Ioan Munteanu

Declara˛ie politic„ cu tema îProgramele agricole nu sunt pentru oamenii de r‚nd“

De∫i au fost promovate destule legi ∫i programe pentru sprijinirea agricultorilor, p„rerile celor care doresc s„ fac„ o afacere rentabil„ sunt descurajatoare.

Situa˛ia din spa˛iul rural este destul de complicat„, Ón condi˛iile Ón care popula˛ia satelor este Ómb„tr‚nit„ ∫i ponderea tinerilor este destul de redus„, Ón care suprafe˛ele de teren sunt f„r‚mi˛ate ∫i se practic„ o agricultur„ de subzisten˛„ sau de semisubzisten˛„, Ón care lipsesc dot„rile tehnice minime.

De∫i Planul Na˛ional de Dezvoltare Rural„ pentru perioada 2007—2013 la care se lucreaz„ acum cuprinde direc˛ii ambi˛ioase, realitatea contrazice multe dintre prevederile anulate. Principalele probleme ˛in de serviciile agricole ∫i neagricole slab dezvoltate, de lipsa activit„˛ilor neagricole alternative, generatoare de venituri, de insuficienta informare a produc„torilor ∫i de sprijinul material aproape neglijabil.

Œncerc‚nd s„ abordez problema cresc„torilor de bovine, m„ voi referi la dificult„˛ile de care se lovesc ace∫tia atunci c‚nd doresc s„ dezvolte o afacere de tip european. Primul lucru pe care-l repro∫eaz„ este legat de subven˛iile pentru bovine, care sunt departe de a oferi un sprijin real.

Astfel, pentru subven˛ia de 300 de lei/cap, vacile trebuie s„ se afle Ón Controlul Oficial al Performan˛elor, pentru 100 lei/cap ele s„ fie Ónscrise Ón Registrul genealogic, iar pentru 200 lei/cap s„ fie certificate ecologic. Pentru vi˛ei, la Ómplinirea v‚rstei de 6 luni se prime∫te suma de 200 lei/cap dac„ provin din Óns„m‚n˛„ri artificiale ∫i 100 lei dac„ provin din mont„ natural„ cu taur autorizat.

Dup„ cum se vede, sumele se acord„ o singur„ dat„ ∫i sunt nesemnificative fa˛„ de cheltuielile pe care le presupune Óntre˛inerea unor animale de ras„, iar actele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 normative pentru alocarea acestor subven˛ii nu au fost Ónc„ aplicate.

Fermierii sunt descuraja˛i ∫i de birocra˛ia excesiv„ ∫i de reticen˛a b„ncilor de a da bani agricultorilor. De∫i exist„ Programele SAPARD — îFermierul“, Creditul agricol pentru investi˛ii — un produc„tor individual nu este finan˛at de c„tre banc„. Pentru a spori sau a men˛ine afacerea, el este obligat s„ aib„ statutul de persoan„ juridic„, deci face alte cheltuieli neprev„zute, Ónfiin˛‚nd un S.R.L. ∫i angaj‚nd un contabil, lucru neprev„zut din start.

Urmeaz„ apoi alte dificult„˛i. Pentru a-∫i construi un grajd, a-∫i procura ceva echipamente ∫i animale, fermierul are nevoie de aproximativ 300.000 euro. SAPARD-ul pune Óns„ condi˛ia ca firma care va construi grajdul s„ nu aib„ datorii la stat, ceea ce e aproape imposibil. Se apeleaz„, Ón consecin˛„, la constructori particulari care, afl‚nd c„ lucrarea este realizat„ cu ajutorul unui program, pretind sume aproape duble.

Cei care au reu∫it s„-∫i Ónfiin˛eze firme se lovesc ∫i de alte aspecte neprev„zute. O vac„ cump„rat„ cu bani grei din import ∫i care produce 9.000 litri de lapte Óntr-un an este subven˛ionat„ cu aceea∫i sum„ ca ∫i o vac„ obi∫nuit„, care pa∫te pe ∫an˛ ∫i care d„ 5 litri de lapte pe zi. Acest sistem egalitarist descurajeaz„ pe fermierii profesioni∫ti care doresc s„ fac„ performan˛„ ∫i care nu mai au vreun interes s„ investeasc„ Ón genetic„ ∫i ameliorare. Faptul c„ noul sistem de subven˛ionare are Ón vedere num„rul de capete, ∫i nu cantitatea de lapte ob˛inut„, Ói dezavantajeaz„ deci pe cei care au mizat pe o productivitate sporit„.