∫i cea a particularilor“, cum se arat„ Óntr-o ordonan˛„ din 1669 a regelui Ludovic al XIV-lea al Fran˛ei, poli˛ia este privit„ Ónc„ cu reticen˛„, dac„ nu chiar cu team„ de o bun„ parte a popula˛iei. Except‚ndu-i pe infractorii de toate felurile ∫i de toate gradele, oamenii de bun„-credin˛„, ei Ón∫i∫i, au o str‚ngere de inim„ Ón contactul cu poli˛ia: conduc„tori auto, care au Ónc„lcat, f„r„ s„ ∫tie, o regul„ de circula˛ie, cet„˛eni care nu au muta˛ie etc. Sau omul cel mai pur Ól percepe pe reprezentantul for˛ei publice ca pe un poten˛ial adversar.

Chemat„ s„ vin„ Ón sprijinul cet„˛eanului, sporindu-i acestuia siguran˛a sa ∫i a bunurilor pe care le de˛ine, de cele mai multe ori prin eforturi mari ∫i Óndelungate, Poli˛ia r„m‚ne Ónc„, asemenea Armatei, una dintre institu˛iile cele mai importante ale oric„rui stat.

Nu cred c„ exist„ vreun cet„˛ean care s„ nu-∫i doreasc„ o siguran˛„ c‚t se poate de mare a sa, a celor apropia˛i nou„, precum ∫i a bunurilor ce ne apar˛in. Cu to˛ii ne dorim aceast„ securitate ∫i de aici ne putem da seama de r„spunderea ce le revine celor care slujesc acest domeniu. Ne dorim ca aceast„ siguran˛„ s„ vin„ din partea Poli˛iei Rom‚ne ∫i Ómi doresc, de asemenea, o poli˛ie Ón sprijinul cet„˛eanului, nicidecum invers.

îBarca de la Cotroceni a naufragiat!“

De∫i Rom‚nia are un nou Guvern acum, nu trebuie s„ uit„m c„ singurul om care ˛inea ridicat„ ∫tafeta Cotroceniului a p„r„sit Titanicul. Se pare c„ Traian B„sescu distruge tot ce este bun Ón jurul lui sau, mai bine zis, to˛i cei care Ól Ónconjoar„ Ól p„r„sesc Óntr-un t‚rziu, pentru c„, sincer vorbind, nu este prea u∫oar„ via˛a l‚ng„ pre∫edinte. Nimeni nu ar fi crezut c„ omul care l-a ridicat pe Traian B„sescu ∫i l-a adus pe pun˛ile reu∫itei Ól va l„sa singur s„ se autoconsilieze ∫i s„ fac„ ceea ce Ól taie capul. Cu to˛ii ne Óntreb„m care a fost pic„tura care a umplut paharul ∫i a generat plecarea doamnei S„ftoiu de la Cotroceni. Dar cred c„, de∫i poate fi anticipat r„spunsul, niciodat„ nu va fi cunoscut din surse sigure. Se pare c„ strategia Elenei Udrea a reu∫it ∫i a Óndep„rtat de la dreapta pre∫edintelui cel mai capabil om care ar fi putut s„-l transforme chiar ∫i pe Traian B„sescu Ón pre∫edinte de ˛ar„.

Nimeni nu poate nega faptul c„ plecarea Adrianei S„ftoiu de l‚ng„ Traian B„sescu va avea efecte dezastruoase pentru acesta. Ceea ce ∫ocheaz„ la ∫eful statutului este incon∫tien˛a gesturilor sale, care Ól las„ Ón offside de fiecare dat„. Este o adev„rat„ incon∫tien˛„ s„ te debarasezi de Adriana S„ftoiu ∫i de Andrei Ple∫u pentru c„ nu vrei s„ renun˛i la Elena Udrea. Un lucru este Óns„ cert: marinarul plimbat pe la Cotroceni tot îmariner“ r„m‚ne!

Plecarea Adrianei nu este doar un gest scandalos pentru opinia public„, ci este mai degrab„ un semnal de alarm„ care vine s„ confirme supozi˛ia c„ Traian B„sescu nu poate exercita mai mult de un mandat la Cotroceni.

Sincer, anii petrecu˛i Ón Parlament, ∫i nu numai, m-au Ónv„˛at s„ nu cred Ón coinciden˛e care apar Ón politic„. Lungul ∫ir de plec„ri voite ∫i nevoite de la Palatul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Cotroceni nu poate reprezenta dec‚t un indiciu pre˛ios care ne arat„ c„ la Cotroceni ceva este putred ∫i nu ∫tim ce anume este. Œn ritmul actual, pe Traian B„sescu Ól pa∫te singur„tatea Ón politic„ ∫i nu numai. Z‚mbetul fals pe care Ól afi∫eaz„ pe micile ecrane se va transforma Óntr-o grimas„ ur‚t„ ∫i plin„ de stria˛ii. Singura alinare va fi Óns„ Elena Udrea. Tot timpul aproape de pre∫edinte, mereu blond„. Probabil vor sta am‚ndoi la un pahar de vorb„ ∫i vor dep„na amintirile frumoase din vremea Ón care Traian B„sescu era îprimul coco∫“ al Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îDespre cum se compromite o ˛ar„ de dragul propriei persoane“

Œn toat„ aceast„ ultim„ perioad„, foarte agitat„ din punct de vedere politic, imaginea pe care o are Parlamentul Rom‚niei, Guvernul Rom‚niei ∫i chiar Rom‚nia Ón ochii Uniunii Europene este una care nu ne face deloc cinste Ón fa˛a celor care ne-au acordat Óncrederea dup„ care am alergat at‚t de mult p‚n„ s„ o ob˛inem. Vom avea mult de muncit pentru a reface aceast„ imagine. Cui dator„m Óns„ aceast„ imagine: unei persoane care, Ón urm„ cu mai bine de doi ani de zile, a devenit, dintr-o figur„ aproape anonim„, primul-ministru al acestei ˛„ri. A primit aceast„ func˛ie nu pentru c„ poporul a avut aceast„ dorin˛„, nu pentru c„ oamenii l-au ales Ón aceast„ func˛ie, ci pentru c„ un pre∫edinte ales direct de popor i-a acordat atunci o Óncredere pe care acum se dovede∫te c„ n-o merita.

De ce am ajuns Óns„ Ón aceast„ situa˛ie? Nimic mai simplu. Pentru c„ interesele pe care domnul prim-ministru a ales s„ le slujeasc„ nu erau acelea ale poporului, ale cet„˛eanului, a∫a cum ne-am fi dorit ∫i cum am a∫teptat cu to˛ii, ci cele personale, ale grupurilor de interese Ón slujba c„rora a ajuns s„ ac˛ioneze acum ∫i ale oligarhilor care ˛in nu numai cu din˛ii de scaunele pe care au ajuns ∫i care se afl„ Ón imediata sa apropiere.

Œn Rom‚nia, modul Ón care, Ón ultimii 16 ani, unii au Ón˛eles s„ fac„ politic„ a dat ∫ansa unor a∫a-zi∫i oameni politici s„ urce foarte repede Ón func˛ii foarte importante Ón stat. Cum orice urcare rapid„ este datorat„ unor practici mai mult sau mai pu˛in... ortodoxe, s„ le spun a∫a, este absolut previzibil c„, pentru ace∫tia, la fel de rapid„ va fi ∫i cobor‚rea. Aceast„ teorie ne-a mai fost

demonstrat„ p‚n„ acum, nu suntem noi cei care o descoperim, ∫i este una care va mai fi demonstrat„ de acum Ónainte.

Cu to˛ii am asistat la Óntreg circul pe care domnul Adrian N„stase a ˛inut cu din˛ii s„ ni-l sus˛in„, Óncerc‚nd prin orice mijloace s„-∫i p„streze c„ldu˛ul scaun de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor. Iat„ c„ domnul prim-ministru Ói calc„ bine pe urme. Iat„ c„ le descoperim afinit„˛i comune. Iat„ c„ domnul prim-ministru ˛ine cu tot dinadinsul s„ ne demonstreze c„ practicile pesediste sunt cam pe gustul Domniei Sale.

Stima˛i colegi,

Œn perioada 22.03.—3.04.2007, Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret a organizat ac˛iunea îPrograme ∫i proiecte de tineret — strategie ∫i management 2007“, al c„rei scop este eficientizarea politicilor Ón domeniul tineretului.

Prima etap„, derulat„ la nivel local Ón perioada 15.02.—2.03.2007, a constat Ón Ónt‚lniri D.J.T. — S.A.T., la care s-au dezb„tut teme legate de finalizarea concursurilor locale de proiecte, metodologia de finan˛are a proiectelor de tineret Ón cadrul programelor ∫i proiectelor A.N.T. Ón domeniul tineretului — 2007, centrele de tineret, Strategia na˛ional„ cu privire la informarea ∫i consilierea tinerilor, situa˛ia fenomenului asociativ Ón jude˛.

Œn aceast„ etap„ au participat reprezentan˛ii D.J.T. ∫i S.A.T. ∫i a fost desemnat un reprezentant S.A.T. care s„ participe la urm„toarea etap„.

A doua etap„ a constat Ón trei Ónt‚lniri regionale, dup„ cum urmeaz„: prima serie — 22—24.03.2007, Alba Iulia — Ón parteneriat cu D.J.T. Alba ∫i D.J.T. Maramure∫; a doua serie: 29—31.03.2007, Bac„u — Ón parteneriat cu D.J.T. Bac„u, D.J.T. Neam˛ ∫i D.J.T. Covasna; ∫i a treia serie — 3.04.2007, Bucure∫ti, unde au participat reprezentan˛i A.N.T., D.J.T., S.A.T.

Salut„m ini˛ierea acestei ac˛iuni deoarece obiectivele acesteia au fost: realizarea consult„rii structurilor asociative de tineret privind politica A.N.T. Ón domeniul tineretului; consultarea D.J.T. ∫i O.N.G. referitor la Strategia na˛ional„ cu privire la informarea ∫i consilierea tinerilor; stabilirea unor repere comune A.N.T., D.J.T., O.N.G. pentru proiectele ∫i programele anului 2007; vizitarea centrelor de tineret ∫i a loca˛iilor pentru centrele de informare ∫i consiliere din unele jude˛e ale ˛„rii.

Declara˛ie politic„ cu ocazia Ómplinirii a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma

Acum 50 de ani Europa dep„∫ea o prim„ criz„ grav„ prin semnarea Tratatelor de la Roma, moment istoric care punea bazele Uniunii Europene pe care o cunoa∫tem ast„zi. La vremea aceea, ∫ase na˛iuni libere participau la acest eveniment, Ón contextul diviz„rii Europei, al existen˛ei cortinei de fier, Ón spatele c„reia alte popoare sufereau sub ocupa˛ia sovietic„ ∫i regimul comunist autoritar impus de aceast„ ocupa˛ie.

C„derea Zidului Berlinului a marcat nu numai Ónceputul c„derii comunismului Ón Europa de Est, dar ∫i extinderea _de facto_ a Uniunii Europene c„tre R„s„rit. Germania a fost reunificat„, iar cet„˛enii din fosta R.D.G. au devenit cet„˛eni ai Uniunii Europene.

De la 1 ianuarie 2007 ne bucur„m ∫i noi, rom‚nii, de acest statut. Cum o facem Óns„? For˛ele politice sunt mai f„r‚mi˛ate ∫i dezbinate ca oric‚nd, conflictele zilnice dintre ele ocup‚nd spa˛iul public. Mul˛i rom‚ni se decid s„ plece c„tre alte orizonturi, av‚nd statutul de cet„˛eni ai Uniunii Europene. Progresul stagneaz„.

Ca stat membru ar trebui s„ ne facem sim˛it„ vocea Ón context european, at‚t pentru bunul mers al Uniunii, c‚t ∫i pentru a ne putea promova interesele. Nu vom putea face acest lucru f„r„ o lini∫tire a climatului politic, f„r„ o a∫ezare nou„ din punct de vedere institu˛ional la

nivel central ∫i local, unde efectele benefice ale unei necesare descentraliz„ri se las„, Ón continuare, a∫teptate. Nu avem nici structuri ∫i nici politici regionale veritabile care s„ fie Ón concordan˛„ cu cele ale Uniunii Europene.

Uniunea European„ Óncearc„ s„ dep„∫easc„ un nou moment de criz„, Declara˛ia de la Berlin, din 25 martie 2007, dorindu-se un semnal Ón acest sens. Marile provoc„ri la care se referea doamna cancelar Angela Merkel, ∫i care dep„∫esc cu mult grani˛ele na˛ionale, energia, clima, securitatea, nu pot fi abordate dec‚t Ómpreun„.

Dorim s„ perpetu„m modelul social european, care Ómbin„ succesul economic cu responsabilitatea social„. Va trebui s„ combatem, to˛i Ómpreun„, terorismul, crima organizat„ ∫i imigra˛ia ilegal„, s„ nu mai d„m niciodat„ vreo ∫ans„ rasismului ∫i xenofobiei.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice ∫i, a∫a cum a˛i fost anun˛a˛i la grupurile parlamentare, conform programului de lucru, la ora 16,30 va Óncepe ∫edin˛a consacrat„ proiectelor de lege, ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„ din totalul celor 329 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 171.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Sunt absen˛i 158, din care 42 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Pentru Ónceput, Ón conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: ordinea de zi pentru zilele de mar˛i, 10, ∫i miercuri, 11 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 10—14 aprilie 2007; informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale; lista rapoartelor depuse Ón perioada 2—10 aprilie 2007 de comisiile permanente sesizate Ón fond; sumarul privind con˛inutul fiec„rui îMonitor Oficial“ al Rom‚niei, Partea I.

Vom continua cu ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi. V„ rog. Domnul Titu Gheorghiof.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn numele Grupului na˛ional liberal, cu regret trebuie s„ anun˛ Camera Deputa˛ilor trecerea Ón nefiin˛„ a colegului nostru, deputatul P.N.L. de Prahova, Nelu Preda.

Œn memoria lui, solicit un minut de reculegere.

V„ mul˛umim.

Trebuie s„ fac un anun˛ din partea domnului Liviu Alm„∫an.

Potrivit art. 19 din regulament, domnul deputat ne informeaz„ c„ ∫i-a Óncetat apartenen˛a la Grupul parlamentar al Partidului Conservator, iar Ón continuare Ó∫i va desf„∫ura activitatea Ón cadrul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

Punctul 2 de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termic„ produs„ centralizat.

Legea este ordinar„.

Œn acest raport, toate observa˛iile sunt texte adoptate de Camera Deputa˛ilor cu unanimitate de voturi, ceea ce Ónseamn„ c„ nu vom supune la vot acest lucru Ón ∫edin˛a de ast„zi.

R„m‚ne pentru votul final.

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de r„zboi, semnat la Bratislava la 30 noiembrie 2006.

Din partea ini˛iatorilor dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond? Nu dore∫te.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse.

Nu avem amendamente admise sau respinse, deci aceast„ lege va ajunge la votul final.

4. Proiectul de lege privind retragerea unor rezerve formulate de Rom‚nia cu prilejul ader„rii sau ratific„rii unor conven˛ii interna˛ionale.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei sesizate Ón fond? Domnul vicepre∫edinte Timi∫, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege supus dezbaterii Ól constituie retragerea unor rezerve formulate de Rom‚nia cu prilejul ader„rii sau ratific„rii unor conven˛ii interna˛ionale.

Œn urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de lege privind retragerea unor rezerve formulate de Rom‚nia cu prilejul ader„rii sau ratific„rii unor conven˛ii interna˛ionale s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma Ónaintat„ de ini˛iator.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu dore∫te.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt observa˛ii, obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1 p‚n„ la art. 4, Ón formula adoptat„ de comisie. Dac„ sunt obiec˛ii sau observa˛ii? Nu sunt.

Se consider„ adoptate.

Proiectul de lege r„m‚ne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Estonia privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 30 august 2006.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, nefiind amendamente admise sau respinse, propunerea legislativ„ nu se supune la vot pe articole. Va ajunge la votul final.

Domnule pre∫edinte, voiam doar s„ se consemneze pentru stenogram„ c„ noi am respins acest proiect de lege, dar este foarte adev„rat c„, dup„ aceea, am avut o Ónt‚lnire cu A.R.A.C.I.S.-ul, care ne-a solicitat, totu∫i, ca acest proiect de lege s„ treac„.

Este vorba despre legea colegului nostru Bogdan Olteanu, care se refer„ la primirea a doi studen˛i Ón r‚ndul A.R.A.C.I.S.-ului.

M-am g‚ndit c„ este bine, totu∫i, s„ fie consemnat Ón stenogram„, pentru ca ∫i colegii no∫tri de la Senat s„ vad„ despre ce este vorba ∫i poate s„ se prevaleze de acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

7. Propunerea legislativ„ privind modificarea art. II din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali.

Lege organic„.

Prima Camer„ sesizat„.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

8. Propunerea legislativ„ privind unele m„suri de stimulare ∫i dezvoltare a spiritului antreprenorial Ón r‚ndul tinerilor.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. V„ rog, doamna pre∫edinte.

Este bine, totu∫i, domnule pre∫edinte, s„ facem ∫i precizarea de ce a fost respins acest proiect de lege de c„tre Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, pentru c„ va merge la Senat Ón forma ini˛ial„, f„r„ motivare, ∫i poate Departamentul tehnic le va transmite ∫i stenograma acestei ∫edin˛e.

Deci noi am respins respectiva propunere legislativ„ deoarece adoptarea acesteia ar presupune modificarea a nu mai pu˛in de trei hot„r‚ri ale Guvernului Rom‚niei, precum ∫i o construc˛ie institu˛ional„ cu caracter guvernamental, respectiv Ónfiin˛area Departamentului

Na˛ional pentru Dezvoltarea Antreprenorial„, construc˛ie care, Ón mod evident, reprezint„ apanajul puterii executive ∫i nu poate fi f„cut„ aceast„ modificare de c„tre Parlament.

Deci rug„mintea ar fi la Departamentul tehnic s„ trimit„ ∫i stenograma ∫edin˛ei de ast„zi c„tre colegii no∫tri de la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, ca s„ ∫tie exact de ce am votat Ómpotriva acestei legi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2007 pentru aprobarea contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul aliment„rii cu ap„, etapa a III-a, semnat la Luxemburg la data de 24 octombrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la data de 28 noiembrie 2006.

Lege ordinar„.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Punctul 10!

Punctul 10 a fost ∫i a fost dezb„tut.

Punctul 11: reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind reutilizarea informa˛iilor din institu˛iile publice.

Lege ordinar„.

Reexaminat„ ∫i adoptat„ de Senat la 19.03.2007. Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog? Nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.

Œn cadrul dezbaterilor generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

La titlu sunt obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Se consider„ adoptat.

La articolul unic exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Legea va fi prezentat„ pentru adoptare la ∫edin˛a de vot final.

## V„ mul˛umesc.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Camera Deputa˛ilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse. Neexist‚nd, va urma votul final.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest act normativ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului Ón vederea recuper„rii valorii r„mase neamortizate de c„tre Compania Na˛ional„ de Transport al Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A., Ón vederea corect„rii erorilor identificate ca urmare a prelucr„rii informatice.

Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ s-a aprobat diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului, pe durata normal„ de utilizare r„mas„.

La unele mijloace fixe din anexa Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 au fost identificate erori ca urmare a prelucr„rii informatice, care au fost corectate prin acest proiect de lege.

Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui act normativ. V„ mul˛umesc.

Comisia? V„ rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind modificarea ∫i completarea anexelor la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului, Ón vederea recuper„rii valorii r„mase neamortizate de c„tre Compania Na˛ional„ de Transport al Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 ∫i ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului, Ón vederea recuper„rii valorilor r„mase neamortizate de c„tre Compania Na˛ional„ pentru Transportul Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A., transmis cu adresa nr. PL-x 86 din 28 februarie 2007, Ónregistrat„ la comisie sub nr. 23/44 din 1 martie 2007.

Senatul a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 22 februarie 2007.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare au avizat favorabil proiectul de lege, cu avizele nr. 31/188 din 14 martie 2007, nr. 79 din 12 martie 2007, respectiv nr. 21/56 din 13 martie 2007.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 1651 din 4 decembrie 2007, a avizat favorabil proiectul de lege, cu observa˛ii ∫i propuneri preluate de c„tre ini˛iatori.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului, Ón vederea recuper„rii valorii r„mase neamortizate de c„tre Compania Na˛ional„ de Transport al Energiei Electrice îTranselectrica“ — S.A., Ón vederea Óndrept„rii erorilor identificate din cauza prelucr„rilor informatice.

Membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii au avizat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 20 martie 2007 ∫i au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea anexei la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alc„tuiesc domeniul public al statului

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Conform prevederilor art. 118 ∫i ale art. 120 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Supun aprob„rii Camerei cele trei minute propuse de c„tre biroul Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

Toat„ lumea este de acord.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Se Óncepe cu titlul ∫i se continu„ cu articolul unic. Dac„ la titlu exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Dac„ la articolul unic exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat.

Legea va fi adoptat„ Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„, la votul final.

V„ mul˛umesc.

14. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea Ón construc˛ii.

Din partea ini˛iatorilor dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, se prevede c„ se trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse.

Deoarece nu exist„ amendamente admise sau respinse, va urma votul final.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint Raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 312/2003 privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp, Ón scopul Ómbun„t„˛irii cadrului legal existent prin instituirea unor m„suri privind nivelurile maxime admise de substan˛e remanente, nitra˛i, nitri˛i ∫i alte substan˛e d„un„toare organismului uman, protec˛ia mediului, a apei ∫i a solurilor, Óncep‚nd de la tehnologiile de producere.

Totodat„, se propune abrogarea Legii nr. 469/2003 privind producerea ∫i valorificarea legumelor ∫i plantelor ornamentale de ser„, Óntruc‚t unele dispozi˛ii ale acesteia sunt reglementate prin prezentul proiect, iar altele fac obiectul Legii nr. 305/2003 privind organizarea pie˛ei de flori ∫i a plantelor ornamentale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 20 martie 2007.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale... dac„ dori˛i?

V„ rog, domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Avem Ón fa˛a noastr„, pentru dezbatere ∫i adoptare, un proiect de o importan˛„ deosebit„, dat fiind faptul c„, de data aceasta, acest proiect de lege vine ∫i completeaz„ ∫i modific„ Legea nr. 312 privind nivelul maxim al substan˛elor remanente, nitra˛i, nitri˛i, care sunt foarte d„un„toare pentru s„n„tatea oamenilor.

Aceste legume sunt consumate at‚t de copii, c‚t ∫i de oamenii Ón v‚rst„ ∫i nelimitarea ∫i neimpunerea unor tehnologii deosebite pentru producerea ∫i valorificarea legumelor ar duce la Ómboln„virea f„r„ cuno∫tin˛„ a Óntregii popula˛ii care consum„ aceste legume.

Desigur c„ acest proiect de lege vine ∫i reglementeaz„ ∫i abrogarea Legii nr. 469 privind unele aspecte ale floriculturii ∫i, de aceea, Grupul Partidului Social Democrat din Camera Deputa˛ilor propune adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea pe articole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 La titlul legii dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

De la pozi˛ia 2 p‚n„ la pozi˛ia 10, cu amendamentele admise la comisie, dac„ exist„ obiec˛ii sau observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Da la pozi˛ia 11 p‚n„ la pozi˛ia 20, cu amendamentele adoptate de c„tre comisie, dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

De la pozi˛ia 21 p‚n„ la pozi˛ia 25, texte nemodificate, exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii cu privire la anex„? Nu exist„.

Adoptat„.

Proiectul de lege r„m‚ne pentru ∫edin˛a de vot final. 16. Proiectul de lege pentru sus˛inerea financiar„ de c„tre statul rom‚n a Schitului rom‚nesc Prodromu, de la Muntele Athos.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare alocarea anual a unei sume Ón lei echivalente cu 250.000 de euro pentru Schitul rom‚nesc Prodromu, de la Muntele Athos.

Acest sprijin financiar Ón lei ar urma s„ fie folosit pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare, reparare ∫i Óntre˛inere a cl„dirilor din incint„ ∫i a celor patru biserici, pentru realizarea de materiale cu caracter de promovare, precum ∫i pentru sus˛inerea activit„˛ilor monahilor acestui a∫ez„m‚nt.

La Óntocmirea raportului, membrii comisiei noastre au avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i avizul Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, de asemenea, favorabil.

Doresc s„ v„ informez c„ Guvernul sus˛ine adoptarea proiectului de lege, sub rezerva complet„rii art. 3, rezerv„ de care comisia a ˛inut cont ∫i a reformulat Ón sensul solicit„rii Guvernului.

Astfel, Ón urma dezbaterii Proiectului de lege pentru sus˛inerea financiar„ de c„tre statul rom‚n a Schitului rom‚nesc Prodromu de la Muntele Athos, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia, cu amendamentele din anex„.

Fac precizarea, stimate domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, c„ cele cinci amendamente din anexa pe care o ave˛i la raport sunt Ón exclusivitate amendamente de tehnic„ legislativ„ ∫i unul singur pentru o mai bun„ claritate a textului. Cu alte cuvinte, nimic de fond.

Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Dumitriu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am emo˛ii. M„ bucur, Óntr-adev„r, c„ la o zi mare, Ón Sfintele S„rb„tori de Pa∫te, s-a ajuns la un consens, s„ se aloce o sum„ pentru men˛inerea comunit„˛ilor de c„lug„ri, deci a bisericilor ∫i a construc˛iilor pe Muntele sf‚nt Athos.

Dup„ cum ∫ti˛i, aceste l„ca∫uri de cult au fost construite de-a lungul vremii de foarte mul˛i domnitori ∫i boieri rom‚ni. Foarte multe Óns„ sunt r„mase Ón paragin„. S„ ∫ti˛i c„ nu este u∫or. fiara-gazd„ de acolo... eu v„ spun ca unul care am fost acolo, nu ne vede cu ochi buni sau nu vede cu ochi buni alte ˛„ri s„ aib„ biserici pe teritoriul Muntelui Athos. Este impresionant Óns„ c„ Rusia are o grij„ deosebit„ de m‚n„stirile sale, str„lucesc extraordinar, aloc„ fonduri extraordinare. Deci Ó∫i men˛in acolo continuitatea asta ruseasc„, dac„ vre˛i, pe Muntele Athos.

Suma respectiv„ nu e pentru Óntre˛inerea c„lug„rilor, a comunit„˛ilor c„lug„re∫ti, pentru c„ ei au cu ce s„ se Óntre˛in„ ∫i nu cred eu c„ ei tr„iesc... ∫i au nevoie de aceast„ sum„, ci pentru men˛inerea bisericilor ∫i chiliilor care sunt pe Muntele Athos.

V„ rog s„ re˛ine˛i un lucru: suntem v„duvi˛i ∫i de faptul c„ bisericilor ∫i chiliilor rom‚ne∫ti nu li s-a acordat rangul de m‚n„stire, ci rangul de schit. Deci respectiva comunitate de acolo, respectivele complexuri biserice∫ti de acolo nu fac parte din consiliul de administra˛ie al Ómp„r˛irii banilor. Schitul nostru este subordonat unei m‚n„stiri grece∫ti ∫i de acolo li se aloc„ fonduri, printre degete.

Este un lucru extraordinar ∫i m„ bucur, Óntr-adev„r, c„ cei care au avut aceast„ ini˛iativ„... ∫i faptul c„ Senatul a aprobat, ∫i eu cred c„ ∫i dumneavoastr„ o s„ face˛i acest lucru.

Eu v„ mul˛umesc frumos ∫i s„ v„ dea Dumnezeu g‚nduri bune!

Da. V„ mul˛umesc. Are cuv‚ntul domnul deputat Fr‚ncu.

Vreau s„ salut ∫i eu aceast„ ini˛iativ„ a colegului meu liberal C„t„lin Micula, este de fapt Óns„ o ini˛iativ„ a noastr„, a tuturor, ∫i prin votul dumneavoastr„ ve˛i reÓnnoda Óntr-un fel tradi˛ia ca rom‚nii s„ ajute la dezvoltarea vie˛ii monahale de pe Muntele Athos.

Cred c„ poate Guvernul Rom‚niei ar trebui s„ ˛in„ cont de faptul c„ acolo exist„ condi˛ii prielnice, dup„ ce se vor reface acele cl„diri, s„ se solicite poate transformarea acestui schit chiar Ón m‚n„stire, pentru c„ este foarte important ca ∫i noi, rom‚nii, s„ avem acolo o m‚n„stire ∫i cu toate avantajele care decurg de aici, at‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Ón ceea ce prive∫te via˛a monahal„, spiritual„, dar ∫i turismul.

Cred c„ este o m„sur„ bine-venit„, pe care toat„ lumea o salut„, mai ales c„, iat„, o discut„m Ón aceast„ s„pt„m‚n„ deosebit„.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Valeriu Tab„r„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul Partidului Democrat salut„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i cred c„ ea vine la timp, ca s„ nu spunem prea t‚rziu, pentru c„ la Muntele Athos, ∫i nu numai la Muntele Athos, ci ∫i Ón alte zone ale globului, Rom‚nia a pierdut de-a lungul anilor extrem de importante centre de valori na˛ionale ∫i de prezen˛„ a ei. Cred c„ Muntele Athos nu Ónseamn„ numai un l„ca∫ monahal, Ónseamn„ valori spirituale ∫i p‚n„ la urm„ Ónseamn„ prezen˛a noastr„ acolo, cu valori care ne caracterizeaz„ ca na˛iune. ™i acesta este lucrul cel mai important.

Legea vine ∫i pe fondul unui reportaj care a fost ieri la televiziune, dac„ nu m„ Ón∫el la TVR 2, extrem de sugestiv ∫i mai ales reamintind ceea ce s-a Ónt‚mplat de-a lungul zecilor de ani Ón care Rom‚nia nu a intervenit, pierz‚nd alte c‚teva locuri acolo. Cred c„ ar fi important ca Rom‚nia, Ón rela˛iile pe care le are la aceast„ dat„ cu partenerii no∫tri greci din Uniunea European„, s„ rea∫eze aceste l„ca∫uri pe locurile ∫i la nivelurile de recunoa∫tere la care sunt ∫i celelalte l„ca∫uri de cult.

A∫ saluta tot aici, n-am intervenit la legea respectiv„, ∫i cea privind reglement„rile privind mormintele eroilor din str„in„tate. ™i vreau s„ v„ spun c„, fiind Ón Slovacia s„pt„m‚na trecut„, mi se reamintea de c„tre colegii slovaci c„ mormintele ∫i cimitirele pe care le avem acolo, ∫i nu sunt pu˛ini cei care au murit ∫i au murit p‚n„ la urm„ pentru acest popor, sunt Óntr-o oarecare paragin„ ∫i cred c„ este momentul s„ intervenim.

Pe de alt„ parte, cred c„ astfel de reglement„ri juridice va trebui s„ dezvolt„m ∫i s„ le a∫ez„m astfel Ónc‚t valorile na˛ionale, oriunde ar fi ele, s„ fie readuse la via˛„ ∫i, mai ales, s„ ne reprezinte. Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Giurgiu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Iat„ a∫adar c„ sper s„ reu∫im s„ sprijinim comunitatea rom‚neasc„ de pe Muntele Athos, cu toate c„, a∫a cum s-a spus aici, deocamdat„ nu avem m‚n„stire, ∫i cred c„ o prioritate a statului rom‚n ar fi Ónfiin˛area unei m‚n„stiri pe Muntele Athos, at‚ta vreme c‚t avem c„lug„ri care sunt nevoi˛i Ón acest moment s„ slujeasc„, ca s„ spun a∫a, la alte biserici, cum ar fi cele grece∫ti ∫i ruse∫ti, chiar ∫i s‚rbii au acolo m‚n„stiri, Ón a∫a fel Ónc‚t ar trebui ∫i noi s„ lupt„m, statul rom‚n s„

lupte pentru a Ónfiin˛a o m‚n„stire ∫i, de asemenea, s„ p„streze ceea ce au dob‚ndit pe parcursul timpului. Exist„ m‚n„stiri create de c„tre voievozii rom‚ni ∫i noi ar trebui s„ ne Óngrijim ∫i s„ vedem ce putem face pentru a veni Ón r‚ndul comunit„˛ii ortodoxe ∫i a crea o m‚n„stire acolo, fiindc„ resurse umane sunt acolo, m„ refer la c„lug„rii care deocamdat„ la Prodromu sunt doar 28, dar pe tot muntele, la fiecare m‚n„stire exist„ c„lug„ri rom‚ni ∫i care abia a∫teapt„ o propunere a statului rom‚n pentru a Ónfiin˛a o m‚n„stire ∫i a fi ∫i noi reprezenta˛i acolo la cel mai Ónalt nivel.

A∫a cum s-a spus aici, deocamdat„ avem doar obliga˛ii ∫i pu˛ine drepturi pe Muntele Athos. Sper„m s„ reu∫im s„ avem o m‚n„stire ∫i s„ particip„m, s„ avem toate drepturile pe care le confer„ o m‚n„stire pe Muntele Athos.

V„ mul˛umesc.

™i sper„m s„ treac„ acest proiect de lege.

Atrag aten˛ia c„ ar trebui s„ ia cuv‚ntul c‚te un reprezentant din partea fiec„rui grup, dar fiind o situa˛ie deosebit„, dup„ S„rb„torile Pascale, Ón limita timpului, v-a∫ ruga s„ r„str‚nge˛i ∫i s„ vorbeasc„ to˛i vorbitorii.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte Ón leg„tur„ cu aceast„ situa˛ie, pentru c„ ea este pu˛in mai complicat„. Deci aici nu statul rom‚n, ci statul grec trebuie s„ trateze aceast„ problem„, ∫i Ón primul r‚nd Patriarhia noastr„ ∫i cu Patriarhia ecumenic„ de la Constantinopol, pentru c„ nu ∫tiu dac„ ∫ti˛i, dar Óntreaga biseric„ ortodox„ a Greciei nu are un alt patriarh Ón afara celui ecumenic de la Constantinopol, Bartolomeu I.

Conflictul care exist„ de peste o sut„ ∫i ceva de ani Óntre statul rom‚n ∫i Muntele Athos deriv„ din timpul domniei lui Cuza, c‚nd aproximativ 25% din suprafa˛a Principatelor Unite era Ónchinat„ Muntelui Sf‚nt, Muntele Athos, Patriarhiei ecumenice ∫i m‚n„stirilor de la Ierusalim.

Œn timpul domniei lui Carol I s-a Óncercat ca statul rom‚n s„ r„spl„teasc„ prin bani ∫i a fost o sum„ important„ pe care c„lug„rii de la Muntele Athos nu au acceptat-o ∫i acest conflict s-a perpetuat ∫i Ón perioada interbelic„. Practic, statului rom‚n i-a fost interzis accesul la documentele care exist„ acolo, pentru c„ Óncep‚nd de la Alexandru cel Bun ∫i de la primii Basarabi, suntem fondatori ai unor m‚n„stiri de acolo, nemaivorbind de daniile care s-au f„cut Ón mod repetat. Pentru c„ de la c„derea ˛„rilor din sudul Dun„rii sub st„p‚nirea otoman„, practic, principii celor dou„ fi„ri Rom‚ne∫ti au fost cei care au Óntre˛inut at‚t Muntele Athos, c‚t ∫i Patriarhia de la Constantinopol ∫i locurile sfinte de la Alexandria. Acolo sunt documente de valoare care privesc istoria noastr„ ∫i la care noi Ónc„ n-avem acces ∫i cred c„ pe calea acestei leg„turi, s„ spunem, Óntre Biserica Ortodox„ Rom‚n„, Patriarhia Rom‚n„ ∫i Patriarhia de la Constantinopol, rela˛iile trebuie Ómbun„t„˛ite, pentru c„ altfel va fi foarte greu, statul grec nu cred c„ ne va ajuta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 prea mult, pentru c„ s-au mai f„cut Óncerc„ri Ón acest sens, acolo exist‚nd ∫i o problem„ foarte important„ minorit„˛ii... a arom‚nilor care sunt Ón nordul Greciei, Ón to˛i Mun˛ii Pindului, ∫i pe care statul grec nu-i recunoa∫te ca minoritate.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Moisoiu.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, Hristos a Ónviat!, din partea Grupului P.R.M., pentru c„ sunt primul dintre reprezentan˛ii Grupului P.R.M. care ia ast„zi cuv‚ntul dup„ Sfintele Pa∫ti, sau Ón cea de-a treia zi a Sfintelor Pa∫ti.

Œn leg„tur„ cu proiectul, ini˛iativa legislativ„ pe care o discut„m Ón clipa de fa˛„, a∫ dori s„ subliniez ni∫te aspecte, ∫i anume faptul c„, vede˛i, s-au spus aici ni∫te lucruri care sunt ∫i mai generale, ∫i mai particulare, ∫i reale ∫i mai pu˛in reale. Adev„rul este acesta: c„ nu se dore∫te ca pe Muntele Athos s„ existe ∫i a 24-a m‚n„stire, respectiv m‚n„stirea care s„ apar˛in„ rom‚nilor, pentru c„ fondurile care sunt alocate m‚n„stirilor de pe Muntele Athos se Ómpart la un num„r mai mic, la 23.

Œn condi˛iile acestea, este normal c„ acest schit, aceast„ m‚n„stire, de fapt, care este rom‚neasc„, pe Muntele Athos, trebuie cumva sus˛inut„. Ini˛iativa legislativ„ prevede Ón sensul acesta dirijarea unor fonduri direct c„tre aceast„ biseric„, c„tre acest sf‚nt l„ca∫ care exist„ pe Muntele Athos, deci Schitul rom‚nesc Prodromu.

Am avut onoarea s„ m„ duc acolo, dac„ m„ ajut„ Dumnezeu am s„ mai ajung poate acolo, la Prodromu, ∫i s„ v„d aceast„ mic„ m‚n„stire, modul Ón care va putea s„ prospere cu ajutorul nostru.

Noi avem Óncrederea c„ toat„ lumea prive∫te cu bun„voin˛„ acest sprijin de care Schitul rom‚nesc Prodromu de pe Muntele Athos are nevoie din partea Rom‚niei ∫i, ca atare, ne exprim„m Óncrederea c„ votul nostru, al tuturor grupurilor parlamentare, va fi Ón favoarea unui asemenea sprijin.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul Amarie, din partea Grupului P.S.D.

Urmeaz„ domnul Popa, din partea Grupului Partidului Conservator, ∫i Óncheiem dezbaterile generale.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sper s„ nu considera˛i un abuz c„ Ón a treia zi de Pa∫te vorbim Ón leg„tur„ cu cele sfinte, dar chiar c„ este

o chestiune, o problem„ deosebit de important„, a∫a cum s-a relevat Ón discu˛iile colegilor no∫tri.

Remarcabil la Athos este faptul c„ aproape c„ nu exist„ l„ca∫ de cult Ón care domnitorii rom‚ni, fi„rile Rom‚ne ∫i contemporaneitatea s„ nu-∫i fi adus o contribu˛ie Ón dotarea lor cu odoare biserice∫ti, cu carte sf‚nt„, cu fonduri, cu construc˛ii ∫i a∫a mai departe.

Iat„ c„ ne afl„m Ón contemporaneitate, c‚nd Ón mod remarcabil, a∫ putea spune, Ón cap„tul Peninsulei Halcidice se afl„ schitul Prodromu, schit rom‚nesc unde vie˛uiesc 28 de c„lug„ri al c„ror principiu de via˛„ este _Ora et labora_ .

Am fost acolo ∫i eu, ve˛i merge ∫i dumneavoastr„ probabil, pentru c„ este datoria fiec„rui cre∫tin o dat„ Ón via˛„ s„ ajung„ la Athos, ∫i am fost impresionat, Ómpreun„ cu colegii deputa˛i cu care am vizitat, de ceea ce au realizat cei 28 de c„lug„ri, c„rora nu le lipse∫te personal nimic, pentru c„ ∫tiu s„ duc„ o via˛„ Ón modestie, dar care se nevoiesc pentru construc˛iile care exist„ acolo ∫i a c„ror contribu˛ie rom‚neasc„ este remarcabil„.

De asemenea, al„turi de Prodromu, se mai constituie un schit la Athos, Schitul Lacuri, care ∫i acesta are mare nevoie de sus˛inere financiar„. Dar Athosul are o Constitu˛ie, o constitu˛ie foarte strict„, a∫a cum sunt toate constitu˛iile, spre fericirea sau spre nefericirea noastr„ acea constitu˛ie nu poate fi Ónc„lcat„, precum Constitu˛ia Rom‚niei.

De aceea, schitul rom‚nesc este subordonat unei m‚n„stiri grece∫ti. Trebuie s„ recunoa∫tem ∫i realitatea v„zut„ pe teren. C„lug„rii ortodoc∫i Óntru ortodoxia noastr„ greci sunt deosebit de na˛ionali∫ti. Un novice la Athos poate s„ stea ∫i doi ani, ∫i trei ani ∫i nu e sigur c„ va c„p„ta din partea statului grec, din partea Patriarhiei, statutul de membru al comunit„˛ii. De aceea, trebuie cu mare aten˛ie s„ urm„rim modul Ón care ace∫ti bani vor ajunge, pentru c„ dac„ e s„ folosim un termen din finan˛e, Schitul Prodromu nu este ordonator principal de credite. Banii vor ajunge la m‚n„stirea-mam„, dar nu se ∫tie c‚t vor ajunge ∫i la schitul rom‚nesc. E o chestiune Ón care trebuie s„ se implice Guvernul, oamenii politici care la ora actual„ au puterea s„ o fac„, ∫i este o chestiune care trebuie s„ fie reglat„ de la autoritate de stat la autoritate de stat.

Domnul Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor,

Este adev„rat, Grupul parlamentar al Partidului Conservator a sus˛inut ∫i proiectul de lege atunci c‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 s-a pus problema sprijinirii rom‚nilor de pretutindeni, va fi de acord ∫i cu acest proiect de lege privind sus˛inerea financiar„ a Schitului rom‚nesc Prodromu de la Muntele Athos. ™i spun acest lucru pentru c„ de multe ori sc„p„m din vedere lucruri importante care apar˛in poporului rom‚n. ™i trebuie s„ felicit aici echipa de ini˛iatori, grupul de ini˛iatori ai Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Micula, domnul deputat Pu∫c„ ∫i domnul deputat Timi∫, care s-au g‚ndit la acest lucru, pentru c„ vreau s„ v„ spun, Ón majoritatea exemplelor pe care le avem noi la Óndem‚n„, s„ ∫ti˛i c„ patrimoniile de cult ∫i patrimoniile culturale sunt sus˛inute ∫i sprijinite de guvernele respective.

Uita˛i-v„ dumneavoastr„, patrimoniile de cult ∫i culturale pe care le avem noi din alt„ parte sunt sus˛inute de guvernele respective cu bani grei. De ce? Pentru c„ ei vor s„ aib„ r„d„cini la noi aici. ™i atunci noi de ce s„ nu avem r„d„cini Ón alt„ parte ∫i de ce s„ nu sprijinim ∫i noi aceste patrimonii de cult ∫i culturale?

De aceea spunea antevorbitorul c„ trebuie s„ urm„rim dac„ Ministerul Finan˛elor va acorda sumele necesare sau nu. ™i aici a∫ ruga grupul de ini˛iatori, cei trei pe care i-am amintit mai Ónainte, s„ urm„reasc„, pentru c„ avem experien˛e triste Ón Parlamentul Rom‚niei c‚nd am adoptat legi, au fost promulgate de pre∫edintele Rom‚niei ∫i nu au fost respectate, nu s-au acordat fondurile financiare, am pierdut din vedere acest lucru ∫i iat„ c„ am ajuns la situa˛ii nepl„cute, a∫a cum a fost ∫i cu Funda˛ia îGojdu“, unde din neglijen˛a noastr„, din neglijen˛a statului rom‚n am pierdut sume importante care trebuiau s„ revin„ acelor tineri meritorii care ar fi trebuit s„ fie sus˛inu˛i prin burse, a∫a cum s-a stabilit, prin cadrul funda˛iei.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Dac„ la titlu exist„ observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Dac„ de la pozi˛ia 2 p‚n„ la pozi˛ia 5, Ómpreun„ cu amendamentele adoptate de c„tre comisie, exist„ obiec˛ii sau observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Proiectul de lege se va supune votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2006 privind finan˛area unor proiecte de investi˛ii care necesit„ o perioad„ mai lung„ de un an p‚n„ la finalizare.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Din partea ini˛iatorului dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Da. V„ rog.

Din partea comisiei, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor m„suri privind finan˛area unor proiecte de investi˛ii, precum ∫i a cheltuielilor asimilate acestor proiecte, care necesit„ o perioad„ mai lung„ de un an p‚n„ la finalizare, av‚nd ca beneficiari ordonatori principali de credite ai bugetului de stat.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere de c„tre membrii comisiei noastre avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i ale Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Fac men˛iunea c„ la lucr„rile comisiei au participat 23 din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, Ón forma adoptat„ de Senat.

Fiind vorba de procedur„ de urgen˛„, v„ propun ca termen cinci minute pentru dezbateri. Mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc.

Supun la vot timpul propus de c„tre biroul comisiei. Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Œn unanimitate de voturi, timpul afectat dezbaterilor a fost adoptat.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, îCamera Deputa˛ilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse“.

Av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ astfel de amendamente, proiectul de lege va urma s„ fie supus votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonan˛ei nr. 6/1997 pentru aprobarea men˛inerii valorii cotei de participare a Rom‚niei la capitalul B„ncii Interna˛ionale pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, v„rsat„ Ón moned„ na˛ional„ ∫i existent„ Ón contul B„ncii Interna˛ionale pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare la Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, la data de 30 iunie a fiec„rui an precedent, aprobat„, cu modific„ri, prin Legea nr. 91/1997.

La Óntocmirea prezentului raport am avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ ce ne-a fost transmis cu adresa nr. 1.693 din 13 decembrie 2006.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 27 de membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi, dup„ cum fac men˛iunea c„ a fost adoptat ∫i de Senat Ón 8 martie anul curent. ™i propunem Camerei Deputa˛ilor s„-l adopt„m Ón forma Ón care a fost adoptat ∫i de c„tre Senat. V„ mul˛umesc.

## Da. V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu dore∫te nimeni s„ intervin„.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, îCamera Deputa˛ilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse.“

Œntruc‚t astfel de amendamente nu exist„, proiectul de lege va fi supus votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acord„rii sprijinului financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii ∫i sistematiz„rii teritoriului.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acord„rii sprijinului financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii sistematiz„rii ∫i teritoriului.

Ordonan˛a de urgen˛„ are ca obiect de reglementare aprobarea acord„rii sprijinului financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii ∫i sistematiz„rii teritoriului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost adoptat, Ón unanimitate, Ón ∫edin˛ele din 28 ∫i 29 martie 2007.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 6 martie 2007.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

Mul˛umesc.

V-a∫ ruga s„ propune˛i ∫i timpii de dezbatere, domnule pre∫edinte.

Cinci minute.

Cine este pentru 5 minute? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Timar Liviu.

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123 este o ordonan˛„ foarte important„, av‚nd Ón vedere c„ ea reglementeaz„ formele de sprijin care se acord„ produc„torilor agricoli Ón anul 2007 at‚t Ón sectorul vegetal, c‚t ∫i Ón sectorul zootehnic ∫i Ón sectorul de Ómbun„t„˛iri funciare.

Ceea ce a∫ vrea eu s„ subliniez este c„, din p„cate, a trecut un semestru din anul 2007 ∫i, efectiv, Ón agricultura rom‚neasc„ nu se Ónt‚mpl„ aproape nimic. Spun aproape nimic fiindc„, dac„ Ón sectorul vegetal spunem c„ se subven˛ioneaz„ motorina cu 10.000 lei per litrul de motorin„ ∫i materialul s„ditor viticol ∫i pomicol, Ón rest, absolut nimic.

Nu mai vorbesc despre sectorul zootehnic unde, de∫i a ap„rut o hot„r‚re de guvern care a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, ea iar„∫i nu se deruleaz„ la nivelul teritoriului. Este o mare problem„ pe care o avem.

Probabil mul˛i care am venit ast„zi am v„zut, ∫i cei care venim dinspre Bra∫ov spre Bucure∫ti, ni∫te lanuri de rapi˛„, unele foarte frumoase, Ónflorite, iar pe cealalt„ parte a drumului vede˛i ni∫te rapi˛„ care a iernat foarte bine, a plecat Ón tij„, ∫i nu produce sau nu va produce aproape nimic. Acest lucru se datoreaz„ lipsei de fonduri, lipsei Óngr„∫„mintelor chimice pe care proprietarul nu c„ n-a ∫tiut c„ trebuie le dea, n-a avut fondurile necesare!

Este mare p„cat c„ s-au f„cut mari investi˛ii, iar pe aceste parcele mari nu se ob˛ine nicio produc˛ie Ón acest an.

Eu cred c„ domnul ministru Reme∫ va trebui s„ se mi∫te foarte repede, ∫i trebuie s„ mi∫te ceva Ón Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 Agriculturii, fiindc„ nu este Ón regul„ ca un trimestru s„ nu se Ónt‚mple absolut nimic.

Faptul c„ sunt multe probleme, colegii mei au analizat Óntr-adev„r, ∫i noi, ∫i propunem retrimiterea la comisie, fiindc„ trebuie Óntr-adev„r luate unele m„suri urgente Ón perioada imediat urm„toare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i noi sus˛inem retrimiterea la comisie propus„ de domnul deputat Timar.

De ce? Pentru c„ am sc„pat din vedere acordarea de ajutoare financiare, c„ a∫a se spune acum, sau sprijin financiar, c„ nu se mai spune subven˛ii. Am fost aten˛iona˛i s„ nu mai folosim acest termen, pentru c„ este demodat, odat„ cu intrarea noastr„ Ón Uniunea European„.

Aici trebuie s„ avem Ón vedere promovarea unor programe ale produselor agricole primare ∫i procesate, ∫i totodat„ trebuie s„ avem Ón vedere ∫i acordarea de ajutoare financiare sau sprijin financiar celor din industria alimentar„.

De aceea, g„sesc justificat„ cererea Grupului parlamentar al P.S.D. de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege, Ordonan˛a nr. 123/2006, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ facem corec˛iile ∫i Ómbun„t„˛irile de rigoare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, p„rerea comisiei cu privire la punctul de vedere al ini˛iatorului.

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Guvernul este de acord cu retrimiterea propunerii legislative, a aprob„rii ordonan˛ei, la comisie. Mul˛umesc.

Comisia, v„ rog.

Absolut, mai ales acum, Ón momentul respectiv, consider‚nd ∫i c„ nivelurile de sus˛inere a agriculturii, prin aceast„ ordonan˛„, sunt at‚t de mici Ón raport cu ceea ce s-a f„cut alt„dat„, ∫i sper„m ca ministerul s„ vin„ m‚ine la comisie, dup„-mas„, s„ putem s„ complet„m ∫i s„ m„rim cifrele pe care le avem acolo, inclusiv la soia clasic„. Dup„ aceea, o s„ discut„m la toamn„, s„ vedem c‚t ob˛inem.

De acord... ∫i putem s„ rezolv„m problema Óntr-o s„pt„m‚n„.

Mul˛umesc.

Deci supunem la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Cu un vot Ómpotriv„, retrimiterea a fost adoptat„. Termen: o s„pt„m‚n„.

Propunerea legislativ„ privind reorganizarea terenurilor agricole.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra Propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativ„ privind reorganizarea terenurilor agricole.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare instituirea unor proceduri privind reorganizarea terenurilor agricole, comasare, Ón scopul realiz„rii unei agriculturi performante ∫i competitive, pe suprafe˛e mai mari.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se 21 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 27 martie 2007.

Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia propune admiterea cu modific„ri a propunerii legislative privind reorganizarea terenurilor agricole. Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Am Ón˛eles c„ la dezbateri generale nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.

Da, v„ rog, m„ scuza˛i, n-am observat!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Reorganizarea terenurilor agricole nu este o problem„ nou„ Ón Rom‚nia ∫i nici Ón Europa.

Cu permisiunea Domniilor Voastre, a∫ face o recapitulare foarte sumar„, prima dat„ Ón ˛ara noastr„.

Œn secolul al XIX-lea ∫i Ónceputul secolului al XX-lea au avut loc reorganiz„ri prin comasare care au contribuit la crearea gospod„riilor de elit„, unde au fost folosite cele mai noi realiz„ri din domeniul agricol.

Aceste terenuri reorganizate au f„cut posibil„ mecanizarea agriculturii, ridic‚nd productivitatea muncii Ón aceste ferme constituite prin comas„ri. Aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 restructur„ri de domenii agricole au f„cut posibil„ dezvoltarea agriculturii mecanizate.

Œn cursul secolului al XX-lea, din cauza cre∫terii popula˛iei, precum ∫i a succesiunilor, aceste terenuri comasate au fost f„r‚mi˛ate, p‚n„ la colectivizarea for˛at„ a agriculturii.

Œn vederea cre„rii unor gospod„rii viabile, este necesar„ o unificare, prin reorganizarea terenurilor agricole de suprafe˛e reduse, ob˛in‚nd loturi de teren pe care s„ fie posibil„ desf„∫urarea unei agriculturi care s„ poat„ face fa˛„ exigen˛elor competi˛iei interne ∫i interna˛ionale.

Aceste cerin˛e sunt reglementate, Óntr-adev„r, dar numai par˛ial, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata˛iile agricole, precum ∫i prin Legea nr. 36/1991 privind societ„˛ile comerciale ∫i alte forme de asociere Ón agricultur„.

La nivel european, este arhicunoscut faptul c„ numai 4% din popula˛ia Uniunii Europene se ocup„ de agricultur„. Comparativ, trebuie s„ subliniem c„ Ón Rom‚nia, oficial, 35% din popula˛ie se ocup„ de agricultur„, iar neoficial estim„m peste 50% din popula˛ie care se ocup„ de agricultur„.

Revenind la partea mai dezvoltat„ a Europei, cunosc ∫i Domniile Voastre foarte bine exemplul Elve˛iei, de pild„, ˛ar„ care practic„ la un nivel ridicat, eficient agricultura, datorit„ ∫i practicii regrup„rii terenurilor agricole.

Trebuie s„ subliniem ∫i faptul c„ plenul Consiliului Europei a adoptat anul trecut o rezolu˛ie care Óncurajeaz„ regruparea terenurilor agricole. C‚teva fragmente, dac„-mi permite˛i, din formularea acestei rezolu˛ii: îAdunarea consider„“, adic„ Adunarea Consiliului Europei, îc„ regruparea terenurilor cre∫te eficien˛a exploat„rii agricole a terenurilor, optimizeaz„ folosin˛a lor ∫i Ómbun„t„˛e∫te condi˛iile ∫i standardele de via˛„ ale comunit„˛ilor rurale“.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

S-au mai Ónscris la cuv‚nt domnul Amarie, domnul Tab„r„, domnul Giurgiu.

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, a∫ dori s„-mi exprim respectul pentru ini˛iatorii acestei legi, Ón primul r‚nd pentru domnul Kelemen Attila, pe care, de altfel, am f„cut ∫i public faptul c„ l-a∫ fi dorit s„ fie ministrul agriculturii, chiar dac„ eu sunt de la P.R.M., evident.

De asemenea, sunt de acord c„ ideea acestei reorganiz„ri a terenurilor agricole este bun„. Dar, ca orice alt„ idee Ón ceea ce prive∫te reorganiz„ri ale

terenurilor, reÓmp„r˛irea terenului, s-a adeverit, Ónc„ o dat„, proverbul c„ îiadul este pavat cu inten˛ii bune“.

De ce spun asta? Pentru c„ acestui proiect de lege Ói lipse∫te, Ón primul r‚nd, o sus˛inere guvernamental„. Un asemenea proiect de lege, o asemenea inten˛ie necesit„ un efort guvernamental conjugat, deci nu numai din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, dar ∫i din partea administra˛iei ∫i din partea justi˛iei.

At‚t timp c‚t nici m„car Ministerul Agriculturii, Ón vechea sa formul„, nu ∫i-a dat un acord favorabil pentru o asemenea ini˛iativ„ legislativ„, cred c„ ea cade de la sine.

Trebuie s„ avem Ón vedere ∫i faptul c„ Ón fruntea Ministerului Agriculturii se afl„ o persoan„ cu un caracter aparte, un om puternic, un ministru care desigur va dori s„ fie Óntrebat ∫i s„-∫i dea acordul cu privire la aceast„ lege, care va modifica poate fundamental, ar putea modifica fundamental dezvoltarea agriculturii.

Deci at‚t timp c‚t nu avem ∫i o colaborare din partea Domniei Sale, m„car un punct de vedere al acestui nou ministru, nu cred c„ putem vota aceast„ lege.

Fac, totodat„, precizarea c„ sus˛inerea mare de care s-a bucurat legea Ón comisie s-a cam ob˛inut, dup„ cum bine ∫tim, pe ultima sut„ de metri, probabil din acela∫i respect ∫i fa˛„ de idee, dar ∫i fa˛„ de ini˛iatori.

Or, eu nu cred c„ este cazul s„ gener„m un nou scandal cu privire la reorganizarea terenurilor Ón zona agriculturii.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Valeriu Tab„r„.

## Stima˛i colegi,

F„r„ s„ vin Ón contradic˛ie cu colegul Dumitriu, eu Ói recunosc aceast„ atitudine ∫i ca pozi˛ie, pentru c„, ∫i o spun ∫i eu, chiar Ón calitate de coautor al acestei legi, c„ ea nu rezolv„ toate problemele, cum nu va rezolva toate problemele nici legea anterioar„. Dar ele se corecteaz„, se completeaz„ reciproc, ∫i eu a∫ spune c„ una dintre problemele viitoare, pentru a realiza aceast„ construc˛ie de exploata˛ii agricole, poate c„ ar trebui s„ fie modificarea Codului civil, tocmai mo∫tenire, a∫a cum au f„cut-o unele landuri din Germania.

Cert este c„ nicio m„sur„ care prevede aceast„ comasare ∫i aceast„ adunare la un loc a terenurilor destinate agriculturii nu este prea pu˛in f„cut. Eu zic c„ trebuiau de mai mult timp asigurate surse financiare ∫i, mai ales, un management al comunit„˛ilor locale. ™i aici joac„ un rol important inclusiv prim„riile ∫i administra˛iile locale, care trebuie s„ se implice mai mult Ón ceea ce Ónseamn„ schimburile de teren ∫i mai ales comasarea ∫i reorganizarea produc˛iei din jurul localit„˛ii. Este sistemul german aplicat din 1953.

Acesta este motivul pentru care sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ∫i cred c„ ea va completa ∫i va contribui Óntr-o oarecare m„sur„, sigur, ∫i Ón func˛ie de mijloacele financiare care vor fi puse la dispozi˛ie, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 comasarea de terenuri ∫i la reformularea exploata˛iilor agricole cu un grad mai mare de performan˛„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Giurgiu.

## Mul˛umesc.

Noi am avut mai multe proiecte ∫i ini˛iative legislative la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice Ón ceea ce prive∫te comasarea terenurilor, fiindc„ este necesar. Œn Rom‚nia avem peste 45 de milioane de parcele ∫i evident c„ va trebui s„ vedem cum facem ca s„ venim Ón sprijinul proprietarilor.

Evident c„ nu mai putem s„-i oblig„m s„ se asocieze, s„ comaseze terenurile, doar s„ cre„m un cadru legal prin care s„ poat„ s„ intre, de bun„voie ∫i nesili˛i de nimeni, s„ participe la o comasare.

Chiar dac„ va fi greu s„ credem c„ acest proiect de lege rezolv„ problema, totu∫i este un pas Ónainte ∫i pe parcurs poate o s„ venim Ón completare ∫i Óncet, Óncet s„ Óncerc„m s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t parcelele din Rom‚nia s„ fie mult mai mari ∫i s„ poat„ s„ fie lucrate modern. Dar pentru asta trebuie fonduri, trebuie, Óntr-adev„r, a∫a cum au spus ∫i colegii mei, s„ fie o implicare mai mare a Ministerului Agriculturii.

Noi, cei din comisie, Óntotdeauna o s„ fim de acord cu propunerile care duc la Ómbun„t„˛irea situa˛iei, dar evident c„ o s„ mai avem mult de lucru. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Amarie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dac„ nu gre∫esc, cred c„ este a doua inten˛ie de a se promova acest proiect de lege ∫i de ambele d„˛i s-a subliniat faptul c„ ideea este excelent„, dar nu se poate!

Acum, eu nu sunt specialist Ón chestiuni de agricultur„, ∫i Ómpreun„ cu colegii din grupul parlamentar, care se pricep foarte bine la aceasta, am dezb„tut problema. Sunt, Óntr-adev„r, o serie de lucruri care, prin aplicarea acestui proiect, ar da na∫tere la multe, multe alte probleme.

Totu∫i, Ón practic„, noi ne confrunt„m la ora aceasta cu urm„toarea situa˛ie, pe care eu vreau s„ v-o aduc la cuno∫tin˛„, din realitatea jude˛ului Teleorman, al c„rui deputat sunt, Ón sensul c„, dac„ a func˛ionat libera circula˛ie a terenurilor, o serie de oameni bine inten˛iona˛i au cump„rat diferite suprafe˛e de teren agricol, Ón parcela îX“, îY“, îZ“ ∫.a.m.d., tarlaua, sola, a∫a cum este organizat„.

La ora actual„, mai Ón toate comunele, satele, func˛ioneaz„ asocia˛ii agricole. Œn cel mai bun caz, printr-o conven˛ie verbal„, poate chiar scris„ uneori, dar f„r„ valoare juridic„, a avut loc o Ón˛elegere Óntre proprietarul a 30, 50 sau 100 hectare de teren, al c„rui proprietar Ó∫i are hectarele respective Ón zona asocia˛iei pe suprafa˛a a 2.500 hectare, ∫i atunci a putut s„ fac„ ceva.

Dar ∫ti˛i foarte bine c„, pentru a accesa un program guvernamental, mai Ónt‚i de toate trebuie s„ se prezinte cu suprafa˛a compact„ ∫i cu titlul de proprietate.

De asemenea, v„ este cunoscut c‚t cost„ o schi˛„ cadastral„, intabularea, cartea funciar„ ∫i actele notariale.

Ei bine, vorbim despre promovarea fermei mici ∫i mijlocii, vorbim despre exploata˛ii agricole, dar, din p„cate, exploata˛iile agricole la noi se reduc numai la marile asocia˛ii agricole pe scheletul fostelor C.A.P.-uri sau ale unor Óntreprinz„tori care au venit ∫i au arendat mii ∫i mii de suprafe˛e de teren, nel„s‚nd nicio ∫ans„ unui proprietar de bun„-credin˛„, care posed„ la ora asta Óntre 30 ∫i 100 hectare ∫i care ar putea s„ organizeze o asemenea exploata˛ie.

Eu nu sus˛in c„ nu exist„ probleme, dar presupun c„ ar fi foarte util ca speciali∫tii din toate partidele s„ se Óntruneasc„, dac„ doresc s„ fac„ ceva Óntr-adev„r, ∫i s„ cad„ de comun acord asupra unui proiect care ar fi fezabil ∫i pentru Guvern, ∫i care ar fi aplicabil ∫i ar duce la certa Ómbun„t„˛ire a sistemului de proprietate Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Mai sunt ∫i alte interven˛ii la dezbateri generale? O nou„ interven˛ie pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ to˛i vorbitorii au subliniat caracterul imperfect sau perfectibil al acestei legi ∫i av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ noua reprezentare a ministerului lipse∫te, eu a∫ propune, totu∫i, reÓntoarcerea acestui proiect de lege, a acestei propuneri legislative la comisie, pentru ca s„ ascult„m ∫i un punct de vedere documentat al noului ministru.

V„ mul˛umesc.

Da, este dreptul dumneavoastr„ s„ solicita˛i acest lucru.

Supun la vot propunerea Grupului parlamentar al P.R.M. de reÓntoarcere la comisie a acestui proiect de lege.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Este insuficient pentru a trece.

Deci trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dac„ sunt obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Pozi˛iile 1 p‚n„ la pozi˛ia 10, cu modific„rile adoptate de c„tre comisie.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptate.

Pozi˛iile 11—14. Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptate.

Legea va fi supus„ votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Punctul de vedere al ini˛iatorului, v„ rog.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urma aplic„rii Legii nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii au ap„rut c‚teva probleme practice pe care Guvernul dore∫te s„ le solu˛ioneze.

Una dintre acestea este c„ sistemul se confrunt„ cu lipsa medicilor ∫i se impune acordarea posibilit„˛ii medicilor s„ lucreze p‚n„ la 65 de ani.

O alt„ problem„ a fost caracterul neclarificat al statutului directorului medical din unit„˛ile sanitare cu paturi.

Celelalte modific„ri aduse acestui act normativ sunt de ordin tehnic, care nu vizeaz„ fondul reglement„rii, motiv pentru care solicit„m s„-l adopta˛i Ón forma pe care a adoptat-o comisia.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog. Iar la sf‚r∫it, s„ propune˛i ∫i timpii pentru dezbatere, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie este de acord cu aceast„ modificare a legii, Óntruc‚t este absolut benefic„ pentru sistemul de s„n„tate, a∫a dup„ cum sublinia ∫i domnul ministru Székely.

Ca atare, v„ propunem ∫i v„ rug„m s„ adopta˛i forma care a trecut prin comisie.

Iar ca timp de dezbatere propunem 5 minute, un minut de fiecare luare de cuv‚nt.

Supun la vot propunerea pentru timpul de dezbatere. Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, timpul a fost aprobat.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, exist„ Ónscrieri?

Da, domnul deputat Nechita, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum comentam ∫i cu un an Ón urm„, exact Ón aprilie 2006, Legea nr. 95 este de fapt pachetul de reform„ Ón s„n„tate pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, con˛ine numeroase omisiuni, ∫i cu aceast„ ocazie, prin aceast„ ordonan˛„ de guvern, plus amendamentele prezentate de comisie, Óncerc„m s„ c‚rpim Legea nr. 95, de fapt.

Œn acest sens, a∫ vrea s„ men˛ionez doar c‚teva lucruri: Ón afar„ de opinia ministrului s„n„t„˛ii pentru modificarea statutului managerului, inclusiv a pl„˛ii lui, am sus˛inut Ómpreun„ cu colegul meu Ovidiu Br‚nzan ∫i am ini˛iat de acum un an o propunere la care au aderat foarte mul˛i colegi de-ai no∫tri, ∫i anume ca medicii s„ fie pensiona˛i la v‚rsta de 65 de ani, s„ aib„ aceast„ op˛iune. Dac„ nu, s„ revin„ la prevederile Legii nr. 19.

Am sus˛inut acest lucru pentru simplul motiv c„ sunt medic ∫i ∫tiu c„ Facultatea de Medicin„ dureaz„ cel mai mult, 6 ani, Ómpreun„ cu cea de arhitectur„; ∫tiu foarte bine c„ reziden˛iatul dureaz„ Óntre 4 ∫i 7 ani ∫i ∫tiu foarte bine c„ un medic iese specialist abia la 32—34 de ani ∫i nu are nici m„car loc de munc„, pentru c„ trebuie s„ dea un concurs ∫i s„ ocupe undeva, Óntr-un spital sau Óntr-o unitate sanitar„, un loc de munc„.

V„ da˛i seama c„ o femeie, conform actualei legi, o femeie-medic ie∫ea la pensie dup„ 25 de ani de meserie, de∫i ˛ara aceasta investea foarte mult Ón preg„tirea lor ca medici.

Un medic b„rbat avea marea ∫ans„ s„ ias„ la 30 de ani de meserie, Ón a∫a fel Ónc‚t la 60 de ani... ne-am confruntat Óntregul sistem sanitar, ∫i pot s„ v„ dau c‚teva exemple din ˛ar„, cu lipsa total„ a unor medici speciali∫ti Ón spitale.

Mi-aduc aminte, Ón 2004 eram secretar de stat, ∫i Ón ora∫ul M„cin, la spitalul respectiv, erau 9 medici, to˛i pensionabili. Deci se Ónchidea spitalul peste noapte. ™i pot s„ v„ dau multe exemple de acest gen. De aceea, sus˛in prevederile acestui proiect de lege care, practic, completeaz„ multe articole din Legea nr. 95, legea reformei Ón s„n„tate. V„ rog s„ o vota˛i. Oricum, grupul nostru parlamentar al Partidului Social Democrat a sus˛inut foarte multe amendamente ∫i va vota pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc. Domnul Cr„ciunescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

F„r„ discu˛ie c„ orice lege este perfectibil„. Este ∫i cazul Legii nr. 95.

Ceea ce este pentru mine foarte important este c„ n-au trecut nici 5 ani, nici 7, ci foarte repede am Óncercat s„ Óndrept„m acele lucruri care la vremea respectiv„ poate n-au fost sesizate, Ón niciun caz f„cute cu rea inten˛ie.

N-a∫ face dec‚t o completare sau poate o precizare la ceea ce spunea colegul meu, domnul deputat Nechita, ∫i anume c„ medicii pot ie∫i la 65 de ani la pensie, dar cei care doresc se pot pensiona conform Legii nr. 19, ad„ug‚ndu-se Ón fiecare an acele 6 luni la vechime.

A∫ spune c„ acest proiect de lege mai face un lucru foarte bun. ™tim cu to˛ii cum arat„ unit„˛ile sanitare, Óncep‚nd de la cabinetele medicale din mediul rural, dispensarele medicilor de familie, p‚n„ la unit„˛ile spitalice∫ti mari, din marile ora∫e.

De∫i noi am votat anul trecut Legea v‚nz„rii cabinetelor medicale pentru medicii de familie, v„ pot spune c„ aceast„ lege se aplic„ foarte pu˛in, ca s„ nu spun c„ nu se aplic„.

Am participat la multe ∫edin˛e Ón consiliile locale, la comune, ∫i exist„ reticen˛e, mai ales din partea consilierilor. Supus la vot, de∫i legea este imperativ„, ∫i anume c„ dac„ medicul a f„cut cerere s„-∫i cumpere cabinetul medical Prim„ria este obligat„, prin lege, s„ fac„ acest lucru, Ón jude˛ul Ia∫i, a trecut aproape un an de zile, nu s-a finalizat niciun caz de v‚nzare a cabinetelor medicale.

™i atunci, modificarea alin. (3) din art. 190 din Legea nr. 95, care prevede posibilitatea ca aceste consilii locale ∫i consilii jude˛ene s„ poat„ investi Ón unit„˛ile sanitare pentru repara˛ii capitale, pentru extinderi, pentru dotare cu aparatur„ este un lucru foarte bun, pentru c„ de foarte multe ori primarii spuneau: îAm ceva bani, a∫ da pentru spitalul X, s„-l pot moderniza, s„-i pot face fa˛ada sau s„ fac o extindere, dar legea nu-mi permite“, pentru c„ p‚n„ acum erau posibile numai investi˛ii pentru utilit„˛i, pentru servicii, lucruri care, prin aceast„ modificare adus„, vor permite consiliilor jude˛ene ∫i consiliilor locale s„ fac„ ∫i investi˛ii la nivelul unit„˛ilor sanitare.

Da, v„ rog.

Œn urm„ cu aproape un an, Guvernul Rom‚niei, condus de premierul C„lin Popescu-T„riceanu, Ó∫i asuma r„spunderea, cu un curaj deosebit, Ón plenul Parlamentului, pentru Legea reformei sanitare, c„ a∫a se nume∫te legea asta, elementul esen˛ial al acestei reforme sanitare viza tocmai legea ∫i func˛ionarea spitalelor ∫i

elementul-cheie Ón func˛ionarea acestor spitale era profesionalizarea actului managerial, respectiv stabilirea unor incompatibilit„˛i pentru directori, care s„ le permit„ s„ Ó∫i aloce Óntreg timpul pentru aceste institu˛ii deosebit de importante ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Au curs valuri de cerneal„, sute de ore de talk-show-uri, s-a ajuns la procese, la invective ∫i Guvernul a rezistat cu t„rie.

Ast„zi, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, modificat„ Ón Camera Deputa˛ilor, dar cu acordul Ministerului S„n„t„˛ii, cu acordul din plen, ca s„ nu spun chiar la ini˛iativa Ministerului S„n„t„˛ii, chiar dac„ Ón proiect apar o serie Óntreag„ de deputa˛i ca fiind autori, aceast„ incompatibilitate este scoas„. Altfel spus, dac„ v„ ve˛i da votul, de m‚ine directorii de spitale vor putea fi din nou ∫i medici, ∫i profesori universitari, vor cumula ∫i salariul. Eu personal m-am zb„tut ca salariul acestor manageri s„ treac„ de 1.000 de euro, s-a Ónt‚mplat acest lucru, acum or s„-l cumuleze cu salariul de profesor universitar, care, ∫i acela, a ajuns la 1.000 de euro, o s„-l cumuleze cu salariul de medic primar, care, ∫i acela, tinde c„tre 1.000 de euro, ∫i-l pl„tim cu 3.000 de euro, iar„∫i ne Óntoarcem de unde am plecat.

Reforma sanitar„ a murit! ™i, cu aceast„ ocazie, Ól acuz public pe ministrul Nicol„escu de cea mai grav„ f„˛„rnicie pe care am v„zut-o vreodat„ Ón via˛a mea!

V„ mul˛umesc.

Eu v„ solicit totu∫i s„ propune˛i retrimiterea la comisie, ca aceast„ anomalie, s„ spun, s„ mai poat„ fi totu∫i corectat„.

Tot la dezbateri generale, Ón numele Grupului P.R.M., vreau s„ precizez dou„ lucruri.

Foarte pertinent, domnul ministru Nechita a vorbit, problema cu 65 de ani, sub raportul autorilor, a fost rezolvat„, a∫a Ónc‚t cei care au propus acest lucru la vremea cuvenit„, de acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, sunt autorii amendamentului Ón acest sens. Fapt pentru care ∫i eu consider, ca membru al comuniunii medicale din Rom‚nia, c„ este foarte pertinent.

Privind faptul c„ managerii vor putea, de acum, s„ fac„ ce vor, a∫ vrea s„ precizez c„ Ón amendamentul respectiv este foarte bine stipulat: este vorba de activitate didactic„, activitate de crea˛ie, ∫i nu este vorba de activitate medical„ Ón cadrul aceluia∫i spital.

Vreau s„ precizez c„ aceste modific„ri sunt modific„ri pertinente, prin aceast„ lege nu se d„ Ónapoi, ci se d„ Ónainte reforma, iar Ministerul S„n„t„˛ii aduce un plus ∫i face bine, pe baza unei experien˛e, vie˛ii medicale. Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, probabil, peste o perioad„ de timp vom veni cu alte modific„ri.

A∫a Ónc‚t vreau s„ subliniez caracterul foarte bun al acestei legi ∫i s„ spun c„ Grupul Partidului Rom‚nia Mare voteaz„ aceast„ lege, care reprezint„ un plus pentru sistemul de s„n„tate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul Movil„, din partea Grupului Partidului Democrat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este clar c„ acolo unde reforma are p„r˛i bune mergem Ónainte, unde nu, nu. ™i vreau s„ v„ spun c„ textul la care ne referim azi are foarte multe neclarit„˛i, sunt foarte multe lucruri care ne fac s„ ne punem semne de Óntrebare, dac„ avem o g‚ndire coerent„, logic„ ∫i dac„ dorim s„ fim clari Ón ceea ce presupune sistemul de s„n„tate.

™i vreau s„ v„ dau un exemplu referitor la manageri. Managerii au dat concurs, au semnat contract de management, contract fix, cu o retribuire fix„, cu o indemniza˛ie fix„, ∫i, la art. 178, se propune o modificare de genul urm„tor: îPe perioada execut„rii contractului de management, managerul persoan„ fizic„ beneficiaz„ de un salariu de baz„, sporuri ∫.a.m.d.“

™i atunci, avem o situa˛ie dubl„: ori este angajat, prime∫te salariu, cu sporuri ∫i toate celelalte cuvenite, ori este manager ∫i are un contract de management, responsabilit„˛i clare ∫i r„spunderi clare.

Din acest punct de vedere — ∫i nu este prima ∫i singura neclaritate Ón acest text de lege — Grupul parlamentar al Partidului Democrat solicit„ retrimiterea la comisie, pentru c„, Óntr-adev„r, ∫i noi sus˛inem reforma Ón sistemul de s„n„tate, chiar dac„ suntem un partid Ón opozi˛ie, dar dorim ca aceast„ reform„ s„ fie o reform„ sau m„car textele de lege care trec prin Parlamentul Rom‚niei s„ fie texte clare, corecte, care s„ poat„ fi aplicate. Cine le aplic„ mai departe, vom vedea.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Orice lege e perfectibil„, ∫tim asta. Totodat„ ∫tim ∫i faptul c„ Ón cazul oric„rei legi, c‚nd ea se aplic„, putem constata c„ anumite prevederi, Ón via˛a real„, nu concord„ cu situa˛ia real„ ∫i d„uneaz„ mai mult dec‚t sunt Ón favoarea acelui element pe care am dorit s„-l ap„r„m prin for˛a legii.

Mi se pare c„ au existat astfel de gre∫eli Ón acea lege invocat„ aici. Dou„ dintre ele, la vremea respectiv„, chiar eu am anun˛at c„ sunt gre∫eli, sunt erori, c„ aceasta va d„una Ónsu∫i actului medical, spitalelor. Au fost pensionate doamne doctor la v‚rsta de 58 de ani ∫i au r„mas specialit„˛i Ón care nu avem profesioni∫ti, c„ nu sunt specialit„˛i prea interesante, au r„mas neacoperite chiar Ón spitale jude˛ene. Acesta este adev„rul.

™i atunci, salut„m c„, Ón sf‚r∫it, s-a trezit la realitatea din Rom‚nia ∫i s-a f„cut acea modificare, cu posibilitatea

continu„rii activit„˛ii ∫i pentru domni, ∫i pentru doamne p‚n„ la v‚rsta de 65. Deci salut„m aceast„ modificare. ™i credem c„ trebuie s„ ne d„m seama, dac„ via˛a practic„ demonstreaz„ altfel dec‚t ne-am g‚ndit noi aici c‚nd am legiferat.

La fel, e aceea∫i problem„, c„ s-au pierdut persoane foarte importante ∫i au ajuns manageri de spitale persoane care nu au reu∫it s„ fac„ treab„. ™i atunci, trebuie s„ modific„m, ca ∫i acele persoane valoroase, care au posibilitatea ∫i calitatea de a avea un management pentru spitalul respectiv, s„ aib„ aceast„ activitate.

Dac„ se constat„ c„ managementul realizat de d‚n∫ii nu este unul performant, atunci trebuie s„ fie schimba˛i pentru aceast„ cauz„, dar nu din faptul c„, Óntre timp, mai profeseaz„ ∫i medicina. Œn care, dup„ cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, dac„ dup„ 5 ani n-ai profesat, trebuie s„ dai din nou examen ∫i alte asemenea.

Le-am ∫i ridicat aceste probleme. Ne pare bine c„ aceste lucruri au fost corectate.

Totodat„, dac„ din punctul de vedere al spitalelor pare aceast„ lege bun„, dac„ din punctul de vedere al ministerului de resort pare o lege bun„, eu cred c„ p„c„tuie∫te Óntr-o alt„ sfer„, ridicat„ aici, legat„ de descentralizare, legat„ de consiliile locale, jude˛ene, bugetul acestora, deciziile acestora. Se pare c„, Ónc„, Óntr-adev„r, Ón domeniul descentraliz„rii mai p„c„tuim.

V„ mul˛umesc.

Doamna Ardelean.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn iulie 2005, prin Legea nr. 221, femeile-medic au c‚∫tigat dreptul de a lucra Ón mod egal p‚n„ la v‚rsta de 65 de ani, ca ∫i b„rba˛ii. La c‚teva luni de la aprobarea acestei legi, Legea privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii le abrog„ acest drept, ∫i femeile, de∫i ∫i-au f„cut un plan de via˛„ pentru c‚˛iva ani, s-au v„zut nevoite s„ se pensioneze la 58 de ani.

Cred c„ suntem datori s„ Óndrept„m acest lucru. Am avut o propunere legislativ„ Ón acest sens, Ómpreun„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 colega mea, Daniela Popa, la fel cum au avut ∫i al˛i colegi deputa˛i. Mi se pare firesc s„ Óncepem egalizarea v‚rstei de pensionare pe domeniile de activitate unde se cere acest lucru. Deci mi se pare firesc s„ Óndrept„m acest lucru.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt puncte de vedere diferite asupra propunerii legislative, Partidul Conservator sus˛ine retrimiterea la comisie Ón a∫a fel Ónc‚t s„ facem o analiz„ ampl„ asupra propunerii ∫i s„ nu fim nevoi˛i, din nou, s„ revenim, Ón scurt timp, cu propuneri legislative de modificare. Cred c„ trebuie s„ fim aten˛i la propunerile... ∫i nu este bine ca abia ce ele au fost aprobate, imediat s„ intervenim cu modific„ri. Cred c„ trebuie s„ fim mai aten˛i din start la ele.

™i cred c„ am‚narea cu o s„pt„m‚n„ sau c‚t consider„ Comisia pentru s„n„tate nu este un cap„t de lume, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ aducem modific„rile necesare.

V„ mul˛umesc.

Domnule Vainer, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Stimate colege,

Am s„ spun ∫i eu c‚teva cuvinte, evident, nu ca medic, c„ nu sunt, sunt doar doctor, dar Ón economie. ™i atunci, sus˛inerea mea vine dintr-un alt punct de vedere, din partea unui om care e la o v‚rst„ ∫i a avut de-a face cu medici de multe feluri ∫i de diferite v‚rste.

™i cred c„ este foarte bine s„ d„m dreptul, din nou, acelor persoane cu calificare medical„ bun„ ∫i foarte bun„ s„ lucreze din nou Ón unit„˛ile medicale. Nu va c‚∫tiga dec‚t stimatul nostru pacient. Avem nevoie de oameni califica˛i, avem nevoie de medici buni.

Sus˛in din toat„ inima revenirea la un sistem care genereaz„ posibilitatea de a folosi mai departe competen˛a, chiar dac„ dep„∫e∫te o v‚rst„ anume. Nu uita˛i c„ cine nu are b„tr‚ni, trebuie s„-i cumpere.

™i, Ón cazul de fa˛„, nu e vorba de îb„tr‚ni“, ci e vorba, mai cur‚nd, de oameni de o v‚rst„ mai mult sau mai pu˛in Ónaintat„, dar cu mare capacitate profesional„, Ón cazul de fa˛„, medical„, ∫i cu experien˛„.

™i, evident, procesul merge Ónainte, azi Ómbun„t„˛im ceva, m‚ine, poate, ∫i mai ceva. Deci dac„ putem c‚∫tiga timp ∫i s„ d„m drumul la posibilitatea de a ob˛ine calitate Ón actul de medicin„, ar fi foarte bine.

Personal sus˛in ∫i cei doi colegi ai mei din Grupul minorit„˛ilor na˛ionale mi se al„tur„ ∫i vom vota acest proiect.

V„ mul˛umesc foarte mult.

A fost formulat„ o propunere de retrimitere la comisie, din partea a trei partide din opozi˛ie: Partidul Liber Democrat, Partidul Democrat ∫i Partidul Conservator.

Cer punctul de vedere al comisiei.

## Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, Óntruc‚t proiectul de lege, a∫a cum este el, este bun ∫i necesit„ urgen˛„.

Privind cele spuse de distin∫ii mei colegi, care au sus˛inut v‚rsta de pensionare s„ fie prelungit„, lucru pe care l-am sus˛inut ∫i noi, ceilal˛i membri ai comisiei, problemele de susceptibilit„˛i de autori sunt rezolvate, Óntruc‚t la amendamentul cu 65 de ani sunt to˛i cei care au f„cut asemenea propuneri, inclusiv doamna vicepre∫edint„. Dac„ cumva exist„ vreo omisiune pe care staff-ul tehnic s„ o fi gre∫it, rog staff-ul tehnic s„ fac„ complet„rile de rigoare: autori pentru 65 de ani, at‚t femei, c‚t ∫i b„rba˛i, sunt to˛i cei care au sus˛in acest punct de vedere, al„turi de Ministerul S„n„t„˛ii.

Ca atare, v„ rug„m, pentru operativitate ∫i pentru ca lumea medical„ s„ poat„ beneficia de Ómbun„t„˛iri legislative, s„ nu retrimitem la comisie.

## V„ mul˛umesc.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie. Cine este pentru? 11 voturi pentru. Insuficient.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dac„ asupra titlului legii, a∫a cum a fost propus de c„tre comisie, exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Dac„ asupra articolului unic, a∫a cum a fost reformulat ∫i modificat de c„tre comisie, exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat.

Proiectul de lege va fi supus votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„. Legea este organic„.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea activit„˛ilor ∫i practicilor de medicin„ complementar„/alternativ„.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Procedur„, domnule pre∫edinte!

Da, v„ rog.

Nu am f„cut dezbaterea pe articole la precedenta lege.

Am f„cut dezbaterea pe articole ∫i s-a votat.

Nu, n-a˛i dezb„tut dec‚t titlul, la urm„torul...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007

Deci repet ce am spus: îDac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii cu privire la articolul unic?“ ™i nu a existat niciun fel de obiec˛ie ∫i observa˛ie la articolul unic.

Potrivit legii, neexist‚nd niciun fel de observa˛ie, a fost adoptat„.

Eu vreau doar s„ spun c„, poate, din aceast„ grab„, or s„ treac„... Nu e vorba de articolul la care m„ refer eu, dar sunt o serie Óntreag„ de alte modific„ri care trebuie f„cute, pentru c„ nu sunt corect scrise. Dar, cum dori˛i...

Nu îcum vreau“, ci cum s-a desf„∫urat. Pute˛i s„-mi spune˛i ce pot s„ fac dac„ dumneavoastr„ nu a˛i intervenit la timp?

## Domnule pre∫edinte,

La ∫edin˛a comisiei Ón care s-a dezb„tut acest proiect eram Ón delega˛ie oficial„ ∫i nu am participat ∫i v„ rog s„-mi da˛i voie, la punctul 3 art. 17, s„ fac o completare, Óntruc‚t am o ini˛iativ„ legislativ„ pe aceast„ tem„...

M„ scuza˛i, la ce proiect de lege v„ referi˛i?

La cel la care Ónc„ nu am terminat dezbaterea...

Indica˛i-mi, v„ rog, punctul de pe ordinea de zi: 21, 22 sau la c‚t crede˛i dumneavoastr„...

Punctul 21, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

™i v„ rog s„-mi indica˛i articolul din regulament pe care v„ Óntemeia˛i cererea.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond? Domnul ministru dore∫te s„ ia cuv‚ntul. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, consider„m c„ vine Ón Ónt‚mpinarea... ∫i rezolv„, solu˛ioneaz„ o problem„ real„, o problem„ practic„ privind statutul persoanelor care practic„ medicina alternativ„ ∫i complementar„.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog?

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Privind propunerea legislativ„ referitoare la organizarea activit„˛ilor ∫i practicilor de medicin„ complementar„, comisia consider„ c„ prin acest proiect de lege reu∫im s„ dezvolt„m aceast„ latur„ a medicinei, latur„ foarte eficient„, aceast„ medicin„ oriental„, care are ∫i costuri mult mai mici, ∫i, Ón acela∫i timp, reglement„m situa˛ia Ón care anumite persoane care nu au calificare, profit‚nd de naivitatea oamenilor, practic„ aceste laturi ale medicinei. V„ rug„m s„ ne da˛i votul dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul deputat Nechita.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege, cu toate plusurile ∫i minusurile sale, este o noutate pentru noi, Ón sensul Ón care, Ón medicina rom‚neasc„, cel pu˛in dup„ revolu˛ie, au practicat medicin„ tot felul de vindec„tori, Ón ˛ara asta, Ón special veni˛i mul˛i de peste Prut ∫i de mai departe, din R„s„rit. Au fost destule probleme, de vindec„tori a∫a-zi∫i, de ni∫te ∫arlatani, care, pe sume mari de bani, tratau cancere, tratau orice boal„. f n minte, chiar Ón jude˛ul meu, un fost gr„jdar avea un sirop care era un panaceu universal ∫i era coad„ la el ∫i, practic, toat„ lumea se vindeca cu siropul respectiv.

Acest proiect de lege, practic, reglementeaz„, cu unele probleme, Óntr-adev„r, care vor fi ∫i discutate ulterior, medicina complementar„ ∫i/sau alternativ„. Sunt o serie Óntreag„ de proceduri terapeutice care p‚n„ acum nu au avut nicio reglementare legal„.

Sus˛inem acest proiect de lege, m„car ∫i pentru faptul c„ Óncearc„ s„ pun„ ordine Ón sistemul sanitar ∫i s„ elimin„m orice fel de imixtiune Ón acest domeniu.

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Scutaru.

Fac parte din categoria celor care cred c„ o asemenea lege este strict necesar„ ∫i ∫tiu c„ domnul pre∫edinte Ifrim ˛ine la aceast„ lege. Din nefericire, probabil c„ atunci c‚nd s-a discutat aceast„ retrimitere a proiectului la comisie am absentat ∫i nu am putut s„ intervin.

Vreau doar s„ v„ atrag aten˛ia c„, Ón cazul Ón care vom aproba aceast„ lege, vom crea cel pu˛in dou„ lucruri care mie mi se par periculoase. Primul este c„ toat„ gama larg„ a celor care fac medicin„ complementar„ va fi adunat„ Óntr-un singur organism,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 care va trebui s„ gireze ∫tiin˛ific ceea ce se Ónt‚mpl„. Deci, practic, este o autoreglementare.

Dac„ Ón domeniul medical este de acceptat ∫i consider c„ este corect ∫i este bine, m„ refer la denti∫ti, medici, farmaci∫ti ∫.a.m.d., Ón domeniul medicinei complementare, care este extrem de vast„, orice, dac„ eu iau un cui ∫i spun c„ fac terapie cu cui este medicin„ complementar„, ei se vor autoreglementa, ceea ce Ónseamn„ de fapt o sc„pare complet„ de sub orice control. Ceea ce trebuie, Ón momentul de fa˛„, este s„ impunem un control.

™i al doilea lucru este c„ aceast„ medicin„ complementar„ va fi decontat„ de Cas„. V„ dau, din multitudinea de probleme pe care le ridic„ acest proiect, de exemplu, ce aprob„m noi? Aprob„m ca, a doua zi dup„ apari˛ia Ón îMonitorul Oficial“, s„ fie decontat„ de Cas„ îterapia prin umor“, scrie Ón proiectul de lege, îterapia prin art„“, îterapia cu c‚mpuri electromagnetice“, îyoga“, feng-shui“, îagen˛ii antioxidan˛i“, îayurveda“ ∫.a.m.d.

Dac„ asta dorim noi s„ facem, asta o vom face... Sigur, este obiectul unei negocieri, legile se negociaz„, este o chestie politic„, de aceea ne afl„m aici, s„ facem politic„, politica mai presupune ∫i compromisuri, dar se pune problema c‚t de departe mergem cu aceste compromisuri?!

™i nu uita˛i c„ oamenii se vor autoreglementa. Ceea ce avem cu adev„rat nevoie, Ón momentul de fa˛„, este ca ministerul s„ controleze aceast„ pleiad„ de oameni, despre care nimeni nu ∫tie de fapt ce fac acolo Ón cabinetele respective. ™i Ón niciun caz nu o vom face a∫a.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Cr„ciunescu. Urmeaz„ domnul deputat Movil„.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Economia de pia˛„ spune foarte clar: cel care ∫tie, cunoa∫te ∫i munce∫te c‚∫tig„. Se pot face foarte multe ∫arlatanii, se pot face foarte multe prostii, dac„ vom deconta prin Cas„ toate procedurile de medicin„ complementar„.

Cred c„ asupra acestui lucru trebuie s„ medit„m ∫i sunt lucruri certe; deci se poate face medicin„ complementar„ cu rezultate certe. Acolo unde lucrurile sunt obscure pentru oamenii care sunt Ón domeniu — ∫i m„ refer la medici, la cercetarea medical„ —, acolo ar trebui s„ mai chibzuim dac„ pl„tim serviciile din Casa de Asigur„ri de S„n„tate.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, vom sus˛ine acest proiect de lege ∫i crez‚nd, ∫i sper‚nd c„, acolo unde vom g„si defec˛iuni, unde vom g„si nepotriviri, unde vom considera c„ legea trebuie modificat„, s„ facem acest lucru foarte repede.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Movil„. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ lege este bun„ m„car ∫i pentru simplul fapt c„ face o inventariere a celor care practic„ aceste activit„˛i, stabile∫te modul Ón care se autorizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ ∫i anumite responsabilit„˛i pe care ace∫tia le au fa˛„ de pacien˛ii pe care-i trateaz„.

Sigur c„ toate legile sunt perfectibile, sigur c„ trebuie s„ vedem foarte clar cum se pot deconta serviciile pe care ace∫tia le presteaz„ c„tre pacien˛i, dar, pornind de la aceast„ idee — c„ este o lege perfectibil„ —, Grupul parlamentar al P.D. va sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul pre∫edinte al comisiei.

## Stima˛i colegi,

Plec‚nd de la ceea ce afirma colegul meu, c„ unii iau ni∫te cuie ∫i cu ele fac minuni, tocmai asta vrem s„ facem noi, s„ avem o eviden˛„, s„-i cunoa∫tem pe acei oameni care spun c„ fac medicin„ complementar„, c„ au ∫i ni∫te rezultate. Deci Óntr-un domeniu care p‚n„ la ora actual„ nu este reglementat absolut deloc ∫i, indiferent de preg„tirea profesional„, indiferent de studiile pe care le au sau, dac„ vre˛i s„ spun mai mult, c‚te clase au, c„ sunt ∫i din ace∫tia, care sunt f„r„ clase de ∫coal„, f„r„ nici... oamenii poate nici nu ∫tiu s„ scrie ∫i fac lucruri de genul aceasta, prin aceast„ lege reglement„m oarecum un minim de studii, pe de o parte. Pe de alt„ parte, vom avea o eviden˛„ a tuturor celor care fac asemenea procedee ∫i deja am f„cut un pas Ón fa˛„.

Eu sunt de acord cu deputatul, colegul meu care a vorbit Ónaintea mea, pe urm„toarea problem„: a deconta aceste servicii, aceast„ medicin„ complementar„ de la Cas„, Ón totalitate, cred c„ facem o gre∫eal„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doresc s„ subliniez un fapt. Tocmai prin aceast„ lege se pun sub controlul Ministerului S„n„t„˛ii toate aceste practici ∫i se avizeaz„ de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii, nicidecum nu se las„ o independen˛„ care ar fi foarte periculoas„. Deci exact invers este con˛inutul acestei legi.

Privind decont„rile, a∫ vrea s„ spun c„ legea, dac„ este citit„ cu aten˛ie, decont„rile vor trebui aprobate de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii. ™i deci pentru anumite practici se va deconta, pentru altele nu se va deconta.

Deci venim Ón Ónt‚mpinarea foarte pertinentei propuneri pe care a adus-o domnul doctor Cr„ciunescu.

A∫ dori s„ v„ spun c„-mi exprim absolut faptul c„ m„ simt bine s„ nu se fac„ politic„ Ón domeniul s„n„t„˛ii. Exist„ o singur„ politic„ a s„n„t„˛ii ∫i, indiferent de care parte a baricadei suntem, s„ Óncerc„m s„ rezolv„m problemele s„n„t„˛ii ∫i v„ asigur c„ la nivelul Comisiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/20.IV.2007 pentru s„n„tate ∫i familie asta s-a f„cut de la Ónceputul legislaturii ∫i p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

Deci solicita˛i s„ se revin„ la textul ini˛ial, da? Domnul pre∫edinte al comisiei.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Asupra titlului legii exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Dac„ de la pozi˛ia 2 p‚n„ la pozi˛ia 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt.

Adoptate.

Dac„ de la pozi˛ia 11 p‚n„ la pozi˛ia 20 exist„ obiec˛ii, observa˛ii?

V„ rog. Domnul Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Eu Ón˛eleg c„ ceea ce v„d aici, la art. 14, nu este de nivelul legii, ceea ce s-a propus Ón mod onest ∫i cred c„ sincer de c„tre ini˛iator, adic„ alin. (3) — îdenumirea de centru de Óngrijire de s„n„tate nu poate fi utilizat„ dac„ nu exist„ cel pu˛in un angajat medic sau asistent medical“.

Mi se pare imperios necesar ca acest alineat s„ existe Ón aceast„ lege. Deci solicit s„ vota˛i, s„ supune˛i votului eliminarea acestui alin. (3), pentru c„, f„r„ aceasta, folosirea acestei formul„ri poate duce la ideea ca, Óntr-adev„r, acolo se Ónt‚mpl„ ni∫te lucruri care sunt vizate de un medic, ceea ce nu mi se pare corect.

Deci solicit un vot asupra propunerii f„cute de comisie, de eliminare a alin. (3) la art. 10. Este propunerea din pozi˛ia 14 a raportului, pagina 12.

Comisia este de acord cu propunerea domnului Márton.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Supun la vot revenirea la textul ini˛ial, propunere f„cut„ de domnul Márton Árpád.

Cine este pentru?

Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu un vot Ómpotriv„, propunerea a fost adoptat„.

Pozi˛ia 21 p‚n„ la pozi˛ia 30. Exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Pozi˛ia 31 p‚n„ la pozi˛ia 39. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„.

Adoptate.

Pozi˛ia 40, anexa. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu exist„. Adoptat„.

Acestea fiind spuse, proiectul de lege va fi supus votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„. V„ mul˛umesc tuturor celor prezen˛i, pentru efortul de a fi prezen˛i ast„zi, dup„ s„rb„torile de Pa∫ti, ∫i v„ mul˛umesc pentru eficien˛„. S-au realizat 23 de proiecte de lege ast„zi.

V„ mul˛umesc.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201606]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 47/20.IV.2007 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 12,00 lei