Stenogramă plen

2. adoptarea unei legi care s„ consfin˛easc„ Ónfiin˛area unui fond na˛ional pentru resurse umane, care s„ stimuleze activitatea Ón ∫i pentru sectorul public, Ón mod special administra˛ia public„, a celor mai buni speciali∫ti Ón proiecte cu finan˛are extern„;

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Permite˛i-mi s„ v„ urez un an nou cu bucurie ∫i cu Ómpliniri! S„n„tatea, Ónainte de toate!

îRom‚nia, sat f„r„ c‚ini?! — Markó Béla, referendumul privind f nutul Secuiesc ∫i Sólyom László“.

La o interpelare adresat„ primului-ministru, referitoare la fidelitatea fa˛„ de ˛ar„ a vicepremierului Markó Béla, f„cut„ la 23 octombrie 2006, profit‚ndu-se de faptul c„ Parlamentul a dezb„tut Legea bugetului, mi s-a r„spuns Ón scris, Ón loc de r„spuns scris ∫i oral, dup„ cum cerusem, abia la 20 decembrie.

Astfel am aflat c„ domnul Markó Béla, potrivit art. 30 din Constitu˛ia Rom‚niei, are dreptul s„ fie duplicitar, adic„ s„ aib„ dou„ patrii, altfel spus, dou„ mame, adic„ s„ ocupe func˛ia de vicepremier al Rom‚niei, dar s„ fac„ politica Ungariei.

Cuv‚ntarea d‚nsului de Anul Nou 2007, la postul de televiziune îDuna TV“, referendumul privind autonomia f nutului Secuiesc, c‚t ∫i vizita din aceste zile a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 pre∫edintelui Ungariei, Sólyom László, la Bucure∫ti ∫i T‚rgu-Mure∫ m-au determinat s„ fac prezenta declara˛ie politic„. Sunt subiecte str‚ns legate Óntre ele.

Numai o cras„ rea-voin˛„ Ól fac pe premierul C„lin Anton Popescu-T„riceanu s„ nu observe f„˛„rnicia vicepremierului Markó Béla care, Ón mesajul s„u de Anul Nou 2007, f„cut la postul de televiziune îDuna TV“, prin modul Ón care s-a adresat, îDrag„ Ardeal, drag„ Ungarie!“, acesta s-a pozi˛ionat drept conduc„tor de popor, a uitat c„ Ardealul face parte integrant„ din Rom‚nia, c„ Ón Ardeal majoritatea zdrobitoare a popula˛iei sunt rom‚nii, iar prin faptul c„ nu le-a adresat niciun cuv‚nt acestora a vrut s„ lase impresia, adic„ s„ sugereze, c„ Ardealul este unguresc.

Dac„ nu a∫ fi din acela∫i jude˛ cu el, dac„ nu l-a∫ cunoa∫te a∫ spune c„ domnul Markó Béla îa uitat“ c„ tr„ie∫te Ón Rom‚nia. A∫a Óns„ ∫tiu c„ aceast„ îamnezie“ a fost inten˛ionat„.

Am s„ citez c‚teva fragmente din acest mesaj, fiindc„ textul integral am s„-l anexez prezentei declara˛ii politice: îPeste pu˛in timp vom fi iar„∫i Ómpreun„. S-a terminat cu separarea aceasta secular„, s-a sf‚r∫it o nedreptate istoric„, vor fi ∫terse grani˛ele dintre noi.“

Este c‚t se poate de clar c„ se refer„ la Tratatul de la Trianon, a c„rui nostalgie a reprezentat politica de c„p„t‚i a tuturor guvernelor maghiare de dup„ 1920, ∫i la bucuria c„, Ón viziunea sa, dup„ 86 de ani urm„rile acestuia vor disp„rea. îLa Trianon, destr„marea noastr„ a fost o decizie a omului, dup„ cum tot una omeneasc„ este ∫i aceea Ón urma c„reia vom fi din nou Ómpreun„“.

Relevant„ este declara˛ia pe care o face, Ón continuare, privind politica îpa∫ilor m„run˛i“ pe care a dus-o ∫i o va duce Ón continuare U.D.M.R.-ul: îAt‚ta doar c„ dac„ Ónainta∫ii no∫tri nu au putut s„-∫i spun„ cuv‚ntul Ón cele Ónt‚mplate dup„ Primul R„zboi Mondial, nou„ ne-a revenit Ón schimb Óndatorirea s„ influen˛„m mersul istoriei. Noi nu puteam s„ decidem, s„ gr„bim o asemenea clip„ sau s„ o Ómpiedec„m. Nu a fost u∫or s„ spunem cum anume este corect, pentru c„, nu-i a∫a, ∫tiam c„ tot nu suntem egali, nu suntem Ónc„ independen˛i ∫i c„, dup„ intrarea Ón Uniunea European„, va trebui s„ ne continu„m lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis a∫a: cel mai important lucru este s„ fim to˛i Ómpreun„ Ón Europa comun„, s„ fie Ómpreun„ maghiarul cu maghiarul.“ ...î™i a∫a ceva este posibil pentru c„ noi, maghiarii din Rom‚nia, am ∫tiut Óntotdeauna ce vrem, am avut Óntotdeauna putere Ón noi, am fost disciplina˛i, am avut spirit de sacrificiu, Ónc‚t s„ ne Ón„bu∫im Ón fa∫„ unele porniri, am avut capacitatea s„ ne unim Ón interesul unui ˛el comun. Datorit„ nou„ a fost stabilitate Ón ˛ara aceasta, ceea ce f„r„ sprijinul nostru, f„r„ consecven˛a noastr„ aceasta nu s-ar fi Ónt‚mplat.“

Totodat„, îscumpul“ nostru vicepremier Óncearc„ s„ induc„ ideea c„ odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„ dispare apartenen˛a la na˛iunea rom‚n„, ceea ce, e drept, Ól deranjeaz„ foarte tare, declar‚nd: îŒncep‚nd de acum, suntem cet„˛eni europeni.“

Œn finalul mesajului, el se adreseaz„ direct numai maghiarilor: îDumnezeu s„-l ocroteasc„ pe fiecare ungur, Dumnezeu s„-l ocroteasc„ pe tot europeanul!“

C‚t prive∫te referendumul, acesta reprezint„ o Ónc„lcare flagrant„ a Constitu˛iei, a legisla˛iei rom‚ne∫ti, o nou„ incitare la separatism teritorial pe criteriu etnic ∫i o surs„ de Ónveninare politicianist„ a rela˛iilor interetnice.

El a fost declan∫at Ón unele localit„˛i Ónc„ din luna decembrie ∫i nu trebuia s„ aib„ loc, adic„, juridic exprim‚nd, actul nu trebuia s„ se consume dac„ guvernan˛ii nu tratau cu superficialitate preten˛iile U.D.M.R.-ului.

Locuitorii maghiari din cele trei jude˛e — Harghita, Covasna ∫i par˛ial Mure∫ — au fost min˛i˛i, spun‚ndu-li-se c„ astfel vor sc„pa de s„r„cie, jude˛ele lor fiind prea s„race ca s„ se poat„ autofinan˛a. Œn acest fel se urm„re∫te, de fapt, subordonarea fa˛„ de Ungaria.

Rezultatele lui, aceast„ adeziune masiv„ a popula˛iei maghiare la autonomia teritorial„ va fi folosit„ Ón rela˛iile viitoare cu diverse foruri europene, la un moment care se va considera potrivit.

Rom‚nia este un stat Ón care, potrivit art. 3 din Constitu˛ie, nimeni nu are dreptul s„ atenteze la dislocarea ei. Nimeni nu are dreptul s„ pun„ sub semnul Óntreb„rii integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

R„spunderea pentru acest referendum, c‚t ∫i pentru eventualele urm„ri, revine pre∫edintelui Traian B„sescu, c‚t ∫i premierului C„lin Anton Popescu-T„riceanu.

C‚t prive∫te vizita pre∫edintelui Ungariei la Bucure∫ti, domnul Sólyom László, la Bucure∫ti ∫i T‚rgu-Mure∫, exact Ón aceste zile, aceasta a fost aleas„ cu bun„ ∫tiin˛„, profit‚ndu-se de p„guboasa ∫i liber acceptata miopie politic„ de care dau dovad„ mai-marii no∫tri, care nu vor s„ vad„ ∫i trec sub t„cere, printr-un gest de tic„loas„ complicitate, focul concentrat Óndreptat asupra Rom‚niei de o serie de persoane din Ungaria ∫i de la noi, dornice de autonomii teritoriale pe criterii etnice.

Œn aceast„ idee, trebuie amintit„ vizita de acum c‚teva luni a doamnei Szilli Katalin, pre∫edintele Parlamentului ungar — ce a c„utat d‚nsa Ón Harghita ∫i Covasna? —, a diver∫i membri din conducerea FIDESZ, a istoricului maghiar din Ungaria Raffai Ernö, coautor al filmului îTrianon“, Ón care Horthy Miklós este glorificat, c‚t ∫i a numeroase c„r˛i Ón care se ocup„ de istoria Ardealului ale avocatei austriece Eva Maria Barki, cea declarat„ c‚ndva îpersona non grata“, ∫i at‚tea, ∫i at‚tea persoane, dup„ cum ∫i loialitatea liderilor maghiari cu buletine de identitate rom‚ne∫ti fa˛„ de ˛ara care le-a dat identitatea este mai mult dec‚t discutabil„.

Œncercarea de amestec Ón treburile interne ale Rom‚niei privind politica dus„ fa˛„ de minorit„˛i, f„cut„ de pre∫edintele Ungariei, ˛ara Ón care minorit„˛ile nu sunt reprezentate Ón Parlament, se poate aprecia drept un amestec obraznic Ón treburile interne ale unui stat suveran ∫i independent, care Óncalc„ toate uzan˛ele diplomatice, ∫i se explic„ prin faptul c„ to˛i guvernan˛ii pe care i-am avut ∫i Ói avem dup„ decembrie 1989 au fost ∫i sunt obedien˛i Ungariei!

Dup„ mesajul de Anul Nou de la îDuna TV“ demiterea vicepremierului Markó Béla era obligatorie. Dar cine s„ o fac„, dac„ Rom‚nia este un sat/stat f„r„ c‚ini?!

V„ mul˛umesc.

Cuv‚ntul de Anul Nou al pre∫edintelui U.D.M.R., Markó Béla

Drag„ Ardeal,

Drag„ Ungarie,

Peste pu˛in timp vom fi iar„∫i Ómpreun„. S-a terminat cu separarea aceast„ secular„, s-a sf‚r∫it o nedreptate istoric„, vor fi ∫terse grani˛ele trasate Óntre noi. Mult a∫teptata modificare a grani˛elor va fi real„: grani˛ele politice ale Europei se vor schimba.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Natura nu recunoa∫te asemenea hotare, nu se modific„ p„m‚ntul, nici z„pada, nici culoarea cerului, ci doar omul num„r„ minutele, orele grani˛elor dintre ˛„ri. La Trianon, destr„marea noastr„ a fost o decizie a omului ∫i tot una omeneasc„ a fost ∫i aceea Ón urma c„reia vom fi din nou Ómpreun„.

At‚ta doar c„ dac„ Ónainta∫ii no∫tri nu au putut s„-∫i spun„ cuv‚ntul Ón cele ce s-au Ónt‚mplat dup„ Primul R„zboi Mondial, nou„ ne-a revenit Ón schimb Óndatorirea s„ influen˛„m mersul istoriei.

Noi puteam s„ hot„r‚m, s„ gr„bim o asemenea clip„ sau s„ o Ómpiedic„m. N-a fost u∫or s„ spunem cum anume este corect, pentru c„, nu-i a∫a, ∫tiam c„ Ónc„ tot nu suntem egali, nu suntem Ónc„ independen˛i ∫i c„ ∫i dup„ intrarea Ón Uniunea European„ va trebui s„ ne continu„m lupta pentru drepturile noastre. Dar am zis a∫a: cel mai important lucru este s„ fim to˛i Ómpreun„ Ón Europa comun„, s„ fie Ómpreun„ maghiarul cu maghiarul.

Am vrut s„ se termine odat„ ∫i odat„ cu acele vorbe sc‚rboase, adic„ îmaghiar de dincolo de garni˛„“. Noi nu am vrut s„ r„m‚nem îmaghiari de dincolo de garni˛„“, noi am vrut s„ scutur„m de pe noi eticheta asta ur‚t„ ∫i stupid„, noi am vrut s„ fim pur ∫i simplu doar maghiari.

Or, a∫a va fi ∫i Ón cur‚nd. Numai de s-ar putea Ónt‚mpla tot a∫a, c‚t mai repede posibil, ∫i cu maghiarii din Voivodina, Croa˛ia, din Ucraina Subcarpatic„.

Este un obicei ca la desp„r˛irea de un an s„ promi˛i c„ de m‚ine se va schimba totul. Dup„ aceea, Óns„, promisiunea r„m‚ne promisiune. De data aceasta Óns„, de m‚ine totul se va schimba Óntr-adev„r. ™i a∫a ceva este posibil pentru c„ noi, maghiarii din Rom‚nia, am ∫tiut Óntotdeauna ce vrem, am avut Óntotdeauna putere Ón noi, am fost disciplina˛i, am avut spirit de sacrificiu, Ónc‚t s„ ne Ón„bu∫im Ón fa∫„ unele porniri, am avut capacitatea s„ ne unim Ón interesul unui ˛el comun. Datorit„ nou„ a fost stabilitate Ón ˛ara aceasta, ceea ce f„r„ lucrarea noastr„, f„r„ consecven˛a noastr„ aceasta nu s-ar fi Ónt‚mplat.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Derizeriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea mafiei lemnului din partea Regiei Na˛ionale a P„durilor ∫i a Direc˛iei Silvice Harghita am constatat-o at‚t la sf‚r∫itul anului 2003, c‚t ∫i la Ónceputul anului 2004, c‚nd s-au f„cut eforturi deosebite pentru mu∫amalizarea infrac˛iunilor promovate de c„tre domnul director Ion Micu, Ómpreun„ cu domni∫oara Laczkó Terézia.

Sus˛in„torii lor din cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, la Ónceputul anului 2004, nu au mai putut men˛ine Ón func˛ii de conducere pe demolatorii p„durilor harghitene, fiind nevoi˛i s„ impun„ destituirea din func˛ie a acestora ∫i numirea Ón fruntea Direc˛iei Silvice a domnului C„t„lin Mutic„.

Am sperat c„ noua conducere va stopa fenomenul infrac˛ional, Óns„ sunt nevoit s„ constat c„, Ón ace∫ti trei ani de c‚nd inginerul silvic de la ocolul silvic de la Topli˛a este Ón fruntea Direc˛iei Silvice Harghita, ∫i el sus˛ine exploat„rile ilegale Ón p„durile jude˛ului, av‚nd o contribu˛ie deosebit„ Ón distrugerea fondului forestier na˛ional de stat ∫i privat.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ punerea Ón valoare, exploatarea ∫i valorificarea Ón mod fraudulos a unei cantit„˛i de 10.000 de metri cubi material lemnos din p„∫unea Ómp„durit„ din zona Astalos, teren apar˛in‚nd comunei Vo∫lobeni, Suseni, de c„tre domnul Zerkula Ladislau, Ón calitate de inspector de paz„ la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, cu complicitatea p„durarului Marius, de la Ocolul Silvic de Stat Miercurea-Ciuc.

La sesizarea acestei ilegalit„˛i, Ón care era men˛ionat„ implicarea inspectorului de paz„ Zerkula Ladislau, s-a cerut s„ fie delegat„ o alt„ persoan„ pentru efectuarea verific„rilor. Œn ciuda acestei solicit„ri de bun-sim˛, domnul director Mutic„ C„t„lin a trimis persoana Ón cauz„, adic„ pe autorul infrac˛iunii, pentru verificarea furtului.

O alt„ ilegalitate prin care domnul C„t„lin Mutic„ a prejudiciat institu˛ia pe care o conduce a avut loc la Centrul de produc˛ie din Gheorgheni, din subordinea Direc˛iei Silvice Mircurea-Ciuc, Sec˛ia îAbator carne“, unde s-a constatat un prejudiciu, o lips„ Ón valoare de 4 miliarde de lei vechi. Acest prejudiciu se datoreaz„ directorului Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc, care a dat dispozi˛ii prin bile˛ele, prin care s-au eliberat salam sau alte produse de carne a c„ror valoare nu a fost achitat„ nici p‚n„ la data prezent„. Beneficiarii acestor bile˛ele erau Ón special cei care controlau furturile de mas„ lemnoas„ din jude˛ul Harghita.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„d c„ moda bile˛elelor a atins ∫i jude˛ul Harghita. E bine! P‚n„ m‚ine-poim‚ine, toat„ ˛ara!

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îReferendumul pentru autonomia f nutului Secuiesc s-a organizat cu complicitatea statului rom‚n!“

Avertismentele lansate anul trecut de Partidul Conservator, care a aten˛ionat, Ón repetate r‚nduri, c„ minoritatea maghiar„ pune la cale organizarea unor referendumuri Ón scopul declar„rii autonomiei f nutului Secuiesc, s-au adeverit Ón cele din urm„. Declara˛iile de enclavizare a f nutului Secuiesc, demersurile neconstitu˛ionale, antina˛ionale ∫i antistatale, care trebuiau s„ dea de g‚ndit Óntregii clase politice, s-au materializat Ón ultima duminic„, odat„ cu organizarea de referendumuri Ón mai multe localit„˛i din jude˛ele Mure∫, Covasna ∫i Harghita.

Doresc s„ v„ reamintesc declara˛ia liderului U.D.M.R., Ón cadrul Adun„rii secuilor de la Luti˛a, care spunea c„ îNici Bucure∫tiul, nici Budapesta, nici Bruxelles-ul nu vor oferi secuilor o via˛„ mai bun„, numai maghiarii din Transilvania pot Ónf„ptui acest lucru, prin autonomie“.

Dup„ cum am mai avertizat, principalul artizan al acestor instig„ri la nerespectarea legilor ∫i Constitu˛iei Rom‚niei este Ónsu∫i pre∫edintele U.D.M.R., Markó Béla, care, ignor‚ndu-∫i func˛ia de ministru de stat Ón Guvernul Rom‚niei, a îbinecuv‚ntat“ autonomia administrativ„ ∫i cultural„ a secuimii.

Partidul Conservator a atras aten˛ia asupra acestor grave derapaje de la lege Ón toamna trecut„, odat„ cu depunerea mo˛iunii simple cu tema îAutonomia teritorial„ solicitat„ de vicepremierul Markó Béla, liderul U.D.M.R., sfideaz„ Constitu˛ia Rom‚niei“, unde am solicitat demiterea acestuia, care, Óns„, nu s-a mai dezb„tut, cu concursul r„zg‚ndirii de ultim moment a unor parlamentari P.S.D. Noi am cerut atunci s„ nu permitem nim„nui s„ agreseze interesul na˛ional, s„ atenteze la suveranitatea ∫i integritatea teritorial„ sau s„ sugereze federalizarea ∫i o nou„ concep˛ie administrativ„, contrar„ legilor Ón vigoare.

De∫i Guvernul ∫i Administra˛ia Preziden˛ial„ au fost sesizate fa˛„ de Óncerc„rile extrem de periculoase ale minorit„˛ii maghiare de a proclama autonomia f nutului Secuiesc, precum ∫i de comportamentul ∫i ie∫irile anticonstitu˛ionale ale domnului Markó Béla, niciun rom‚n nu a constatat niciun fel de atitudine din partea celor abilita˛i s„ intervin„, at‚t politic, c‚t ∫i guvernamental. Acum Óns„, c‚nd situa˛ia a sc„pat de sub control, a∫a cum de altfel Partidul Conservator a anticipat, mai to˛i liderii politici, Ón frunte cu Boc, pre∫edintele B„sescu ∫i Mircea Geoan„, ˛ip„ ca din gur„ de ∫arpe c„ se Óncalc„ Constitu˛ia. Halal s„ le fie!

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Corneliu... Scuza˛i-m„! Corneliu Ciontu a depus Ón scris declara˛ia. Domnul Cornel ™tirbe˛.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Bun„ ziua!

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Am s„ m„ adresez, Ón declara˛ia mea politic„, domnului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Bogdan Olteanu.

Domnule pre∫edinte Bogdan Olteanu,

Am fost unul dintre cei mai vehemen˛i critici ai fostului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase. Am apreciat c„, Ón multe situa˛ii, Domnia Sa a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 avut un comportament care sfida legea ∫i regulamentul, afi∫‚nd chiar un anumit dispre˛ fa˛„ de colegii s„i, simpli deputa˛i. Sper s„ nu am motive s„ regret aceast„ atitudine.

Dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, sunte˛i succesorul ales Ón aceast„ important„ demnitate public„. Sunt convins c„ nu dori˛i s„ repeta˛i gre∫elile predecesorului, din mai multe motive, unul fiind acela de a nu-i Ómp„rt„∫i soarta. De aceea, v„ atrag aten˛ia c„ ave˛i obliga˛ia s„ respecta˛i Óntocmai prevederile Constitu˛iei ∫i ale Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, l„s‚nd la o parte orgoliile ∫i pasiunile politice. Concret, m„ refer la solicitarea celor 24 de deputa˛i care s-au constituit Ón Grupul parlamentar al deputa˛ilor independen˛i.

Conform regulamentului, art. 19 alin (1) ∫i (2), numai dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, Ón aceast„ calitate, ave˛i competen˛a s„ interveni˛i Ón constituirea grupului, nu Biroul permanent ∫i nu plenul Camerei Deputa˛ilor.

De aceea, este surprinz„tor ∫i complet neavenit r„spunsul primit de deputa˛i din partea secretarului general al Camerei Deputa˛ilor, care, pe un ton autoritar, nepotrivit, ne trimite s„ ne afiliem la un grup al independen˛ilor care nu exist„. Pare a fi un fel de pedeaps„ aplicat„ deputa˛ilor de Ónaltul func˛ionar al Camerei Deputa˛ilor. Nu este normal!

Dup„ cum cunoa∫te˛i, actualmente, deputa˛ii independen˛i Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón baza excep˛iei prev„zute de art. 13 alin. (1) din regulament ∫i nu sunt constitui˛i Óntr-un grup parlamentar. Ei sunt Ón num„r de 33 de deputa˛i. Ei trebuie s„-∫i Óndeplineasc„ mandatul Óncredin˛at Ón condi˛ii egale, f„r„ discriminare, comparativ cu fiecare alt deputat Ón parte. Ei nu sunt deputa˛i de rangul 2 ∫i nu exist„ prevedere constitu˛ional„, legal„ sau regulamentar„ care s„-i pedepseasc„ pentru statutul lor.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc frumos, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îRom‚nia, ˛ara birurilor!“.

Rom‚nia devine ˛ara birurilor, a taxelor m„rite la nesf‚r∫it, a comportamentului bizantin din partea celor afla˛i la putere. Cet„˛eanul nu conteaz„. El b‚ntuie, debusolat ∫i s„rac, dup„ ce a dat votul puterii galbene — P.N.L. ∫i puterii portocalii — P.D.

De la 1 ianuarie 2007 au intrat Ón vigoare noile prevederi ale Codului fiscal — al treilea Cod fiscal Ón ultimii 2 ani —, legate de taxe ∫i impozite. Cotele sunt mult mai mari ∫i privesc deopotriv„ persoanele fizice, c‚t ∫i cele juridice. Vor fi majorate impozitele pentru locuin˛e ∫i terenuri cu mult peste cele din 2006. Popula˛ia va mai pl„ti aceea∫i rat„ de impozit de 0,1% din valoarea impozabil„ a cl„dirii, indiferent de rangul localit„˛ii. Mai mult, companiile vor fi obligate s„-∫i reevalueze cl„dirile din 3 Ón 3 ani, Ón caz contrar vor pl„ti o cot„ de impozit Óntre 5—10% din valoarea de inventar. Nu sunt omise nici tranzac˛iile imobiliare, care vor fi impozitate prin cote de 1% sau 3% asupra valorii.

Codul fiscal P.N.L.-P.D. prevede pentru 2007 major„ri semnificative de impozit pentru ma∫ini, acesta fiind dublat fa˛„ de 2006. Taxa de prim„ Ónmatriculare, taxa lui Vl„descu ∫i a Sulfinei Barbu, pentru ma∫inile second-hand atinge valoarea de 5.000—7.000 de euro, pe motiv de protec˛ie a pie˛ei interne de automobile, c‚t ∫i Ómpotriva pericolului pe care Ól reprezint„ intrarea Ón ˛ar„ a ma∫inilor vechi. Mai mult, Sulfina Barbu, îmama taxei de prim„ Ónmatriculare“, acuz„ Parlamentul, Ón special deputa˛ii din opozi˛ie, c„ au dus valoarea taxei la un nivel îmai mult dec‚t dublu“ fa˛„ de ce se stabilise ini˛ial, dar tot Domnia Sa afirm„ c„ îÓn esen˛„, impozitul este legal“. Doamna ministru Sulfina Barbu consider„ aceast„ tax„ un stimulent pentru ca oamenii s„-∫i cumpere ma∫ini mai bune. Din p„cate, taxa de prim„ Ónmatriculare vizeaz„ preponderent regimul concuren˛ial, protej‚nd firmele P.N.L.-i∫tilor ∫i P.D.-i∫tilor. Œns„ taxa de prim„ Ónmatriculare se aplic„ ∫i ma∫inilor noi, importate, ca tax„ de import, ce reprezint„ 1% din valoarea ma∫inii. Ne Óntreb„m, suntem Ón Uniunea European„?

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Andrian Mihei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ie politic„: îFidelitatea fa˛„ de ˛ar„ este sacr„“, art. 54, Constitu˛ia Rom‚niei.

Stima˛i colegi,

Stima˛i concet„˛eni,

Dincolo de func˛ii, de venituri, de averi, de interese, dincolo de orice altceva, noi to˛i suntem cet„˛eni ai Rom‚niei. Ast„zi suntem aici, factori de decizie Ón ceea ce prive∫te destinele sale, m‚ine putem fi tot aici sau nu. Dar, Ón orice moment, noi ∫i familiile, copiii no∫tri, suntem ∫i vom fi Ón continuare cet„˛eni ai Rom‚niei. Nu se poate s„ ne fie indiferent c„ legile siguran˛ei na˛ionale sunt subiect de disput„ ∫i sunt tergiversate ∫i am‚nate, ca ∫i c‚nd ar viza vreun aspect minor. Trebuie s„ ne mobiliz„m ∫i s„ g„sim forma Ón care aceste legi s„ fie votate, iar ele, prin con˛inutul lor, s„ serveasc„ interesului public, nu unor orgolii sau interese partinice.

Pornind de la libertatea de exprimare ∫i p‚n„ la protejarea securit„˛ii na˛ionale ∫i a informa˛iilor clasificate, toate aceste aspecte trebuie reglementate ∫i legiferate.

Œn Principiile de la Johannesburg privind siguran˛a na˛ional„, libertatea de exprimare ∫i accesul la informa˛ie, adoptate la 1 octombrie 1995 de c„tre un grup de exper˛i Ón drept interna˛ional, siguran˛„ na˛ional„ ∫i drepturile omului, este prev„zut Ón cadrul principiului 1 c„: îNu se pot impune restric˛ii ale libert„˛ii de exprimare sau de informare pe motive de siguran˛„ na˛ional„ dec‚t dac„ guvernul poate demonstra c„ restric˛ia este codificat„ prin lege ∫i necesar„ Óntr-o societate democratic„, pentru ap„rarea intereselor legitime referitoare la siguran˛a na˛ional„.“, precum ∫i c„ îOrice restr‚ngere a libert„˛ii de exprimare sau a informa˛iei trebuie s„ fie codificat„ prin lege.“, iar îLegea trebuie s„ fie accesibil„, s„ nu con˛in„ ambiguit„˛i, s„ fie redactat„ pe un domeniu clar delimitat ∫i cu precizie, astfel Ónc‚t s„ ofere persoanelor posibilitatea de a prevedea dac„ o anumit„ ac˛iune a lor este ilegal„.“ Totodat„, principiile respective prev„d c„ îLegea trebuie s„ prevad„ mijloace de protec˛ie eficiente Ómpotriva abuzurilor.“

Œn primul r‚nd, reiese din aceste principii c„ nu po˛i impune restric˛ii nici chiar Ón libertatea de exprimare f„r„ a avea o lege clar„ ∫i lipsit„ de ambiguit„˛i.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

M„ adresez ast„zi cu o scrisoare deschis„ domnului pre∫edinte al Academiei Rom‚ne, Ionel Haiduc. Domnule pre∫edinte,

Problema existen˛ei sau nonexisten˛ei unor minorit„˛i etnice Ón Rom‚nia este o chestiune sensibil„, de maxim„ importan˛„, a c„rei reglementare trebuie f„cut„, Ón opinia noastr„, cu ajutorul Academiei Rom‚ne. Numai principalul for ∫tiin˛ific al ˛„rii, printr-un studiu ∫tiin˛ific temeinic, poate stabili ce grupuri etnice convie˛uiesc al„turi de rom‚ni, care este ponderea lor ∫i care ar trebui s„ fie regimul juridic ∫i cadrul legal de desf„∫urare a activit„˛ii asocia˛iilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor etnice.

Actuala stare de lucruri, ira˛ional„, sc„pat„ oric„rui control, pune sub semnul Óntreb„rii existen˛a statului na˛ional unitar rom‚n, degener‚nd Ón ini˛iative periculoase

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 ∫i anacronice, precum recentul referendum pentru autonomia a∫a-zisei fi„ri a Secuilor.

Av‚nd Ón vedere c„ recens„m‚ntul popula˛iei permite cet„˛enilor s„ se declare apar˛in„tori oric„rei etnii, f„r„ niciun suport real, Ón func˛ie de momentul Ón care se afl„, de ipostaza, de starea de spirit Ón care respondentul este surprins de c„tre recenzorii de teren, precum ∫i Ón func˛ie de interesele unor partide de a-∫i asigura majoritatea parlamentar„ cu sprijinul reprezentan˛ilor minorit„˛ilor, credem c„ ve˛i fi de acord cu punctul nostru de vedere, conform c„ruia problema minorit„˛ilor etnice din Rom‚nia trebuie reevaluat„ ∫i rezolvat„ pe baze ∫tiin˛ifice, ∫i nu dup„ conjuncturi politicianiste, politico-economice ori prin demersuri administrative, cu o mare doz„ de subiectivism ∫i cu rezultate aleatorii.

Este cunoscut faptul c„ la recens„m‚nt unii se declar„ de o anumit„ etnie ∫i din teribilism ori din ne∫tiin˛„, amintindu-∫i c„ str„buni de-ai lor era porecli˛i îturcu’“, îbulgaru’“, ît„taru’“, îalbanezu’“, îitalianu’“! Al˛ii au ajuns s„-∫i declare apartenen˛a la o anume minoritate pentru a-∫i p„stra locul de munc„, pentru a c„p„ta un loc de munc„, pentru avantaje materiale, pentru protec˛ie Ón diverse situa˛ii, mai ales cei din Ardeal. Pentru c„ la ad„postul principiului abuziv al discrimin„rii pozitive, Ón foarte multe situa˛ii, cet„˛enii apar˛in‚nd unor grupuri etnice minoritare sunt favoriza˛i Ón fa˛a cet„˛enilor apar˛in‚nd majorit„˛ii.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Bun„ diminea˛a!

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Vreau s„ fac ast„zi o îPledoarie pentru oameni, nu pentru aleg„tori“

Œn calitate de reprezentant al noii genera˛ii de oameni politici, am avut ne∫ansa de a vedea lumea Ómp„r˛it„ Ón aleg„tori, infractori ∫i persoane care fac legi pentru infractori, Ón lichele ∫i aleg„tori.

Catalog„rile apar˛in unor politicieni pentru care oamenii despre care mi-a vorbit bunica mea, oamenii pe care s„-i respec˛i, s„-i iube∫ti ∫i s„-i aju˛i, par a nu mai exista.

A spune despre oamenii de afaceri c„ sunt ni∫te infractori este o grosol„nie f„r„ margini. Este o ru∫ine dac„, pentru a face credibil„ afirma˛ia, dai un singur exemplu, ∫i acela neconcludent, av‚nd Ón vedere c„ nici o instan˛„ nu s-a pronun˛at Ón privin˛a vreunei fapte de infrac˛ionalitate a celor men˛iona˛i.

A nu folosi sintagma îunii oameni de afaceri“, Ón locul aceleia de îoameni de afaceri“, echivaleaz„ cu acuzarea Ón bloc a acestei categorii de persoane.

Dup„ birocra˛ia la care sunt supu∫i, dup„ instabilitatea legislativ„ oferit„ de statul rom‚n acestora, nu mai r„m„sese dec‚t b„taia de joc din partea ∫efului statului la adresa celor care produc plusvaloare Ón Rom‚nia.

Œn alt context, la finele anului trecut am avut lipsa de inspira˛ie de a m„ adresa Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor cu o rug„minte, aceea de a analiza situa˛ia oamenilor care locuiesc Ón ora∫ul Uricani din Valea Jiului, oameni care, Ón lipsa racord„rii locuin˛elor la sistemul de gaze, nu se pot Ónc„lzi peste iarn„ Ón propriile apartamente.

Am primit un r„spuns dezarmant, din care rezulta c„ nu este treaba Ministerului Administra˛iei ce se Ónt‚mpl„ Ón administra˛ia din Rom‚nia.

Am c„utat s„ v„d unde este gre∫eala. M-am adresat ∫i Ministerului Economiei, de∫i de acolo aveam informa˛ia c„ aceast„ institu˛ie nu mai are c„ile legale de a interveni Ón cazul prezentat. Dar, dac„ onor M.A.I. m-a trimis c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, mi-am spus: de ce s„ nu o Óncerc ∫i pe asta? R„spunsul a fost cel intuit. Nici Ministerul Economiei nu poate face nimic pentru oamenii din Uricani, peste 10.000 de suflete de copii, b„tr‚ni ∫i adul˛i.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Alocu˛iunea mea are numele: îO aventur„ politicianist„“.

Avem numai o lun„ ∫i ceva de c‚nd am intrat Ón Uniunea European„, Ón lumea celor civiliza˛i, ∫i la Bucure∫ti deja a Ónceput mascarada. Toat„ aceast„ isterie verbal„, pe care au declan∫at-o politicienii ∫i mai toarn„ gaz pe foc unii ziari∫ti la diverse posturi de televiziune ∫i Ón pres„, nu avantajeaz„ Ón niciun fel statul rom‚n, ci, dimpotriv„, Ói aduce grave prejudicii pe plan interna˛ional. Nu mi-a pl„cut ∫i nu-mi va pl„cea vreodat„ proverbul: îd„ m‚na ∫i cu dracul, numai s„ treci puntea!“. Cam a∫a mi se arat„ mie pozi˛ia P.N.L. Ón rela˛ia cu P.S.D.

Cunoa∫tem cu to˛ii c„ Alian˛a D.A. a c‚∫tigat alegerile Ón configura˛ia sa politic„ actual„, dar stabilindu-se din start ni∫te lucruri. Dac„ mare dragoste nu are cum s„ fie, loialitatea e absolut necesar„ pentru a duce la Óndeplinire promisiunile f„cute din bel∫ug electoratului.

Consider c„ niciun actor politic, at‚t din P.D., c‚t ∫i din P.N.L., nu are de c‚∫tigat îlaurii Ónving„torului“ Ón acest conflict, care ia forme tot mai exagerate, Ónveder‚nd Ónc„ o dat„ Ón fa˛a opiniei publice c„ rom‚nii se zbat Óntre civiliza˛ie ∫i un balcanism de cea mai ordinar„ spe˛„. ™i c‚nd ne g‚ndim c„ poporul rom‚n a a∫teptat cu sufletul la gur„ o via˛„ mai bun„, o siguran˛„ a zilei de m‚ine, o rena∫tere ca na˛iune! Dac„ poporul rom‚n nu-∫i punea n„dejdea ∫i Óncrederea Ón Alian˛a D.A., apoi, neÓndoielnic, aceast„ alian˛„ nu se afla ast„zi la putere.

Privind acest teatru de mahala d‚mbovi˛ean„, f„r„ voie Ómi zic: dar unde au fost l„sate idealurile na˛ionale? Œn ce guri de ∫arpe, Ón ce grote tenebroase? Care sunt priorit„˛ile na˛iunii rom‚ne acum, c‚nd Uniunea European„ i-a dat un um„r de reazem?! Vai, c‚t de contemporan este Eminescu, publicistul din trecut, pe l‚ng„ noi, Ónc„ tr„itori Ón prezent. S„-l ascult„m: îR„ul

esen˛ial, care amenin˛„ vitalitatea poporului rom‚n, este demagogia. Votul Ón ˛ar„ ∫i Ón Parlament nu mai este dec‚t manipulul unor ambi˛ii personale, al unor apetituri pe c‚t de nes„˛ioase, pe at‚t de vrednice de condamnat. Gre∫alele Ón politic„ sunt crime, c„ci Ón urma lor sufer„ milioane de oameni nevinova˛i, se Ómpiedic„ dezvoltarea unei ˛„ri Óntregi ∫i se Ómpiedic„ pentru zeci de ani Ónainte viitorul ei.“ Cred c„ nu este vreun om de spirit Ón aceast„ sal„, stima˛i colegi, care s„ nu-∫i dea seama de actualitatea cuvintelor marelui nostru clasic.

S„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i...

Gata, eu cam Ónchei... V„ rog frumos, mai r„bda˛i-m„ un pic, cineva mi-a oferit minutele lui. Am impresia c„ e domnul Mircia Giurgiu. A∫a este? Bine...

Dar s„ recapitul„m! Spun din nou. Fostul pre∫edinte, domnul Ion Iliescu a s„v‚r∫it un act de tr„dare na˛ional„, l„s‚nd Basarabia pe m‚na ru∫ilor. Fostul pre∫edinte, domnul Emil Constantinescu, la r‚ndu-i, a s„v‚r∫it un act de tr„dare a interesului na˛ional, l„s‚nd Bucovina pe m‚na ucrainenilor. Asemenea fapte grave Ómpotriva na˛iunii se pl„tesc la fel de grav. Dar, iat„, bine mersi, cei doi pre∫edin˛i de p‚n„ la domnul pre∫edinte Traian B„sescu mai figureaz„ Ónc„ Ón politica rom‚neasc„, sfid„tori p‚n„ la arogan˛„. Ba, ∫i mai mult, Ó∫i dau cu p„rerea Ón mass-media, de parc„ nu ei sunt acei care au comis aceste sacrilegii Ómpotriva neamului rom‚nesc, ∫i rom‚nii, buni la inim„ ∫i cu bun-sim˛, n-au declan∫at vreo campanie de suspendare a lor, pentru c„ se g‚ndesc Ón primul r‚nd la familiile lor ∫i la stabilitatea ˛„rii.

Dac„ ar fi dup„ mine, dac„ a∫ fi eu pre∫edintele acestei ˛„ri, le-a∫ deschide o anchet„ cu investig„ri serioase, pentru abominabilele fapte ce le-au s„v‚r∫it Ómpotriva statului rom‚n.

## ™i s„ fie clar, dispun de ceva documente!

Dar s„ analiz„m, stima˛i colegi, la fel, Ómpreun„, ce a comis actualul pre∫edinte Traian B„sescu at‚t de strig„tor la cer, Ónc‚t s„ merite suspendarea. Cic„ i se aduc 30 sau 31 capete de acuzare, Ónaintate de P.S.D. ∫i P.R.M. Acest document cu acuza˛iile Ónc„ nu ne-a parvenit nici la Camera Deputa˛ilor ∫i nici la Senat. S-ar putea spune c„ noi nu ∫tim Ónc„ despre ce este vorba. Dar la TV, cam pe la toate posturile, se profileaz„ c‚te ceva din

a∫a-zisul document de suspendare. C„ domnul B„sescu ar fi scos ni∫te dosare de la naftalin„ despre marii corup˛i din Rom‚nia, c„ ar fi ar„tat na˛iunii o scrisoare pierdut„, à la Caragiale (cazul Elena Udrea), c„ a mai ciocnit un pahar de vin cu domnul George Becali, pentru victoria Stelei, de∫i el, mi se pare, este rapidist. C„ a mai avut ni∫te teribilisme adolescentine dintr-o copil„rie uitat„... Astea sunt chestiunile, ca s„ nu spun fleacurile, la momentul actual, de bine ce am intrat Ón Uniunea European„.

V„ rog s„ Óncheia˛i, doamn„ deputat.

Œnchei imediat.

Œn toat„ aceast„ poveste, s„ m„ crede˛i, c„ nu prea glumesc cu via˛a, un singur lucru nu Ón˛eleg: nu-i Ón˛eleg pe politicienii no∫tri care nu-∫i dau seama de agenturile str„ine, Óndeosebi serviciile secrete ruse∫ti, care activeaz„ Ón Rom‚nia ca la ele acas„. Ba chiar cump„r„ pe bani grei ∫i prin intermediari organe de pres„ ∫i oameni politici.

Care sunt aceste organe de pres„ ∫i ace∫ti oameni politici eu ∫tiu, Óns„ nu voiesc s„ dau nume, s„ nu m„ t‚rasc„ prin procese interminabile, c‚nd avem lucruri mai serioase de f„cut.

Toate la vremea lor.

A∫adar, care este lucrul cel mai greu de Ónghi˛it pentru cump„r„torii str„ini ∫i v‚ndu˛ii autohtoni? Iat„-l care este: domnul Traian B„sescu este primul pre∫edinte al Rom‚niei care a pronun˛at Ónt‚ia oar„ Ón istoria chinuit„ a acestei ˛„ri: unificarea, readucerea Basarabiei la familia european„.

Œn Óncheiere, stima˛i colegi, cred c„ aceasta este cauza principal„ a conflictului, pe care autorii textului de suspendare a pre∫edintelui Óncearc„ s„ o acopere cu diverse motive de Ónc„lcare a Constitu˛iei, motive care nu trag la c‚ntar. Indiferent de condi˛ia noastr„ uman„, de faptul c„ to˛i ne afl„m sub vremi, s„ nu uit„m c„ exist„ un Dumnezeu asupra noastr„, care lumineaz„ con∫tiin˛a colectiv„. S„ admitem c„ Ón Parlamentul Rom‚niei ar trece acest proiect de lege cu referendumul. Dar, v„ spun clar ca bun„ ziua, acest proiect de lege cu referendumul la poporul rom‚n nu va trece, pentru c„ minciuna are picioare scurte. Or, poporul rom‚n, cre∫tin prin excelen˛„, are dreptate, o mare dreptate. S„ fie clar„ treaba aceasta pentru to˛i!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Œn˛eleg c„ domnul deputat Mircia Giurgiu o lun„ de zile nu mai vorbe∫te la declara˛ii politice!

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnic„i.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îRom‚nia face pa∫i de elefant Ón salonul de por˛elanuri al Europei“.

N-a fost de ajuns ce-am f„cut Ón primele s„pt„m‚ni dup„ aderare, cu tot felul de taxe mai mult sau mai pu˛in europene sau legale. A trebuit s„ mai vin„ ∫i ministrul justi˛iei s„ adauge o nou„ ∫i nepieritoare pagin„ care s„ ilustreze contribu˛ia rom‚neasc„ la ceea ce europenii numesc îspa˛iul comun de libertate ∫i justi˛ie“. Poate s„ fie la ei, c„ la noi, conform procedurilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2006, procurorii D.I.I.C.O.T. din Ministerul Public au primit puteri excep˛ionale, f„r„ precedent, Ón ceea ce ar trebui s„ fie un stat de drept. Doamna ministru Macovei a Ónaintat Guvernului un text Ón care se g„sesc consemnate, negru pe alb, prevederi care-i fac pe procurori complet independen˛i mandatului judec„toresc, devenit obiect inutil ∫i derizoriu, din moment ce ace∫tia pot dispune s„ îli se comunice, Ón original sau copie, orice date, informa˛ii, Ónscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile ∫i alte asemenea. Se poate efectua punerea sub supraveghere, interceptarea sau Ónregistrarea comunica˛iilor, accesul la sistemele de supraveghere“ doar din simpla voin˛„ a procurorului, f„r„ men˛ionarea obligativit„˛ii mandatului judec„toresc.

Deja au ajuns la Bruxelles reclama˛ii f„cute de organiza˛ii rom‚ne∫ti care v„d Ón aceast„ ordonan˛„ un atac direct ∫i f„r„ precedent la drepturile fundamentale ale omului ∫i la statul de drept. Problema nu este dac„ sistemele informatice sau cele bancare trebuie sau nu accesate atunci c‚nd este vorba despre cercet„ri Ón probleme legate de terorism sau crim„ organizat„. Problema este cum doamna ministru Macovei a putut semna pentru trimiterea spre dezbatere Ón cadrul Guvernului a unui text care scoate din joc, cel pu˛in pentru aceste paragrafe incriminate, o putere fundamental„ a statului, cea a justi˛iei, reprezentat„ de judec„tor.

A doua problem„, la fel de serioas„ ∫i care ridic„ alte semne grave de Óntrebare, este motiva˛ia care a stat la baza ini˛iativei. De ce a folosit din nou procedeul ordonan˛ei de urgen˛„, at‚ta timp c‚t, Ón campania electoral„, tocmai abuzul de asemenea ordonan˛e a constituit una dintre acuza˛iile serioase Ómpotriva P.S.D.? Œn acea campanie electoral„, guvernarea P.S.D. era acuzat„ c„ evit„ punerea Ón dezbatere public„ a problemelor respective, tocmai pentru a ascunde sumbre interese. Acum de ce nu mai este valabil„ aceea∫i teorie?

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îPolitica tr„d„rii“.

Cu pu˛in timp Ón urm„, popula˛ia a fost informat„ cu emfaz„ c„ Partidul Democrat intr„ singur Ón Europa, f„r„ liberali, iar reac˛ia acestora din urm„ a fost una normal„. Fiecare partid are drept de decizie. Votul pozitiv acordat de noi, liberalii, propunerii de modificare a Legii referendumului a fost calificat drept tr„dare ∫i r„zbunare, de∫i s-a subliniat c„ actul normativ respectiv va intra Ón vigoare abia Ón mandatul urm„tor. Brusc, democra˛ii ∫i-au amintit c„ fac parte dintr-o alian˛„ ∫i c„ au ni∫te parteneri.

Este adev„rat c„ protocolul Alian˛ei D.A. nu prevede obligativitatea unor liste comune la alegerile pentru Parlamentul European, ∫i este la fel de adev„rat c„ P.N.L. ∫i P.D. fac parte din familii politice diferite. Œn contextul actual Óns„, hot„r‚rea de a participa pe liste proprii are un alt Ón˛eles, arhicunoscut, ∫i de aceea nu-l voi mai comenta aici.

Nu vreau s„ aduc justific„ri deciziei P.N.L. de a vota acea controversat„ modificare ∫i nici s„ comentez decizia P.D. de a-∫i constitui liste proprii pentru apropiatele alegeri. Vreau s„ fac doar o scurt„ trecere Ón revist„ a unor evenimente recente.

Œn noiembrie 2006 am asistat cu to˛ii la eforturile sus˛inute ale unor fo∫ti colegi liberali, actuali liberaldemocra˛i, de a îreforma“ Partidul Na˛ional Liberal, sus˛in‚nd ca sunt p„str„torii ∫i ap„r„torii adev„ratelor principii ale liberalismului rom‚nesc. Neprimind r„spunsul a∫teptat, s-au erijat Ón cavaleri ai drept„˛ii ∫i au pornit lupta pentru salvarea partidului, f„r„ s„ mai a∫tepte un congres care putea sau nu s„ le legitimeze demersul, f„r„ s„ aduc„ alte argumente Ón afar„ de ni∫te acuza˛ii repetate p‚n„ la epuizare. A∫a cum sunt sigur ca s-a observat din apari˛iile lor publice de p‚n„ acum, orice Óntrebare este un prilej de a ocoli r„spunsul p‚n„ se ajunge din nou la atacuri Ómpotriva lui C„lin PopescuT„riceanu.

P‚n„ acum, pre∫edintele Traian B„sescu s-a mul˛umit s„-l critice doar pe primul-ministru, nimeni altul dec‚t partenerul s„u de campanie, cu care a Ómp„r˛it un electorat numeros. Despre grupul men˛ionat mai sus, care s-a transformat Óntr-un fan-club, numai de bine! Am avut criza bile˛elelor ∫i a notific„rilor pe adrese trimise c„tre mini∫tri. Era Óns„ o lupt„ Óntre doi oameni politici.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Alecsandru ™tiuc„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i v„ asigur c„ nu voi prezenta un eseu politic, ci o declara˛ie politic„ cu titlul: îStimula˛i con˛inutul, nu doar forma, domnule ministru!“

™coala rom‚neasc„ a demonstrat faptul c„ beneficiaz„ de un izvor inepuizabil de talente, de tineri inteligen˛i ∫i valoro∫i care ob˛in rezultate excelente la olimpiadele na˛ionale ∫i interna˛ionale. Acest lucru a fost posibil datorit„ inteligen˛ei native, muncii constante, seriozit„˛ii ∫i d„ruirii de care au dat dovad„ tinerii, dar ∫i datorit„ valorii incontestabile a activit„˛ii desf„∫urate de profesori cu experien˛„ ∫i cu voca˛ie didactic„.

Pentru ob˛inerea unor rezultate meritorii, precum premii la olimpiade na˛ionale ∫i interna˛ionale, este nevoie de combinarea simultan„ a celor doi factori. C„ se pune Óns„ problema recunoa∫terii activit„˛ii desf„∫urate de cadrele didactice ∫i r„spl„tirea efortului lor, prin acordarea unor recompense precum grada˛iile de merit, atunci sistemul de valori practicat opereaz„ cu unele criterii de ordin formal, Ón detrimentul celor de con˛inut, care vizeaz„ calitatea.

Vor beneficia de aceste recompense, pe bun„ dreptate, cadre didactice care s-au remarcat prin numeroase activit„˛i, precum cele cultural-artistice, diverse serb„ri ∫i festivit„˛i extra∫colare, activit„˛i extracurriculare, organizate ∫i desf„∫urate cu elevii.

Œn urma aplic„rii actualei metodologii, cadrele didactice care probeaz„ valoare prin rezultate la examene, concursuri se reg„sesc Ón partea a doua a clasamentelor. Preg„tirea unui elev pentru olimpiad„ implic„ eforturi deosebite, pentru c„ exigen˛ele sunt maxime, iar informarea la zi Ón domeniu Ónseamn„ munc„, studiu ∫i cercetare, ∫i astfel nu mai r„m‚ne timp pentru celelalte activit„˛i.

A∫a se explic„ faptul c„ a crescut interesul Ón ∫coli pentru organizarea unor spectacole ∫colare. Nu-i nimic r„u Ón asta, uneori Óns„ se abdic„ de la minimele cerin˛e de ordin estetic ∫i cultural. Metodologia actual„ schimb„ accentele de pe con˛inut pe form„, ceea ce este Óngrijor„tor ∫i neproductiv pentru Ónv„˛„m‚nt. Asigur‚nd cadrelor didactice cu rezultate excep˛ionale grada˛ia de

merit, dincolo de textul metodologiei, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ar dep„∫i o situa˛ie jenant„, generat„ de o viziune formal„, transferat„ Óntr-o metodologie cu iz de îC‚ntarea Rom‚niei“.

## **Doamna Daniela Popa:**

## Mul˛umesc, domnule deputat.

Au depus Ón scris declara˛iile politice, urm„torii deputa˛i: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., Ion Stan, Manuela Mitrea, Emil Radu Moldovan, Mihaela Rusu, Monalisa G„leteanu, Ion C„lin, Constantin Amarie, Claudiu Pop, Eugen Bejinariu, Filona∫ Chi∫, R„zvan Bobeanu, Ioan Stan, Vasile Filip Soporan, Vasile Mocanu, Viorel Pupez„, Aurel Vl„doiu, Gabriela Nedelcu, Gheorghe Chiper, Mihai Apostolache, Ioan Munteanu, Marian S„niu˛„, Vasile Emilian Cutean, Lucian C„t„lin Matei; din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu; din partea Grupului parlamentar al P.D.: Valentin Iliescu, Petre Str„chinaru, Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Iulian Gabriel BÓrsan, Traian Iga∫, Marius Rogin ∫i Constantinescu Anca; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Paul Magheru; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa, Petru C„lian, Bogdan Liviu Ciuc„, Ioan fiundrea, Cornelia Ardelean, ∫i deputa˛i f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnii deputa˛i Corneliu Ciontu ∫i Raluca Turcan.

Cu aceasta, Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice de ast„zi.

V„ mul˛umim.

Stima˛i colegi,

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ a necesitat eforturi uria∫e at‚t din partea poporului rom‚n, c‚t ∫i din cea a guvernan˛ilor, pu∫i Ón fa˛a unor probleme extrem de dificile, Óntre care ∫i armonizarea legisla˛iei noastre cu cea a U.E. Am spus guvernelor, pentru c„ procesul preader„rii a fost unul Óndelungat, iar drumul, la Ónceputul s„u, a fost f„cut cu pa∫i mici ∫i timizi, ca spre orice destina˛ie nou„, necunoscut„.

Au fost ∫i gre∫eli. Chiar unele ilare, ˛in‚nd de traducere, dar ∫i gre∫eli mai grave, ce ˛in de fondul proceselor pre- ∫i postaderare, gre∫eli de fond, f„cute din ne∫tiin˛„, din entuziasm, indiferen˛„ ori servilism...

Din nefericire, ele, gre∫elile, aflate p‚n„ acum doar Óntre coper˛ile dosarelor stufoase ale acquis-ului comunitar, au Ónceput s„ ias„ la iveal„, inacceptabil amplificate de birocra˛i care nu v„d mai departe de marginea propriului lor birou.

Un astfel de exemplu este ∫i adev„rata nebunie na˛ional„, instituit„ printr-un ordin, la 8 ianuarie a.c., de A.N.S.V.S.A., prin care li se cerea tuturor oierilor ca, Ón termen de 10 zile, s„ se Ónregistreze, contra cost, desigur, pentru a mai putea comercializa lapte ∫i br‚nz„. ™i ce ar mai trebui s„ fac„ ace∫tia? S„ se asocieze ∫i s„ fac„ unit„˛i proprii de procesare autorizate sau s„ Ó∫i Ónregistreze, tot contra cost, desigur, br‚nza, urda ∫i burduful ca produse tradi˛ionale, caz Ón care, obligatoriu, ar trebui s„ aib„ ∫i calitate oficial„ de comerciant, societate sau cel pu˛in persoan„ fizic„ autorizat„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 ™i asta nu e tot!

Transhuman˛a este ilegal„ pentru c„ Óncalc„ regulile de bun„stare animal„! V„ citez din îJurnalul na˛ional“: îCiobanii care se vor aventura s„ mai duc„ oile de la munte la ∫es ∫i invers risc„ acum amenzi cuprinse Óntre 1.000 ∫i 3.000 de RON. Noile norme introduse de Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) s-au adaptat cerin˛elor europene ∫i au interzis transhuman˛a, l„s‚nd f„r„ obiectul muncii sute de ciobani“. îTranshuman˛a este ilegal„ pentru c„ Óncalc„ regulile de bun„stare animal„ ∫i de transport“, a declarat pre∫edintele A.N.S.V.S.A., Marian Avram.

Din p„cate, de la o vreme-ncoace, rom‚nii sunt obliga˛i s„ asiste la un joc periculos pus Ón scen„ de c„tre reprezentan˛ii Partidului Social Democrat. Documentul elaborat de c„tre îspeciali∫tii“ P.S.D. se bazeaz„ pe vorbe, iar faptele lipsesc cu des„v‚r∫ire.

Social-democra˛ii domnului Iliescu au uitat mineriadele, evenimentele de la T‚rgu-Mure∫? Acelea erau situa˛ii de criz„! Oare intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, cre∫terea economic„ ∫i investi˛iile str„ine reprezint„ o criz„, domnule Geoan„?!

Este Óngrijor„tor modul Ón care pre∫edintele P.S.D. Ón˛elege politica ∫i jocul politic. Demersul Domniei Sale sau, mai precis, linia trasat„ de c„tre Ion Iliescu, nu are nimic Ón comun cu democra˛ia ∫i atributele democra˛iei. Este o modalitate disperat„ de a atrage aten˛ia asupra unui partid uitat de c„tre electorat. Este o dovad„ de incon∫tien˛„ s„ afirmi c„ alegerile pentru Parlamentul European nu prezint„ interes Ón acest moment. Suntem convin∫i, domnule Geoan„, c„ nu prezint„ interes pentru simplul fapt c„ nu ave˛i cu ce s„ v„ prezenta˛i Ón fa˛a aleg„torilor.

Jonglarea cu declara˛ii provocatoare cu privire la eventualitatea sus˛inerii unui guvern minoritar reprezint„ un joc periculos. V„ reamintim c„ at‚t P.D., c‚t ∫i P.N.L. sunt hot„r‚te s„ men˛in„ parteneriatul din cadrul Alian˛ei D.A., parteneriat care a contribuit la c‚∫tigarea alegerilor. Dac„ a∫tepta˛i ca P.D. s„ se transforme Óntr-un adversar al P.N.L., a∫tepta˛i degeaba, domnilor! P.S.D. nu va ajunge la guvernare prin jocuri de culise, care nu fac dec‚t s„ tr„deze a∫tept„rile aleg„torilor rom‚ni.

Apreciem apelul premierului T„riceanu privind am‚narea suspend„rii pre∫edintelui p‚n„ dup„ alegerile pentru Parlamentul European, dar nu Ón˛elegem afirma˛ia conform c„reia îpre∫edintele trebuie s„ se ab˛in„ de la a mai ataca institu˛iile statului sau de a influen˛a justi˛ia“. Dac„ ar fi vorba despre atac la institu˛ia justi˛iei sau influen˛are a justi˛iei suntem convin∫i c„ exemplele ar fi fost descoperite de c„tre faimo∫ii juri∫ti ai P.S.D., teleghida˛i de c„tre Iorgovan ∫i îNemuritorul“ Iliescu.

Cum documentul P.S.D. abund„ Ón vorbe, iar faptele lipsesc cu des„v‚r∫ire, nu putem dec‚t s„ remarc„m c„ P.S.D. a atins limita penibilului politic.

îPolitica rom‚neasc„, privit„ cu ochi de european“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Precum deja cunoa∫te˛i, via˛a politic„ rom‚neasc„ nu duce lips„ de fr„m‚nt„ri ∫i cutremure, multe fiind artificiale ∫i hiperbolizate for˛at doar de dragul unei publicit„˛i politice ieftine. Œn ultimul timp am avut ocazia s„ m„ Ónt‚lnesc cu diverse persoane din ˛„ri vechi membre ale Uniunii Europene, unele cu reale preocup„ri politice, altele simpli cet„˛eni, neimplica˛i ∫i neroda˛i Ón culisele politicului, cu at‚t mai pu˛in cunosc„tori ai specificului local rom‚nesc. To˛i au fost deci, cu sau f„r„ voia lor, martori ai evenimentelor politice rezultate din criza celor doi muncitori re˛inu˛i de autorit„˛ile militare americane Ón Irak.

Privite prin ochii cet„˛eanului european, placid, realist ∫i lipsit de patima politic„ d‚mbovi˛ean„, faptele se v„d altfel dec‚t privite de la ferestrele Palatului Victoria. Evenimentele sunt logice ∫i urm„rile sunt pe m„sur„: doi muncitori rom‚ni, cu un grad de incon∫tien˛„ ce frizeaz„ absurdul, s-au apucat, din pur„ plictiseal„, s„ filmeze interiorul unei baze militare americane. ™i nu orice fel de baz„ militar„ american„, ci una din inima Irakului, adic„ Ón plin„ zon„ de conflict. Probabil credeau c„ Ón Rom‚nia fiecare cet„˛ean filmeaz„ obiectivele militare din amuzament ∫i f„r„ nicio opreli∫te. Ca o consecin˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 direct„, autorit„˛ile i-au re˛inut imediat pentru cercet„ri. Scurt ∫i la obiect, dar mai ales f„r„ s„ se consulte — mare gre∫eal„! — Ón prealabil cu autorit„˛ile rom‚ne aliate, a∫a cum ar fi fost normal, Ón viziunea rom‚neasc„. Cam a∫a au perceput cet„˛enii europeni faptele logic ∫i normal. Un fapt lipsit de interes, doi cet„˛eni rom‚ni, al„turi de alte sute, re˛inu˛i de autorit„˛ile unui stat pentru c„ au Ónc„lcat legea. Mai departe era treaba justi˛iei.

Œn viziunea rom‚neasc„, Rom‚nia, Ón calitate de aliat, trebuia s„ fie consultat„, cet„˛enii rom‚ni trebuiau menaja˛i, iar Ministerul de Externe trebuia s„ cear„ eliberarea lor imediat„, f„r„ niciun fel de cercet„ri, deci dou„ opinii diametral opuse, partea rom‚n„ excluz‚nd aprioric posibilitatea ca cei doi muncitori s„ fi gre∫it cu adev„rat.

## îOficial ne merge bine!“

S„rb„torile de iarn„ au Ónghesuit donatorii de s‚nge Ón centrele de transfuzii sanguine. Responsabilii din s„n„tate s-au declarat mul˛umi˛i c„ ∫i-au ref„cut stocul pe toate grupele de s‚nge, la fel ∫i copiii donatorilor. Din banii cu care p„rin˛ii lor ∫i-au v‚ndut s‚ngele, au avut carne de Cr„ciun.

Am putea s„ nu disper„m ∫i s„ privim Óncrez„tori spre z„rile portocalii ale economiei de pia˛„ rom‚ne∫ti, consol‚ndu-ne cu ideea c„ ace∫tia sunt doar fali˛ii no∫tri ∫i c„ fiecare ˛ar„ Ó∫i are fali˛ii ei. Dar parc„ noi avem prea mul˛i!

Con∫tien˛i ∫i responsabili, reprezentan˛ii Blocului Na˛ional Sindical avertizeaz„ c„ 80% dintre salaria˛ii rom‚ni c‚∫tig„ mult mai pu˛in dec‚t ceilal˛i 20%, f„r„ ca europenii s„ aib„ habar de aceast„ realitate care, mai devreme sau mai t‚rziu, va arunca Rom‚nia Ón aer, cu repercusiuni grave asupra Europei unite.

Alian˛a pensionarilor din Rom‚nia cere demisia ministrului muncii ∫i amenin˛„ c„ va merge cu jalba-n pro˛ap la forurile europene. Niciuna dintre revendic„rile pensionarilor, care i-au scos Ón strad„ pe 24 mai anul trecut, nu le-a fost luat„ Ón seam„, semn c„ ei sunt vinova˛ii care trebuie s„ pl„teasc„ pentru toate crimele regimului care l-a f„cut istoric pe domnul Tism„neanu, botezat Vladimir de c„tre p„rin˛ii s„i Ón cinstea cine ∫tie c„rui ilustru Ónainta∫. Este drept c„, la vremea respectiv„, nici domnul Tism„neanu nu a putut schimba istoria prin ac˛iunile sale de revolt„, dar o face acum, cu succes, chiar dac„ nu doar pentru un salariu de profesor de istorie.

Numai Ón Bucure∫ti, peste 200 de asocia˛ii de proprietari au r„mas f„r„ ap„ cald„ Ón prag de s„rb„tori. M„sura luat„ de c„tre reprezentan˛ii Regiei Autonome de

Distribu˛ie a Energiei Termice este neortodox„, dar neimputabil„ acesteia. Condamnabil„ este Óns„ atitudinea iresponsabil„ a guvernan˛ilor proveni˛i din cea mai perfid„ alian˛„ postdecembrist„ aflat„ la conducerea unui popor condamnabil de r„bd„tor. Ast„zi, la jum„tatea mandatului s„u, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, aflat„ Ón moarte clinic„, anun˛„ triumfalist o cre∫tere economic„ f„r„ precedent, Ón timp ce peste 2 milioane de familii din mediul urban nu-∫i pot achita utilit„˛ile.

## îPolitica second-hand“

Aceast„ declara˛ie politic„ o fac cu m‚hnire Ón suflet ∫i nu vreau s„ se constituie Óntr-o critic„ la adresa colegilor din Parlament ∫i nici Óntr-o lec˛ie de moral„, ci doar un semnal de alarm„ care s„ ne oblige la medita˛ie.

Voi Óncerca s„ fac o analiz„ a mediului politic, mai precis s„ prezint o stare de fapt alarmant„: degradarea valoric„ a clasei politice rom‚ne∫ti.

Cet„˛enii au votat nu doar ideologii ∫i liste de partid, ci ∫i oameni de un anumit calibru intelectual, oameni cu o anumit„ bog„˛ie simbolic„, persoane care aduceau un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 plus de valoare partidelor. Din p„cate, mul˛i oameni de calibru moral ∫i intelectual au fost Ónl„tura˛i, obliga˛i s„ tr„iasc„ Ón semiobscuritate politic„. Au r„mas Ón schimb s„ diriguiasc„ destinele aleg„torilor ∫i s„ guverneze ˛ara ∫mecherii politici, care sunt anima˛i doar de interese. Din nefericire, partidele au devenit îcercuri de afaceri, de influen˛„, de intimidare prin putere“. Intelectualii ∫i oamenii de∫tep˛i ∫i care nu au un trecut p„tat sunt marginaliza˛i Ón partide, poate ∫i din cauza faptului c„ nu pot fi ∫antaja˛i ∫i, implicit, nu pot fi controlabili.

Din cauza nenum„ratelor scandaluri care au tulburat scena politic„, scandaluri provocate ∫i Óntre˛inute inclusiv de pre∫edintele ˛„rii, care ar trebui s„ aib„ rol de mediere, ∫i nu de surs„ guvernatoare, electoratul nu mai crede Ón actuala clas„ politic„. Mai grav, oamenii de r‚nd nu mai cred Ón a∫a-zisele valori servite popula˛iei prin intermediul televizorului. Aleg„torii v„d c„ printre aceste a∫a-zise valori ba se afl„ turn„tori, ba se afl„ persoane care au nu ∫tiu ce afaceri dubioase, ba indivizi care fac abuzuri Ón justi˛ie. Din aceast„ cauz„, aproape a devenit un stigmat s„ fii membru Óntr-un partid politic, calitatea de actor politic fiind aproape sinonim„ Ón percep˛ia omului de r‚nd cu o Óntinare a con∫tiin˛ei.

Sper ca tinerii s„ aib„ un cuv‚nt mai greu de spus Ón schimbarea imaginii ∫ifonate a politicii ∫i s„ dea dovad„ de mai mult bun-sim˛ ∫i moralitate. Este de-a dreptul jenant s„ deschizi televizorul ∫i s„ te ui˛i la ultimele ∫tiri, s„ afli Ónc„ ceva despre un om politic. Œn politica rom‚neasc„, aproape c„ nu mai exist„ moralitate. Oamenii nu mai au nevoie de ∫mecheri Ón politic„. Este nevoie de valoare, oameni nep„ta˛i. Experien˛a se Ónva˛„, iar un om t‚n„r are aceast„ capacitate, se poate adapta schimb„rii.

îDemiterea ministrului justi˛iei — o necesitate“

Pe o scen„ politic„ european„ ce tinde constant spre democratizarea tuturor procedurilor ∫i spre independen˛a justi˛iei, Ministerul rom‚n de Justi˛ie, condus de Monica Macovei, demonstreaz„ o cu totul alt„ logic„. Pentru acest minister, Ónc„ de la numirea doamnei Macovei, anticorup˛ia, integritatea ∫i independen˛a justi˛iei Ón stat au fost v„zute ca ni∫te m„rfuri cu etichete de pre˛ pe ele, supuse negocierii Óntre ministru ∫i pre∫edintele B„sescu sau ter˛e interese. Toate aceste valori pe care Ministerul de Justi˛ie ∫i Monica Macovei ar fi trebuit s„ le promoveze mai presus dec‚t orice alt interes nu au fost altceva dec‚t ni∫te forme f„r„ fond, a∫a cum ar„ta Titu Maiorescu despre unele institu˛ii din vremea sa.

De∫i de la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea ∫i p‚n„ la Ónceputul secolului al XXI-lea, lucrurile ar fi trebuit s„ evolueze, Ministerul de Justi˛ie contrazice flagrant aceast„ concluzie de bun-sim˛, dovedind prin tot ceea ce face ministrul Macovei c„ justi˛ia nu este altceva dec‚t o institu˛ie prin care bra˛ul lung al conducerii statului poate s„-∫i ating„ interesele ∫i s„-∫i fac„ jocurile. Situa˛ia este cu at‚t mai grav„ cu c‚t independen˛a justi˛iei ca putere Ón stat este prev„zut„ de Constitu˛ie, iar aservirea actului de justi˛ie unor interese sau persoane este un exemplu al lipsei de democra˛ie.

Œntr-o democra˛ie ∫i a∫a fragil„ Ón Rom‚nia, ministrul Monica Macovei a demonstrat c„ are o colaborare mai mult dec‚t deficitar„ cu Parlamentul ˛„rii, dispre˛uind activitatea legislativ„ ∫i refuz‚nd s„ Ón˛eleag„ necesitatea dezbaterii proiectelor sale proprii Ón Camera Deputa˛ilor ∫i/sau Senat.

Motivele pentru care demiterea ministrului justi˛iei este o necesitate sunt multiple, iar textul mo˛iunii simple depuse Ón acest sens radiografiaz„ aceste ra˛iuni, a∫a c„ nu voi insista asupra lor. Œmi permit numai s„ v„ atrag din nou aten˛ia asupra acestei mo˛iuni ∫i a importan˛ei pe care o prezint„ succesul acesteia pentru o Rom‚nie european„ democrat„.

îPriorit„˛ile Rom‚niei Ón perioada pre∫edin˛iei Germaniei a Uniunii Europene“

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 marcheaz„, totodat„, ∫i Ónceputul pre∫edin˛iei Germaniei a Uniunii Europene. Este un moment istoric pentru ˛ara noastr„, dar ∫i unul crucial pentru Uniunea European„. Spun aceasta examin‚nd programul expus de c„tre doamna cancelar dr. Angela Merkel Ón plenul Parlamentului European la Strasbourg. Este un program extrem de ambi˛ios, care are implica˛ii profunde ∫i Ón ceea ce prive∫te viitorul Rom‚niei ∫i, deci, sunt de p„rere c„ ˛ara noastr„ va trebui s„ joace un rol activ Ón sus˛inerea acestui proiect.

Doamna Merkel vorbea despre casa noastr„ comun„, Europa, Ón care dorim cu to˛ii s„ tr„im. Numai c„, o astfel de construc˛ie are la baz„ ni∫te reguli unanim respectate. Œn cazul de fa˛„ este vorba de proiectul de Constitu˛ie European„ pentru adoptarea c„ruia la finele mandatului Germania dore∫te s„ prezinte un plan Ón etape pentru realizarea acestui scop. Rom‚nia are tot interesul s„-∫i doreasc„ o Uniune European„ puternic„ nu numai din punct de vedere economic, ci ∫i politic. Œn plus, orice nou„ extindere a Uniunii Europene nu se poate produce Ón absen˛a acestei Constitu˛ii, indiferent c„ e vorba de Croa˛ia, Balcanii de Vest sau Moldova, de exemplu.

Tot Ón aceast„ jum„tate de an se va continua Óncercarea de solu˛ionare a problemelor Ónc„ deschise din Europa, cum ar fi Kosovo, Bosnia sau Transnistria. Œn program se face trimitere direct„ la interesul Uniunii Europene Ón zona M„rii Negre, care a devenit mult mai manifest odat„ cu aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei. El nu are doar o component„ politic„, ci una cel pu˛in la fel de important„, de natur„ energetic„. Ambele aspecte sunt extrem de importante pentru Rom‚nia. Conflictul Ónghe˛at transnistrean, dar ∫i resursele energetice din Asia Central„, alternativ„ pentru aprovizionarea ˛„rii noastre, sunt, dup„ p„rerea mea, chestiuni de strategie european„, cu implica˛ii, dar sper ∫i cu contribu˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 rom‚neasc„ activ„ Ón aceast„ perioad„. De altfel, tema principal„ a summit-ului european din martie va fi tocmai energia.

Muzeul Municipiului Bucure∫ti va avea titulatura de muzeu de importan˛„ na˛ional„ ca urmare a unei hot„r‚ri aprobate Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni de Guvernul Rom‚niei.

Muzeul Municipiului Bucure∫ti are un impresionant patrimoniu de valoare na˛ional„, care este Ómbog„˛it continuu prin activitatea de cercetare desf„∫urat„ de speciali∫tii muzeului, fi∫area obiectelor pe colec˛ii, propuneri de clasare Ón derulare, expozi˛ii ∫i cataloage, albume, volume ∫tiin˛ifice, sesiuni, simpozioane ∫i conferin˛e.

Muzeul a fost Ónfiin˛at Ón anul 1921. Patrimoniul ini˛ial con˛inea 851 de piese, iar Ón prezent este alc„tuit din 400.000 de piese din toate categoriile de obiecte muzeistice: art„ plastic„ ∫i decorativ„, arheologie, numismatic„, faleristic„, medalistic„, arhivistic„, bibliofilie, cartografie, epigrafie, fotografie, arme, ∫tiin˛„ ∫i tehnic„.

Œn prezent, patrimoniul Muzeului Municipiului Bucure∫ti este structurat Ón dou„ sec˛iuni principale, respectiv colec˛ia de istorie ∫i colec˛ia de art„ plastic„.

Muzeul Municipiului Bucure∫ti coordoneaz„ activitatea a 11 unit„˛i muzeale, printre care: Casa Cesianu, Palatul Voievodal îCurtea Veche“, Observatorul Astronomic îAmiral Vasile Urseanu“ ∫i altele.

Salut„m decizia Guvernului, deoarece titulatura de îmuzeu de importan˛„ na˛ional„“ reprezint„ recunoa∫terea, pe plan na˛ional ∫i interna˛ional, a valorii culturale deosebite a patrimoniului de˛inut de o astfel de institu˛ie.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îPlatforma“. Sincer, nu suntem preocupa˛i la nivelul unei reale Óngrijor„ri de cele ce se Ónt‚mpl„ Ón Partidul Na˛ional Liberal dec‚t Ón m„sura Ón care turbulen˛ele din respectiva forma˛iune politic„ aflat„ accidental la guvernare afecteaz„ situa˛ia din ˛ar„ Ón acest moment. Sunt probleme interne de partid, inerente atunci c‚nd intri Ón combina˛ii subminante, ∫i care Ó∫i vor g„si o rezolvare, oricare ar fi ea.

Platformi∫tii, c„rora li s-a completat garnitura de ideologi cu silvaticul bucovinean Gheorghe Flutur, consider„ c„ cei care conduc acum partidul nu se mai pot Óntre˛ine din pensia de urma∫i ai Br„tienilor. Mult mai consistente sunt, se pare, resursele celor pentru care

confiscarea valutei Ón deceniul trecut a fost un act de normalitate. Atacul la baionet„ asupra pro-T„ricenilor se desf„∫oar„ pe dou„ direc˛ii — din interiorul partidului, pe care unii contestatari nu l-au p„r„sit, ∫i din exterior, Óntr-un A.P.R. (Arunc„tor de Proiectile Reactive) care Ó∫i mut„ dispozitivul la sf‚r∫itul fiec„rei s„pt„m‚ni.

Scind„rile ∫i regrup„rile par a fi blestemul peren care gestioneaz„ nemilos existen˛a liberalilor, at‚t de siguri pe sine p‚n„ la p„r„sirea Cotrocenilor de c„tre preacucernicul Theodor Stolojanul — izvor‚torul de lacrimi.

Sigur, Gheorghe Flutur, ex-ministrul aviar, îa defectat“ Ón urma unui proces de îg‚ndire cu premeditare“, vorba Ca˛avencilor.

Lovitura primit„ de cei din îrezisten˛a“ P.N.L-ist„ poate fi dur„ ∫i poate avea efectul unei bombe cu fragmenta˛ie, amplific‚nd confuzia de pe scena politic„ autohton„ ∫i Ómping‚nd-o inexorabil spre instabilitate. Se ∫tie c„ farmecul unui tablou rezid„ ∫i din posibilit„˛ile de interpretare pe care le ofer„. Œn aceste zile, tabloul expus pe simezele politicii d‚mbovi˛ene de c„tre liberali are deja un titlu consacrat: îPlatforma cu fluturi“.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îSocial“.

Discrepan˛a dintre agenda cet„˛eanului ∫i agenda Guvernului a atins cotele unei divergen˛e notorii. Preocupa˛i s„-∫i Ómpart„ prada r„mas„ dup„ retragerea solu˛iei conservatoare ∫i imorale, necrofagii alia˛i au uitat pur ∫i simplu c„ destinul, Óntr-un moment de total„ eclips„, le-a Óncredin˛at soarta acestui popor.

Declara˛ie politic„: îPre˛ul p‚inii, produsul alimentar de baz„ al rom‚nilor, a crescut“.

Aceast„ toamn„, ultima dinaintea ader„rii la Uniunea European„, le-a adus rom‚nilor, datorit„ îcompeten˛ei“ guvernan˛ilor portocalii, un val de scumpiri nu numai de gaze, electricitate, gigacalorie ∫i servicii, ci ∫i la produsul nostru alimentar de baz„, care este p‚inea. Marile firme de mor„rit ∫i panifica˛ie din ˛ar„ au crescut pre˛ul p‚inii, pentru a acoperi cre∫terile de pre˛uri la electricitate, la gaze, la transport ∫i la alte servicii. De exemplu, cel mai mare produc„tor de p‚ine din Craiova, care de˛ine mai mult de jum„tate din pia˛a din Oltenia, a crescut pre˛ul p‚inii de 370 de grame cu 1.500 de lei vechi. Œn alte localit„˛i, cum este de exemplu Or∫ova, pre˛ul p‚inii am Ón˛eles c„ s-a dublat.

Zilele trecute am asistat la o scen„ de-a dreptul impresionant„: o b„tr‚n„ din Craiova intrase Óntr-un centru de p‚ine cu 8.000 de lei vechi pentru a-∫i cump„ra o franzel„. Pntru c„ nu a ∫tiut c„ pre˛ul p‚inii crescuse cu 1.500 de lei, femeia a fost nevoit„ s„ plece cu plasa goal„, Óntruc‚t nu Ói ajungeau banii. Œn momentul Ón care cineva a vrut s„ Ói dea diferen˛a de bani, femeia a izbucnit Ón pl‚ns, spun‚nd c„ nu ∫tie ce o s„ fac„ p‚n„ la viitoarea pensie, pentru c„ Ó∫i dr„muise banii pentru p‚ine calcul‚nd cu pre˛ul de 8.000 de lei. Sunt convins c„ astfel de cazuri au loc Ón fiecare moment Ón toat„ ˛ara.

Firmele ridic„ pre˛urile pentru a-∫i acoperi cheltuielile. Aceste pre˛uri le suport„ popula˛ia. Œns„ guvernan˛ii portocalii nu se Óntreab„ de unde suport„ oamenii de r‚nd pre˛urile, cine este r„spunz„tor pentru asta, ce trebuie f„cut pentru ei, pentru c„ ei, guvernan˛ii, au alte priorit„˛i.

## Doamn„ pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Art. 69 din Constitu˛ia revizuit„ m„ oblig„, obliga˛ie valabil„ de altfel pentru to˛i colegii deputa˛i ∫i senatori, ca Ón exercitarea mandatului meu s„ fiu Ón serviciul poporului. Constr‚ns de aceast„ norm„ constitu˛ional„, supun aten˛iei Domniilor Voastre urm„toarele considera˛ii pe marginea at‚t de dezb„tutului subiect de c„tre societatea rom‚neasc„: al suspend„rii ∫i, respectiv, al demiterii Pre∫edintelui Rom‚niei Ón exerci˛iu.

1. Se vorbe∫te Ón ultima vreme tot mai insistent despre îfilozofia“ Constitu˛iei. Ei bine, cred c„ este legitim s„ ne Óntreb„m, din p„cate, la peste 15 ani de la adoptarea ∫i, respectiv, aprobarea a∫ez„m‚ntului nostru fundamental, cum arat„ aceast„ îfilozofie“? Care sunt principiile ei? Care sunt principiile exercit„rii suveranit„˛ii na˛ionale sau, Ón cuvinte mai simple, ale exercit„rii puterii na˛iunii? ™i, Ón context, Ón ce const„ rolul Pre∫edintelui Rom‚niei Ón aceast„ uria∫„ oper„ de exercitare? Aceste Óntreb„ri nu sunt doar retorice ∫i teoretice.

Parcurg‚nd cu aten˛ie dispozi˛iile constitu˛ionale, grup‚ndu-le dup„ logica firescului, constat„m un prim fapt de o importan˛„ crucial„ pentru Ón˛elegerea filozofiei de care vorbeam: Pre∫edintele Rom‚niei este, ca s„ m„ exprim Ón termeni ce pot fi Ón˛ele∫i de toat„ lumea, paznicul puterii na˛iunii! El vegheaz„ — ori trebuie s„ vegheze — ca voin˛a exprimat„ de Constitu˛ie s„ fie respectat„, executat„. De asemenea, el vegheaz„ — sau trebuie s„ vegheze — ca mijloacele cu ajutorul c„rora

voin˛a Ón cauz„ urmeaz„ a fi tradus„ Ón fapte, mai clar spus, autorit„˛ile publice, s„ func˛ioneze bine. C„ci aceasta este defini˛ia puterii: perechea format„ din voin˛„, precum ∫i din totalitatea mijloacelor — de ordin economic, juridic, financiar, uman ∫.a.m.d. — cu ajutorul c„rora voin˛a este transpus„ Ón fapte.

C‚nd puterea na˛iunii este Ón pericol, paznicul ei — Ón cazul nostru, Pre∫edintele Rom‚niei — are datoria, mandatul s„ ia toate m„surile pentru a o ap„ra. R„m‚ne s„ judec„m, onorat„ Camer„, Ón ce m„sur„ ac˛iunile ∫i inac˛iunile de p‚n„ acum ale Pre∫edintelui Rom‚niei Ón exerci˛iu satisfac acest imperativ. ™i ca s„ dau un exemplu: Ón condi˛iile Ón care Consiliul Suprem al Magistraturii risc„ s„ nu aib„ pre∫edinte, pe motiv c„ nimeni nu se ofer„ s„ Óndeplineasc„ aceast„ func˛ie, ∫i deci s„ nu func˛ioneze bine, ca s„ nu spun s„ nu func˛ioneze deloc, ce ar trebui s„ Óntreprind„ Pre∫edintele Rom‚niei? Cum poate s„ ac˛ioneze el astfel Ónc‚t s„ Ónl„ture aceast„ situa˛ie? S„ medieze Óntre cine ∫i cine?

îSitua˛ia bugetar„ din perspectiv„ macroeconomic„ la finele lui 2006“

Execu˛ia bugetului general consolidat are un deficit de 1,7% din P.I.B., aproximativ 1,6 miliarde euro, pentru care statul trebuie s„ fac„ credit ∫i s„ pl„teasc„ dob‚nd„. Ceea ce este frapant e faptul c„, la 11 luni, s-a Ónregistrat un excedent de 1,22% din P.I.B. Practic, Óntr-o singur„ lun„ s-au cheltuit cu peste 2,7 miliarde euro peste veniturile aferente lunii decembrie, dublul unei luni.

Cheltuirea banilor pe ultima sut„ de metri dore∫te s„ ascund„ incapacitatea, lipsa de viziune ∫i amatorismul guvernan˛ilor. Actuala guvernare D.A. a avut norocul unei macrostabiliz„ri realizate Ón perioada guvern„rii P.S.D., economia nemaifiind at‚t de mult afectat„ de instabilitatea politic„ prezent„. Agen˛ii economici ∫i popula˛ia pl„tesc bani la buget, iar, Ón schimb, primesc b„taie de joc, teatru ieftin al unor impostori ajun∫i Ón func˛ii de conducere prin minciun„ ∫i demagogie.

Sunt peste 34 de miliarde de euro, o treime din P.I.B.-ul Rom‚niei, gestiona˛i ineficient, clientelar, Ón noul îspirit al Drept„˛ii ∫i Adev„rului“, o ironie sinistr„ ce a prins din p„cate la oamenii creduli, care au primit Ón schimb î™antaj ∫i Minciun„“.

Problema grav„ este lipsa unei etapiz„ri, a unei caden˛„ri ∫i sincroniz„ri a veniturilor ∫i cheltuielilor, a faptului c„ bugetul a r„mas dup„ formatul economiei centralizate, bazat pe mijloace Ón care adev„ratele programe ce necesit„ o viziune Ón timp lipsesc. Acest lucru este demonstrat ∫i de num„rul mare de rectific„ri bugetare, Ón num„r de patru, aferente acestui an de preaderare la U.E.

Sl„biciunea sau soliditatea unei guvern„ri este dat„ de m„sura Ón care poate anticipa viitorul, or, Ón cazul Rom‚niei nu se poate ∫ti cu o aproxima˛ie decent„ nici ce se Ónt‚mpl„ Ón luna viitoare sau peste dou„ luni. Acest amatorism poate fi comparat cu cel al unui c‚nt„re˛ ce c‚nt„ dup„ ureche, ∫i nicidecum cu unul care are o anumit„ partitur„, atent preg„tit„ ∫i exersat„.

Se pune astfel problema alinierii la standardele Comisiei Europene, care cere statelor membre un buget multianual Ón care rectific„rile bugetare vor trebui s„ dispar„. Chiar dac„ func˛ionarii publici ∫i executan˛ii sunt mai mult sau mai pu˛in preg„ti˛i, Ón lipsa unei viziuni

Declara˛ie politic„: îPlafon, da, dar compensate ∫i gratuite, ba!“

Œn timp ce peste 100.000 de oameni se lupt„ Ón acest moment cu cei peste 200 de viru∫i existen˛i, dup„ cum declar„ profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului îMatei Bal∫“, rom‚nii r„m‚n dezarma˛i Ón fa˛a virozelor ∫i a bolilor cronice, din cauza crizei medicamentelor compensate ∫i gratuite.

De∫i bugetul alocat farmaciilor Ón acest an a crescut cu 15% fa˛„ de anul trecut, paradoxal, suma care ajunge la farmacii este mult mai mic„, motivul fiind îabuzul pre∫edin˛ilor caselor jude˛ene de s„n„tate, care gestioneaz„ fondurile discre˛ionar, f„r„ a ˛ine cont de adresabilitate“, potrivit pre∫edintelui Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia, aceasta Ónsemn‚nd c„ vor reap„rea cozile la farmaciile care mai r„m‚n cu fonduri, cei mai afecta˛i fiind copiii ∫i b„tr‚nii, cei mai frecven˛i consumatori de medicamente gratuite ∫i compensate.

Rom‚nia este singura ˛ar„ din Uniunea European„ Ón care exist„ plafon la farmacii, acest plafon fiind principala cauz„ ce genereaz„ criza compensatelor ∫i gratuitelor.

O alt„ cauz„ a crizei din farmacii este degringolada din sistem ∫i modific„rile f„cute de pe o zi pe alta, ce provoac„ sincope Ón eliberarea medicamentelor.

Rom‚nii sunt tot mai Óngrijora˛i, Ón condi˛iile Ón care opt oameni au fost uci∫i deja de pneumonie, ∫i se Óntreab„ tot mai des de ce li se mai re˛in banii din salarii ∫i pensii pentru C.A.S.

Œntruc‚t vocea domnului ministru Eugen Nicol„escu nu se aude vizavi de acest subiect, ne putem g‚ndi c„ Domnia Sa calific„ aceast„ criz„ ca fiind o problem„ nesemnificativ„.

Œn final, Ómi permit s„ transform urmarea Alian˛ei D.A. din campania electoral„: îS„ tr„i˛i bine!“ Ón sintagma: îMai tr„i˛i?! Bine...“

Declara˛ie politic„: îFondul de 2% pentru construc˛ia de locuin˛e“

Procesul de retrocedare a caselor na˛ionalizate c„tre fo∫tii proprietari a determinat o situa˛ie de criz„ pentru pensionarii r„ma∫i f„r„ locuin˛„ sau pe cale de a fi evacua˛i. Aceast„ situa˛ie ar fi putut fi evitat„ dac„ guvernele care s-au succedat din anul 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent ar fi respectat legisla˛ia Ón vigoare.

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicat„, prevede constituirea unui fond special pentru construc˛ia de locuin˛e pentru categorii sociale defavorizate. Astfel, Ón virtutea art. 44 alin. (2), îfamiliile cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizii, pensionarii ∫i persoanele cu handicap au dreptul la locuin˛e sociale construite dintr-un fond constituit Ón cot„ de 2% din sumele ob˛inute din privatizare ∫i care va fi prev„zut anual Ón Legea bugetului de stat“.

Œn perioada 2001—2006, sumele reprezent‚nd 2% din sumele ob˛inute de c„tre statul rom‚n din privatizare, Ón valoare de 8 milioane de dolari, 60 de milioane de euro ∫i 80 milioane lei noi, nu au fost folosite conform prevederilor legale.

Reprezentan˛ii Partidului Conservator au atras aten˛ia asupra acestei grave abateri de la lege at‚t cu ocazia dezbaterii bugetului pe anul 2007 Ón Parlament, c‚t ∫i printr-o Óntrebare adresat„ ministrului finan˛elor publice, din plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón luna decembrie, la care nici p‚n„ Ón prezent nu s-a primit r„spuns.

Œn consecin˛„, Partidul Conservator solicit„ angajarea tuturor institu˛iilor statului Ón clarificarea modului Ón care au fost folosite aceste fonduri ∫i Ón g„sirea unei solu˛ii pentru problema pensionarilor cu probleme locative ap„rute ca urmare a procesului de retrocedare a caselor na˛ionalizate.

îPre∫edintele Rom‚niei — un «juc„tor redutabil»“ Anul 2006 s-a terminat Óntr-o confuzie maxim„ pentru pre∫edintele ˛„rii. Emo˛iile p„∫irii Ón Uniunea European„, precum ∫i îamnezia“ cu care deja ne-a obi∫nuit l-au debusolat complet pe ∫eful ˛„rii, care a Óncurcat num„r„toarea invers„ a scurgerii secundelor, la cump„na anilor, s„rind de la 4 direct la 1.

C‚nd Óncepi anul cu st‚ngul, toate merg pe dos. C‚t ai vrea s„ schimbi acest lucru, destinul Ó˛i joac„ feste!

Œntr-o lun„ i s-au Ónt‚mplat îjuc„torului“ c‚t unui ghinionist Óntr-un an. Dac„ ar fi s„ facem o retrospectiv„ scurt„ a ultimelor dou„ luni, evenimentele par a fi avut un curs previzibil. Primul moment l-a reprezentat îpl„cuta“ surpriz„ de a-∫i fi aruncat parpalacul Ón mul˛imea tremur‚nd„ de a∫teptare din Capitala Cultural„ a Europei, c‚nd sincer am crezut c„ nu se va opri, dar... spre bucuria tuturor s-a oprit la timp! Urm„torul episod al cumplitei telenovele l-a reprezentat goana nebun„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 snow-mobilul pe la Predeal, c‚nd, sub efectul adrenalinei, ∫i-a l„sat Óntr-o brum„ de z„pad„ propria fiic„. ™irul evenimentelor a continuat cu a∫a-zisa gre∫eal„ Ón indicarea, Ónc„ Ónainte de vot, a pre∫edintelui Consiliul Superior al Magistraturii. A fost, pur ∫i simplu, o sc„pare! Apogeul l-a reprezentat scandalul bile˛elelor.

Toate aceste episoade au culminat cu declan∫area ac˛iunii de suspendare din func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei de c„tre P.S.D.

La semnalul de alarm„ tras de P.S.D., toat„ lumea a Ónceput s„ deschid„ ochii ∫i s„ realizeze c„ ac˛iunile neconstitu˛ionale ale pre∫edintelui au Ónceput chiar de la numirea lui C„lin Popescu-T„riceanu Ón func˛ia de primministru al Rom‚niei, f„r„ consultarea prealabil„ cu partidele politice, continu‚nd cu dep„∫irea atribu˛iilor conferite de Constitu˛ie Ón ceea ce prive∫te cererea ∫i primirea demisiilor ∫efilor serviciilor secrete, Ón ciuda faptului c„ ele sunt atributul exclusiv al Parlamentului. Œnc„lcarea periodic„ a Constitu˛iei de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei se relev„ zilnic Ón amestecul Ón treburile interne ale Executivului ∫i Legislativului, Ónc„lc‚nd astfel principiul separa˛iei puterilor Ón stat. S„ nu uit„m nici de implicarea Ón problemele justi˛iei, aici put‚nd s„ reamintesc o declara˛ie prin care ∫eful statului a acuzat _in corpore_ magistra˛ii de corup˛ie.

Declara˛ie politic„: îImpoten˛a autorit„˛ilor Ón fa˛a minciunilor“

## Stima˛i colegi,

Am asistat cu to˛ii Ón ultimele s„pt„m‚ni la campania de denigrare a rom‚nilor pe care ziarul britanic îThe Sun“ a declan∫at-o, o campanie murdar„, lipsit„ de orice argument, Óndreptat„ Ómpotriva Óntregii na˛iuni. Pentru noi, rom‚nii, acest tip de campanie nu e ceva nou, am trecut ∫i noi prin asta: aduce˛i-v„, stima˛i colegi, aminte de campaniile de epurare purtate de c„tre comuni∫ti.

Nici pentru vest-europeni nu e ceva nou: Hitler la fel ∫i-a Ónceput oribilul holocaust. Credeam c„ astfel de lucruri nu mai sunt posibile Ón Europa de azi. ™i totu∫i se Ónt‚mpl„! Un popor este Ómpro∫cat cu noroi, Ói este c„lcat„ Ón picioare demnitatea, este Ónfierat cu o ardoare ∫i o convingere care i-ar face s„ p„leasc„ de invidie ∫i pe cei mai mari activi∫ti ai comuni∫tilor.

Este regretabil c„ asemenea lucruri se Ónt‚mpl„. Dar este strig„tor la cer modul Ón care autorit„˛ile rom‚ne au reac˛ionat.

Nu au f„cut nimic. S-au rezumat la a cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe explica˛ii guvernului britanic. A∫a au considerat birocra˛ii portocalii c„ trebuie s„ reac˛ioneze la jignirile aduse.

Astfel, Guvernul îMaiest„˛ii Sale“ Traian B„sescu a mai bifat un îsucces“ dup„ cel al numirii comisarului european ∫i s-a putut Óntoarce la ceea ce ∫tie s„ fac„ mai bine, s„ se certe pentru ciolan ∫i s„ continue telenovela de mare... insucces: î Joaca de-a guvernarea“.

Pentru dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i, cei care sta˛i at‚t de confortabil Ón fotoliile dumneavoastr„, poate c„ modul Ón care a˛i gestionat lucrurile reprezint„ un succes. Nu v„ mai felicita˛i unii pe al˛ii! A˛i dat gre∫, v-a˛i f„cut de r‚s, sunte˛i penibili!

Incapacitatea ∫i neputin˛a au fost cuvintele dup„ care autorit„˛ile rom‚ne s-au ghidat Ón gestionarea acestor atacuri murdare la adresa poporului rom‚n.

Domnule pre∫edinte B„sescu, cum r„m‚ne cu promisiunea dumneavoastr„ de a fi îun pre∫edintejuc„tor“? Se pare c„ v„ d„dea˛i lovit atunci c‚nd poporul rom‚n avea cu adev„rat nevoie de dumneavoastr„. Sau a˛i uitat care v„ sunt Óndatoririle constitu˛ionale? La vorbe sunte˛i campion, la fapte concrete sunte˛i corigent!

îMinistrul H„rd„u duce o politic„ duplicitar„ fa˛„ de profesori“

Dup„ Óntronarea la guvernare a Alian˛ei D.A., sistemul de Ónv„˛„m‚nt a cunoscut îprefaceri“ majore: de la destituiri abuzive, prin care directorii competitivi au fost Ónlocui˛i cu al˛ii care nu s-au dumirit nici azi ce caut„ Ón acea func˛ie, p‚n„ la Óntinarea demnit„˛ii dasc„lului rom‚n.

O dovad„ de terfelire a eului profesoral este ∫i atitudinea cameleonic„ a actualului ministru al Ónv„˛„m‚ntului, Mihail H„rd„u, care a dat o mostr„ despre cum ∫tie guvernarea portocalie s„ o Óntoarc„ îca la Ploie∫ti“.

Ministrul Ónv„˛„m‚ntului d„ dovad„ de o politic„ duplicitar„ Ón ceea ce prive∫te sistemul de Ónv„˛„m‚nt, Ón spe˛„, bun„starea ∫i drepturile profesorilor. Œn fa˛a colegilor ∫i reprezentan˛ilor confedera˛iilor sindicale promite c„ va respecta dolean˛ele acestora, iar la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 momentul adev„rului — discutarea bugetului — arunc„ Ón derizoriu promisiunile.

Œn timpul discu˛iilor la bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prev„zut Ón Legea bugetului din 2007, din cadrul Comisiilor reunite de buget, finan˛e, ministrul Mihail H„rd„u a cerut s„ se resping„ amendamentul pe care a promis c„-l va sus˛ine, prin care se cerea redistribuirea a 420 de milioane de lei de la capitolul îInvesti˛ii“ la îFondul de salarii“.

Astfel, Ón loc ca dup„ 1 ianuarie 2007 s„ avem profesorii pu˛in mai relaxa˛i din punct de vedere financiar, domnul ministru alege s„-i ignore. Aprobarea acestui amendament nu ar fi impietat cu nimic procesul educativ, dar refuzul a bulversat sistemul de Ónv„˛„m‚nt, Ómping‚nd profesorii la forme de ac˛iune sindical„ care cu siguran˛„ vor crea o bre∫„ nedorit„ Ón procesul de derulare a anului ∫colar 2006—2007.

Un calcul simplu ne arat„ c„, prin redistribuire, salariile ar fi crescut cu 7% de la 1 ianuarie 2007 ∫i cu 15% de la 1 octombrie anul viitor, fa˛„ de 7 procente de la 1 ianuarie ∫i 11% din octombrie 2007, c‚t rezult„ dup„ amendamentul respins de ministrul Mihail H„rd„u.

Œn campania electoral„, Alian˛a D.A. a am„git electoratul Ón general, ∫i profesorii Ón special, promi˛‚nd 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt. Cei care au crezut Ón îgogo∫ile portocalii“, ignor‚nd avertismentele ∫i modul concret de reform„ Ón Ónv„˛„m‚nt propus de P.S.D., au acum o mare decep˛ie.

Declara˛ie politic„: îDespre oligarhie ∫i cei care slujesc oligarhia“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De foarte mult timp, a∫ putea spune chiar imediat dup„ Revolu˛ia din ’89, cea Ón care unii dintre noi ne-am pus at‚tea speran˛e, am auzit vorbindu-se din ce Ón ce mai des despre oligarhie ∫i oligarhi. Dou„ no˛iuni diferite, dar care pornesc de la acela∫i numitor, a∫ putea spune.

Ca niciodat„ p‚n„ acum am sim˛it nevoia s„ vorbesc despre aceste lucruri acum, c‚nd apele politicii rom‚ne∫ti sunt at‚t de tulburi precum ∫i-au dorit cei care se Óncadreaz„ at‚t de bine ∫i Ón acela∫i timp slujesc mai mult dec‚t bine aceste no˛iuni.

Pentru Ónceput, a∫ vrea s„-mi permite˛i s„ fac o definire clar„ a acestor no˛iuni, pentru ca cei care le slujesc s„-∫i dea mai bine seama unde se g„sesc, iar apoi am s„ v„ explic ∫i de ce.

Œntr-o Óncercare de definire a oligarhiei, aflu, de∫i acest lucru nu-mi era str„in nici mie, nici Domniilor Voastre, c„ aceasta reprezint„ guvernarea statului de c„tre un grup, pervertit„ prin abuzul de putere. Ea reprezint„ acea form„ de guvern„m‚nt Ón care cea mai mare sau poate Óntreaga putere politic„ este de˛inut„ de un mic segment al societ„˛ii, Ón general cel mai reprezentativ din punctul

de vedere al politicii, exprimat„ fie prin bani, Ónrudire, putere militar„ sau influen˛„ politic„.

Œn mod tradi˛ional, oligarhiile se perpetueaz„ prin intermediul c‚torva familii importante, ale c„ror progenituri sunt formate pentru a deveni mo∫tenitorii acestei puteri. Tot ea reprezint„ adeseori o manifestare a puterii, exprimat„ Ón mod nedemocratic, Ón care personaje-cheie r„m‚n Ón umbr„, prefer‚nd s„ conduc„ din culise, de cele mai multe ori prin intermediul mijloacelor economice. O societate poate deveni oligarhic„ Óntr-un anumit moment al evolu˛iei ei, printr-un mecanism de acumulare gradual„ de mijloace economice Ón mod netransparent de c„tre un grup restr‚ns de indivizi.

Am s„ v„ Óntreb acum, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, dac„ aceast„ explica˛ie a oligarhiei nu v„ este raportat„ cumva la aceste vremuri prin care trecem, dac„ aceasta nu este de fapt exact ceea ce tr„ie∫te Ón prezent Rom‚nia.

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ se dovede∫te, cel pu˛in deocamdat„, o sabie cu dou„ t„i∫uri pentru popula˛ia ˛„rii, Óndeosebi pentru ˛„ranul rom‚n. Locuitorii din mediul rural sunt total debusola˛i din cauza faptului c„ nimeni nu i-a informat Ón leg„tur„ cu noile reglement„ri referitoare la valorificarea produselor din propriile gospod„rii. fi„ranii sunt sceptici Ón ceea ce prive∫te asigurarea traiului minim Ón cazul Ón care nu vor mai putea s„-∫i valorifice munca tradi˛ional„, ba chiar sus˛in c„ respectarea noilor condi˛ii europene Ói vor determina s„ ajung„ la sap„ de lemn. Œn urma discu˛iilor pe care le-am purtat cu oamenii din zona rural„, concluzia general„ a fost aceea c„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ s-a petrecut Ón mod nefericit, f„r„ informarea prealabil„ a efectelor noilor reglement„ri asupra ˛„ranilor. Agricultorii se pl‚ng de faptul c„ un num„r Ónsemnat de ovine nu au fost supuse procesului de crotalizare, cu toate c„ ele au fost Ónregistrate Ón registrul agricol al prim„riei, iar din aceast„ cauz„ cresc„torii de animale nu vor beneficia de subven˛ii.

Oamenii s-au mai ar„tat nemul˛umi˛i c„ Ón acest moment nu cunosc care sunt culturile pentru care se vor acorda subven˛ii, de noile norme privind acordarea sumelor aferente subven˛iilor, dar ∫i pentru faptul c„ se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i vinde porcii crescu˛i Ón gospod„rii.

Este c‚t se poate de evident c„ via˛a ˛„ranului rom‚n a ajuns Ón acest moment mai grea ca oric‚nd. Consider c„ nu putem s„ st„m cu fruntea sus Ón Uniunea European„ f„r„ a avea o agricultur„ modern„ ∫i performant„ ∫i f„r„ ca statul rom‚n s„ nu Óncurajeze micii produc„tori ∫i fermieri, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toat„ Europa. Nu putem s„ asist„m nep„s„tori la batjocorirea ˛„ranului rom‚n, adic„ a oamenilor care au trudit o via˛„ Óntreag„ pentru ca noi s„ avem p‚inea cea de toate zilele. Cred c„ Óntreaga clas„ politic„ ∫i toate institu˛iile abilitate ale statului trebuie s„ fac„ un efort substan˛ial pentru informarea cet„˛enilor despre noile reglement„ri

prev„zute de normele europene, iar Ón cazurile Ón care se poate, s„ propunem modific„ri legislative pentru a-i ajuta pe oameni.

Declara˛ie politic„: îApel c„tre pres„ Ón vederea ignor„rii conflictului dintre Palatele Cotroceni ∫i Victoria“. Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Statul ∫i institu˛iile statului trebuie s„ fie principalul promotor al stabilit„˛ii, lucru valabil ∫i evident Ón orice democra˛ie competitiv„ ∫i stabil„. Œn mod normal, aceste institu˛ii ale statului sunt perene ∫i depersonalizate. Œn Rom‚nia, din p„cate, institu˛iile se subordoneaz„ persoanelor aflate la conducerea lor. Astfel, ceea ce era creat pentru a fi eficient ∫i protejat de influen˛a subiectiv„ a oamenilor, la noi este supus criteriilor personale de evaluare ∫i de ac˛iune. Avem institu˛ii europene ∫i moderne, dar, din p„cate, ele sunt supuse capriciilor personale ale celor afla˛i Ón posturi de conducere, iar acest lucru atrage la r‚ndul s„u deprecierea imaginii acestor institu˛ii Ón r‚ndul electoratului.

De∫i se presupune c„ scena politic„ este un spa˛iu de confruntare pa∫nic„ Óntre diversele politici oferite electoratului, observ„m c„, Ón ultima vreme, Ón Rom‚nia locul confrunt„rii dintre politici a fost luat de confruntarea dintre oameni, iar acolo unde ra˛iunea este Ónlocuit„ de patos ∫i interese personale, nici deciziile nu mai sunt coerente ∫i eficiente.

Asist„m, de luni bune, la un circ politic halucinant. Apar bile˛ele, dispar bile˛ele, grupurile de interese se faulteaz„ la ore de maxim„ audien˛„, Parlamentul a devenit o scen„ cu public na˛ional pe care se joac„ opera suspend„rii pre∫edintelui B„sescu. Pre∫edintele, la r‚ndul lui, adreseaz„ cuvinte calomnioase Parlamentului ∫i g„se∫te c„ acesta e un act de responsabilitate preziden˛ial„. Sistemul de valori a fost inversat ∫i am putea asista la institu˛ionalizarea conflictului de interese ca metod„ de rezolvare a diferendelor.

Nu doresc s„ lungesc prezentarea st„rii politice actuale. O cunoa∫tem cu to˛i, a m„cinat nervii tuturor. A∫ dori Óns„ s„ fac presei o sugestie. Politica este un lucru îvandabil“, ca orice produs. Prin urmare, ∫i politica este supus„ legilor marketingului, are nevoie de publicitate. Mass-media este unicul canal prin care informa˛ia ajunge la electorat. M„ voi folosi de aceast„ declara˛ie pentru a face un apel c„tre mass-media ca, timp de dou„ s„pt„m‚ni, s„ ignore conflictul existent Óntre principalii actori politici. Circul ∫i cabotinismul sunt o op˛iune pentru orice persoan„ dornic„ de distrac˛ie, dar atunci c‚nd ele devin politic„ guvernamental„ sau preziden˛ial„ trebuie supuse rigorilor institu˛ionale ∫i, mai mult, rigorilor societ„˛ii civile.

îArgument Ón favoarea studen˛ilor rom‚ni“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cunoa∫tem cu to˛ii c„ avem de-a face cu un guvern mai mult dec‚t mediocru, ale c„rui îperforman˛e“ se v„d oglindite Ón via˛a de zi cu zi a rom‚nilor, care devine din ce Ón ce mai grea. Ei bine, acest guvern are Ón componen˛a sa c‚˛iva distin∫i mini∫tri cu care, f„r„ s„ ne fie jen„, ne putem Óncadra Óntr-o panoplie a ridicolului, ce sfideaz„ orice urm„ de bun-sim˛.

Œn declara˛ia de ast„zi doresc s„ m„ refer la un astfel de ministru. V„ voi vorbi despre distinsul domn ministru al Ónv„˛„m‚ntului, Mihail H„rd„u. Da, este vorba despre omul pentru care a avea la dispozi˛ie din bani publici o limuzin„ de lux care s„-l plimbe prin lume ∫i Ón acela∫i timp a avea Ón ˛ar„ mii de profesori muritori de foame este un lucru c‚t se poate de normal. Vorba domnului ministru: îAcest Audi este un lucru normal, ca ∫i m„tura ∫i f„ra∫ul din minister!“.

Multe sunt îminunile“ s„v‚r∫ite de vajnicul ministru portocaliu. Ultima dintre ele const„ Ón a aprecia ca nejustificat„ ac˛iunea Ón instan˛„ a Uniunii Na˛ionale a Studen˛ilor din Rom‚nia (U.N.S.R.) Ómpotriva Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, apreciind c„ îgestul studen˛ilor este un act gratuit, care nu a fost g‚ndit suficient“. Mai pe scurt, U.N.S.R. a reclamat Ón justi˛ie faptul c„ senatele ∫i inspectoratele ∫colare stabilesc condi˛iile specifice, anume ce Ónseamn„ un student performant, ce medie trebuie s„ aib„ pentru a primi bursa etc. Absolut corect. Œns„ indiferent de ce criterii se folosesc pentru acordarea efectiv„ a burselor, Ón condi˛iile Ón care senatele ∫i inspectoratele stabilesc c„ un student se Óncadreaz„ Ón acele criterii, bursa acordat„ trebuie s„ acopere cel pu˛in cheltuielile de cazare ∫i mas„, adic„ s„ fie egal„ cel pu˛in cu salariul minim pe economie. Replica domnului ministru la ac˛iunea c‚t se poate de justificat„ a studen˛ilor, fundamentat„ pe baza legii Ónv„˛„m‚ntului, a fost s„ declare c„ îdac„ la fondurile alocate prin burse se adaug„ ∫i alte facilit„˛i primite de studen˛i, cum ar fi reducerile pentru transportul urban, C.F.R., subven˛ii pentru c„mine ∫i cantine, s-ar vedea c„ ei primesc, de fapt, mult mai mult dec‚t salariul minim pe economie. Œmi pare r„u pentru modul Ón care U.N.S.R. a Ón˛eles s„ reac˛ioneze la eforturile M.E.C.“.

Declara˛ie politic„: îIntegrarea Rom‚niei Ón industria de ap„rare european„“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Œn perioada 6—7 februarie 2007 am avut ocazia de a participa la Berlin la colocviul îPolitica european„ de securitate ∫i ap„rare — strategii viitoare“. Evenimentul a reunit parlamentari din toate ˛„rile membre ale Adun„rii Uniunii Europei Occidentale.

Œn cadrul acestui colocviu, o dezbatere extrem de interesant„ s-a purtat pe tema industriei europene de ap„rare. La dezbatere au participat, pe l‚ng„ parlamentarii din diferite parlamente ale ˛„rilor europene, ∫i responsabilii ∫i conduc„torii Agen˛iei Europene de Ap„rare, dar ∫i manageri ai principalelor companii europene din domeniul industriei de ap„rare ∫i al tehnologiei spa˛iale.

Cea mai important„ concluzie a fost aceea a cre∫terii cooper„rii Óntre ˛„rile europene Ón investi˛ii privind cercet„rile Ón securitate, tehnologii spa˛iale. Pentru a r„m‚ne competitiv„ fa˛„ de concuren˛a american„ sau chinez„, industria european„ de ap„rare are nevoie de o viziune a viitorului, de investi˛ii Ón domenii ∫i tehnologiicheie, dar ∫i de un efort al ˛„rilor europene de a cheltui mai mult, dar mai ales de a cheltui mai mult la comun.

Rom‚nia va cheltui Ón 2007 mai bine de 1 miliard de dolari numai din bugetul na˛ional pentru Ónzestrare, f„r„ a mai pune la socoteal„ creditele externe. Din p„cate, ace∫ti bani nu pot fi folosi˛i pentru a oferi comenzi exclusiv industriei de ap„rare din Rom‚nia. Rom‚nia trebuie s„ Ó∫i fac„ Ónzestrarea de pe pia˛a liber„, pentru c„ are nevoie de cele mai noi ∫i mai bune tehnologii pentru a putea face fa˛„ integr„rii armatei noastre Ón N.A.T.O. ∫i pentru a respecta standardele politicii europene de securitate ∫i ap„rare. Industria de ap„rare rom‚neasc„, odat„ Ónfloritoare datorit„ contextului politic interna˛ional, trece ast„zi printr-o perioad„ dificil„. O parte a fost privatizat„, alta se afl„ Ónc„ Ón proprietatea statului, unele Óntreprinderi au ∫anse de reu∫it„ Ón economia de pia˛„ concuren˛ial„, cele mai multe nu, iar solu˛ia nu este alta dec‚t aceea de a continua privatizarea.

## **Domnul Cristian St„nescu:**

îNimeni nu poate interzice unui popor s„-∫i tr„iasc„ tradi˛ia ∫i istoria, cu gloriile ∫i Ónfr‚ngerile ei.“

(Petre fiu˛ea)

Exclama˛ia europarlamentarului englez Ashley Mote prefigureaz„ sugestiv ini˛ialele Grupului Integritate, Tradi˛ie, Suveranitate (I.T.S.), constituit cu aportul decisiv al celor cinci membri P.R.M. din Parlamentul European.

P‚n„ la data de 16 ianuarie 2007, acei europarlamentari care nu s-au l„sat atra∫i Ón niciun grup politic sau care au contestat iluzia unui superstat european monolit au fost trata˛i discriminatoriu Ón privin˛a timpului acordat la dezbateri, mult diminuat Ón compara˛ie cu al celorlal˛i vorbitori. Asta Ón ciuda faptului c„ erau membri ai Parlamentului European, ca reprezentan˛i a milioane de votan˛i ∫i ale∫i tocmai pentru vederile lor contrare unei majorit„˛i politice care, deocamdat„, face regula Ón sesiunile de la Bruxelles ∫i Strasbourg.

De acum Óncolo datele problemei se vor schimba: oponen˛ii politici ai Grupului I.T.S. vor fi obliga˛i s„ Ómpart„ îmasa negocierilor“ cu membrii acestui grup, la toate activit„˛ile sau evenimentele programate.

Nimeni nu va fi capabil s„ ne mai ignore. Grupul I.T.S. va deveni o for˛„ Ón Parlamentul European.

Obiectivele sale fundamentale Ó∫i au deja ecou Ón Europa ∫i chiar Ón S.U.A., de unde avocatul texan de origine rom‚n„ Peter Costea ne cere sprijinul pentru amendamentul cu privire la revizuirea art. 48 din Constitu˛ia Rom‚niei, care s„ interzic„ poligamia ∫i s„ prezinte c„s„toria ca fiind o rela˛ie b„rbat—femeie.

Un amendament constitu˛ional similar a fost adoptat deja Ón statul Texas, precum ∫i Ón alte 26 de state americane, Ón care s-au interzis poligamia ∫i c„s„toriile unisex.

De∫i noi, rom‚nii, am fi avut ∫ansa s„ fim primii europeni cu un alt fel de amendament constitu˛ional, Letonia ne-a luat-o Ónainte.

Aceast„ cerere este rezultatul reg„sirii aspira˛iilor distinsului avocat Costea Ón angajamentul Grupului I.T.S. de a p„stra valorile familiei tradi˛ionale, al„turi de celelalte principii fundamentale ale Grupului I.T.S.: de a recunoa∫te ∫i a respecta valorile cre∫tine, cultura ∫i tradi˛iile civiliza˛iei europene, drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛enilor, interesul na˛ional, suveranitatea ∫i identitatea popoarelor statelor membre.

Declara˛ie politic„ cu privire la necesitatea adopt„rii unui statut al personalului aeronautic civil navigant profesionist din avia˛ia civil„

Prin prezenta declara˛ie politic„ doresc s„ aduc Ón aten˛ia tuturor partidelor politice existen˛a categoriei de personal aeronautic civil navigant din avia˛ia civil„ care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un mediu deosebit fa˛„ de celelalte categorii de personal ∫i care, p‚n„ Ón prezent, a fost neglijat de factorii politici, at‚t de Parlament, c‚t ∫i de Guvern, Ón ceea ce prive∫te reglementarea activit„˛ii, obliga˛iilor, r„spunderilor ∫i drepturilor acestora.

Mediul Ón care personalul navigant Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, mediul aerian, este un spa˛iu fizic ostil ∫i imprevizibil, extrem de complex, raportat la responsabilitatea unui pilot fa˛„ de via˛a pasagerilor. Deciziile se iau Ón secunde ∫i sunt ireversibile Ón timp. Œn aceste condi˛ii, pilo˛ii trebuie s„ aib„ o preg„tire profesional„ de excep˛ie ∫i o capacitate de concentrare deosebit„, acestea fiind esen˛iale Ón asigurarea siguran˛ei zborului.

Activitatea de zbor determin„ o uzur„ prematur„ a pilo˛ilor ∫i se manifest„ prin modific„ri ale structurii ∫i func˛iilor organismului, cu efect asupra vitezei de reac˛ie uman„ Ón condi˛ii de lips„ de oxigen ∫i presiuni sc„zute. Acest fapt reduce Ón mod semnificativ durata de via˛„. Studiile medicale ∫i socioprofesionale au relevat c„ anumite profesii din avia˛ia civil„, cum este cea de pilot, se situeaz„ pe primul loc Ón ceea ce prive∫te factorii de stres excesiv ∫i risc ridicat de Ómboln„vire. Condi˛iile de zbor la altitudini ridicate accelereaz„ procesul de Ómb„tr‚nire biologic„, reduce capacitatea de efort ∫i provoac„ modific„ri la nivelul coloanei vertebrale.

Sunt cutremur„toare statisticile referitoare la Ómboln„virile foarte grave cu evolu˛ii rapide ∫i decese la v‚rste tinere ale personalului aeronautic civil navigant. Rata de mortalitate at‚t Ón perioada de activitate, c‚t ∫i dup„ ie∫irea la pensie este foarte ridicat„. Œn primii 5 ani dup„ ie∫irea la pensie, rata Ómboln„virilor grave ajunge la 90%, iar cea a mortalit„˛ii dep„∫e∫te 40%. Numai Ón cadrul unei singure companii aeriene, Ón perioada 2000— 2005, la un num„r de aproximativ 450 de persoane Ón activitate, au fost Ónregistrate 18 cazuri de deces, 4 cazuri de como˛ie cerebral„ soldate cu deces, 10 cazuri de cancer, dou„ cazuri ce necesitau transplant de rinichi, 4 cazuri de diabet pe sistem nervos, 5 cazuri de infarct, dou„ cazuri de leucemie, 4 cazuri de discopatii lombare cu interven˛ii chirurgicale, un caz de invaliditate temporar„ cauzat„ de turbulen˛e Ón timpul zborului, 19 cazuri de Ómboln„viri grave ∫i peste 30 de persoane obligate la un control periodic din 3 Ón 3 luni. Num„rul persoanelor care reu∫esc s„ ajung„ la pensie este diminuat, iar speran˛a de via˛„ dup„ pensionare este sc„zut„, media fiind Óntre 56—58 de ani. La aceste cazuri tragice se mai adaug„ ∫i cele 35 de persoane decedate Ón urma unor accidente sau catastrofe aeriene: 9 persoane decedate Ón anul 1989, 9 Ón anul 1991, 11 Ón anul 1995 ∫i 6 Ón anul 1996.

A∫ vrea ast„zi s„ v„ atrag aten˛ia asupra unor nemul˛umiri exprimate printr-un mesaj care, din p„cate, a fost trimis prin Internet ∫i Ón afara grani˛elor ˛„rii de c‚˛iva finali∫ti ai concursului îVrei s„ fii nr. 1?“, organizat de TVR1.

Concursul a avut mai multe etape de preselec˛ie, Ón urma c„rora 50 de finali∫ti au fost invita˛i la Bucure∫ti, la faza final„. Fondul de 500.000 de euro ∫i promisiunea c„ to˛i finali∫tii vor fi premia˛i i-au determinat pe participan˛i s„ vin„, Ómpreun„ cu un Ónso˛itor, Ón noaptea dintre ani, la Bucure∫ti. Speran˛ele lor de a participa la o competi˛ie corect„, unde s„-∫i pun„ Ón valoare cultura general„ ∫i poate s„ c‚∫tige marele premiu anun˛at, i-au determinat s„-∫i cheltuiasc„ poate ultimele rezerve financiare, s„ renun˛e la ambientul pl„cut al familiei sau la petrecerea din noaptea de Revelion.

Din p„cate, îpremiile“ ∫i recompensele a∫teptate ∫i-au f„cut apari˛ia mai repede dec‚t credeau ei: aparatele de vot s-au defectat ∫i nimeni nu a catadicsit s„ le repun„ Ón func˛iune, iar miile de euro zburau la publicul din sal„, pentru Óntreb„ri extrem de simple.

B„taia de joc a fost Óncununat„ de îpremiile de consolare“ oferite: bilete la Revelionul organizat la îRomexpo“. Dup„ 7 ore de stat Ón studio, obosi˛i ∫i dezam„gi˛i, au ajuns totu∫i la îRomexpo“... ∫i au plecat... fiindu-le locurile ocupate! Biletele le mai au ∫i ast„zi, Ón amintirea unei nop˛i Ón care TVR1 a demonstrat cu prisosin˛„ îseriozitatea“ ∫i îprofesionalismul“ de care d„ dovad„ Ón activitate.

Scrisoarea pe care am primit-o se Óncheie cu un strig„t de revolt„: îNu se poate a∫a ceva! Este inadmisibil!“, mesaj pe care Ól Ómp„rt„∫esc ∫i eu ∫i mai Óntreb: aceasta este televiziunea noastr„ na˛ional„? Ce anume ∫i cine se ascunde Ón culisele ei? Cum serve∫te interesul cet„˛eanului?

Sunt c‚teva Óntreb„ri care sper c„ nu vor r„m‚ne retorice, dac„ conducerea TVR1 Ó∫i asum„ cu adev„rat responsabilit„˛ile unei televiziuni publice.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ianuarie „sta f„r„ z„pad„ ∫i frig a z„p„cit de-a binelea o gr„mad„ de oameni, p‚n„ acolo Ónc‚t s„ cread„ c„ e prim„var„.

™i ce fac oamenii prim„vara la casa lor? Cur„˛enie general„!

Œn casa Ón care stau gratuit ∫i temporar s-au pornit unii oameni s„ scoat„ de prin dulapuri la aerisit prin conferin˛e de pres„, la îÓnsorit“, sub reflectoare TV, ce avea fiecare pus la p„strare pentru sezonul rece, despre care se ∫tie c„ nu-i ca vara, dar nu ∫i c‚nd vine ∫i e mai bine s„ fii preg„tit!

Crezusem c„ de a∫a trebu∫oar„ se ocup„ gospodinele, a∫a Ónc‚t nu m-am prea mirat c‚nd una dintre ele, f„c‚ndu-∫i cur„˛enia de prim„var„ Ón memorie, a scos la iveal„ amintirea unui bile˛el, p„strat„ cu grij„ acolo vreo doi ani.

M-am mirat Óns„ c„ un declarat vajnic b„rbat a ∫i pus bile˛elul cu pricina la vederea gazetarilor, at‚rn‚ndu-l pe gardul dinspre palatul numit, nu ∫tiu de ce, îVictoria“, uite-a∫a, s„ vad„ cine trebuie cum ne scoatem noi intransigen˛a, Ón lupta Ómpotriva oligarhiilor de interese, la soare!

™i iar nu m-am mirat c„, Ón cea mai neao∫„ tradi˛ie a mahalalelor bucure∫tene, ca ∫i const„n˛ene, clujene ∫i de fapt a tuturor mahalalelor lumii, replica vecinului la minunea de pe gardul cotrocenesc nu a Ónt‚rziat s„ apar„.

Vizatul a scos ∫i el pe gardul propriu, Ón ochii ∫i urechile celor care vor s„ vad„ ∫i s„ aud„, ce ˛inuse la p„strare, Ón rafturile personale, p‚n„ la vremea grijiturii celei mari, cum se spune pe la mine pe-acas„.

R‚nd pe r‚nd, numiri de consilieri preziden˛iali, dosare de licita˛ie, contracte de asisten˛„ juridic„, avize medicale pentru c„p∫unari spanioli, dezinfec˛ii antiaviariene, toate au fost bine scuturate Ón ochii ∫i urechile celor ie∫i˛i pe la garduri.

Ba, mai mult, de∫i mutat din cartierul cu pricina, un fost tr„itor Ón aceea∫i mahala a ˛inut mor˛i∫ s„-∫i etaleze str‚nsura, flutur‚nd Ón fa˛a lumii rezolu˛ii preziden˛iale redactate Ón doi peri.

Ce este de nesuportat Ón toat„ tevatura asta nu e numaidec‚t faptul c„ suntem sili˛i a suporta mirosul de putred al acestor mizerii ∫i nu at‚t faptul c„ suntem plesni˛i peste ochi ∫i urechi cu declara˛ii care mai de care mai teatrale ∫i mai belicoase, cu ultimatumuri care nu oblig„ la mare lucru, dar au grij„ s„ lase loc de retragere la o adic„, ci faptul c„ î˛ara arde ∫i baba se piapt„n„“!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ atrag aten˛ia asupra modului de aplicare a prevederilor Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001 Ón jude˛ul Alba, mai precis Ón comuna Ro∫ia Montan„, unde Alian˛a D.A. numai îDreptate ∫i Adev„r“ nu se poate numi.

S„pt„m‚na trecut„ am avut Ónt‚lnire cu locuitorii acestei comune, care sunt nemul˛umi˛i ∫i revolta˛i de modul Ón care Ó∫i fac datoria autorit„˛ile locale, iar Ón acest sens au semnat un document transmis ∫i celor dou„ Camere ale Paramentului, Ón spe˛„ Comisiilor de abuzuri, combaterea corup˛iei ∫i peti˛ii, prin care se arat„ comportamentul dictatorial ∫i incalificabil al prefectului jude˛ului Alba care, dup„ constatarea Óncet„rii mandatului de primar al comunei Ro∫ia Montan„ a domnului Nari˛a Virgil Nicolae, s-a transformat Ón agent electoral al Alian˛ei D.A.

Domnul prefect Cosmin Covaciu, Ón loc s„ se comporte ca un Ónalt func˛ionar public, impar˛ial ∫i apolitic, a∫a cum prevede legea, d„ dovad„ de rea-credin˛„, favoriz‚nd partide politice al c„rui membru a fost, abuz‚nd de Ónalta sa demnitate, al„turi de reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dat fiind faptul c„ nu respect„ dreptul locuitorilor comunei Ro∫ia Montan„ de a avea un primar ales, ∫i nu unul interimar, a∫a cum dore∫te Domnia Sa.

Nemul˛umirea locuitorilor comunei Ro∫ia Montan„ const„ Ón faptul c„, dup„ emiterea ordinului de Óncetare a mandatului fostului primar, domnul prefect nu ∫i-a f„cut datoria ∫i nu a dat dovad„ de profesionalism, astfel c„ trebuia s„ fac„ propuneri Guvernului Rom‚niei, prin intermediul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pentru a stabili data organiz„rii de c„tre Guvern a alegerilor locale extraordinare, acestea trebuind s„ aib„ loc Ón termen de 90 de zile de la data pronun˛„rii hot„r‚rii instan˛ei.

Prefectul jude˛ului Alba nu a f„cut aceast„ propunere ministrului administra˛iei ∫i internelor pentru stabilirea datei alegerilor, a∫a cum Ól obliga art. 82 alin. (6) din Legea nr. 215/2006, astfel c„ Guvernul nu a adoptat Ón acest sens o hot„r‚re prin care s„ se stabileasc„ data alegerilor.

## Stima˛i colegi,

Dup„ cum bine ∫ti˛i, s‚mb„t„, 10 februarie 2007, a fost organizat Ón trei jude˛e, Covasna, Harghita ∫i Mure∫, un referendum privind autonomia autointitulatului f nut Secuiesc.

De∫i respect dreptul etniilor na˛ionale de a-∫i p„stra individualitatea cultural„ ∫i de a-∫i expune ∫i sus˛ine opiniile, consider c„ ac˛iunile de tipul acestui referendum sunt neconstitu˛ionale ∫i ilegale. Scopul acestor ac˛iuni este de a declara autonomie pe criterii etnice, autoproclamatul f nut Secuiesc reprezent‚nd un pericol la adresa integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii noastre, Ón condi˛iile Ón care Ón Constitu˛ie este prev„zut clar c„ Rom‚nia este îstat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“.

Odat„ cu fenomenul globaliz„rii, se manifest„ ∫i fenomenul complementar ∫i paradoxal al îprolifer„rii etnopolitice“, adic„ acutizarea politicilor etnice. Acest fenomen se manifest„ ∫i Ón via˛a public„ rom‚neasc„, prin ac˛iunile de ob˛inere a autonomiei a∫a-zisului f nut Secuiesc.

Pe de alt„ parte, Rom‚nia face parte din Uniunea European„, iar Ón acest spa˛iu orice ac˛iune de acest tip nu este recunoscut„ ∫i este considerat„ profund ilegal„.

Av‚nd Ón vedere cele men˛ionate mai sus, consider c„ autorit„˛ile statului trebuie s„ ia m„suri pentru prevenirea unor probleme mult mai grave care se pot ivi prin neluarea de m„suri clare Ón acest moment.

Œn aceast„ perioad„, eforturile majorit„˛ii rom‚nilor ∫i ale autorit„˛ilor centrale ∫i locale sunt canalizate spre realizarea parametrilor stabili˛i pentru integrarea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Uniunea European„, iar ini˛iativele unor aripi radicale ale maghiarilor din Rom‚nia, precum Uniunea Civic„ Maghiar„ ∫i Consiliul Na˛ional Secuiesc, sunt total scoase din context ∫i nu fac dec‚t s„ deturneze aten˛ia de la problemele cu adev„rat importante.

Aceste ac˛iuni sunt cu at‚t mai mult ilegale ∫i neavenite, cu c‚t Rom‚nia este recunoscut„ pe plan european ∫i mondial ca un model de respectare a drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale.

Consider c„ nu trebuie confundate descentralizarea ∫i cre∫terea autonomiei locale cu crearea de enclave etnice ∫i ˛inuturi autonome pe alte criterii dec‚t cele administrative.

## îPraf Ón ochii rom‚nilor!“

De la preluarea puterii de c„tre îPortocalii“, rom‚nii sunt tot mai am„gi˛i ∫i Ón∫ela˛i cu tot felul de promisiuni de∫arte. Cel care se achit„ cel mai bine de aceast„ sarcin„ care se pare c„ a devenit prioritar„ pentru actuala putere este pre∫edintele Traian B„sescu.

Animat de credin˛a perfec˛iunii deciziilor sale, enun˛at„ la Ónceput Ón glum„ ∫i cu jum„tate de glas, acum Óns„ din ce Ón ce mai prezent„, pre∫edintele B„sescu se joac„ cu soarta Rom‚niei ∫i a rom‚nilor at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern.

Pe plan intern, prin decizia de a gra˛ia trafican˛ii de droguri, care are la baz„ doar propria convingere. Ne˛in‚nd cont de probele administrate Ón dosar, risc„ s„ creeze un haos ∫i o incertitudine ∫i mai mare a justi˛iei Ón Rom‚nia. Pe plan extern, prin declara˛iile sale prin care se erijeaz„ Ón rolul de diriginte ∫i d„ lec˛ii Uniunii Europene despre modul Ón care trebuie rezolvat„ problema dependen˛ei energetice a U.E. fa˛„ de Rusia, risc„ s„ arunce Rom‚nia Óntr-o izolare complet„.

Ba, mai mult, lu‚ndu-∫i rolul Ón serios ∫i ar„t‚nd cu degetul spre Rusia ca spre un elev neast‚mp„rat pe care Ól pui zece minute la col˛ pentru a-∫i reveni, dup„ care a∫tep˛i ca el s„-∫i Ónve˛e lec˛ia ∫i s„ devin„ docil, pune Ón pericol siguran˛a social„ a rom‚nilor, deoarece risc„ s„ compromit„ rela˛iile ∫i a∫a nu prea bune cu cineva care de˛ine robinetul pentru c„ldura rom‚nilor.

Œn loc s„ adopte o solu˛ie diplomatic„, a∫a cum au f„cut liderii din Uniunea European„, discut‚nd cu ceva timp Ón urm„ cu Pre∫edintele Rusiei, Vladimir Putin, ∫i Óncerc‚nd s„ g„seasc„ o solu˛ie Ómpreun„, Traian B„sescu afirm„ pe un ton autoritar c„ trebuie s„ g„sim solu˛ii alternative ∫i s„ nu mai depindem Ón a∫a mare m„sur„ de gazul rusesc, uit‚nd c„ nu vorbe∫te cu vreun partid aflat la putere Ón Rom‚nia ∫i c„ nu reu∫e∫te s„ sperie sau chiar s„ ∫antajeze pe cineva Ón acest fel.

Din contr„, poate chiar s„ enerveze pe cineva, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care noi pl„tim cel mai mare pre˛ la gaze din U.E. ∫i devenim tot mai dependen˛i de gazele ruse∫ti, ∫i Ón urma unor astfel de declara˛ii este posibil ca Ón viitor s„ pl„tim ∫i mai mult.

îTrebuie Óntre˛inut mitul lui Dracula pe bani publici?“ Doamn„ pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu pu˛in timp Ón urm„ popula˛ia bra∫ovean„ a fost solicitat„ s„ r„spund„ unui sondaj pe tema: îCe Ói lipse∫te Bra∫ovului?“ Rezultatul a fost ∫ocant, majoritatea locuitorilor opt‚nd pentru mai multe locuri de distrac˛ie. Aceasta Ón pofida faptului c„, exact Ón aceea∫i perioad„, Consiliul jude˛ean local anun˛a c„ rezultatul unui sondaj privind achizi˛ionarea Castelului Bran cu astronomica suma de 60 milioane euro din bani publici a Óntrunit acordul a circa 87% dintre locuitori, deci un act mai degrab„ de cultur„ dec‚t unul de divertisment. Asta numai dac„ privim Castelul Bran prin prisma valorii sale istorice, ∫i nu prin prisma mitului lui Dracula. De aici ∫i Óntrebarea logic„: ce dorea Ón fond s„ achizi˛ioneze Consiliul jude˛ean ∫i Ministerul Culturii pe bani publici, valoarea istoric„ a castelului sau mitul lui Dracula? Pentru c„ indiferent dac„ castelul a fost v‚ndut sau nu ∫i indiferent de jocurile comerciale menite s„ majoreze succesiv pre˛ul de pornire, este una ca pe bani publici s„ achizi˛ionezi un castel medieval prost Óntre˛inut ∫i f„r„ o valoare arhitectural„ deosebit„, ∫i alta este s„ achizi˛ionezi un _brand_ cu rezonan˛„ interna˛ional„.

Personal m„ Óndoiesc c„ majoritatea celor care au optat pentru aceast„ achizi˛ie de 60 milioane euro ∫i-au pus aceast„ Óntrebare sau au avut curiozitatea s„ viziteze muzeul Castelului Bran. Dac„ ar fi f„cut acest lucru ar fi constatat c„ Óntre actualul castel-muzeu ∫i mitul lui Dracula nu exist„ absolut nicio leg„tur„. Tematica muzeului este exclusiv cea a amintirilor istorice dedicate familiei regale de dup„ 1900: fotografii cu Regele Ferdinand, Regina Maria sau Principesa Ileana, mobilier de epoc„ ∫i obiecte contemporane acestora. At‚t ∫i nimic mai mult! Nicio referire la Dracula. Ar fi fost ∫i greu de g„sit ceva, at‚ta timp c‚t se ∫tie, istoric vorbind, c„ Vlad fiepe∫, supranumit ∫i Dracula, nu a locuit aici dec‚t dou„ luni, Ón anul 1462, Ónainte de a fi Óntemni˛at Ón cetatea Vi∫egrad. Mitul lui Dracula este unul creat artificial ∫i deci ar fi fost imposibil ca autorit„˛ile locale s„ poat„ crea ceva pe baze inexistente, c„ci una este s„ dore∫ti Ónfiin˛area unui parc de distrac˛ii tematic, ∫i alta s„ transformi de la zero istoria unui castel medieval. Istoria exist„ ∫i nu poate fi modificat„ sau modelat„ Ón func˛ie de interesele economice locale. Singurii care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ mai aminteasc„ ceva de mitul lui Dracula sunt micii comercian˛i care Ó∫i v‚nd produsele artizanale la intrarea Ón muzeu.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îBilan˛ portocaliu“

Dup„ doi ani de guvernare portocalie s-a ales praful de promisiunile tr‚mbi˛ate cu at‚ta tam-tam Ón campania electoral„. Nimic nu s-a realizat ∫i speran˛ele oamenilor au fost Ón∫elate, din nou, de un îC.D.R.“ cosmetizat.

Pe l‚ng„ haos, degringolad„ ∫i Ónt‚mplare, caracteristicile actului lor de guvernare, Ón acest timp scurs de la preluarea mandatului au reu∫it s„ creeze o polarizare nemaiÓnt‚lnit„ p‚n„ acum Ón societatea rom‚neasc„.

Prin introducerea cotei unice de impozitare, din punct de vedere al veniturilor realizate, popula˛ia Rom‚niei se Ómparte Ón dou„ categorii: o categorie din care fac parte foarte pu˛ini cet„˛eni ai acestei ˛„ri, ale c„ror venituri au crescut cu o repeziciune uimitoare, ∫i cealalt„ categorie, reprezentat„ de restul popula˛iei, ale c„rei venituri au sc„zut continuu.

Astfel, de∫i se anun˛a o guvernare care va rezolva marile probleme sociale cu care se confrunt„ Rom‚nia, aceast„ guvernare de dreapta nu a reu∫it dec‚t s„ creeze altele ∫i mai mari, datorit„ aten˛iei deosebite pe care a acordat-o sporirii veniturilor unei categorii sociale ∫i uit„rii totale a programelor sociale.

Œn tot acest timp, cel mai mult de suferit de pe urma acestei guvern„ri au avut oamenii cu venituri mici ∫i pensionarii c„rora, dac„ nu le-a crescut pensia cu 30% Ón termeni reali, a∫a cum se l„udau portocaliii Ón campania electoral„, Ón mod sigur le-a crescut factura la Óntre˛inere cu acest procent, Ón schimb, pensia real„ Ón ace∫ti doi ani a crescut cu 2%. Este aproape imposibil de crezut c„ Ón urm„torii 2 ani se va Ónt‚mpla vreo minune ∫i va cre∫te pensia medie cu 28%.

La fel de dezastruoas„ este situa˛ia ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt, unde, Ón acest Ónceput de iarn„, din cauza incapacit„˛ii oamenilor din sistemul patronat de portocalii, copiii au fost nevoi˛i s„ Ónve˛e Ón frig, iar situa˛ia nu pare a avea o rezolvare rapid„, deoarece Guvernul a refuzat s„ aloce Ónv„˛„m‚ntului 6% din P.I.B., Ónc„lc‚nd astfel legea.

Œn sistemul sanitar situa˛ia este poate ∫i mai grav„, chiar catastrofal„, dac„ avem Ón vedere faptul c„ Ón timpul guvern„rii portocalii au murit oameni st‚nd la cozi pentru medicamente, iar Ón spitale, din cauza condi˛iilor aproape inumane, oamenii mai repede se Ómboln„vesc dec‚t se vindec„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De o bun„ bucat„ de vreme suntem martorii unui r„zboi fratricid, Ón care se Ónfrunt„ pre∫edintele ∫i primulministru. Acest conflict a devenit at‚t de dur ∫i at‚t de acaparator, Ónc‚t nimeni nu mai ∫tie azi cu precizie cum a Ónceput totul, care a fost primul gest ce a dus la ripost„ ∫i Ón ce a constat riposta la ripost„.

Am stat de vorb„, Ón cele c‚teva s„pt„m‚ni de vacan˛„ parlamentar„, cu diver∫i cet„˛eni care au venit la mine s„ Ómi prezinte multele probleme care Ói preocup„. Invariabil, dup„ ce mi-am notat aspectele semnalate ∫i le-am spus cam cum v„d eu solu˛ionarea chestiunilor respective, fiecare dintre ei ∫i-a manifestat, Óntr-un fel sau Ón altul, preocuparea fa˛„ de situa˛ia de insuportabil conflict la care s-a ajuns Óntre pre∫edinte ∫i primulministru.

Œmi permit s„ citez, din memorie, cuvintele unui cet„˛ean din R‚mnicu-V‚lcea: îAcest ianuarie, cu scandalul bile˛elelor ∫i cu tot ce decurge acum din el, m„ face s„ retr„iesc starea de spirit de la Ónceputul anului 1999, c‚nd ˛ara era Ón fierbere din cu totul alte motive. Sunt vremuri interesante, nu m„ mai pot dezlipi de televizor c‚nd e ora ∫tirilor de mare audien˛„, e palpitant ∫i cred c„ nu numai mie Ómi pulseaz„ adrenalina la maximum. Dar am ajuns la o asemenea stare de Óncordare, Ónc‚t simt c„ m„ apropii de pragul insuportabilului“.

Nu mi-am propus, Ón aceast„ declara˛ie politic„, s„ spun eu care anume dintre cei doi preopinen˛i gre∫e∫te

Ón actuala stare de lucruri. Acest îbanal am„nunt“ — cu ghilimelele de rigoare — este evident pentru oricine s-a uitat, c‚t de c‚t, la televizor ∫i a citit ziarele ap„rute Ón ultimii doi ani. Nici nu am eu c„derea s„ despic, precum biblicul Moise, apele unei m„ri Ónvolburate, ca s„ spun: îIat„, pe aici trebuie s„ mergem, dac„ vrem s„ ie∫im din impas“.

Dar nu este mai pu˛in adev„rat c„ trebuie s„ ne Óntreb„m — ∫i cu siguran˛„ asta o facem cu to˛ii — cine c‚∫tig„ ∫i cine pierde de pe urma conflictului. A∫ Óncepe cu partea a doua a Óntreb„rii, fiindc„ r„spunsul este ceva mai u∫or de dat. De pierdut, pierde toat„ lumea, inclusiv acela care crede c„ are de c‚∫tigat. Œncep‚nd cu cet„˛eanul de r‚nd, trec‚nd prin institu˛iile statului ∫i sf‚r∫ind unde dorim s„ punem punct ∫i s„ tragem linie, toat„ lumea are c‚te ceva de pierdut.

îUn pre∫edinte deasupra tuturor“ Stima˛i colegi parlamentari,

Ne afl„m Óntr-un moment crucial, am putea spune, pentru ˛ara noastr„ ∫i nu numai. Zarurile au fost aruncate pe masa politicului, ∫i acum jocul se arat„ deschis tuturor colegilor din opozi˛ie ∫i, de ce nu, ∫i din cadrul f„r‚mei Alian˛ei D.A.

Pre∫edintele a Ónc„lcat, din nou, Constitu˛ia amestec‚ndu-se nepermis Ón Óntreaga activitate a institu˛iilor publice ale statului. O Ónc„lcare grav„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat s-a produs atunci c‚nd a intervenit Ón activitatea Parchetului, d‚nd indica˛ii publice, cine ∫i cum s„ fie anchetat. Œns„, un nou hobby al Domniei Sale pare a fi acela de a calomnia deputa˛ii ∫i senatorii, acuz‚ndu-i c„ dau legi pentru infractori, f„r„ s„ realizeze c„ prin afirma˛iile f„cute s-a plasat totu∫i deasupra lor, ca o c„petenie a unui trib mare care m‚nuie∫te cu m„iestrie actul decizional.

Cred, cu t„rie, c„ pre∫edintele ∫i-a dep„∫it atribu˛iile conferite prin Constitu˛ie. C‚teva dintre marile gafe caracteristice Domniei Sale sunt: cererea ∫i primirea demisiilor ∫efilor serviciilor secrete, de∫i ele sunt atributul exclusiv al Parlamentului, sau Ónc„lcarea separa˛iei puterilor Ón stat, prin stilul propriu Ón care a Ón˛eles s„ conduc„ ∫edin˛ele Guvernului, implicarea Ón problemele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 justi˛iei, exemplul elocvent fiind acela Ón care pre∫edintele a acuzat magistra˛ii de corup˛ie.

Continu‚nd seria gafelor, pre∫edintele Traian B„sescu a f„cut declara˛ii surprinz„toare la mai bine de doi ani de mandat. Œntr-o emisiune televizat„, ∫eful statului le-a atras aten˛ia partidelor aflate la guvernare c„ nu este meritul lor c„ au ajuns la putere. îPartidele acestea au pierdut alegerile din 2004“, a spus B„sescu, ad„ug‚nd c„ el a fost cel care a decis s„ trimit„ P.S.D. Ón opozi˛ie.

Adev„rul rostit de Traian Basescu e util nu numai publicului larg, nu numai actualilor guvernan˛i, ci ∫i multor colegi de-ai mei care ajunseser„ mult prea repede la concluzia c„ îam pierdut“ alegerile Ón 2004 ∫i care Óncepuser„, Ón consecin˛„, s„ caute cauzele unei Ónfr‚ngeri care nu avusese loc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îOnoare, un cuv‚nt mai pu˛in utilizat Ón Rom‚nia“

Evenimentele de la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, cu privire la demisia ministrului de externe R„zvan Ungureanu, au ridicat Ónc„ o dat„ tensiometrul anali∫tilor politici din Rom‚nia, dar ∫i al politicienilor care doreau un conflict c‚t mai accentuat Óntre primul-ministru ∫i ministrul de externe.

Gestul s„u, acela de a-∫i prezenta demisia de onoare, arat„ o responsabilitate politic„ ce se Óncadreaz„ Ón normalitatea specific„ unei democra˛ii a∫a cum Rom‚nia Ó∫i dore∫te s„ fie ∫i nu trebuie s„ mire pe nimeni. Ministrul de externe a urmat acele reguli impuse de bunul-sim˛ politic, care Ó˛i spun c„, Ón momentul Ón care primul-ministru Ó˛i cere demisia, o oferi ∫i r„m‚i la dispozi˛ia partidului din care faci parte.

Mihai R„zvan Ungureanu a reprezentat ∫i reprezint„ pentru Partidul Na˛ional Liberal un model de politician european veridic, care d„ dovad„ de fairplay, cu verticalitate, moral„ ∫i care a reprezentat cu cinste partidul din care face parte Ón calitatea sa oficial„ de de˛in„tor al portofoliului Afacerilor Externe.

Cred c„ sunt Ón asentimentul colegilor mei atunci c‚nd spun c„ plecarea sa de la Ministerul Afacerilor Externe nu reprezint„ dec‚t o etap„ Ón evolu˛ia sa politic„. P.N.L. are nevoie de politicieni care fac parte din genera˛ia t‚n„r„ ∫i care pot oferi o nou„ viziune european„ asupra politicii rom‚ne∫ti.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPseudointelectualii uzurpatori ai inteligen˛ei na˛ionale, marionete ale lui George Soros, sar Ón ap„rarea cet„˛eanului-pre∫edinte, vinovat de Ónc„lcarea jur„m‚ntului ∫i a Ónaltelor sale Óndatoriri constitu˛ionale“.

Cei 50 de semnatari ai îscrisorii intelectualilor“ care iau ap„rarea cet„˛eanului-pre∫edinte par a se revendica drept uzurpatori ai calit„˛ii de reprezentan˛i ai clasei intelectualit„˛ii din Rom‚nia.

A∫adar, cine reprezint„ intelectualitatea rom‚n„? Filozofi f„r„ oper„ filozofic„, istorici ai artei f„r„ oper„ de istorie a artei, scriitori care dup„ 1989 nu au realizat nimic important sau, pur ∫i simplu, nimic!

S„ fie oare acesta motivul pentru care cei Ón cauz„ Óncearc„ s„ ias„ din anonimatul lor obscur, Ón speran˛a c„ se vor face remarca˛i ∫i invita˛i s„ mulg„ ∫i ei vaca puterii, al„turi de un Liiceanu, Patapievici, Rebengiuc, Alexandru Zub, R„dulescu-Zoner ∫i mul˛i anonimi precum Sever Voinescu, Mircea Mih„ie∫, Dan T„p„lag„, Sabina Fati, Tania Radu, care uzurpeaz„ p‚n„ ∫i calitatea de intelectual.

Nu sunt oare acelea∫i voci disperate care Ón 2000 cereau na˛iunii s„-l aleag„ pe Ion Iliescu Ón locul lui Corneliu Vadim Tudor? Dup„ ce Iliescu a fost ales, i-au devenit cei mai aprigi detractori. Asta da moralitate civic„ ∫i halal onestitate intelectual„!

Morala sub˛ire a frustr„rilor nesatisf„cute ale p‚r‚˛ilor intelectuali este cea a ideologiei urii, pe care au propagat-o ∫i pe care continu„ s„ o Óns„m‚n˛eze doar pentru ca ei s„ se impun„ efemer Ón spa˛iul public ca îdasc„li ai na˛iunii“. îBanda celor 50“ emite îjudec„˛i de valoare implacabile“: B„sescu ∫i ai lui sunt îb„ie˛ii buni“, Ómpotriva c„rora s-a constituit îalian˛a rea ∫i agresiv„“ a Partidului Social Democrat, a Partidului Rom‚nia Mare ∫i a Partidului Conservator. Frustra˛i ∫i complexa˛i, cu gena urii Ón A.D.N., semnatarii apelului inventeaz„, precum Ónainta∫ii lor stalini∫ti, du∫mani ai poporului. Popor pe care Ól dispre˛uiesc, consider‚ndu-l o mas„ de manevr„ ce poate fi manipulat„ cu tehnicile lor de intoxicare, cu diversiunea scandalurilor provocate, cu men˛inerea permanentelor pericole inventate de mult prea iubitul ∫i stimatul lor comandant suprem, a c„rui ∫tiin˛„ de a conduce se bazeaz„ pe o singur„ regul„, _divide et_

Declara˛ie politic„ îDrum bun, cale b„tut„...“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnc„ o dat„ s-a adeverit ce am spus noi, c„ ministrul de externe Mihai R„zvan Ungureanu nu ap„ra interesele rom‚nilor ∫i ale Rom‚niei. El era aservit Óntru totul mentorului s„u îcoad„ de topor“ Soros. Acesta din urm„, Ómpreun„ cu congresmanul american Tom Lantos, l-au impus Ón Guvernul de trist„ amintire P.D.-P.N.L.-P.C.U.D.M.R. Œnc„ de la Ónceput, agentura U.D.M.R.-ist„ s-a impus Ón politica extern„ a acestui guvern. Nu a fost destul un bursier Soros, adic„ Mihai R„zvan Ungureanu, ci au fost desemna˛i secretari de stat alte dou„ unelte compromi˛„toare ale democra˛iei rom‚ne∫ti, Toni Niculescu ∫i Aurel Leu∫tean.

Cine este acest Anton Niculescu? Este o alt„ îcoad„ de topor“, fost ∫ef de cabinet al îmumiei leniniste“ Markó Béla ∫i iat„-l pus mare secretar de stat la externe, care Ómpreun„ cu alt bursier Soros, Aurel Leu∫tean, au lucrat sistematic pentru destabilizarea ∫i def„imarea Rom‚niei peste hotare. To˛i Ómpreun„ au hot„r‚t, Ón colaborare cu premierul T„riceanu, s„ v‚nd„ bunurile Funda˛iei îGojdu“ Guvernului Ungariei, iar acesta, f„r„ pic de ru∫ine, s„ le ofere contra cost unor evrei.

La Óntrunirea din octombrie 2005 de la Bucure∫ti, Guvernul Ungariei ∫i-a impus punctele de vedere Ón fa˛a unui Guvern al Rom‚niei pe post de vasal. Atunci s-a pecetluit soarta Funda˛iei îGojdu“ ∫i a bunurilor l„sate prin testament Bisericii Ortodoxe Rom‚ne. Dac„ aceste bunuri erau l„sate Bisericii Romano-Catolice, alta era soarta lor. Nu Ónt‚mpl„tor premierul ∫i-a renegat credin˛a, cunun‚ndu-se la Budapesta Ón religia catolic„.

Mihai R„zvan Ungureanu a contribuit din plin ∫i la politica de abandonare ∫i depopulare a Carpa˛ilor Rom‚niei. La aproape toate conferin˛ele ∫i Ónt‚lnirile euroregionale de montanologie, nu a trimis exper˛i profesori, doctori sau academicieni rom‚ni, ci l-a trimis pe un alt v‚nz„tor al sfintei Rom‚nii, îo coad„ de topor“ din Baia Mare, Peter Lenghel, membru al unui nu ∫tiu ce O.N.G. Acesta a reu∫it s„ impun„ îConferin˛ei din Carpa˛i“ o ˛ar„ f„r„ mun˛i, cum e Ungaria. Din cauza lui, conducerea Conferin˛ei o exercit„ o alt„ ˛ar„, ∫i nu Rom‚nia, ce de˛ine 60% din Carpa˛i, cu peste 800 de comune locuite de ˛„rani, care din munte Ó∫i duc traiul zilnic.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPodul peste Tisa ∫i grani˛a cu Ucraina“

Œnc„ din secolul al XVIII-lea, o punte peste Tisa lega localit„˛ile Sighetul Marma˛iei ∫i Slatina (Solotvino), pe atunci ambele fiind localit„˛i rom‚ne∫ti. Puntea a fost Ónlocuit„ Ón 1880 cu un pod metalic care a fost distrus de bombardiere germane Ón Al Doilea R„zboi Mondial.

Dup„ decembrie 1989, autorit„˛ile maramure∫ene au venit cu propunerea reconstruirii podului. Œn to˛i ace∫ti ani, P.N.L. Maramure∫ a militat pentru g„sirea unor formule de finan˛are, astfel c„, Ón 1999, Uniunea European„ acord„ o finan˛are prin programul PHARE, argumentul cel mai bun fiind acela c„ Óntre Sighet ∫i Solotvino nu exist„ nicio leg„tur„ rutier„ transfrontalier„, de∫i localit„˛ile sunt situate la aproximativ 500 de metri distan˛„.

Construc˛ia podului a fost finalizat„ Ón 2001, bugetul proiectului fiind de 373.000 de euro, din care 298.000 contribu˛ie U.E. prin fondurile PHARE CREDO.

Sighetul devine, Óns„, ∫i punct vamal de importan˛„ major„. Pentru finalizarea lucr„rilor la punctul de trecere a frontierei ∫i a cl„dirilor aferente desf„∫ur„rii activit„˛ii punctului vamal de la Sighet, Maramure∫ul a primit peste 30 de miliarde de lei vechi din partea Guvernului.

Podul, cu lungime de 227,5 metri ∫i o l„˛ime maxim„ de 3,8 metri, a fost inaugurat la mijlocul lunii ianuarie de pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, ∫i de pre∫edintele Ucrainei, Victor Iuscenko. Podul permite circula˛ia autovehiculelor cu o greutate de p‚n„ la 3,5 tone ∫i asigur„ accesul la coridoarele rutiere interna˛ionale de transport IV ∫i V.

Reluarea traficului Óntre Sighet ∫i Solotvino a fost de mult„ vreme a∫teptat„ de cet„˛enii celor dou„ ˛„ri. De altfel, mul˛imea de oameni care s-a adunat pe cele dou„ maluri ale Tisei a vorbit de la sine despre importan˛a podului pentru ambele ˛„ri, devenit acum o punte de trecere pentru Ucraina c„tre U.E.

Din p„cate, autorit„˛ile maramure∫ene au mari probleme cu Óntre˛inerea perimetrelor de protec˛ie de la grani˛a cu Ucraina. De∫i e vorba de frontiera extern„ a Uniunii Europene, nimeni nu e dispus s„ aloce bani pentru Óntre˛inerea acestor zone.

Administra˛iile locale sus˛in c„ nu au cum s„ fac„ rost de miliardele de lei necesare defri∫„rilor ∫i Ónlocuirii bornelor ∫i indicatoarelor de la grani˛„. La aceast„ or„, f‚∫ia de frontier„ e acoperit„ pe por˛iuni mari de tufi∫uri, numai bune pentru eventualii transfugi.

Declara˛ie politic„ adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. Subiectul: îPermanenta criz„ din sistemul de s„n„tate“

De∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei se precizeaz„ c„ îDreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii este garantat“, experimentele pe care echipa ministrului Nicol„escu le fac duc la concluzia c„ aceast„ prevedere este ignorat„ Ón totalitate.

A∫a-zisa reform„ din s„n„tate a generat numeroase disfunc˛iuni, nemul˛umiri ∫i critici, at‚t la nivelul popula˛iei, c‚t ∫i la cel al oamenilor din sistem sau al unor oficialit„˛i europene care au remarcat caracterul neconstitu˛ional, antisocial ∫i antieuropean.

De∫i ministrului Nicol„escu Ói place s„ se laude ori de c‚te ori are prilejul cu marile sale realiz„ri, e∫ecurile ∫i crizele semnalate l-au obligat s„ recunoasc„ faptul c„ îSpitalele au fost administrate total neprofesionist, au mers prost, au f„cut datorii, iar oamenii sunt nemul˛umi˛i de felul Ón care sunt trata˛i“.

Cea mai recent„ nemul˛umire ˛ine de criza medicamentelor compensate ∫i gratuite, constatat„ Ón aceste zile Ón farmaciile din ˛ar„.

Cu non∫alan˛a care Ól caracterizeaz„ ∫i care ascunde lipsa de competen˛„ profesional„, domnul ministru afirm„ c„ epuizarea acestor medicamente se explic„ prin num„rul mare de viroze ∫i pneumonii. Dar acest num„r mare de Ómboln„viri era previzibil Ón condi˛iile acestei ierni atipice. De ce nu s-au luat m„suri din vreme?

La fel de confuz ca de fiecare dat„ c‚nd caut„ scuze pentru nepricepere ∫i gre∫eli, ministrul s„n„t„˛ii Ói g„se∫te vinova˛i pe farmaci∫ti ∫i pe cei de la casele de asigur„ri de s„n„tate: îŒncep‚nd de luni, 12 februarie, voi continua aceste Ónt‚lniri cu autorit„˛ile de s„n„tate public„, casele de asigur„ri ∫i colegiile farmaci∫tilor, astfel Ónc‚t s„ se urm„reasc„ din timp epuizarea plafoanelor ∫i s„ se intervin„ profilactic“ (!)

Cu mare Ónt‚rziere, domnul ministru constat„ c„ îDisfunc˛ionalit„˛ile semnalate sunt cauzate de faptul c„ nu s-a ˛inut cont de num„rul de pacien˛i care se adreseaz„ fiec„rei farmacii ∫i c„ plafoanele pentru medicamente nu au fost distribuite corect“.

Œn concluzie, ministrul s„n„t„˛ii afirm„ c„ nu sunt probleme ∫i neag„ criza din farmacii, de∫i reprezentan˛ii Colegiului Farmaci∫tilor ∫i bolnavii sunt de cu totul alt„ p„rere.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îP.S.D. continu„ demersurile de suspendare a pre∫edintelui B„sescu“

P.S.D. va continua demersurile pentru suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei, Traian B„sescu, pentru c„ nu mai

dorim prelungirea crizei politice Ón care se afl„ Rom‚nia, criz„ generat„ de conflictele dintre palatele Cotroceni ∫i Victoria. P.S.D. respinge solicitarea premierului de am‚nare a procedurilor de suspendare a pre∫edintelui pe motiv c„ Ón acest moment prioritare sunt alegerile pentru Parlamentul European. Potrivit obliga˛iilor europene, alegerile europene pot s„ aib„ loc oric‚nd pe parcursul anului 2007. A∫adar, nu este nicio grab„ Ón acest sens. Adev„rata noastr„ prioritate trebuie s„ fie rezolvarea crizei politice f„r„ precedent Ón care se afl„ ˛ara ∫i programul postaderare. De aceea, P.S.D. consider„ c„ Ón momentul Ón care premierul C„lin Popescu-T„riceanu a solicitat am‚narea demersului de suspendare a pre∫edintelui, nu a avut Ón vedere dec‚t s„ scape de responsabilitatea de a prezenta modul Ón care Guvernul pe care-l conduce vede ie∫irea din aceast„ criz„.

P.S.D. constat„ cu Óngrijorare c„ Ón Rom‚nia criza politic„ continu„ s„ se ad‚nceasc„, iar cei care se afl„ acum la guvernare ∫i care ar trebui s„ gestioneze treburile ˛„rii sunt preocupa˛i de diversiuni de tot felul, Ón func˛ie de interesele grupurilor din care fac parte. Una dintre diversiunile prin care pre∫edintele Traian B„sescu Óncearc„ s„ mint„ din nou poporul rom‚n o reprezint„ crearea partidului preziden˛ial, care mai este denumit ∫i P.L.D. Nu ∫tiu cine va mai avea naivitatea s„-l urmeze pe pre∫edintele interimar Theodor Stolojan, care se ∫i crede Ón campanie electoral„ ∫i Óncearc„ s„-∫i prezinte singurul mesaj electoral — sus˛inerea lui Traian B„sescu, pe care Ól vede îca un simbol al luptei anticorup˛ie“ din Rom‚nia, un adev„rat Corado Cattani Ón variant„ d‚mbovi˛ean„. Probabil c„ Traian B„sescu va fi prezentat elevilor Ón manualele alternative ca un salvator al poporului rom‚n, al„turi de Monica Macovei, care, Óntr-unul dintre aceste manuale, este prezentat„ drept îsalvatoarea Europei“, îun adev„rat noroc pentru Rom‚nia“.

Rom‚nia se confrunt„ cu o situa˛ie f„r„ precedent: a aderat la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 ∫i nici p‚n„ acum nu este realizat un program na˛ional postaderare. Oamenii sunt deruta˛i ∫i nu ∫tiu ce pot ∫i ce nu pot face Ón continuare. ™i aceasta, pentru c„ Ón locul inform„rilor legate de procesul de integrare real„ a Rom‚niei Ón comunitatea economic„ european„ ei sunt bombarda˛i cu informa˛ii legate de r„zboiul care se poart„ Óntre pre∫edinte, premier, pe de o parte, ∫i oligarhiile acestora, pe de alt„ parte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Asist„m de c‚teva s„pt„m‚ni la scandal dup„ scandal pe scena politic„ rom‚neasc„, scandaluri care Ól au, din p„cate, la origine pe Ónsu∫i pre∫edintele Traian B„sescu, cel care ar trebui s„ constituie, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei, dar ∫i prin prisma calit„˛ii sale de prim om Ón stat, un factor de stabilitate Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, nu unul de criz„.

Astfel, nu mai departe de acum c‚teva zile, Óntr-un discurs ˛inut la D.N.A., domnul pre∫edinte a g„sit de cuviin˛„ s„-i catalogheze pe to˛i oamenii politici infractori, afirm‚nd c„ ace∫tia îfac legi pentru infractori, ∫i nu pentru interesul public“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Œn primul r‚nd, este interesant cum domnul pre∫edinte s-a plasat Ón afara clasei politice rom‚ne∫ti, al c„rei exponent proeminent este Ónc„ din 1990.

Œn al doilea r‚nd, este evident faptul c„ o asemenea declara˛ie nu are o baz„ real„ solid„, ci face parte din continua campanie a pre∫edintelui de denigrare a institu˛iilor esen˛iale ale statului. Pentru c„ altfel nu poate fi ignorat faptul c„ de la preluarea mandatului pre∫edintele B„sescu a promulgat mai mult de 90% din legile votate de Parlament, ceea ce Ól face complice al legilor f„cute pentru infractori, conform propriului discurs.

Œn lipsa unor prerogative constitu˛ionale care s„-i permit„ s„ intervin„ Ón toate domeniile, a∫a cum o dore∫te, domnul pre∫edinte face politic„ de stat prin declara˛ii publice ∫i Óndemnuri f„cute procurorilor, judec„torilor ∫i mini∫trilor.

Mai mult, Domnia Sa consider„ c„ este singurul personaj de pe scena politic„ rom‚neasc„ care cunoa∫te adev„rul, care cunoa∫te îinteresul na˛ional“ — sintagm„ foarte drag„ actualului pre∫edinte —, care vorbe∫te Ón numele Óntregului popor, de parc„ la ultimele alegeri ar fi primit votul tuturor rom‚nilor, ∫i nu doar al unei p„r˛i a acestora.

Or, dup„ 17 ani de exerci˛iu democratic, Domnia Sa se pare c„ nu a Ón˛eles c„ esen˛a democra˛iei const„ tocmai Ón existen˛a unei diversit„˛i de interese legitime ale cet„˛enilor, interese care Ó∫i g„sesc Ón mod efectiv reprezentarea Ón urma alegerilor, a∫a Ónc‚t Óntr-un sistem democratic nu poate exista o singur„ solu˛ie pentru situa˛ii ∫i interese diferite ∫i nu poate exista o singur„ voce care s„ le reprezinte.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDoi ani de dictatur„ a ciumei portocalii Ón Rom‚nia“

Prin declara˛ia noastr„ politic„ de ast„zi anticip„m Ómplinirea a doi ani din istoria Rom‚niei, pe care judecata obiectiv„ a urma∫ilor no∫tri Ói va pune, neÓndoielnic, sub semnul tragicomicului reprezentat de îdictatura ciumei portocalii“.

Am mai consacrat acestei nefericite guvern„ri ∫i declara˛ia politic„ din 6 iunie anul curent, intitulat„ îPerforman˛ele Guvernului T„riceanu — Rom‚nia, o ˛ar„ expirat„“. Era prima parte a unei cronici negre din via˛a politic„ a Rom‚niei prezente.

Œn aceast„ a doua parte a analizei noastre ne-am propus s„ evalu„m contraperforman˛ele Guvernului

portocaliu, prin prisma gravelor atentate pe care puterea le-a s„v‚r∫it cu incon∫tien˛„, neru∫inare, dar constant ∫i perseverent, Ómpotriva Constitu˛iei Rom‚niei.

Œn primul r‚nd, excesele extremiste ale liberalismului extradoctrinar, practicat de primul-ministru, cumulate cu impoten˛a politic„ a celor care uzurpeaz„ tradi˛iile politice democrate, pe care le-au mutat de la st‚nga la dreapta e∫ichierului politic — precum mili˛ianul din anecdot„ mortul de pe strada Edgar Quinet pe cea a Academiei — au condus la acte de guvern„m‚nt profund antidemocratice, concretizate at‚t Ón ∫tirbirea ∫i anularea caracteristicilor statului de drept, c‚t ∫i Ón Óngr„direa ∫i sufocarea pluripartidismului, ca valori constitu˛ionale supreme.

Œn al doilea r‚nd, Guvernul ∫i o a∫a-numit„ societate civil„, eminamente portocalie, au exercitat presiuni, permanente ∫i de o agresivitate inadmisibil„ Óntr-un sistem democratic, asupra Parlamentului, c„ruia i-au blocat func˛ionarea normal„ ∫i au Óncercat, par˛ial reu∫ind, s„-l transforme Óntr-o anex„ a Executivului. Œn acest mod a fost grav lezat„ separa˛ia puterilor Ón stat, s-au tulburat pacea ∫i stabilitatea social„.

For˛ele politice parlamentare ale coali˛iei de la putere au refuzat dialogul politic constructiv, au ignorat principiile democratice ale vie˛ii parlamentare ∫i s-au lansat, baz‚ndu-se pe instrumentele de for˛„ ale statului, Óntr-o campanie de teroare politic„ Ómpotriva opozi˛iei democrate.

Œn al treilea r‚nd, un ministru al justi˛iei aidoma femeiicomisar din literatura de glorificare a stalinismului, paradoxal, Ón numele satisfacerii exigen˛elor Uniunii Europene, a pus justi˛ia Ón slujba intereselor puterii de a-∫i timora ∫i reduce la t„cere liderii politici reprezentativi ai opozi˛iei.

4. Œn plin„ campanie de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, premierul, Ón loc s„ credibilizeze aplicarea strategiei na˛ionale anticorup˛ie, a intervenit pentru influen˛area justi˛iei Ón favoarea oligarhilor partidului s„u.

5. Œn loc s„ dovedeasc„ bun„-credin˛„ ∫i onestitate Ón alegerea unei echipe guvernamentale incoruptibile, premierul recunoa∫te public c„, pentru a-∫i ap„ra colaboratorii apropia˛i de tenta˛iile corup˛iei, a preferat, la

limita legii ∫i probabil Ómpotriva legii, s„ le creeze surse suplimentare de venituri de circa trei-patru ori mai mari dec‚t salariile de ministeriabili sau parlamentari, numindu-i Ón tot felul de comisii ∫i consilii la societ„˛ile na˛ionale ∫i regiile autonome ale statului ∫i ale unor b„nci cu capital public de stat.

6. Œn loc s„ fie consecvent declara˛iilor sale referitoare la neutralitatea politic„ a serviciilor secrete, premierul a ini˛iat ∫i supervizat proiecte legislative care legalizeaz„ dependen˛a acestor servicii de interesele grupurilor oligarhice din spatele Guvernului ∫i care, Óntr-o ˛ar„ subminat„, constituie Guvernul din umbr„, cel real ∫i puternic, dar antidemocratic, nelegitim ∫i anticonstitu˛ional.

7. Œn loc s„ fie adeptul moderniz„rii ∫i reconstruc˛iei credibile a sistemului securit„˛ii na˛ionale Ón interiorul cadrului legislativ al statului de drept, premierul, ca ∫i, de altfel, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, atac„ public serviciile na˛ionale de informa˛ii, care constituie dintotdeauna prima linie a ap„r„rii securit„˛ii na˛ionale, ca ∫i cum acestea ar apar˛ine nu statului rom‚n, al c„rui prim-ministru este, ci unor puteri str„ine Rom‚niei.

8. Œn loc s„ fie ap„r„torul consecvent al drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor, a∫a cum Ón repetate r‚nduri s-a erijat, dar se vede c„, demagogic, Guvernul ∫i premierul au violat Constitu˛ia, emi˛‚nd ordonan˛e de urgen˛„ prin care sunt subminate garan˛iile constitu˛ionale ale libert„˛ii ∫i inviolabilit„˛ii persoanelor.

9. Cu ridicole ∫i infantile tentative, incongruente ∫i mult prea tardive, de a elabora o strategie postaderare, Guvernul nu este preg„tit s„ se prezinte la Bruxelles pentru negocieri, dovedind c„ este incapabil s„-∫i defineasc„ obiectivele ∫i s„ exprime ce vrea.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îFalsele priorit„˛i ale platformei“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Scena politic„ rom‚neasc„ continu„ s„ demonstreze at‚t popula˛iei, c‚t ∫i Europei faptul c„ oamenii politici nu au Ón˛eles no˛iunea de agend„ public„ ∫i de priorit„˛i la 17 ani de la revolu˛ie ∫i dup„ aderarea la Uniunea European„.

Nu m„ voi referi la ac˛iunea de suspendare a pre∫edintelui, ini˛iat„ de opozi˛ie, altminteri un drept al acesteia, care trebuie tratat cu maxim„ seriozitate ∫i responsabilitate de Óntreaga clas„ politic„.

M„ voi referi Óns„ la atacurile nefundamentate, lipsite de argumente, ale unor forma˛iuni politice Ónc„ nen„scute ca partid, care, prin vocea liderilor lor, nu fac nimic altceva dec‚t s„ inoculeze neadev„ruri ∫i false teme de discu˛ie Ón dezbaterea public„. P.N.L. a fost ∫i este preocupat de probleme precum integrarea european„, lupta Ómpotriva corup˛iei, reformarea justi˛iei ∫i a serviciilor secrete, descentralizarea administra˛iei publice centrale ∫i locale. Spre deosebire de liberali, platformi∫tii au preocup„ri din zona manevrelor politice ∫i a minciunii, iar pozi˛ionarea lor Ón sondaje arat„ clar ce crede electoratul despre structura lor politic„.

Fostul consilier preziden˛ial ar trebui s„ aib„ Ón vedere faptul c„, dintre to˛i cei enumera˛i Ón atacurile sale — Norica Nicolai, Crin Antonescu, Ludovic Orban ∫i Domnia Sa, numai acesta din urm„ a creat o forma˛iune politic„ f„r„ program, f„r„ doctrin„, f„r„ vreo afiliere ideologic„ ∫i, Ón ciuda numelui, f„r„ vreo platform„ concret„. Œn ceea ce prive∫te ac˛iunile politice la care face referire domnul Stolojan Ón cel mai recent atac al s„u la adresa P.N.L., poate ar fi Ón˛elept s„ priveasc„ mai cur‚nd Ónspre platformi∫tii din jurul s„u, ale c„ror unice ini˛iative politice constau Ón atacarea, criticarea ∫i d„r‚marea unui singur om: C„lin Popescu-T„riceanu.

M„ Óntreb, a∫adar, unde este programul, care este proiectul politic, care sunt ac˛iunile concrete, constructive pe care domnul Stolojan ∫i platforma Domniei Sale le promoveaz„?

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPrea mult„ autonomie stric„!“

Unul dintre obiectivele majore ale Programului de guvernare al Alian˛ei D.A. a fost ob˛inerea autonomiei Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, pentru ca aceasta s„ poat„ func˛iona Ón scopul pentru care a fost creat„, ac˛ion‚nd flexibil la necesit„˛ile financiare ale sistemul sanitar rom‚nesc.

Iat„, Ón momentul de fa˛„, C.N.A.S. este autonom„. Folose∫te acest lucru cu adev„rat asiguratului sau satisface anumite orgolii ale ∫efilor acesteia? Aceste Óntreb„ri sunt legitime din cauza faptului c„ disfunc˛ionalit„˛ile ∫i birocra˛ia din sistem persist„. Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ este cea care str‚nge fondurile C.N.A.S., iar aceasta le administreaz„ dup„ necesit„˛i, fiind nevoit„ s„-∫i Óncropeasc„ singur„ o baz„ de date cu privire la pl„titorii c„tre Fondul Asigur„rilor Sociale de S„n„tate.

Din p„cate, utilizarea fondurilor se dovede∫te a fi necorelat„ cu necesit„˛ile reale ale sistemului ∫i politica

Ministerului S„n„t„˛ii. Faptul c„ unul e cu banii, iar altul cu strategia, dizarmonizeaz„ sistemul.

Œn mod teoretic, C.N.A.S. reprezint„ asigura˛ii Ón raport cu furnizorii de servicii medicale de pe pia˛„, cu care Óncheie diferite contracte de furnizare de servicii. Este imperios necesar pentru reprezentan˛ii C.N.A.S. s„ realizeze m„car Ón al doisprezecelea ceas c„ furnizorii de servicii medicale nu le sunt subordona˛i, ci parteneri de contract, iar contractul are, ca orice contract comercial, ∫i un caracter sinalagmatic, creeaz„ drepturi ∫i obliga˛ii din partea ambelor p„r˛i. Impunerea unor programe informatice de raportare c„tre casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate, programe, de altfel, nefunc˛ionale, nu Ónseamn„ altceva dec‚t îb„garea“ m‚inii C.N.A.S. Ón buzunarul furnizorului de servicii medicale.

™i am s„ v„ dau un exemplu din jude˛ul Boto∫ani: Ón anul 2006 raport„rile c„tre Casa jude˛ean„ s-au f„cut pe un program cump„rat de c„tre reprezentan˛ii C.J.A.S. din Boto∫ani de la o firm„ din Sibiu. La sf‚r∫itul anul 2006, C.J.A.S. a reÓnnoit contractul cu firma din Sibiu pentru un program updatat, care ar trebui s„ permit„ raportarea Óngrijirilor acordate bolnavilor cuprin∫i Ón programul de diabet, insuficien˛„ cardiac„ ∫i alte boli cronice. Œns„, acest program nu permite raportarea examenelor de bilan˛, f„cute conform normelor contractului-cadru pentru persoanele s„n„toase. Cu alte cuvinte, aplicarea acestui program ne arat„ c„ Ón Rom‚nia anului 2007 nu mai exist„ oameni s„n„to∫i. Ba, mai mult, pentru acest program, fiecare medic de familie trebuie s„ pl„teasc„, la Ónceput, c‚te 500 RON, urm‚nd ca lunar s„ pl„teasc„ Ónc„ 45 RON pentru Óntre˛inerea soft-ului. Acest aspect este total nelegal, pentru c„ achizi˛ionarea programului este f„cut„ de C.J.A.S., din fonduri proprii, achizi˛ie la care medicii de familie nu au niciun cuv‚nt de spus, Óns„ pentru care trebuie s„ pl„teasc„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îA.R.I.S. — Óntre corup˛ie ∫i nep„sare“.

Stima˛i colegi,

Cu pu˛in timp Ón urm„ am avut ocazia s„ ascult declara˛iile premierului C„lin Popescu-T„riceanu, prilejuite de primirea unui important grup de investitori germani, ∫i respectiv la inaugurarea la C„l„ra∫i a celui mai important proiect de tip _greenfield_ din ultimii ani.

De fiecare dat„ am fost pl„cut impresionat de aten˛ia pe care Domnia Sa o acord„ investi˛iilor str„ine directe Ón Rom‚nia.

Este ∫i normal. Nu este cazul ∫i locul s„ dezvolt„m acest subiect at‚t de important pentru toate ˛„rile lumii, competi˛ia fiind deosebit de acerb„ pentru atragerea unui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 volum c‚t mai mare de investi˛ii directe, unul dintre motoarele dezvolt„rii economice.

Am fost nepl„cut impresionat, Óns„, de absen˛a de l‚ng„ premier a pre∫edintelui Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine.

De fapt, acesta este motivul care m„ determin„ s„ m„ adresez dumneavoastr„.

De mai bine de 5 luni, Agen˛ia Rom‚n„ pentru Investi˛ii Str„ine func˛ioneaz„ f„r„ conducere, dup„ scandalul de corup˛ie dintre demnitarii s„i, ce a ˛inut prima pagin„ a ziarelor rom‚ne∫ti ∫i str„ine, agen˛ia devenind ∫i victima unor interese politice m„runte.

A.R.I.S., doamnelor ∫i domnilor, a fost creat„ Ón anul 2002 Ón urma necesit„˛ii racord„rii Rom‚niei la competi˛ia mondial„ a atragerii de investi˛ii str„ine directe ∫i de punere Ón valoare a capabilit„˛ilor capitalului autohton aflat Ón plin„ dezvoltare.

Nu a fost u∫or s„ se combat„ ∫abloanele de imagine ∫i mentalit„˛i ce lucrau ∫i uneori Ónc„ mai lucreaz„ atunci c‚nd vine vorba despre Rom‚nia.

Oamenii de afaceri ∫tiu cu to˛ii c‚t de important„ este imaginea Ón lumea afacerilor de succes. Nu a fost u∫or s„ fie creat„ o echip„ de speciali∫ti care, dincolo de o preg„tire profesional„ de excep˛ie, trebuia s„ dea dovad„ de stabilitate, trebuia s„ reziste la tenta˛iile de toate felurile ∫i mai ales trebuia s„ izb‚ndeasc„ Ón competi˛ia cu celelalte agen˛ii cu experien˛„ Ón domeniul promov„rii ∫i atragerii de investi˛ii str„ine directe.

Doamnelor ∫i domnilor,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta un gest de normalitate Ón politica rom‚neasc„.

S„pt„m‚na trecut„, premierul C„lin Popescu-T„riceanu a f„cut un apel la liderii partidelor politice s„-∫i concentreze dezbaterile asupra alegerilor pentru Parlamentul European ∫i s„ am‚ne p‚n„ dup„ alegerile pentru Parlamentul European discu˛iile privitoare la suspendarea ∫efului statului.

Intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ a Ónsemnat un pas important pentru dezvoltarea economiei, pentru transformarea eforturilor f„cute de to˛i rom‚nii Ón ultimii 16 ani Ón beneficiul unei vie˛i mai bune, mai aproape de ceea ce ne dorim cu to˛ii, poporul rom‚n.

Aceast„ declara˛ie vine Ón contextul Ón care, Ón ultimele s„pt„m‚ni, se constat„ faptul c„ clasa politic„ inverseaz„ ierarhia priorit„˛ilor, pun‚nd obiectivele de partid deasupra obiectivelor Rom‚niei.

Zilele acestea s-au discutat teme precum suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei, s-au adus argumente ∫i contraargumente pentru un demers care nu are perspective.

Acest mesaj al premierului are ca principal scop reorientarea aten˛iei partidelor politice c„tre adev„ratele probleme ale Rom‚niei, c„tre agenda cet„˛eanului.

Prin aceast„ interven˛ie, premierul T„riceanu dovede∫te Ónc„ odat„ c„ el este factorul de echilibru pe scena politic„ rom‚neasc„, Óncerc‚nd s„ treac„ peste toate disputele de ordin politic care ar putea d„una interesului na˛ional.

Salut pe aceast„ cale atitudinea primului-ministru ∫i a∫tept ∫i din partea celorlal˛i competitori politici s„ dea dovad„ de aceea∫i responsabilitate.

V„ mul˛umesc.

îOamenii politici nu fac nimic altceva dec‚t s„ fac„ legi pentru infractori“ — acesta a fost mesajul transmis, Ón data de 6 februarie, la bilan˛ul D.N.A., chiar de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, uimind Óntreaga clas„ politic„ actual„ prin non∫alan˛a cu care generaliza ∫i acuza de servitute fa˛„ de grupuri infrac˛ionale Parlamentul Rom‚niei, care, potrivit Constitu˛iei este: îorganul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“.

Cum Ón ultimii doi ani Parlamentul a adoptat peste 10.000 de legi, iar cel care le-a promulgat este nimeni altul dec‚t Pre∫edintele Rom‚niei, Ón cazul de fa˛„ Traian B„sescu, declara˛ia sa este mai mult dec‚t surprinz„toare.

Prin declara˛iile sale, Traian B„sescu mai adaug„ o îgaf„ politic„“ la ∫irul interminabil de îderapaje“ pe care le tot face de la instalarea sa la Palatul Cotroceni. Dac„ ar fi s„ ne reamintim doar de scandalurile, mai recente, Ón care actualul pre∫edinte al Rom‚niei a fost unul dintre personajele principale, ne-am da seama c„ acesta nu este capabil s„ ocupe o func˛ie at‚t de important„.

Œnc„ de la instalare, Traian B„sescu a Ónc„lcat Constitu˛ia Rom‚niei lucr‚nd Ón slujba unui anumit partid, de∫i Constitu˛ia Ói interzice acest lucru. Totodat„, a Óncercat sistematic s„ tulbure via˛a parlamentar„, prin sus˛inerea schimb„rii pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere.

O alta gaf„ a pre∫edintelui a constituit-o celebra îcondamnare a comunismului“, pre∫edintele asum‚ndu-∫i Ón acele zile rolul de judec„tor al istoriei, f„r„ s„ ˛in„ seama de pozi˛ia partidelor politice — pe care nu le-a consultat Ón aceast„ privin˛„ —, dar, mai ales, de faptul c„ Uniunea European„ are recomand„ri care sunt Ómpotriva unor astfel de ac˛iuni; Cipru, ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, este condus„ de un partid comunist.

Multe ar mai fi de spus despre activitatea dezastruoas„ desf„∫urat„ de actualul pre∫edinte. Bile˛elul roz, ∫pri˛urile de la îGolden Blitz“, ofensele aduse Rusiei, flota disp„rut„, r„pirea jurnali∫tilor din Irak, cazul recent Ón care doi cet„˛eni rom‚ni au fost aresta˛i de for˛e aliate pentru spionaj ∫i multe altele ne fac s„ ne punem fireasca Óntrebare: c‚t vor mai rezista rom‚nii cu un Guvern interesat mai mult de luptele politice interne dec‚t de guvernarea Rom‚niei, dar ∫i cu un pre∫edinte

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce se dore∫te de fapt schimbarea pre∫edintelui“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Suntem ast„zi martorii unor evenimente care au reu∫it s„ tulbure apele politicii rom‚ne∫ti. Toate evenimentele la care asist„m Ón aceast„ perioad„ nu fac nimic altceva dec‚t s„ dovedeasc„ faptul c„ mare parte din p„tura politic„ rom‚neasc„ este supus„ unei oligarhii foarte bine instaurat„ ∫i asupra c„reia se duce Ón prezent o lupt„ foarte acerb„.

Ce este, de fapt, aceast„ oligarhie? Œntr-o Óncercare de definire a oligarhiei, aflu, de∫i acest lucru nu-mi era str„in nici mie, nici Domniilor Voastre, c„ aceasta reprezint„ guvernarea statului de c„tre un grup, pervertit„ prin abuzul de putere. Ea reprezint„ acea form„ de guvern„m‚nt Ón care cea mai mare sau poate Óntreaga putere politic„ este de˛inut„ de un mic segment al societ„˛ii, Ón general cel mai reprezentativ din punctul de vedere al politicii, exprimat„ fie prin bani, Ónrudire, putere militar„ sau influen˛„ politic„. Œn mod tradi˛ional, oligarhiile se perpetueaz„ prin intermediul c‚torva familii importante, ale c„ror progenituri sunt formate pentru a deveni mo∫tenitorii acestei puteri. Tot ea reprezint„ adeseori o manifestare a puterii, exprimat„ Ón mod nedemocratic, Ón care personaje-cheie r„m‚n Ón umbr„, prefer‚nd s„ conduc„ din culise, de cele mai multe ori prin intermediul mijloacelor economice. O societate poate deveni oligarhic„ Óntr-un anumit moment al evolu˛iei ei, printr-un mecanism de acumulare gradual„ de mijloace economice Ón mod netransparent de c„tre un grup restr‚ns de indivizi.

Acest lucru este din ce Ón ce mai evident Ón Rom‚nia, datorit„ tuturor lucrurilor care s-au Ónt‚mplat Óncep‚nd imediat dup„ revolu˛ie. Cei care au ajuns la guvernare ∫i care au provenit din vechea p„tur„ comunist„ n-au f„cut nimic altceva dec‚t s„ continue vechile practici cu care erau obi∫nui˛i. A ap„rut Óns„ ∫i un alt grup. Cel al celor care au profitat de ace∫ti a∫a-zi∫i politicieni ∫i de dorin˛a lor aproape evident„ de a se ridica la cele mai Ónalte niveluri de avu˛ie. Acceptul lor tacit le-a permis acestora s„ fac„ abuzuri care au aruncat Rom‚nia Óntr-un con de umbr„ ∫i neÓncredere Ón ochii Uniunii Europene.

Doamnelor ∫i domnilor,

Salut„m decizia Guvernului Rom‚niei, care a aprobat Ón ∫edin˛a de miercuri, 7 februarie, Programele Opera˛ionale privind Dezvoltarea Capacit„˛ii Administrative (P.O.D.C.A.) ∫i Cre∫terea Competitivit„˛ii Economice, acestea urm‚nd s„ fie transmise oficial Comisiei Europene.

Programul Opera˛ional privind Dezvoltarea Capacit„˛ii Administrative (P.O.D.C.A.), finan˛at din Fondul Social European, vizeaz„ dezvoltarea capacit„˛ii administrative ∫i sprijinirea eforturilor de modernizare a administra˛iei publice romane∫ti.

P.O.D.C.A. va beneficia de 244.708.969 euro, din care 85% reprezint„ contribu˛ia Uniunii Europene, Ón timp ce 15% este contribu˛ia statului rom‚n. Implementarea P.O.D.C.A. se va desf„∫ura Ón perioada 2007—2013, potrivit prevederilor Regulamentelor Uniunii Europene, iar pl„˛ile se vor efectua p‚n„ Ón 2015.

Programul este structurat Ón ∫ase p„r˛i. Prima parte cuprinde o descriere a situa˛iei actuale a administra˛iei publice din Rom‚nia, cea de-a doua, o analiz„ a punctelor slabe ∫i a punctelor tari ale administra˛iei publice, cea de-a treia cuprinde strategia de dezvoltare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 capacit„˛ii administrative, care va fi finan˛at„ din P.O.D.C.A., iar cea de-a patra se ocup„ de repartizarea resurselor financiare Ón func˛ie de priorit„˛ile identificate. Ultimele dou„ p„r˛i trateaz„ elemente legate de implementarea P.O.D.C.A., respectiv de partenerii identifica˛i Ón elaborarea acestuia.

Principalele probleme identificate ˛in de nivelul de Óncredere a cet„˛enilor Ón administra˛ia public„ ∫i se grupeaz„ Ón dou„ mari categorii, ∫i anume: elemente de credibilitate a administra˛iei publice ∫i probleme de receptivitate sc„zut„ a serviciilor publice la nevoile cet„˛enilor.

De aceea, P.O.D.C.A. Ó∫i propune s„ contribuie la reforma administra˛iei publice Ón general, dar identific„ trei sectoare prioritare Ón alocarea resurselor financiare, ∫i anume: s„n„tatea, educa˛ia ∫i asisten˛a social„.

O prioritate este dezvoltarea capacit„˛ii administrative, at‚t la nivelul central, c‚t ∫i la cel local, prin promovarea Ómbun„t„˛irilor structurale care s„ sprijine managementul strategic ∫i prin optimizarea acestui proces pentru a moderniza performan˛a legat„ de metode, instrumente ∫i proceduri.

## Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi a∫ dori s„ atrag aten˛ia asupra unei situa˛ii pentru care noi, cei care ast„zi suntem reprezentan˛ii poporului, trebuie s„ lu„m pozi˛ie. M„ refer la situa˛ia Ón care se afl„ Insula ™erpilor.

Istoria acestui teritoriu este cunoscut„.

Prin Ón˛elegerile bilaterale — protocolul ∫i procesulverbal de predare — semnate Óntre Rom‚nia ∫i U.R.S.S. Ón 1948—1949 Rom‚nia pierde Insula ™erpilor Ón favoarea U.R.S.S. Aceste Ón˛elegeri sunt neconstitu˛ionale, fiind nule ∫i neavenite. Orice Ón˛elegere bilateral„ prin care se cedau por˛iuni din teritoriul rom‚nesc nu putea s„ intre Ón vigoare f„r„ ratificarea ei de c„tre Parlamentele celor dou„ ˛„ri — Ón acele vremuri Sovietul Suprem al U.R.S.S., respectiv Marea Adunare Na˛ional„ a Rom‚niei —, lucru care nu s-a Ónt‚mplat. Astfel, se consider„, conform dreptului constitu˛ional, c„ Insula ™erpilor nu a fost Ónstr„inat„ niciodat„ _de iure_ .

Œncorporarea Insulei ™erpilor la U.R.S.S. a determinat diminuarea Óntinderii platoului maritim teritorial al Rom‚niei. Din aceste cauze nu s-a putut ajunge la un acord privind delimitarea platoului continental ∫i a zonei economice exclusive din Marea Neagr„, partea sovietic„ pretinz‚nd ca aceast„ delimitare s„ se fac„ Óntre Insula ™erpilor ∫i ˛„rmul rom‚nesc, ceea ce nu corespunde principiilor dreptului maritim, a∫a cum au fost consacrate la Conven˛ia de la Geneva.

Dup„ destr„marea U.R.S.S., ucrainenii pretind c„ insula este locuit„, pentru c„, conform normelor

interna˛ionale, dac„ o insul„ este locuit„, atunci legile interna˛ionale Ói dau ∫i dreptul la platou continental de 20 de kilometri.

Œn realitate, Insula ™erpilor are statutul de st‚nc„, deoarece nu este locuit„ permanent ∫i nu are surse de ap„ potabil„. Œn disperare de cauz„, autorit„˛ile ucrainene au deschis pe insul„, Ón ultimii ani, un hotel f„r„ canalizare ∫i un cabinet medical, Óns„ aprovizionarea cu ap„ se face tot prin intermediul elicopterelor.

Œn anul 1997 s-a semnat un tratat Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina prin care ambele state îau reafirmat c„ frontiera existent„ Óntre ele este inviolabil„“. Rom‚nia a semnat acest acord, ca o condi˛ie a ader„rii la N.A.T.O., care cerea Rom‚niei s„ aib„ tratate Óncheiate cu toate ˛„rile vecine.

Declara˛ie politic„: îElimin„m cre∫tinismul din ∫colile rom‚ne∫ti?“

Œn cursul anului trecut, unul dintre profesorii din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc de stat a solicitat Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ emit„ un ordin prin care s„ fie eliminate icoanele cre∫tine din ∫colile publice.

Propunerea a iscat o serie de controverse at‚t Ón r‚ndul p„rin˛ilor, c‚t ∫i al cadrelor didactice, dar ∫i printre elevi ∫i politicieni, mai ales c„ dup„ 1989 simbolurile religioase au fost puse la mare cinste. Œn perioada comunist„ icoanele au reprezentat un simbol al rezisten˛ei cre∫tine Ón fa˛a ateismului.

Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii s-a pronun˛at Ón sensul ca Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ asigure condi˛ii de egalitate pentru exercitarea dreptului la Ónv„˛„tur„, s„ respecte caracterul laic al statului ∫i autonomia cultelor ∫i s„ asigure libertatea de religie, con∫tiin˛„ ∫i convingeri a tuturor copiilor.

Œn mod concret, Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii a cerut ca afi∫area simbolurilor religioase s„ se fac„ doar Ón cursul orelor de religie sau Ón spa˛iile destinate exclusiv Ónv„˛„m‚ntului religios.

Pentru ca elevii care apar˛in unor culte diferite de cele ortodox sau greco-catolic s„ nu se simt„ discrimina˛i, solu˛ia fireasc„ ar fi fost ca Ónsemne religioase ale tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 cultelor legal recunoscute Ón Rom‚nia s„ fie afi∫ate Ón acelea∫i locuri cu cele ortodoxe sau greco-catolice.

Œn aceste condi˛ii, consider c„ membrii Colegiului Director al Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii nu au luat decizia cea mai bun„ ∫i normal ar fi ca ace∫tia s„ demisioneze din func˛ia pe care o de˛in.

Revolu˛ionarii rom‚ni nu ∫i-au dat s‚ngele pentru reintroducerea cenzurii, ci pentru libertatea de credin˛„ ∫i con∫tiin˛„.

## Stimate colege, Stima˛i colegi,

Pentru foarte mul˛i dintre noi limba rus„ este limba pe care a trebuit s-o studiem Óncep‚nd cu clasele primare. Pentru unii era o obliga˛ie, fiind impus„ Ón ∫coli ca limb„ str„in„ de studiu. Œns„ pentru foarte mul˛i limba rus„ a fost ∫i va r„m‚ne limba marilor clasici ru∫i, precum Pu∫kin, Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Esenin ∫i mul˛i al˛ii. Capodoperele marilor scriitori ru∫i ne-au delectat prin profunzime, valoare literar„ ∫i Ónc„rc„tur„ filozofic„. Este suficient s„ cite∫ti o singur„ lucrare a unui clasic rus ca s„-˛i dore∫ti s„ cite∫ti toate operele acestuia.

Din p„cate, Ón ultimii ani, studiul limbii ruse a intrat Óntr-un con de umbr„, locul acesteia fiind luat de limbile occidentale. S-a invocat, parc„, inutilitatea studierii limbii ruse, cunoa∫terea acesteia neput‚nd deschide por˛ile succesului. S-a dorit o desc„tu∫are de îfantomele“ trecutului, ajung‚ndu-se p‚n„ la situa˛ia absurd„ de a ne fi ru∫ine c„ suntem vorbitori ai acestei limbi.

™i totu∫i s„ nu uit„m c„ limba rus„ este vorbit„ de peste 145 de milioane de oameni ca limb„ matern„, iar alte peste 120 de milioane de persoane pot purta o conversa˛ie Ón aceast„ limb„.

Am apreciat cu deosebit„ satisfac˛ie ∫i bucurie ini˛iativa pre∫edintelui Federa˛iei Ruse, domnul Vladimir Putin, de a declara anul 2007 ca An Interna˛ional al Limbii Ruse. Programul Domniei Sale a fost semnat chiar de Anul Nou ∫i a intrat Ón vigoare la semnarea lui. Prin acest demers au fost abilitate institu˛ii culturale ∫i educa˛ionale, precum ∫i Ministerul de Externe al Federa˛iei Ruse de a elabora p‚n„ Ón luna martie un plan de manifest„ri culturale ∫i educative.

Anul Limbii Ruse a fost lansat oficial la T‚rgul Interna˛ional pentru Limbi Str„ine îExpolangues 2007“, la Paris, iar pe toat„ durata anului Ón curs vor fi organizate evenimente ∫i manifest„ri Ón peste 76 de ˛„ri, cu sus˛inerea Guvernului Federa˛iei Ruse. Sunt avute Ón vedere concursuri de eseuri Ón limba rus„ Ón ∫coli, seminare ∫i activit„˛i din domeniile culturii, ∫tiin˛ei ∫i educa˛iei. Tot Ón acest scop, Federa˛ia Rus„ va facilita organizarea de cursuri de studiere a limbii ruse at‚t pentru Óncep„tori, c‚t ∫i pentru cei cu cuno∫tin˛e avansate. Dat„ fiind amploarea global„ a acestei ini˛iative, Ómi exprim speran˛a c„ limba rus„ Ó∫i va rec„p„ta locul de cinste Ón r‚ndul limbilor str„ine universale, c„ ea va fi studiat„ Ón c‚t mai multe institu˛ii ∫colare, c„ operele literare ∫i culturale ale marilor arti∫ti ru∫i vor redeveni, pe drept, opere de elit„, ∫i nu discriminate ∫i defavorizate din cauza amprentei istorice ∫i politice. Cultura rus„ trebuie apreciat„ la adev„rata ei valoare, limba marilor clasici ru∫i trebuie s„ redevin„ limb„ de studiu Ón institu˛iile noastre ∫colare.

îUmilin˛„ ∫i dispre˛ — r„splata pentru o via˛„ de munc„“

Œn fiecare zi, Rom‚nia este scena pe care se joac„, act dup„ act, cumplita dram„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Actorii sunt cet„˛enii de r‚nd care-∫i joac„ propriile roluri triste Óntr-un decor s„r„c„cios ∫i vechi. Cei care pun Ón scen„ aceast„ pies„ proast„ sunt actualii guvernan˛i, care privesc zi de zi, cu aer rece ∫i cinic, haosul Ón care tr„im.

Acum, Ón prim-plan, avem scena dezn„dejdii, Ón care pensionarii sunt umili˛i de c„tre actuala putere ∫i deruta˛i de un sistem Ón care domne∫te confuzia. Dependen˛a lor de un petic de h‚rtie, numit îcupon de pensie“, a c„rui posesie demonstreaz„ c„ ei sunt Ónc„ vii, Ói face neputincio∫i Ón fa˛a oric„rui ghi∫eu la care se adreseaz„ pentru a-∫i cere un drept cuvenit. La medic ∫i la spital, pentru consulta˛ii ∫i tratament, la b„nci, pentru un Ómprumut cu care s„-∫i am„geasc„ b„tr‚ne˛ea ∫i ultimele zile din via˛„, peste tot trebuie s„ prezinte cuponul care confirm„ faptul c„ sunt pensionari.

De∫i Óncaseaz„ comisioane din partea Casei Na˛ionale de Pensii pentru distribuirea cupoanelor, Po∫ta Rom‚n„ nu Ó∫i face datoria. Factorii po∫tali trateaz„ cu superficialitate distribuirea cupoanelor de pensie, pe care le returneaz„ Casei Jude˛ene de Pensii f„r„ avizarea pensionarilor care nu au fost g„si˛i acas„. Dup„ trei luni consecutive Ón care cuponul de pensie nu a fost semnat de titular, pensia este automat suspendat„, pe motiv c„ acesta ar fi decedat. Ca ∫i cum nu ar fi Óndeajuns aceast„ neglijen˛„, lezarea demnit„˛ii pensionarilor continu„ prin inducerea lor Ón eroare cu informa˛ii false de c„tre func˛ionari incompeten˛i. La auzul unor zvonuri derutante conform c„rora Óncasarea pensiei este condi˛ionat„ de deschiderea unui cont personal sau de solicitarea unui card bancar, pensionarii intr„ Ón panic„. Aceste no˛iuni sunt pentru cei mai mul˛i dintre ei, mai ales pentru pensionarii agricultori, total necunoscute, iar Ón˛elegerea ∫i acceptarea lor Ói sperie.

Nici dup„ o via˛„ de munc„ bie˛ii pensionari nu au parte de tihn„, fiind purta˛i pe drumuri, lun„ de lun„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 pentru a-∫i Óncasa am„r‚ta de pensie. S„n„tatea precar„, adesea Óntre˛inut„ cu medicamente ob˛inute greu, este pus„ Ón pericol de efortul pe care pensionarii Ól depun st‚nd Ón picioare ore Ón ∫ir Óntr-un aer irespirabil. Mul˛i dintre ei ∫i-au g„sit sf‚r∫itul vie˛ii st‚nd la cozi interminabile ∫i degradante pentru condi˛ia uman„, a∫tept‚nd s„-∫i ia drepturile cuvenite dup„ o via˛„ de munc„.

Declara˛ie politic„: îNoul val de ∫ovinism maghiar trebuie oprit!“

Œn contextul tensiunilor provocate de a∫a-zisul referendum organizat de extremi∫tii maghiari, care for˛eaz„ ob˛inerea cu orice pre˛ a autonomiei teritoriale, doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie un alt caz grav, care se Óncadreaz„ Ón aceea∫i serie de manifest„ri provocatoare la adresa popula˛iei rom‚ne∫ti ∫i a ordinii de drept.

De la Ónceputul anului, la Oradea, episcopul reformat László Tökés ∫i-a intensificat ac˛iunile antirom‚ne∫ti, acestea culmin‚nd, zilele trecute, cu recurgerea la gesturi de for˛„, care au determinat interven˛ia for˛elor de ordine pentru a stopa actul de Ónc„lcare flagrant„ a legii ∫i a normelor elementare de bun„ convie˛uire. Concret, miercurea trecut„, episcopul László Tökés, aflat Ón fruntea unui grup de circa 30 de tineri, a Óncercat s„ intre abuziv pe un teren al Parohiei Ortodoxe îSf‚nta Treime“. F„r„ a se l„sa intimidat de ploaia toren˛ial„, Tökés ∫i-a Óndemnat enoria∫ii ce-l Ónso˛eau s„ arunce zeci de mingi peste gardul Ómprejmuitor, dup„ care, cu un cle∫te, a for˛at lan˛ul ∫i lac„tul por˛ii, pretext‚nd c„ vrea s„ recupereze mingile ∫i s„ joace fotbal. A fost nevoie de interven˛ia Poli˛iei, la apelul preotului-paroh Florin Pu∫ca∫, care a ∫i filmat, de altfel, circul la care s-a dedat prelatul, depun‚nd Ómpotriva acestuia o pl‚ngere penal„.

M‚nat de o visceral„ ur„ antirom‚neasc„, László Tökés face eforturi, de ani de zile, s„ tulbure rela˛iile dintre rom‚ni ∫i maghiari, folosind orice prilej Ón acest sens. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul acestui teren de 250 de metri p„tra˛i, care a apar˛inut Grupului ™colar îAndrei ™aguna“, al c„rui imobil a fost retrocedat Episcopiei Reformate ∫i transformat Ón Liceul Reformat îLorantffy Zsuzsanna“. Terenul Ón cauz„, situat Óntre re∫edin˛a episcopului Tökés ∫i casa parohial„ a Bisericii îSf‚nta Treime“, a fost atribuit, Ón 2004, de Consiliul Municipal Oradea, parohiei ortodoxe, Ón compensa˛ie pentru un alt teren, cu o suprafa˛„ mai mare. Legalitatea hot„r‚rii consilierilor locali a fost confirmat„ printr-o decizie a Cur˛ii de Apel Oradea. Œnvins Ón instan˛„, episcopul László Tökés Óncearc„ acum s„-∫i impun„ legea proprie.

Episodul amintit face parte dintr-o serie recent„ de ie∫iri publice Óngrijor„toare, dintre care nu pot s„ nu amintesc aici demonstra˛ia organizat„ la Ónceputul anului, chiar de Sf‚ntul Ioan, c‚nd Tökés a instigat mul˛imea,

îTraficul de influen˛„ — sport na˛ional pentru Partidul Democrat“

Reprezentan˛ii de frunte ai Alian˛ei îDeparte de Adev„r“ au f„cut o adev„rat„ pasiune din trimiterea de bile˛ele, telefoane ∫i alte cele, care nu au alt rol dec‚t cel de a promova propriile interese Ón defavoarea interesului comunit„˛ii. Dac„ ar avea at‚ta for˛„ de persuasiune, liderii Partidului Democrat, de la nivel na˛ional ∫i central, s-ar lupta ca tot al doilea rom‚n s„ aib„ la butonier„ un trandafir ∫i s„ adoarm„ cu îv‚ntul bate, apa trece“. Œn lips„ de doctrin„ ∫i fapte care s„ le gireze oferta electoral„, singura modalitate de a-∫i coagula o mas„ de oameni uni˛i din interese financiare r„m‚ne traficul de influen˛„ ∫i jongleriile cu banii publici.

Situa˛ia nu putea fi alta nici Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. Œntr-o declara˛ie politic„ prezentat„ Ón martie 2005 Ón plenul Camerei, colegul democrat Ioan Oltean sus˛inea c„ profesionalismul pe care-l clama P.S.D. nu a Ónsemnat, timp de patru ani de zile, dec‚t îjaf, cumetrii mafiote ∫i incompeten˛„ cras„“. El d„dea drept exemplu ∫i modul Ón care primarii au optat pentru P.S.D., Ón defavoarea partidului pe care Ól conduce. Nu ∫tiu cum se face, dar aceste afirma˛ii, total deplasate la acea vreme, se pliaz„ acum ca o m„nu∫„ pe maniera Partidului Democrat de a face politic„.

™i Ón Bistri˛a-N„s„ud finii ∫i na∫ii ajung s„ dezbat„ la aceea∫i mas„ probleme de administra˛ie local„ sau aplicarea politicilor guvernamentale. Ocuparea func˛iilor Ón institu˛iile publice deconcentrate a ˛inut cont ∫i de acest criteriu, nepotismul, rubedenia ∫i interesul comun, l„s‚nd Ón plan secundar valoarea profesional„ a candida˛ilor. De la reprezentantul Executivului Ón teritoriu p‚n„ la ultimul consilier local sau jude˛ean, totul ar trebui s„ graviteze Ón jurul celui care anun˛„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e c„ banii aloca˛i din fondul de rezerv„ al Guvernului i se datoreaz„ pe deplin acestuia.

Banul public nu mai reprezint„ impozite ∫i taxe str‚nse de la popula˛ie, ci o poman„ dat„ la interven˛ia deputatului Ioan Oltean. Niciun leu din cele peste 660 de miliarde lei vechi, distribuite clien˛ilor prim„riilor, nu a ajuns Ón jude˛ f„r„ ∫tirea deputatului democrat, astfel c„ ne Óntreb„m de ce sumele mai sunt dezb„tute ∫i prin ∫edin˛e de guvern.

## îDemagogie transfrontalier„“

Liberalul Gheorghe Flutur, dup„ ce a pus pe br‚nci agricultura rom‚neasc„, Ónec‚ndu-i pe ˛„rani Ón promisiuni, programe ∫i proiecte de∫arte, ∫i-a Óndreptate aten˛ia ∫i spre rom‚nii care Ó∫i rup ∫alele prin Spania, Italia ∫i Grecia la cules de c„p∫uni, pepeni sau portocale. Nu a trimis dup„ ei cine ∫tie ce caravan„ a fermierului! Pur ∫i simplu, pe liberali i-a apucat o cu totul alt„ grij„ fa˛„ de cei care au fugit din ˛ar„ din cauza s„r„ciei, l„s‚ndu-∫i casele goale ∫i p„m‚nturile p‚rloag„, una pur electoral„: rom‚nii din str„in„tate s„ poat„ candida pentru Parlamentul de la Bucure∫ti, fie sub steagul vreunui partid politic din ˛ar„, fie ca independen˛i. Au ajuns liberalii la concluzia c„ au cam fost terminate toate prin ˛ar„ ∫i c„ este momentul s„ se g‚ndeasc„ la viitorul lor privind dincolo de grani˛ele Rom‚niei. Ideea este cel pu˛in n„stru∫nic„. Ce ar putea s„ le promit„ ministrul Gheorghe Flutur celor care slug„resc pe planta˛iile de c„p∫uni? C„-i va ajuta s„ tr„iasc„ mai bine? C„ va curge lapte ∫i miere? Sau, probabil, va Óncerca s„ implementeze pe meleaguri str„ine vreun program dintre cele care n-au avut roade Ón ˛ar„?

Cred politicienii afla˛i la putere c„ rom‚nii care ∫i-au luat lumea Ón cap pentru a-∫i face un rost vor avea timp m„car s„-i asculte? Fiindc„ i-a fugit electoratul din jude˛ul de ba∫tin„, Gheorghe Flutur ∫i colegii s„i din filiala P.N.L. Suceava au anun˛at c„ Ó∫i vor deschide cabinete parlamentare Ón Spania ∫i Italia. Dac„ Ón Rom‚nia pup„-n bot v„cu˛e cu numele Europa, Ó∫i Ónchipuie ministrul agriculturii c„ poate lua taurii de coarne Ón Spania! Demagogie transfrontalier„, asta ne mai lipsea!

îLupta dintre palate ∫i abandonarea interesului na˛ional — caracteristica esen˛ial„ a vie˛ii politice din Rom‚nia“

Radiografia, chiar ∫i sumar„, a vie˛ii politice rom‚ne∫ti la aproape 2 ani de la preluarea guvern„rii de c„tre alian˛a portocalie arat„ f„r„ echivoc un adev„r ∫i o trist„ realitate.

Œn toat„ aceast„ perioad„, via˛a politic„ rom‚neasc„ a fost marcat„ necontenit de convulsii majore, de lupta dintre pre∫edintele B„sescu ∫i premierul T„riceanu, de lupta dintre P.D. ∫i P.N.L., de situa˛iile conflictuale create de partidele-satelit, Partidul Conservator ∫i U.D.M.R., care, la r‚ndul lor, aveau alte interese ∫i priorit„˛i ∫i toate acestea Ón dauna ∫i cu abandonarea complet„ a interesului na˛ional ∫i a programului de guvernare asumat.

Œn ace∫ti doi ani fatidici pentru ˛ar„, via˛a rom‚nilor s-a Ónr„ut„˛it Ón mod evident, nivelul salariilor ∫i al pensiilor a sc„zut — raportat la nivelul salariului mediu brut pensiile au sc„zut cu 4%—, criza medicamentelor s-a cronicizat ∫i s-a acutizat, a∫a-zisa reform„ din s„n„tate a dus sistemul sanitar aproape de colaps, salaria˛ii din cadrul acestui sistem fiind batjocori˛i cu salarii de mizerie ∫i condi˛ii de munc„ extraordinar de grele, fiind obliga˛i s„ munceasc„ Ón spitale f„r„ cele mai elementare condi˛ii, cum ar fi medicamentele ∫i c„ldura.

Nu e de mirare c„, Ón aceste condi˛ii, fenomenul de migra˛ie Ón alte ˛„ri a tinerilor medici reziden˛i, dar ∫i a medicilor speciali∫ti a c„p„tat un caracter de mas„. Este incredibil cum, Ón anul de gra˛ie 2006, guvernarea portocalie îcadorise∫te“ tinerii medici reziden˛i cu salarii Óntre 400—500 lei, mai pu˛in sau poate la fel ca femeile de serviciu de la o institu˛ie.

Atrag aten˛ia Ón mod cu totul special c„ dac„ aceast„ situa˛ie va continua Rom‚nia va r„m‚ne, Ón scurt timp, f„r„ medici, cre‚ndu-se o situa˛ie extrem de grav„ care va afecta f„r„ Óndoial„ Óntreaga popula˛ie a ˛„rii.

Experimentele ministrului H„rd„u au bulversat sistemul de Ónv„˛„m‚nt, care se g„se∫te Óntr-o continu„ criz„. Managementul deficitar al problemelor complexe din cadrul acestui sistem a generat nemul˛umiri permanente Ón r‚ndul cadrelor didactice, iar acum, Ón prag de iarn„, sute de ∫coli sunt pe punctul de a-∫i Óntrerupe func˛ionarea din cauza neasigur„rii unor condi˛ii elementare de func˛ionare.

îŒnal˛ii demnitari ai Alian˛ei D.A. («Departe de Adev„r») Ó∫i multiplic„ veniturile pe seama indemniza˛iilor astronomice de membri Ón comisiile de privatizare“

Zeci ∫i, cel mai adesea, sute de mii de euro intr„ Ón buzunarele Ónal˛ilor demnitari ai Alian˛ei D.A. (îDeparte de Adev„r“) care fac parte din comisiile de privatizare ∫i unde, practic, cei mai mul˛i nu mi∫c„ un deget.

A∫a cum ne-am referit ∫i Óntr-o interven˛ie anterioar„, func˛ia de demnitate public„ a devenit pentru mini∫trii ∫i parlamentarii Alian˛ei D.A. («Departe de Adev„r») o inepuizabil„ surs„ de Ómbog„˛ire f„r„ de munc„ ∫i f„r„ de just temei.

Chestiunea particip„rii Ón comisiile de privatizare, ca ∫i angajarea consultan˛elor Ón acest scop au devenit, deja, mult prea dubioase pentru a nu pune problema oportunit„˛ii ∫i corectitudinii reglement„rilor existente Ón materie.

Recentele scandaluri de spionaj ∫i tr„dare, situa˛ii penibile pentru imaginea ∫i prestigiul Rom‚niei, care arunc„ anatema suspiciunilor asupra unor membri ai Guvernului ∫i a altor Ónal˛i func˛ionari publici, au ca genez„ tocmai modul Ón care comisiile de privatizare Ó∫i fac datoria.

Nu putem fi de acord cu corup˛ia mascat„ ∫i cu jaful banului public practicate Ón spatele unor comisii de privatizare.

Problema cea mai grav„ este, Óns„, num„rul exagerat al derog„rilor ∫i excep˛iilor pe care primul-ministru le-a aprobat pentru demnitarii care, prin prezen˛a lor Ón comisii, se pun Ón situa˛ii de incompatibilitate legalizate. Sunt peste o sut„ astfel de derog„ri, Ón timp ce Ón legislatura anterioar„ au fost doar dou„, ceea ce era Óntr-adev„r excep˛ia, ∫i nu regula instituit„ de primul-ministru.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie scandaloas„, solicit birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului s„ Ónvesteasc„ o comisie special„ de anchet„ Ón leg„tur„ cu demnitarii care au fost numi˛i Ón comisiile de privatizare, pentru a se constata activitatea pe care au desf„∫urat-o, presta˛iile depuse, veniturile Óncasate ∫i m„sura Ón care acestea sunt justificate, respectiv dac„ activitatea Ón cadrul comisiilor au depus-o Ón afara timpului ∫i a activit„˛ilor care le determin„ salariul de baz„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îFierul“.

S„r„cia citoplasmatic„ ce se insinueaz„ tot mai mult Ón via˛a rom‚nilor sub actuala guvernare Ói Ómpinge pe unii dintre ei la gesturi condamnabile ∫i disperate Ón acela∫i timp, furtul fiind unul dintre acestea.

Œn Valea Jiului, mai exact Ón Petro∫ani, mai multe unit„˛i ∫colare au devenit ˛inta preferat„ a ho˛ilor. Ace∫tia au sustras caloriferele de la Gr„dini˛a nr. 2, l„s‚ndu-i pe copii f„r„ c„ldur„, ∫i a∫a precar„. Au sustras, de asemenea, ∫i cada de font„ Ón care erau sp„la˛i micu˛ii. îSuntem Ón permanen˛„ ataca˛i de ho˛ii de fier vechi“, afirm„ reprezentan˛ii gr„dini˛ei. La ™coala General„ Bosnea au furat p‚n„ ∫i gardul de s‚rm„ care Ómprejmuia unitatea de Ónv„˛„m‚nt.

Faptele par insignifiante cantitativ fa˛„ de marile afaceri din acest domeniu al fierului vechi.

C‚t despre zecile de mii de tone de fier ale vapoarelor, evaporate atunci c‚nd se aflau Ón îgrija“ actualului pre∫edinte, nu se mai sufl„ o vorb„. Parc„ le-a Ónghi˛it p„m‚ntul sau marea!

Œntre timp, oameni ai primului-ministru sau, dac„ vre˛i, îprim-meniscului“ Rom‚niei transforma˛i Ón îb„ie˛i de∫tep˛i“, nu se mai ocup„ de metale feroase sau neferoase, au dat de energie vie — petrol, gaze, electricitate.

Defini˛ia cea mai simpl„ a curentului electric, îo mi∫care dirijat„ de electroni“, a devenit expresie a afacerilor f„r„ fum — o mi∫care dirijat„ de îprofitoni“.

Cei din Ferentari, m„run˛i epigoni ai îmarilor curenti∫ti“, au fost reÓntor∫i Ón Óntunericul ghetoului cu ajutorul tunurilor cu ap„.

Cine ∫i mai ales c‚nd Ói va trimite Ón spa˛iul meditativ adecvat pe îoperatorii“ tunurilor cu electroni?!

îOpozi˛ia trebuie s„ ˛in„ cont de priorit„˛ile momentului“

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Contextul politic actual — ne afl„m Ón primele ∫i cele mai importante luni dup„ aderarea la Uniunea European„ — ne oblig„, pe to˛i cei care la sf‚r∫itul anului 2004 am ob˛inut sufragiile electoratului, s„ acord„m prioritate problemelor legate de primii pa∫i pe care trebuie s„-i facem Ón dificilul proces de integrare.

Plec‚nd de la aceast„ tez„, premierul C„lin PopescuT„riceanu a solicitat s„pt„m‚na trecut„ opozi˛iei un moratoriu Ón ceea ce prive∫te demersurile de suspendare din func˛ie a pre∫edintelui Traian B„sescu. Inten˛ia premierului are o finalitate precis„: posibilitatea organiz„rii la termen, 13 mai a.c., a alegerilor pentru Parlamentul European. Aceast„ dat„ nu a ap„rut din senin, nu reprezint„ un dictat al premierului sau al Coali˛iei aflate la guvernare, ci reprezint„ consensul tuturor partidelor parlamentare, consens materializat imediat dup„ adoptarea legii alegerilor pentru P.E.

Am r„mas nepl„cut surprins de atitudinea opozi˛iei, care a reac˛ionat violent la moratoriul justificat al premierului. Evident, nimeni nu are voie s„ conteste vreunui partid politic, indiferent dac„ se afl„ la putere sau Ón opozi˛ie, dreptul de a apela la instrumentele pe care democra˛ia le pune la dispozi˛ie.

Argumentele prin care reprezentan˛ii opozi˛iei au respins moratoriul demonstreaz„ Óns„ lips„ de maturitate ∫i de pragmatism politic ∫i, ceea ce este grav, o lips„ total„ de interes fa˛„ de priorit„˛ile Rom‚niei.

Un exemplu Ón acest sens Ól constituie o afirma˛ie a pre∫edintelui P.S.D., domnul Mircea Geoan„, care a spus c„: îalegeri europene pot fi organizate oric‚nd pe parcursul anului 2007“. Numai ∫i din aceast„ scurt„ afirma˛ie se poate trage concluzia c„ pentru P.S.D. conteaz„ Ón primul r‚nd o ac˛iune de imagine proprie ∫i c„ manifest„ un cras dezinteres fa˛„ de o prioritate european„ a Rom‚niei. Domnul Geoan„, care a fost ∫i ministru de externe, ∫tie foarte bine ce efecte va avea la Bruxelles o am‚nare a alegerilor pentru Parlamentul European, datorat„ exclusiv unor lupte politice interne. Dar, probabil, pentru P.S.D. acest lucru nu conteaz„. Interesul de partid este mai presus dec‚t interesul na˛ional la principalul partid de opozi˛ie.

Parlamentul Rom‚niei s-a transformat Ón Parlamentul anti-Rom‚nia. Meritocra˛ia, activitatea prestat„ Ón beneficiul cet„˛enilor, crearea de legi s„n„toase, comportamentul civilizat care s„ devin„ model social, toate aceste atribute care ar trebui s„ caracterizeze cea mai democratic„ institu˛ie a statului, Parlamentul, au devenit vorbe Ón v‚nt. Preocuparea fundamental„ a colegilor mei parlamentari, Ón special a celor de la Partidul Na˛ional Liberal, se rezum„ la scandal ∫i r„zbunare.

Dintr-o clas„ de elit„, clasa politic„ s-a transformat Óntr-o clas„ de prad„. Cum pot s„-mi explic altfel atitudinea ∫i comportamentul parlamentarilor Partidului Na˛ional Liberal care, cu o Ónver∫unare demn„ de cauze mai bune, au eliminat din comisiile permanente to˛i parlamentarii care au demisionat din P.N.L. ∫i au creat Partidul Liberal Democrat? Tentativa lor disperat„ de a reduce poten˛ialul Partidului Liberal Democrat este inutil„. Œn schimb, gestul lor r„zbun„tor cu accente infantile aduce prejudicii cet„˛enilor, deoarece expulzarea parlamentarilor P.L.D. din comisii va defecta grav actul legislativ.

Gratuitatea gestului r„zbun„tor al Partidului Na˛ional Liberal este explicit„. Œn locul parlamentarilor Partidului Liberal Democrat, P.N.L. a introdus Ón comisiile permanente parlamentari care nu corespund, profesional, cu specificul sectorului respectiv. Distribuirea ini˛ial„ a deputa˛ilor ∫i senatorilor Ón comisiile permanente a avut la baz„ competen˛ele acestora, Ón sensul elabor„rii unor acte normative profesioniste, Ón interesul cet„˛enilor.

Comportamentul revan∫ard al P.N.L. Ól dep„∫e∫te pe cel al parlamentarilor P.S.D. care, atunci c‚nd au Ónt‚mpinat probleme similare, au acceptat, Ón multe

cazuri, ca parlamentarii care au abandonat partidul s„ r„m‚n„, Ón continuare, membri Ón comisiile permanente Ón care au activat.

Acest aspect m„ face s„ cred c„ P.N.L., pe care l-am considerat Ón ultimul timp o clon„ trist„ a P.S.D., a ajuns mai priceput Ón practici obscure dec‚t originalul.

Partidul Na˛ional Liberal nu mai are nimic comun cu liberalismul Ón afar„ de particula îLiberal“. Diferen˛ele dintre atitudinile Partidului Liberal Democrat ∫i cele ale Partidului Na˛ional Liberal sunt clare pentru toat„ lumea. Liberalism Ónseamn„ valoare, competen˛„, concuren˛„ corect„, transparen˛„ ∫i profesionalism, valori la care P.N.L. a renun˛at total, opt‚nd pentru parteneriatul explicit cu P.S.D., P.R.M. ∫i P.C. Valorile liberale autentice au r„mas definitiv Ón zestrea Partidului Liberal Democrat.

Declara˛ie politic„: îT„riceanu ∫i opera˛ia!“

C„derea premierului T„riceanu de pe motociclet„ l-a ajutat pe acesta s„ creasc„ Ón sondajele de opinie, dar Ón acela∫i timp Ói d„ ∫i b„t„i de cap, cea mai recent„ fiind opera˛ia suferit„ s„pt„m‚na trecut„ la o clinic„ specializat„ din Fran˛a. P‚n„ aici, nimic spectaculos, doar poate o anumit„ neÓncredere manifestat„ at‚t de premier, c‚t ∫i de Traian B„sescu Ón posibilit„˛ile ∫i capacitatea sistemului medical rom‚nesc, Óns„ momentul ales pentru aceast„ interven˛ie mi se pare cel pu˛in ciudat: Ón Parlament se dezbate una dintre legile cele mai importante ale anului, Legea bugetului pentru anul 2007, iar Ón P.N.L. lucrurile nu sunt nici pe de parte lini∫tite, platformi∫tii lui Stolojan c‚∫tig‚nd teren pe zi ce trece. Dac„ mai ad„ug„m ∫i replica lui Traian B„sescu, care, Óntrebat fiind dac„ a vorbit cu premierul T„riceanu dup„ opera˛ia acestuia, acesta a r„spuns h„h„ind c„ e o simpl„ opera˛ie la picior, Óncep s„ cred c„ primul-ministru se simte mai bine Ón Fran˛a, departe de actorii politicii d‚mbovi˛ene, de tr„d„rile ∫i jocurile de culise din politica rom‚neasc„.

Din p„cate, toate acestea se Ónt‚mpl„ doar cu o lun„ Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, iar Ón acest moment, Ón loc s„ avem o guvernare care s„ fie coerent„ ∫i capabil„ s„ gestioneze realit„˛ile sociale ale Rom‚niei dup„ momentul 1 ianuarie 2007, avem o coali˛ie muribund„, Ón care P.N.L.-ul este sf‚∫iat Óntre T„riceanu ∫i Stolojan, P.D.-ul se poart„ ca ∫i cum ar fi Ón opozi˛ie ∫i se delimiteaz„ de tot ceea ce Ónsemn„ act de guvernare, P.C.-ul se chinuie s„ dep„∫easc„ limita pragului electoral, dar Ón zadar, iar U.D.M.R.-ul Óncearc„ s„-∫i men˛in„ cele cinci procente din sondaje lans‚nd pe pia˛„ tot felul de teme legate de autonomie ∫i alte asemenea ce aduc atingere clar„ Constitu˛iei Rom‚niei. Iar deasupra tuturor, Traian B„sescu, p„pu∫arul-∫ef, cel care nu a Ón˛eles nici dup„ doi ani de mandat c„ replicile unui pre∫edinte sunt ∫i trebuie s„ fie altele dec‚t cele ale unui c„pitan de vas. Din p„cate, acesta este tabloul unei guvern„ri care nu mai este capabil„ s„ se g‚ndeasc„ la interesul na˛ional pentru c„ toate energiile sunt canalizate pentru rezolvarea intereselor personale, a intereselor de grup ∫i de partid. Cine este vinovat pentru aceast„ situa˛ie? Cred c„ vom g„si ∫i singuri r„spunsul.

îDomnul Ion Iliescu“

Iubit p‚n„ la adulare de unii, contestat chiar cu ur„ de al˛ii, domnul Ion Iliescu, fostul pre∫edinte al Rom‚niei, r„m‚ne cel mai apreciat om politic din ˛ar„.

Dotat cu mult„ inteligen˛„, ∫arm ∫i o mare putere de munc„, Domnia Sa a reu∫it, de-a lungul timpului, s„ treac„ peste multe momente dificile ∫i s„ realizeze multe lucruri bune pentru care este extrem de apreciat.

Cunoscut Ónc„ Ónainte de 1989 prin opozi˛ia sa fa˛„ de unele proiecte megalomane promovate de fostul pre∫edinte comunist, domnul Ion Iliescu a avut mult de suferit din punct de vedere profesional, social, c‚t ∫i din punct de vedere personal.

Œn primele zile ale revolu˛iei, numele s„u era pe buzele multor oameni care vedeau Ón Domnia Sa îsalvarea Rom‚niei“ ∫i ruperea sa de trecut.

Apari˛ia sa Ón ziua de 22 decembrie 1989 c‚nd proclama existen˛a unei ˛„ri numite Rom‚nia, democrat„ ∫i european„, urmat„ de elaborarea ∫i prezentarea primei platforme-program a Frontului Salv„rii Na˛ionale a adus mari speran˛e oamenilor.

De multe ori s-a spus c„ nu reu∫e∫te s„-∫i aleag„ prea bine colaboratorii ∫i trebuie recunoscut c„ nu o dat„ a fost tr„dat de ace∫tia ∫i am Ón vedere, Ón principal, criza care s-a declan∫at prin desprinderea din P.S.D. a unei aripi intitulate Alian˛a pentru Rom‚nia, care s-a pr„bu∫it Ónainte de a se lansa.

Astfel, Óntr-o perioad„ relativ tulbure Ón via˛a economic„ ∫i politic„ a ˛„rii a creat unele suspiciuni Ón r‚ndurile unor personaje considerate de ele Ónsele îelitiste“, numind prim-ministru un om care nu avea prea mult„ experien˛„ ∫i care nu numai c„ nu a relansat economia, dar aceasta a prezentat un regres care a Óncurajat aceast„ stare de nemul˛umire, chiar ∫i Ón r‚ndul altor categorii de persoane.

Pierz‚nd alegerile din 1996, Ón fa˛a unui om aflat atunci pe val, dar care a clacat Ón scurt timp, domnul Ion Iliescu a Ónceput reorganizarea partidului. De∫i tr„dat, a∫a cum spuneam, de unii fo∫ti colaboratori, are meritul de a fi pus bazele unui partid puternic, cu mult„ priz„ la aleg„tori, partid care a c‚∫tigat alegerile din 2000 concomitent cu revenirea Domniei Sale Ón func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei.

Domni∫oarelor, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Ca urmare a situa˛iei economice dezastruoase a jude˛ului Covasna, care Ón ultimii ani a cunoscut o c„dere de-a dreptul Ónsp„im‚nt„toare, v„ aduc la cuno∫tin˛„ anumite realit„˛i ∫i fapte care, Ón bun„ m„sur„, au determinat starea de fapt. Nu am s„ aduc Ón discu˛ie politica falimentar„ ∫i de descurajare a investi˛iilor dus„ de c„tre autorit„˛ile locale, care au Ón˛eles democra˛ia ca pe un instrument de manipulare politic„ ∫i etnic„ a cet„˛enilor jude˛ului Covasna. Av‚nd Ón vedere, pe de o parte, lipsa total„ a dorin˛ei de ridicare economic„ a jude˛ului Covasna din partea acestora, dar ∫i existen˛a acestei cerin˛e fire∫ti din partea cet„˛enilor, m„ al„tur acestora din urm„ ∫i solicit sprijinul autorit„˛ilor centrale pentru solu˛ionarea m„car a acelor aspecte ce nu ˛in de competen˛ele locale.

Œn jude˛ul Covasna au fost realizate de-a lungul timpului mai multe privatiz„ri ce s-au dovedit a fi e∫ecuri r„sun„toare, iar aici men˛ionez urm„toarele societ„˛i: S.C. îSpirt-Amidon Ozun“ — S.A., S.C. MTS — S.A. T‚rguSecuiesc, S.C. îComcereal“ — S.A. Sf‚ntu-Gheorghe, Fabrica de f garete Sf‚ntu-Gheorghe, S.C. IAME — S.A. Sf‚ntu-Gheorghe, S.C. îZoocomp“ — S.A. Sf‚ntuGheorghe, S.C. îHorticom“ — S.A. Sf‚ntu-Gheorghe, S.C. îOlt Turism“ — S.A. Sf‚ntu-Gheorghe. Aceste mari e∫ecuri ale privatiz„rii din jude˛ul Covasna afecteaz„ mii de oameni, care se aga˛„ cu disperare de speran˛a c„ Ónc„ se mai poate face ceva. Av‚nd Ón vedere c„ privatizarea a urm„rit, de fapt, restructurarea economiei ∫i cre∫terea performan˛elor Ón administrarea capacit„˛ilor de produc˛ie, este clar c„ toate aceste societ„˛i nu ∫i-au Óndeplinit obliga˛iile ce le reveneau Ón urma semn„rii contractelor de privatizare.

Situa˛ia dramatic„ a zonei, Ón care o Óndelung„ politic„ anticet„˛eneasc„ ∫i anticonstitu˛ional„ a cauzat o grav„ instabilitate economic„, ale c„rei consecin˛e se traduc Ón investi˛ii pe cap de locuitor de 800 de ori mai mici fa˛„ de media na˛ional„, nu Ó∫i mai poate g„si rezolvarea la nivelul autorit„˛ilor locale. A∫adar, singura speran˛„ a jude˛ului a r„mas reabilitarea societ„˛ilor privatizate ∫i repunerea lor Ón circuitul economic, pentru a putea oferi o p‚ine pe masa cov„snenilor.

Tema: îA∫a NU, domnule pre∫edinte!“

Un pre∫edinte de ˛ar„ care nu respect„ Legislativul acelei ˛„ri nu merit„ pozi˛ia de mare demnitate pe care o ocup„.

Este clar c„ Traian B„sescu Óncepe s„ aib„ mari probleme de comunicare cu cele mai importante institu˛ii ale statului. Faptul c„ ∫eful statului a anun˛at c„ se va adresa Parlamentului nu rezolv„ Ón niciun fel aceste

probleme. Dimpotriv„, gestul s„u poate fi interpretat ca o nou„ presiune politic„ asupra ale∫ilor. Nu poate fi o coinciden˛„ faptul c„, Ón aceea∫i zi Ón care senatorii vor discuta tocmai despre suspendarea ministrului Monica Macovei, Traian B„sescu se va afla Ón Parlament. ™tim cu to˛ii c„ doamna Macovei este un soldat credincios al Cotroceniului.

Pre∫edintele B„sescu nu mai are argumente. Nu mai asist„m doar la ∫icane ∫i glumi˛e Óntre ∫eful statului ∫i adversarii s„i politici. De ceva vreme, au ap„rut insinu„rile periculoase la adresa judec„torilor; acuza˛iile grave aduse Guvernului; iar acum, jignirile la adresa deputa˛ilor ∫i senatorilor. Se pare c„ doar institu˛ia Pre∫edin˛iei mai func˛ioneaz„ Ón Rom‚nia, Ón timp ce adev„ratele puteri ale statului de drept — cea legislativ„, cea executiv„ ∫i cea judec„toreasc„ — fac legi, le pun Ón aplicare sau le interpreteaz„ doar Ón favoarea infractorilor.

A∫a NU, domnule pre∫edinte! V„ mul˛umesc.

îPe derdelu∫, Ón sondaje!“

Geoan„, nea Nelu, Diaconescu, Ponta, Óntr-un cuv‚nt b„ie˛i din P.S.D. Ei se uit„ foarte tri∫ti cum coboar„ Ón sondaje. Partidul coboar„. Liderul coboar„. Singur, nea Nelu Iliescu a r„mas Óncremenit la 45. De ani, desigur! Pentru noi asta ar Ónsemna o Óntoarcere Ón comunism. Iliescu este acolo, neclintit. Œn comunism.

P„i atunci, dac„ nici congresul ∫i nici alegerile recente nu te aduc mai aproape de tortul cu fri∫c„, Ón inimile aleg„torilor, trebuie s„ faci ceva.

Este adev„rat, P.S.D.-i∫tii se lupt„ din r„sputeri cu propriile sl„biciuni, dar asta nu este suficient. Este o zbatere de animal prins Ón capcan„, f„r„ ie∫ire. V‚n„tori iscusi˛i, Geoan„ ∫i ai lui caut„ solu˛ia salvatoare.

™i dac„ vrei s„ revii Ón sondaje la un nivel acceptabil, de cine te iei? Dac„ e∫ti politician Óntr-o ˛ar„ normal„, te iei de ai t„i ∫i Ói pui la munc„.

Avem, Óns„, ∫i o solu˛ie de la noi, din Balcani, simpl„ ∫i la mod„. Te iei de cel care st„ foarte bine Ón preferin˛ele electoratului. Rupi ∫i tu o buc„˛ic„ de notorietate ∫i smulgi poate 3—4 procente, s„ te sco˛i ni˛el. Œn Rom‚nia ˛inta predilect„ a tuturor frustra˛ilor este, desigur, pre∫edintele B„sescu.

Au Ónceput cu g‚dil„turi, ciupituri ba chiar au scos limba ∫i au Ónjurat cu nevinov„˛ie. ™anse mici, sondaje moi Ón continuare. îCe-i de f„cut cu B„sescu?“ — s-au Óntrebat P.S.D.-i∫tii.

Enerva˛i c„ nu-l pot apuca a∫a cum Ó∫i doreau, min˛i Ónfierb‚ntate de comunismul cu fa˛„ uman„, au decis, Óntr-un exerci˛iu democratic cu iz de mineriad„, s„-l suspende pe omul care i-a trimis Ón opozi˛ie prin victoria personal„ asupra lui N„stase.

™i d„-i ∫i suspend„! Œn ziare, la radio ∫i la TV, de nici gripa nu s-a mai luat de rom‚ni ca pe vremuri! Sondajele f„cute de prieteni arat„ o u∫oar„ revenire.

P.S.D., sus˛inut ∫i de îga∫ca nebun„“ a lui Vadim, suspend„ Ón continuare, cu o poft„ de hien„ fl„m‚nd„. Presa, avid„, pune um„rul la tot balamucul. Problemele serioase ale Rom‚niei sunt date uit„rii, pentru a da fr‚u liber unor scenarii abracadabrante.

Ca b„iat de la ˛ar„, crescut Ón frica lui Dumnezeu ∫i Ón respect pentru aproape, nu pot dec‚t s„ spun: îIart„-i, Doamne, c„ nu ∫tiu ce fac!“

îSuspendarea unui pre∫edinte...“

îPuci“ sau îmineriad„“ au fost cuvintele folosite de pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, atunci c‚nd s-a referit la ac˛iunea opozi˛iei de suspendare a sa din func˛ie. O nou„ gre∫eal„ a pre∫edintelui-juc„tor, pentru c„ a califica astfel o procedur„ perfect legal„ ∫i constitu˛ional„ nu reprezint„ dec‚t o gaf„ a celui care ar trebui s„ fie, al„turi de celelalte institu˛ii ale statului, garantul respect„rii Constitu˛iei.

Suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei, prev„zut„ la art. 95 din Constitu˛ie, nu este nici lovitur„ de stat, nu este nici puci, este doar o procedur„ constitu˛ional„ menit„ a aduce echilibrul Óntre puterile statului ∫i, Ón acela∫i timp, are rolul de a trage un semnal de alarm„ atunci c‚nd pre∫edintele îuit„“ c„ activitatea sa se desf„∫oar„ Óntre ni∫te limite constitu˛ionale.

A for˛a prevederile constitu˛ionale a devenit ceva obi∫nuit pentru Traian B„sescu. De ce? Probabil fiindc„ nu a Ón˛eles c„ a conduce o na˛iune membr„ a Uniunii Europene nu Ónseamn„ s„ te compor˛i dup„ bunul-plac, Ómpro∫c‚nd cu noroi pe cei care nu ˛i se supun, nu Ónseamn„ s„ ui˛i de obliga˛iile externe ale ˛„rii sau de diploma˛ia at‚t de necesar„ celui care conduce institu˛ia preziden˛ial„.

Motivele care stau la baza cererii de suspendare a pre∫edintelui nu sunt foarte greu de explicat. A fi mediator Óntre puterile statului, a asigura echilibrul Óntre institu˛iile statului sunt aspecte pe care pre∫edintele nu le poate omite sau neglija, pentru c„ aceste atribu˛ii prev„zute de Constitu˛ie reprezint„ Óns„∫i coloana vertebral„ a institu˛iei preziden˛iale. Orice derapaj de la aceste prevederi constitu˛ionale aduce atingere grav„ at‚t separa˛iei puterilor Ón stat, c‚t ∫i democra˛iei. Rolul pre∫edintelui trebuie s„ fie de arbitru ∫i, Ón niciun caz, de juc„tor. Dorin˛a pre∫edintelui de a-∫i subordona Consiliul Superior al Magistraturii, de a dizolva cu orice pre˛ Parlamentul, faptul c„ de doi ani a evitat orice fel de consult„ri cu partidele politice pe temele majore ale ˛„rii, dorin˛a, mai mult sau mai pu˛in recunoscut„, de a-∫i subordona serviciile secrete sunt tot at‚tea motive pentru care azi Ól g„sim pe Traian B„sescu izolat Ón turnul lui de filde∫ de la Palatul Cotroceni, Ónconjurat de rapoartele sale de la serviciile secrete ∫i p„r„sit de to˛i alia˛ii politici din 2004, s„tui s„ mai fie cobaii strategiilor preziden˛iale care au un singur scop, ∫i anume men˛inerea pe linia de plutire a pre∫edintelui Ón sondajele de opinie.

îRepublic„ parlamentar„ sau republic„ preziden˛ial„“ Dup„ 17 ani de la adoptarea Constitu˛iei, descoperim c„ legea fundamental„ a Rom‚niei are numeroase lipsuri Ón ceea ce prive∫te clarificarea rela˛iilor dintre institu˛iile fundamentale ale statului. Cea mai evident„ dintre toate, concuren˛a contraproductiv„ dintre cele dou„ p„r˛i ale puterii executive, pre∫edinte ∫i premier, denot„ mai mult dec‚t o simpl„ lips„ de prevedere a celor care au redactat textul Constitu˛iei. Nesf‚r∫ita disput„ din cadrul Executivului este cauzat„, de fapt, de modul neprincipial Ón care este g‚ndit„ politica Ón Rom‚nia.

Constitu˛iile tuturor ˛„rilor avansate au fost scrise pentru a r„spunde cerin˛elor momentului, dar, mai ales, pentru a trasa direc˛ia pentru viitorul unui stat. Legile fundamentale din aceste state se adreseaz„ nu numai prezentului, c‚t mai ales genera˛iilor viitoare. Cel mai elocvent exemplu Ón acest sens Ól reprezint„ Constitu˛ia Statelor Unite ale Americii, adoptat„ acum mai bine de 200 de ani ∫i care este ∫i Ón prezent Ón vigoare.

Din p„cate, acest model de a g‚ndi principial nu a fost adoptat ∫i de Rom‚nia. Constitu˛ia din 1991 a fost redactat„ pentru a se potrivi situa˛iei politice de atunci, c‚nd, la putere, se g„seau doi poli de putere importan˛i: Ion Iliescu ∫i Petre Roman. Fiecare dintre cei doi trebuia s„ aib„ ceva putere, Óns„ niciunul dintre ei nu trebuia s„ aib„ prea mult„ putere. De aici s-a n„scut sistemul nostru de guvern„m‚nt semipreziden˛ial ∫i, prin urmare, semiparlamentar. Iat„ cum, prin Óncercarea de a mul˛umi orgoliile a doi oameni, am avut parte, de la acel moment Óncolo, de ve∫nica îb„t„lie a Palatelor“, disputa Ón care fiecare pre∫edinte sau premier Óncerca s„-∫i impun„ punctele de vedere Ón detrimentul celuilalt.

V-a∫ propune o viziune de natur„ logic„ asupra prevederilor constitu˛ionale. Pe de o parte, avem un pre∫edinte ales uninominal, prin vot universal, direct, cu atribu˛ii pu˛ine Ón cadrul Executivului ∫i un premier numit de Parlament, dar care are atribu˛ii mai multe ∫i mai puternice din punct de vedere constitu˛ional. A∫adar, avem parte de un nonsens, cel pu˛in la nivel logic.

Stima˛i colegi, consider c„ este de datoria noastr„ s„ decidem Ón privin˛a acestui aspect al Constitu˛iei Rom‚niei. Mai clar, trebuie s„ decidem Óntre a avea o republic„ parlamentar„ sau una preziden˛ial„, fiecare cu avantajele ∫i dezavantajele ce decurg din modelele pe care le promoveaz„.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îPremierul T„riceanu ∫i pre∫edintele B„sescu se afl„ Ón Óntrecere, deocamdat„ Ón declara˛ii, cu privire la cre∫terea economic„“

Œntr-un interviu difuzat la îRadio Rom‚nia“ Ón ziua de 28 decembrie 2006, premierul T„riceanu a afirmat c„ Rom‚nia ar putea recupera decalajele economice fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene Óntr-o perioad„ de 20—40 ani. Perioada mai scurt„ de 20 ani este condi˛ionat„ de o cre∫tere economic„ constant„ ∫i de stabilitatea politic„. Dac„ mediul economic ∫i politic va fi nefavorabil, intervalul pentru recuperarea decalajelor existente, dup„ p„rerea premierului T„riceanu, ar putea cre∫te la 40 de ani.

Dup„ c‚teva zile, Óntr-o alocu˛iune rostit„ la Sibiu la 1 ianuarie 2007, pre∫edintele B„sescu a afirmat Ón aceea∫i problem„ c„ îmai avem un drum lung, care Ónseamn„ dezvoltarea noastr„ de acum Ónainte, un drum care va dura 15—20 ani“.

Iat„ deci Ón numai c‚teva zile Óntre cele dou„ centre de putere s-a dezl„n˛uit o Óntrecere, e adev„rat, deocamdat„ sub form„ declarativ„, cu privire la ritmul cre∫terii economice, respectiv al produsului intern brut pe locuitor (P.I.B./loc.), Ón perspectiv„.

Compararea selectiv„ a datelor privind nivelul P.I.B./loc. ∫i a cre∫terii reale a acestuia Ón anul 2006, potrivit datelor preliminare difuzate de îEurostat“, precum ∫i prelucrarea lor, permit o privire de ansamblu Ón leg„tur„ cu ritmul mediu anual de cre∫tere economic„ necesar pentru eliminarea decalajelor care ne despart fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Rezultatele acestor compara˛ii se prezint„ astfel:

|f„ri|2006|2006|2006|Num„rul de ani<br>necesar pentru<br>egalizarea nivelului<br>P.I.B./loc. exprimat<br>Ón S.P.C. Ón ipoteza<br>men˛inerii ritmului de<br>cre∫tere realizat Ón<br>anul 2006 de EU-25<br>∫i ˛„rile comparate,<br>iar pentru Rom‚nia<br>o cre∫tere de:|Num„rul de ani<br>necesar pentru<br>egalizarea nivelului<br>P.I.B./loc. exprimat<br>Ón S.P.C. Ón ipoteza<br>men˛inerii ritmului de<br>cre∫tere realizat Ón<br>anul 2006 de EU-25<br>∫i ˛„rile comparate,<br>iar pentru Rom‚nia<br>o cre∫tere de:|Num„rul de ani<br>necesar pentru<br>egalizarea nivelului<br>P.I.B./loc. exprimat<br>Ón S.P.C. Ón ipoteza<br>men˛inerii ritmului de<br>cre∫tere realizat Ón<br>anul 2006 de EU-25<br>∫i ˛„rile comparate,<br>iar pentru Rom‚nia<br>o cre∫tere de:| |---|---|---|---|---|---|---| ||P.I.B./loc<br>exprimat<br>Ón:<br>euro ∫i<br>S.P.C.**)||Cre∫terea<br>real„ a<br>P.I.B.<br>2003—2004<br>Ón %|***<br>5,7%|%|0%| |EU-25*)|24.500|00,0|2,8|7|1|5| |Irlanda|34.100|39,2|5,3|59|4|1| |Olanda|30.900|26,1|3,0|9|7|9| |Belgia|29.000|18,4|2,7|1|4|17| |Germania|27.000|10,2|2,4|5|1|6| |Spania|24.000|8,0|3,8|5|5|7| |Grecia|20.800|4,9|3,8|7|2|5| |Ungaria|15.600|3,7|4,0|5|5|0| |Rom‚nia|8.800|5,9|7,2|—|—|—|

îNonapel c„tre intelectualii Óncremeni˛i Ón propriul proiect“

Wikipedia ne spune c„ îUn intelectual este o persoan„ cu un Ónalt nivel cultural ∫i/sau ∫tiin˛ific, a c„rui Óndeletnicire comport„ Ón mod esen˛ial o activitate spiritual„ (spre deosebire de Óndeletnicirile manuale) Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 domeniul literaturii, artei sau ∫tiin˛ei ∫i care cerceteaz„, analizeaz„ ∫i critic„ fenomenele sociale ∫i politice, semnifica˛ia ∫i efectele ideilor unei perioade istorice sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajung‚nd la concluzii care pot influen˛a evolu˛ia ∫i dezvoltarea acestora. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o g‚ndire conform„ cu logica ∫i ∫tiin˛a, astfel fiind mai pu˛in tentat s„ cad„ Ón ignoran˛„, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (Ón afar„ de arti∫ti) un om Ón c„utarea adev„rului, care nu poate fi dec‚t ∫tiin˛ific, fiind la r‚ndul lui un om de ∫tiin˛„. Pozi˛ia independent„ a unui intelectual este bazat„ pe principii elaborate exclusiv pe cale ra˛ional„ ∫i conduce Ón mod necesar spre nonconformism, av‚nd curajul, spre deosebire de ceilal˛i, s„ adopte o atitudine critic„, s„-∫i pun„ Óntreb„ri, s„ demascheze «adev„ruri» larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate social„ (localitate, ˛ar„ sau comunitate de na˛iuni) formeaz„ intelectualitatea acelei comunit„˛i, caracterizat„ prin diversitate. Cuv‚ntul «intelectual», folosit ca substantiv, referitor la «muncitorul cu mintea», care Ó∫i asum„ ∫i o responsabilitate politic„, a fost utilizat se pare pentru prima dat„ de Georges Clemenceau, referindu-se la «intelectuali ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu Émile Zola Ón ap„rarea lui Dreyfus.»“

Aceast„ defini˛ie extrem de cuprinz„toare relev„, dac„ mai era cazul, c„ aceast„ ˛ar„ are nu doar 50 de intelectuali, de altfel respectabili, ci sute de mii de speciali∫ti care corespund deplin acestei Óncadr„ri.

Nedrept este faptul c„ de 17 ani aceste sute de mii de intelectuali rom‚ni au r„mas anonimi, induc‚ndu-ni-se ideea c„ aceste c‚teva personalit„˛i se substituie mentalit„˛ii tuturor, realitate care este absolut fals„.

Am citit cu nesa˛ Ón to˛i ace∫ti ani publica˛iile Dilemei“, ale revistei î22“, îIdei Ón dialog“ ∫i ale celor mai multe din scrierile ap„rute la îHumanitas“, fiind un admirator al modelelor culturale autentice pe care le-am venerat, amintind aici doar pe Alexandru Paleologu, Amedeo L„z„rescu, Neagu Djuvara, Octavian Paler, Aurel Stroe, Mircea Ciobanu, Petre fiu˛ea sau B„l„ceanu-Stolnici.

Declara˛ia politic„ de ast„zi o intitulez semnificativ: îDevenim contemporanii unui important eveniment Ón istoria ˛„rii“.

Istoria rom‚nilor, Ónc„rcat„ de evenimente, fiecare cu specificul ∫i cu Ónsemn„tatea lui, timp de 50 de ani a suportat ∫i domina˛ia regimului comunist.

Dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Ón perioada celor 17 ani de tranzi˛ie, poporul rom‚n a cunoscut bucuriile, greut„˛ile ∫i speran˛ele pentru o via˛„ mai bun„. Speran˛ele puse la Ónceputul anilor ’90 Ón clasa politic„, Ón Ónt„rirea democra˛iei ∫i a statului de drept, Ón cre∫terea nivelului de via˛„ nu s-au Ómplinit pe m„sura resurselor materiale ∫i umane ∫i a a∫tept„rilor cet„˛eanului rom‚n.

Nu ne vom asuma nici rolul analistului politic sau economic, nici al autorit„˛ilor abilitate cu atribu˛ii de analiz„ ∫i prognoz„ ∫i nici al politicianului care ∫tie de toate, dar putem constata c„ realit„˛ile noastre zilnice sunt dominate de inechit„˛i, s„r„cie, mari pagube Ón patrimoniul natural ∫i cultural, accentuarea pr„pastiei dintre boga˛i ∫i s„raci la baza vie˛ii sociale ∫i neÓn˛elegeri, certuri, acuza˛ii de tot felul ∫i crize Ón structurile puterii. Ceea ce a r„mas constant pozitiv a fost promovarea de c„tre toate guvernele postdecembriste a politicilor orientate spre integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i care s-au finalizat la 1 ianuarie 2007.

Aderarea Rom‚niei la structurile Uniunii Europene, sus˛inut„ de marea majoritate a popula˛iei rom‚ne∫ti, fiind un modern mod de unire a statelor europene, este comparat„, ca eveniment istoric, cu actul Unirii din decembrie 1918.

Integrarea Ón Uniunea European„ reprezint„ ∫ansa poporului rom‚n pentru securitate, o via˛„ prosper„ ∫i demnitate na˛ional„. Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ de la 1 ianuarie 2007, propozi˛ia cea mai optimist„ pronun˛at„ de cei mai mul˛i rom‚ni de la Revolu˛ia din Decembrie p‚n„ ast„zi ∫i apoi procesul integr„rii Ón structurile europene sunt momente ∫i procese complexe, de durat„ ∫i cu urm„ri binef„c„toare pentru popula˛ia rom‚neasc„.

Ca social-democrat, socotesc c„ prosperitatea pentru cei mul˛i, securitatea ∫i valorile moral-na˛ionale moderne vor veni p‚n„ la urm„, dar nu vor veni de la sine, a∫tept‚ndu-le doar. Sunt necesare eforturi sus˛inute, un grad tot mai activ de participare a tuturor rom‚nilor Ón planul vie˛ii economice ∫i sociale, dup„ cum necesare sunt ∫i compatibiliz„rile impuse de modul de via˛„ occidental modern.

îAdio, Alian˛a D.A.!“

Decizia democra˛ilor de a candida separat de îfra˛ii“ liberali pe listele pentru Parlamentul European vine ca o ultim„ confirmare, dac„ mai era cazul, a faptului c„ portocaliul Alian˛ei D.A. a p„lit de tot ∫i duce cu pa∫i hot„r‚˛i spre o culoare nedefinit„, palid„, sp„lat„ cu toate scandalurile care i-au Ónso˛it Ónc„ de la asocierea lor nefericit„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Am fost un sceptic Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea acestei Alian˛e Ónc„ de la Ónceputurile ei. Œnc„p„˛‚narea lor de a rezista Ómpreun„, Ón pofida tuturor loviturilor sub centur„ administrate reciproc, mi-a dep„∫it, trebuie s„ recunosc, a∫tept„rile. Se pare c„ doar avantajele pe care ∫i le-au creat de c‚nd sunt la putere ∫i din care se Ónfrupt„ din plin i-au f„cut s„ reziste p‚n„ acum. Un lucru e clar Óns„: divor˛ul cu pretextul înepotrivirii de caracter“ este iminent.

Dar poate ar trebui s„ vorbim pu˛in ∫i de îna∫ul mare“, cel care a cununat politic aceast„ Alian˛„. Este, bineÓn˛eles, omniprezentul Traian B„sescu. Iat„ c„ acum na∫ul nu mai e deloc interesat de fericirea Ónsur„˛eilor ∫i, ca un gest deloc elegant, pl„nuie∫te s„ fug„ cu fina, P.D., uit‚nd totu∫i c„ P.N.L. este cel datorit„ c„ruia este el pre∫edintele ˛„rii. Este un soi de recuno∫tin˛„ numai de el Ón˛eleas„. L„s‚nd la o parte problemele conjugale ale acestor actori politici, trebuie s„ ne reamintim, cu toat„ seriozitatea, c„ el a fost votat pentru a fi un mediator Óntre institu˛iile statului, ∫i nu pentru a cultiva o stare de conflict permanent Óntre acestea.

Pre∫edintele s-a distan˛at de sfera constitu˛ional„ ∫i atunci c‚nd a folosit abuziv inform„rile serviciilor secrete, acumul‚nd dovezi Ómpotriva adversarilor politici, ∫i atunci c‚nd ∫i-a f„cut Guvern paralel la Cotroceni, dar ∫i prin faptul c„ ignor„ opozi˛ia, iar pe plan interna˛ional gafeaz„ sistematic.

Pe de alt„ parte, atitudinea lui neconform„ cu cea a unui ∫ef de stat respectabil, condimentat„ cu injurii la adresa jurnali∫tilor sau c‚teva p„h„rele de vin, dup„ care se a∫az„ sfid„tor la volan, face ca mul˛i dintre rom‚ni s„ nu se simt„ reprezenta˛i de Domnia Sa. ™i momentul ∫edin˛ei de alegere a conducerii C.S.M. este elocvent pentru atitudinea sa neconstitu˛ional„, atunci c‚nd a urat succes magistratului preferat, Ónainte de depunerea candidaturilor. Dar cirea∫a de pe tort r„m‚ne totu∫i t„inuirea existen˛ei bile˛elului de la premierul T„riceanu, timp de 2 ani, fapt care este Ón mod surprinz„tor trecut cu vederea de unii lideri de opinie.

îFlutur a zburat, dar agricultura nu-∫i poate lua av‚nt!“ Ministrul Flutur a zburat din Guvern. Exprimarea nu este, desigur, academic„, dar cred c„ Ómi este permis„ o metafor„ care s„ defineasc„ Óntr-un mod sugestiv agita˛ia ∫i intrigile create Ón jurul numelui ∫i apuc„turilor acestui ministru care timp de aproape doi ani a bulversat via˛a noastr„ politic„, Ón ansamblul s„u, ∫i a generat un conflict major Ón structurile Guvernului.

F„r„ Óndoial„ c„, din postura de parlamentar P.S.D., nu pot dec‚t s„ m„ bucur c„ acest sinistru personaj s-a Ómpotmolit Ón propriul venin v„rsat Ón ie∫irile publice, Óndeosebi asupra a tot ceea ce Ónseamn„ P.S.D., care a

dus o adev„rat„ campanie de denigrare a membrilor marcan˛i ai partidului nostru, care a amenin˛at, cu v„dit„ poft„ de r„zbunare, fostul Guvern pentru fapte pe care, p‚n„ acum, nu le-a dovedit nimeni, fapte despre care nici el nu mai aminte∫te, abandon‚nd rolul asumat, de v‚rf de lance, Ón lupta anti-P.S.D. I-au r„mas Óns„ deprinderile de a genera conflicte, de a declan∫a certuri, de a alimenta o stare de ar˛ag, dac„ nu se mai poate cu adversarii, atunci merge ∫i cu amicii politici.

Cu alte cuvinte, folosind tot stilul metaforic, a∫ putea spune c„ Flutur a Óncercat un zbor peste politica P.N.L., peste principii ∫i norme, peste uzan˛ele guvernamentale, dar a c„zut Ón plasa ˛esut„ de el Ónsu∫i pentru a-∫i satisface propriile ambi˛ii, vanit„˛i ∫i orgolii, pentru a se pune Ón slujba unei alte cauze — pentru a-l detrona pe cel care l-a instalat Ón fotoliul guvernamental.

Nu am uzat de acest ton critic cu accente de pamflet doar pentru a Ónfiera un adversar notoriu al P.S.D. A∫ vrea Óns„ s„ ∫tie c„ instalarea lui Flutur Ón fruntea ministerului a coincis cu restr‚ngerea subven˛iilor la jum„tate fa˛„ de anul 2004, c„ de atunci s-a pornit fenomenul abandon„rii cultiv„rii terenurilor, Óntr-un singur an suprafa˛a nelucrat„ cresc‚nd Ón jude˛ul nostru de mai bine de trei ori.

Tot ministrului Flutur Ói dator„m ∫i psihoza creat„ Ón jurul cazurilor de grip„ aviar„, fiindu-i imputabile chiar ∫i suferin˛ele Óndurate de miile de familii care ∫i-au v„zut masacrate or„t„niile. Ca s„ nu mai vorbim de cei aresta˛i pentru culpe grave, calificate astfel de anturajul de speciali∫ti promova˛i de ministru dintre prieteni politici, pe care ulterior justi˛ia le-a anulat, r„m‚n‚nd Óns„ stigmatul pus din cauza nepriceperii ∫i slug„rniciei ministeriale pentru a-∫i dovedi Ón grab„ eficien˛a Ón combaterea îfenomenului“.

Av‚nd Ón vedere evenimentele din ultimele zile, ast„zi m„ voi referi la problema mult dezb„tut„ a autonomiei f nutului Secuiesc. Conform art. 1 alin. (1) al Constitu˛iei, îRom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“. Ca urmare, referendumul ini˛iat de Consiliul Na˛ional Secuiesc Ón jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, prin care se dore∫te consultarea popula˛iei secuie∫ti Ón privin˛a cererii de autonomie a acestei zone, este neconstitu˛ional, deoarece pune Ón discu˛ie integritatea ˛„rii.

De asemenea, potrivit Constitu˛iei, înu pot fi supuse revizuirii, deci nu pot face obiectul unui referendum, caracterul na˛ional, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 integritatea teritorial„, independen˛a justi˛iei, pluralismului politic ∫i limba oficial„ a statului“.

f n‚nd cont de aceste prevederi, consider c„ referendumul atenteaz„ la ordinea constitu˛ional„, aceast„ ac˛iune reprezent‚nd o incitare la separatism teritorial pe criterii etnice. Referendumul intern pentru autonomia f nutului Secuiesc nu are valoare juridic„, fapt recunoscut chiar ∫i de c„tre organizatori, iar orice Óncercare de a repune pe tapet acest subiect nu face dec‚t s„ creeze tensiuni inutile.

Pe l‚ng„ aspectul anticonstitu˛ional al acestui demers, trebuie amintit ∫i faptul c„ el este complet lipsit de fundament real. Statul rom‚n este un exemplu Ón Europa privind drepturile asigurate tuturor minorit„˛ilor na˛ionale. Potrivit art. 6 al Constitu˛iei, îstatul recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul la p„strarea, la dezvoltarea ∫i la exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase“.

Pe de alt„ parte, argumentul adus de c„tre cei care se pronun˛„ Ón favoarea decret„rii f nutului Secuiesc drept un teritoriu autonom, acela c„ ar conduce c„tre o mai bun„ administrare local„, nu este dec‚t un argument de fa˛ad„, Óntruc‚t Ón prezent unit„˛ile administrative locale se bucur„ de autonomie tocmai Ón sensul unei mai bune guvern„ri locale.

Mai mult, Ón cadrul Uniunii Europene, subiectul separatismului pe criterii etnice nu este unul de actualitate, Ón spa˛iul comunitar orice individ fiind considerat cet„˛ean european, bucur‚ndu-se de drepturi egale.

îEuroliberalii rom‚ni amendeaz„ Raportul «Fava»“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Peste numai 24 de ore, Ón plenul Parlamentului European, se voteaz„ Raportul final al Comisiei Parlamentului European privind presupusa folosire a unor ˛„ri europene de c„tre C.I.A. pentru transportarea ∫i de˛inerea ilegal„ de prizonieri (TDIP).

f n s„ v„ precizez c„, Ómpreun„ cu colegii mei europarlamentari liberali rom‚ni, am f„cut Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni ac˛iuni intense de lobby, at‚t Ón grupul parlamentar al liberalilor europeni, c‚t ∫i Ón r‚ndul altor europarlamentari, pentru a demonstra c„ unele prevederi din amintitul raport sunt injuste ∫i nu concord„ cu realitatea.

Dup„ cum se ∫tie, Raportul îFava“ — Ól denumesc a∫a dup„ numele raportorului — are Ón structura sa ∫apte articole (157—164) cu referire expres„ la Rom‚nia. Œn ceea ce prive∫te unele prevederi din respectivele articole, Ón situa˛ia Ón care amendamentele noastre nu vor fi acceptate, atunci, pur ∫i simplu, vom vota contra.

Partea referitoare la Rom‚nia este confuz„ ∫i con˛ine numeroase exprim„ri ambigue, acuza˛ii neprobate ∫i elemente contradictorii.

Primele dou„ articole — art. 157 ∫i art. 158 — se anuleaz„ reciproc. Œn primul, se îsalut„ excelenta ospitalitate ∫i buna cooperare“, manifestate de autorit„˛ile rom‚ne. Œn cel de-al doilea, se îconstat„ reticen˛a autorit„˛ilor rom‚ne Ón ceea ce prive∫te realizarea unei anchete detaliate“. Orice comentariu privind cele dou„ articole este de prisos.

Nu pot fi de acord, de exemplu, cu exprim„ri de genul îcomisia nu poate exclude, doar pe baza declara˛iilor f„cute de autorit„˛ile rom‚ne, posibilitatea ca serviciile secrete ale Statelor Unite ale Americii s„ fi operat Ón Rom‚nia Ón mod clandestin“ (art. 164). Astfel de exprim„ri nu pot dec‚t s„ d„uneze imaginii Rom‚niei, s„ fie foarte clar! Nu este vorba de patriotism de parad„. Dac„ acest articol era ferm ∫i men˛iona, cu probele de rigoare, prezentate detaliat, c„ C.I.A. a operat clandestin Ón Rom‚nia, a∫ fi avut o cu totul alt„ pozi˛ie ∫i, evident, declara˛ia politic„ avea cu totul alt con˛inut, adic„ extrem de dur la adresa fostului regim, pentru c„ majoritatea acuza˛iilor vizeaz„ perioada guvern„rii N„stase ∫i a preziden˛iatului domnului Ion Iliescu.

Declara˛ie politic„: îRom‚nii vor tr„i... mai lini∫ti˛i dup„ suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu“.

Nu mai reprezint„ o noutate faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu reprezint„ o amenin˛are la adresa ordinii constitu˛ionale ∫i c„, prin comportamentul s„u îpopular“, pune Ón pericol autoritatea institu˛iilor constitu˛ionale.

Prin ac˛iunile sale, ∫eful statului demonstreaz„ c„ nu se poate ridica la Ón„l˛imea vremurilor Ón care Rom‚nia este membru al Uniunii Europene. El se comport„ ca un veritabil politician populist, r„m‚n‚nd prizonier al disputelor dintre Palatul Cotroceni ∫i Palatul Victoria.

Traian B„sescu nu scap„ niciun prilej pentru a arunca s„m‚n˛a de scandal, fie c„ este vorba despre partidele parlamentare, lupta Ómpotriva îoligarhiilor mafiote“ sau rela˛iile externe ale Rom‚niei.

Atacurile neconstitu˛ionale asupra liderilor unor partide de opozi˛ie, referirile incriminante la adresa trusturilor de pres„ ne ofer„ imaginea unui pre∫edinte hot„r‚t s„ dinamiteze pilonii oric„rei democra˛ii: presa liber„ ∫i opozi˛ia.

Suspendarea pre∫edintelui nu este doar o lec˛ie de pedagogie pe care Parlamentul trebuie s„ i-o predea, ci un îmai bine“ pe care oferta electoral„ a Alian˛ei l-a propov„duit pe uli˛ele din Rom‚nia.

Rela˛ia cu cet„˛eanul rom‚n nu trebuie v„zut„ doar prin prisma b„ilor de mul˛ime pe care le orchestreaz„ ori de c‚te ori are ocazia. La Ónceput, rom‚nii se ar„tau Ónc‚nta˛i de îapropierea pre∫edintelui fa˛„ de cet„˛ean“, fie c„ se Ónt‚lneau cu el la îGolden Blitz“, pe terasele de la malul m„rii, pe p‚rtii de schi sau prin supermarketuri.

Traian B„sescu s-a obligat s„ fie un pre∫edinte al tuturor rom‚nilor, dar asta nu Ónseamn„ c„ to˛i rom‚nii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 pot ∫i trebuie s„ stea Ón cr‚∫me, s„ fac„ jocuri de culise ∫i s„ comercializeze dosare.

Poporul a vrut poate un pre∫edinte-juc„tor, dar nu unul care s„ centreze, s„ paseze, s„ dea cu capul ∫i s„ rateze interesul na˛ional din 2 metri.

Dac„ dup„ doar trei mandate a Ón˛eles care este menirea unui ministru al transporturilor, asta nu Ónseamn„ c„ rom‚nii trebuie s„ aib„ at‚ta r„bdare p‚n„ ce el se va dumiri asupra rigorilor ∫i atribu˛iilor func˛iei supreme Ón stat.

Declara˛ie politic„: îMinistrul antijusti˛ie al puterii portocalii continu„ seria atentatelor la drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului Ón vederea consolid„rii statului poli˛ienesc“

Apetitul puterii portocalii pentru instrumentele represive de control ∫i intruziune Ón drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului ∫i cet„˛eanului cre∫te pe m„sura ireversibilit„˛ii declinului care a Ónceput s„-∫i pun„ amprenta pe toate institu˛iile ∫i agen˛iile guvernamentale, a c„ror politic„ antipopular„ este Ón prag de faliment.

E∫ecul lamentabil al tentativelor de politizare ∫i aservire prin lege a serviciilor de informa˛ii pentru securitate a fost, Ón parte, compensat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131 din 21 decembrie 2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investiga˛ii a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism, a c„rei adoptare produce efecte de natur„ a submina statul de drept ∫i a leza drepturile ∫i libert„˛ile constitu˛ionale.

Concret, Ministerul Justi˛iei a propus, iar Guvernul a aprobat noi m„suri de culegere de informa˛ii de c„tre procurorii D.I.I.C.O.T., care se realizeaz„ prin violarea secretului bancar ∫i al comunica˛iilor, respectiv îpunerea sub supraveghere a conturilor bancare ∫i a conturilor asimilate acestora“ ∫i îaccesul la sistemele informatice“.

Mai sus men˛ionata ordonan˛„ de urgen˛„ are ∫i un preambul care se dore∫te a fi o expunere a motivelor pentru care se modific„ Legea nr. 508/2004, dar Ón care necesitatea m„surilor intruzive nu este Ón niciun fel sus˛inut„, cre‚ndu-se aparen˛a c„ modific„rile vizeaz„ doar:

1. unificarea competen˛elor la nivelul serviciilor D.I.I.C.O.T. (n.n.: ca urmare a lipsei obiectului de activitate);

2. conferirea procurorului-∫ef al D.I.I.C.O.T. a calit„˛ii de ordonator de credite;

3. reglementarea cheltuielilor operative implicate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ∫i colaboratorilor acestora.

Niciun cuv‚nt despre drepturile procurorilor de a viola secretul bancar ori de a accesa sistemele informatice, a c„ror definire Ón lege este extrem de generoas„, ca s„ nu spunem generic„ ∫i imprevizibil„, deoarece ar putea fi laptopul, telefonul fix, bancomatul, telefonul mobil, memory stick-ul, o baz„ de date ∫i multe altele asemenea.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îApucatul“. N„scut„ aidoma unui organism modificat genetic, Alian˛a P.N.L. ∫i P.D. s-a autointitulat — din ra˛iuni numai de ea ∫tiute — îDreptate ∫i Adev„r“. Nu cred c„ ini˛iatorii au fost ghida˛i Ón demersul lor de proprietatea termenilor (dreptate = principiu moral ∫i juridic care cere respectarea drepturilor fiec„ruia ∫i adev„r = termen complex definind existen˛a obiectiv„ concret„, real„).

Iluminate, probabil, de reverbera˛iile pa∫optiste ale sintagmei, amplificate de evenimentele postdecembriste, cele dou„ no˛iuni juxtapuse de c„tre laboratoarele de inventic„ ale partidelor respective se doreau expresia unui nou mod de abordare a demersului politic.

Aceast„ deviz„ a avut partea sa de contribu˛ie la c‚∫tigarea doar a turului al II-lea al preziden˛ialelor.

Œntregul popor a∫tepta cu Ónfrigurare primele semne ale politicii d‚mbovi˛ene, totu∫i, germinate de sub hlamida portocalie a mult prea promovatului D.A.

™i ce-a ie∫it ne spune chiar premierul Ón aceste zile Ón care P.N.L. este cuprins de convulsiile unor r„t„ciri care i-ar putea fi fatale.

Cit„m din epistolele T„riceanului c„tre platformi∫ti: îDe doi ani nu sta˛i dec‚t dup„ apucat — umbl‚nd pe la diverse ministere dup„ afaceri care sunt Ón afara legii“.

Felicit„ri, domnule pre∫edinte-premier. Acesta este Adev„rul despre oamenii din Alian˛a P.N.L.-P.D. V„ completeaz„ domnul Varujan Vosganian, candidatul la func˛ia de comisar european, refuzat de Comisie Ónc„ din timpul zborului spre Bruxelles. Spunea Domnia Sa c„ mul˛i colegi îdevia˛ioni∫ti“ au practicat ∫antajul, Óncerc‚nd s„-∫i condi˛ioneze fidelitatea fa˛„ de actuala conducere prin ob˛inerea de diverse foloase materiale. Adev„rat ∫i asta.

A∫tept„m acum ∫i Dreptatea — pentru c„ cei din Alian˛„ sunt aloca˛i unor îgrupuri de interese, unor grupuri de presiune, unor grupuri de lobby, unor factori de influen˛„, unor decizii oneroase“.

Face˛i publice numele celor viza˛i, instala˛i indicatoare cu con˛inutul îSpre D.N.A.“ ∫i ave˛i ocazia s„ dovedi˛i c„ D.A. nu este o construc˛ie conjunctural„.

V„ trebuie pu˛in Curaj, altfel jocul de-a îapucatul“ va continua, iar Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ va avea soarta cl„dirii din thriller-ul îHouse of Wax“.

Declara˛ie politic„: îRom‚nia la «coad„» sau «Coada» — mod de via˛„ la rom‚ni“

Chiar dac„ de la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia a devenit membr„ a Uniunii Europene, pentru foarte mul˛i dintre rom‚ni acest nou statut nu este Ónso˛it de nimic nou, nimic notabil, nimic pentru a justifica urarea portocalie: îS„ tr„i˛i bine!“.

Œn absen˛a unei strategii postaderare, guvernan˛ii au adoptat ca unitate de m„sur„ na˛ional„ îcoada“, ceea ce pentru cet„˛eni se traduce prin îstatul la coad„“ ∫i prin supunerea la foarte multe umilin˛e.

Aproape c„ nu este zi l„sat„ de la Dumnezeu Ón care s„ nu vezi cozi la Óncasarea pensiilor; cozi la Óncasarea aloca˛iilor pentru copii; cozi la medici; cozi la cump„rarea de medicamente; cozi pentru ob˛inerea asigur„rii de s„n„tate pentru c„l„toriile Ón str„in„tate; cozi la depunerea dosarelor ∫i Óncasarea drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap; cozi la plata de impozite ∫i taxe; cozi la plata facturilor la utilit„˛i; cozi la depunerile

de documente pentru presta˛ii sociale la consiliile locale, la direc˛iile jude˛ene de munc„; cozi la depunerile de documente pentru impozit pentru automobile Ón leasing; cozi la sec˛iile de poli˛ie pentru solicit„ri de acte, Ónmatricul„ri; cozi pentru Ónscrierea asistentelor medicale la cursuri de perfec˛ionare, iar exemplele ar putea continua.

Mai nou, gra˛ie cinismului autorit„˛ilor, pensionarii sunt obliga˛i s„ stea la cozi pentru a declara c„ mai sunt Ón via˛„ ∫i, deci, pot beneficia de pensia pentru care au trudit o via˛„.

Cu toate acestea guvernan˛ii nu v„d ∫i nu aud nimic. De c‚nd cu îg‚lceava Ón˛eleptului ca lumea“, nim„nui nu-i pas„! Autorit„˛ile se dovedesc a fi dep„∫ite, legile nu se mai aplic„ sau se aplic„ prost, iar dispre˛ul fa˛„ de cet„˛ean domne∫te.

Toate acestea se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia anului 2007 ∫i toate acestea nu fac dec‚t s„ plaseze Rom‚nia Ón coada Europei ∫i Ón privin˛a serviciilor oferite de institu˛iile ∫i autorit„˛ile publice.

## îfiara tuturor posibilit„˛ilor“

Asist„m de c‚teva zile la un ∫ir de evenimente care confirm„ pe deplin faptul c„ ne afl„m Ón ˛ara tuturor posibilit„˛ilor.

Este vorba, Ón primul r‚nd, de ultimele ac˛iuni care s-au produs Ón secuime, ac˛iuni pe care autorit„˛ile le trateaz„ cu indiferen˛„, de declara˛iile ministrului educa˛iei care, probabil, uimit de minunile pe care le face Audi-ul achizi˛ionat de ministerul pe care Ól conduce, face declara˛ii goale de con˛inut ∫i care pun Ón pericol Óntreg sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, ajung‚nd p‚n„ la pre∫edintele-juc„tor, care confund„ Ón permanen˛„ Constitu˛ia cu o minge, lovind-o Ón permanen˛„ f„r„ mil„.

De partea cealalt„ se afl„ cet„˛eanul, contribuabilul, stors de ultimul b„nu˛, dar care este obligat s„ asiste la aventura portocalie, ∫i care a∫teapt„ ca Óntr-adev„r efectele intr„rii Ón Uniunea European„ s„ se fac„ sim˛ite c‚t mai repede ∫i s„ beneficieze de un nivel de trai decent.

Tot Ón aceast„ parte se afl„ ∫i grupul intelectualilor, care Ól salut„ pe Traian B„sescu ∫i care, Ón loc s„ propun„ solu˛ii concrete de dezvoltare a ˛„rii, devin alia˛ii lui Traian B„sescu, Ón lupta sa cu Constitu˛ia.

A∫adar, putem spune c„ tr„im Ón ˛ara tuturor posibilit„˛ilor!

Declara˛ie politic„: îSecuii fa˛„ cu autonomia“ Stima˛i colegi,

Avem Ón spa˛iul public, de c‚˛iva ani de zile, o discu˛ie referitoare la dorin˛a de autonomie a unei p„r˛i a comunit„˛ii secuie∫ti, un model extrem de ciudat, cu grave deficien˛e de respectare a Constitu˛iei Rom‚niei.

Pe scurt, se Ónfiin˛eaz„ o organiza˛ie care dore∫te autonomie, Ónt‚mpl„tor, pentru comunitatea de secui din Rom‚nia. Dup„ ce se face un pic de scandal pe tema acesta, Ón care ideea principal„ este îvrei calule ov„z?“, se umbl„ prin sat cu Óntrebarea respectiv„. Riscurile pentru organizatori sunt mari, dar vizibilitatea este garantat„; rezultatele sunt u∫or de preconizat.

Cam a∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„ cu Consiliul Na˛ional al Secuilor, care a ini˛iat un a∫a-zis referendum. Cu alte cuvinte, ca s„ Ón˛eleag„ toat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 lumea, s-a mers cu urna mobil„ pentru a Óntreba locuitorii jude˛elor Covasna, Harghita ∫i Mure∫ asupra dorin˛ei de a-∫i gestiona singuri banii ∫i problemele. Rezultatul ar fi fost ∫i mai categoric dac„ erau Óntreba˛i de ce s„ mai dea bani statului.

Dincolo de aceste aspecte, pres„rate cu elemente tragicomice, gestul respectivului consiliu, autointitulat na˛ional, sufer„ aspecte penale ∫i necesit„ o discu˛ie serioas„, pentru c„ este anormal ca o seam„ de cet„˛eni s„ Óncerce s„ se proclame stat Ón stat, f„r„ ca nimeni s„-i opreasc„. Este cel pu˛in anacronic ca b„t„lia pe electoratul maghiar s„ se duc„ la un asemenea nivel riscant pentru statul de drept din Rom‚nia. Nu mai este nici momentul, nici locul pentru a crea astfel de discu˛ii, pe care le-a∫ cataloga cel pu˛in desuete.

Gestul separati∫tilor secui Ómi pare o atitudine asem„n„toare talibanilor, care nu au aflat de arta ∫i beneficiile dialogului. Din noua perspectiv„ de ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene, orizonturile noastre ca popor se l„rgesc. Este normal s„ discut„m mai mult despre proiecte la nivel macro ∫i mai pu˛in despre frustr„ri etnice.

Doresc s„ salut pe aceast„ cale atitudinea de dezaprobare a ac˛iunii C.N.S. din partea colegilor maghiari de la U.D.M.R. Tr„iesc Ón Ardeal, sunt crescut Ón Ardeal ∫i vorbesc Ón cuno∫tin˛„ de cauz„: minoritatea maghiar„ nu are probleme de respectare a drepturilor sale din partea statului rom‚n.

## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**

îUn alt fel de bine“

De mai bine de doi ani de zile, rom‚nii sunt obliga˛i s„ Óncerce s„ accepte o alt„ defini˛ie a cuv‚ntului îbine“. Regimul politic impus lor din decembrie 2004, prin jocuri de culise, Ón dauna adev„ra˛ilor c‚∫tig„tori ai alegerilor, de c„tre c„pitanul de curs„ lung„, se dovede∫te a fi o interfa˛„ portocalie a unei st„ri de agonie Ón care se zbate popula˛ia acestei ˛„ri.

Œn Óncercarea disperat„ de a impune o nou„ or‚nduire Ón Rom‚nia, bazat„ exclusiv pe principiile propriei sete de putere ∫i ale domin„rii absolute, reprezentan˛ii Partidului Democrat, Ón frunte cu pre∫edintele îtuturor rom‚nilor“ au renun˛at de mult la a se preocupa de problemele pe care au fost mandata˛i s„ le gestioneze, ∫i sunt preocupa˛i exclusiv de binele propriu, acum ∫i pe viitor.

Consider‚ndu-se atotputernici ∫i atot∫tiutori, corifeii democra˛i ac˛ioneaz„ pe toate fronturile pentru a Óngropa sistemul democratic din Rom‚nia. Au Ónceput cu doi ani Ón urm„, prin debarcarea de la pre∫edin˛ia Camerei Deputa˛ilor a reprezentantului Partidului Social Democrat. Continu„ azi acest demers, ignor‚nd voin˛a popular„ ∫i interesele majore ale acesteia, instrument‚nd acerb o adev„rat„ campanie de denigrare a Parlamentului Rom‚niei — chintesen˛„ a democra˛iei. Jignind parlamentarii rom‚ni, pe care Ói catalogheaz„ drept

îlichele“, Traian B„sescu jigne∫te Óns„∫i popula˛ia t„rii, pe care parlamentarii, indiferent de culoarea politic„, o reprezint„.

Pre∫edintele tuturor îrom‚nilor democra˛i“ impune reguli ale jocului diferen˛iate, ˛in‚nd cont Ón acest demers exclusiv de apartenen˛a la un anumit spectru de culori politice. Indiferent de Óncadrarea Ón limitele constitu˛ionale, îbine“ nu poate fi dec‚t regula impus„ de locatarul din Cotroceni. Nu promulg„m legi (a se vedea Legea referendumului) pentru c„, de∫i conforme cu Constitu˛ia, acestea ne sunt defavorabile! Modific„m acte normative (a se vedea modific„rile referitoare la listele electorale permanente aduse Legii privind alegerea europarlamentarilor), ignor‚nd Óntreaga legisla˛ie, pentru c„ doar a∫a ne va fi bine! Ignor„m voin˛a popular„, nu ˛inem cont de algoritmul politic rezultat Ón urma alegerilor generale din 2004, impunem noi majorit„˛i parlamentare, c„ci a∫a e îbine“ pentru partidele care nu au ob˛inut un num„r semnificativ de mandate, dar care, Ón urma unui furt politic, marca Traian B„sescu, au ajuns la putere.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„ din totalul de 330 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 206. Sunt absen˛i 124, din care 32 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

La punctul 10 avem Propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Corne∫ti, jude˛ul Gorj, prin reorganizarea comunei B„le∫ti.

Lege organic„.

Procedur„ de urgen˛„.

Din partea ini˛iatorului exist„ cineva? Nu exist„. Am‚n„m aceast„ propunere legislativ„.

Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor din regulament, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Dup„ procesul de demilitarizare care a avut loc ∫i Ón sistemul penitenciar, era firesc ca ∫i Ón aceast„ situa˛ie personalului s„ i se corecteze statutul sub aspectul drepturilor ∫i obliga˛iilor, dar mai ales Ónlocuirea gradelor militare cu grade profesionale.

Profit‚nd de necesitatea acestor modific„ri, s-au mai adus modific„ri ∫i Ón alt sens, respectiv Ón a eficientiza profesionalismul Ón domeniul sistemului penitenciar, mai ales av‚nd Ón vedere modific„rile consistente care au avut loc Ón acest domeniu ∫i prin aprobarea legii de executare a pedepselor.

Œn consecin˛„, ˛in‚nd cont ∫i de amendamentele bine-venite care s-au f„cut la comisie, vom solicita votul dumneavoastr„ Ón favoarea proiectului de lege.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au analizat acest proiect de lege. Senatul a fost prim„ Camer„ sesizat„ ∫i a adoptat acest proiect de lege. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu unele observa˛ii ∫i propuneri pe care membrii Comisiei juridice le-au analizat.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege a fost prezentat de doamna secretar de stat Kibedi.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, c‚t ∫i a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„, cu amendamentele admise care sunt prezentate Ón anexa la prezentul raport.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Invit biroul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, sesizat„ Ón fond, s„ fac„ propunerile pentru timpii afecta˛i dezbaterii, av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Fiind procedur„ de urgen˛„, v„ propun timp total de dezbatere cinci minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Supun aprob„rii Camerei propunerile f„cute de biroul comisiei.

- Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerea comisiei a fost acceptat„.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii: Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„.

- Titlul, nemodificat.

- Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Aprobat.

Reveni˛i la microfon, doamna Kibedi!

Da. Œmi cer scuze! Œn ordinea de zi era r„sturnat„.

Cu privire la asisten˛a judiciar„ Ón materie civil„, obiectul reglement„rii este extrem de important, Óntruc‚t rezolv„ problema asigur„rii rela˛iilor dintre copii ∫i p„rin˛i, respectiv alte persoane din familie. Œn condi˛iile Ón care din ce Ón ce mai des cererile pentru ca p„rintele care locuie∫te Óntr-o alt„ ˛ar„, Ón condi˛iile Ón care ∫i Rom‚nia a devenit membr„ a Uniunii Europene, s„ aib„ rela˛ii fire∫ti cu cel„lalt p„rinte care domiciliaz„ Ón alt„ ˛ar„, era firesc ca ∫i noi s„ ader„m la aceast„ conven˛ie ∫i s„ fie aplicabile ∫i, respectiv, recunoa∫terea hot„r‚rilor judec„tore∫ti care sunt pronun˛ate.

Œn aceste condi˛ii, av‚nd un obiect extrem de important de reglementat, v„ rog s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ pe aceast„ conven˛ie. Mul˛umesc.

Da, mul˛umesc.

Titlul legii: Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„. Titlu nemodificat.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Mul˛umesc.

Art. I: îLegea nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 337 din 19 mai 2003 se modific„ ∫i se completeaz„ dup„ cum urmeaz„:...“ Art. I este nemodificat.

- Sunt obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Mul˛umesc.

- Pozi˛ia 3. Alin. (3) al art. 5 se abrog„. Este

- nemodificat.

- Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt.

- V„ mul˛umesc.

- Alin. (4) al art. 9 se abrog„. Este textul propus de

- comisie, este nemodificarea textului adoptat de Senat. Sunt obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

- Alin. (5) al art. 17 se abrog„. Nemodificat. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. (4) al art. 22 se abrog„. Este nemodificat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Dup„ art. 33 se introduce un nou capitol, Capitolul V[1] , îDispozi˛ii privind asisten˛a judiciar„ dintre Rom‚nia ∫i statele membre ale Uniunii Europene, cuprinz‚nd art. 33[1] p‚n„ la art. 33[4] , cu urm„torul cuprins:...“ Text nemodificat.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Mul˛umesc. Adoptat.

Art. 33[1] : îŒn aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1348 din 29 mai 2000 privind notificarea asupra documentelor judiciare ∫i extrajudiciare Ón materie civil„ ∫i comercial„ Ón statele membre, procedura de comunicare a actelor judiciare ∫i extrajudiciare se efectueaz„ dup„ cum urmeaz„: a) instan˛ele rom‚ne comunic„ actele judiciare ∫i extrajudiciare direct c„tre autorit„˛ile primitoare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu transmiterea unei copii a cererii de comunicare Ministerului Justi˛iei, pentru eviden˛„; b) notarii, executorii judec„tore∫ti ∫i alte autorit„˛i Ón competen˛a c„rora intr„ comunicarea de acte Ón str„in„tate efectueaz„ transmiterea cererilor prin intermediul judec„toriilor Ón ale c„ror circumscrip˛ii Ó∫i au sediul profesional, dispozi˛iile lit. (a) fiind aplicabile Ón mod corespunz„tor; ∫i c) autoritatea rom‚n„ primitoare a cererii de comunicare de acte judiciare ∫i extrajudiciare din statele membre ale Uniunii Europene este judec„toria Ón a c„rei circumscrip˛ie domiciliaz„ sau Ó∫i are sediul destinatarul. La restituirea actelor, judec„toria informeaz„ Ón copie Ministerul Justi˛iei, pentru eviden˛„.“

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i acum suntem la statutul Administra˛iei Na˛ionale a Penitenciarelor, pe care am prezentat-o. A∫ mai ad„uga c„ amendamentele s-au referit ∫i la posibilitatea rezolv„rii unor probleme de personal ∫i Ón sistemul Ministerului Justi˛iei, dat fiind faptul c„ este unitate subordonat„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 amendamente care au fost adoptate la Comisia de administra˛ie, situa˛ie Ón care vom ruga Ón sensul Ón care s-a dat raportul s„ v„ da˛i votul dumneavoastr„. Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni. Da, dau cuv‚ntul comisiei.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a dispus Ón ∫edin˛a din 6 februarie 2007 ca proiectul de lege ∫i raportul Ónlocuitor s„ fie restituite comisiei Ón vederea reexamin„rii.

Proiectul de lege ∫i raportul Ónlocuitor au fost dezb„tute ∫i s-a Óntocmit un raport suplimentar, nr. 26/1253 din 7 februarie 2007, prin care se propune aprobarea acestuia.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles c„ din partea grupurilor nu dore∫te nimeni. Rog din partea comisiei s„ se propun„ timpul afectat dezbaterii, av‚nd Ón vedere faptul c„ este un proiect de lege dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Cinci minute, cu un minut, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc.

Cine este pentru?

Ab˛ineri? Œmpotriv„?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat timpul de dezbatere pentru acest proiect de lege.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Sunt observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat. Articolul unic. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3, nemodificat. Observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4.

Exist„ un amendament la articolul I pct. 38. Art. 51[1] va avea urm„torul cuprins: îFunc˛ionarii publici din sistemul administra˛iei penitenciare pot fi transfera˛i, la cererea acestora sau cu acordul lor scris, Ón aceea∫i sau Ón alt„ func˛ie public„, Ón alte unit„˛i ale sistemului administra˛iei penitenciarelor sau Ón Ministerul Justi˛iei“. Autor: Grupul parlamentar al P.D.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat. Pozi˛ia 5.

La art. I, dup„ pct. 55, se introduce pct. 55[1 ] cu urm„torul cuprins, 55[1] : îLa art. 74 se introduce un nou

alineat, alin. (2), cu urm„torul cuprins: «Func˛ionarii publici cu statut special din cadrul sistemului administra˛iei penitenciare pot fi delega˛i sau deta∫a˛i Ón cadrul Ministerului Justi˛iei pe posturi de func˛ionar public cu statut special ori pe posturi de alt„ natur„, dup„ caz, dac„ preg„tirea profesional„ corespunde atribu˛iilor ∫i responsabilit„˛ilor func˛iei pe care sunt delega˛i sau deta∫a˛i, cu p„strarea drepturilor salariale corespunz„toare func˛iei avute la data deleg„rii sau a deta∫„rii.»“ Autor: Grupul parlamentar al P.D.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

Legea r„m‚ne pentru votul final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor din regulament, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Reprezentantul comisiei, v„ rog.

## Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond, Ón regim de urgen˛„, cu proiectul de lege men˛ionat ∫i a∫ vrea s„ v„ precizez

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 c„ are deja avizul favorabil al Consiliului Concuren˛ei, al Consiliului Legislativ ∫i a fost adoptat de Senat Ón 14 decembrie. La Camer„ a primit avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn fond, proiectul de lege solicit„ o suplimentare a subven˛iei, astfel Ónc‚t s„ permit„ companiei un profit de p‚n„ la maximum 25%, Ón vederea acoperirii costurilor realizate Ón exerci˛iul bugetar din anii 2005—2006 ∫i o parte din anii preceden˛i, a∫a cum s-a men˛ionat ∫i aici.

Œn urma dezbaterilor Ón cadrul comisiei, membrii comisiei au decis Ón unanimitate propunerea spre adoptare a proiectului de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V-a∫ ruga s„ propune˛i ∫i timpul de dezbatere.

Da. Cinci minute, cu un minut, domnule pre∫edinte.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat timpul necesar dezbaterii.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Nu dore∫te nimeni. Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La pozi˛ia 1 este vorba despre titlul legii. Nu este modificat.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat.

La pozi˛ia 2, articolul unic.

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 3, nemodificat„. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 4. Observa˛ii? Nu sunt. Pozi˛ia 5? Nu sunt. Da, v„ rog. V„ rog, domnule Bivolaru. Pofti˛i!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La pozi˛ia 5 trebuie realizat„ o corectur„: preambulul pozi˛iei 5 trebuie rescris Ón sensul: îArt. I va avea urm„torul cuprins“, deoarece art. I s-a abrogat deja.

Da.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, art. I, conform modific„rii propuse de domnul Bivolaru, a fost adoptat.

R„m‚ne pentru vot final.

Proiectul de lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribu˛iei ∫i unele drepturi pentru personalul care lucreaz„ pe platforme de foraj marin ∫i pe navele maritime cu care se execut„ lucr„ri de prospec˛iuni geologice, geofizice ∫i geotehnice, precum ∫i alte lucr„ri sau activit„˛i specifice necesare forajului marin.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Dau cuv‚ntul comisiei raportoare ∫i, totodat„, v-a∫ ruga, la sf‚r∫itul expunerii dumneavoastr„ s„ propune˛i ∫i timpul de dezbatere.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisiile, de aceast„ dat„ Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, au fost sesizate pentru dezbatere Ón fond cu proiectul de lege men˛ionat.

A∫ vrea s„ subliniez c„ proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ∫i a fost adoptat Ón Senat Ón ∫edin˛a din 14 decembrie. De asemenea, a fost avizat favorabil de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din Camera Deputa˛ilor, av‚nd drept obiectiv, a∫a cum a fost men˛ionat, aspecte privind domeniul retribu˛iei personalului din forajul marin, studiile geotehnice, geofizice ∫i propune practic abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388 din 1976.

Œn urma dezbaterilor, Ón cele dou„ comisii, membrii comisiilor propun adoptarea Ón unanimitate, au propus adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

Referitor la timpi, cinci minute, cu un minut.

Cine este pentru adoptarea acestui timp? Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat timpul necesar dezbaterii.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu siguran˛„, proiectul de lege este unul benefic pentru o categorie eficient„ de speciali∫ti. Personalul care lucreaz„ pe platformele de foraj marin ∫i pe navele maritime cu care se execut„ lucr„ri de prospec˛iuni se poate considera a fi vital Óntr-o zon„ a economiei de mare perspectiv„.

A devenit o certitudine faptul c„ Ón urm„torii ani cine va reu∫i s„-∫i valorifice resursele naturale va progresa. Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale voteaz„ favorabil propunerea legislativ„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, prevede: îCamera Deputa˛ilor trece la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse.

Œntruc‚t nu exist„ astfel de amendamente, legea r„m‚ne pentru votul final.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 13 decembrie 2006.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor din regulament, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege. Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Petru Armean** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ministerul S„n„t„˛ii Publice, pentru exercitarea atribu˛iilor sale privind programele na˛ionale de s„n„tate, are nevoie de acces la baza de date a Registrului Na˛ional de Eviden˛„ a Persoanelor.

Pentru realizarea programelor na˛ionale, mai ales a celor privind starea de evaluare a s„n„t„˛ii popula˛iei, precum ∫i de evaluare a morbidit„˛ii ∫i mortalit„˛ii, este nevoie ca at‚t ministerul, c‚t ∫i institu˛iile sale deconcentrate s„ aib„ acces la aceast„ baz„ de date.

De aceea, Ministerul S„n„t„˛ii Publice sus˛ine proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Comisia?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul favorabil al Comisiei pentru s„n„tate.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i analizat Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Ón ∫edin˛a din 6 februarie 2007. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat Ón ∫edin˛a Senatului din 13 decembrie 2006.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate de voturi.

Comisia propune adoptarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ amendamente admise sau respinse, potrivit art. 106 nu se mai supun dezbaterii Camerei ∫i trece direct la votul final.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Eugen Coifan** _— vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici a fost adoptat Ón anul 2004.

Din activitatea desf„∫urat„ de Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici Ón domeniul monitoriz„rii ∫i managementului func˛iei ∫i func˛ionarilor publici, a rezultat necesitatea modific„rii ∫i complet„rii prevederilor legale at‚t cu scopul de a asigura o monitorizare eficient„, care s„ includ„ acordarea de consultan˛„ ∫i asisten˛„ func˛ionarilor publici din cadrul autorit„˛ii sau institu˛iei publice cu privire la aplicarea normelor de conduit„, deci cu scopul de a facilita aplicarea legii prin eliminarea activit„˛ilor paralele.

Prin urmare, activitatea de consultan˛„ ∫i monitorizare Ón cadrul autorit„˛ii ∫i institu˛iilor publice va reveni unor func˛ionari publici desemna˛i din cadrul fiec„rei autorit„˛i sau institu˛ii, iar activitatea de monitorizare general„, coordonare ∫i control va reveni Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ rug„m s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu Proiectul de lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul favorabil al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i analizat Ón procedur„ de urgen˛„ Ón ∫edin˛a din 6 februarie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i a fost adoptat ∫i Ón Senat Ón ∫edin˛a din 6 decembrie 2006.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Av‚nd Ón vedere prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, proiectul de lege nu se supune dezbaterii pe articole, Óntruc‚t Ón raportul comisiei nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Urmeaz„ votul final.

Proiectul de lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Mul˛umesc.

Nu dore∫te nimeni.

Din partea comisiei sesizate Ón fond are cuv‚ntul domnul Relu Fenechiu sau reprezentantul comisiei. Mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte, v„ rog.

Sunt Iga∫ Traian Constantin, vicepre∫edintele comisiei. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu Proiectul de lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Guvernul sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat ™tiuc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac o subliniere. Orice ini˛iativ„ care vizeaz„ flexibilizarea ∫i men˛inerea la zi a informa˛iilor din baza de date a Registrului Na˛ional de Eviden˛„ a Persoanei se constituie Óntr-o premis„ a transform„rii acestuia Óntr-un instrument eficient de proiectare ∫i organizare pentru administra˛ia public„ central„ ∫i local„.

Acest aspect este de remarcat Ón contextul Ón care Óntre cifrele furnizate de Statistic„ ∫i Registrul Na˛ional de Eviden˛„ a Persoanelor exist„ o diferen˛„ care influen˛eaz„ negativ deciziile la nivel local ∫i central.

Vom sus˛ine aceste ini˛iative legislative. Mul˛umesc.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii, v„ rog, din partea grupurilor? Nu sunt.

V„ mul˛umesc. Titlul legii. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

R„m‚ne pentru votul final.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

## **Domnul Marian S‚rbu**

**:**

Ini˛iatorul este Ón sal„.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

La Óntocmirea prezentului raport, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic ∫i Social, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului, cu toate modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul Ónscrierii Ón r‚ndul beneficiarilor acestui act normativ ∫i a persoanelor care urmeaz„ cursurile de zi ale unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt.

Comisia a adoptat acest proiect de lege, cu c‚teva amendamente, Ón ∫edin˛a sa la care au fost prezen˛i 16, din totalul de 19 membri ai comisiei.

De aceea, v„ propunem admiterea, cu amendamente, a acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Rog reprezentan˛ii presei s„-∫i ocupe locurile stabilite. Deci rog reprezentantul presei, cameramanul din dreapta, s„-∫i ocupe locul stabilit pentru pres„!

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, doamna deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. sus˛ine aceast„ propunere legislativ„. A∫a cum ar„ta reprezentantul comisiei, este o situa˛ie Ón care at‚t tinerele care sunt studente, c‚t ∫i cele care fiind la v‚rste mai tinere au aceast„ bucurie de a fi mame, deci ∫i aceste categorii de persoane s„ beneficieze de indemniza˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 A∫ vrea doar s„ adaug o triste˛e personal„ ∫i cred c„ ∫i a colegelor ∫i colegilor din Comisia pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, comisie care, Ón urm„ cu c‚teva luni, Ón analiza proiectului venit de la Guvern, ∫i-a propus ∫i a reu∫it, ∫i-a permis s„ fac„ o sumedenie de amendamente care completau la vremea respectiv„ Ón mod fericit, inclusiv cu aceste idei ale propunerii legislative, proiectul Guvernului.

La vremea aceea, de∫i Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ colegii no∫tri din P.S.D. s-au b„tut pentru aceste idei ∫i le mul˛umesc pe aceast„ cale, amendamentele nu au fost considerate corespunz„toare ∫i utile ∫i au fost respinse. Le revedem acum, reÓnflorind, reap„r‚nd Ón fa˛a dumneavoastr„ ca propunere legislativ„.

™i atunci, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ suntem Ón situa˛ia Ón care ideile unora dintre noi, pentru c„, nu-i a∫a, la guvernare exist„ alternan˛„ aproape ritmic„, ideile unora dintre noi sunt preluate, apreciate foarte mult de al˛ii din cealalt„ parte a spectrului politic ∫i prezentate ca fiind idei novatoare.

Œmi propun ∫i v„ propun ∫i dumneavoastr„ s„ ne g‚ndim foarte serios ca aceste tipuri de situa˛ii s„ nu mai apar„ Ón Parlamentul Rom‚niei sau, dac„ apar, atunci cel pu˛in s„ existe recunoa∫terea dreptului de autor, dac„ vre˛i.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare?

Din partea grupului P.C., v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vin cu sus˛inerea acestei propuneri legislative, av‚nd Ón vedere c„ tinerele, din punctul nostru de vedere, trebuie sus˛inute financiar pentru cre∫terea copilului, cu at‚t mai mult cu c‚t ordonan˛a are ∫i titlul îsus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului“.

Cred c„, Óntr-adev„r, trebuie s„ le sprijinim pe aceste tinere ∫i cred c„ Ón acest mod am reu∫i ∫i s„ punem cap„t unor tragedii care se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd unele tinere dau na∫tere unor copii, ∫i nu sunt pu˛ine cazurile Ón care se Ónt‚mpl„ adev„rate tragedii pentru c„ ele nu-∫i pot asuma raspunderea pentru cre∫terea acestor copii.

Ba, mai mult, cred c„ trebuie s„ venim ∫i s„ sus˛inem tinerii pentru a avea copii, av‚nd Ón vedere aten˛ion„rile din prognoze, care ne arat„ c„ vom ajunge la un num„r de 16 milioane de locuitori Ón Rom‚nia, ∫i nu num„rul este Óngrijor„tor, ci faptul c„ mai mult de jum„tate din acest num„r de locuitori vor fi pensionari. Or, cred c„ ar trebui s„ fim aten˛i la ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i s„ Óncuraj„m, Óntr-adev„r, cre∫terea num„rului de copii.

A∫ vrea s„ aduc o rectificare: Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost de acord la dezbaterea ordonan˛ei cu acest amendament ∫i pentru aceasta Ói felicit pentru consecven˛„.

S„ sper„m c„ ∫i de data aceasta vom reu∫i s„ trecem aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii?

V„ rog, domnul deputat Furo, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Voi fi foarte scurt. Nu am ce ad„uga la cele spuse de antevorbitorii mei. Consider c„ este un act de dreptate ceea ce se face prin aceast„ propunere legislativ„. Facem abstrac˛ie, indiferent din partea cui vine!

Vreau s„ v„ informez c„ noi am discutat Ón Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i vom sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Este Ón interesul Óntregii na˛iuni cre∫terea natalit„˛ii. Ca atare, problema este foarte serioas„ ∫i trebuie privit„ cu foarte mare aten˛ie. Personal nu Ón˛eleg de ce din partea Guvernului am primit un aviz negativ.

Apreciez Ón mod deosebit punctul de vedere al Consiliului Economic ∫i Social, care sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Cred c„ este de datoria noastr„, ca ˛ar„ care a devenit membr„ a Uniunii Europene, s„ d„m dovad„ de mai mult„ luciditate, mai mult„ fermitate ∫i consecven˛„ Ón ceea ce prive∫te abordarea acestei probleme.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? V„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea Grupului parlamentar, sunt membru al comisiei, al P.N.L. ∫i, evident, fiind ∫i ini˛iator din partea Partidului Na˛ional Liberal, am sus˛inut acest proiect de lege ∫i vreau s„-i spun doamnei Cliveti c„ proiectul a fost ini˛ial... primul proiect a ap„rut Ón Grupul parlamentar al P.N.L., sus˛inut de domnul deputat Cornel Popa, ∫i fiind ini˛iator, ∫i nu a furat nimeni acest proiect legislativ. Poate o fi fost Ón alt„ sesiune parlamentar„ sau Ón alt„ legislatur„. Œn orice caz, nu acum, Ón secolul trecut, da.

Œn orice caz, nu numai c„ sus˛inem acest proiect legislativ, dar cred c„ este, Óntr-adev„r, un act de dreptate ∫i este bine ca to˛i cei care suntem aici s„-l sus˛inem, chiar dac„ Guvernul, evident, din ra˛iuni financiare probabil c„ la momentul respectiv nu l-a aprobat.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Da, doamna deputat, ave˛i dreptul la replic„.

## Domnule pre∫edinte,

Doar at‚t a∫ vrea s„-i aduc aminte sau s„-i precizez colegului meu, pe care Ól stimez ∫i-l apreciez pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 munca sa, c„ este vorba despre amendamentele depuse cu ocazia dezbaterii ordonan˛ei, deci acum c‚teva luni, este o chestiune extrem de recent„, nu Óntr-o legislatur„ anterioar„, nu Ón Evul Mediu, ∫i nu am folosit cuvinte dure, a∫a cum a folosit Domnia Sa, ci doar am spus c„ au existat aceste idei lansate pe pia˛a, ca s„ zic a∫a, a Parlamentului, care dup„ aceea au servit altor colegi spre, nu-i a∫a, idei noi, ca s„ zic a∫a. Dar nu sunt noi, „sta este cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, care dore∫te s„-∫i expun„ punctul de vedere.

## **Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Protec˛iei Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Guvernul nu sus˛ine acest proiect legislativ, pentru urm„toarele argumente.

Œn primul r‚nd, Óncalc„ principiul pe care se bazeaz„ actul normativ Ón sine, ∫i anume acela de a sprijini persoanele care pentru o anumit„ perioad„ Ó∫i suspend„ raporturile de munc„ pentru a cre∫te ∫i Óngriji copilul.

Persoanele care nu au avut activitate profesional„ beneficiaz„ de sprijin sub forma aloca˛iei de stat, majorat„ de la 25 de lei la 200 lei.

De asemenea, proiectul legislativ Óncalc„ principiul egalit„˛ii de ∫anse, Ón sensul c„ se creeaz„ un cadru de discriminare fa˛„ de alte categorii sociale care nu realizeaz„ venituri, cum ar fi femeile casnice, cele din mediul rural ∫i altele asemenea.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ propunerea de modificare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148 se refer„ la studente, cu posibilitatea extinderii ∫i la eleve, ne putem confrunta cu riscul amplific„rii fenomenului de abandon ∫colar, t‚n„ra mam„ fiind oricum nevoit„ s„ respecte prevederile actului normativ, respectiv pe o perioad„ de 2—3 ani de acordare a indemniza˛iei, ca s„ se ocupe efectiv de cre∫terea ∫i Óngrijirea copilului.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, se induce un efort bugetar suplimentar Óncep‚nd chiar cu anul 2007.

De men˛ionat aici c„, de∫i Ón acest moment nu se cunosc foarte multe cazuri, exist„ posibilitatea, totu∫i, a cre∫terii exponen˛iale a num„rului elevelor ∫i studentelor care vor avea copii.

Preciz„m c„ bugetul pe anul 2007 a fost fundamentat pe un num„r de aproximativ 195.000 de beneficiari, num„r care Ón condi˛iile prezentelor reglement„ri ale ordonan˛ei va cre∫te.

Dac„ la finele anului 2006 avem un num„r de 190.000 de beneficiari ai indemniza˛iei, deja Ón luna februarie a acestui an acesta a crescut cu 5.000 de beneficiari.

Efectul legii Ón sine este foarte bun, ∫i Ón continuare este bun, Óns„ Guvernul, pentru elementele pe care le-am men˛ionat, nu sus˛ine acest proiect legislativ de modificare a Legii nr. 148.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ supune˛i la vot retrimiterea proiectului la comisie, de∫i a trecut cu unanimitate de voturi.

Avem de f„cut c‚teva corel„ri la trei puncte din raport.

Mul˛umesc.

De acord.

Propunerea legislativ„ pentru protec˛ia zonelor calamitate ∫i Propunerea legislativ„ pentru protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Suntem 5 ini˛iatori: domnul Valeriu Tab„r„, domnul Horea Uioreanu, domnul Nicolae Popa ∫i subsemnatul.

Este o lege foarte important„ pentru men˛inerea p„durilor, pentru c„ dobor‚turile de v‚nt din anii 1995 ∫i 1998, determinate de calamit„˛i, au dus la calamit„˛i naturale ∫i, bineÓn˛eles, au generalizat ∫i t„ierile ilegale.

Trebuie s„ ne g‚ndim la viitorul acestor p„duri, care au o func˛ie special„, de interes na˛ional, cum ar fi men˛inerea ecosistemului, care este de interes socioeconomic. Œns„ Ón aceast„ zon„ este important„ ∫i men˛inerea locurilor de munc„.

™i pentru acest lucru, consider„m necesar„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, pentru ca s„ se respecte amenajamentul ∫i s„ se impun„ interzicerea exportului de bu∫teni sau transportul acestora spre alte zone, iar prelucrarea superioar„ a masei lemnoase de c„tre firmele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 locale s„ se fac„ Ón jude˛ul respectiv, care astfel trebuie s„ devin„ responsabil pentru folosirea eficient„ a resurselor naturale.

Legea este Ón discu˛ie de un an ∫i jum„tate. Am colaborat cu Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i domnul Marinescu, fost director la Serviciul de legisla˛ie Ón cadrul domeniului forestier, ne-a ajutat foarte mult Ón realizarea acestor forme, c„ am depus de fapt dou„ ini˛iative.

Am fost mira˛i ulterior c„ Guvernul n-a sus˛inut-o.

Œns„ Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice este pentru aceast„ lege ∫i cred c„ aceast„ ini˛iativ„ trebuie s„ fie sprijinit„ de Parlamentul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia sesizat„ Ón fond, v„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul Ónlocuitor asupra Propunerii legislative pentru protec˛ia zonelor calamitate ∫i asupra Propunerii legislative pentru protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativ„ pentru protec˛ia zonelor calamitate, transmis„ Camerei Deputa˛ilor, ∫i Propunerea legislativ„ pentru protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t Ón ∫edin˛a din 14 decembrie 2006 retrimiterea propunerii legislative la comisie, Ón vederea Óntocmirii unui raport Ónlocuitor.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, punctele negative ale Guvernului, avizele de respingere ale Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i din Camera Deputa˛ilor.

Propunerile legislative av‚nd acela∫i obiect de reglementare, respectiv protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale, comisia, Ón temeiul art. 67 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, a Óntocmit un singur raport.

Propunerea legislativ„ pentru protec˛ia zonelor calamitate ∫i Propunerea legislativ„ pentru protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale fac parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea propunerilor legislative a participat ca invitat, Ón conformitate cu prevederile art. 54 ∫i 55 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, domnul István To˝ke, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 24 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei.

V„ mul˛umesc.

Dac„ cineva dore∫te s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice au votat Ómpotriva acestui proiect de lege, din urm„toarele considerente.

Œn primul r‚nd, dobor‚turile de v‚nt, Ón cadrul unor furtuni foarte mari, pot s„ cuprind„ o suprafa˛„ foarte mare, care de multe ori ∫tim c„ au avut loc la noi Ón ˛ar„, iar cantitatea de mas„ lemnoas„ care trebuie exploatat„ Ón acest caz este foarte mare.

A limita participarea la licita˛ie doar a agen˛ilor economici de pe raza respectiv„ ni se pare nou„ incorect. ™i cred c„ trebuie s„ d„m ∫anse tuturor agen˛ilor economici care pot s„ participe la licita˛ie, pentru ca Óntr-adev„r s„ putem s„ protej„m p„durea a∫a cum trebuie.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul deputat Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i domnul deputat Timar are dreptate. Deci toat„ lumea are dreptate.

Dar noi, cei de la Grupul conservator, vom sus˛ine acest proiect de lege, pentru c„ o dat„ ∫i o dat„ trebuie s„ facem ordine Ón fondul forestier, trebuie s„ ra˛ionaliz„m t„ierile de p„duri, pentru c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum este un jaf na˛ional. Practic, am chelit mun˛ii, ∫i C„limanii, ∫i mun˛ii Apuseni, ∫i ceilal˛i mun˛i, practic nu mai avem p„duri, nu exist„ niciun program de reÓmp„durire, totul este l„sat la voia Ónt‚mpl„rii, doar prin fondurile structurale care au fost asigurate pe anii 2007—2013 la îDezvoltare rural„“ sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 prev„zute fonduri de la Uniunea European„ pentru reÓmp„duriri.

Din acest punct de vedere, dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ zona montan„ este zona cea mai s„rac„, zona unde nu exist„ activit„˛i economice. Am Ónceput activitatea aceasta de turism, dar este destul de timid„, nu acoper„ ∫i nu realizeaz„ ocuparea for˛ei de munc„.

Or, dac„ se vine cu acest proiect de lege ∫i masa lemnoas„ din dobor‚turi sau din alte ac˛iuni r„m‚ne Ón cadrul jude˛ului, respectiv pentru a fi valorificat„ sau pentru a Óncuraja me∫te∫ugurile tradi˛ionale Ón lemn, sigur c„ vom stopa migra˛ia popula˛iei din zona Mun˛ilor Apuseni, vom crea locuri de munc„ ∫i vom scoate s„r„cia din aceast„ zon„.

Nu este permis s„ d„m posibilitatea unor agen˛i economici care nu au alt g‚nd dec‚t a face comer˛ cu lemn. Noi trebuie s„ avem grij„ ∫i de oamenii de acolo, pentru c„ p‚n„ acum n-am Ónfiin˛at nici institu˛ii care s„ se ocupe de soarta lor, nu le-am dat nici bani, nici nu i-am sprijinit pentru a le oferi o alternativ„ Ón zona respectiv„.

De aceea, P.C.-ul va sus˛ine acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Dumitriu.

Desigur, elocin˛a antevorbitorului este deosebit de pl„cut„, dar nu se referea, din p„cate, antevorbitorul la legea despre care discut„m acum. Noi discut„m acum despre dobor‚turi, nu despre exploat„ri, iar cu tot respectul pe care-l port ini˛iatorului, domnul deputat Garda Dezso˝, ∫i pentru faptul c„ d‚nsul chiar Óncearc„ s„ fac„ ceva pentru stoparea exploat„rilor abuzive, aceast„ lege Óns„ contravine at‚t principiului concuren˛ei, c‚t ∫i generalizeaz„ un fapt care poate s„ fie valabil pentru zona Harghitei, pe care d‚nsul o cunoa∫te foarte bine ∫i unde exist„ posibilitatea firmelor de exploatare local„ s„ exploateze Ón totalitate c„z„turile, ceea ce s-a ∫i v„zut Ón perioada anilor 1998—1999. Œn schimb, s„ ne amintim de zona calamitat„ Suceava—Neam˛, c‚nd nu s-au putut recupera Ón totalitate pagubele produse de calamitate nici p‚n„ la ora actual„.

Deci noi vom merge pe principiul european al concuren˛ei, l„s‚nd liber acces tuturor firmelor de exploatare din Óntreaga ˛ar„, a∫a Ónc‚t vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Pozi˛ia 1. Titlul legii.

Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 2. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 3. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„.

Adoptat. Punctul 4. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 5. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 6. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 7. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 8. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat. Punctul 9. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu exist„. Adoptat.

Urmeaz„ a fi supus votului final proiectul acesta, Óntr-o ∫edin˛„ urm„toare.

La Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003, Ón urma consult„rii Ón comisia de resort, termenul pentru noul raport este de o s„pt„m‚n„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Doamna Aura Vasile, v„ rog.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ca urmare a reglement„rilor instituite prin Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente, care cuprind o serie de formul„ri ambigue ce au permis retrocedarea unor parcuri sau zone verzi aferente ansamblurilor de locuin˛e, cu efecte extrem de grave asupra mediului ambiant, precum ∫i asupra armoniz„rii urbanistice ∫i arhitecturale, Ón special a ora∫elor ∫i municipiilor, se impune cu necesitate modificarea actului normativ men˛ionat, prin modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Ón sensul elimin„rii posbilit„˛ii ca anumite terenuri care fac parte din domeniul public s„ fie introduse Ón circuitul civil, prin dezafectare din domeniul public.

Restituirea masiv„ pe cale administrativ„ a parcurilor, a terenurilor amplasate Óntre blocurile de locuin˛e, componente ale ansamblurilor de locuin˛e, care prin proiectare ∫i execu˛ie au destina˛ia de spa˛ii verzi, cu rol de protec˛ie, din vecin„tatea unor imobile afectate Ón mod exclusiv ∫i nemijlocit de activit„˛i de interes public, duce, Ón mod inevitabil, la cre∫terea indicelui de poluare a zonelor, fiind cunoscut„ densitatea mare a popula˛iei Ón ora∫e mari, municipiul Bucure∫ti fiind chiar clasat Ón Europa printre primele ora∫e din punct de vedere al aglomer„rii urbane.

Interpretarea prevederilor Legii nr. 247/2005 a dus la o cerere agresiv„ de revendic„ri, indiferent de utilitatea public„ a acestora, fiind retrocedate aproape 25.000 de hectare de teren pe care erau amenajate spa˛ii verzi, parcuri, gr„dini publice etc.

Vor fi afectate, Ón continuare, multe parcuri ∫i zone publice, prin interpret„ri diverse ale Legii nr. 247/2005,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 prin care a fost modificat„, cum spuneam, at‚t Legea nr. 10, c‚t ∫i Legea nr. 18.

Din acelea∫i motive trebuie luate m„suri, Ónainte de a fi prea t‚rziu, ca terenuri pe care sunt amplasate rezerva˛ii naturale, parcuri na˛ionale, monumente, ansambluri ∫i situri arhitectonice ∫i istorice, monumente ale naturii s„ fie introduse Ón circuitul civil.

Av‚nd Ón vedere cele spuse ∫i ne˛in‚ndu-v„ acum pentru a v„ da date statistice, mul˛umim Comisiei pentru agricultur„, care s-a aplecat cu mult„ responsabilitate asupra acestui proiect ∫i, de asemenea, v„ rug„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, Ónregistr‚ndu-se 16 voturi pentru ∫i 6 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2007.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i a art. 92 alin. 9 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune readmiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Mocanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De data aceasta avem Ón fa˛a noastr„ o propunere legislativ„ deosebit de important„.

Dac„ nici acum nu ne trezim s„ lu„m o m„sur„ clar„ ∫i corect„ Ón ceea ce prive∫te limitarea distrugerii parcurilor ∫i spa˛iilor verzi, cel pu˛in din ora∫e ∫i din Capital„, ajungem ca Ón doi-trei ani s„ nu mai avem niciun hectar Ón ceea ce prive∫te parcurile, spa˛iile verzi,

rezerva˛iile naturale ∫i celelalte suprafe˛e deosebit de importante.

De aceea, noi, Grupul P.S.D. din Comisia pentru agricultur„, am sus˛inut aceast„ propunere legislativ„ de modificare a Legii nr. 18, pentru a nu mai avea posibilitatea ca din domeniul public al localit„˛ilor s„ fie dezafectate anumite suprafe˛e pentru retroced„ri ∫i pentru alte interese, Ón afar„ de legile speciale pe care le prevede Constitu˛ia Rom‚niei.

De aceea, v„ propun s„ vot„m aceast„ propunere legislativ„ deosebit de important„ pentru s„n„tatea copiilor no∫tri, pentru s„n„tatea Óntregii popula˛ii, nu numai din ora∫e, ci chiar ∫i de la sate.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umim domnului deputat Mocanu pentru interven˛ie. Din partea Partidului Conservator...

## Stima˛i colegi,

Cu totul Ónt‚mpl„tor, la punctul 40 din ordinea de zi mai exist„ un proiect de lege al subsemnatului ∫i al altor colegi din Partidul Conservator privitor la aceea∫i problem„, dar care urmeaz„ alt„ direc˛ie. ™i anume noi consider„m c„ ceea ce s-a mai Ónt‚mplat ∫i se mai poate Ónt‚mpla privind retrocedarea de parcuri ∫i spa˛ii verzi se datoreaz„ faptului c„ Ón Legea nr. 247 a existat o modificare a Legii nr. 169, care suna cam Ón felul urm„tor: îActele administrative prin care au fost trecute Ón domeniul public sau privat al statului sau al localit„˛ilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privat„ Ó∫i suspend„ efectele cu privire la aceste terenuri p‚n„ la solu˛ionarea cererii de c„tre Comisia de fond funciar, cu excep˛ia terenurilor intrate deja Ón circuitul civil. Dup„ validarea cererii de reconstituire, terenul trece Ón rezerva Comisiei de fond funciar, Ón vederea punerii Ón posesie“.

Œn felul acesta s-a creat efectiv porti˛a prin care se pot retroceda parcuri ∫i spa˛ii verzi. Propunerea noastr„ acolo era exact aceea de a se introduce Ón aceast„ prevedere exceptarea terenurilor care fac obiectul exclusiv al propriet„˛ii publice, a∫a cum este aceasta definit„ de Constitu˛ia Rom‚niei Ón art. 136 alin. (3) ∫i Ón Legea nr. 213.

Œn felul acesta se blocheaz„ posibilitatea de retrocedare a parcurilor ∫i a spa˛iilor verzi. BineÓn˛eles c„ vom sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i Ón aceast„ form„, dar ne vom sus˛ine ∫i punctul nostru de vedere, pentru c„ ni se pare mult mai normal s„ umbl„m la Legea nr. 247 care introducea aceast„ posibilitate de retrocedare Ómpotriva prevederilor actuale.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul Dumitriu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

## Domnilor colegi,

Dup„ prezentarea f„cut„ de colegul Mocanu nu ar mai fi multe de spus. A∫ vrea doar s„ completez cu faptul c„ institu˛ia care este cea mai afectat„ de acest proiect de lege, ∫i anume Prim„ria Capitalei, a fost seiszat„ de comisie asupra acestui proiect de lege, pentru a i se cere o colaborare Ón, s„ zicem, Óntr-un lucru mai bun, mai constructiv, la aceast„ lege.

Ei, bine, primarul Capitalei nu a catadicsit s„ r„spund„. Œmi pare r„u, era aici ∫i domnul secretar de stat de la Ministerul de Interne ∫i ar fi fost bine s„ aud„ ∫i d‚nsul despre aceast„ lips„ de colaborare Óntre institu˛ii. Noi, P.R.M.-ul, consider„m c„ Óntr-adev„r asaltul asupra parcurilor, mai ales a parcurilor din Capital„, pe care fiecare primar nou-instalat Ól face, trebuie s„ ne duc„ la votarea acestui proiect de lege.

Deci aceast„ lege este util„ ∫i va proteja bine, zic eu, mediul Ónconjur„tor. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Tab„r„. Urmeaz„ domnul Cr„ciunescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doar c‚teva considerente asupra proiectului ∫i pentru ce am aprobat Ón comisie.

Œn primul r‚nd, proiectul respectiv are ∫i un aviz al Ministerului Agriculturii, chiar modificarea art. 3 vine pe un astfel de text.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„-i reamintesc domnului deputat Dumitriu c„ nu pentru acest proiect de lege am f„cut demersurile la Prim„ria Capitalei, ci pentru un alt proiect, legat de privatizarea unui institut din Bucure∫ti, care se g„se∫te Óntr-un parc.

Pe de alt„ parte, a∫ dori s„ fac precizarea c„ multe dintre prevederile legilor propriet„˛ii, 18, 1, respectiv 247, ar fi trebuit la vremea respectiv„ s„ le vedem altfel, ∫i eu a∫ spune c„ nu numai neap„rat prin interesul na˛ional, c„ este greu s„ vii cu interesul na˛ional la nivelul Bucure∫tiului sau al Timi∫oarei. Noi discut„m despre centralizare, despre interesul comunit„˛ilor locale, ∫i eu cred c„ este la fel de important interesul acestor comunit„˛i cum este la nivel na˛ional interesul na˛ional despre care vorbim. ™i cred c„ astfel de restric˛ii Ón retroced„ri... eu nu a∫ spune c„ s„ afect„m proprietatea. Dac„ este vorba despre astfel de interese ∫i mai ales de valori naturale, pe care le refaci foarte greu ∫i Óntr-un interval foarte mare de timp, cum este un parc sau un spa˛iu verde sau un anumit tip de amenajare, niciodat„ nu cred c„ este prea scump s„ intervii ∫i s„ faci recompensarea celui care pierde.

Cred c„ din acest punct de vedere ∫i Ón acest sens va trebui s„ vedem c‚teva dintre rectific„rile legilor propriet„˛ii, printre care ∫i aceasta.

Eu cred c„ nicio comunitate nu-∫i poate permite s„ piard„ valori care au consecin˛e ∫i asupra comunit„˛ii respective, dar Ón acela∫i timp ∫i impact aspra mediului ∫i asupra dezvolt„rii urbanistice a localit„˛ii respective. Din acest motiv, Partidul Democrat va vota aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Cr„ciunescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem Ón fa˛a unui proiect de lege deosebit de important. Dac„ lucrurile la noi ar fi de bun„-credin˛„ ∫i am rezolva Óntr-un spirit, s„ spun a∫a, al drept„˛ii, f„r„ discu˛ie c„ lucrurile ar fi foarte bune.

Pe de o parte, este vorba de contextul Legii nr. 247, care se refer„ la proprietate, ∫i atunci mi se pare firesc cel care a avut o proprietate s„ ∫i-o redob‚ndeasc„, dar este vorba, Ón al doilea r‚nd, de interesul public.

Dac„ lu„m cazul Bucure∫tiului, ∫i cunoa∫tem parcurile care au fost retrocedate, nu am s„ Ón˛eleg niciodat„ aceste decizii, c‚nd, Ón detrimentul cet„˛enilor, anumi˛i oameni, ca persoane care, sigur, au dreptul lor de a primi proprietatea, fac deservicii comunit„˛ii.

Faptul c„ Ón comisia de specialitate s-a dat aviz favorabil, faptul c„ trebuie s„ avem Ón primul r‚nd grij„ de cet„˛enii care locuiesc mai ales Ón ora∫e... acest proiect de lege trebuie votat.

Dac„ ne referim la rezerva˛ii naturale, la situri istorice, acolo trebuie s„ avem un alt punct de vedere sau trebuie s„ analiz„m lucrurile mult mai profund, ∫i revin la acea idee ini˛ial„ de bun„-credin˛„, dac„ fiecare caz este analizat Ón parte, se pot g„si solu˛ii pentru ca lucrurile s„ fie cum trebuie.

De aceea ∫i noi vom sus˛ine acest proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii.

La pozi˛ia 1, obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu sunt. Adopotat. Pozi˛ia 3. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia nr. 4. Obiec˛ii? Observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„.

Œn aceste condi˛ii, legea merge pentru votul final.

Proiectul de lege pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc˛iunilor prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond? V„ rog.

V„ rog s„ l„sa˛i ini˛iatorul Ónt‚i, din partea Guvernului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins„ Camer„, aceast„ modificare a ordonan˛ei enun˛ate s-a impus din pricina semnalelor din practic„, respectiv a Birourilor de execut„ri civile din cadrul instan˛elor, care au indicat num„rul mare de mandate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 r„mase neexecutate atunci c‚nd s-a aplicat sanc˛iunea prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.

At‚ta timp c‚t Óns„∫i pedepsele principale, respectiv cea a Ónchisorii prin privare de libertate, au un termen de prescrip˛ie, era firesc s„ se prevad„ ∫i pentru aceste sanc˛iuni care din motive uneori obiective nu pot fi executate. ™i Óntruc‚t deseori era un paralelism Óntre un mandat privind sanc˛iunea aplicat„ de prestarea unei activit„˛i ∫i cea a pedepsei cu Ónchisoarea, Ón mod firesc trebuia reglementat„ ∫i situa˛ia aplic„rii cu prioritate a pedepsei principale, a Ónchisorii.

Œn acest sens sunt aceste modific„ri care au fost Ónsu∫ite de comisie printr-un raport favorabil ∫i Ón sensul acesta v„ rug„m s„ v„ da˛i ∫i votul dumneavoastr„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn cazul acestui proiect de lege Senatul a fost prim„ Camer„ sesizat„ ∫i a adoptat prezenta ini˛iativ„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Membrii Comisiei juridice au analizat acest proiect de lege ∫i s-a decis s„ se supun„ spre dezbaterea plenului Camerei Deputa˛ilor Proiectul de lege pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc˛iunilor prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.

Œn raport cu con˛inutul ∫i obiectul s„u, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ amendamente admise sau respinse, potrivit art. 106 nu se trece la dezbaterea pe articole, ci urmeaz„ votul final.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti.

Din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog.

## **Domnul Mircea Marinescu** _— vicepre∫edinte_

_la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Bun„ ziua!

Sunt Mircea Marinescu, vicepre∫edinte A.V.A.S. Domnule pre∫edinte,

## Distins„ Camer„,

Plec‚nd de la necesitatea Óntre˛inerii ∫i conserv„rii instala˛iilor Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti, Guvernul a g‚ndit ∫i a adoptat Ordonan˛a nr. 55/2006, pe care v„ rug„m s„ o aproba˛i, conform raportului Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra proiectului de lege mai sus men˛ionat.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, comisia a luat Ón discu˛ie ∫i avizare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2006.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru buget, precum ∫i Comisia pentru industrii.

Reglementarea proiectului de lege constituie finan˛area Ón continuare a cheltuielilor aferente Óntre˛inerii ∫i conserv„rii unor instala˛ii ale Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ S„vine∫ti, iar, pe de alt„ parte, Óncercarea de a men˛ine procedura de lichidare voluntar„, Ón cazul Ón care se Ónregistreaz„ scrisori de inten˛ie pentru privatizarea acesteia.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 13 decembrie 2006, respectiv 6 februarie 2007.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„ri au fost prezen˛i 21 de deputa˛i din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 16 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t s„ v„ propun„ aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele din anex„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Rog operatorii din partea dreapt„, cameramanii, s„-∫i reia locurile Ón spa˛iile destinate exclusiv presei, pentru a nu crea o diferen˛iere fa˛„ de ceilal˛i colegi care respect„ regulamentul.

Dac„ dore∫te s„ ia cineva cuv‚ntul pentru dezbaterile generale?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Iar suntem Ón fa˛a unei situa˛ii Ón care, chiar dac„ suntem Ón Coali˛ia de guvern„m‚nt, trebuie s„ spunem c„ ordonan˛ele de urgen˛„ nu sunt bune Ón anumite situa˛ii, chiar ∫i Ón cazul de fa˛„.

S-ar putea ca peste o lun„ s„ fim Ón aceea∫i situa˛ie ca ∫i acum, c‚nd spunem c„ la data respectiv„, c‚nd ne-am exprimat Ómpotrivirea fa˛„ de Óncercarea de a ∫terge datoriile pentru vreo opt societ„˛i de fabricare a berii ∫i am spus atunci c„ nu este bine, nu este corect ∫i denatureaz„ spiritul pie˛ei libere. ™i acum spunem c„ aceast„ ordonan˛„ nu este bun„, Óns„, ca membru al Comisiei economice, ∫i eu am fost de acord s„ adopt„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 acele modific„ri la care s-a referit pre∫edintele comisiei. De ce? Prin ordonan˛„ s-au alocat vreo 10,8 miliarde lei, din care p‚n„ la data respectiv„, c‚nd s„pt„m‚na trecut„ am discutat Ón comisie, au fost consumate vreo 6 miliarde ∫i ceva.

Dac„ a∫tept„m mult se consum„ Óntreaga sum„! Pentru ce? Pentru salariile a vreo 14—16 persoane, dintre care directori cu salarii destul de frumoase, care nici m„car nu au avut bun„voin˛a s„ vin„, de∫i au fost invita˛i Ón comisie, iar paza este f„cut„ cu societ„˛i pe baz„ de contract ∫i, bineÓn˛eles, cheltuielile respective se deconteaz„ din banii publici.

Ordonan˛ele de urgen˛„, Ón asemenea situa˛ii, nu sunt bune pentru c„ evit„ Parlamentul, nu putem s„ ar„t„m faptul c„, a∫a cum spunea vicepre∫edintele A.V.A.S., îam g‚ndit ∫i am ini˛iat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„“. Poate c„ au g‚ndit, dar n-au g‚ndit bine. Pentru c„ e caz tipic Ón care o societate neviabil„ se Óncearc„ a fi men˛inut„ Ón stare de colaps sau Ón com„, ∫tiind c„ nu are nicio solu˛ie de sc„pare. Dar arunc„m banii publici, pentru c„ avem suficien˛i...!

De aceea, v-a∫ ruga s„ aproba˛i raportul comisiei, cu modificarea ca din 10,8 miliarde sau c‚t s-a prev„zut, doar 8 miliarde s„ fie aloca˛i, Ón a∫a fel Ónc‚t Óntr-o lun„, o lun„ ∫i jum„tate s„ punem cap„t acestei istorii nefericite.

V„ mul˛umesc.

Bun, au avut loc dezbateri generale, propuneri de amendament nu se pot face Ón plen.

Domnule C„lian, v„ rog frumos.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Moda ordonan˛elor persist„ ∫i ast„zi ∫i parc„ persist„ tot mai mult.

A∫ avea o Óntrebare fireasc„ ∫i totodat„ logic„, pe care a∫ adresa-o indirect premierului: ce se Ónt‚mpl„ Ón situa˛ia Ón care acest proiect care modific„ o ordonan˛„ nu va fi votat ast„zi, mai ales ˛in‚nd cont de faptul c„ circa 6 miliarde de lei s-au cheltuit deja? Cui imput„m ace∫ti bani Ón aceast„ situa˛ie ∫i cine restituie aceste sume la bugetul statului?

Cred c„ ar fi bine ca aceast„ mod„ s„ dispar„, iar Ón situa˛ii de acest gen, Guvernul s„ g‚ndeasc„ un proiect de lege unitar, care s„ rezolve definitiv toate aceste probleme ∫i s„ nu mai implic„m bani din bugetul statului prin ordonan˛e de urgen˛„ sau ordonan˛e de care or fi.

A∫adar, cred eu c„ Guvernul trebuie s„ g‚ndeasc„ mult mai bine, astfel Ónc‚t s„ nu ne trezim m‚ine, la ora 17,00, c„ pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, mai adaug„ Ónc„ o incriminare Parlamentului Rom‚niei ∫i, indirect, Guvernului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Bivolaru, din partea Grupului P.S.D.

Domnule pre∫edinte, ∫i din partea Comisiei de industrii, care a contribuit cu un aviz.

A∫ vrea s„ spulber orice temere a colegilor respectivi c„ s-ar putea m‚ine-sear„ s„ fim blama˛i aici pentru o nou„ a∫a-zis„ escrocherie votat„ de Parlament. Aceast„ societate, îMelana IV“, este o societate care s-a desprins din tot lan˛ul acesta de obiective industriale de pe platforma de la S„vine∫ti, este una dintre pu˛inele care a mai rezistat Ón stare de a fi prezentat„ spre o privatizare ∫i sigur c„ Ón toat„ aceast„ perioad„ s-a dorit ca aceast„ societate s„ fie conservat„.

Œmi pare r„u, dar trebuie s„ re˛ine˛i c„ avem o lege care stipuleaz„ cu claritate Ón ce condi˛ii se men˛ine o astfel de societate Ón conservare, cu cheltuieli.

S-au cerut pentru O.P.S.P.I., care ˛inea de Ministerul Economiei ∫i care de˛inea pachetul, nu majoritar, ci era ac˛ionar unic la aceast„ societate, 10,8 miliarde de lei pentru continuitate Ón ceea ce prive∫te aceast„ conservare, acum, societatea îMelana“ fiind Ón lichidare voluntar„ ∫i deja lichidatorul se preocup„, sunt promisiuni c„ Ón maximum dou„ luni de zile se finalizeaz„ aceast„ problem„. Sigur c„ sunt ni∫te oameni acolo care r„spund cu capul pentru faptul dac„ acolo intr„ sau nu intr„ cei care devasteaz„ efectiv, taie ∫i v‚nd Óntr-o veselie, cum se Ónt‚mpl„ Ón majoritatea obiectivelor care au r„mas, pur ∫i simplu, f„r„ niciun fel de paz„.

Acum, a trecut aceast„ îMelana IV“ de la O.P.S.P.I., printr-un document pe care l-am votat noi, tot aici, la A.V.A.S. Aceast„ sum„ de 8 miliarde le-o va da A.V.A.S.-ul.

At‚ta pot s„ spun, c„ nu am ∫tiin˛„ pe ce s-au cheltuit sau, mai bine zis, pe ce a cheltuit O.P.S.P.I.-ul de la Ministerul Economiei, Ón ultima perioad„ a anului trecut, 6 miliarde de lei Ón contul îMelanei“, pentru c„ ace∫ti bani nu au ap„rut la îMelana“. Aceasta este o problem„ care, Óntr-adev„r, s-ar putea s„ ne dea de g‚ndit ∫i s„ facem ∫i o minianchet„ Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„.

Deci Ón momentul acesta nu se dore∫te dec‚t de la 1 ianuarie Óncoace s„ se mai conserve ce se poate conserva acolo. P„rerea mea este c„ nu vor fi niciun fel de probleme Ón continuare.

S-au mai acordat acum doi ani 10 miliarde, din care O.P.S.P.I.-ul nu a cheltuit dec‚t 6, r„m‚n‚nd Ón continuare 4 Ón vistierie ∫i fiind restitui˛i la bugetul de stat, la bugetul central, deoarece nu s-au cheltuit.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., domnul Gerea Dominic.

## Bun„ ziua!

A∫ vrea ∫i eu s„ exprim din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal sus˛inerea pentru acest proiect de lege, dar a∫ vrea s„ mai fac ∫i c‚teva complet„ri. Este evident c„ aceast„ societate trebuia sus˛inut„ cu cheltuieli pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 o eventual„ privatizare, o eventual„ valorificare pe care to˛i ne-o dorim, toate guvernele au f„cut eforturi mai mult sau mai pu˛in Ón acest sens. Este normal c„ nu se pot conserva, a∫a cum a zis ∫i distinsul meu coleg mai devreme, active f„r„ anumite cheltuieli.

Œns„ ceea ce doream eu s„ fac Ón acest moment, de la aceast„ tribun„, era s„ atrag aten˛ia reprezentan˛ilor Guvernului asupra faptului c„ Ón cadrul dezbaterilor pe care noi le-am avut Ón cadrul Comisiei economice am avut senza˛ia c„ anumite sume sunt destul de u∫or cheltuite, adic„ se face oarece risip„. ™tiu c„ Ón momente de provizorat de acest gen este posibil ca anumite sume s„ fie cheltuite mai lejer.

De aceea, v„ rug„m frumos s„ ave˛i toat„ aten˛ia asupra modului Ón care sunt cheltui˛i banii care sunt aloca˛i, cu generozitate, a∫ spune, de Guvern. ™i, Ón continuare, vom asigura toat„ sus˛inerea noastr„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Pozi˛ia 1, titlul legii, nemodificat. Dac„ sunt obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Punctul 2. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Legea va fi supus„ votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 — Codul penal ∫i a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Are cuv‚ntul ini˛iatorul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Av‚nd Ón vedere c„ suntem a patra oar„ Ón fa˛a dumneavoastr„ cu aceast„ ordonan˛„ supus„ aprob„rii, ceea ce a∫ dori s„ subliniez ∫i s„ mai adaug la cele spuse p‚n„ prezent este c„ p‚n„ c‚nd aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ va fi perceput„ de Parlamentul Rom‚niei ca un afront Ómpotriva sa, pentru c„ s-a votat un Cod penal Ón 2004 ∫i c„ se cere prorogarea termenului intr„rii Ón vigoare a acestuia, Ón mod cert c„ nu vom reu∫i s„ ajungem la un vot decisiv.

Dar ceea ce a∫ dori s„ subliniez ∫i s„ aduc ca un argument nou, de ce anume este necesar s„ se mai aduc„ corecturi acestui Cod penal, ∫i voi da un singur exemplu, c„ este tot un argument legislativ, respect‚nd

ceea ce deja Parlamentul Rom‚niei a hot„r‚t, prin votarea Legii medierii, de exemplu. Ceea ce ar Ónsemna ca Legea medierii s„ aib„ posibilitatea s„ fie aplicat„ ∫i Ón procesul penal, pentru c„ societatea rom‚neasc„ trebuie s„ Ón˛eleag„ necesitatea stingerii conflictelor ∫i de natur„ penal„, ∫i nu numai a celorlalte conflicte.

Or, at‚ta timp c‚t nu vom stabili care anume categorii de infrac˛iuni pot fi supuse medierii, pentru c„ este firesc, un omor niciodat„ nu va putea fi supus medierii, Ón schimb sunt alte infrac˛iuni m„runte, care Ón mod inutil Óncarc„ activitatea instan˛elor ∫i a parchetelor, f„c‚nd s„ se cheltuiasc„ bani pentru infrac˛iuni unde abia dac„ paguba se cifreaz„ la c‚teva sute de mii de lei vechi, pe c‚nd noi cheltuim zeci de milioane numai pentru a duce la final o cauz„ care probabil c„ ar putea fi stins„ Ón faza medierii.

Or, acestea sunt argumentele noastre ∫i sunt multe altele, tot de ordin legislativ, ∫i nu este un afront adus Parlamentului Rom‚niei, ci necesitatea punerii de acord a situa˛iilor noi care s-au ivit Ón practic„ ∫i Ón legisla˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ultimul raport al Comisiei juridice pe care l-am prezentat dateaz„ din 1 noiembrie 2006, pe actualul Regulament al Camerei Deputa˛ilor. Fiind o lege organic„, a fost supus„ ∫i nu a Óntrunit num„rul de voturi. ™i Ón fiecare sesiune va fi repus„ pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor, p‚n„ va fi adoptat„ sau respins„.

Eu cred c„ Ón Comisia de regulament, care acum elaboreaz„ un nou regulament, ar trebui s„ se prevad„ foarte clar ca Ón condi˛iile Ón care un astfel de proiect de lege este o dat„ respins s„ nu mai d„m posibilitatea relu„rii lui. Pentru c„ aceast„ ordonan˛„, stima˛i colegi, pentru o mai bun„ informare a dumneavoastr„, a fost emis„ de Guvern Ón iunie 2005. ™i avea un articol, care spunea foarte clar: îSe prorog„ termenul de intrare Ón vigoare a Codului penal la 1 septembrie 2006“.

Suntem, iat„, Ón 2007, sunt convins c„ prin votul final pe care Ól ve˛i da la ora 12,30 nici acest raport nu va fi adoptat ∫i, Ón aceste condi˛ii, va fi dus„ la var„. Deci, iat„, a trecut Ónc„ un an!

Eu sper c„ prin votul pe care Ól vor da colegii no∫tri senatori la ora 15,00 vom reu∫i s„ avem un alt ministru al justi˛iei, ∫i atunci, av‚nd un nou ministru de justi˛ie, acesta s„ Ón˛eleag„ c„ avem nevoie de un Cod penal. Prin aceast„ prorogare de termene din an Ón an — iat„, c„ au trecut trei ani de c‚nd avem un Cod penal pe care nu vrea doamna ministru s„-l pun„ Ón aplicare, nu vrea nici s„ vin„ cu un alt Cod penal, nu vrea s„ vin„ Ón concordan˛„ nici cu un Cod de procedur„ penal„ — cei care sufer„ sunt cet„˛enii.

De aceea, nu v„ voi prezenta din nou raportul, pentru c„ dumneavoastr„ Ól ∫ti˛i, ∫i prin votul final nu ave˛i dec‚t s„ v„ pronun˛a˛i pe aceast„ prorogare. Prorogare care, chiar dac„ ve˛i fi de acord, ce s„ spun„, c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 1 septembrie 2006 a trecut oricum?! Deci aceast„ ordonan˛„ oricum nu e de actualitate.

Dar noi ne-am pronun˛at permanent pentru modul sfid„tor al doamnei ministru Macovei fa˛„ de Parlament, fa˛„ de institu˛ia fundamental„ a democra˛iei ∫i pentru modul Ón care dumneaei a f„cut reforma. A f„cut reforma mai mult la Bruxelles ∫i Ón fa˛a camerelor de televiziune, dar, iat„, Codul penal, pe care toat„ lumea Ól a∫teapt„, ∫i Codul de procedur„ penal„ deocamdat„ lipsesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Márton Árpád, v„ rog.

## Domnule vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

A∫ putea Óncepe cu ideea c„ nu a fost prea inspirat„ pledoaria pentru votul acestei legi. Nu a fost prea inspirat„ pentru c„ s-a vorbit despre îafront“, eu cred c„ nu afrontul fa˛„ de Parlament este cel mai grav, dac„ am discuta despre asemenea probleme, ci, poate, seriozitatea cu care ministerul prive∫te justi˛ia.

™i a∫ vorbi atunci despre aceast„ seriozitate Ón momentul c‚nd se face pledoarie pentru a vota c„ este pentru reforma Ón justi˛ie foarte important„ o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care se spune c„ va intra Ón vigoare o lege a Codului penal, de exemplu, pe 1 septembrie 2006. Deci c„ va intra Ón vigoare atunci... adic„ acum vreo patru luni... ∫i e foarte important s„ avem aceast„ ordonan˛„.

Despre seriozitatea acestui demers nu vreau s„ fac comentarii, dar eu cred ∫i sunt convins, ca s„ nu putem fi ataca˛i, c„ trebuie s„ privim cu aceea∫i seriozitate ministrul justi˛iei, Ministerul Justi˛iei, cu care ne prive∫te ministerul pe noi.

Adic„ s„ fim serio∫i azi, la vot final, s„ vot„m pentru aceast„ ordonan˛„, da? Codul penal s„ intre Ón vigoare din data de 1 septembrie 2006!

Deci, v„ rog eu frumos, vota˛i pentru aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Pofti˛i, domnule C„lian!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„, care vine dinspre zona Ministerului Justi˛iei, este una dintre cele circa 30 de ordonan˛e de urgen˛„ cu care, pe parcursul ultimilor doi ani, doamna ministru Monica Macovei a Ón˛eles s„ fac„ reforma Ón justi˛ie, reform„ mult a∫teptat„ at‚t de rom‚ni, dar ∫i de cei care lucreaz„ Ón sistem. Prin acest proiect, Ministerul Justi˛iei sfideaz„ Ónc„ o dat„ Parlamentul, ba, mai mult, sfideaz„ acea echip„ de profesioni∫ti din Parlamentul

Rom‚niei care a trudit un an de zile pentru proiectarea unui nou Cod penal.

Practic, ast„zi, prin aceast„ ordonan˛„, Ministerul Justi˛iei nu ne cere altceva dec‚t s„ c‚rpim Ónc„ o dat„ un Cod penal comunist. Pentru c„ acest Cod penal este de pe vremea regimului comunist.

Ce se dore∫te, de fapt? Sunt pur ∫i simplu minciuni cu care ne-a obi∫nuit Ministerul Justi˛iei, prin doamna ministru Monica Macovei. Mai mult de at‚t, trebuie s„ ˛inem cont de faptul c„ noul Cod penal este a∫teptat de to˛i cei care lucreaz„ Ón sistemul justi˛iei, este a∫teptat de cadre didactice, este a∫teptat de cei care Ónva˛„ ∫i vor fi viitori juri∫ti, pentru c„ deja cursurile se predau din noul Cod penal.

A∫adar, sper„m din suflet ca ast„zi, dup„ ora 15,00, s„ nu mai avem un ministru al justi˛iei care s„ ignore Parlamentul, care s„ vin„ cu c‚rpeli la un cod comunist. ™i ne dorim totodat„ ca Guvernul s„ vin„ cu o propunere Ón˛eleapt„, pentru c„ rezerva de cadre Ón domeniu este arhisuficient„, astfel Ónc‚t s„ ne bucur„m de o reform„ real„, bazat„ pe proiecte de lege, ∫i nu pe ordonan˛e de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Valeriu Tab„r„.

## **Domnul Valeriu Tab„r„:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu nu am s„ intru Ón am„nunte, dar este deranjant c„ de la acest microfon se discut„ mereu mai mult problema ministrului, anumite puncte de vedere ale unor persoane sau grupuri de persoane fa˛„ de persoana ministrului justi˛iei, aduc‚nd al„turi de aceste pozi˛ii ∫i ini˛iative legislative. Eu cred c„ at‚ta timp c‚t noi punem Ón discu˛ie ce va fi la ora trei ∫i ce nu va fi la ora trei, dorin˛a de a Ónl„tura poate pe cel mai reformist membru al Guvernului Rom‚niei...

## **Din sal„**

**:**

Haide s„ fim serio∫i, domnule! ( _R‚sete._ )

...s„ nu uit„m c‚teva lucruri pe care noi le-am blocat aici. ™i to˛i cei care cred c„ justi˛ia poate fi f„cut„ dintr-o anumit„ zon„ se Ón∫al„ amarnic.

Eu v„ propun ∫i Partidul Democrat va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., doamna Jipa.

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fiu Ón˛eleas„ foarte bine, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ca un om care Ón legislatura trecut„ a lucrat mai mult de doi ani de zile la elaborarea Codului penal Ón discu˛ie. Este dureros s„ observ c„ dup„ a∫a o perioad„ de timp, schimb‚ndu-se ministrul justi˛iei, Codul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 penal la care noi am lucrat cu at‚ta abnega˛ie — au fost 500 de articole, vreau s„ v„ spun — nu este bun, este am‚nat pentru data de 1 septembrie 2006. Dup„ care ni se spune: îAr fi bine s„-l am‚n„m Ónc„ o dat„, a nu dep„∫i aderarea.“

Suntem de acord cu to˛ii, la Comisia juridic„, ∫i c„dem de acord s„ stabilim data de 30 decembrie. Dar, stupefac˛ie, dup„ toat„ Ón˛elegerea de care am dat dovad„, ne trezim cu o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care acest Cod penal este Ómpins dincolo de anul 2000, adic„ Ón 2008, 1 septembrie 2008.

Dac„ Domniilor Voastre vi se pare normal ca cineva s„ vin„ peste o munc„ a unor oameni de circa doi ani ∫i s„ ne spun„ acum doamna secretar de stat, aici prezent„, c„ am auzit la televizor, c„ Ón doi ani ∫i ceva d‚n∫ii nu au avut timp suficient s„ aduc„ eventuale Ómbun„t„˛iri, a∫a cum ∫i-ar fi dorit...

Nu, stima˛i colegi, problema se pune Ón cu totul alt„ manier„, d‚n∫ii Ó∫i doresc urm„torul lucru, au impresia c„ acest Cod se cheam„ îCodul Rodica St„noiu“. Total gre∫it! Acest cod se cheam„ codul la care noi am muncit doi ani ∫i ceva. Codul acesta nu se va chema niciodat„ nici îMonica Macovei“, pentru c„ nu are cum s„ se cheme!

S„ ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, cel mai bun cod din ultima vreme ∫i pe care se lucreaz„ acum este Codul penal din ’68, la care au lucrat mari personalit„˛i juridice timp de 7 ani! Dac„ crede˛i c„ Ón timpul care a mai r„mas din acest mandat, care nici nu ∫tim c‚t este de lung, cineva poate s„ mai elaboreze un nou Cod penal care s„ fie util ∫i s„ corespund„ momentului actual, v„ Ón∫ela˛i amarnic!

A∫a c„ vreau s„ v„ spun c„ Ón aceast„ manier„ stau lucrurile. ™i este o ru∫ine pentru noi c„ atunci c‚nd manifest„m toat„ Ón˛elegerea suntem da˛i de o parte ∫i printr-o simpl„ ordonan˛„ de urgen˛„ se arunc„ o lege organic„ la co∫ul cu gunoi.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., domnul Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Grupul P.S.D. normal c„ nu va vota aceast„ ordonan˛„. De ce? Pentru c„ Ón martie 2004, actualul primar al Clujului, domnul Emil Boc, Ón acea vreme vicepre∫edinte al Comisiei juridice, chiar l„uda Codul penal. Spunea dumnealui atunci: îŒntr-adev„r, avem un Cod penal european, un Cod penal care rezolv„ necesit„˛ile ∫i problemele cu care se confrunt„ Rom‚nia Ón acest moment“.

Acum nu Ón˛eleg pozi˛ia Grupului Partidului Democrat. Ori domnul Emil Boc nu mai este pre∫edintele Partidului Democrat, ori dumnealor nu ˛in cont de ceea ce spunea domnul Emil Boc Ón momentul Ón care a fost adoptat Codul penal Ón Parlament!

Noi nu vom vota aceast„ ordonan˛„, v-am spus, pentru c„, dat„ Ón 23 iunie 2005, f„cea referire pentru intrarea Ón vigoare a Codului penal la 1 septembrie 2006. Din c‚te m„ uit eu pe calendar, suntem Ón februarie 2007, deci, iat„, au trecut 6 luni de c‚nd trebuia s„ intre Ón vigoare!

Ministerul Justi˛iei constat„m c„ iar„∫i trateaz„ Parlamentul ca pe o anex„ ∫i guverneaz„ prin ordonan˛e. Dac„ chiar dorea ca la 1 septembrie 2006 s„ avem un Cod penal, venea Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de Cod penal. Exist„ pe site-ul Ministerului Justi˛iei un proiect, dar numai partea special„ a Codului penal. P„i a∫tept„m, pentru c„ oricum dumneaei a dat o ordonan˛„ care prorog„ data de intrare Ón vigoare a Codului penal pentru 1 septembrie 2007, probabil c„ Ón perioada vacan˛ei va veni iar cu o ordonan˛„ pentru intrarea Ón vigoare la 1 septembrie 2008.

Solu˛ia este una singur„, stima˛i colegi, nu vot„m aceast„ ordonan˛„ pentru c„ este neserioas„, pentru modul Ón care este tratat Parlamentul, ∫i a∫tept„m votul pe care colegii no∫tri senatori Ól vor da la ora 15,00. ™i Óncep‚nd de m‚ine noul ministru al justi˛iei va veni Ón fa˛a Parlamentului cu un Cod penal pe care toat„ lumea Ól a∫teapt„, c‚t ∫i cu un Cod de procedur„ penal„. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ nu exist„ amendamente admise sau respinse Ón cadrul acestui raport, potrivit art. 106 nu se poate trece la dezbaterea pe articole ∫i va urma votul final.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea Ón concesiune direct„ Companiei Na˛ionale îAdministra˛ia Porturilor Maritime“ — S.A. Constan˛a a unui teren aflat Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor din regulament, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Ini˛iatorul, v„ rog, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Punctul de vedere al Guvernului coincide cu raportul comisiei. Œn cauz„ se impune respingerea ordonan˛ei de urgen˛„. Œn consecin˛„, v„ rug„m s„ da˛i curs raportului Ón sensul acesta.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Avem o situa˛ie mai special„, este vorba despre un raport care a mai fost prezentat Camerei at‚t Ón prima

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 sesiune a anului trecut, c‚t ∫i Ón a doua sesiune. Œns„ fiind o lege organic„, neÓntrunind num„rul de voturi, el este repus ast„zi Ón discu˛ie.

™i a∫ vrea s„ v„ spun c„, de aceast„ dat„, Ónc„ o dat„, practic, proiectul a fost avizat de Consiliul Legislativ, a fost aprobat ∫i avizat favorabil de c„tre Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci Ón forma adoptat„ de Senat, iar Ón comisie, cu 19 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, Ón comisia de specialitate, Ón Senat, a fost, de asemenea, adoptat.

Œn ce prive∫te Camera noastr„, Ón comisie acest proiect de lege, Ónc„ o dat„, a fost Ón unanimitate adoptat de c„tre membrii comisiei ∫i este resupus aprob„rii dumneavoastr„, pentru adoptare, respectiv de respingere a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132 Ón forma adoptat„ de Senat.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Potrivit art. 106: îCamera trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse“.

Œntruc‚t acestea nu exist„, va urma votul final Óntr-o alt„ ∫edin˛„.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul, v„ rog.

art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Comisia a fost sesizat„ pentru dezbaterea pe fond, Ón procedur„ de urgen˛„, a Proiectului de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i ale art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului are Ón vedere prelungirea termenului de depunere a cererilor de retrocedare a terenurilor, pentru a se crea posibilitatea tuturor persoanelor interesate s„ beneficieze de unele prevederi ale legii.

Legea face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se 8 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 23 noiembrie 2005.

V„ mul˛umesc.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere c„ este procedur„ de urgen˛„, v„ rog s„ propune˛i ∫i timpii de dezbatere.

10 minute.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceste modific„ri au fost impuse prin faptul c„ ar trebui, Ón sf‚r∫it, definitivate titlurile de proprietate ∫i proprietarii s„-∫i redob‚ndeasc„ terenurile acolo unde ace∫tia le-au de˛inut ini˛ial, situa˛ie Ón care v„ rug„m ca de data aceasta voturile s„ fie suficiente pentru a da curs acestor modific„ri.

V„ mul˛umesc.

Comisia sesizat„ Ón fond, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra Proiectului de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i ale

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat timpul de dezbatere.

La pozi˛ia 1 avem titlul legii. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi˛ia 2. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 3.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 4.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„.

Pozi˛ia 5.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

Legea va fi supus„ votului final Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2006 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor din regulament, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Ini˛iatorul, v„ rog?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Av‚nd Ón vedere c„ pentru gestionarea fondurilor comunitare este necesar„ nu numai suplimentarea personalului, ci ∫i asigurarea unui personal corespunz„tor, av‚nd Ón vedere responsabilitatea Ón acest domeniu, v„ rug„m s„ v„ da˛i votul Ón sensul Ón care a ie∫it ∫i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? ™i v„ rog ca, la sf‚r∫it, s„ propune˛i ∫i timpul afectat dezbaterii, av‚nd Ón vedere c„ este procedur„ de urgen˛„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au fost sesizate Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2006, prin care se urm„re∫te instituirea unor m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrare Ón Uniunea European„, viz‚nd, Ón principal, crearea condi˛iilor pentru angajarea personalului necesar realiz„rii obiectivelor stabilite.

La Óntocmirea raportului comun s-au avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Œn urma finaliz„rii dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 21 martie 2006, comisiile propun aprobarea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Propun 5 minute pentru dezbateri.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La pozi˛ia 1, titlul legii.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi˛ia 2. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 3. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 4. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 5. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 6. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 7. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 8. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 9. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 10. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 11. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 12. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„. Pozi˛ia 13, anexa. Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat„.

Sus˛ineri pentru amendamentele respinse? Nu sunt. Legea r„m‚ne pentru votul final.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42 din 29.01.2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare, aprobat„ prin Legea nr. 215 din 27.05.2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004.

Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea comisiei sesizate Ón fond?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42 din 29.01.2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare, aprobat„ prin Legea nr. 215 din 27 mai 2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42 din 29.01.2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare, aprobat„ prin Legea nr. 215 din 27 mai 2004.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 organizarea activit„˛ii veterinare, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 531 din 14 iunie 2004, Ón sensul interzicerii cre∫terii animalelor domestice, cu excep˛ia animalelor de companie Ón mediul urban.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativ„ a fost respins„, Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 13 decembrie 2006, din urm„torul motiv: specificul ora∫elor rom‚ne∫ti nu ar permite aplicarea reglement„rii propuse.

Propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Timar, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i-a anun˛at inten˛ia de a vorbi.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Acest act normativ demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ pre∫edintele Autorit„˛ii Sanitare Veterinare fie nu ˛ine cont, fie nu cunoa∫te, fie c„ pur ∫i simplu a copiat o lege din Uniunea European„ f„r„ a ˛ine cont de situa˛ia agriculturii rom‚ne∫ti.

Se cunoa∫te c„ foarte multe comune au fost declarate ora∫e, dar unde 80—90% dintre cei care locuiesc Ón aceste ora∫e tr„iesc din agricultur„.

A veni cu un act normativ s„ propui ca ace∫ti oameni s„ nu mai poat„ s„ creasc„ animale domestice Ón mediul urban demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ acest domn pre∫edinte nu mai merit„ s„ fie l„sat Ón func˛ie la Autoritatea Sanitar„ Veterinar„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul Valeriu Tab„r„. V„ rog.

Poate c„ n-a∫ fi intervenit dac„ colegul Timar, pe care eu Ól respect ∫i-i respect meseria ∫i faptul c„ este un specialist de excelent„ clas„, n-ar fi spus c„ pre∫edintele Autorit„˛ii Sanitare... Nu, cred c„ este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ care vine din partea unei institu˛ii ∫i care cred c„, Ón sensul Ón care ea a fost pus„, nu s-a dorit s„ se fac„ r„u.

Nu ∫tiu Óns„ dac„ Rom‚nia este preg„tit„, la aceast„ dat„, pentru o astfel de lege. Aceasta este o alt„ problem„. ™i, de fapt, acest lucru se vede ∫i din votul pe care l-au dat cei 25 de membri ai Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Cred Óns„ c„ noi va trebui s„ ne creion„m o baz„ legislativ„ Ón care s„ facem ordine Ón ceea ce Ónseamn„ cre∫terea animalelor. ™i dac„ tot a venit vorba aici, eu cred c„ noi va trebui s„ discut„m mai mult despre ce Ónseamn„ dezvoltarea economic„ a sectorului agrar Ón zona ora∫elor ∫i Ón zona metropolelor din care, Ón ultimul

timp, aceast„ activitate economic„ a fost aproape izgonit„.

Eu cred c„ urm„toarea ini˛iativ„ legislativ„ va trebui s„ vin„ Ón sensul Ón care s„ reglementeze ceea ce am spus.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

V„ mul˛umesc.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative. Œn atare situa˛ie, urmeaz„ s„ proced„m Ón conformitate cu prevederile art. 104 din regulament, potrivit c„rora, dac„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, dup„ Óncheierea dezbaterii generale pre∫edintele cere Camerei s„ se pronun˛e prin vot.

V„ mul˛umesc.

La vot final. Deci la votul final.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.

Este ultimul proiect de lege sau propunere legislativ„ pe care o discut„m acum, Ónainte de vot final.

Rog liderii de grup s„ anun˛e colegii, pentru a fi Ón sal„, pentru cvorumul necesar ∫edin˛ei ∫i, totodat„, Ói anun˛ pe membrii Biroului permanent c„ la ora 12,45 trebuie s„ fim la Senat, pentru o ∫edin˛„ a Brourilor reunite.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul la propunerea legislativ„ anun˛at„?

Nu dore∫te.

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu acest proiect de lege.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei, Ón unanimitate, au stabilit respingerea proiectului de lege, ceea ce v„ supun spre aprobare ∫i dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umim.

Potrivit art. 104, fiind propus„ respingerea, se va supune votului propunerea f„cut„ de c„tre comisie, de respingere, la o ∫edin˛„ ulterioar„ de vot final.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ mai avem c‚teva minute, mai discut„m o propunere legislativ„, ∫i anume Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.

Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea comisiei sesizate Ón fond?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege. Œn urma dezbaterii, Ón unanimitate, s-a propus respingerea proiectului de lege, ceea ce v„ supunem spre aprobare ∫i dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu dore∫te nimeni.

V„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative ∫i va trebui s„

## **Domnul Bogdan Iulian Hu˛uc„** _— vicepre∫edinte_

_al Agen˛iei Na˛ionale pentru Administrare Fiscal„_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

M„ numesc Bogdan Hu˛uc„, vicepre∫edinte al A.N.A.F. Ministerul Finan˛elor Publice sus˛ine Ón continuare opinia de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ Ón forma adoptat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia sesizat„ Ón fond?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia, fiind sesizat„ pentru aviz, Ón fond, cu proiectul de lege mai sus men˛ionat, a dezb„tut proiectul de lege Ón dou„ ∫edin˛e consecutive.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul de 22 de membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost de respingere, cu 21 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

A∫adar, v„ propunem respingerea prezentului proiect de lege.

Conform art. 118 ∫i 120 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege. Fiind propunere de respingere, se va vota Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Deci Ón raportul care este f„cut aici era scris cu totul altceva.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (4) al art. 91 din Legea nr. 161 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor

publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

V„ reamintesc c„ Ón raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative ∫i, prin urmare, conform art. 104 din regulament, urmeaz„ s„ se pronun˛e Camera asupra acestei propuneri f„cute de comisie Óntr-o ∫edin˛„ de vot final.

Am Óncheiat ceea ce aveam propus pentru ast„zi. Urmeaz„ o ∫edin˛„ de vot final.

Rog liderii s„ anun˛e colegii s„ vin„ Ón sal„ pentru c‚nd sose∫te lista de vot.

Rog colegii s„-∫i ocupe locurile Ón b„nci.

1. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 154 alin. (5) din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, lege organic„.

Cu privire la modalitatea voturilor din cadrul ∫edin˛ei de ast„zi, propun ca modalitatea s„ fie vot deschis, prin ridicare de m‚n„, av‚nd Ón vedere faptul c„ din nou aparatura tehnic„ nu este pus„ la punct. A∫a am fost informat de c„tre staff-ul tehnic.

Cine este pentru?

Ce vot„m?

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 154 alin. (5) din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„. Este lege organic„.

V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri, v„ rog?

Repet: Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 154 alin. (5) din Lega Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia a propus respingerea ∫i, potrivit art. 104, se supune la vot.

Domnule pre∫edinte,

Ar fi trebuit s„ preciza˛i dac„ se voteaz„ pentru respingere, pentru c„, altfel, Ón sal„ s-a Ón˛eles c„ se voteaz„ pentru aprobare. Deci trebuie s„ preciza˛i dac„ se d„ votul pentru respingere sau pentru adoptare, nu v„ sup„ra˛i!

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Deci reiau votul, ca s„ fie foarte clar. Se supune la vot respingerea.

Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri, v„ rog?

Deci propunerea de respingere a Óntrunit doar 114 voturi pentru, insuficient.

Ce este neclar? Am spus: este lege organic„, trebuia s„ aib„, repet, 165. Sunt 114, nu sunt suficiente.

2. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 354/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

92 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

Comisia propune respingerea. Cine este pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 173 de voturi pentru, 30 Ómpotriv„ ∫i 46 de ab˛ineri, proiectul de lege privind respingerea propunerii legislative a fost aprobat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei.

Lege organic„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Deci cu un singur vot Ómpotriv„. Cu 261 de voturi pentru, a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2006 privind unele m„suri pentru facilitarea cooper„rii poli˛iene∫ti interna˛ionale.

Lege organic„. Procedur„ de urgen˛„. Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? 261 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„. A fost adoptat.

5. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a IV-a — îRe˛eaua de localit„˛i“.

Lege organic„. Prim„ Camer„ sesizat„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 261 de voturi pentru, a fost aprobat.

6. Propunerea legislativ„ privind suspendarea aplic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism.

Lege organic„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 205 de voturi pentru ∫i 56 Ómpotriv„, proiectul a fost aprobat.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

V„ cer cuv‚ntul la explicarea votului.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ am marcat un moment important, Ón care, independent de coloratur„ politic„ ∫i independent de obiectul reglement„rilor pe care le-am discutat, suntem Ón pozi˛ia Ón care Parlamentul Ó∫i arog„, Ón sf‚r∫it, func˛ia de organ suprem al democra˛iei Óntr-un stat.

V„ mul˛umesc, de aceea, pentru votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Ponta Victor.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Voiam doar s„ spun c„, Óntr-adev„r, am Óncercat s„ Óndrept„m nu o gre∫eal„, ci un abuz al doamnei ministru ∫i c„, practic, ast„zi, Ón Camera Deputa˛ilor, am votat deja ceea ce vor vota colegii no∫tri senatori mai t‚rziu, o mo˛iune prin care Óncerc„m s„ avem un ministru care s„ g‚ndeasc„ ca Ón 2007, nu ca Ón 1950.

V„ mul˛umesc pentru acest vot ∫i sper ca, de acum Óncolo, mini∫trii justi˛iei, care comit abuzuri, s„ primeasc„ acela∫i vot pe care l-au primit acum dou„ minute. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului U.D.M.R., domnul Márton Árpád.

Domnule vicepre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul nostru parlamentar Óntotdeauna a sus˛inut c„ aceste ordonan˛e de urgen˛„ nu sunt benefice. Se poate gre∫i. ™i se poate gre∫i enorm. Este cazul acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Noi suntem convin∫i c„ cele Ónt‚mplate Ón decembrie 1989 s-au Ónt‚mplat, printre altele, Ómpotriva unui stat totalitar, poli˛ienesc, ∫i noi nu mai dorim s„ revenim la acel stat, la acel statut, chiar dac„ anumi˛i procurori sunt convin∫i, este dreptul lor, c„ atunci a existat mai mult„ ordine Ón ˛ar„ ∫i c„ se poate lupta mai bine Ómpotriva criminalit„˛ii. Noi nu credem c„ asta este solu˛ia ∫i nu vom vota niciun proiect de lege, niciun articol, de oricine va fi propus, care vrea s„ ne readuc„ Ón situa˛ia dinainte de ’89.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin acest vot se dovede∫te, Ón sf‚r∫it, faptul c„ Parlamentul Rom‚niei nu mai este o anex„ a Guvernului. S-o ˛inem tot a∫a, iar pentru Guvern trebuie s„ fie un avertisment, astfel Ónc‚t el s„ vin„ cu propuneri legislative coerente ∫i concrete care s„ fie strict Ón avantajul cet„˛eanului.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul Oltean, din partea Grupului P.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi s„ explic de ce Grupul Partidului Democrat a votat Ómpotriva acestui proiect de lege.

Domnule profesor, aici nu sunte˛i la catedr„ ∫i v-a∫ ruga s„ v„ respecta˛i colegii, a∫a cum eu v„ respect pe dumneavoastr„.

Art. 115 din Constitu˛ia Rom‚niei alin. (7) are urm„torul con˛inut: îOrdonan˛ele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob„ sau se resping printr-o lege.“ Nic„ieri nu este precizat c„ acestea pot fi suspendate.

Œn consecin˛„, noi apreciem c„ acest act normativ este neconstitu˛ional. Am votat Ómpotriv„ ∫i vom folosi calea legal„ de a ne adresa Cur˛ii Constitu˛ionale Ón vederea constat„rii acestui aspect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim.

Nu mai sunt interven˛ii.

7. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 189/2003 privind asisten˛a judiciar„ interna˛ional„ Ón materie civil„ ∫i comercial„.

Lege ordinar„.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul func˛ionarilor publici din Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor.

Lege organic„.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 259 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Lege organic„.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 260 de voturi pentru, o ab˛inere ∫i un vot Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.

10. Proiectul de lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribu˛iei ∫i unele drepturi pentru personalul care lucreaz„ pe platforme de foraj marin ∫i pe navele maritime cu care se execut„ lucr„ri de prospec˛iuni geologice, geofizice ∫i geotehnice, precum ∫i alte lucr„ri sau activit„˛i specifice necesare forajului marin.

Lege ordinar„.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

## Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

Pentru adoptare?

Pentru adoptare, normal. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 260 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduit„ a func˛ionarilor publici.

- Lege ordinar„. Cine este pentru adoptare? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de lege pentru completarea art. 27 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2005 privind eviden˛a, domiciliul, re∫edin˛a ∫i actele de identitate ale cet„˛enilor rom‚ni.

Lege ordinar„.

Cine este pentru adoptare? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

14. Propunerea legislativ„ privind completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului.

Lege organic„. Cine este pentru adoptare? Œmpotriv„? Repet, cine este pentru adoptare? Œmpotriv„, v„ rog?

Ab˛ineri, v„ rog?

124 de voturi pentru, 136 Ómpotriv„, 26 de ab˛ineri. Proiectul de lege nu a fost adoptat.

15. Propunerea legislativ„ pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea ∫i prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale. Cine este pentru adoptare?

- Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri, v„ rog?

Cu 146 de voturi pentru, 98 de voturi Ómpotriv„, proiectul de lege a fost adoptat.

16. Propunerea legislativ„ pentru protejarea zonelor forestiere afectate de dobor‚turi de v‚nt ∫i alte calamit„˛i naturale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 Lege ordinar„. Se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 258 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege privind respingerea a fost adoptat.

17. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 5 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Lege organic„.

Cine este pentru aprobare? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 260 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.

18. Proiectul de lege pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanc˛iunii prest„rii unei activit„˛i Ón folosul comunit„˛ii.

Lege ordinar„.

Cine este pentru adoptare? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti.

Lege ordinar„.

Cine este pentru adoptare? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 202 voturi pentru, 53 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, proiectul de lege a fost aprobat.

Procedur„!

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Consider c„ acest proiect de lege a venit la votul final dintr-o eroare care Ónsemneaz„ o Ónc„lcare a regulamentului.

S-au desf„∫urat dezbateri generale cu privire la aceast„ ordonan˛„, iar pe urm„, prin aplicarea art. 106, proiectul de lege a fost trecut la vot final. Numai c„ art. 106 din regulament prevede c„ se trece la dezbaterea pe articole sau a propunerilor numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente.

Or, din cauza trecerii timpului, s-a uitat c„ la acest proiect de lege exist„ dou„ amendamente respinse. Œn primul r‚nd la titlul legii, care este: îLege pentru respingerea ordonan˛ei de urgen˛„“, ∫i, Ón al doilea r‚nd, la articolul unic, care este: îse respinge ordonan˛a de urgen˛„“.

Deci normal, procedural, este s-o scoate˛i de pe lista de vot final ∫i s-o trece˛i la dezbatere. De ce? Ne confrunt„m a patra oar„ cu aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, cu legea pentru aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Prin jocul neconstitu˛ional, pe care nu-l putem cenzura noi, al art. 105, de∫i niciodat„ acest proiect de lege nu a Óntrunit num„rul de voturi necesare pentru adoptare, ordonan˛a de urgen˛„ a continuat s„-∫i produc„ efectele. Numai prin punerea Ón dezbatere ∫i a amendamentelor, a∫a cum prevede regulamentul, art. 106, Ón mod expres, se poate curma acest carusel, eu Ói spun al neconstitu˛ionalit„˛ii, dar, Ón orice caz, se poate exprima liber voin˛a Camerelor, care vor s„ adopte sau s„ resping„ acest proiect de lege.

Deci, domnule pre∫edinte, propunerea mea este s„ fie scoas„ de pe lista de voturi finale, Óntruc‚t dezbaterile nu au fost complete, s„ fie trecute pe ordinea de zi a ∫edin˛ei viitoare, ca, dup„ dezbaterile generale, s„ se pun„ Ón discu˛ie amendamentele.

V„ mul˛umesc.

Domnul Márton Árpád, v„ rog, tot pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Eu a∫ putea fi de acord cu cele sus˛inute Ónainte dac„ n-ar exista o mic„ problem„ Ón ceea ce const„ starea de fapt, pentru c„, din p„cate, Codul penal n-a intrat Ón vigoare pe 1 septembrie 2006.

Deci, din p„cate, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ nu ∫i-a Óndeplinit misiunea, c„ atunci am avea un Cod penal Ón vigoare. Ca atare, ar fi trebuit s„ intre Ón vigoare cu data de 2 septembrie 2006 Codul penal pe care l-am votat.

Din p„cate, aceast„ ordonan˛„ nu ∫i-a produs efectul de a intra legea Ón vigoare pe 2 septembrie 2006.

Iat„ de ce eu Ónc„ o dat„ v„ spun, evident, dac„ ar fi serioas„ reprezentarea ministerului ar fi trebuit ca Ón acea comisie juridic„ s„ solicite ca ea s„ intre Ón vigoare pe 17 februarie 2007, c„ atunci ar avea ceva sens s„ vot„m aceast„ ordonan˛„, c„ ∫i-a dep„∫it Ónsu∫i scopul. Eu atunci, Ónc„ o dat„, v„ propun s„ ie∫im din acest carusel: hai s„ vot„m, s„ intre Ón vigoare din data de 1 septembrie 2006 Codul penal.

Domnul Bolca∫, v„ rog.

Ordonan˛a de urgen˛„ nu pune Ón vigoare Codul penal. Codul penal este pus Ón vigoare prin Ónsu∫i actul adopt„rii sale de c„tre Parlamentul Rom‚niei.

Prin ordonan˛„ de urgen˛„, Ón mod abuziv, Guvernul consider„ c„ ceea ce a votat Parlamentul Rom‚niei nu trebuie s„ intre Ón vigoare, asta este problema. C„ este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/23.II.2007 2006, c„ este 2008, problema este: putem l„sa sau nu putem l„sa? P‚n„ acum, Camerele n-au fost de acord cu o atare ordonan˛„ de urgen˛„, dar votul lor, Ón lipsa discut„rii amendamentelor, lege de respingere, a fost ineficient, prin aplicarea art. 105, care spunea c„ se va discuta Ón sesiunea viitoare, prorog‚nd efectele ordonan˛ei de urgen˛„ pentru sesiunea viitoare.

™i atunci, dac„ noi vot„m acum ∫i vot„m Ómpotriv„ sau vot„m pentru, ordonan˛a de urgen˛„, independent de data pe care o fixeaz„, r„m‚ne Ón vigoare, asta este problema.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Av‚nd Ón vedere cele sesizate de domnul vicepre∫edinte Bolca∫, ∫i anume c„ dou„ amendamente respinse nu au fost discutate, pierz‚ndu-se pe drum de la penultimul raport p‚n„ la ultimul raport, trimit comisiei pentru clarificarea acestei situa˛ii ∫i scot de pe ordinea de zi de la votul final.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Procedur„!

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

P„rerea mea este s„ nu v„ gr„bi˛i s„ pronun˛a˛i o decizie Ón acest sens, pentru c„ Óncepem s„ cre„m iar„∫i anumite precedente.

S„ fim de acord, Ón principiu, dac„ sunt astfel de probleme ridicate de domnul Bolca∫, s„ am‚n„m votul final, avem dreptul respectiv, Ón alt„ ∫edin˛„ ∫i, p‚n„ atunci, cel pu˛in Comisia juridic„ s„ ne Ónainteze un punct de vedere Ón leg„tur„ cu problema ridicat„ de domnul Bolca∫, pe care o vom lua Ón dezbaterea Camerei. ™i trebuie s„ fie, dac„ vom am‚na sau dac„ vom restitui la reÓntoarcere la comisie un astfel de caz, care este oarecum mare noutate Ón practica noastr„ legislativ„, va trebui s„ o facem dup„ o dezbatere foarte serioas„, ca s„ nu cre„m precedente din aceast„ problem„.

Deci s„ fim de acord numai cu cererea de am‚nare a votului final ∫i s„ fi˛i de acord s„ stabili˛i Comisia juridic„ s„ Ónainteze Biroului permanent un punct de vedere Ón leg„tur„ cu solicitarea domnului Bolca∫.

Sunt de acord cu ceea ce a˛i spus dumneavoastr„.

Retrimiterea la comisie nu era pentru discutarea Óntregului proiect, ci numai pentru clarificarea acestor dou„ puncte, ∫i anume amendamentele pierdute, iar Ón ceea ce prive∫te precedentul v„ reamintesc c„ la Codul de procedur„ penal„ eu personal am fost autorul a dou„ amendamente respinse ∫i domnul pre∫edinte Bogdan Olteanu a avut bun„voin˛a de a solu˛iona tot Ón acela∫i fel, trimi˛‚nd la comisie, ∫i acele amendamente au fost g„site ∫i au fost rediscutate Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte Bolca∫.

Eu invocam numai caracterul incomplet al dezbaterilor, care n-au pus Ón discu˛ie ni∫te amendamente. Deci este normal s„ se continue aceste dezbateri.

Dac„ domnul pre∫edinte consider„ necesar ca ∫i comisia s„ se aplece asupra acestor amendamente care figureaz„, nu am nimic Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

Da, domnule vicepre∫edinte, comisia trebuie doar s„ precizeze dac„ acele amendamente au fost sc„pate dintr-o eroare, a∫a cum a spus ∫i domnul Bivolaru.

Deci accept propunerea dumneavoastr„, combinat„ cu propunerea domnului Bivolaru, ∫i anume ca Ón termen de maximum o s„pt„m‚n„, p‚n„ la ∫edin˛a urm„toare, Comisia juridic„ s„ ne informeze despre existen˛a acestor amendamente, urm‚nd ca la ∫edin˛a urm„toare, dac„ aceste amendamente au fost sc„pate, s„ se dezbat„ conform procedurii, a∫a cum a˛i solicitat dumneavoastr„, domnule vicepre∫edinte Bolca∫.

V„ mul˛umesc.

21. Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea Ón concesiune direct„ Companiei Na˛ionale îAdministra˛ia Porturilor Maritime“ — S.A. Constan˛a a unui teren aflat Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Lege organic„.

Cine este pentru aprobare? Œmpotriv„?

Deci repet, ∫i v„ rog s„ m„ scuza˛i, vot„m adoptarea proiectului de lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, a∫a cum a propus comisia Ón fond.

Deci cine este pentru respingere? Deci, repet, cine este pentru adoptarea proiectului de respingere? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 146 de voturi pentru, 163 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, nu a fost adoptat proiectul de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„.

22. Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i ale art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Comisia a propus adoptarea proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201217]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 8/23.II.2007 con˛ine 96 de pagini.**

Pre˛ul: 24,00 lei