Declara˛ie politic„ cu privire la necesitatea adopt„rii unui statut al personalului aeronautic civil navigant profesionist din avia˛ia civil„
Prin prezenta declara˛ie politic„ doresc s„ aduc Ón aten˛ia tuturor partidelor politice existen˛a categoriei de personal aeronautic civil navigant din avia˛ia civil„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un mediu deosebit fa˛„ de celelalte categorii de personal ∫i care, p‚n„ Ón prezent, a fost neglijat de factorii politici, at‚t de Parlament, c‚t ∫i de Guvern, Ón ceea ce prive∫te reglementarea activit„˛ii, obliga˛iilor, r„spunderilor ∫i drepturilor acestora.
Mediul Ón care personalul navigant Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, mediul aerian, este un spa˛iu fizic ostil ∫i imprevizibil, extrem de complex, raportat la responsabilitatea unui pilot fa˛„ de via˛a pasagerilor. Deciziile se iau Ón secunde ∫i sunt ireversibile Ón timp. Œn aceste condi˛ii, pilo˛ii trebuie s„ aib„ o preg„tire profesional„ de excep˛ie ∫i o capacitate de concentrare deosebit„, acestea fiind esen˛iale Ón asigurarea siguran˛ei zborului.
Activitatea de zbor determin„ o uzur„ prematur„ a pilo˛ilor ∫i se manifest„ prin modific„ri ale structurii ∫i func˛iilor organismului, cu efect asupra vitezei de reac˛ie uman„ Ón condi˛ii de lips„ de oxigen ∫i presiuni sc„zute. Acest fapt reduce Ón mod semnificativ durata de via˛„. Studiile medicale ∫i socioprofesionale au relevat c„ anumite profesii din avia˛ia civil„, cum este cea de pilot, se situeaz„ pe primul loc Ón ceea ce prive∫te factorii de stres excesiv ∫i risc ridicat de Ómboln„vire. Condi˛iile de zbor la altitudini ridicate accelereaz„ procesul de Ómb„tr‚nire biologic„, reduce capacitatea de efort ∫i provoac„ modific„ri la nivelul coloanei vertebrale.
Sunt cutremur„toare statisticile referitoare la Ómboln„virile foarte grave cu evolu˛ii rapide ∫i decese la v‚rste tinere ale personalului aeronautic civil navigant. Rata de mortalitate at‚t Ón perioada de activitate, c‚t ∫i dup„ ie∫irea la pensie este foarte ridicat„. Œn primii 5 ani dup„ ie∫irea la pensie, rata Ómboln„virilor grave ajunge la 90%, iar cea a mortalit„˛ii dep„∫e∫te 40%. Numai Ón cadrul unei singure companii aeriene, Ón perioada 2000— 2005, la un num„r de aproximativ 450 de persoane Ón activitate, au fost Ónregistrate 18 cazuri de deces, 4 cazuri de como˛ie cerebral„ soldate cu deces, 10 cazuri de cancer, dou„ cazuri ce necesitau transplant de rinichi, 4 cazuri de diabet pe sistem nervos, 5 cazuri de infarct, dou„ cazuri de leucemie, 4 cazuri de discopatii lombare cu interven˛ii chirurgicale, un caz de invaliditate temporar„ cauzat„ de turbulen˛e Ón timpul zborului, 19 cazuri de Ómboln„viri grave ∫i peste 30 de persoane obligate la un control periodic din 3 Ón 3 luni. Num„rul persoanelor care reu∫esc s„ ajung„ la pensie este diminuat, iar speran˛a de via˛„ dup„ pensionare este sc„zut„, media fiind Óntre 56—58 de ani. La aceste cazuri tragice se mai adaug„ ∫i cele 35 de persoane decedate Ón urma unor accidente sau catastrofe aeriene: 9 persoane decedate Ón anul 1989, 9 Ón anul 1991, 11 Ón anul 1995 ∫i 6 Ón anul 1996.
Programul variat de curse de zi ∫i de noapte genereaz„ consecin˛e nu doar de ordin biologic ∫i medical, ci are implica˛ii ∫i asupra vie˛ii sociale ∫i de familie a persoanei Ón cauz„.
Factorul uman este determinant Ón asigurarea siguran˛ei zborului. Personalul aeronautic civil navigant se deosebe∫te esen˛ial de celelalte categorii de angaja˛i. Ei lucreaz„ Óntr-un spa˛iu tridimensional, Óntr-o continu„ criz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007
de timp ∫i Óntr-o ambian˛„ sever„, incompatibil„ cu Óns„∫i via˛a. Studiul efectuat de organisme interna˛ionale de profil referitor la radia˛iile pe timpul zborului a concluzionat c„ nivelul radia˛iilor cre∫te odat„ cu altitudinea, nivelul acestora dubl‚ndu-se la fiecare 1.500 metri altitudine. Œn aceste condi˛ii, efectul zborurilor frecvente la altitudini de 11.000—12.000 metri este devastator pentru s„n„tatea unui angajat.
Uzura prematur„ ridicat„ a personalului navigant ca urmare a desf„∫ur„rii activit„˛ii de zbor se transpune Ón modific„ri ale structurii ∫i func˛iilor organismului, cu efect asupra vitezei de reac˛ie umane Ón condi˛ii de lips„ de oxigen ∫i presiuni sc„zute, factor care reduce Ón mod semnificativ durata de via˛„. De aceea, consider„m c„ Ón centrul aten˛iei trebuie s„ stea Óntotdeauna siguran˛a zborului ∫i a pasagerilor, factorul uman fiind determinant Ón acest sens.
Œn prezent, avia˛ia civil„ se afl„ Óntr-un proces de reorganizare, conform cerin˛elor economiei de pia˛„. Aceste transform„ri trebuie s„ se reflecte ∫i Ón domeniul resurselor umane, presupun‚nd adoptarea unui plan de perspectiv„ ∫i a unei politici de personal pe termen lung care s„ ˛in„ cont de specificul profesiei ∫i de implica˛iile activit„˛ii de zbor asupra organismului uman.
Vechea Lege nr. 3/1977 era mult mai realist„ Ón ceea ce prive∫te condi˛iile de pensionare, oferind posibilitatea pension„rii dup„ o activitate de 25 de ani de zbor ∫i la v‚rsta de 50 de ani, iar Legea nr. 89/2004 a f„cut posibil ca sistemul de pensionare prin pensie de serviciu aplicat unor categorii de personal din economia na˛ional„ s„ fie folosit ∫i pentru personalul aeronautic civil navigant, dar pentru o perioad„ limitat„ de 3 luni.
Legea nr. 19/2000 nu ˛ine cont de aspectele specifice profesiei ∫i nici de aportul individual la fondul de pensii, cu toate c„ personalul aeronautic civil navigant este Óncadrat la condi˛ii speciale ∫i condi˛ii deosebite de munc„. Legea nr. 399/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian al Rom‚niei prevede c„ drepturile ∫i obliga˛iile personalului aeronautic civil se stabilesc prin reglement„ri specifice. P‚n„ Ón prezent nu s-a adoptat niciun act normativ, exist‚nd un vid legislativ Ón acest sens.
Exist„ Óns„ la Senat, Ón procedura dezbaterilor parlamentare, propunerea legislativ„ Pl 999/2006 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din Avia˛ia Civil„ din Rom‚nia, fa˛„ de care doresc s„ exprim sprijinul meu ∫i s„ Óndemn la urgentarea adopt„rii acestei legi, proiectul de act normativ fiind expresia justificat„ a dolean˛elor reprezentan˛ilor acestei categorii profesionale, sus˛inute de studii medicale ∫i de specialitate privind consecin˛ele activit„˛ii de zbor asupra organismului uman.
Œn cadrul acestui proiect se define∫te categoria personalului aeronautic civil navigant: personalul care constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile — pilo˛i, navigatori, mecanici ∫i/sau ingineri de bord ∫i operatori radionavigan˛i; Ónso˛itorii de bord; para∫uti∫tii; inginerii de recep˛ie ∫i control aeronave; inginer de recep˛ie ∫i control mijloace PNA—TC; personalul de inspec˛ie Ón zbor.
Œn prezent, la pensionarea acestei categorii nu se mai ˛ine cont nici de specificul profesiei exercitate, una dintre cele mai solicitante pentru organismul uman, ∫i nici de aportul individual la fondul de pensii. Preciz„m faptul c„ personalul aeronautic civil navigant contribuie la fondul de
pensii la nivel maxim de contribu˛ie, la care se adaug„ ∫i o contribu˛ie suplimentar„. Efectul acestor contribu˛ii nu se reflect„ Ón mod just ∫i asupra cuantumului acesteia.
Œn acest context, proiectul de act normativ propune condi˛ii de pensionare adecvate efortului depus. La art. 44 se prevede pentru pilo˛i, Ónso˛itori de bord, para∫uti∫ti ∫i personalul de inspec˛ie de zbor v‚rsta de pensionare de minimum 50 de ani ∫i cu vechimea Ón munc„ de cel pu˛in 20 de ani, iar pentru navigatori, ingineri ∫i/sau mecanici de bord navigan˛i, operatori radionavigan˛i, ingineri de recep˛ie ∫i control aeronave ∫i ingineri de recep˛ie ∫i control mijloace PNA-TC v‚rsta de pensionare de minimum 52 de ani ∫i cu vechimea Ón munc„ de cel pu˛in 25 de ani. Pensia de serviciu propus„ de proiectul de lege este de 85% din media veniturilor brute realizate pe ultimele trei luni de activitate.
Efortul bugetar necesar punerii Ón aplicare a proiectului de lege este nesemnificativ, Ón condi˛iile Ón care Ón prezent num„rul de pensionari Ón via˛„ din categoria cuprins„ Ón lege este de aproximativ 270, num„rul mediu de personal navigant ce se pensioneaz„ anual este Ón jurul a 30 de persoane, iar rata anual„ a mortalit„˛ii este Ón medie de 45 de persoane. Œn prezent, pensia medie este de 795 lei, iar conform noii legi ar ajunge la 2.125 lei. Ar rezulta un efort bugetar de 4.149.600 lei Ón primul an de aplicare a legii, 3.990.000 lei Ón anul doi, 3.830.400 lei Ón anul trei, 3.670.800 lei Ón anul patru, 3.511.200 lei Ón anul cinci, 3.351.600 lei Ón anul ∫ase, 2.872.800 lei Ón anul ∫apte ∫i Ón urm„torii. Mai ad„ug„m faptul c„ o cre∫tere a num„rului de pensionari Ón urm„torii 25—30 de ani nu este posibil„, deoarece angaj„rile se fac numai din r‚ndul tinerilor cu v‚rsta Óntre 20 ∫i 26 de ani.
Surprinz„tor este punctul de vedere al Guvernului care nu sus˛ine propunerea legislativ„, specific‚ndu-se c„ îacordarea unor beneficii ar conduce la crearea unei discrimin„ri Óntre diferitele categorii profesionale“!
A crea un cadru legislativ care s„ contribuie la protejarea s„n„t„˛ii ∫i vie˛ii aviatorilor, precum ∫i la cre∫terea siguran˛ei zborului este Ón opinia Guvernului o atitudine discriminatorie. De asemenea, celelalte observa˛ii cuprinse Ón punctul de vedere al Guvernului nu pot constitui motive de respingere a proiectului de lege, deoarece acestea sunt minore ∫i sunt rezolvabile prin mici modific„ri ale celor c‚teva articole.
Important„ este men˛iunea din avizul Consiliului Legislativ conform c„reia stabilirea unui statut aplicabil unei categorii profesionale cum este cea a personalului aeronautic civil navigant profesionist ˛ine de competen˛a exclusiv„ a autorit„˛ilor na˛ionale ∫i nu implic„ conota˛ii comunitare, fapt din care rezult„ c„ soarta aviatorilor no∫tri depinde numai de deciziile Parlamentului ∫i Guvernului.
Un alt aspect pe care doresc s„ Ól supun aten˛iei, care nu este prev„zut Ón propunerea legislativ„, el fiind obiectul unor acte normative speciale, este cel referitor la timpul de serviciu pentru zbor. Œn prezent, prin ordinul nr. 1.941/2005 al ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, timpul maxim de serviciu pentru zbor Óntr-o perioad„ de 24 de ore consecutive este de 13 ∫i 14 ore, iar Ón anumite condi˛ii ajung‚nd ∫i la 18 ∫i 20 de ore, ceea ce dep„∫e∫te cu mult prevederile Codului muncii. Ace∫ti timpi de munc„ excesivi constituie Ónc„ un argument Ón plus care confirm„ necesitatea adopt„rii prevederilor proiectului de lege, pe l‚ng„ condi˛iile deosebite ∫i speciale de munc„ ∫i impactul negativ al acestora asupra organismului personalului navigant.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007
Este evident„ imensa responsabilitate ce revine celor care lucreaz„ Óntr-o aeronav„ ∫i trebuie s„ con∫tientiz„m faptul c„, Ón timpul unei deplas„ri cu avionul, via˛a pasagerilor se afl„ Ón m‚inile acestor profesioni∫ti.
De men˛ionat este faptul c„ din ce Ón ce mai pu˛ini tineri doresc s„ devin„ pilo˛i profesioni∫ti, deoarece, a∫a dup„ cum unul dintre ace∫tia a spus, înu merit„ s„ faci aceast„ meserie at‚t timp c‚t condi˛iile de munc„ sunt dure, tr„ie∫ti pu˛in, iar drepturile sunt ca ∫i inexistente Ón compara˛ie cu efortul depus.“
Consider c„ Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ dea dovad„ de realism ∫i receptivitate fa˛„ de problemele specifice acestui domeniu de activitate. Œn acest sens, fac un apel c„tre toate partidele politice s„ sus˛in„ adoptarea acestei propuneri legislative, mai ales c„ adoptarea acestui statut este impus„ de Legea nr. 399/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian al Rom‚niei.
*
Declara˛ie politic„: îRestric˛ionarea accesului rom‚nilor pe pia˛a muncii din Uniunea European„ — o decizie Ón contradic˛ie cu principiile fundamentale ale U.E.“
Extinderea Uniunii Europene aduce avantaje pentru toate statele membre. Beneficiile nu vizeaz„ doar consolidarea democra˛iei, a stabilit„˛ii ∫i a securit„˛ii Ón Europa, ci includ ∫i aspecte pozitive legate de starea economiei europene.
Œn timp ce unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene anun˛„ m„suri de interdic˛ie a accesului pe pia˛a muncii pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, altele Ó∫i deschid por˛ile Ón speran˛a unui impact pozitiv asupra propriilor economii. Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia ∫i Finlanda inten˛ioneaz„ s„ deschid„ pia˛a muncii.
Italia nu a ajuns Ónc„ la o decizie final„. Totu∫i, se pare c„ se prefer„ o strategie aprobat„ ∫i de cele 25 de state membre ale U.E. ™eful Guvernului italian admite c„ trateaz„ problema cu interes, pentru c„ rom‚nii reprezint„ la momentul acesta cea mai mare comunitate de str„ini din Italia, oficial 11% din totalul celor 3 milioane de imigran˛i. Spania a transmis semnale clare c„ nu va renun˛a la barierele Ón calea imigra˛iei cel pu˛in doi ani. Guvernul din Suedia analizeaz„ introducerea unei politici a u∫ilor deschise pentru muncitorii Rom‚niei ∫i Bulgariei. Suedia nu asociaz„ valul de migra˛ie cu o criz„ economic„.
Extinderea Uniunii a avut un efect pozitiv, de∫i marginal asupra pie˛ei de munc„ din Suedia. Olanda ar putea introduce m„suri de limitare a migra˛iei din noile state care au aderat. ™i Belgia are planuri de limitare a fluxului imigra˛ionist. Muncitorii ar urma sa fie admi∫i treptat Ón zonele unde exista criz„ de for˛„ de munc„. Decizia urmeaz„ s„ fie discutat„ Ón cele dou„ mari regiuni ale ˛„rii ∫i apoi prezentat„ Guvernului. Danemarca a anun˛at un regim tranzitoriu pentru muncitorii din Rom‚nia ∫i Bulgaria, acela∫i care a fost aplicat ∫i Ón cazul ˛„rilor care au aderat Ón 2004. Astfel, rom‚nii pot fi angaja˛i Ón Danemarca, dar vor fi pl„ti˛i conform salariilor ∫i conven˛iilor colective Ón vigoare Ón regat, pentru a se preveni dumpingul social. Restric˛iile vor fi anulate dup„ trei ani. Austria ∫i Germania ar putea s„ introduc„ m„suri de Óngr„dire a imigra˛iei. Ungaria se g‚nde∫te s„ impun„ anumite limite pe pia˛a muncii. Marea Britanie, de∫i era adepta liberei circula˛ii a muncitorilor din ˛„rile est-europene, a decis s„ restric˛ioneze accesul muncitorilor din Rom‚nia ∫i Bulgaria pentru o perioad„,
urm‚nd ca dup„ un an de la implementare aceast„ decizie s„ fie reanalizat„.
Aceea∫i schimbare de politic„ o are ∫i Irlanda. Fran˛a Ó∫i deschide ∫i ea par˛ial pia˛a muncii pentru cet„˛enii din Rom‚nia ∫i Bulgaria. Va fi o deschidere progresiv„ a pie˛ei muncii, stabilit„ Ón urma discu˛iilor cu parteneri sociali.
Oficialii Comisiei Europene sus˛in totu∫i c„ temerile legate de o migra˛ie masiv„ a for˛ei de munc„ din Bulgaria ∫i Rom‚nia dup„ aderarea acestora la U.E. Ón ianuarie sunt nefondate, deoarece analizele arat„ c„ influxul de muncitori din ultimii ani a fost Óncet ∫i moderat. Legile Uniunii Europene permit perioade de tranzi˛ie de p‚n„ la 7 ani. Din mai 2006, cet„˛enii din cele 8 state foste comuniste care au aderat la Uniunea European„ pot practica f„r„ constr‚ngeri 61 de meserii, Ón 7 sectoare ale economiei — construc˛ii, hoteluri ∫i restaurante, agricultur„, industrie metalurgic„, comer˛ sau imobiliare. Acelea∫i m„suri sunt decise ∫i pentru cet„˛enii rom‚ni ∫i bulgari.
Libera circula˛ie a m„rfurilor, capitalurilor, serviciilor ∫i persoanelor sunt principii fundamentale ale Uniunii Europene. Libera circula˛ie a persoanelor este Ón str‚ns„ leg„tur„ cu promovarea progresului economic ∫i social, cu atingerea unui nivel de dezvoltare sustenabil ∫i durabil. Este un concept f„r„ de care nu putem Ón˛elege no˛iunea de cet„˛ean european. Principiul liberei circula˛ii a persoanelor este str‚ns legat de asigurarea coeziunii economice.
Potrivit normelor europene, fiecare cet„˛ean are dreptul de a munci ∫i tr„i Ón alt stat membru, f„r„ discriminare pe baz„ de na˛ionalitate. Pe pia˛a muncii, libertatea de circula˛ie exist„ Ónc„ de la Ónceputurile Comunit„˛ii Europene. Œn art. 35 al Tratatului Comunit„˛ii Europene sunt stipulate dreptul de a c„uta un loc de munc„ Óntr-un alt stat membru, dreptul de a munci Ón alt stat membru, dreptul la reziden˛„, dreptul de a r„m‚ne pe teritoriul unui alt stat membru ∫i dreptul la tratament egal Ón ceea ce prive∫te angajarea ∫i condi˛iile de munc„.
Œn contextul limit„rii accesului pe pia˛a muncii europene pentru cet„˛enii rom‚ni de c„tre unele state membre ∫i constat‚nd c„ aceste Óngr„diri vin Ón contradic˛ie cu principiile de func˛ionare a Uniunii Europene, Partidul Conservator face un apel la reprezentan˛ii guvernelor na˛ionale ∫i la oficialii din institu˛iile la nivel comunitar s„ analizeze cu mai mult„ responsabilitate ∫i f„r„ discrimin„ri aceast„ problem„ deosebit de important„.
Odat„ cu aderarea Ón Uniunea European„, cet„˛enii rom‚ni au devenit cet„˛eni europeni, bucur‚ndu-se de toate drepturile ce deriv„ din aceasta.
*
Declara˛ie politic„: îApel la solidaritate!“
Programul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse face obiectul unei propuneri legislative ini˛iate de c„tre reprezentan˛ii Partidului Conservator. Acest proiect de lege, care instituie o tax„ de solidaritate social„ de 1% din profitul anual net al fiec„rui operator economic a c„rui cifr„ de afaceri este mai mare de 100.000 de euro, a fost Ón dezbaterea Comisiei economice din Senat. Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i Consiliul Economic ∫i Social dar, din p„cate, a primit un aviz negativ din partea Guvernului. Cu toate acestea, Ón cadrul comisiei sesizate Ón fond votul a fost unul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007
favorabil, a∫a cum sper„m c„ se va Ónt‚mpla ∫i Ón plenul Senatului ∫i, ulterior, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.
Aceast„ tax„ se va aplica pe o perioad„ de 3 ani, iar sumele acumulate se constituie ca surs„ a bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i ar urma s„ fie folosite pentru cre∫terea pensiilor care sunt Ón cuantum mai mic dec‚t salariul minim pe economie.
Prin ini˛ierea acestui demers legislativ, Partidul Conservator dore∫te s„ sprijine pensionarii cu venituri reduse. Aceast„ categorie se afl„ la limita supravie˛uirii, dup„ o via˛„ de munc„ pensionarii fiind Ón situa˛ia de a tr„i de la o zi la alta tot mai greu.
Comunitatea economic„ nu poate r„m‚ne indiferent„ la problemele acestei categorii sociale defavorizate. Œn acest context, mul˛umim tuturor oamenilor de afaceri care sunt de acord ∫i ne sus˛in Ón promovarea acestei propuneri legislative. A∫a cum arat„ ∫i titlul, programul prev„zut Ón textul lui este menit a stimula solidaritatea social„, a consolida rela˛ia Óntre categoria oamenilor boga˛i ∫i a celor s„raci.
Suntem convin∫i c„ putem miza pe aportul dumneavoastr„ Ón lansarea unor dezbateri publice, Ón scopul de a determina institu˛iile statului, fie c„ este vorba de Legislativ sau de Executiv, s„ pun„ Ón aplicare aceast„ lege.
Œn numele pensionarilor rom‚ni, v„ mul˛umim.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.