Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 24 martie 2006 · monitorul.ai

Bun„ diminea˛a, doamn„ pre∫edint„!

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îMai mul˛i s„raci din Rom‚nia vor bate la por˛ile Europei!“.

Œn anul decisiv pentru integrarea Ón Uniunea European„, starea ˛„rii s-a Ónr„ut„˛it continuu. Politicile economice haotice s-au concretizat Ón sc„derea dramatic„ a nivelului de trai al cet„˛enilor.

Instabilitatea legislativ„ a stopat investi˛iile str„ine, principala surs„ a unei posibile relans„ri economice, iar interesele diverselor grupuri îportocalii“ au blocat ini˛iativele interne, micii Óntreprinz„tori fiind sufoca˛i de o fiscalitate excesiv„.

Ratarea lui 2006 ar determina consecin˛e negative dintre cele mai grave pentru istoria ˛„rii. Conform studiilor, 1% din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te cu mai pu˛in de 1 dolar pe zi, ceea ce este catalogat — conform normelor interna˛ionale — drept s„r„cie extrem„, alte 12 procente din popula˛ie fiind afectate de s„r„cie sever„, adic„ are nevoi intense ∫i cronice nesatisf„cute, care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Ómpiedic„ func˛ionarea normal„ Ón societate. Œn plus, 17% din popula˛ie este afectat„ de s„r„cie medie.

Dac„ rapoartele nu coborau ∫tacheta veniturilor Ón statistici, rata s„r„ciei se situa la aproape 50%, c‚t este de fapt Ón realitate. Un salariat s„rac, cu 3—4 milioane lei pe lun„, este un tat„ s„rac, un so˛ s„rac ∫i are copii s„raci.

Œn Uniunea European„ rata s„r„ciei ar fi de 39%, dac„ transferurile sociale — pensii, indemniza˛ii ∫i ajutoare sociale, servicii sociale — nu ar exista. Interven˛ia statului face ca rata s„r„ciei europene s„ fie de 16%. Œn Rom‚nia, politicile de asisten˛„ social„ ∫i familial„ reduc acest indicator doar cu 5 procente, cea mai mic„ performan˛„ din Europa.

Cea mai mediatizat„ îrealizare“ a Alian˛ei îDeparte de Adev„r“, din dorin˛a de a promova un trai decent, a fost introducerea sistemului cotei unice, care a contribuit doar la polarizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, respectiv la accentuarea s„r„ciei ∫i la cre∫terea avu˛iei celor boga˛i.

O prim„ consecin˛„ vizibil„ a introducerii cotei unice de impozitare a fost mic∫orarea rapid„ a Óncas„rilor bugetare. Bugetul general consolidat a dispus de resurse financiare cu mult mai mici, care au creat o accentuat„ cre∫tere a deficitului public bugetar, dar ∫i o sc„dere dezastruoas„ a cheltuielilor sociale, respectiv a salariilor, a investi˛iilor, Ón general, a programelor sociale din Rom‚nia, afect‚nd astfel nivelul de trai ∫i a∫a redus al rom‚nilor.

Anul 2006 reprezint„ un adev„rat tsunami al major„rilor, de la impozite ∫i taxe p‚n„ la tarifele utilit„˛ilor ∫i ale hranei. Num„rul s„racilor va cre∫te alarmant ∫i, oare, c‚˛i rom‚ni s„raci vor mai bate la por˛ile Europei, pentru a cere dreptul de a culege o postat„ de c„p∫uni?

Œn tot acest timp, actuala guvernare îportocalie“ a ˛„rii are o alt„ agend„ de priorit„˛i: concentrarea serviciilor secrete, D.N.A. ∫i perchezi˛ii, cancanuri politice, spectacole mediatice, care nu ˛in de foame sau de cald rom‚nilor. S„r„cia a r„mas doar contorizat„, pentru c„ solu˛ii ferme de combatere a ei nu s-au g„sit.

Capitalismul trebuie Ómbinat cu cre∫tere economic„ ∫i cu programe sociale. Din p„cate, actualul Guvern a c„zut Óntr-o idee p„guboas„, conform c„reia orice program social care Ómparte bun„starea este populist sau, mai r„u, comunist.

Dac„ tot min˛i˛i rom‚nii, prin emisiuni televizate, c„ ˛ara are o economie Ón cre∫tere, cum se explic„ amploarea s„r„ciei?! Sau Alian˛a Ói guverneaz„ doar pe cei din Top 300?

Dac„ Ón Rom‚nia s-ar pune o tax„ pe minciuna îportocalie“, bugetul ar fi Óndestul„tor pentru a eradica s„r„cia p‚n„ intr„m Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Ioan Ghi∫e

#31585

Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îRecursul la ra˛iune ∫i moralitate pentru servirea binelui public ∫i a interesului na˛ional“.

Partidele politice dau zi de zi un spectacol na˛iunii, din care oamenii nu mai Ón˛eleg nimic. Fo∫tii guvernan˛i Óncep s„-∫i exclud„ liderii. Œn Coali˛ia de guvernare alia˛ii se boicoteaz„ unii pe al˛ii ∫i se denigreaz„ pubic.

Na˛ionalismul p„gubos ∫i desuet face planuri de ac˛iune. Institu˛iile statului sunt lente ∫i ineficiente. Sindicatele sunt nemul˛umite. Patronatele sunt nemul˛umite. Tinerii sunt domina˛i de g‚ndul de a pleca din ˛ar„. Pensionarii dispera˛i se g‚ndesc cum s„-∫i Ómpart„ pensia Óntre bani pentru medicamente, hran„ sau Óntre˛inere.

Sistemul de s„n„tate agonizeaz„. Agricultorii abia supravie˛uiesc. Sistemul de Ónv„˛„m‚nt este vai de el. Elevii ∫i studen˛ii sunt dezorienta˛i. Dasc„lii ∫i medicii tr„iesc mari frustr„ri profesionale. Statul sc‚r˛‚ie din Óncheieturi. Na˛ionalismul extremist g‚nde∫te oportunit„˛i de manifestare.

Rom‚nia se transform„ greu ∫i Óncearc„ s„ se adapteze sub presiunea globaliz„rii ∫i integr„rii europene. Mul˛i se Óntreab„: îRom‚nia, Óncotro?“

Dumnezeu a jertfit pe Fiul S„u, Isus Cristos, pentru ca oamenii s„ poat„ Ón˛elege care-i este calea ∫i adev„rul spre via˛„. Acum, mai mult ca oric‚nd, liderii politici au nevoie s„ cunoasc„, s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ urmeze principiile ∫i pildele moralei cre∫tine din Noul Testament.

Este nevoie de Ón˛elepciune ∫i toleran˛„. Ra˛iunea ∫i morala trebuie s„ stea la baza g‚ndurilor politicienilor ∫i a ac˛iunii practice a partidelor.

Corup˛ia va fi st„vilit„ prin eficacitatea institu˛iilor statului; ∫coala se va putea revigora prin promovarea valorilor lumii civilizate, oferite sistemic, coerent ∫i consecvent c„tre genera˛iile de copii ∫i tineri.

C‚∫tigul din munc„ cinstit„ prin respectarea legii trebuie s„ fie calea noastr„ de progres.

Conduc„torii ˛„rii — partidele ∫i clasa politic„ — trebuie ca acum s„ dialogheze, s„ coopereze ∫i s„ ac˛ioneze pentru ceea ce este cu adev„rat interes na˛ional, pe moment ∫i pe viitor.

Recomand„m ca acum, Ón vreme de dezorientare, s„ reflect„m la Ónv„˛„turile biblice, care s„ lumineze min˛ile, s„ umple sufletele ∫i s„ orienteze faptele.

Noi, rom‚nii, ca neam, vom r„zbi mai bine vremurilor prin asimilarea rapid„ a pragmatismului, prin moralitate, prin educa˛ie pentru cultur„, prin cunoa∫tere ∫i st„p‚nirea Ónaltei tehnologii, prin cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i aplicarea ei, prin promovarea muncii cinstite, a performan˛ei ∫i profesionalismului, prin ∫anse egale ∫i respectarea legilor ∫i regulilor — toate acestea, pentru servirea cinstit„ ∫i cu folos a tuturor: copii, tineri sau b„tr‚ni, s„raci sau boga˛i, bolnavi sau s„n„to∫i, to˛i cet„˛enii Rom‚niei de azi ∫i de m‚ine.

V„ mul˛umesc.

Liviu Alexandru Miro∫eanu

#34586

Mul˛umesc.

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aplicarea prevederilor Legii nr. 1/2000 privind punerea Ón posesie a terenurilor forestiere c„tre persoanele fizice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Ón comunele b„c„uane de pe Valea Muntelui a generat o stare de confuzie ∫i tensiune determinat„ de modul cum autorit„˛ile competente au Ón˛eles s„ interpreteze legea.

O situa˛ie deosebit„ o Ónt‚lnim la nivelul comunei Brusturoasa, unde lucrurile au degenerat, vinovat de acest lucru f„c‚ndu-se fostul secretar general al Prefecturii Bac„u, Furo Gheorghe, care, Ómpreun„ cu consilierul juridic al Direc˛iei Silvice Bac„u, Andrei Gheorghe, a sus˛inut o interpretare cu totul personal„ a legii, fapt ce a dus la s„v‚r∫irea unui Óntreg ∫ir de abuzuri.

Œn fapt, cet„˛enii acestei comune au cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferite suprafe˛e de p„dure, Ón baza unor a∫a-zise tabele de proprietate, constituite la nivelul anului 1945, fiind pu∫i Ón posesie conform Legii nr. 87/1945.

Trec‚nd peste faptul c„ Legea din 2002, la punctul 3, stabile∫te c„ reconstituirea se admite numai pe baz„ de Ónscrisuri cu dat„ cert„, Legea nr. 187/1945 a prev„zut c„, Ón afara unor excep˛ii, Ón cazul proprietarilor considera˛i c„ au colaborat cu Germania, suprafe˛ele care urmau a se expropria din marile propriet„˛i pentru Ómpropriet„rirea persoanelor fizice erau numai trenuri agricole ∫i Ón nici un caz forestiere.

Cu toate acestea, datorit„ insisten˛ei comisiei locale de a se reconstitui dreptul de proprietate pe baza tabelelor Óntocmite Ón anul 1945, cu prilejul Reformei agrare, tabele care nu au fost niciodat„ validate de c„tre Comisia pentru Ónf„ptuirea reformei agrare, s-au eliberat nelegal un num„r foarte mare de titluri de proprietate, fapt ce va Óngreuna Ón mod evident aplicarea prevederilor Legii nr. 247/2005 pentru retrocedarea c„tre proprietarii de drept a terenurilor forestiere.

De asemenea, au fost constatate o serie de nereguli la Óntocmirea documenta˛iilor privind cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dintre care amintim: nici una dintre cereri nu specific„ tipul de teren solicitat, prin urmare, nu s-a solicitat Ón mod expres terenul forestier; cererile de retrocedare sunt semnate de o singur„ persoan„, de∫i Ón cele mai multe cazuri pe aceea∫i cerere apar mai mul˛i mo∫tenitori; semn„turile mo∫tenitorilor de pe cererile de retrocedare, Ón cele mai multe cazuri, nu corespund cu semn„turile acelora∫i persoane de pe fi∫ele tehnice. ™i multe, ∫i multele altele.

Toate aceste probleme au fost concentrate Óntr-un raport Óntocmit de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care a punctat ∫i alte nereguli Ón ceea ce prive∫te retrocedarea p„durilor ∫i Ón celelalte comune de pe Valea Muntelui, ceea ce arat„, f„r„ Óndoial„, modul iresponsabil prin care autorit„˛ile care au avut competen˛„ Ón perioada 2000—2004, Ón aceast„ situa˛ie, ∫i-au f„cut datoria.

Œn vederea detension„rii situa˛iei create, pentru buna desf„∫urare a aplic„rii Legii nr. 247/2005, cerem autorit„˛ilor implicare total„ Ón acest caz. V„ mul˛umesc.

Mihai Cristian Apostolache

#37873

Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am citit cu mare aten˛ie versiunea din 21 februarie a.c. a proiectului Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei — Rom‚nia European„, Rom‚nia euroatlantic„; pentru o via˛„ mai bun„, Óntr-o ˛ar„ mai sigur„, democratic„ ∫i prosper„, varianta îla vedere“, propus„ de pre∫edintele Traian B„sescu.

Nu o s„ comentez acum nici oportunitatea ∫i nici calitatea acestui demers al pre∫edintelui Rom‚niei, ci am s„ m„ rezum la a constata c„, cel pu˛in prin titlul s„u, materialul respectiv ar p„rea a fi o continuare logic„ a sloganului s„u electoral îS„ tr„i˛i bine!“, ca de altfel ∫i a promisiunii sale de a fi îun pre∫edinte juc„tor“.

Cu alte cuvinte, domnul pre∫edinte centreaz„ ∫i tot d‚nsul d„ cu capul, Óntru m„rirea capitalului propriu de imagine ∫i derutarea, astfel, a adversarului, oricare ar fi acesta, Ón afara sau Ón„untrul propriei sale echipe.

Domnul pre∫edinte este preocupat de terorismul interna˛ional, de securitatea ∫i stabilitatea regional„, de siguran˛a iubitei sale Marea Neagr„ ∫i, pe undeva, pe la pagina 30 din 39, pre˛ de un paragraf ∫i patru bumbi, de îÓmbun„t„˛irea radical„ a st„rii de s„n„tate a popula˛iei ∫i realizarea unui echilibru nou social, printr-un sistem de solidaritate capabil s„ garanteze securitatea economic„, social„ ∫i de s„n„tate a tuturor participan˛ilor la proces“, preciz‚nd ∫i c„ îÓnf„ptuirea acestui deziderat este condi˛ionat„ de: reforma profund„ a sistemului de s„n„tate; reformarea ∫i diversificarea sistemului de pensii ∫i asisten˛„ social„; promovarea unui set de m„suri active pentru ocuparea for˛ei de munc„ ∫i reducerea ∫omajului; Ómbun„t„˛irea calit„˛ii ∫i accesului la serviciile sociale ∫i de s„n„tate, Ón mod deosebit pentru categoriile sociale ∫i comunit„˛ile defavorizate“.

Œntruc‚t la pagina 10 primul dintre principiile men˛ionate de c„tre autor ca afl‚ndu-se la baza Strategiei de securitate na˛ional„ este convergen˛a dintre politica de securitate ∫i politica de dezvoltare na˛ional„, iar pe parcursul textului sunt invocate valorile na˛ionale ∫i respectul deplin pentru demnitatea omului, ca t‚n„r parlamentar Ómi permit s„-i amintesc domnului pre∫edinte B„sescu faptul c„ ∫i rom‚nii afla˛i la v‚rsta a treia sunt Ón mod real o valoare na˛ional„; c„, paradoxal, noi, rom‚nii, am ajuns s„ ignor„m Ón˛elepciunea zicalei: îCine n-are b„tr‚ni s„-∫i cumpere“, ∫i s„-i consider„m un fel de îrepetabil„ povar„“, trecut„ la Capitolul îCategorii defavorizate“, expediindu-i astfel Óntr-un soi de derizoriu de o fraz„ ∫i 4 bumbi, ai uneia dintre cele mai importante dintre strategiile noastre na˛ionale.

Ierta˛i-m„, stima˛i colegi, dar pentru Rom‚nia Ón care tr„iesc eu Ben Laden este o realitate mai Óndep„rtat„ ∫i mai pu˛in dureroas„ dec‚t oricare dintre îMo∫ii Ion Roat„“ scuipa˛i Ón obraz ori de c‚te ori Ó∫i primesc pensia de mizerie, stau la cozi la medicamente, Ó∫i Ónchid caloriferele Ón miez de iarn„, ori Ó∫i rup ∫i bruma de p‚ine de la gur„ ca s„-∫i pl„teasc„ taxele ∫i impozitele.

A∫a este Ón Rom‚nia mea, iar dac„ ne pas„, Óntr-adev„r, de ea, ar trebui s„ ne pese tuturor, inclusiv domnului pre∫edinte B„sescu, mai mult de ei.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#41291

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M‚ine, Ón ziua de 15 martie, vom s„rb„tori Ziua revolu˛iei maghiare, s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni.

Revolu˛ia maghiar„, prin programele sale, viza desfiin˛area radical„ a rela˛iilor feudale, democratizarea societ„˛ii prin acordarea drepturilor ∫i libert„˛ilor civice nu numai pentru comunitatea maghiar„, ci ∫i pentru celelalte popoare din spa˛iul carpato-dun„rean.

Mi∫c„rile din Transilvania, din luna martie, prefa˛au o revolu˛ie pa∫nic„, at‚t prin Programul de la Cluj, c‚t ∫i prin manifesta˛iile popula˛iei maghiare de la T‚rgu-Mure∫.

Dieta Transilvaniei, din ziua de 29 mai, a adoptat legi importante at‚t pentru poporul maghiar, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, cum a fost: desfiin˛area iob„giei, suportarea Ón comun de c„tre to˛i cet„˛enii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i religioase ale rom‚nilor ∫i noua Lege a pensiilor.

Cu toate acestea, datorit„ politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni. Din p„cate, momentele istorice legate de evenimentele pa∫optiste de multe ori sunt gre∫it sau tenden˛ios interpretate.

Una dintre acestea ar fi deja formulat„ de unii politicieni sau pseudoistorici, care afirm„ c„, Ón timpul revolu˛iei, Ón luptele cu revolu˛ionarii maghiari ∫i-au pierdut via˛a peste 40.000 de rom‚ni.

Dup„ datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale rom‚nilor se ridic„ la 4.425 de persoane, iar ale sa∫ilor la 244 de suflete.

Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Bari˛iu, unul dintre conduc„torii de seam„ ai Revolu˛iei rom‚ne, a estimat aceste pierderi la circa 6.000 de oameni. Evenimentele din anii 1848—’49 prezint„ numeroase exemple pentru reconcilierea dintre cele dou„ na˛iuni, ∫i nu du∫m„nia fa˛„ de Revolu˛ia maghiar„, cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón zilele noastre.

Din p„cate, Ón manualele de istorie ale rom‚nilor, istoria Revolu˛iei pa∫optiste este Ón continuare tenden˛ios interpretat„ ∫i, prin denaturarea evenimentelor istorice, prin aceste texte denaturate se Óndeamn„ la ur„ ∫i lips„ de toleran˛„ fa˛„ de popula˛ia maghiar„ din Transilvania.

P‚n„ c‚nd nu vor fi schimbate aceste manuale, tineretul va avea o percep˛ie gre∫it„ despre evenimentele Revolu˛iei din anii 1848—’49, fapt ce Óngreuneaz„ apropierea real„ dintre cele dou„ na˛iuni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mira Anca Victoria M„rcule˛-Petrescu

#43876

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la nerespectarea obliga˛iilor legale de c„tre prefectul de Harghita privind autorizarea manifesta˛iilor din 15 martie 2006 din Odorheiu Secuiesc.

Œn conformitate cu Legea nr. 340/2000 privind institu˛ia prefectului, astfel cum a fost modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 179/2005, printre atribu˛iile prefectului se reg„sesc urm„toarele obliga˛ii: asigurarea aplic„rii ∫i respect„rii Constitu˛iei, a legilor ∫i a tuturor celorlalte acte normative, precum ∫i a ordinii publice, prin aceea de a ac˛iona pentru asigurarea climatului de pace social„, men˛inerea unei comunic„ri permanente cu toate nivelurile institu˛ionale ∫i sociale, acord‚nd o aten˛ie constant„ prevenirii tensiunilor sociale.

Potrivit art. 123 din Constitu˛ie ∫i legilor mai sus men˛ionate, prefectul este reprezentantul Guvernului Ón plan local ∫i garantul respect„rii legii ∫i ordinii publice pe plan local, fiind numit Ón func˛ie la propunerea ministrului administra˛iei ∫i internelor.

Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón jude˛ul Harghita vor fi organizate, cu ocazia zilei de 15 martie 2006, Ón municipiul Odorheiu Secuiesc, mai multe manifest„ri, unde, printre altele, se inten˛ioneaz„ s„ se proclame autonomia f nutului Secuiesc, o asemenea ac˛iune av‚nd obiectul de a declara autonomia unei p„r˛i din teritoriul Rom‚niei, contrar art. 1 din Constitu˛ie care proclam„ Rom‚nia ca stat na˛ional, suveran, unitar ∫i indivizibil.

Œn virtutea rolului pe care-l exercit„, prefectul jude˛ului Harghita are datoria s„ garanteze respectarea Constitu˛iei ∫i a ordinii de drept.

Manifestarea de la 15 martie a fost autorizat„ de primarul municipiului Odorheiu Secuiesc, actul de autorizare al primarului fiind Ón mod evident contra Constitu˛iei ∫i legilor statului rom‚n.

Prefectul, potrivit art. 123 din Constitu˛ie ∫i legii sale organice, cu modific„rile care le-au fost aduse recent, vegheaz„ la respectarea legii ∫i ordinii Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale.

Prefectul are obliga˛ia ca, atunci c‚nd apare un act contrar Constitu˛iei ∫i legilor statului, s„-l atace Ón fa˛a instan˛ei de contencios administrativ, dup„ ce, Ón prealabil, cere autorit„˛ii emitente a actului, Ón spe˛„ primarului, s„ modifice sau s„ revoce actul.

Se impune, astfel, ca prefectul, Ón momentul Ón care a luat cuno∫tin˛„ de manifestarea antirom‚neasc„ ∫i anticonstitu˛ional„ de la 15 martie 2006, s„ cear„ primarului municipiului Odorheiu Secuiesc s„ interzic„ aceast„ manifesta˛ie ∫i s„ revoce astfel actul prin care a autorizat-o.

Œn virtutea rolului s„u, ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, trebuie s„ dispun„ m„surile necesare pentru ca prefectul s„-∫i exercite rolul pe care Ól are, de garant al respect„rii ordinii publice Ón plan local, ∫i s„ dispun„ m„surile necesare pentru stoparea acestor manifest„ri.

Dat fiind termenul foarte scurt, aceste m„suri trebuie s„ fie urgent dispuse, iar opinia public„ s„ fie de urgen˛„ anun˛at„ cu privire la ele.

V„ mul˛umesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Niculae Mircovici

#47197

îCentenarul primului zbor cu «Vuia I»“ Mul˛umesc doamn„ pre∫edinte.

Distinse doamne ∫i stima˛i colegi,

Ast„zi am onoarea, dar ∫i marea bucurie, de a realiza, la modul simbolic, ceea ce acum o sut„ de ani s-a realizat faptic, o Ón„l˛are deasupra declara˛iilor ∫i atitudinilor politice, din p„cate de multe ori nefericite, f„cute la tribuna forului legislativ ∫i de a evoca una dintre realiz„rile de prim„ dimensiune ale rom‚nilor ∫i Rom‚niei.

Din satul b„n„˛ean Surducu Mic pleca la Ónceput de secol, spre inima ∫tiin˛ei din acea perioad„, Traian Vuia, politehnist budapestan ∫i apoi doctor Ón drept, care pe 18 martie, la Montesson, Ón Fran˛a, Ón„l˛‚ndu-se cu un aparat mai greu dec‚t aerul ∫i zbur‚nd pe distan˛a de doisprezece metri, numai cu mijloacele aflate la bord, ∫i-a asigurat lui nemurirea, iar na˛iei sale pionieratul Ón industria aeronautic„.

îPoveste∫te prietenilor de acas„ ceea ce ai v„zut aici. Am dovedit c„ se poate zbura cu un aparat mai greu dec‚t aerul“ Ói spunea Vuia, la acea dat„ memorabil„, prietenului s„u, profesorul Constantin Nedelcu.

Vuia a f„cut o lume Óntreag„ s„ amu˛easc„, iar Academia Francez„ de ™tiin˛e, care Ói respinsese calculele, s„ se recunoasc„ Ónvins„.

îVuia I“, supranumit îLiliacul“, primul avion monoplan, primul aparat care s-a ridicat la un metru de sol, format din ˛evi de o˛el ∫i aripi din p‚nz„ de in impermeabil„, echipat cu o elice ∫i un motor cu anhidrid„ carbonic„, av‚nd un tren de aterizare prev„zut cu ro˛i pneumatice, a l„sat Ón urm„ concep˛iile de p‚n„ atunci care apelau la tragerea aparatelor de zbor prin zmei, cu autoambarca˛iuni pe ∫ine sau planuri Ónclinate.

Solu˛ia savantului rom‚n a schimbat cursul aeronauticii mondiale. Direc˛ia de evolu˛ie propus„ ∫i demonstrat„ practic de Traian Vuia a fost adoptat„ ∫i de ceilal˛i pionieri ai avia˛iei afla˛i Ón Fran˛a Ón acea perioad„, martori oculari ai experimentelor ∫i zborurilor sale.

Œn 1907, Vuia a creat îVuia II“, capabil s„ se ridice la cinci metri ∫i s„ parcurg„ Ón zbor ∫aptezeci de metri.

Continu‚ndu-∫i preocup„rile Ón domeniul zborului mecanic, Óntre 1918 ∫i 1921 ilustrul b„n„˛ean a conceput ∫i construit dou„ tipuri de elicoptere experimentale, iar Ón 1925 a realizat un generator cu abur original, cu combustie intern„ ∫i ardere catalitic„.

Œmbog„˛ind cu aparatul s„u îVuia I“ Muzeul Aerului din Paris, aparat a c„rui copie se afl„ la Muzeul Militar Na˛ional din Bucure∫ti, ilustrul timi∫an prive∫te cu Ón˛elegere la noi, cei care am dat numele s„u unei universit„˛i politehnice, unor str„zi ∫i unei comune de care apar˛ine satul Ón care s-a n„scut ∫i Ón care am l„sat un pietroi pe care doar localnicii Ól recunosc, pe locul unde s-a situat casa sa p„rinteasc„.

Din locul Ón care Vuia, Vlaicu ∫i Coand„ ne-au Ón„l˛at ap„rem ∫i mai pigmei, noi, cei de ast„zi, care nu vedem dec‚t conturi bancare, averi adunate cu japca, revendic„ri p‚n„ la a în“-∫pea genera˛ie, titluri de lupt„tori

anticomuni∫ti, de deporta˛i ∫i revolu˛ionari, toate aduc„toare de recompense materiale, dar ∫i devoratoare ale capitolelor de pensii, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, cercetare, ap„rare, ordine public„, cultur„ din am„r‚tul nostru buget.

Privind, de acolo, de sus, intoleran˛a ∫i spiritul revendicativ care ne macin„, marele om care a fost Traian Vuia nu face dec‚t s„ ne reconfirme ceea ce un alt ilustru rom‚n din San Diego, California, George Emil Palade, singurul concet„˛ean laureat al Premiului Nobel, ne Ónv„˛a dup„ 1989: î™ansa Rom‚niei actuale este Óndeplinirea a trei deziderate: toleran˛„, toleran˛„, toleran˛„“.

Din p„cate, mass-media noastr„ nu a preluat aceste Ónv„˛„minte, Ónsu∫indu-∫i din America doar expresia îC‚inele de paz„ al democra˛iei“. Nu a observat Óns„ c„ Ón America animalele de acest gen m„n‚nc„ o m‚ncare specific„ lor, chappy, pe c‚nd la noi simbolul cu care se apreciaz„ cel mai bine c‚inele este ciolanul.

Dac„ noi, hulita clas„ politic„, nu suntem Ón stare de mai mult, oare c‚˛i centimetri p„tra˛i va dedica presa centenarului unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria umanit„˛ii? Va reu∫i s„ se apropie m„car de hectarele de p„dure t„iate pentru a produce h‚rtia pe care s„ se descrie cu lux de am„nunte feericele episoade de telenovele politice ∫i anticorup˛ie?

Ca deputat de Timi∫, rom‚n de etnie bulgar„ din Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, Ói mul˛umesc lui Dumnezeu ∫i electoratului c„ mi-a dat posibilitatea s„ evoc Ón Camera Deputa˛ilor din Parlamentul Rom‚niei ilustra fapt„ a celui care ne-a a∫ezat pe noi, rom‚nii, pe locul pe care, din nefericire, nu am fost Ón stare s„ r„m‚nem.

V„ mul˛umesc.

Iulian Iancu

#51986

Mul˛umesc. Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPre˛ul gazelor naturale, manual politic privind incapacitatea actualului Executiv de administrare a ˛„rii“.

A∫a cum ne-a obi∫nuit actuala putere, ori de c‚te ori s-a dovedit incapabil„ s„ gestioneze problemele importante cu care s-a confruntat, a preferat s„ e∫ueze Ón la∫itate ∫i s„ comunice, public, c„ incompeten˛a ∫i iresponsabilitatea lor are drept cauz„ deciziile anterioare ale P.S.D.

Declara˛ia recent„ a domnului viceprim-ministru Pogea, legat„ de dezastrul creat de actualul Executiv privind plata celui mai mare pre˛ al gazelor naturale din Europa pentru gazele naturale din import, se Ónscrie Ón aceast„ not„.

Este evident pentru orice cet„˛ean al Rom‚niei c„ responsabilitatea aplic„rii unui pre˛ al gazelor naturale de import cu 60 de dolari, respectiv 100 de dolari mai mare dec‚t ˛„rile membre ale Uniunii Europene revine exclusiv actualului Executiv. Acest fapt a fost prezentat public ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 de domnul Jonathan Scheele, ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, care a subliniat c„ îAsigur„ poporul rom‚n c„ aderarea la Uniunea European„ nu comport„ obliga˛ia expres„ de a tripla pre˛ul gazelor naturale interne“, solicit‚nd totodat„ ca îŒn contextul actual, problema pre˛ului energiei nu trebuie complicat„ suplimentar prin declara˛ii alarmiste, care p„c„tuiesc prin omisiune“.

Atunci c‚nd s-a negociat Capitolul 14 — îEnergie“, s-a avut Ón vedere Ón mod expres gradul de suportabilitate a popula˛iei ∫i un pre˛ la consumatorul final de 180 de dolari pe 1.000 metri cubi la 1 ianuarie 2007. Datele luate Ón calcul, inclusiv Ón documentul complementar de pozi˛ie, au fost: un pre˛ al gazelor naturale din produc˛ia intern„ de 60 de dolari pe 1.000 metri cubi, un pre˛ estimat al gazelor naturale de import de 160 de dolari — de∫i media pre˛ului gazelor naturale Ón 2004 a fost de 140 de dolari pe 1.000 metri cubi.

Œn condi˛iile actuale, pre˛ul la consumatorul final este mai mare cu 300 de dolari pe 1.000 de metri cubi, cu mult peste obiectivul-˛int„ asumat Ón cadrul negocierilor. Nici una dintre condi˛iile ini˛iale nu se mai respect„, ∫i cu at‚t mai pu˛in cea legat„ de gradul de suportabilitate a popula˛iei.

De altfel, nivelul facturilor Ón luna ianuarie 2006 la Óntre˛inere ∫i Ón special la gazele naturale dep„∫e∫te cu mult venitul lunar pentru mai bine de 40% din popula˛ia Rom‚niei. Facturi cu valori cuprinse Óntre 8 milioane ∫i 25 de milioane de lei la consumul de gaze naturale pentru o lun„ spun totul despre iresponsabilitatea actualului Executiv.

Œntruc‚t actualul Executiv ∫i-a asumat responsabilitatea negocierii directe a pre˛ului gazelor naturale din import, solicit„m primului-ministru s„ fac„ publice principalele elemente care au stat la baza acestor negocieri ∫i care s-au soldat, pe l‚ng„ asumarea celui mai mare pre˛ din Europa, ∫i cu prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale pentru Rom‚nia cu Ónc„ 25 de ani, prin Wintershall.

De asemenea, solicit„m s„ explice public de ce, dac„ Ón perioada cu temperaturi sc„zute ne-au fost diminuate cantit„˛ile de gaze naturale din import, Ón factura cet„˛eanului acestea apar Óntr-un procent mult mai mare dec‚t am importat Ón realitate, respectiv 49%?

De ce, dac„ actualul Executiv a motivat c„ nu a fost respectat contractul de furnizare a gazelor, nici p‚n„ ast„zi nu au fost comunicate penalit„˛ile privind nerespectarea contractului?

Œn acest context, av‚nd ∫i cel mai mare pre˛ al gazelor din Europa ∫i f„r„ clauze penalizatoare privind nerespectarea cantit„˛ilor zilnice furnizate Ón condi˛ii de temperaturi sc„zute — cu alte cuvinte, ∫i b„tu˛i, ∫i cu banii lua˛i! —, solicit„m Executivului s„ fac„ o informare corect„ a opiniei publice privind con˛inutul acestor contracte ∫i s„-∫i asume responsabilitatea negocierii celui mai mare pre˛ al gazelor din Europa, cu cele mai deficitare clauze.

De asemenea, domnul prim-ministru s„ explice public de ce s-a deschis pia˛a de energie electric„ Ón devans, priv‚nd popula˛ia Rom‚niei ∫i agen˛ii economici din ˛ara noastr„ de o energie ieftin„, care Ón marea ei majoritate a fost exportat„, defavoriz‚nd agen˛ii economici ∫i popula˛ia Rom‚niei, sus˛in‚nd locurile de munc„ ∫i produc˛ia agen˛ilor economici din alte ˛„ri?

Este interesant c„ actualul Executiv, pentru angajamente expres asumate fa˛„ de Uniunea European„, cum ar fi cel de atingere a unui pre˛ la consumatorul final de 180 de dolari pe 1.000 metri cubi la 1 ianuarie 2007, prezint„ lucrurile deformat, iar pentru condi˛ionalit„˛i niciodat„ asumate, cum ar fi cele de devansare a deschiderii pie˛ei de energie electric„ cu un an, respectiv de majorare a accizelor la energie ∫i gaze naturale, nu se spune nimic.

Œncerc„rile repetate de a da vina pe Partidul Social Democrat, de∫i dimensiunea acestor incompeten˛e a fost subliniat„ public at‚t de reprezentan˛ii F.M.I., c‚t ∫i de comisarii Uniunii Europene, Ónt„resc convingerea c„ actualul Executiv nu are solu˛ii, iar continuarea exercit„rii puterii poate compromite, cu consecin˛e extrem de grave, at‚t via˛a social„, activitatea economic„, dar ∫i cel mai important proiect al Rom‚niei, integrarea Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Ioan Dumitru Puchianu

#57654

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Voi prezenta o declara˛ie pe care am intitulat-o: îIntegrarea Rom‚niei, o tem„ a Óntregii na˛iuni, nu doar a politicienilor“.

Integrarea european„ a devenit o adev„rat„ obsesie na˛ional„, neexist‚nd problem„ major„ sau minor„ care s„ nu fie dezb„tut„ automat ∫i prin prisma integr„rii. Œntr-un fel poate este normal, dac„ ˛inem cont de faptul c„ termenul ader„rii este scurt ∫i mai sunt multe probe de trecut.

Problema Óns„ este c„ entuziasmul ini˛ial s-a cam topit ∫i rom‚nii au Ónceput s„ con∫tientizeze c„ integrarea nu Ónseamn„ numai un munte de avantaje, dar ∫i costuri de pl„tit. ™i, mai ales, un mare efort de adaptare.

Preocuparea excesiv„ a tuturor guvernelor postdecembriste de a r„spunde la cererile Uniunii Europene privind armoniz„rile legislative ∫i institu˛ionale, neglij‚nd Óns„ preg„tirea rom‚nilor pentru integrare, nu numai sub aspectul comunic„rii, dar ∫i sub al celor mai importante aspecte, acela economic ∫i mental, a f„cut ca cei 15 ani de democra˛ie s„ duc„ la alterarea mentalit„˛ilor ∫i distrugerea valorilor morale.

Este o mare diferen˛„ Óntre mentalitatea europeanului: riguros, activ, responsabil, ∫i cea a rom‚nului: superficial, pasiv ∫i îdescurc„re˛“, mentalitate de care nici m„car nu poate fi acuzat. E greu de ∫ters cu buretele experien˛a ultimilor 65 de ani.

Stratificarea social„ ∫i economic„, cu o majoritate cov‚r∫itoare la limita s„r„ciei ∫i cu o fragil„ clas„ de mijloc, va constitui, poate, cel mai mare handicap al reu∫itei Rom‚niei Ón integrarea european„. Œn fond, ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 aducem noi Europei, dac„ ne raport„m la fondurile ce vor fi alocate Rom‚niei dup„ aderare? Poate o pozi˛ie geopolitic„ strategic„ ∫i favorabil„ la expansiunea economic„ pe care o pot avea ˛„rile europene puternice. O pia˛„ de 22 de milioane de locuitori, resurse naturale ∫i un modest contribuabil la acest buget al Uniunii.

™i, cu toate acestea, Óntrebarea este cum vom beneficia noi de fondurile ce vor fi alocate Rom‚niei?

Acest proces nu ˛ine doar de Guvern, ci, mai ales, ˛ine de Óntreprinz„tori, cet„˛eni ai Rom‚niei, care trebuie s„ fie ajuta˛i de a alege drumul cel bun at‚t pentru ei, c‚t, mai ales, pentru genera˛iile viitoare.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#60161

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRezultatul «de vis» al unei expertize salariale“

Am citit zilele trecute Óntr-un ziar na˛ional cum o expert„ financiar„, o demn„ persoan„ din Administra˛ia Preziden˛ial„, Óncerca s„ le elucideze rom‚nilor misterul cre∫terii salariale mai ales pentru angaja˛ii din institu˛iile bugetare. Astfel, doamna demonstreaz„ scriptic cum Ón func˛ie de datele transmise de cercet„rile statistice, Óntr-adev„r, salariile bugetarilor au crescut cu peste 50% Ón doar doi ani: din 2004 p‚n„ Ón 2006.

Pornind de la ideea c„ Ón anul 2004, an electoral, salaria˛ii bugetari au beneficiat de trei cre∫teri salariale (ultima, Ón noiembrie, deci pe ultima sut„ de metri), precum ∫i de o rea∫ezare at‚t a func˛iilor, c‚t ∫i a banilor, pentru anul 2005, coroborat„ cu introducerea cotei unice de impozitare, doamna expert„ ne arat„ de c‚t de mul˛i bani s-au bucurat cei care tr„iesc din impozitele ∫i taxele cet„˛eanului obi∫nuit. Ce a uitat persoana sus-men˛ionat„ s„ aminteasc„ este un simplu fapt: c„ abia la sf‚r∫itul anului 2004 ∫i Ón anul 2005 at‚t cei care au pierdut puterea, c‚t ∫i cei care au c‚∫tigat-o, Ón urma presiunilor de strad„ ∫i a grevelor, au catadicsit s„ rea∫eze pe baze legale drepturile promise at‚t pentru cei din administra˛ia public„ central„ ∫i local„, pentru cei din Ónv„˛„m‚nt, cultur„, s„n„tate, pentru cei din sectorul bugetar, Ón general.

Surpriza ne este rezervat„ la sf‚r∫itul articolului, c‚nd distinsa expert„ conchide c„ implica˛iile cursului de schimb leu-valut„ Ómping aceste cre∫teri salariale p‚n„ la nivelul a 50%, a∫a cum ∫i-a propus ∫i s„ demonstreze.

La un simplu calcul logic se poate observa c„ au fost luate Ón calcul toate posibilit„˛ile reale de pe pia˛a for˛ei de munc„ din sectorul bugetar, inclusiv includerea Ón veniturile nete ∫i a procentului de cre∫tere salarial„ ∫i a drepturilor acordate de justi˛ie pentru anii anteriori, Ón cazul cadrelor didactice, al medicilor ∫i/sau cadrelor sanitare medii, al magistra˛ilor etc. Œn aceste condi˛ii, automat se poate demonstra, f„r„ prea mult„ b„taie de cap, c„, Óntr-adev„r, cre∫terile salariale au ajuns p‚n„ la 50%.

Av‚nd Ón vedere c„ doamna expert„ s-a folosit de o medie, fie pe domeniu de activitate, fie pe sectorul bugetar, a cre∫terilor salariale, ca s„ nu mai vorbim de zonele ˛„rii, automat avem o imagine distorsionat„ a realit„˛ii.

™i pentru c„ tot fac parte din Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i pentru c„ tot avem mijloace moderne ∫i rapide de informare, gen Internet ∫i publica˛ii de specialitate, am Óncercat s„-mi explic cum aceste categorii sociale au avut parte de aceste cre∫teri foarte importante, dar amenin˛„ Ón continuare fie cu grev„ general„, fie cu justi˛ia.

Nu mare mi-a fost mirarea c‚nd am descoperit ceea ce b„nuiam, c„, de fapt, nu to˛i bugetarii sunt egali ∫i bugetari Óntre ei. Astfel, cei care lucreaz„ la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, la Ministerul Public, Parchetul General, la Ministerul Justi˛iei, la Direc˛ia Na˛ional„ Anticorup˛ie etc. au venituri de peste 3,5 p‚n„ la 6 ori mai mari dec‚t cei care lucreaz„ la Academia Rom‚n„, la Institutul Na˛ional de Statistic„, la Casa Na˛ional„ de Pensii, la Agen˛ia Na˛ional„ de Ocupare a For˛ei de Munc„ etc.

Deci, a∫a cum se vede la orice raportare statistic„, o familie m„n‚nc„ lunar 4 g„ini, iar vecinii lor nici una, raport‚nd statistic Óns„ ob˛inem o medie de dou„ g„ini pentru fiecare familie. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i de data asta: adun‚nd ∫i Ómp„r˛ind, am ob˛inut o cre∫tere medie de 50%.

V„ da˛i singuri seama c„ unii dintre bugetari, at‚t datorit„ salariilor, c‚t ∫i sporurilor primite, au o cre∫tere de peste 80%, Ón timp ce al˛ii s-au mul˛umit, Ón ultimii doi ani, cu maximum 20%. Dac„ ad„ug„m la aceste calcule primare ∫i drepturile poli˛i∫tilor, ale celor de la S.R.I., S.I.E., S.T.S., S.P.P., foarte confiden˛iale, ale vame∫ilor, ale v‚rfurilor Loteriei Rom‚ne, avem cel mai bun exemplu de inegalitate a ∫anselor privind plata corect„ ∫i eficient„ a for˛ei de munc„.

Dac„ ne raport„m la zonele tradi˛ionale ale ˛„rii, vom descoperi cu surprindere c„ bugetarii din Capital„ reu∫esc s„ ob˛in„ venituri nete de dou„-trei ori mai mari dec‚t cei din provincie. Este ∫i normal, pentru c„ aici sunt comasate ministerele, agen˛iile, alte structuri centralizate, care, din start, sunt supuse unei salariz„ri mai mari (a se vedea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2004 ∫i Ordonan˛a de Guvern nr. 2/2005), diferen˛iate, zic eu, neprincipial, pentru c„ la acelea∫i condi˛ii de Óncadrare, pentru aceea∫i func˛ie, nu po˛i acorda salarii diferite, pe principiul c„ unul lucreaz„ la Bucure∫ti ∫i altul la Timi∫oara, Bac„u, Oradea etc.

™i asta, Ón condi˛iile Ón care marea majoritate a angaja˛ilor din administra˛ia central„, Óncep‚nd cu portarul ∫i termin‚nd cu demnitarul, primesc fel de fel de sporuri ∫i de prime, mai mult sau mai pu˛in corecte, Ón timp ce cei care au avut ghinionul s„ lucreze Ón administra˛ia deconcentrat„ nu se pot baza dec‚t pe salariul de baz„ din grila aferent„, sporul de vechime ∫i cel mult un salariu de merit.

Iar dac„ Ói Óntreb„m pe cei din teritoriu ce p„rere au despre structura ierarhic„ superioar„ c„reia Ói sunt subordona˛i, vom avea o revela˛ie. Pentru aceea∫i activitate, de exemplu, financiar-contabil„, de investi˛ii, informatic„ etc., institu˛iile deconcentrate au cel mult 1—2 persoane angajate, pe c‚nd la ministere ∫i agen˛ii sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 constituite pe direc˛ii, departamente ∫i servicii. Œn schimb, c‚nd trebuie s„ fie luat„ o decizie, s„ fie clarificat„ o problem„ profesional„, cei din teritoriu sunt l„sa˛i de izbeli∫te, nimeni nu-∫i asum„ r„spunderea, totul c„z‚nd Ón sarcina executan˛ilor.

Nu e de mirare c„ cei din administra˛ia central„ sunt percepu˛i drept cei mai birocra˛i din societatea rom‚neasc„, dar ∫i cei mai corup˛i, orice drum la Bucure∫ti nef„c‚ndu-se cu m‚na goal„... sau portbagajul, depinde ce se prefer„.

Dac„ doamna expert ar fi analizat mai Ón profunzime toate aceste aspecte ale salariului de bugetar, ar fi sesizat c„ nu to˛i profesorii acord„ medita˛ii — imediat Ónchei, doamn„ pre∫edint„! — ∫i au diverse sporuri, c„ nu to˛i medicii beneficiaz„ de g„rzi, ore suplimentare ∫i sporuri de condi˛ii grele sau periculozitate, c„ nu to˛i angaja˛ii institu˛iilor publice sunt beneficiari de prime ∫i stimulente ca la nivel central etc.

Poate la urm„toarea analiz„ economic„ mai profund„ va sesiza c„ sunt mul˛i Ón sectorul bugetar care îÓntind“ banii ca s„ le ajung„ p‚n„ la urm„toarea leaf„, c„ sunt mul˛i care tr„iesc din subven˛iile p„rin˛ilor, din Ómprumuturi bancare sau C.A.R.-uri. ™i din ce Ón ce mai mul˛i prefer„ s„ lase de o parte aceast„ imens„ cre∫tere salarial„ ∫i s„ plece pe meleaguri str„ine, pentru a ob˛ine venituri mult mai consistente, dar f„r„ cre∫teri analizate apocaliptic.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i Óng„duin˛„.

Lakatos Petru

#67289

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

î15 martie, Ziua na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni“

Am utilizat aceast„ sintagm„, care, Ón sf‚r∫it, apare ∫i Ón majoritatea mijloacelor de comunicare Ón mas„ din Rom‚nia, Ón locul expresiei îZiua na˛ional„ a Ungariei“, Óntruc‚t at‚t din punct de vedere istoric, c‚t ∫i al realit„˛ii contemporane este mai atotcuprinz„toare.

15 martie, deci, ziua izbucnirii Revolu˛iei din 1848 la Pesta, a devenit simbolul libert„˛ii. Maghiarimea, de la Los Angeles la Sydney, de la Stockholm la Capetown, consider„ ∫i tr„ie∫te aceast„ zi ca s„rb„toare na˛ional„, Óncep‚nd cu anul 1860, dar numai din 1991, Ón baza hot„r‚rii Parlamentului ungar, devine oficial Ziua Na˛ional„ a Republicii Ungare.

Œn regimurile comuniste din Ungaria ∫i din Rom‚nia, de multe ori istoria a fost trunchiat„, falsificat„, iar sfintele idealuri ale zilei de 15 Martie denaturate sau utilizate Ón scopuri politicianiste. Din p„cate, Ón anul de gra˛ie 2006 asist„m din nou la Óncerc„ri de acest gen, care seam„n„ cu practica des utilizat„ Ón regimul ceau∫ist. Atunci, mul˛i care doreau s„ c„l„toreasc„ Ón Occident au fost obliga˛i s„ semneze un angajament la Securitate, al˛ii, ca s„ poat„ cump„ra un kilogram de carne de porc, trebuiau s„ pl„teasc„ ∫i un borcan de ghiveci.

Recunosc, pentru trasei∫tii politici, pentru a∫a-zi∫i lideri ai partidelor de buzunar, f„r„ o doctrin„ coerent„, sau pentru unicul conduc„tor al Partidului Rom‚nia Mare Ziua na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni este un prilej minunat de a ie∫i Ón public, Ón speran˛a acumul„rii de capital politic. Dac„ la aceast„ categorie a demagogilor s-ar face nominaliz„ri ca la premiile Oscar, de la Jozséf la Cosmin, de la Enö la Vadim, mul˛i ar a∫tepta cu sufletul la gur„ premierea.

A∫a cum oamenii cu bun-sim˛ din aceast„ ˛ar„ nu ar fi de acord ca la slujba de Œnviere o Ónalt„ fa˛„ bisericeasc„ s„ revendice un imobil retrocedat sau ca la 1 Decembrie sindicatele s„ organizeze mar∫uri de protest pentru major„ri de salarii, altminteri necesare ∫i Óndrept„˛ite, nici eu nu pot fi de acord cu urm„toarele: transformarea s„rb„torii Zilei na˛ionale a maghiarilor de pretutindeni Ón ac˛iuni revendicative; amenin˛area cu contrademonstra˛ii, r„sp‚ndirea de zvonuri alarmiste privind concentrarea de tancuri ∫i blindate, pe de o parte, ∫i fluturarea pericolului iminent la adresa integrit„˛ii statale, pe de alt„ parte; expresii de genul: îS„-∫i serbeze ziua na˛ional„ maghiarii, s‚rbii, ∫vabii Ón casele lor, ca homosexualii, nu Ón locuri publice!“

Œn schimb, sunt de acord cum se respect„ Óntre ei rom‚nii ∫i maghiarii din Bihor pe 15 martie ∫i Ól invit, cu aceast„ ocazie, pe pre∫edintele ˛„rii, Traian B„sescu, m‚ine, la Oradea, ca s„ se conving„ de acest lucru.

Sunt de acord ∫i voi milita Ón Parlamentul Rom‚niei pentru legiferarea dreptului minorit„˛ilor la autonomie cultural„, pentru o real„ autonomie a administra˛iilor publice locale, pentru ∫anse egale tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri.

A∫a s„-mi ajute Dumnezeu! V„ mul˛umesc.

Valeriu Alexandru Ungureanu

#74169

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi, Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îCoinciden˛„?!“

Sunt oameni foarte de treab„, care, Ón Ómprejur„ri de convorbire destul de pa∫nic„ ajung s„ ridice tonul ∫i s„

se enerveze pentru simplul motiv c„ nu ∫tiu s„ respire convenabil c‚nd vorbesc _._

Cazul este foarte frecvent... ∫i m„ surprinde faptul c„ medicina, care mai ales Ón ultimul timp a dat dovad„ de mult„ ingeniozitate, nu a luat Ón studiu aceast„ problem„, a c„rei rezolvare ar contribui la reducerea num„rului oamenilor cuprin∫i Ón categoria vag„ ∫i irelevant„ a înervo∫ilor“.

Cunosc Óns„ un alt caz, cu mult mai interesant, pe care, Óndr„znesc a spune, Ól urm„resc de ceva timp, evident, nu st„ruitor sau sistematic.

Este vorba despre una dintre persoanele ce vremelnic fac parte din actuala putere, sau mai exact din Alian˛a D.A. L-am auzit vorbind destul de des la tribuna Parlamentului, la televizor — de regul„, la o emisiune pentru sate — ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, atunci c‚nd ˛ine conferin˛e de pres„, cu prilejul Ónt‚lnirilor cu cet„˛enii.

Aproape Ón toate ocaziile oferite de Domnia sa trebuie s„ recunosc c„ are o linie unitar„ de g‚ndire; invariabil r„m‚i cu constatarea c„ acest personaj nu se ocup„ de altceva dec‚t de du∫manul sau politic — P.S.D., ∫i nu de ceea ce ar trebui s„ fac„ conform fi∫ei postului pe care Ól ocup„. P‚n„ la urm„, aceast„ g‚ndire unitar„ a primului agricultor al Rom‚niei, a c„rui existen˛„ pe scena politico-administrativ„ a acestei na˛iuni este la fel de efemer„ dup„ cum o arat„ ∫i numele pe care Ól poart„, are, ∫i ea, r„d„cinile ei: de ce Ó˛i este fric„, de aia nu scapi!

Deun„zi, la o conferin˛„ de pres„ pe care a preluat-o, par˛ial, ∫i postul public de televiziune TVR 1, am avut iar„∫i posibilitatea s„ aud discursul acestui personaj a c„rui logic„ se Ónv‚rte, a∫a cum spuneam, doar Ón jurul P.S.D.

Din logica d‚nsului nu rezult„ dec‚t un punct de vedere autoritar, ∫i anume desfiin˛area democra˛iei. Democra˛ia nu este pentru el dec‚t un fel de îberbece de asalt“ Ómpotriva P.S.D.

Din nefericire, acest personaj nu a Ón˛eles ∫i nu va Ón˛elege nimic din via˛a politic„ a D‚mbovi˛ei zilelor noastre. Aici st„ ∫i tragedia vie˛ii d‚nsului. Omul acesta, care se socote∫te îtrimis de divinitate“ s„ conduc„ destinele agriculturii rom‚ne∫ti, intr„, prin ancorarea sa rigid„ Ón tradi˛ia democratic„ liberal„, Ón conflict cu realitatea noastr„ de zi cu zi.

Agita˛ia acestui personaj nu are nimic Ón comun cu h„rnicia clamat„, cu spiritul practic ∫i aplicat; toate interven˛iile sale se pierd zadarnic Ón considera˛iuni teoretice ∫i lipsite de finalitate, ∫i aceasta se Ónt‚mpl„ din simplul motiv al necunoa∫terii ∫i lipsei de Ón˛elegere a problemelor pe care le administreaz„ actuala putere Ón Rom‚nia anilor 2005—2008... sau, cine ∫tie, poate mai pu˛in.

Prin tot ceea ce face acest personaj m„ convinge din ce Ón ce mai mult c„ Ón calitate de om politic g‚nde∫te foarte pu˛in. C„ci toat„ l„b„r˛„tura demagogic„ expus„ nu este, de fapt, dec‚t dorin˛a de a-∫i face cu orice pre˛ îo carier„“ ∫i, pentru care, are credin˛a c„ cel mai scurt drum e cel indicat de îaplauzele maselor“, ∫i nu de voin˛a acestora, precum ∫i de îlebedele moarte ∫i infectate cu H5N1“, pentru c„ ele apar tocmai acolo unde actuala putere scade Ón sondaje, iar apari˛ia î∫efului agriculturii“ face ca, prin miracol, virusul s„ dispar„, puterea s„ urce, ∫i puii-santinel„ s„ creasc„ mari ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 voinici precum veniturile la bugetul de stat datorit„ cotei unice.

Dar ce s„ ceri mai mult unui ministru cu... fluturi Ón cap, manager Ón domeniul Óntreprinderilor forestiere? V„ mul˛umesc.

Kerekes Károly

#79647

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la ac˛iunea abuziv„ a Poli˛iei din T‚rgu-Mure∫, Ón data de 8 martie a.c.

Prezent la bilan˛ul pe 2005 al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pre∫edintele statului s-a declarat mul˛umit de eforturile acestui minister pentru aderare, dar nu ∫i de presta˛ia Poli˛iei. Referindu-se la siguran˛a cet„˛enilor, pre∫edintele a precizat c„ sunt Ónc„ multe de f„cut p‚n„ c‚nd poli˛istul va deveni omul statului, Ón care cet„˛eanul poate s„ aib„ Óncredere deplin„.

Ac˛iunea de confiscare a tuturor exemplarelor num„rului 5/2006 al publica˛iei din jude˛ul Covasna

îEurópai Idö“ (îTimpul european“) ce a avut loc Ón municipiul T‚rgu-Mure∫ Ón data de 8 martie confirm„, pe deplin, observa˛iile pre∫edintelui.

Prin aceast„ ac˛iune abuziv„ la T‚rgu-Mure∫ Poli˛ia a Ónc„lcat libertatea presei, precum ∫i dreptul liber la informa˛ii. Legat de eveniment, inspectorul-∫ef al Poli˛iei Mure∫ declar„ presei c„, Ón urma sesiz„rii oficiale, s-au colectat doar c‚teva exemplare ale publica˛iei, Ón vederea examin„rii, pe motivul c„ aceasta con˛ine un material ce aduce atingere siguran˛ei na˛ionale ∫i caracterului na˛ional ∫i unitar al statului.

Spre deosebire de aceast„ declara˛ie, lucr„torii Poli˛iei au confiscat toate exemplarele publica˛iei ce se g„seau pe tarabele din T‚rgu-Mure∫, ac˛ion‚nd, cum rezult„ din procesele-verbale Óncheiate, Ón baza art. 97 din Codul de procedur„ penal„, referitor la ridicarea de obiecte ∫i Ónscrisuri.

Este posibil ca Poli˛ia s„ nu ∫tie c„, Ón faza de cercetare penal„ — ca urmare a sesiz„rii din oficiu —, pentru administrarea probei ar fi fost suficient„ ridicarea unui singur exemplar al publica˛iei? Aceast„ ac˛iune las„ impresia, Ón mod justificat, c„ Poli˛ia a fost preocupat„ mai pu˛in de administrarea probei ∫i mai mult de intimidare, reu∫ind s„ creeze o situa˛ie tensionat„, chiar dac„ la confiscarea publica˛iei, poli˛i∫tii au avut, Óntr-adev„r, un comportament civilizat. Dar vestea confisc„rii s-a r„sp‚ndit repede Ón tot ora∫ul, fapt despre care a luat cuno∫tin˛„ toat„ ˛ara, prin intermediul mijloacelor de comunicare Ón mas„, organiza˛iile civile reac˛ion‚nd prompt la aceast„ Ónc„lcare a drepturilor constitu˛ionale.

Ulterior, Poli˛ia, d‚ndu-∫i seama de gre∫eala comis„, a Ónapoiat toate exemplarele confiscate.

Prin aceast„ ac˛iune, Poli˛ia a mai realizat ceva ce nu a reu∫it s„ fac„ p‚n„ acum redac˛ia publica˛iei, ∫i anume cre∫terea interesului fa˛„ de aceast„ publica˛ie, care s-a v‚ndut p‚n„ Ón prezent Ón num„r nesemnificativ, probabil din cauza articolelor radicale sau anti-U.D.M.R. publicate adesea Ón aceasta.

Legat de vigilen˛a Poli˛iei din jude˛ul Mure∫, merit„ re˛inut c„ aceasta niciodat„ nu se sesizeaz„ din oficiu Ón leg„tur„ cu articolele dure, antimaghiare, publicate Ón mod frecvent Ón cotidianul mure∫ean îCuv‚ntul liber“, de∫i aceste atacuri la adresa maghiarimii din Rom‚nia ar putea fi calificate ca manifest„ri ce aduc atingere siguran˛ei na˛ionale.

Dac„ lu„m Ón considerare cele Ónt‚mplate la T‚rguMure∫, nu este greu de ajuns la concluzia c„ sunt Ónc„ mult mai multe de f„cut dec‚t ceea ce crede pre∫edintele ˛„rii ca cet„˛eanul s„ aib„ Óncredere deplin„ Ón Poli˛ie.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

Gheorghe Firczak

#83175

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îSalva˛i monumentele noastre!“

Din p„cate, ast„zi, revine Ón actualitate problema monumentelor istorice ∫i protejarea lor, Ón general, Ón ˛ar„ ∫i, Ón particular, Ón jude˛ul Hunedoara.

Œn calitatea mea de deputat ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 22 Hunedoara am o datorie concret„, dar ∫i de onoare, s„ trag un semnal de alarm„.

Œn legislatura trecut„, 2000—2004, am Óncercat s„ ac˛ionez concret, prin promovarea unui proiect de lege care s„ declare arealul dacic din Mun˛ii Or„∫tiei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa ∫i Micia, unde se g„sesc monumente romane, drept zone protejate. Proiectul nu a fost avizat de Guvernul Rom‚niei, punctul s„u de vedere fiind sus˛inut de reprezentantul Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Motiva˛ia esen˛ial„ a respingerii a fost aceea c„ cet„˛ile dacice din Mun˛ii Or„∫tiei sunt pe lista UNESCO ∫i nu mai este nevoie de o protec˛ie suplimentar„.

P‚n„ Ón prezent nu se constat„ nici o Ómbun„t„˛ire a protec˛iei acestor monumente. Braconajul arheologic continu„, iar lista UNESCO nu-∫i produce efectele. Mai mult dec‚t at‚t, Muzeul Civiliza˛iei Dacice ∫i Romane din Deva, av‚nd sediul Ón Magna Curia, bine cunoscut monument de arhitectur„ medieval„, este Óntr-o situa˛ie critic„. Œn anul 1998 au Ónceput lucr„rile de restaurare, care nu sunt finalizate. Cu toate acestea, edificiul risc„ s„ primeasc„ destina˛ii administrative. Ast„zi, muzeul nu are depozite ∫i spa˛ii pentru laboratorul de conservare ∫i restaurare, absolut necesare pentru buna func˛ionare a institu˛iei.

Œnainte de a fi deputat, mi-am desf„∫urat activitatea aproape dou„ decenii Ón aceast„ institu˛ie. ™i, Ón consecin˛„, soarta ei nu-mi poate fi ∫i nu-mi este indiferent„.

Totodat„, men˛ionez c„ apelul meu nu are nici o leg„tur„ cu partidele politice, consider‚nd c„ problematica expus„ este una de interes na˛ional.

Dac„ noi, reprezentan˛ii institu˛iilor importante ale statului, ne unim for˛ele putem salva monumentele noastre.

Mul˛umesc.

Monalisa G„leteanu

#85397

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ din aceast„ diminea˛„ se intituleaz„ îŒnfiin˛area Funda˛iei publice rom‚no-ungare «Gojdu»“.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntr-o ˛ar„ care se vrea democratic„ ∫i Ón care actuala putere se bate cu pumnii Ón piept c„ ap„r„ proprietatea privat„, este inadmisibil„ atitudinea de dezinteres ∫i dezinformare pe care aceasta o adopt„ cu privire la averea risipit„ a lui Emanoil Gojdu.

Emanoil Gojdu a fost un om Ón˛elept ∫i un bun patriot, care a l„sat mo∫tenire o avere considerabil„ comunit„˛ii rom‚ne∫ti ortodoxe din Transilvania ∫i Ungaria, Ón special tinerilor, pentru a-i sprijini s„ termine studiile.

Singura beneficiar„ legitim„ a acestei averi este Funda˛ia îGojdu“ de drept privat din Sibiu, Ónfiin˛at„ Ón 1870 ∫i reÓnfiin˛at„ Ón 1996, care, Óns„, nu a intrat Ón posesia bunurilor mo∫tenirii ∫i nici nu a primit vreo desp„gubire potrivit legisla˛iei Ón materie ∫i a textelor constitu˛ionale.

Eforturile acestei funda˛ii de a administra profesionist mo∫tenirea au avut drept efect cre∫terea considerabil„ a veniturilor sale de-a lungul timpului. Astfel, peste 1 miliard de dolari a fost blocat Ón b„ncile de la Budapesta pentru c„ statul maghiar nu ∫i-a respectat, conform Tratatului de la Trianon, obliga˛ia de a restitui Rom‚niei 90% din patrimoniul mobil. Bunurile au fost na˛ionalizate, iar rom‚nii din Transilvania, elimina˛i nelegal, f„r„ a mai avea vreun drept la mo∫tenire.

Executivul de la Bucure∫ti a semnat, Ón octombrie 2005, un acord rom‚no-ungar pentru Ónfiin˛area unei Funda˛ii publice îEmanoil Gojdu“ la Budapesta care, Óns„, nu ap„r„ interesele rom‚nilor, aceasta supun‚ndu-se legisla˛iei maghiare. Practic, mo∫tenirea este definitiv pierdut„, cu acte Ón regul„, Óntruc‚t legisla˛ia ungar„ nu are nici o prevedere cu privire la bunurile de˛inute de funda˛ii private. Este de neconceput faptul c„ Rom‚nia ar trebui, conform acestui acord promovat prin ordonan˛„ de urgen˛„, s„ r„scumpere ceea ce ar trebui s„ aib„ de drept, prin mo∫tenire.

Principalul nostru obiectiv ar trebui s„ fie respectarea voin˛ei testamentare a lui Emanoil Gojdu, care Ónf„˛i∫eaz„ foarte clar cum, cui, pentru ce ∫i pentru cine Ó∫i d„ruie∫te averea. A venit timpul s„ fie respectat dreptul de proprietate exprimat ca voin˛„ testamentar„ at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón Ungaria. 90% din valoarea Funda˛iei îGojdu“ trebuie, astfel, s„ revin„ beneficiarilor ei din Rom‚nia, adic„ tinerilor ortodoc∫i rom‚ni din jurisdic˛ia Ardealului.

De asemenea, este de necrezut cum actuala putere a Óncheiat un acord umilitor pentru Rom‚nia f„r„ m„car s„ se consulte cu Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ∫i cu Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu. Sunt amestecate abil adev„ruri m„runte cu minciuni exagerate pentru a masca, de fapt, singura menire a acestei funda˛ii publice, ∫i anume aceea de a cinsti memoria lui Emanoil Gojdu, Cur˛ile Gojdu urm‚nd s„ devin„ unul dintre reperele Capitalei ungare.

De∫i prin semnarea acordului se promitea crearea cadrului legal pentru solu˛ionarea problemei Funda˛iei îGojdu“, Ón realitate acordul aduce beneficii doar statului ungar.

Acest acord este Ónc„ o dovad„ vie a faptului c„ actuala putere este incapabil„ de a lua decizii Ón favoarea rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

Mihai Adrian M„laimare

#88938

V„ mul˛umesc, stimat„ doamn„.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îSuveranitatea poporului sau a intereselor?“

Cred c„ este cazul s„ l„murim o confuzie grav„: Parlamentul Rom‚niei nu este ceea ce ar trebui s„ fie Ón primul r‚nd, ∫i anume reprezentantul suveranit„˛ii poporului.

O s„ aduc dou„ argumente.

Partidele politice din Rom‚nia postcomunist„ au deformat grav procesul parlamentar. Deputa˛ii ∫i senatorii acestui parlament ac˛ioneaz„, de cele mai multe ori, la comanda partidului. Partidul politic stabile∫te care legi sunt bune sau nu, care decizii sunt corecte sau incorecte. Apoi Ó∫i coaguleaz„ membrii care trebuie s„ voteze dup„ vrerea partidului.

Gre∫it, domnilor!

Un membru al Parlamentului ar trebui s„ voteze o lege nu pentru c„ a∫a o cere partidul, ci pentru c„ a∫a o cer interesele ˛„rii ∫i ale cet„˛enilor s„i. Nu vot„m o lege pentru c„ Executivul are aceea∫i culoare politic„ cu noi, ci pentru c„ suntem convin∫i c„ este o lege bun„. Merg‚nd pe acela∫i ra˛ionament, nu vot„m Ómpotriva unei legi pentru c„ facem parte din opozi˛ie, ci pentru c„ o consider„m proast„.

Asta este adev„rata misiune a unui parlamentar: s„ judece, s„ c‚nt„reasc„ ∫i s„ voteze a∫a cum Ói dicteaz„ con∫tiin˛a, nu partidul.

Noi nu reprezent„m aici interesele partidului, ci interesele poporului, adic„ ale oamenilor pe care, din patru Ón patru ani, Ói chem„m la vot pentru a le ob˛ine Óncrederea. Partidele politice ar trebui s„ fie doar rezultatul unor afinit„˛i doctrinare pe care le au un grup de indivizi.

Parlamentarul este o institu˛ie Ón sine ∫i el ac˛ioneaz„ pentru binele celor care l-au votat. A vota altfel Ónseamn„ a ne dispre˛ui pe noi Ón∫ine. Œn fine, partidul politic nu este Ón m„sur„ s„ stabileasc„ ce este bine ∫i ce este r„u. Dar 300 de oameni care judec„, fiecare Ón parte, o anumit„ chestiune se pot apropia de varianta corect„.

Ce reprezentant al poporului este acela care Ói las„ pe al˛ii s„ hot„rasc„ Ón locul lui sau, mai r„u chiar, s„ voteze, folosindu-i cartela electronic„? V„ spun eu, unul care reprezint„ orice altceva, doar pe cet„˛eni nu. Este cazul s„ ne lu„m misiunea Ón serios!

A doua problem„ pe care vreau s„ o ridic este aceea a Cur˛ii Constitu˛ionale.

La prima vedere, ar p„rea un organism absolut necesar unui stat democratic.

Trebuie s„ v„ spun c„ nu este a∫a. Cele mai avansate democra˛ii ale lumii, Marea Britanie, S.U.A., Japonia, Elve˛ia nu au a∫a ceva. Competen˛a membrilor acestei Cur˛ii Constitu˛ionale este, din nou, Óndoielnic„. Dreptul constitu˛ional este o ramur„ a filozofiei morale sau politice, nicidecum o disciplin„ juridic„. Nu judec„torii sunt cei care ar trebui s„ decid„ asupra constitu˛ionalit„˛ii vreunei legi, ci speciali∫tii Ón ∫tiin˛e politice. Œn fine, Constitu˛ia este actul fondator al unei na˛iuni, pe care orice cet„˛ean ar trebui s„ Ól Ón˛eleag„. Dac„ ea ar fi un fel de hieroglif„ juridic„ pe care numai c‚˛iva ar putea-o Ón˛elege, nu ∫i-ar mai avea rostul.

Lucrul asupra c„ruia a∫ dori s„ atrag aten˛ia este urm„torul: nou„ in∫i numi˛i pe criterii discutabile Ón

aceast„ Curte Constitu˛ional„ pot, printr-o decizie definitiv„ ∫i irevocabil„, s„ blocheze un act al Parlamentului, adic„ al institu˛iei care este purt„toarea suveranit„˛ii poporului. Parlamentul ∫i Comisiile sale juridice ar trebui s„ decid„ asupra constitu˛ionalit„˛ii unei legi. Aceast„ Curte ar trebui s„ aib„, cel mult, un rol consultativ. Ce Legislativ este acela care poate fi blocat de o m‚n„ de oameni de o competen˛„ Óndoielnic„?! Cei care au f„urit aceast„ Curte Constitu˛ional„ s-au uitat Ón direc˛ia gre∫it„. Belarus, Albania, Baskiria, Mali, Ruanda, Uzbekistan, Autoritatea Palestinian„ ∫i Siria sunt îdemocra˛iile consolidate“ care au o Curte Constitu˛ional„. Acesta este reversul faptului c„ parlamentarii rom‚ni sunt obliga˛i, practic, s„ voteze cum le dicteaz„ partidul.

Aceste dou„ probleme pe care le-am a∫ezat Ón fa˛a dumneavoastr„ ar trebui reg‚ndite, pentru a reda Parlamentului suveranitatea de care are nevoie pentru a guverna Óntr-un sistem cu adev„rat democratic.

Avem puterea s„ i-o red„m, s„ o facem! V„ mul˛umesc.

Petru Movil„

#93234

Doamn„ pre∫edint„,

Onora˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se nume∫te îMonumentele Ia∫iului, simboluri ale culturii na˛ionale“

Este tot mai adev„rat„ ideea c„ identitatea unui popor se exprim„ ∫i se conserv„ Ón primul r‚nd prin cultura sa.

Spun acest lucru pentru c„ Óntr-o epoc„ a globaliz„rii economice ∫i a edific„rii unei Europe unite, din punct de vedere politic, doar culturii Ói revine rolul p„str„rii identit„˛ii ∫i specificului unei na˛iuni. Acest lucru este cu at‚t mai adev„rat pentru Rom‚nia, aflat„ Ón preajma ader„rii la Uniunea European„.

S„ nu ne facem iluzii. O perioad„ destul de lung„, dup„ aderare, Rom‚nia nu va fi o putere semnificativ„ din punct de vedere economic Ón Comunitatea European„, dar are ∫ansa s„ r„m‚n„ o putere cultural„ ∫i s„-∫i p„streze identitatea ∫i valorile na˛ionale, a∫a cum fac ∫i marile puteri ale Uniunii Europene. Condi˛ia este ca noi Ón∫ine... Guvernul Rom‚niei s„ dea o aten˛ie sporit„ conserv„rii mo∫tenirii culturale, s„ adopte m„suri efective de sprijinire a acelor localit„˛i Ón care se afl„ monumentele semnificative ale trecutului ∫i prezentului nostru cultural.

Vorbele frumoase, simpozioanele, declara˛iile binevoitoare, promisiunile cu iz electoral ∫i altele asemenea nu pot stopa pr„bu∫irea pere˛ilor, mucezirea picturilor ∫i degradarea permanent„ a monumentelor istorice ∫i de cultur„, expresia material„ cea mai Ónalt„ a sufletului nostru na˛ional.

Este nevoie de un sprijin concret, de m„suri reale, adic„, mai direct spus, de o finan˛are corespunz„toare a acestui domeniu esen˛ial pentru identitatea noastr„, ca neam.

Ia∫iul este, incontestabil, unul dintre ora∫ele care con˛in un num„r impresionant de asemenea expresii ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 sufletului nostru. Biserica voievodal„ Trei Ierarhi, o minune a artei medievale, Palatul Culturii, Biserica Metropolitan„, Filarmonica, o superb„ realizare a arhitecturii goticului t‚rziu, Biserica Golia ∫i Galata ∫i multe, multe altele care au f„cut ∫i fac faima capitalei istorice a Moldovei.

Dar numeroase asemenea monumente, Ón primul r‚nd primele patru dintre cele enumerate mai sus, sunt Óntr-o stare avansat„ de degradare.

Este adev„rat c„, de-a lungul anilor, s-au mai alocat ceva bani pentru consolidarea ∫i refacerea lor, dar ace∫ti bani au fost at‚t de pu˛ini ∫i e∫alona˛i pe at‚t de mul˛i ani Ónc‚t s-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t ∫i repara˛iile din anul trecut trebuie ele Ónsele reparate.

Toate guvernele care s-au succedat din 1990 p‚n„ azi au promis multe ∫i au realizat pu˛ine pentru monumentele istorice ale Ia∫iului, care sunt ∫i ale ˛„rii.

Guvernul nostru, al Alian˛ei D.A., a demarat, este adev„rat, un program mai amplu ∫i mai coerent Ón domeniul la care ne referim, dar ritmul este Óncet, iar banii total insuficien˛i.

Este adev„rat, de asemenea, c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor, prin vocile fostului ∫i actualului ministru, a f„cut declara˛ii Óncurajatoare pentru reabilitarea ∫i conservarea patrimoniului cultural al Ia∫iului, dar urm„rile nu sunt la Ón„l˛imea promisiunilor.

Ca deputat de Ia∫i, ca reprezentant al unuia dintre cele mai mari jude˛e ale ˛„rii, nu pot r„m‚ne insensibil fa˛„ de aceast„ situa˛ie.

Cer Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„-∫i aminteasc„ de bunele inten˛ii pe care le-a declarat fa˛„ de monumentele istorice ∫i de cultur„ ale Ia∫iului care, de fapt, nu sunt numai ale acestui ora∫, ci ale Óntregii ˛„ri. V„ mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#96844

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îPreocup„ri lamentabile pentru un prim-ministru perdant“.

Guvernan˛ii, Ómb„ta˛i de mirajul sondajelor de opinie, Ó∫i plimb„, cu deta∫are, neputin˛a peste popula˛ia care fream„t„ de nemul˛umire. Minciuna, ridicat„ la rang de adev„r, a reu∫it s„ Óngroape speran˛a de mai bine, iar z‚mbetul cinic este singurul semn dat unui popor s„tul de cinism.

Ultimul gest al premierului deputat T„riceanu a fost cea mai clar„ dovad„ a problemei care-i fr„m‚nt„ con∫tiin˛a, nel„s‚ndu-l s„ Ó∫i doarm„ nop˛ile. Nu v„ face˛i iluzii, nu problema pensiilor sau a sistemului ∫ubrezit de s„n„tate din Rom‚nia Ói d„ emo˛ii. Nici m„ririle de pre˛uri nu Ól fac s„ tresar„. Preocup„ri mult mai m„re˛e Ói re˛in aten˛ia, Ón ciuda penibilului motiva˛iilor. Grija pentru distrugerea opozi˛iei a devenit, mai nou, singura lui ra˛iune de a tr„i, ca ∫i cum aceasta ar fi solu˛ia magic„ la sutele de neajunsuri Ón care au scufundat ˛ara.

La∫itatea ∫i frustrarea ∫i-au f„cut loc pentru a Ómbr„ca Ón penibil ac˛iunile celui care ar fi trebuit s„ ne c‚∫tige respectul prin Ón˛elepciune ∫i m„suri constructive.

Prima dat„ c‚nd a fost interesat de activitatea Parlamentului a fost Óntr-un moment care nu avea nici o leg„tur„ cu societatea ∫i popula˛ia care l-a ales s„ guverneze.

Nu-i Ón˛eleg prezen˛a Ón Parlament la dezbaterea privind cererea de perchezi˛ie a domnului N„stase, at‚ta timp c‚t la dezbaterile privind problema pensiilor sau a justi˛iei nu ∫i-a g„sit timp s„ ne onoreze cu prezen˛a. Cum a putut s„ Ó∫i rup„ 5 ore din programul Ónc„rcat pe care ar trebui s„ Ól aib„ un prim-ministru doar pentru a ajuta la demolarea unui adversar politic?

V„ mai anim„ ∫i altceva Ón afar„ de dorin˛a de r„zbunare, domnule prim-ministru?

Œn cazul Ón care a˛i uitat, milioane de rom‚ni a∫teapt„ o altfel de guvernare, nicidecum una a r„zbun„rilor ∫i a Ónscen„rilor.

A∫ Ón˛elege ra˛iunea gestului dumneavoastr„ dac„ a˛i fi transformat Rom‚nia Óntr-o ˛ar„ prosper„ sau, m„car, a˛i fi venit cu solu˛ii la o parte din gravele neajunsuri care caracterizeaz„ via˛a de zi cu zi a locuitorilor ei.

At‚ta timp c‚t cel mai r„sun„tor succes al dumneavoastr„ este considerat un e∫ec de c„tre Uniunea European„ ∫i sim˛im pe pielea noastr„ efectele negative ale cotei unice, at‚ta timp c‚t sunte˛i nevoi˛i doar la c‚teva luni s„ ad„uga˛i la propriile legi sute de amendamente ∫i prin m„surile adoptate s„ scoate˛i sute de pensionari Ón strad„, consider c„ a fost jignitoare pentru poporul rom‚n prezen˛a dumneavoastr„ la o dezbatere a c„rei solu˛ie nu rezolva nici una dintre problemele rom‚nilor.

Nu ne intereseaz„ ∫i nu intereseaz„ pe nimeni frustr„rile pe care le ave˛i vizavi de opozi˛ie, iar mandatul pe care ar trebui s„-l duce˛i la Óndeplinire are cu totul o alt„ menire.

A venit timpul s„ renun˛a˛i la ipocrizia ∫i masca sub care vedem cu to˛ii c„ se ascunde incompeten˛a unui personaj f„r„ caracter ∫i coloan„ vertebral„. Nu mai avem nici compasiune, nici r„bdare s„ ascult„m lament„ri sau neputin˛e!

Faptele de p‚n„ acum v„ descalific„ ∫i m„ Óndoiesc c„ ve˛i mai reu∫i vreodat„ s„ rec‚∫tiga˛i Óncrederea popula˛iei.

A˛i putea, totu∫i, s„ Óncepe˛i s„ v„ face˛i cu adev„rat treaba Ón cealalt„ jum„tate de mandat care v-a mai r„mas. A∫a a˛i mai sp„la din ru∫inea care v„ caracterizeaz„ presta˛ia de p‚n„ acum!

Mul˛umesc.

Ion Preda

#100755

Stimat„ doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îNecesitatea revizuirii Constitu˛iei“, dar poate s„ aib„ ∫i alt titlu.

Œn ultima vreme, tot mai multe voci au vehiculat necesitatea revizuirii Constitu˛iei ∫i a sistemului electoral. Dac„ unii cred c„ scandalurile care apar tot mai frecvent sunt cauzate de tranzi˛ia care nu se mai termin„, sunt tot mai mul˛i, printre care m„ num„r ∫i eu, care dau vina pe actuala Constitu˛ie ∫i sistemul electoral cu vot pe list„.

R„zboiul celor dou„ palate, indiferent de ocupan˛ii lor, Ó∫i are sursa Ón actuala Constitu˛ie. Asta Ón condi˛iile Ón care, p‚n„ acum, cei doi ocupan˛i au provenit din acela∫i izvor electoral. Ce ne facem dup„ anul 2009, c‚nd posibilitatea ca cei doi s„ fie din izvoare electorale diferite va fi mult mai mare?

Œn acela∫i timp, Parlamentul ∫i partidele politice, piloni ai democra˛iei, sunt pe ultimele locuri Ón ceea ce prive∫te credibilitatea. Cei care tr‚mbi˛eaz„ acest lucru uit„ c„ aceste institu˛ii nu sunt dec‚t o oglind„ a propriului popor.

Discursul politic din ultima vreme este, paradoxal, tot mai populist, Ón condi˛iile Ón care puterea este de centru dreapta. Este un discurs politic care seam„n„ foarte mult cu cel vehiculat Ón presa comunisto-legionar„ din anii 1930—1938 — clasa politic„, Parlamentul ∫i partidele politice colc„ie de ho˛i, bandi˛i ∫i punga∫i, corup˛ia este Ón floare.

Unde a dus acest gen de discurs politic ∫tim cu to˛ii. Este un discurs politic extrem de periculos, care compromite capitalismul pe care vrem s„-l reconstruim, dar ∫i democra˛ia.

Sunt dou„ aspecte ale vie˛ii politice actuale aparent f„r„ nici o leg„tur„.

Tocmai de aceea, trebuie s„ reflect„m cu mai mult„ aten˛ie ∫i, mai ales, cu mult„ responsabilitate nu numai la ce se Ónt‚mpl„ azi ci, mai ales, la consecin˛ele de m‚ine.

Œn opinia mea, cauza principal„ a acestei mascarade na˛ionale care manipuleaz„ poporul, Óndrept‚ndu-l c„tre un salvator providen˛ial, este actuala Constitu˛ie. O constitu˛ie ambigu„, unde principiul separa˛iei ∫i echilibrul puterilor Ón stat, element fundamental Óntr-o democra˛ie, nu este suficient de clar, o constitu˛ie care a st‚rnit numeroase comentarii negative Ónc„ de la Ónceput, o constitu˛ie modificat„ ineficient Ón 2003, Ón sf‚r∫it, o constitu˛ie care a devenit deja perimat„.

Œn aceste condi˛ii, revizuirea legii fundamentale a statului rom‚n acum, Ónainte de intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, este necesar„, dar ∫i oportun„. De ce? Pentru c„ trebuie s„ ne integr„m av‚nd o construc˛ie statal„ bine definit„ ∫i foarte clar„.

Modific„rile ulterioare vor fi numai cele raportate la punerea de acord cu Constitu˛ia european„. De aceea, fac apel la Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia, la societatea civil„, la to˛i aceia care vor binele acestui popor pentru declan∫area unei dezbateri politice responsabile ∫i profunde pe aceast„ tem„.

Trebuie s„ avem Ón vedere analizarea tuturor variantelor istorice testate Ón practica politic„. Nu trebuie s„ invent„m noi roata Ón aceast„ materie. S„ alegem

varianta optim„ pentru un sistem democratic, dar, Ón acela∫i timp, nu trebuie s„ neglij„m caracterul acestui popor ∫i tradi˛iile sale.

Mai Ónt‚i trebuie s„ alegem forma de guvern„m‚nt. Dup„ umila mea p„rere, republica, cu variantele sale, l„s‚nd la o parte c„ la noi a fost impus„ cu for˛a de sovietici, nu se potrive∫te cu caracterul poporului rom‚n. Suntem prea p„tima∫i Ón politic„, iar garan˛ia unei vie˛i politice stabile nu o poate asigura nici un pre∫edinte. Acesta nu poate fi un arbitru politic impar˛ial. Nu poate fi un pre∫edinte al tuturor rom‚nilor. Chiar dac„ formal Ó∫i d„ demisia din partidul care l-a propulsat, r„m‚ne prizonierul acestuia sau viceversa.

Monarhia constitu˛ional„ este forma de guvern„m‚nt mai potrivit„ pentru poporul rom‚n, un popor cu tradi˛ii dinastice, un popor Ónv„˛at cu un vot de la care s„ mearg„ cu jalba Ón pro˛ap, chiar dac„ acesta domne∫te, dar nu guverneaz„.

La prima vedere pare o abera˛ie, ba chiar o utopie s„ g‚nde∫ti azi Ón Rom‚nia la monarhie constitu˛ional„. A trecut peste o jum„tate de secol, dar, Ón acela∫i timp, sunt prea mul˛i aceia care confund„ institu˛ia cu persoana. ™i totu∫i aceast„ variant„ trebuie dezb„tut„ cu seriozitate m„car pentru faptul c„, pe de o parte, avem o datorie moral„ fa˛„ de cei care au sus˛inut-o Ón anii 1990—1992, dar n-au mers p‚n„ la cap„t de team„ s„ nu o Óngroape definitiv, iar pe de alt„ parte avem ultima ∫ans„ Ónainte de integrarea european„.

Este mai greu de conceput c„ odat„ integra˛i Ón Uniunea European„ mai po˛i schimba forma de guvern„m‚nt.

Œn ultim„ instan˛„, pentru cei mai reticen˛i la anumite persoane, dac„ ne g‚ndim bine av‚nd Ón vedere ∫i numai trecerea timpului, Parlamentul Rom‚niei poate s„ opteze ∫i spre alte dinastii din Europa.

Ce Ónseamn„ o Rom‚nie Ón frunte cu o dinastie ca Windsor sau Burbon, v„ las pe dumneavoastr„ s„ judeca˛i.

V„ mul˛umesc.

Monica Maria Iacob-Ridzi

#105939

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca tem„ ∫i se intituleaz„: îCauzele neÓncrederii popula˛iei Ón clasa politic„“.

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Sondajele de opinie, dac„ sunt f„cute ∫tiin˛ific ∫i f„r„ v„dite scopuri electorale, reprezint„ un ajutor enorm pentru politicieni. Ele arat„ adev„rata stare de spirit a na˛iunii, speran˛ele ∫i dezam„girile milioanelor de oameni care ne-au ales, Ón numele c„rora noi am depus jur„m‚nt s„ le ap„r„m interesele legitime cu cinste ∫i d„ruire.

Ei bine, aceste sondaje manifest„ Ón mod sistematic o tendin˛„ care ar trebui s„ ne Óngrijoreze: cre∫te Ón mod constant neÓncrederea cet„˛enilor Ón clasa politic„. S-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 ajuns la o situa˛ie paradoxal„: Parlamentul, de∫i Ónvestit de Constitu˛ie ca prim„ putere Ón stat, ocup„ ultimul loc Ón topul Óncrederii popula˛iei. Trist, dar adev„rat!

Din noianul de Óntreb„ri ce se ridic„ din aceast„ bizar„ situa˛ie, una mi se pare fundamental„: cum s-a putut compromite at‚t de profund clasa politic„ Ón ochii celor care, iat„ un alt paradox, au ales-o Ón mod liber ∫i corect, dup„ regulile democra˛iei?

La aceast„ Óntrebare, r„spunsul predilect ∫i invariabil al unor colegi de breasl„ este pe c‚t de scurt, pe at‚t de absurd. Vinovate de pr„bu∫irea catastrofal„ a imaginii politicianului rom‚n ar fi, chipurile, mediile de informare Ón mas„, care prezint„ caricatural via˛a politic„!

Nimic mai fals! Eu cred c„ adev„ra˛ii vinova˛i sunt aici, printre noi. Respir„ aerul fortifiant al Parlamentului, se bucur„ de o imunitate mai mult dec‚t meritat„, se Ónfrupt„ copios din banul public ∫i, cu o poft„ de nest„p‚nit, Ói r‚d na˛iunii Ón nas!

Œn ultima lun„ de activitate parlamentar„, sub v„lul, transparent totu∫i, al votului secret, care pentru unii pare un simplu joc cu bile albe ∫i bile negre, parlamentarii opozi˛iei au dat o ultim„ ∫i devastatoare lovitur„ de imagine Óntregii clase politice. Mai Ónt‚i au blocat func˛ionarea D.N.A.-ului — institu˛ie important„ Ón combaterea corup˛iei la nivel Ónalt, institu˛ie at‚t de necesar„ Óns„n„to∫irii justi˛iei. Apoi, voturile numeroase ale acelora∫i parlamentari, printr-o inexplicabil„ ∫i r„u Ón˛eleas„ solidaritate de breasl„, au Ómpiedicat justi˛ia s„-∫i fac„ datoria Ón faimosul caz Zambaccian. Perchezi˛ia cerut„ de Parchet n-a mai avut loc, fiind vorba de casa unui Ónalt demnitar, Ón continuare omulfanion al opozi˛iei.

Prin votul lor, parlamentarii opozi˛iei au plasat un important om politic mai presus de lege, ferindu-l, culmea, de justi˛ie, adic„ de institu˛ia care are datoria de a face dreptate! îCei tari se Óngr„dir„ cu averea ∫i m„rirea Ón cercul lor de legi!“ — probabil a∫a ar conchide poetul nostru na˛ional, Óntorc‚ndu-ne, dezam„git, spatele.

Prin votul lor, ace∫ti parlamentari nu numai c„ au compromis, o dat„ Ón plus, clasa politic„, dar au pus serios sub semnul Óntreb„rii viitorul Rom‚niei. Acesta este semnalul clar, transmis ieri de Comisia European„, prin Ónaltul s„u reprezentant sosit la Bucure∫ti.

Din fericire, la scurt timp Ónaintea Raportului de ˛ar„, aceea∫i Comisie European„ laud„ activitatea mini∫trilor Monica Macovei ∫i Vasile Blaga. A∫adar, Ón anul premerg„tor ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, justi˛ia ∫i ordinea public„ se Ónt„resc Ón Rom‚nia, Ón pofida votului îsecret“ al unor a∫a-zi∫i ale∫i ai poporului.

™i, o ultim„ Óntrebare, adresat„ nu social-democra˛ilor de r‚nd, ci exponen˛ilor acestora, fie ei boga˛i sau Ómbog„˛i˛i. Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, este copios Óndemnat de c„tre colegii s„i de doctrin„ s„-∫i dea demisia din toate func˛iile de partid pentru a proteja imaginea P.S.D.-ului. Ei bine, nici m„car unul nu-i cere domnului N„stase s„ se autosuspende din Ónalta func˛ie de pre∫edinte al Camerei. La imaginea ∫i prestigiul Camerei Deputa˛ilor nu se g‚nde∫te nimeni?

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, deocamdat„, Parlamentul Rom‚niei, adic„ prima putere Ón stat, este condus de c„tre un om de numele c„ruia se leag„ acuza˛ii grele. Fire∫te, dosarele sunt pe rol, func˛ioneaz„ din plin prezum˛ia de nevinov„˛ie. V„ atrag Óns„

respectuos aten˛ia asupra unui pericol iminent: dac„ justi˛ia va dovedi Ón final vinov„˛ia actualului pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, toate actele normative ∫i legile semnate de domnul Adrian N„stase vor p„stra, pentru eternitate, o aureol„ inconfundabil„ de fraud„, foloase necuvenite ∫i luare de mit„.

Cu umorul s„u inconfundabil, domnul Adrian N„stase a dat ieri de ∫tire na˛iunii c„ inten˛ioneaz„ s„ v‚nd„ mult-discutata cas„ din strada Zambaccian, cu toate termopanele ∫i chinez„riile din inventarul acesteia. Sunt sigur„ c„ va g„si cump„r„tori pe m„sur„, c„ va primi un pre˛ bun. Fo∫tii s„i colaboratori, deputatul pu∫c„ria∫ Gabriel Bivolaru ∫i primarul infractor Dumitru Sechelariu, sunt clien˛i de n„dejde. Social-democra˛ia b„c„uan„ abia a∫teapt„ s„ investeasc„ Ón Bucure∫ti.

C‚t prive∫te p„rerea electoratului despre clasa politic„, g‚nditorul Baltazar Gracian avea o vorb„: îValor„m at‚ta c‚t vor cei mul˛i“. Altfel spus, c‚nt„rim at‚t c‚t vrea opinia public„! A∫adar, cauzele pr„bu∫irii Óncrederii popula˛iei Ón clasa politic„ nu trebuie c„utate Ón mijloacele de informare Ón mas„, ci, aici, printre noi, Ón aula Parlamentului, sub paravanul albastru al socialdemocra˛iei Ómbog„˛ite peste noapte.

V„ mul˛umesc.

C„t„lin Lucian Matei

#114253

îPrivatizarea Óntregii Rom‚nii se apropie!“

Loteria Na˛ional„ este una dintre cele mai profitabile companii rom‚ne∫ti, are un rulaj imens ∫i un profit de circa 50 de milioane de euro anual. Func˛ion‚nd Ón regim de monopol al statului, loteria se subordoneaz„ direct Ministerului de Finan˛e.

Guvernul T„riceanu a adoptat o ordonan˛„ de urgen˛„, Ón martie 2005, Ón care erau inserate urm„toarele prevederi: o parte din c‚∫tiguri merge direct c„tre Agen˛ia Na˛ional„ pentru Sport, care finan˛eaz„, la r‚ndul ei, Comitetul Olimpic Rom‚n ∫i Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal, iar cel pu˛in 60% din venituri sunt destinate construc˛iei de locuin˛e pentru tineri, dar ∫i proiectelor privind dou„ mari arene sportive. ™i noua ordonan˛„ vorbe∫te despre acoperirea pierderilor contabile. Potrivit statutului de func˛ionare, majoritatea fondurilor ob˛inute de loterie sunt folosite pentru sus˛inerea unor programe sociale sau din domeniul s„n„t„˛ii. Acesta este motivul pentru care recent anun˛ata inten˛ie a Guvernului T„riceanu de a privatiza Loteria Rom‚n„ a fost extrem de criticat„.

Ministrul Bogdan Olteanu a explicat c„ privatizarea este necesar„ pentru desp„gubirea printr-un pachet de ac˛iuni de 20% a fo∫tilor proprietari ale c„ror posesiuni confiscate Ón perioada comunist„ nu pot fi retrocedate Ón natur„. Acest argument nu explic„ totu∫i de ce un pachet de 7% din ac˛iuni va fi v‚ndut salaria˛ilor ∫i membrilor consiliului de administra˛ie.

Reprezentantul Guvernului nu explic„ nici de ce restul de 5% din ac˛iuni va fi v‚ndut la burs„. Privatizarea anun˛at„, chiar dac„ presupune p„strarea unui pachet majoritar de 68% Ón proprietatea statului, Ónseamn„ pierderea unor sume consistente pentru aceste probleme sociale.

Sebastian Vl„descu vine pe alt„ parte ∫i spune c„ îMinisterul Finan˛elor Publice, ∫i respectiv Guvernul nu inten˛ioneaz„ s„ privatizeze Loteria. Privatizarea unei societ„˛i comerciale presupune trecerea unui pachet de cel pu˛in 50% plus o ac˛iune sau o parte social„ de la

stat la un grup privat. Inten˛iile noastre nu sunt de a privatiza Loteria Rom‚n„ a∫a cum inten˛ion„m s„ privatiz„m C.E.C.-ul. Nu exist„ nici un fel de decizie, nici un fel de grab„ Ón acest sens“.

Ministerul a explicat c„, Ón prezent, exist„ o ordonan˛„ de urgen˛„ care prevede trecerea unor cote de ac˛iuni de la Loterie la Fondul îProprietatea“, precum ∫i o posibil„ v‚nzare c„tre salaria˛i, dac„ se va decide vreodat„ privatizarea, ∫i flotarea unei cote de ac˛iuni pe pia˛„ pentru Óncurajarea pie˛ei de capital.

Cei doi oameni politici care vin din acela∫i partid, ∫i anume acela de guvern„m‚nt, nu s-au pus de acord Ón ceea ce prive∫te viitorul Loteriei Na˛ionale. Se pot ei oare hot„rÓ astfel Ónc‚t popula˛ia aceste ˛„ri s„ nu mai fie nevoit„ s„ asculte minciunile lor, pentru ca, Ón final, s„ poat„ trage singur„ concluziile?

Ce ne-ar mai putea mira la domnii de la guvernare? At‚ta timp c‚t se Óntrunesc periodic pentru a-∫i Ómp„r˛i puterea, de ce nu ∫i-ar Ómp„r˛i ∫i Loteria Na˛ional„?! V„ mul˛umesc.

Claudius Mihail Zaharia

#117296

Declara˛ie politic„ îDespre condamnarea regimului comunist Ón Rom‚nia“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pe m„sur„ ce trece timpul ne apropiem tot mai mult de ziua de 22 aprilie, zi care, anul acesta, marcheaz„ Ómplinirea a 16 ani de la Ónceputul manifesta˛iei anticomuniste din Pia˛a Universit„˛ii, cea mai lung„ manifesta˛ie anticomunist„ din istorie.

Aceast„ zi trebuie s„ g„seasc„ oficialii din ˛ara noastr„ deci∫i s„ condamne Ón mod oficial regimul comunist. Datele Ónregistrate Ón zilele de lupt„ Ómpotriva comunismului arat„ faptul c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ Ón care numai Ónl„turarea regimului comunist s-a f„cut cu pierderea a peste 1.000 de vie˛i ∫i cu r„nirea a peste 4.000 de rom‚ni.

Aceste date, al„turate sutelor de mii de victime din perioada comunist„ Ónregistrate Ón lag„rele comuniste, ne pun Ón m„sur„ s„ consider„m faptul c„ ceea ce putem denumi genocidul comunist din Rom‚nia a fost de dimensiuni uria∫e ∫i ne fac s„ ne Óntreb„m de ce acest fenomen a r„mas at‚ta vreme necondamnat oficial la noi Ón ˛ar„.

S„ nu uit„m faptul c„ aceast„ perioad„ s-a caracterizat prin ample ac˛iuni de distrugere a elitelor, de suprimare a dreptului la opinie ∫i de Óngr„dire a unui num„r Ónsemnat de drepturi ale fiec„rui rom‚n.

Neclarificarea pozi˛iei Rom‚niei fa˛„ de regimul comunist pare a fi ∫i principala piedic„ Ón realizarea reformei morale pe care liberalii o sus˛in prin proiectele de lege depuse.

Societatea civil„ din Rom‚nia, Ón frunte cu organiza˛iile care Ói au ca membri pe cei care au sus˛inut ∫i participat la aceste manifesta˛ii, ∫i-a Óndeplinit cum nu se poate mai bine de aceast„ dat„ rolul, iar prin cercet„rile pe care le-au efectuat Ón vederea ob˛inerii tuturor argumentelor de incriminare a regimului comunist a creat un cadru favorabil institu˛iilor din Rom‚nia de a condamna oficial regimul comunist.

M„ al„tur pe aceast„ cale tuturor celor care au constituit un front comun Ón condamnarea regimului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 comunist ∫i sus˛in ini˛iativele colegilor mei liberali de trecere Ón ilegalitate a tuturor ac˛iunilor menite s„ promoveze principiile ∫i valorile comunismului.

Consider c„ aceast„ etap„ este foarte important„ Ón implementarea reformei morale a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti ∫i totodat„ consider c„ realizarea ei poate reprezenta structura de rezisten˛„ pe care Legea lustra˛iei s„ se poat„ consolida.

Fac un apel c„tre to˛i cei care ∫tiu ce a Ónsemnat comunismul Ón Rom‚nia s„ se al„ture acestei ini˛iative a societ„˛ii civile din Rom‚nia ∫i s„ plas„m o dat„ pentru totdeauna comunismul acolo unde Ói este locul, ∫i anume Ón ilegalitate.

V„ mul˛umesc.

Traian Constantin Iga∫

#120006

îSprijin pentru ca 600 de angaja˛i ai S.C. ARIS — S.A. s„ nu r„m‚n„ f„r„ locuri de munc„“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Luna ianuarie este pentru fiecare dintre noi un moment Ón care ne propunem ca anul care Óncepe s„ fie unul cu multe realiz„ri, iar, dac„ se poate, chiar cu mai multe dec‚t Ón cel care s-a Óncheiat. Fiecare dintre noi ne stabilim priorit„˛ile ∫i pornim la drum cu un elan care s„ ne fac„ s„ ducem, mai u∫or sau mai greu, la bun sf‚r∫it tot ceea ce ne-am propus.

Pentru mai bine de 600 de persoane cu statut de angajat Ónceputul de an 2006 n-a fost deloc unul la care ace∫tia sperau, ba, din contr„, dat„ fiind vestea c„ to˛i Ó∫i vor pierde locurile de munc„, singurul mijloc de supravie˛uire decent„.

Vreau s„ m„ adresez ast„zi dumneavoastr„ pentru a veni Ón sprijinul acestor oameni, Ón particular, ∫i pentru a lupta Ómpotriva acestui proces de pierdere a locurilor de munc„, Ón general.

Punctual, m„ refer la situa˛ia Ón care s-a ajuns, mai bine zis Ón care se afl„ una dintre uzinele din Arad, S.C. ARIS — S.A. sau a∫a cum noi, ar„denii, o cunoa∫tem mai bine, îStrungul“.

E greu Ón prezent s„ g„se∫ti o persoan„ din municipiul Arad sau chiar din jude˛ care s„ nu fi auzit de ARIS ∫i care s„ nu se solidarizeze cu ac˛iunile ∫i cererile angaja˛ilor din aceast„ uzin„.

Œn luna ianuarie a acestui an, reprezentantul ac˛ionarului majoritar al Societ„˛ii ARIS, fabric„ de strunguri, anun˛„ primirea unui titlu executoriu de la A.N.A.F., institu˛ie Óns„rcinat„ cu recuperarea sumei de circa 280 miliarde de lei vechi, bani care sunt considera˛i ca ajutor ilegal al societ„˛ii ar„dene Ón anii 2000 ∫i 2002.

Trebuie precizat faptul c„ Ón anul 2002 societatea sus-men˛ionat„ a fost privatizat„ ∫i, astfel, datoriile avute au fost achitate conform e∫alon„rilor specificate Ón contractul de privatizare. Privatizarea societ„˛ii a fost privit„ ∫i salutat„ de Óntreg personalul angajat al societ„˛ii, mai ales c„ avea loc dup„ o lung„ perioad„ de timp Ón care lucrurile au mers destul de greu pentru angaja˛i. S-a reu∫it dep„∫irea anumitor momente grele ∫i dup„ aceast„ privatizare lucrurile au Ónceput s„ se Óndrepte ∫i chiar s„ se relanseze, fapt ce a dus la Óncrederea c„ num„rul contractelor va fi Ón cre∫tere ∫i angaja˛ii nu vor duce grija unui loc de munc„ stabil. Aceste lucruri s-au ∫i Ónt‚mplat, de altfel, Ón anii de dup„ privatizare.

Œn aceste condi˛ii, Ónchiderea societ„˛ii nu este una justificat„, cu at‚t mai mult cu c‚t s-a reu∫it men˛inerea profilului societ„˛ii, s-a p„strat num„rul locurilor de munc„, s-a respectat planul de investi˛ii Ón societate, s-au f„cut investi˛ii Ón societate, s-au f„cut investi˛ii Ón utilaje.

Apare Óns„ Ón fa˛„ Consiliul Concuren˛ei care spune c„ fabrica va fi lichidat„ Óntruc‚t n-a fost informat c„ ARIS a beneficiat de un ajutor de la stat, ajutor care se ridic„ nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t la suma de 280 miliarde de lei vechi. Statul Óns„ a renun˛at la ace∫ti bani Ón momentul privatiz„rii societ„˛ii, astfel c„ aceast„ sum„ nu mai figura ca datorie a societ„˛ii c„tre stat. Fabrica de Strunguri este acum Ón pericol de a fi executat„ silit dup„ ce acest Consiliu al Concuren˛ei a constatat, dup„ 6 ani, c„ scutirile de la plata unor datorii ∫i penalit„˛i au fost acordate f„r„ respectarea legisla˛iei ∫i cere acum executarea pentru recuperarea banilor.

At‚t sindicali∫tii, c‚t ∫i conducerea societ„˛ii sunt de aceea∫i parte a baricadei ∫i cer anularea titlului executoriu, explic‚nd faptul c„ investiga˛ia f„cut„ de c„tre Consiliul Concuren˛ei a fost un simulacru ∫i c„ cele 280 miliarde reprezint„ o sum„ ireal„.

Reprezentan˛ii angaja˛ilor care risc„ s„-∫i piard„ locurile de munc„ mi-au solicitat at‚t mie, c‚t ∫i celorlal˛i parlamentari ar„deni sprijinul pentru ca acel titlu executoriu ce le pune Ón pericol existen˛a s„ fie anulat de c„tre cei responsabili.

At‚t eu, c‚t ∫i reprezentan˛ii autorit„˛ilor locale ar„dene am Óncercat s„ prezent„m celor Óndrept„˛i˛i situa˛ia real„ a fabricii, pentru a nu fi luate m„suri ireversibile.

Aceste m„suri ar conduce la efecte negative ∫i pentru o alt„ societate important„ a Aradului: îAstra“ Vagoane C„l„tori. Activitatea acestor dou„ societ„˛i este str‚ns legat„, Óntruc‚t acestea lucreaz„ Ón sistem de parteneriat la nivelul contractelor Óncheiate at‚t cu parteneri din ˛ar„, c‚t ∫i cu cei externi. Lichidarea societ„˛ii ARIS va duce implicit la imposibilitatea realiz„rii contractelor Ón derulare, iar urmarea ar fi una ∫i mai grav„: faliment ∫i pentru îAstra“ Vagoane C„l„tori.

Pozi˛ia conducerii societ„˛ii este identic„ cu cea a sindicatelor din societate, ambele solicit‚nd Consiliului Concuren˛ei o analiz„ c‚t mai atent„ a materialelor puse la dispozi˛ie de c„tre societate, ac˛iune la care noi, parlamentarii ar„deni, suntem solidari. Scutirea din anul 2000, considerat„ Ón prezent de Consiliul Concuren˛ei ca fiind ilegal„, a fost acordat„ de Ministerul Finan˛elor Ón perioada Ón care ARIS se afla Ón administrarea acestei institu˛ii, iar scutirea din 2002 a fost acordat„ la privatizare de c„tre A.V.A.S., f„r„ ca aceasta s„ fi fost notificat„ c„tre Consiliul Concuren˛ei Ón timp util de v‚nz„tor.

Solicit Ón acest moment Consiliului Concuren˛ei s„ nu piard„ nici o secund„ din vedere faptul c„ societatea are contracte Ón derulare, a ie∫it din greut„˛ile Ón care s-a aflat, oamenii au de lucru Ón prezent, dar risc„ Ón orice moment ca o decizie a Consiliului s„ lase f„r„ nici o surs„ de venit sute de familii.

Solidaritatea de care se d„ dovad„ Ón aceast„ problem„ nu este una de neglijat: sindicate, patronate, prefectur„, consiliu jude˛ean, prim„rie, parlamentari. Acest lucru nu ar fi fost posibil dac„ nu exista un numitor comun: o societate care func˛ioneaz„ nu poate fi lichidat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 f„r„ a lua Ón considerare c„, Ón cazul existen˛ei unui vinovat, vor pl„ti sute de familii nevinovate ∫i care duc Ón spinare o asemenea produc˛ie.

Nutresc speran˛a unei rezolv„ri pozitive a acestei situa˛ii. V„ mul˛umesc.

Cristian St„nescu

#126075

îNu v„ face˛i iluzii...!“

Œn calitate de reprezentant al Ardealului Ón Parlamentul Rom‚niei atrag aten˛ia celor care se joac„ de-a autonomia teritorial„ cu jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫ s„ nu Ó∫i fac„ nici un fel iluzii, fiindc„ a∫a ceva nu se va Ónt‚mpla!

Nu se va Ónt‚mpla c‚t timp Partidul Rom‚nia Mare ∫i patrio˛i care fac parte din acest partid pot vorbi sau ∫i pot ac˛iona, la nevoie, prin orice mijloace permise de lege.

Œncercarea de sf‚rtecare teritorial„ a Rom‚niei de c„tre a∫a-zisul Consiliu Na˛ional Secuiesc este un atentat la ordinea constitu˛ional„ ∫i la statul de drept, la integritatea ∫i unitatea na˛ional„. Nu vom permite niciodat„ ca rom‚nii din jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫ s„ fie l„sa˛i Ón voia sor˛ii!

Atrag aten˛ia tuturor celor care sunt Óndritui˛i s„ vegheze la ap„rarea demnit„˛ii na˛ionale, Pre∫edin˛ie, Guvern, Parlament, s„ fie extrem de aten˛i, s„ nu se culce pe o ureche ∫i s„ cread„ c„ Ón 15 martie, la Odorheiu Secuiesc, nu se va Ónt‚mpla nimic!

Primii pa∫i au fost deja f„cu˛i la Satu Mare de c„tre provocatorul de profesie, pastorul László Tökés, care, prin Declara˛ia ardelean„, a proclamat dorin˛a de a se continua lupta pentru autonomia cultural„, administrativ„ ∫i teritorial„ a maghiarilor.

Aceast„ peti˛ie prevede ac˛iuni interne ∫i externe, dezbateri ∫i adun„ri populare, care s„ atrag„ sprijin parlamentar. Sprijinul cui, doamnelor ∫i domnilor din coali˛ia puterii?

Peti˛ia Óndeamn„, totodat„, participarea la Marea Adunare Secuiasc„ de la Odorhei din 15 martie, unde se va da semnalul pentru lupta politic„ pentru autonomie, vezi, Doamne, pe cale democratic„! ™i ca brav autoproclamat lider de opinie, pastorul m‚r∫av al tr„d„rii de neam ∫i dezbin„torul rela˛iilor interetnice din Ardeal ne anun˛„ c„ se va deplasa la Parlamentul Europei, sfid‚nd Óntreaga opinie rom‚neasc„, pentru a cere autonomia maghiarilor!

Cunoa∫tem foarte bine îmetodele democratice“ prin care maghiarii au inten˛ionat dintotdeauna s„ impun„ autonomia lor teritorial„.

Evenimentele tragice din martie 1990 de la T‚rguMure∫ sunt Ónc„ proaspete Ón memoria noastr„ ∫i nu cred c„ pot fi uitate vreodat„. Cu ce drept sunt izgoni˛i rom‚ni din propria lor ˛ar„ ∫i de c„tre cine...?

Prin acest Parlament s-au consfin˛it drepturile minorit„˛ilor din Rom‚nia la cele mai Ónalte standarde continentale ∫i recunoscute ca atare de to˛i reprezentan˛ii ˛„rilor membre ale Comunit„˛ii Europene. Ce mai doresc maghiarii, ce-i îm‚n„ pe ei Ón lupt„“?

De aceea fac apel, Ónc„ o dat„, la pre∫edintele Rom‚niei, la ministrul administra˛iei ∫i internelor s„ ia toate m„surile care le sunt impuse de c„tre Constitu˛ie ∫i lege astfel Ónc‚t la 15 martie, la Odorheiu Secuiesc,

localitate rom‚neasc„ din ˛inutul Ardealului, evenimentele s„ nu degenereze!

Dac„ minoritatea rom‚neasc„ de etnie maghiar„ are ceva de comemorat s„ o fac„. Nimeni nu le ia acest drept constitu˛ional, dar s„ lase la o parte inten˛iile unora de segregare teritorial„.

Ardealul a fost, este ∫i va r„m‚ne teritoriul Rom‚niei Mari ∫i nu vom ceda nimic din ceea ce noi, rom‚nii, consider„m c„ este leag„nul nostru na˛ional.

Dan Mihai Marian

#129225

îCum a ajuns Parlamentul cea mai hulit„ institu˛ie public„?“

Din ultimul sondaj dat publicit„˛ii, INSOMAR, efectuat Ón perioada 15—21 februarie a.c., Ón care se trateaz„ ∫i despre îÓncrederea cet„˛enilor Ón institu˛ii“, afl„m c„ Parlamentul Rom‚niei a atins un minim istoric Ón ceea ce prive∫te Óncrederea popula˛iei: 34% dintre cei intervieva˛i au foarte pu˛in„ Óncredere, 47% pu˛in„ Óncredere, 14% mult„ Óncredere ∫i doar 1% dintre responden˛i au foarte mult„ Óncredere Ón aceast„ institu˛ie. La polul opus conduce biserica, Ón care au foarte mult„ Óncredere 49% dintre responden˛i, 37% mult„ Óncredere, 9% pu˛in„ Óncredere ∫i doar 4% au foarte pu˛in„ Óncredere.

Datele acestui sondaj confirm„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, c„ Parlamentul, pilon fundamental al func˛ion„rii oric„rei democra˛ii, se afl„ Óntr-o v„dit„ criz„ de credibilitate. Aceast„ imagine negativ„ se repercuteaz„ Ón mod direct ∫i asupra activit„˛ii fiec„ruia dintre noi, indiferent c‚t de mult ne-am str„dui unii s„ ne achit„m de obliga˛iile profesionale care ne revin prin mandatul acordat de cet„˛eni.

Œn aceast„ situa˛ie grav„, bunul-sim˛ ne spune c„ trebuie s„ ie∫im imediat din indiferen˛a care ne-a cuprins pe to˛i ∫i s„ adopt„m o atitudine proactiv„ p‚n„ nu este prea t‚rziu. Compromiterea definitiv„ a imaginii Parlamentului Rom‚niei va Ónsemna o sl„biciune major„ pentru consolidarea democra˛iei rom‚ne∫ti. O ˛ar„ Ón care Parlamentul este decredibilizat Ón halul acesta n-ar merita s„ intre Ón Uniunea European„!

Dar s„ vedem care sunt cauzele care au f„cut ca Parlamentul Rom‚niei sa ajung„ cea mai hulit„ institu˛ie.

Œn primul r‚nd m„ voi referi la insisten˛a cu care pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, ap„r„ o cauza pierdut„ de mult„ vreme, Ónc„ din decembrie 2004. Arogantul ˛„rii, cel care ne-a invitat pe vremea c‚nd era prim-ministru sa-i num„r„m ou„le, n-are opreli∫ti Ón a trata cu cinism ∫i dispre˛ orice institu˛ie din ˛ara aceasta. A∫a se explic„ de ce distinsul domn N„stase s-a îÓnco˛openit“ pe scaunul de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor ∫i din prea-plinul imaginii sale îpozitive“ mai iradiaz„ din c‚nd Ón c‚nd peste activitatea tuturor parlamentarilor.

Œn al doilea r‚nd, este vorba despre votul majorit„˛ii acestei Camere, prin care ne-am pronun˛at Ómpotriva perchezi˛iei conacelor liderului social-democrat. Aceast„ atitudine complice i-a oripilat p‚n„ ∫i pe oficialii europeni. Vicepre∫edintele Comisiei Europene, Franco Frattini, apreciaz„ c„ î...cei care joac„ acest joc extrem de straniu, se joac„ cu viitorul ˛„rii. Este absolut nebune∫te s„ te joci cu viitorul ˛„rii ∫i cu aderarea ei, asta e situa˛ia real„“. Cet„˛enii ne-au dezaprobat, mass-media ne-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 criticat, Europa ne-a b„tut obrazul. ™i acum v„ Óntreb, domnilor: nu este de ajuns?

Œn al treilea r‚nd, imaginea dezastruoas„ a Parlamentului se datoreaz„ fiec„ruia dintre noi ∫i, Ón special, celor care Ón criz„ de idei ∫i de preocup„ri utile compun tot felul de legi sau care, Ón lips„ de argumente, Ómpart ici ∫i colo pumni colegilor. Ini˛iative legislative ciudate, f„cute la kilogram, precum cele ale domnului Gheorghe Funar, au st‚rnit veselia domnului vicepre∫edinte Mitrea. ™i au st‚rnit r‚sul Óntregii na˛iuni, pe bun„ dreptate. Œn loc de legi pentru integrarea european„, servim electoratului circ ∫i tot at‚tea motive s„ dea foc la îcasa de nebuni“.

Distin∫i colegi,

A venit vremea s„ ne schimb„m fiecare dintre noi ∫i to˛i Ómpreun„ s„ muncim pentru a salva imaginea acestei institu˛ii fundamentale. Este timpul s„-i spunem civilizat domnului Adrian N„stase c„ este absolut necesar s„ renun˛e la func˛ia de pre∫edinte. Iar noi trebuie s„ ne apuc„m de treab„, pentru a integra cu demnitate aceast„ ˛ar„ Ón Uniunea European„.

Daniela Popa

#133060

Declara˛ie politic„ privind finan˛area partidelor politice Legea nr. 43/2003 privind finan˛area activit„˛ii partidelor politice ∫i a campaniilor electorale prevede la articolul 5 alin. (4) obligativitatea ca persoanele juridice, la data efectu„rii dona˛iilor c„tre forma˛iunile politice, s„ aib„ achitate integral toate datoriile fa˛„ de bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat.

Nu cu mult timp Ón urm„, Ón pres„ au fost prezentate cazuri de abateri de la prevederile legale Ón acest sens. At‚t partide de la putere, c‚t ∫i partide din opozi˛ie au avut de suferit din punctul de vedere al imaginii publice din cauza faptului c„ au primit dona˛ii de la persoanele juridice cu datorii fa˛„ de bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat. Partidele Ón cauz„ au fost supuse criticii publice pe nedrept.

De ce pe nedrept? Deoarece, conform art. 5 alin. (6) din legea men˛ionat„ mai sus, verificarea ∫i Ónregistrarea identit„˛ii donatorului sunt obligatorii Ón momentul primirii dona˛iei. Œns„ partidele ∫i forma˛iunile politice nu se pot substitui organelor de control financiar ale statului ∫i nu intr„ Ón competen˛a lor de a efectua anchete, Ón sensul verific„rii datoriilor donatorilor persoane juridice.

Pentru a solu˛iona acest aspect ∫i pentru ca partidele politice s„ nu mai fie blamate, Ón mod gratuit, pentru o chestiune ce nu ˛ine de competen˛a lor, am ini˛iat o propunere legislativ„ Ón acest sens, prin care am prev„zut obligativitatea ca dona˛ia unei persoane juridice s„ fie Ónso˛it„ de o declara˛ie pe propria r„spundere a reprezentantului acesteia care s„ confirme faptul c„ nu exist„ datorii la bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat.

Lu‚nd Ón considerare faptul c„ noutatea introdus„ de propunerea legislativ„ va proteja partidele ∫i forma˛iunile politice de Óncerc„ri nejustificate de denigrare public„ din motive independente de ele, sper ca Ón momentul dezbaterilor Ón comisie ∫i Ón plen propunerea legislativ„ s„ se bucure de sus˛inerea colegilor no∫tri.

Declara˛ie politic„ privind protestul Federa˛iei Sindicale a Siderurgi∫tilor îMetarom“ ∫i al Federa˛iei Na˛ionale Sindicale îSolidaritatea Metal“.

Federa˛ia Sindical„ a Siderurgi∫tilor îMetarom“, Federa˛ia Na˛ional„ Sindical„ îSolidaritatea Metal“, membre ale C.N.S. îCartel ALFA“ ∫i Federa˛ia Mecanicilor de Locomotiv„ au manifestat zilele trecute Ómpotriva prevederilor proiectului de Lege privind Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale, varianta propus„ de Guvern ∫i adoptat„ de Senat. Cele dou„ federa˛ii reprezint„ Ómpreun„ salaria˛ii din sectoarele: metalurgie, electronic„, electrotehnic„, construc˛ii de ma∫ini. De prevederile acestei legi ar beneficia un num„r de aproximativ 15.000 de salaria˛i din sectoarele de activitate reprezentate de cele dou„ federa˛ii — F.S.S. îMetarom“ ∫i F.N.S. îSolidaritatea Metal“, iar la nivel na˛ional circa 70.000 de salaria˛i.

Hot„r‚rea Guvernului nr. 1025/2003 a stabilit metodologia ∫i criteriile de Óncadrare a persoanelor Ón locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale. Hot„r‚rea a fost elaborat„ Ón baza prevederilor articolului 20 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, care permite Óncadrarea ulterioar„ Ón condi˛ii speciale de munc„ ∫i a altor locuri de munc„ care nu au fost cuprinse Ón anexa la Legea nr. 19. Proiectul de Lege privind Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale, cele omise de Legea nr. 19, pe baza metodologiei stabilite prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1025/2003, se afl„ acum la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ din Camera Deputa˛ilor (PL-x 140/2006).

Manifestan˛ii au solicitat Óncadrarea locurilor de munc„ Ón condi˛ii speciale Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2001, ∫i nu Óncep‚nd cu data de intrare Ón vigoare a legii, a∫a cum se specific„ Ón proiectul de lege. Aplicarea retroactiv„ a condi˛iilor speciale de munc„, pentru perioada 2001—2006, se justific„ prin urm„toarele aspecte:

— ar fi o ac˛iune reparatorie deoarece aceste locuri de munc„ au fost omise de legiuitor Ón Legea nr. 19/2000, iar Ón perioada men˛ionat„ salaria˛ii au lucrat efectiv Ón condi˛ii speciale de munc„;

— proiectul de lege recunoa∫te Óncadrarea Ón condi˛ii speciale a salaria˛ilor care au lucrat Ón condi˛iile grupei I de munc„ Ónainte de apari˛ia Legii nr. 19/2000;

— faptul c„ avizele de Óncadrare Ón condi˛ii speciale au fost ob˛inute ∫i ulterior datei de intrare Ón vigoare a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1025/2003, conform metodologiei stabilite de aceasta, demonstreaz„ continuitatea existen˛ei acestor condi˛ii de lucru ∫i Ón intervalul din 2001 p‚n„ Ón prezent.

Neacoperirea perioadei 2001—2006 creeaz„ o discriminare Óntre salaria˛ii ale c„ror locuri de munc„ au fost Óncadrate Ón condi˛ii speciale prin Legea nr. 19/2000 ∫i salaria˛ii ale c„ror locuri de munc„ sunt Óncadrate Ón condi˛ii speciale prin noul act normativ. Venind Ón Ónt‚mpinarea dolean˛elor exprimate de sindicali∫ti, facem un apel la Guvern, precum ∫i la colegii no∫tri din cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ s„ analizeze ∫i s„ prevad„ Ón proiectul de lege care va intra Ón dezbatere Óncadrarea locurilor de munc„ Ón condi˛ii speciale Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2001, ∫i nu cu data de intrare Ón vigoare a legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Dumitru Avram

#138424

îDemocra˛ia Ómbuiba˛ilor“

Dac„ ar fi s„ le mai d„m crezare ∫i ast„zi grecilor antici, am spune c„ democra˛ia este acea form„ de organizare ∫i de conducere politic„ a societ„˛ii care proclam„ principiul exercit„rii puterii de c„tre popor Ón folosul acestuia.

Œn perioada interbelic„, democra˛ia noastr„ proclama, Ón ton cu Occidentul, egalitatea tuturor oamenilor Ón fa˛a legilor, drepturi ∫i libert„˛i cet„˛ene∫ti fundamentale, precum ∫i institu˛iile necesare pentru transpunerea lor Ón practic„: partidele politice, votul universal direct ∫i secret, Parlamentul bicameral. Aparent, totul era sublim, Ón realitate, Óns„, ne aflam Ón fa˛a unui formalism revolt„tor, fiindc„ unii cet„˛eni, pu˛ini la num„r — politicienii ∫i clientela lor —, erau cu mult mai egali Ón fa˛a legilor dec‚t gloata votan˛ilor. C‚t despre modul Ón care Ó∫i exercitau atribu˛iile cele trei puteri Ón stat — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — este de prisos s„ mai spunem c„ toate ac˛ionau Ón numele intereselor economice ∫i politice ale partidelor aflate la putere, Ón folosul marii corup˛ii ∫i al tranzac˛iilor criminale, cu nimic mai prejos de cele de ast„zi (Afacerea C„ilor Ferate, Afacerea Skoda, afacerile cu terenuri petrolifere, cu p„duri, cu furnituri pentru armat„ ∫i altele). Cei implica˛i Ón asemenea acte scandaloase n-au fost condamna˛i, fiindc„ dincolo de u∫a tribunalului domnea atunci, ca ∫i ast„zi, democra˛ia celor pu˛ini, dar cu bani mul˛i. Acea democra˛ie avea s„ se reÓntoarc„, statornic„, la noi, a∫a cum o l„saser„m cu multe decenii Ón urm„, la fel de pervers„ ∫i de am„gitoare. Argumentele politicianiste, potrivit c„rora îÓn decembrie ’89 oamenii ∫i-au luat ra˛ia de libertate“, constituie ∫i ast„zi pojghi˛a de poleial„ Ón care st„ frumos ambalat„ ciocolata Ónverzit„ de vreme.

Abia acum, dup„ un deceniu ∫i jum„tate, Óncepem s„ vedem mai jos de v‚rful aisbergului, abia acum sim˛im r„ceala ce ne arde, ca focul, a imensului sloi de ghea˛„ de care ne ag„˛„m Ón disperare pentru a ne slava de la Ónec.

Œn fa˛a unor asemenea realit„˛i, mul˛i se Óntreab„ cu Óndrept„˛ire: de ce oare Ón Rom‚nia acestui Ónceput de mileniu democra˛ia este at‚t de precar„? Unii, ∫i nu pu˛ini, cred c„ realit„˛ile perioadei de dup„ decembrie ’89 au fost rezultatul direct al entuziasmului, ∫i nu al ra˛iunii politice. Œn acele zile tulburi, c‚nd ideile, principiile ∫i legile se Ónvolburau cu urletele str„zii, c‚nd pe scena politic„ r„mas„ vrai∫te se Ónghesuiau tot felul de oameni — reprezentan˛i ai fostului regim, disiden˛i mai mult sau mai pu˛in reali, revolu˛ionari cu sau f„r„ merite Ón Ónl„turarea dictaturii, cet„˛enii one∫ti, dar ∫i bi∫ni˛arii de profesie —, nu ren„∫tea democra˛ia, ci mai degrab„ anarhia.

Am c„zut prad„ unei mari iluzii atunci c‚nd ne-am Ónchipuit c„ peste noapte vom s„ri, din imperiul dictaturii proletariatului ∫i al luptei de clas„, pe paji∫tea luminoas„ a convie˛uirii bazate pe respectul libert„˛ii ∫i al legii.

Dac„ revolta de acum 16 ani ar fi fost nu doar Ónf„ptuit„, dar ∫i conceput„ de cei care-au ie∫it Ón strad„, dac„ Ónse∫i cercurile oculte de peste hotare ar fi fost Ómpiedicate s„ se amestece Ón acele evenimente ∫i s„ le Óndrepte Ón direc˛ia propriilor interese, cu siguran˛„ c„ Rom‚nia ar fi p„∫it pe calea unei reale democra˛ii. Participan˛ii la acel moment, care putea fi cu adev„rat

istoric, nu s-ar mai fi Ónc„ierat ulterior pe certificate, prin care s„ demonstreze c„ unii sunt mai revolu˛ionari dec‚t al˛ii ∫i, ca atare, au dreptul la o halc„ mai mare.

Toate r„scoalele Ónf„ptuite cu ajutorul mercenarilor n-au rezistat Ón timp. Œn climatul de mister Ón care s-au desf„∫urat evenimentele din decembrie, al lipsei de organizare ∫i de unitate, democra˛ia nu avea cum s„ se afirme cu adev„rat Ón via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Firava noastr„ democra˛ie Ó∫i are explica˛iile ei. Œn primul r‚nd, lipsa unei tradi˛ii. Democratismul nostru din perioada interbelic„ r„m‚ne o poveste romantic„ pentru descenden˛ii fo∫tilor politicieni ˛„r„ni∫ti ∫i liberali, dar un adev„rat co∫mar pentru urma∫ii minerilor de la Lupeni, ai muncitorilor de la Grivi˛a, ori ai tipografilor bucure∫teni. Este greu de crezut c„ democra˛ia putea s„ Ónfloreasc„ Óntr-o ˛ar„ ca Rom‚nia, care a tr„it peste 50 de ani sub trei dictaturi: regal„, militaro-fascist„ ∫i cea comunist„. Lipsa unei tradi˛ii ∫i a unei mentalit„˛i ne-a f„cut s„ credem c„ democra˛ia a venit vals‚nd pe aripile evenimentelor din decembrie. Nimic mai fals, fiindc„ o revolu˛ie poate schimba brusc un regim dictatorial, dar nu ∫i mentalitatea a milioane ∫i milioane de oameni.

Democra˛ia nu putea s„ ne cad„ din cer. Ea trebuia — ∫i trebuie — edificat„ de noi, pentru noi Ón∫ine. Din p„cate, premisele pe care urma s„ cl„dim o asemenea form„ de organizare ∫i de conducere a societ„˛ii, adic„ adev„rul, dreptatea, cinstea, moralitatea ∫i munca, ne-au cam lipsit Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate. De la o vreme Óncepem s„ resim˛im nu numai lipsa tradi˛iei, dar ∫i a modelelor democratice pe care am putea s„ le prelu„m de pe alte meridiane.

Ce exemplu ne poate servi comunitatea interna˛ional„, Ón condi˛iile Ón care caracterul democratic al rela˛iilor dintre ˛„rile mari ∫i cele mici r„m‚ne ceva abstract, c‚nd egalitatea ∫i suveranitatea statelor sunt mai mult sau mai pu˛in tacit subminate? Oare prin integrarea Ón U.E. vom p„∫i pe calea democra˛iei reale? Greu de spus dac„ ne g‚ndim c„ Ón privin˛a democra˛iei Óns„∫i Uniunea European„ are destule caren˛e, ca s„ nu mai spunem c„ Ón momentul de fa˛„ este lipsit„ p‚n„ ∫i de o Constitu˛ie agreat„ de toat„ lumea.

Florin Aurelian Popescu

#144001

Œn momentul de fa˛„, infrastructura din mediul rural las„ Ónc„ de dorit. Rom‚nia se afl„ la poarta Uniunii Europene, fapt pentru care to˛i reprezentan˛ii actualei clase politice ar trebui s„ Ó∫i uneasc„ for˛ele pentru ca statul nostru s„ se ridice la standarde occidentale. Œn aceste condi˛ii, proiectul îPoduri ∫i pode˛e“, care, precizez, a fost lansat la ini˛iativa mea, va contribui decisiv la dezvoltarea infrastructurii Ón mediul rural. Nu pu˛ine sunt cazurile Ón care numeroase persoane din diferite localit„˛i ale ˛„rii au fost ∫i Ónc„ mai sunt nevoite s„ ocoleasc„ zeci de kilometri atunci c‚nd vremea este nefavorabil„, pentru a ajunge la ∫coal„, serviciu, spital sau chiar la biseric„. Proiectul îPoduri ∫i pode˛e“ reprezint„ un program pe termen lung, iar efectele investi˛iilor de acum se vor face sim˛ite cel pu˛in 40—50 de ani de acum Ónainte.

De asemenea, vreau s„ v„ precizez ∫i faptul c„ acesta este doar primul proiect dintr-un ∫ir de alte ini˛iative legislative pe care le voi avea, ce vor viza dezvoltarea infrastructurii la sate ∫i ora∫e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Programul îPoduri ∫i pode˛e“ se deruleaz„ cu fonduri de la buget, dar ∫i cu finan˛are de la Uniunea European„.

Iat„ a∫adar c„ Uniunea European„ este interesat„ s„ ne acorde importante resurse financiare pentru dezvoltarea Óntregii infrastructuri din Rom‚nia. Aceasta reprezint„, de altfel, ∫i una dintre condi˛iile esen˛iale pe care statul rom‚n trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a se integra Ón cadrul Uniunii Europene Ón termenele stabilite.

Am mai spus-o Ón nenum„rate r‚nduri, beneficiarii acestui proiect vor fi locuitorii din mediul rural, care au dreptul s„ se bucure de o infrastructur„ demn„ de anul Ón care ne afl„m. De aceea, suntem datori s„ facem tot ce ne st„ Ón putin˛„ pentru a dezvolta Óntreaga infrastructur„ din Rom‚nia. Prin programul îPoduri ∫i pode˛e“ s-a f„cut deja un important pas Ón materializarea acestui demers.

George B„e∫u

#146018

Declara˛ie politic„: îSugarii sunt condamna˛i «s„ tr„iasc„ bine!»“

Guvernul Rom‚niei Ói Ónva˛„ pe vr‚nceni, Ónc„ de la primele zile de dup„ na∫tere, s„ tr„iasc„ ra˛ional. Pentru a fi sigur de reu∫ita ac˛iunii, d„ cu ra˛ia laptele praf sugarilor ale c„ror mame, din diverse motive, nu pot al„pta. Distribuirea ra˛ionalizat„ a laptelui praf a Ónceput, Ón acest an, Ón martie. Œn ianuarie ∫i februarie, copiii de p‚n„ la un an au fost liberi s„ m„n‚nce terci, ceai de mac, zah„r la tifon, eventual lapte de vac„ ∫i alte alimente îsupravitaminizate“. Din informa˛iile publicate Ón mass-media am Ón˛eles c„ ∫i Ón alte jude˛e sugarii se afl„ Óntr-o situa˛ie asem„n„toare.

Drept cauz„ a acestei condamnabile st„ri de lucruri Ministerul S„n„t„˛ii invoc„ neorganizarea licita˛iei pentru desemnarea firmelor ce urmeaz„ s„ fac„ aprovizionarea cu lapte praf. Cauza este lipsa banilor, a∫a cum declar„ directorul Direc˛iei de S„n„tate Public„ Vrancea.

Justificarea este n„ucitoare, pentru c„ vine dup„ Ónceperea aplic„rii magistralei reforme a s„n„t„˛ii elaborate de ministrul Eugen Nicol„escu pentru ca rom‚nii s„ tr„iasc„ Ón bun„stare Ónc„ de la primele lor zile de via˛„. Justificarea este profund nedreapt„ ∫i pune o nemeritat„ pat„ pe blazonul Guvernului care a supraalimentat bugetul ˛„rii prin cota unic„ de impozitare ∫i a asigurat, astfel, ∫i fonduri pentru programe de s„n„tate, a∫a cum este ∫i cel ce se refer„ la hr„nirea cu lapte praf a unor categorii de nou-n„scu˛i.

Ceea ce nu spune nici Guvernul ∫i nici ministrul Nicol„escu spune presa, anun˛‚nd c„ îMinisterul S„n„t„˛ii va pune punct pomenii electorale n„scocite de P.S.D.“ ∫i c„ Ón 2006 va reduce la jum„tate banii aloca˛i pentru lapte praf Ón 2005. Prin îpomana“ pesedist„ prea multe mame ar fi fost determinate s„ abandoneze nobila datorie de a-∫i hr„ni de la s‚n pruncii. Œn realitate, prin reducerea la jum„tate a banilor aloca˛i pentru cump„rarea laptelui praf, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Guvernul condamn„ la foame ∫i subdezvoltare mii de nou-n„scu˛i ∫i la suferin˛„ psihic„ pe mamele care nu pot al„pta din cauze medicale ∫i sociale — stres, oboseal„, v‚rst„ Ónaintat„, s„r„cie.

Œn aceste condi˛ii, solicit domnului ministru Eugen Nicol„escu s„ dispun„ m„surile necesare pentru ca to˛i

copiii din Vrancea cuprin∫i Ón programul guvernamental s„ primeasc„ laptele praf la care au dreptul.

Adrian George Scutaru

#148401

Declara˛ie politic„: îCorigen˛i la trecut, timpul prezent!“ Stima˛i colegi,

La 16 ani de la revolu˛ie clasa politic„ rom‚neasc„ r„m‚ne, Ón continuare, corigent„ la condamnarea trecutului. Cuvinte ca lustra˛ie, arhivele Securit„˛ii, condamnarea comunismului fac parte doar dintr-un vocabular declarativ, menit s„ prezinte popula˛iei o palid„ reprezentare a ceea ce ar trebui s„ Ónsemne adev„rata coloan„ vertebral„ a unei clase politice s„n„toase. Œn realitate, experien˛a anilor trecu˛i a dovedit lipsa de voin˛„ pentru cur„˛area structurilor actuale de elemente ale vechilor structuri.

Dintre fostele state comuniste, Rom‚nia ∫i Rusia au r„mas singurele care nu au condamnat public vechiul sistem.

Mai mult dec‚t at‚t, nu avem nici p‚n„ ast„zi un pachet legislativ care s„ blocheze accesul cameleonic al comuni∫tilor de ieri la func˛ii actuale democratice prin esen˛„. Societatea civil„ reclam„ condamnarea public„ a comunismului, Ón contextul Ón care Rom‚nia a Ónceput s„ p„∫easc„, timid, pe calea normalit„˛ii.

Dup„ ani de zile Ón care proiectele care vizau cur„˛area clasei politice de vechi activi∫ti au fost Óngropate de tertipuri birocratice, iar vocile ini˛iatorilor, reduse la t„cere, ne afl„m ast„zi Ón ultimul ceas Ón care mai putem schimba ceva. Am pierdut timp pre˛ios ∫i iat„-ne acum, Ón pragul ader„rii la Uniunea European„, cu temele nef„cute la lec˛ia trecutului.

Ce fel de oameni trimitem Ón fa˛a Europei s„ ne reprezinte?

Este evident c„ Rom‚nia are nevoie de legi care s„ garanteze cet„˛eanului o reprezentare curat„, nep„tat„ de asocierea cu vechiul sistem. Primii pa∫i au fost deja f„cu˛i. Este vorba despre Legea privind accesul la dosarele fostei Securit„˛i ∫i proiectul de Lege a lustra˛iei, care trebuie s„ dep„∫easc„ orice blocaje ar Ónt‚mpina.

Dar, Ón contextul Ón care lupt„m pentru transparen˛„ ∫i Óncerc„m s„ elimin„m orice urm„ a fostei Securit„˛i din structurile democratice ale unei Rom‚nii moderne, risc„m s„ propag„m opacitatea mo∫tenit„ tocmai de la sistemul pe care-l condamn„m. Ne afl„m Ón pragul construc˛iei unui sistem care poate distruge tot ce s-a cl„dit, mai mult sau mai pu˛in fragil, vreme de 16 ani, dac„ sunt adoptate prevederi care extind nepermis prerogativele serviciilor secrete. De aceea, pentru a avea o democra˛ie s„n„toas„, pachetul de legi privind siguran˛a na˛ional„ trebuie cunoscut de societatea civil„.

Toate aceste componente, blocarea accesului fo∫tilor activi∫ti de partid la func˛ii de demnitate, condamnarea public„ a comunismului, asigurarea transparen˛ei Ón ceea ce prive∫te asocierea unor persoane cu fostele structuri, precum ∫i un pachet de legi ale siguran˛ei na˛ionale adecvat realit„˛ilor de ast„zi sunt menite s„ introduc„ o Rom‚nie s„n„toas„ din punct de vedere moral, curat„ ∫i vertical„, Ón marea familie european„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Horea Dorin Uioreanu

#153086

Declara˛ie politic„: îUn moment ratat de clasa politic„“ Stima˛i colegi,

Nefiind jurist de meserie, m-am ab˛inut p‚n„ acum de la a face aprecieri Ón leg„tur„ cu ancheta Ón cazul caselor pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, m-am ferit a da un verdict privitor la m„tu∫a Tamara sau la îmuzeul“ din Zambaccian, pentru c„ discut„m de o serie de proceduri ce ˛in de mersul justi˛iei. Dar, dup„ votul de s„pt„m‚na trecut„, dup„ tot ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i mai ales dup„ tot ce nu s-a Ónt‚mplat, consider c„ trebuie s„ tragem ni∫te concluzii despre situa˛ia actual„ a vie˛ii politice din Rom‚nia.

O concluzie evident„ care se poate trage Ón momentul de fa˛„ este c„ Óntreaga clas„ politic„ se confrunt„ cu o degringolad„ de nedescris, care, Ón cele din urm„, se poate transforma Óntr-o cvasianarhie. Una dintre cauzele pentru care ne confrunt„m cu aceast„ situa˛ie este, Ón opinia mea, faptul c„ Ón Rom‚nia nu mai exist„ opozi˛ie real„. Opozi˛ia s-a transformat, dup„ modelul P.S.D., Óntr-o opozi˛ie de conjunctur„, iar conjunctura este dictat„ de mize minime ∫i de jocuri de joas„ spe˛„.

Ce se poate face, stima˛i colegi? Care este solu˛ia? Ceea ce observ„m cu to˛ii, dar pu˛ini o spun, ∫i atunci o fac pe la col˛uri: P.S.D. trebuie s„ Ó∫i ia Ón serios rolul de opozi˛ie constructiv„, caracteristic unei democra˛ii

reale. Este inadmisibil ca P.S.D. s„ joace un rol murdar ∫i s„ se transforme Óntr-o for˛„ distructiv„. Este de neconceput ca legi necesare adopt„rii acquis-ului comunitar s„ devin„ monede de schimb sau unelte de ∫antaj. Este imoral ca pre∫edintele executiv al acestei forma˛iuni s„ se foloseasc„ de imunitatea pe care i-o d„ statutul de ales al poporului ∫i de influen˛a pe care i-o ofer„ calitatea de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor pentru a se sustrage unor proceduri normale Ón orice stat de drept.

Cunoa∫tem cu to˛ii faptul c„ partidele aflate la putere Ón Rom‚nia anului 2006 dispun de o majoritate fragil„ Ón Parlament, iar proiectele legislative individuale, chiar Ón calitatea de parlamentar aflat Ón barca puterii, sunt greu de trecut prin forul legislativ. Este o condi˛ie pe care noi, Ón calitate de partid aflat la putere, ne-am asumat-o de la bun Ónceput. Dar de aici p‚n„ la a bloca un proiect at‚t de important pentru Rom‚nia cum este proiectul de integrare Ón Uniunea European„ este cale lung„!

Prin votul dat de c„tre opozi˛ia nou-constituit„ s„pt„m‚na trecut„ s-a dat un vot Ómpotriva integr„rii europene. S-a dat un vot Ómpotriva rom‚nilor care a∫teapt„ de la clasa politic„ s„ se delimiteze, Ón al doisprezecelea ceas, de actul de corup˛ie. A fost un caz punctual care putea fi fructificat, a fost un moment ratat. Nu este de mirare c„ majoritatea rom‚nilor, adic„ 51,2%, consider„ c„ ac˛iunile justi˛iei Ón cazurile de Ónalt„ corup˛ie sunt influen˛ate politic, dup„ cum arat„ un sondaj dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„.

Dac„ domnul N„stase ∫i Partidul Social Democrat au vrut îs„-∫i arate mu∫chii“ Ón Parlament s„pt„m‚na trecut„ nu pot dec‚t s„ Ói felicit, au reu∫it! Dar dac„ domnul N„stase ar fi at‚t de cinstit ∫i bine inten˛ionat, precum ne face s„ Ón˛elegem, Ón calit„˛ile sale de ghid ∫i de cet„˛ean onest, la muzeul de la televizor, atunci a doua zi dup„ vot s-ar l„sa la dispozi˛ia anchetatorilor pentru a-∫i demonstra nevinov„˛ia. Este un gest pe care l-am a∫teptat cu ner„bdare s„pt„m‚na trecut„, ar fi fost un gest normal pentru un a∫a-zis persecutat politic. Dar, ca ∫i dumneavoastr„, am r„mas cu a∫teptarea...

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ioan Aurel Rus

#156617

îNumai cioburi la «Somvetra»!“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn industria sticl„riei din Rom‚nia, îSomvetra“ Gherla a ocupat ani la r‚nd pozi˛ia de top, fiind ∫i cea mai modern„ fabric„ de acest gen din ˛ar„. Produsele din sticl„rie realizate manual erau destinate aproape exclusiv exportului pe pia˛a vestic„, acesta fiind ∫i unul dintre motivele pentru care fostul F.P.S. nu a avut prea mari dificult„˛i Ón a g„si un cump„r„tor pentru pachetul de ac˛iuni de˛inut. Din nefericire, nici F.P.S., nici A.P.A.P.S. ∫i nici A.V.A.S. nu au fost prea inspirate Ón alegerea cump„r„torului.

îSomvetra“ Gherla a fost privatizat„ pentru prima dat„ Ón 1996. De∫i atunci erau interesa˛i de ac˛iunile societ„˛ii mai mul˛i investitori, F.P.S. l-a preferat pe îmagnatul sticlei din Rom‚nia“, Corneliu Petreanu. Acesta a mai achizi˛ionat Ónc„ ∫apte fabrici de sticl„rie, Óntre care îSomvetra“ era considerat„ perla coroanei. Anton Vasile, omul lui Petreanu, a cump„rat 40% din ac˛iunile de˛inute

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 de F.P.S. la îSomvetra“ contra sumei de 10,494 miliarde lei, urm‚nd s„ achite un avans de doar 20%, restul trebuia pl„tit Ón opt rate anuale p‚n„ Ón anul 2004. Pentru c„ nu ∫i-a achitat la termen nici m„car penalit„˛ile, Anton Vasile a fost ac˛ionat Ón judecat„.

Direc˛ia de Control a fostului A.P.A.P.S. a constatat ulterior c„ privatiz„rile îmarca Petreanu“ au lipsuri enorme at‚t la Óncheierea contractelor de v‚nzare-cump„rare, c‚t ∫i la plata tran∫elor stabilite prin contract ∫i a dispus, t‚rziu Óns„, îdeprivatizarea“ a cinci din cele ∫apte societ„˛i achizi˛ionate de Petreanu. îSomvetra“ revenea astfel la stat, care s-a dovedit Óns„ un manager cel pu˛in la fel de catastrofal ca ∫i precedentul. A∫a se face c„, Ón 2004, societatea a fost scoas„ din nou la v‚nzare, av‚nd Óns„ Ón c‚rc„ o datorie de peste 100 miliarde lei. De aceast„ dat„ ofertan˛ii nu s-au mai Ónghesuit, cu excep˛ia Firmei îFeromat“. Liderul sindicatului de la îSomvetra“, domnul Tiberiu Ben˛a, a sus˛inut c„ dup„ e∫ecul primei privatiz„ri, o companie din S.U.A., îTrans Meridian“, ∫i-a manifestat cu insisten˛„ interesul pentru societate. Astfel îTrans Meridian“ a depus la A.V.A.S. solicitarea pentru cump„rarea pachetului de ac˛iuni de la îSomvetra“. Americanii se angajau s„ aduc„ un capital de lucru de 500.000 de dolari ∫i s„ fac„ investi˛ii pe o perioad„ de patru ani Ón valoare de cinci milioane de dolari. A∫a se face c„ au intrat Ón h„˛i∫urile birocra˛iei rom‚ne∫ti ∫i nu au reu∫it s„ Ó∫i ating„ scopul. Ca s„ scape de îSomvetra“, A.V.A.S. a dat-o Firmei îFeromat“. Astfel, unul dintre cei mai mari produc„tori de sticl„rie de lux, îSomvetra“ Gherla, a Ónc„put pe m‚inile unei firme din Bucure∫ti care se ocup„ cu comer˛ul cu de∫euri ∫i resturi ∫i care figureaz„ Ón scriptele Ministerului Finan˛elor Publice cu un singur angajat.

Firma bucure∫tean„ îFeromat“ a devenit ac˛ionar majoritar pentru numai 1,25 miliarde lei, ceilal˛i ac˛ionari semnificativi fiind îAdriagel“ — S.R.L. Italia cu 13,13% ∫i îEuromex“ cu 12,18%. îFeromat“ — S.A. se angaja prin contract s„ aduc„ Ón societate Ón jur de 25.000 de euro pentru dezvoltare ∫i 4.000 de euro pentru investi˛ii Ón protec˛ia mediului. Ridicolul acestor sume a fost spulberat Óns„ de prima tranzac˛ie a noului proprietar, care s-a ∫i gr„bit s„ v‚nd„ un bloc de nefamili∫ti contra sumei de 4 miliarde lei, adic„ de aproape trei ori mai mult dec‚t a pl„tit pe ac˛iuni. La o lun„ dup„ preluarea societ„˛ii, noul proprietar ∫i-a anun˛at inten˛ia de a reduce cheltuielile cu personalul cu 31,21%, f„r„ a continua infuzia de capital la care se angajase.

Domnul Tiberiu Ben˛a a sesizat din vreme managementul defectuos al îFeromat“, lucru care nu a interesat pe nimeni, cu excep˛ia directorului numit de patron, care ∫i-a dat demisia. Situa˛ia de la îSomvetra“ a devenit ridicol„, astfel firma a func˛ionat, practic, f„r„ conducere. Directorul a r„mas totu∫i Ón societate ∫i a continuat s„ semneze acte. A∫a se face c„, atunci c‚nd îDistrigaz Nord“ a somat societatea s„-∫i achite datoriile la gaz, directorul demis ∫i-a dat acceptul pentru sistarea livr„rii de gaz ∫i nici m„car nu s-au purtat negocieri cu îDistrigaz“ pentru e∫alonarea datoriilor. Puteau fi invocate ca garan˛ie contractele comerciale de export ale societ„˛ii, dar cine s„ o fac„? Œntre timp sindicatul a f„cut notific„ri c„tre A.V.A.S. privind situa˛ia societ„˛ii, dar institu˛ia statului s-a sp„lat pe m‚ini ∫i a refuzat s„ preia fabrica. Asta Ón condi˛iile Ón care Ón contractul de privatizare

exista o clauz„ ce poate duce la desfiin˛area de drept a contractului dac„ investitorul nu men˛ine locurile de munc„, a∫a cum s-a angajat. Practic, A.V.A.S. s-a Ónregistrat ca ac˛ionar majoritar Óncep‚nd cu 1 februarie anul curent, dar Finan˛ele Publice au scos deja bunuri patrimoniale la licita˛ie. S„ se Ón˛eleag„ c„ nu ∫tie st‚nga de dreapta?

La exact un an dup„ cea de-a doua privatizare, Societatea îSomvetra“ Gherla se preg„te∫te s„ intre Ón dizolvare. Œntreruperea furniz„rii de gaz metan de c„tre îDistrigaz Nord“ a dus la sistarea activit„˛ii, anularea contractelor de export ∫i disponibilizarea a circa 700 de angaja˛i. Pre∫edintele sindicatului sus˛ine c„ revenirea societ„˛ii Ón portofoliul A.V.A.S. este Ón avantajul angaja˛ilor, care ar putea astfel beneficia de pl„˛i compensatorii Ón cazul disponibiliz„rii.

Acum ∫apte oferte se pare c„ sunt pentru a pune m‚na pe îSomvetra“. Prefectul Ti∫e se pare c„ sus˛ine ideea Ónchirierii fabricii firmei italiene îAdriagel“ — S.R.L., ac˛ionar„ cu 13,13% Ón îSomvetra“, dar care a asistat pasiv la falimentul acesteia, pentru a îpune laba“ pe ea la un pre˛ de nimic.

Oare ce vor face P.D.-ul ∫i P.N.L.-ul din aceast„ fabric„? Cine va fi favoritul? Vom tr„i ∫i vom vedea!

Ioan Munteanu

#162454

Declara˛ie politic„ cu tema îProgramele agricole nu sunt pentru oamenii de r‚nd“

De∫i au fost promovate destule legi ∫i programe pentru sprijinirea agricultorilor, p„rerile celor care doresc s„ fac„ o afacere rentabil„ sunt descurajatoare.

Situa˛ia din spa˛iul rural este destul de complicat„, Ón condi˛iile Ón care popula˛ia satelor este Ómb„tr‚nit„ ∫i ponderea tinerilor este destul de redus„, Ón care suprafe˛ele de teren sunt f„r‚mi˛ate ∫i se practic„ o agricultur„ de subzisten˛„ sau de semisubzisten˛„, Ón care lipsesc dot„rile tehnice minime.

De∫i Planul Na˛ional de Dezvoltare Rural„ pentru perioada 2007—2013 la care se lucreaz„ acum cuprinde direc˛ii ambi˛ioase, realitatea contrazice multe dintre prevederile anulate. Principalele probleme ˛in de serviciile agricole ∫i neagricole slab dezvoltate, de lipsa activit„˛ilor neagricole alternative, generatoare de venituri, de insuficienta informare a produc„torilor ∫i de sprijinul material aproape neglijabil.

Œncerc‚nd s„ abordez problema cresc„torilor de bovine, m„ voi referi la dificult„˛ile de care se lovesc ace∫tia atunci c‚nd doresc s„ dezvolte o afacere de tip european. Primul lucru pe care-l repro∫eaz„ este legat de subven˛iile pentru bovine, care sunt departe de a oferi un sprijin real.

Astfel, pentru subven˛ia de 300 de lei/cap, vacile trebuie s„ se afle Ón Controlul Oficial al Performan˛elor, pentru 100 lei/cap ele s„ fie Ónscrise Ón Registrul genealogic, iar pentru 200 lei/cap s„ fie certificate ecologic. Pentru vi˛ei, la Ómplinirea v‚rstei de 6 luni se prime∫te suma de 200 lei/cap dac„ provin din Óns„m‚n˛„ri artificiale ∫i 100 lei dac„ provin din mont„ natural„ cu taur autorizat.

Dup„ cum se vede, sumele se acord„ o singur„ dat„ ∫i sunt nesemnificative fa˛„ de cheltuielile pe care le presupune Óntre˛inerea unor animale de ras„, iar actele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 normative pentru alocarea acestor subven˛ii nu au fost Ónc„ aplicate.

Fermierii sunt descuraja˛i ∫i de birocra˛ia excesiv„ ∫i de reticen˛a b„ncilor de a da bani agricultorilor. De∫i exist„ Programele SAPARD — îFermierul“, Creditul agricol pentru investi˛ii — un produc„tor individual nu este finan˛at de c„tre banc„. Pentru a spori sau a men˛ine afacerea, el este obligat s„ aib„ statutul de persoan„ juridic„, deci face alte cheltuieli neprev„zute, Ónfiin˛‚nd un S.R.L. ∫i angaj‚nd un contabil, lucru neprev„zut din start.

Urmeaz„ apoi alte dificult„˛i. Pentru a-∫i construi un grajd, a-∫i procura ceva echipamente ∫i animale, fermierul are nevoie de aproximativ 300.000 euro. SAPARD-ul pune Óns„ condi˛ia ca firma care va construi grajdul s„ nu aib„ datorii la stat, ceea ce e aproape imposibil. Se apeleaz„, Ón consecin˛„, la constructori particulari care, afl‚nd c„ lucrarea este realizat„ cu ajutorul unui program, pretind sume aproape duble.

Cei care au reu∫it s„-∫i Ónfiin˛eze firme se lovesc ∫i de alte aspecte neprev„zute. O vac„ cump„rat„ cu bani grei din import ∫i care produce 9.000 litri de lapte Óntr-un an este subven˛ionat„ cu aceea∫i sum„ ca ∫i o vac„ obi∫nuit„, care pa∫te pe ∫an˛ ∫i care d„ 5 litri de lapte pe zi. Acest sistem egalitarist descurajeaz„ pe fermierii profesioni∫ti care doresc s„ fac„ performan˛„ ∫i care nu mai au vreun interes s„ investeasc„ Ón genetic„ ∫i ameliorare. Faptul c„ noul sistem de subven˛ionare are Ón vedere num„rul de capete, ∫i nu cantitatea de lapte ob˛inut„, Ói dezavantajeaz„ deci pe cei care au mizat pe o productivitate sporit„.

Nu mai insist asupra numeroaselor dificult„˛i pe care le implic„ accesarea Programului îFermierul“ pentru omul simplu de la ˛ar„, lucru pe care l-am abordat Óntr-o interven˛ie special„.

Politica populist„ a ministrului liberal al agriculturii care se bazeaz„ pe promisiuni am„gitoare ∫i pe oportunit„˛i greu de materializat dovede∫te ruptura care exist„ Óntre sat ∫i minister, o total„ necunoa∫tere a specificului muncii din agricultur„, c‚t ∫i lipsa de comunicare dintre cele dou„ lumi paralele.

Ovidiu Ioan Silaghi

#166478

Recentul vot Ómpotriva aprob„rii cererii de perchezi˛ie a dou„ dintre imobilele domnului Adrian N„stase a generat reac˛ii negative ∫i Ón zona institu˛iilor Uniunii Europene. Nu am fost la Bucure∫ti, Ón plen, pentru c„ eram la Bruxelles. Am recep˛ionat impresii ∫i reac˛ii negative de la diferi˛i europarlamentari. Dar nu aceste reac˛ii mi-au dat de g‚ndit, c‚t pozi˛ia adoptat„ luni, la Bucure∫ti, de domnul Frattini. Domnia sa, uz‚nd de canoanele unui politician diplomat, a afirmat, referindu-se la activitatea Parlamentului, c„ nu vrea s„ se amestece Ón treburile Legislativului, dar a men˛ionat: îTocmai pentru c„ nu vreau s„ m„ amestec Ón treburile Parlamentului am spus c„ are Ón m‚ini o mare parte din viitorul Rom‚niei“ _._ Analiz‚nd aceast„ fraz„, pot afirma c„ ea spune de fapt totul. Tradus„, aceast„ fraz„ sun„ astfel: dac„ se va Ónt‚mpla ca Rom‚nia s„ sufere o defec˛iune pe traseul integr„rii, atunci o foarte mare parte din vin„ o va avea Parlamentul. ™i are perfect„ dreptate domnul Frattini, pentru c„ votul negativ dat cererii de perchezi˛ie

nu a Ónsemnat altceva dec‚t o obstruc˛ionare a bunului mers al justi˛iei Óntr-un caz anume. ™i c‚nd este vorba de justi˛ie, oficialii Uniunii Europene sunt foarte sensibili. ™i are dreptate, pentru c„ au mai existat voturi contra ∫i Ón alte situa˛ii care vizau aspecte privind integrarea.

Din p„cate, anatema cade asupra Óntregului Parlament, de∫i, dup„ cum se ∫tie, votul negativ nu i se poate Ón nici un caz imputa Alian˛ei P.N.L.-P.D. De aceea, atrag aten˛ia colegilor din P.S.D. ∫i P.R.M. c„ vor fi principalii responsabili Ón cazul Ón care Rom‚nia pierde b„t„lia pentru Europa. Nu este suficient ca Guvernul, ca parlamentarii puterii, s„ construiasc„ ceva Ón cursul zilei, iar noaptea P.S.D. ∫i P.R.M. s„ demoleze, ∫i aceast„ ac˛iune de demolare va avea Ón principal efecte negative asupra Rom‚niei ∫i mai ales asupra cet„˛enilor Rom‚niei!

Guvernele, puterile sunt trec„toare, dar cet„˛enii Rom‚niei, nu! Lor le pute˛i face˛i un imens r„u, domnilor din P.S.D. ∫i P.R.M.!

Ioan fiundrea

#168554

Obiectul declara˛iei politice: îDrumurile noastre toate, construite postdecembrist, duc la Bellu!“

O nou„ dram„, consumat„ pe ∫oselele mor˛ii din Rom‚nia, ne-a cutremurat zilele acestea, prin tragica dispari˛ie a Laurei Stoica ∫i a logodnicului ei.

Str„b„t‚nd ˛ara cu ma∫ina, de la un cap„t la altul, ne este dat s„ vedem zilnic infernul dantesc al carnagiului de pe ∫osele. Tot mai mul˛i oameni din aceast„ ˛ar„ observ„ c„ banii publici destina˛i, de 16 ani, construirii drumurilor au constituit una dintre cele mai profitabile afaceri pentru cei care de˛in puterea.

Lipsa de con∫tiin˛„ ∫i servirea clientelei politice a celor care au condus Ministerul Transportului ∫i Direc˛iile de drumuri ∫i poduri din aceast„ ˛ar„ a fost ∫i este atuul lor managerial.

An de an, mass-media sesizeaz„ derularea acelora∫i lucr„ri Ón acelea∫i locuri pe drumurile publice, de c„tre acelea∫i firme agreate de puterea care este la conducere.

Actualul ministru al integr„rii europene este fost ministru al transporturilor ∫i sper„m c„ nu sufer„ de amnezie pentru a-∫i reaminti dezastrul existent pe autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti, la doar c‚teva luni de la finalizarea lucr„rilor.

Adresez invita˛ia domnilor actuali mini∫tri ai integr„rii europene ∫i transporturilor pentru a se deplasa cu ma∫ina pe E 70, dinspre Caransebe∫ spre Timi∫oara, adic„ spre U.E.

Dup„ o asemenea aventur„ pe aceast„ ∫osea, vajnicii no∫tri mini∫tri ar trebui s„-∫i reconsidere op˛iunea orient„rii spre U.E.

Ar fi extrem de util ca cei doi mini∫tri s„ fie Ónso˛i˛i ∫i de ministrul muncii, care poate avea o tres„rire de con∫tiin˛„ pe aceste ∫osele, pentru a asigura pensii decente arti∫tilor rom‚ni care se sting dramatic sau Ón s„r„cie, sau Ón Óngrozitoare accidente.

Dup„ parcurgerea traseului E 70 de c„tre cei trei mini∫tri ar trebui ca niciodat„ s„ nu mai doreasc„ s„ aud„ refrenul îLa vie en rose“, pentru c„ eman„ miros de Bellu.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Ion Luchian

#170571

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima vreme au Ónceput s„ ias„ la iveal„ dedesubturile unor mari afaceri marca P.S.D. petrecute Ón timpul guvern„rii N„stase, cum ar fi cele privitoare la Proiectul Dracula Park.

Anun˛at cu surle ∫i tr‚mbi˛e, acum doi ani, ca un proiect salvator pentru turismul rom‚nesc ∫i pentru Óntreaga economie na˛ional„, care urma s„ atrag„ peste un milion de turi∫ti Ón fiecare an, parcul tematic s-a dovedit a fi, Ón cele din urm„, doar un alt mijloc de satisfacere a clientelei politice a P.S.D.

Astfel, cu inten˛ia declarativ„ de a se amenaja acest parc tematic, fostul Guvern a dispus, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1560/2004, trimiterea Ón folosin˛„ gratuit„, pe 49 de ani, c„tre Societatea Comercial„ îParcul Turistic ∫i de Agrement Snagov“ a unui teren de 460 de hectare apar˛in‚nd Complexului Agrozootehnic îVl„sia“ din comuna Snagov.

Practic, prin aceast„ ini˛iativ„, s-au luat 460 de hectare din domeniul public ∫i s-au dat gratis unei firme private, care Ól poate folosi cum dore∫te timp de aproape jum„tate de secol, teren estimat pe pia˛a imobiliar„ ca valor‚nd aproximativ jum„tate de miliard de euro, ceea ce face ca mo∫tenirea l„sat„ de îs„rmana“ m„tu∫„ Tamara s„ fie doar un mizilic.

Œn mod absolut normal, actualul Guvern a luat decizia de a nu continua acest proiect, pentru a c„rui realizare este nevoie de investi˛ii de peste 50 de milioane de euro, ∫i de a anula respectiva hot„r‚re de guvern, a∫a cum a declarat public secretarul general al Guvernului.

Din p„cate, prin sistemul de promovare a acestui proiect au fost atra∫i ∫i banii a peste 15.000 de rom‚ni care au cump„rat ac˛iuni la acest proiect, v‚ndute prin subscrip˛ie public„, cet„˛eni care acum probabil nu ∫tiu ce pot face cu respectivele ac˛iuni, care nici m„car nu au fost listate la Burs„, a∫a cum promiseser„ ini˛iatorii proiectului.

Œn final se poate trage foarte clar concluzia c„ aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului N„stase, al„turi de alte proiecte de acela∫i fel, cum au fost cele 400 de s„li de sport construite Ón timp record, dar care sunt inutilizabile f„r„ ni∫te repara˛ii capitale, au avut doar scopul de a servi interesele financiare ale clientelei P.S.D., precum ∫i de a ajuta la cl„direa imaginii îsocial-democrate“ a Guvernului trecut.

V„ mul˛umesc.

Ion Stan

#172883

Declara˛ie politic„: îRom‚nia — de la statul de drept democratic ∫i social spre statul republic„ preziden˛ial„, autoritar„ ∫i poli˛ieneasc„“

Œn inim„, g‚nd ∫i suflet cu nostalgia vremurilor c‚nd o sec˛ie special„ a Comitetului Central al defunctului Partid Comunist Rom‚n coordona probleme militare, de securitate, ale afacerilor interne ∫i justi˛iei, actuala guvernare face tentativ„ dup„ tentativ„ de a-∫i acapara aceste p‚rghii de autoritate, chiar cu riscul Ónc„lc„rii principiului separa˛iei puterilor Ón stat, la care pre∫edintele Rom‚niei ar trebui s„ vegheze, dar nu poate, fiindc„ îclanul patrician al T„ricenilor“ ∫i dorin˛a personal„ de a acumula c‚t mai mult„ putere nu-i dau r„gaz s„ medieze, cu Ón˛elepciune, Óntre actorii destabilizatori ai

echilibrului social, politic ∫i economic sau, mai direct spus, ai securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei.

Pre∫edintele Rom‚niei ar avea toate motivele s„ nu permit„ nici stalinizarea neoliberalist„, Ón varianta T„ricenilor, a principalelor institu˛ii ale statului de drept ∫i nici subordonarea personal„ a activit„˛ii acestora Ónc„lc‚nd Ón mod repetat Constitu˛ia Rom‚niei.

Œncerc„rile disperate ale Guvernului de a politiza armata, justi˛ia ∫i serviciile de informa˛ii produc efecte dizolvante.

Armata se compromite Ón scandal dup„ scandal — achizi˛ii dubioase, dot„ri proaste, dar scumpe, anchete ∫i condamn„ri pentru corup˛ie, indisciplin„, iar, mai nou, grave scurgeri de informa˛ii dublate de manifest„rile publice de incompeten˛„ ∫i iresponsabilitate ale celui ce ocup„ din Ónt‚mplare func˛ia de ministru al ap„r„rii na˛ionale.

Justi˛ia se afund„ Ón demagogia politic„ de duzin„, transform‚nd nobilele ∫i universalele principii ale dreptului, care au c„l„uzit ordinea social„ a omenirii de la romani ∫i p‚n„ Ón zilele noastre, Ón sloganuri propagandistice, pe care o femeie-comisar, at‚rnat„ de fotoliul din care au vegheat la buna facere ∫i aplicare a legilor juri∫ti ilu∫tri ai neamului, le transform„ peste noapte Ón legi despotice, imorale ∫i antina˛ionale.

Œn actuala conjunctur„, c‚nd Ón Parlamentul Rom‚niei nu mai func˛ioneaz„ pluripartitismul, c‚nd con∫tiin˛ele individuale ale parlamentarilor sunt topite Ón creuzetele grupurilor de interese ale unor partide polarizate Ón jurul unor centre de putere economic„ dubioase, al c„ror ˛el este eludarea legii ∫i fuga de r„spundere din fa˛a acesteia, pentru f„r„delegile prin care au jefuit banul public, democra˛ia moare, iar statul poli˛ienesc i se substituie.

Poli˛ia a fost dezorganizat„, iar Ón locul ei cap„t„ puteri discre˛ionare ∫i se afirm„ o jandarmerie brutal„ ∫i supermilitarizat„ care, sub obl„duiri Ónalte, se insinueaz„ Ón toate celelalte structuri de for˛„ ale statului.

Ministerul Public a devenit un instrument de nedreapt„ represiune ∫i Ónscen„ri judiciare, un redutabil simbol al poli˛iei politice asmu˛ite Ómpotriva adversarilor, pe principiul îcine nu cotizeaz„ la noi este Ómpotriva noastr„“.

Magistratura batjocorit„ ∫i supus„ oprobriului public tocmai prin declara˛iile celor obliga˛i s„ vegheze la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice se revolt„ ∫i, fapt f„r„ precedent, protesteaz„ public Ómpotriva siluirii ei de c„tre garantul suprem al func˛ion„rii statului de drept.

Sunt tot mai evidente ∫i c„ile constitu˛ionale ale abolirii actualei ordini constitu˛ionale: promovarea Parlamentului unicameral, modificarea cadrului legal pentru organizarea referendumului, preg„tirea opiniei publice pentru un regim preziden˛ial, Óngr„direa c‚mpului de mi∫care al partidelor politice Ón ˛arcul unei singure Camere legislative ∫i Ónlocuirea rolului partidelor cu îconsult„ri directe cu poporul“, Ón strad„, cu prilejul vizitelor de lucru.

Concomitent, o ad‚ncire a diviz„rii presei, inclusiv prin schimb„rile de proprietate asupra acesteia, va facilita ∫i mai mult reu∫ita eforturilor de modificare a raporturilor constitu˛ionale dintre institu˛iile statului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Œn toat„ aceast„ evolu˛ie c„tre o nou„ dictatur„, cei care au acaparat canalele de comunicare public„ le alimenteaz„ cu otrava manipul„rii cuno∫tin˛elor, f„c‚nd loc tot mai mult confuziei ∫i haosului, din care o putere nevolnic„ ∫i f„r„ repere ideologice ∫i axiologice na˛ionale se alimenteaz„, Ónsetat„ de intrigi politice, ad‚ncindu-∫i dezbinarea.

™i o tab„r„, ∫i cealalt„ au, Óns„, foarte bine conturat„ importan˛a informa˛iei Ón men˛inerea ∫i consolidarea puterii.

Dac„ toate celelalte instrumente de for˛„ au fost mai u∫or obligate a se subordona ∫i servi politic, intervenind ∫i oportunismul unor avizi de func˛ii ∫i cariere nemeritate, serviciile de informa˛ii continu„ s„ fie, Ón continuare, obiectul unor aprige dispute ale c„ror izbucniri publice sunt pe punctul de a le periclita ra˛iunea de a fi.

Œn opinia noastr„, serviciile de informa˛ii reprezint„, Ón acest moment, cea mai important„ redut„ a b„t„liei unor for˛e politice profund dezbinate, Ón care fiecare dintre p„r˛i mizeaz„ pe supravie˛uirea prin controlul acestor servicii.

La serviciile de informa˛ii se afl„ secretele m„ririi ∫i dec„derii lor, iar con∫tiin˛a acestui adev„r Ói face, ∫i pe unii, ∫i pe al˛ii, s„ arunce totul Ón joc. Dac„ nu au reu∫it s„-∫i aserveasc„ serviciile, atunci prefer„ s„ le Ómping„ spre sinucidere, implic‚ndu-le, pe unele cu, pe altele f„r„ voia lor, Ón dispute politice.

Construc˛ia statului na˛ional-poli˛ienesc avanseaz„ clip„ de clip„, ceas de ceas, zi dup„ zi.

Ordonan˛„ dup„ ordonan˛„ de urgen˛„ atac„ legile organice ∫i violeaz„ Constitu˛ia, anul‚nd separa˛ia puterilor ∫i erod‚nd statul de drept.

Inten˛ii ori realit„˛i politico-legislative tot mai aberante au readus Ón actualitatea zilelor noastre lupta de clas„ a anilor ’50, cu etichet„ri ideologice infamante ori atentate la inviolabilitatea persoanei ∫i a propriet„˛ii.

Primele semnale vin, Ón acest sens, de la observatorii externi care v„d posibil„ am‚narea ratific„rii Tratatului de aderare la Uniunea European„, iar raportul definitiv Ómpins din luna mai a.c. pentru luna noiembrie sau _sine die._

Ni s-ar confirma, Ón acest fel, c„ unul dintre partidele monstruoasei ∫i imoralei coali˛ii, str‚ns legat de grupurile de interese economice ale Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii amenin˛ate cu dispari˛ia dup„ integrarea Ón Uniunea European„, nu a dorit nici un moment integrarea, ci dimpotriv„. Ceea ce ar putea fi ∫i o explica˛ie a unora dintre direc˛iile de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, precum ∫i a culorii politice a acestei lupte.

Fac apel la dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ reflecta˛i cu con∫tiin˛ele eliberate de orice constr‚ngeri la starea vie˛ii politice rom‚ne∫ti, la criza parlamentar„, la prezentul ∫i viitorul democra˛iei rom‚ne∫ti, Óntruc‚t Rom‚nia tinde s„ devin„ un stat poli˛ienesc.

Manuela Mitrea

#179706

îCine are grij„ de consumatorul rom‚n, domnilor guvernan˛i?“

Œn mod sigur Ón Rom‚nia drepturile consumatorilor exist„, dar nu sunt respectate.

Consumatorii sunt persoane fizice care cump„r„, dob‚ndesc, utilizeaz„ sau consum„ diverse produse, servicii Ón afara activit„˛ilor profesionale.

Suntem cu to˛ii consumatori, dar oare ne cunoa∫tem drepturile? ™tim c„ trebuie s„ fim proteja˛i Ómpotriva riscului de a achizi˛iona un produs, de a ni se presta servicii care ar putea s„ ne prejudicieze via˛a, s„n„tatea sau securitatea ori s„ ne afecteze drepturile ∫i interesele legitime?

Pentru a ne putea proteja ∫i ap„ra interesele, Ón calitate de beneficiari, este important s„ cunoa∫tem at‚t drepturile consumatorilor, c‚t ∫i obliga˛iile agen˛ilor economici.

Œnsu∫irea acestor cuno∫tin˛e ne transform„ Óntr-un consumator avizat, informat ∫i activ social, care nu mai este Ón pericol de a deveni o victim„ a acelor agen˛i economici care utilizeaz„ practici comerciale incorecte.

Œn Rom‚nia, îstatul, prin mijloacele prev„zute de lege, protejeaz„ cet„˛enii Ón calitatea lor de consumatori“.

Din p„cate, Ón ultimul timp Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor, la nivel central, ∫i oficiile jude˛ene, la nivel local, se ocup„ de orice altceva, mai pu˛in de protec˛ia social„ a cet„˛eanului rom‚n, care, pe zi ce trece, se confrunt„ tot mai mult cu abuzurile ∫i Ónc„lcarea normelor elementare pe care agen˛ii economici le practic„, Ón detrimentul normelor ce trebuie respectate.

Ieftin este cuv‚ntul magic pentru consumatorul din Rom‚nia, Óns„ de cele mai multe ori se dovede∫te aduc„tor de necazuri ∫i ghinioane!

De cele mai multe ori pre˛urile nu au concuren˛„ ∫i ce g„se∫ti Óntr-un bazar cu iz turcesc nu e mult diferit de micile afaceri de cartier ori de marile angrouri.

Œnainte de a cump„ra produse alterate sau ambalate necorespunz„tor, Ónainte de a ne g‚ndi c„ pre˛ul este avantajos, ar trebui s„ ne g‚ndim la s„n„tatea noastr„. Ne pot costa mult mai mult medicamentele, care, ∫i a∫a, ∫tim c‚t de greu le ob˛inem.

C‚˛i dintre rom‚ni au auzit despre Codul consumului ∫i ∫tiu ce presupune acesta?

C‚t de mediatizate au fost drepturile consumatorilor, normele impuse agen˛ilor economici privind pre˛urile ∫i tarifele sau regulile privind comercializarea produselor?

De exemplu, severinenii consum„ produse lactate v‚ndute Ón PET-uri recuperate din containerele de gunoi, Ón timp ce factorii abilita˛i s„ rezolve problema nu au dat vreun semn c„ ar dori s„ se implice Ón solu˛ionarea acesteia. Oare inspectorii O.J.P.C. Mehedin˛i s-au Óntrebat ce fac unii severineni cu sticlele din plastic culese din containerele de gunoi, de pe str„zi ∫i de aiurea?

Dac„ din partea Prim„riei ∫i a Poli˛iei Comunitare din Drobeta-Turnu-Severin s-au v„zut ceva semnale pentru rezolvarea problemei, nu acela∫i lucru se poate spune ∫i despre inspectorii O.J.P.C., care Ón ultima vreme sunt tot mai bulversa˛i din cauza deselor muta˛ii care au loc Ón fruntea acestei institu˛ii; Ón cinci luni schimb‚ndu-se patru directori!

Aici, la Mehedin˛i, deconcentratele Ó∫i schimb„ foarte des directorii, membrii Alian˛ei D.A. consider‚nd mai important cum s„ se ∫icaneze Óntre ei sau Ón interiorul propriului partid dec‚t s„ fie preocupa˛i de cet„˛enii urbei Ón care locuiesc.

Pe data de 15 martie este Ziua Mondial„ a Drepturilor Consumatorilor. M„car acum, domnilor guvernan˛i, ar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 trebui s„ face˛i ceva pentru ca rom‚nul nostru s„ se simt„ c‚t de c‚t protejat de toat„ avalan∫a aceasta de produse ∫i servicii care Ói fac mai mult r„u dec‚t bine!

Marius Iriza

#183354

Dup„ aproape o lun„ de la izbucnirea scandalului legat de veniturile imense realizate de ∫efii Loteriei Rom‚ne, ministrul finan˛elor, domnul Sebastian Vl„descu, declara Ón fa˛a senatorilor din Comisia pentru cercetarea abuzurilor c„ nu Ól poate suspenda pe pre∫edintele Loteriei, Nicolae Cristea, pentru c„ acesta este doar Ónvinuit Ón dosarul privind achizi˛ia unor spa˛ii comerciale de c„tre Loteria Rom‚n„ de la firma îAna Electronic“.

Œn privin˛a salariului Óncasat de pre∫edintele Loteriei, domnul ministru precizeaz„ c„ este egal cu al unui secretar de stat, adic„, aproximativ 40—45 milioane de lei, dar ceea ce a provocat discu˛ii a fost nivelul veniturilor dob‚ndite Ón urma unor îdrepturi“ pe care Nicolae Cristea le-a primit Ón baza contractului de management. Astfel, acesta a primit Ón anul 2005, pe l‚ng„ cele 505 milioane de lei care reprezint„ totalul retribu˛iei pe anul respectiv, ∫i prime de 412 milioane de lei. ™i toate acestea din buzunarul cet„˛eanului rom‚n pl„titor de taxe la bugetul de stat!

S„pt„m‚na trecut„, acela∫i ministru al finan˛elor publice anun˛„ convocarea adun„rii generale extraordinare a ac˛ionarilor Loteriei Rom‚ne pentru a revoca membrii consiliului de administra˛ie ∫i pe pre∫edintele acesteia, Nicolae Cristea.

Ce l-a determinat pe ministrul Sebastian Vl„descu s„-∫i schimbe pozi˛ia conteaz„ mai pu˛in. Cel mai important Ón acest caz este faptul c„ se demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ mafia nu are culoare politic„. De ani buni, acest pre∫edinte al Loteriei jefuie∫te statul rom‚n, indiferent c„ la guvernare se afla P.D.S.R.-ul, Conven˛ia Democrat„ sau Alian˛a D.A.

Ilegalit„˛ile de care este acuzat Nicolae Cristea sunt multe, dar probabil nu va fi condamnat pentru nici una dintre ele, deoarece Ón at‚˛ia ani de ∫efie la c‚rma Loteriei Rom‚ne a avut grij„ s„ Ó∫i aranjeze un loc c„ldu˛ pentru zilele grele care b„nuia c„ vor veni odat„.

Marius Rogin

#185269

Declara˛ie politic„: îReferitor la strategia de transformare a Armatei Rom‚ne“

1 ianuarie 2007 se apropie de noi cu pa∫i repezi ∫i este o dat„ pe care o a∫tept„m cu emo˛ie. Cu ∫i mai mari emo˛ii a∫tept„m Óns„ ultimul raport de monitorizare al Uniunii Europene, ce ne va fi prezentat Ón prim„vara aceasta.

Cu to˛ii suntem de acord Óntr-o privin˛„: Rom‚nia s-a angajat, Óncep‚nd cu finele anului 2004, Ón efectuarea unor reforme c‚t se poate de reale, Ón toate domeniile de activitate. O astfel de reform„ se impunea a fi declan∫at„ ∫i la nivelul Armatei Rom‚ne.

De∫i istoria Armatei Rom‚ne este una plin„ de realiz„ri ce ar face cinste oric„rui stat ∫i pe care nimeni nu le poate contesta, dup„ 1989 aceasta a Ónceput s„ mearg„ Óntr-o curb„ descendent„. Armata Rom‚n„ n-a mai fost tratat„ cu importan˛a pe care o are, a fost l„sat„ Ón voia sor˛ii. Pentru a fi performant„, oricare dintre armate are nevoie de investi˛ii majore, de retehnologizare permanent„, pentru a putea face fa˛„

tuturor situa˛iilor ce pot ap„rea. Cu toate c„ Armata Rom‚n„ n-a mai beneficiat Ón ultimii 15 ani de aten˛ia care se impunea, aceasta continu„ s„ r„m‚n„ Ón ochii cet„˛enilor institu˛ia cu cea mai mare credibilitate.

Œncep‚nd cu anul 2004, Guvernul acord„ o importan˛„ deosebit„ cre∫terii capacit„˛ii opera˛ionale a armatei, astfel Ónc‚t aceasta s„ poat„ disloca ∫i sus˛ine Ón teatre de opera˛iuni Óntreaga gam„ de misiuni NATO. Pentru prima dat„ Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei, bugetul pe care Guvernul Ól aloc„ Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale pentru anul 2006 este, Ón valoare absolut„, cel mai mare pe care acesta l-a avut p‚n„ Ón prezent. Unii dintre dumneavoastr„ ve˛i critica probabil aceast„ decizie, ve˛i spune probabil c„ Rom‚nia are Ón aceste momente alte priorit„˛i, alte probleme pe care trebuie s„ le rezolve. Rom‚nia n-a dus Óns„ lips„ niciodat„ de probleme. Armata Rom‚n„ particip„ Ón prezent, cu for˛e, la grupurile tactice de lupt„ multina˛ionale ale Uniunii Europene, pune la dispozi˛ia acesteia noi oferte de for˛e pentru perioada 2006—2010 ∫i ia parte la opera˛iuni militare de gestionare a crizelor conduse de U.E., cum ar fi Opera˛iunea Althea. Nu poate face toate aceste lucruri cu echipamente Ónvechite sau chiar dep„∫ite. Are nevoie de Ómbun„t„˛iri, retehnologiz„ri, de preg„tiri ale personalului, care nu pot fi f„cute f„r„ finan˛„ri.

Natura responsabilit„˛ilor constitu˛ionale na˛ionale, precum ∫i cerin˛a Alian˛ei (NATO) de a face fa˛„ oric„ror amenin˛„ri presupun ca Armata Rom‚n„ s„-∫i dezvolte capacit„˛i care s„-i permit„ s„ desf„∫oare opera˛ii pe teritoriul na˛ional, Ón aria de responsabilitate a NATO, precum ∫i Óntr-un mediu strategic mai extins, influen˛at permanent de factori care impun schimbarea. Œn concep˛ia Organiza˛iei Atlanticului de Nord, transformarea militar„ reprezint„ un proces continuu de dezvoltare ∫i integrare de noi concepte, strategii ∫i capacit„˛i, cu scopul de a Ómbun„t„˛i eficien˛a ∫i gradul de interoperabilitate a for˛elor ∫i de adaptare la noul context de securitate, aflat Óntr-o continu„ schimbare, care eviden˛iaz„ necesitatea de reevaluare a factorului militar, ca principal„ surs„ de credibilitate.

Pentru a putea vorbi Óntr-adev„r de o transformare a Armatei Rom‚ne, trebuie stabilit un obiectiv major: realizarea unei structuri moderne, complet profesionalizate, cu grad sporit de mobilitate, eficien˛„, flexibil„, dislocabil„, av‚nd capacitatea de a ac˛iona Óntrunit ∫i a fi angajat„ Óntr-un larg spectru de misiuni.

Transform„ri majore se impun a fi f„cute Óns„ ∫i Óntr-un alt domeniu nu lipsit de importan˛„. M„ refer aici la domeniul resurselor umane. Œn acest domeniu, obiectul principal trebuie s„ urm„reasc„ proiectarea ∫i implementarea unui management eficient al carierei individuale a tuturor categoriilor de personal, conexarea sistemului de formare ∫i perfec˛ionare continu„ a cadrelor militare la cerin˛ele sistemului educa˛ional na˛ional ∫i punerea lui Ón concordan˛„ cu evolu˛iile Ón acest domeniu din armatele statelor membre NATO ∫i ale Uniunii Europene.

Toate opera˛iile viitoare ce vor trebui duse la bun sf‚r∫it vor fi mult mai complexe, mult mai dinamice ∫i mai multidimensionale dec‚t ne a∫tept„m.

M„surile pe care Guvernul, ∫i implicit Ministerul Ap„r„rii, le ia Ón privin˛a armatei trebuie s„ urm„reasc„ Ón permanen˛„ ca aceasta s„ fie Ón m„sur„ s„ participe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 la opera˛ii care s„ asigure securitatea Rom‚niei pe timp de pace, ap„rarea ˛„rii ∫i a alia˛ilor s„i, promovarea stabilit„˛ii regionale ∫i globale, inclusiv prin utilizarea diploma˛iei ap„r„rii, precum ∫i cu sprijinul institu˛iilor statului ∫i al autorit„˛ilor locale Ón caz de urgen˛e civile. Armata Rom‚n„ va desf„∫ura opera˛ii militare nu numai pe teritoriul na˛ional, c‚t ∫i Ón afara acestuia.

For˛ele care vor fi implicate Ón opera˛ii militare viitoare vor trebui s„ aib„ capacitatea de a Óndeplini Óntreaga gam„ de ac˛iuni militare, de la asisten˛a umanitar„ p‚n„ la opera˛ii de lupt„ de intensitate ridicat„, chiar ∫i Ón condi˛iile Ón care acestea se vor desf„∫ura simultan Ón aceea∫i zon„ de opera˛ii.

Œn procesul de transformare a capacit„˛ilor Armatei Rom‚ne, Ónzestrarea reprezint„ elementul dinamic care antreneaz„ resurse umane, tehnico-economice ∫i financiare substan˛iale.

Œn func˛ie de resursele ce-i vor fi alocate, Ón 2015 Rom‚nia va avea o armat„ cu un efectiv de 80.000 de oameni, dintre care 4,5% va fi reprezentat de structurile de conducere, iar 95,5% va fi reprezentat de for˛ele efective.

Cu to˛ii ne dorim o armat„ eficient„, una care s„ poat„ face fa˛„ transform„rilor NATO ∫i angajamentelor pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat pe plan interna˛ional.

Ca s„ putem vorbi de eficien˛„, toate schimb„rile ce sunt vizate Ón interiorul Armatei Rom‚ne trebuie s„ fie sus˛inute de dou„ lucruri importante: Ón primul r‚nd, o schimbare a mentalit„˛ii, ∫i Ón al doilea r‚nd, o Ómbun„t„˛ire a capacit„˛ii de adaptare la nou a celor care vor fi parte a acesteia. Ne dorim ca ace∫tia s„ fie cu adev„rat ni∫te profesioni∫ti care s„ fac„ fa˛„ cerin˛elor NATO sau U.E.

Ca repere clar definite, de care trebuie s„ se ˛in„ cont la stabilirea priorit„˛ilor pe parcursul procesului de transformare, vor fi costurile ridicate de sus˛inere a trupelor Ón teatrele de opera˛ii, diferen˛ele semnificative Óntre nivelul tehnologic al echipamentelor militare din dotarea statelor avansate ale Alian˛ei ∫i echipamentele din dotarea Armatei Rom‚ne, la care se adaug„ constr‚ngerile materiale ∫i cele din domeniul preg„tirii, instruirii ∫i Ónv„˛„m‚ntului.

Sunt sigur Óns„ c„, a∫a cum au fost aprecia˛i ∫i p‚n„ acum oriunde s-au aflat, solda˛ii rom‚ni vor face ∫i Ón continuare cinste Armatei Rom‚ne ∫i statului sub drapelul c„ruia vor lupta. Pentru aceasta Óns„ trebuie s„ le acord„m Óntregul nostru sprijin.

Dumitru Gheorghe Mircea Co∫ea

#193936

Declara˛ie politic„: îLegalizarea corup˛iei“

O persoan„ de rang Ónalt din structura sistemului fiscal rom‚nesc s-a g‚ndit c„ cea mai bun„ form„ de eradicare a corup˛iei ar fi chiar legalizarea acesteia.

Simplu ∫i eficient!

Transformarea corup˛iei Óntr-o activitate legal„ ar simplifica nu numai via˛a de cap„ ∫i spad„ a procurorilor de la D.N.A., dar ar contribui radical ∫i la ob˛inerea unui excelent raport de monitorizare, ce ne-ar garanta Óndeplinirea la termen a obiectivului integr„rii.

M„sura propus„ este impozitarea averilor ilicite.

Cu tot respectul pentru Ón„l˛imea rangului func˛ion„resc, dar ∫i pentru buna inten˛ie, Ómi exprim totalul dezacord fa˛„ de o astfel de m„sur„. A impozita averile ilicite Ónseamn„ nu numai recunoa∫terea oficial„ a patrimoniului economiei negre, dar ∫i o opera˛iune de sp„lare institu˛ionalizat„ a banilor negri. Nu pot accepta ca printr-o simpl„ ini˛iativa fiscal„ s„ se Ónnobileze ho˛ul, transform‚ndu-l Ón contribuabil cinstit. Impozitarea unei propriet„˛i Ónseamn„, Ónainte de toate, recunoa∫terea ∫i garantarea ei. Este inacceptabil s„ se recunoasc„ ∫i s„ fie garantat dreptul propriet„˛ii private asupra uria∫elor averi ob˛inute prin clientelism politic ∫i devalizarea avu˛iei na˛ionale, deoarece Ónsu∫i procesul ob˛inerii acestor averi s-a desf„∫urat Ón totalul dispre˛ fa˛„ de principiile ∫i atributele propriet„˛ii private.

Desigur, cei care ar sus˛ine o astfel de m„sur„ pot pretinde c„ ar scoate la suprafa˛„ o parte a economiei subterane ∫i ar suplimenta substan˛ial veniturile bugetare. Posibil, dar gre∫it, din mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere contabil, pentru c„ numai o parte din averile ilicite ar putea fi recuperate; din punct de vedere macroeconomic, pentru c„ dezechilibrele pe care le cauzeaz„ economia subteran„ nu sunt eliminate, ci, din contr„, consolidate prin transformarea oficial„ a economiei subterane Ón sursa de finan˛are a bugetului; din punct de vedere moral, pentru c„ nu numai c„ se accept„ furtul, dar Ónsu∫i statul devine partenerul ho˛ilor. Averile ilicite nu trebuie impozitate, ci confiscate!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Este normal, corect ∫i moral s„ fie a∫a. Averile ilicite au fost acumulate prin metode ce au dus la subminarea economiei na˛ionale ∫i la sabotarea procesului de ridicare a standardului ∫i condi˛iilor de via˛„ ale popula˛iei: contrabanda cu produse petroliere, alcool ∫i ˛ig„ri, devalizarea b„ncilor, spolierea bugetului public prin neplata datoriilor c„tre stat sau rambursarea ilegal„ a T.V.A., Ónfiin˛area de firme-c„pu∫„ care prosper„ pe l‚ng„ Óntreprinderile de stat muribunde, dar subven˛ionate de la buget sau, pur ∫i simplu, str‚ngerea de bani pu˛ini de la mul˛i depun„tori, urmat„ de Ónsu∫irea fondurilor de c„tre un grup de privilegia˛i. O statistic„ neoficial„ (îEvenimentul zilei“, 29.III.2004) atest„ c„ Ón ultimii 14 ani nivelul creditelor neperformante acordate de c„tre b„nci dep„∫e∫te 7 miliarde de euro. Speciali∫tii Ón petrol estimeaz„ nivelul contrabandei la circa 1 miliard de euro. Estim„rile realizate pe baza unor documente publice conduc la o cifr„ ame˛itoare: Ón ultimii 14 ani, rom‚nilor li s-au luat circa 25 miliarde de euro, cifr„ la care s-a ajuns numai prin totalizarea marilor îtunuri“ cunoscute. Aceste îtunuri“ au privat 22 milioane de rom‚ni de ∫ansa de a tr„i Óntr-o altfel de ˛ar„ dup„ c„derea comunismului. Ne putem imagina pierderile suferite de aceast„ ˛ar„ din cauza îilicitului“ numai g‚ndindu-ne c„ fondurile europene care vor fi orientate c„tre Rom‚nia dup„ aderare se ridic„ numai la 6 miliarde de euro.

Unde ar fi fost acum Rom‚nia dac„ nu ar fi pierdut printre degete o sum„ de patru ori mai mare?

Relu Fenechiu

#199065

Œn sf‚r∫it, Óntr-un acces de curaj, pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, i-a solicitat domnului Adrian N„stase îs„ fac„ un gest de demnitate ∫i de curaj ∫i

s„-∫i dea demisia din func˛ia de pre∫edinte executiv al P.S.D. ∫i din func˛ia de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor“. Nu am nici o calitate ∫i nici o inten˛ie s„ m„ pronun˛ Ón ceea ce prive∫te problemele interne dintr-un alt partid. Dar cererea adresat„ domnului N„stase de a demisiona din func˛ia de pre∫edinte al Camerei o consider ca f„c‚nd parte din ceea ce ar trebui s„ se cheme stare de normalitate. Œn orice alt„ ˛ar„, c‚nd asupra unui demnitar de rang Ónalt planeaz„ indicii, repet, doar indicii ale Parchetului privind unele infrac˛iuni, acesta Ó∫i d„ demisia. Asupra domnului N„stase plou„ cu suspiciuni ∫i indicii, dar Domnia sa nici m„car nu a catadicsit s„ i se fac„ o banal„ perchezi˛ie.

Din p„cate, prima reac˛ie a domnului N„stase c‚nd i s-a cerut s„ fac„ un act de demnitate a fost categoric„: îChestiunea asta cu demisia este absolut aberant„, pentru c„ demisia ˛i-o dai atunci c‚nd tu consideri c„ este cazul s„ faci un astfel de gest unilateral“. Deci este clar, domnul N„stase nu vrea s„ fac„ acest gest.

Drept consecin˛„, pentru a aduce o repara˛ie moral„ ∫i pentru a mai atenua imaginea negativ„ de care se îbucur„“ Parlamentul Rom‚niei, consider c„ este imperios necesar ca pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, s„ solicite Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor s„ demareze procedurile de revocare a pre∫edintelui Camerei, domnul Adrian N„stase.

Evident, vor exista voci care s„ acuze partidul din care fac parte c„ inten˛ioneaz„ s„ preia conducerea Camerei Deputa˛ilor. Domnul Adrian N„stase, pre∫edintele acestei Camere a Legislativului, a adus Ón repetate r‚nduri acuza˛ii actualei puteri, c„ ar fi blocat Ón toamna trecut„ lucr„rile Camerei Deputa˛ilor inten˛ion‚nd s„-l revoce, chipurile ilegitim, din func˛ie. C„ lucrurile nu au stat a∫a se ∫tie. P.S.D.-ul domnului Adrian N„stase a fost cel care a blocat lucr„rile, prin trageri de timp ∫i tergiversarea dezbaterilor la Regulamentul Camerei, Óntr-un mod nemaiÓnt‚lnit Ón istoria postdecembrist„ a Parlamentului. Este adev„rat, Ón cazul domnului Adrian N„stase ∫i Ónainte de a intra Ón vizorul justi˛iei existau suficiente motive pentru a fi revocat. Am s„ reiau doar unul singur: c‚nd au avut loc alegerile pentru pre∫edin˛ia Camerei, domnul N„stase a beneficiat de Ónc„lcarea flagrant„ a regulii votului secret, deputa˛ii P.S.D. ∫i o parte din P.R.M. vot‚nd la vedere.

P.S. C‚nd s-a pus problema cum s„ se voteze cererea ministrului justi˛iei pentru aprobarea perchezi˛iei, domnul N„stase ∫i deputa˛ii P.S.D. au invocat votul secret, sus˛in‚nd c„ atunci c‚nd electoratul i-a ales votul a fost secret. Acest argument nu a fost valabil ∫i la alegerea pre∫edintelui Camerei.

Tiberiu B„rbule˛iu

#201937

îCu baionetele po˛i face orice, dar nu te po˛i a∫eza pe ele“

## Talleyrand

Œn via˛a politic„ rom‚neasc„ s-au acumulat tensiuni care risc„ s„ compromit„ proiectul Ónc„ nefinalizat al democratiz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti, demarat Ón urm„ cu 16 ani. Avem o democra˛ie t‚n„r„, care Ón loc s„ se fortifice, prin concursul tuturor for˛elor ∫i institu˛iilor responsabile ale statului, prime∫te lovituri care Ói vor Óncetini dezvoltarea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 îPrincipala institu˛ie a democra˛iei“, cum numesc lucr„rile de specialitate Parlamentul, nu se bucur„ Ón clipa de fa˛„ de cea mai bun„ apreciere Ón r‚ndurile opiniei publice. Pur ∫i simplu a∫a vor rom‚nii s„ vad„ lucrurile, cu biserica ∫i armata Ón v‚rful topului Óncrederii, institu˛ii f„r„ Óndoial„ esen˛iale, dar care, prin func˛ia lor, concretizeaz„ mai cur‚nd principiul de autoritate dec‚t pe cel democratic; pe de alt„ parte, mai ales Ón ultima vreme, deloc Ónt‚mpl„tor, se folose∫te cu obstina˛ie discreditarea rezidual„ a Parlamentului.

Aceast„ aversiune a popula˛iei fa˛„ de Parlament cre∫te pe zi ce trece ∫i este speculat„ ∫i alimentat„ de for˛e care au intuit starea de spirit a electoratului. Se pare c„ declinul momentan al acestei institu˛ii fundamentale Ón stat cre∫te apetitul de a controla totul al alteia, care Ón˛elege guvernarea ca pe o competi˛ie neloial„ Óntre puteri.

Consider c„ aceste derapaje bulverseaz„ dramatic spa˛iul politic rom‚nesc, iar declan∫area de crize dup„ crize pentru a crea presiuni asupra opiniei publice, Ón ideea discredit„rii Parlamentului, se r„sfr‚nge negativ Ón cele din urm„ ∫i asupra credibilit„˛ii Rom‚niei Ón exterior.

Folosindu-se de ascendentul pe care ∫i l-au creat asupra unor partide politice, cei interesa˛i de sl„birea forului legislativ al acestei ˛„ri pun Ón pericol echilibrul ∫i func˛ionarea statului de drept, prin exacerbarea rolului unei institu˛ii, Ón defavoarea alteia. Asemenea ac˛iuni, deloc subtile, menite s„ discrediteze Ón ochii publicului singura institu˛ie care, conform normelor democratice, poate ∫i trebuie s„ reprezinte Óntregul popor, apar˛in doar regimurilor politice ce func˛ioneaz„ conform principiului _rex facit legem._

S„ ne ferim Ón continuare de demagogia celor care, aliment‚nd îpofta de s‚nge“ a maselor, au declan∫at aceast„ cruciad„ Ómpotriva institu˛iei Parlamentului ∫i s„ dejuc„m cu inteligen˛„ acest demers m‚r∫av, al c„rui final nu poate fi dec‚t falimentul democra˛iei rom‚ne∫ti.

Œn scurta perioad„ de c‚nd sunt parlamentar am Ónv„˛at c„ politica, oric‚t de cinic„ ar fi ∫i oric‚t de mare consider„ unii c„ e divor˛ul ei de etic„, nu se poate face s„n„tos dec‚t cu oameni ce judec„ Ón alt„ cheie dec‚t interesul personal. Œncerc s„ vorbesc pentru aceia care au puterea s„ Ón˛eleag„... de restul mi-e mil„ ∫i nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ sper c„ num„rul lor, Ón final, nu o s„ ne cople∫easc„.

al II-lea s-a desolidarizat, cer‚nd public iertare dup„ sute de ani pentru tot ce a Ónsemnat ea Ón via˛a umanit„˛ii.

Spirite universale au c„zut victime ale unui elan distructiv, satanic, al unor judec„tori bloca˛i Ón robe ∫i dogme cu aparen˛„ divin„, pentru ca ast„zi s„ se recunoasc„ hido∫enia acestei crea˛ii diabolice.

Vor mai trece, poate, sute de ani, pentru a ne convinge c„ actorii de la Haga sunt la fel de odio∫i ca ∫i cei din Evul Mediu. Ei execut„ poruncile Noii Ordini, lans‚nd versiuni de intoxicare ∫i dezinformare care s„ dea legitimitate ac˛iunilor distructive asupra unor popoare ∫i lideri c„zu˛i Ón dizgra˛ie. Interesele acestei ordini sunt ap„rate de o slug„ profesionist„, cu fa˛„ smochinit„, acr„, rigid„ ∫i plin„ de venin, c„reia Ói mai lipse∫te doar coasa, c„ci roba neagr„ o poart„ tot timpul. Zoran Djindjici a fost calul troian care l-a livrat pe Milo∫evici, prietenul Rom‚niei, Ón miez de noapte, f„r„ aprobarea Parlamentului sau ∫efului statului, abatorului de la Haga, unde acesta ∫i-a a pierdut via˛a ca cea de a treia victim„ a acestei odioase institu˛ii de exterminare. Acum, cei doi adversari politici se afl„ Ón lumea umbrelor, unul Ómbr„cat Ón portocaliu, culoarea s‚ngelui sp„lat, ca orice c„l„u care se respect„, cel„lalt pe masa de autopsie, ca victim„. Pentru c„ inchizi˛ia este de gen feminin, patronii i-au pus Ón frunte o femeie, ca s„ dovedeasc„ omenirii c„ ging„∫ia nu este Óntotdeauna apanajul sexului slab. M„ tot Óntreb dac„ aceast„ doamn„-inchizitor poart„ o cruciuli˛„ cre∫tineasc„ la g‚t, care s-o fereasc„ de toate relele Ón care s-a b„gat ∫i pe care le cauzeaz„. Care ar putea fi virtu˛ile ei feminine?! Pare mai degrab„ o amazoan„ p„tima∫„, Ónsetat„ de s‚nge, dornic„ de senza˛ii tari. Ac˛iunile ei sunt Óndreptate asupra unor popoare ∫i asupra conduc„torilor acestora, pentru a-i reduce la t„cere! Culmea este c„ ∫i la noi se g„sesc suficien˛i lachei ∫i lichele televizate, specialiste Ón diversiune, care legitimeaz„ acte incredibile de imixtiune Ón via˛a altor popoare ∫i aprob„ cu infantilism ∫i slug„rnicie crima ca arm„ politic„. De ce n-or fi Ónceput piesele regizate la Haga cu tragediile de la Hiro∫ima ∫i Nagasaki, Vietnam, Kuweit, Afganistan, Irak... ∫i celelalte zone de pe glob supuse coloniz„rii?!

Justi˛ia de la Haga nu este oarb„, ci numai con∫tiin˛a ei! Tribunalul Penal de la Haga este un fel de cazinou, Ón care juc„torii sunt adu∫i Ón lan˛uri ∫i obliga˛i s„-∫i piard„ via˛a la rulet„, spre gloria efemer„ a organizatorilor.

Vasile Pu∫ca∫

#208210

Declara˛ie politic„ privind politica necorespunz„toare a Guvernului referitoare la investi˛iile Ón infrastructur„ din zona Transilvania

De fiecare dat„ c‚nd m„ Óntorc Ón circumscrip˛ia din care fac parte, comunitatea care m-a trimis aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, Ómi pune, tematic, aceea∫i Óntrebare: de ce ne discrimineaz„ autorit„˛ile centrale?

De zeci de ani deja proiectele de dezvoltare ∫i modernizare a ˛„rii Óncearc„ s„ ignore nevoile Transilvaniei. Ne afl„m cel mai aproape de Uniunea European„, avem resurse umane ∫i intelectuale recunoscute, Óns„ Capitala refuz„ s„ Óncurajeze dezvoltarea ∫i modernizarea acestei regiuni.

S„pt„m‚n„ trecut„ avertizam asupra Ónt‚rzierilor Ón construc˛ia Autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Ast„zi vin ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 semnalez situa˛ia Aeroportului Interna˛ional Cluj-Napoca. Acesta a fost exclus de pe lista proiectelor prioritare ∫i de rezerv„ din Programul opera˛ional regional. S-a estimat c„ sunt necesare circa 50 de milioane de euro pentru modernizarea acestuia, iar el nu mai apare pe lista proiectelor prioritare. Sunt prev„zute aloc„ri de fonduri de la bugetul de stat doar pentru aeroporturile din Bucure∫ti, Constan˛a, Tulcea ∫i Timi∫oara.

Vreau s„ reamintesc Guvernului c„ Ónc„ nu a fost prezentat un proiect de Ónfiin˛are a unui spital de urgen˛„ regional la Cluj.

Anul trecut, am solicitat: 25.160 mii lei pentru reabilitarea, repararea ∫i Óntre˛inerea drumurilor jude˛ene ∫i comunale, care se afl„ Ón stare precar„; 750 mii lei din bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor pentru continuarea lucr„rilor de consolidare ∫i renovare a cl„dirii Operei Na˛ionale ∫i a Teatrului Na˛ional din Cluj-Napoca; 1.000 mii lei din bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru demararea lucr„rilor de construc˛ie a unei cl„diri pentru Academia de Muzic„ îGheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, ca urmare a pierderii cl„dirii Ón care func˛iona, Ón urma solicit„rii de restituire Ón baza legii propriet„˛ii.

Nu au fost acceptate astfel de amendamente la buget. Fondurile de la bugetul de stat sunt sub pragul nevoilor acestei zone.

Œn vreme ce politica Uniunii Europene se bazeaz„ pe convergen˛„ ∫i pe o dezvoltare echilibrat„ a tuturor regiunilor, Ón Rom‚nia asist„m la o monopolizare a fondurilor, care sunt distribuite discre˛ionar doar spre anumite zone ale ˛„rii, Ón detrimentul altora.

Dorim s„ ader„m la U.E., Óns„ Executivul nu Ón˛elege s„ aplice principiile fundamentale ale unei func˛ion„ri Ón coeziune a ˛„rii ∫i a Uniunii. Solicit„m Guvernului Rom‚niei s„ elaboreze programe destinate, Ón 2006 ∫i anii urm„tori, dezvolt„rii ∫i moderniz„rii infrastructurii din Transilvania, inclusiv dezvoltarea unei infrastructuri Ón sistemul sanitar, care s„ r„spund„ solicit„rilor ∫i nevoilor comunit„˛ilor din aceast„ parte a ˛„rii.

Vladimir Alexandru M„n„stireanu

#211071

îRom‚nia anului 2006, o Rom‚nie stalinist„“

Am a∫teptat, poate, ca orice rom‚n, ca anul 2006 s„ Ónceap„ sub auspicii mai bune. ™i c‚nd spun asta nu m„ g‚ndesc la cine ∫tie ce fapte m„re˛e, demne de congrese de mult uitate, ci la declan∫area unor adev„rate reforme, care s„ ne Ómbun„t„˛easc„ traiul de zi cu zi fiec„ruia dintre noi, demnitar, om de afaceri sau simplu cet„˛ean.

Dezam„girea nu s-a l„sat prea mult a∫teptat„.

Am sperat ca dup„ un an care a fost dominat de crize politice, de scandaluri Óntre cele dou„ palate, iscate din dorin˛a de a-∫i ar„ta fiecare mu∫chii mai mult, de a-∫i Ómp„r˛i serviciile secrete ∫i zonele de influen˛„, s„ se fac„ Ón acest Ónceput de an primii pa∫i spre reforma scris„ foarte frumos, pe coli portocalii, ∫i tr‚mbi˛at„ de la cele mai zgomotoase microfoane ale actualei puteri, Ón campania electoral„.

Tr„im, Óns„, de dou„ luni de zile sub bastonul amenin˛„tor al poli˛iei politice, o poli˛ie care a reu∫it s„ fac„ din Rom‚nia anului 2006 o Rom‚nie geam„n„ cu cea a anilor de construc˛ie a socialismului multilateral dezvoltat.

Œnc„lcarea flagrant„ a oric„rei reguli de drept, a Constitu˛iei ∫i a regulamentelor, cu bun„-∫tiin˛„ ∫i cu suportul, de cele mai multe ori, al mijloacelor de informare, ne face s„ devenim foarte supu∫i ∫i s„ nu mai spunem nimic. Pentru c„ se va putea, c‚ndva, s„ devenim fiecare dintre noi victime ale îsistemului tic„lo∫it“ nu de cei ce sunt acuza˛i, ci mai degrab„ de c„tre acuzatori.

™i, pentru a se da o not„ de nediscriminare, sunt lua˛i, de-a valma, oameni politici, ziari∫ti, oameni de afaceri ∫i infractori de r‚nd. Poate c„ m‚ine vor urma ∫i cei din societatea civil„, reprezentan˛ii firmelor str„ine Ón Rom‚nia ∫i oricine are de g‚nd s„ se opun„ actualelor reforme ale îsistemului tic„lo∫it“ de unii, dar imaculat pentru al˛ii.

™i, ca s„ nu ne mai ascundem dup„ degete, a∫tept ziua Ón care bra˛ul lung al legii Ói va apuca de guler ∫i pe reprezentan˛ii de v‚rf ai Partidului Democrat, at‚t de cura˛i ∫i str„lucitori c„ te orbesc c‚nd Ói prive∫ti. Parc„ to˛i au fost sp„la˛i Ón campania electoral„ cu Ón„lbitor ∫i Coccolino, pentru a fi mai albi, mai pufo∫i, mai str„lucitori!

A∫tept s„ r„spund„ ∫i domnul Videanu, un primar de marmur„, care, sub mantaua de om de afaceri, are voie s„ fac„ tranzac˛ii cu imobile ale statului nu Ón folosul cet„˛enilor care l-au ales, ci pentru propria persoan„.

A∫tept s„ dea explica˛ii ∫i mama deputatului P.D., specialist„ Ón construc˛ia de drumuri, pentru care singura leg„tur„ cu acest domeniu este aceea c„, datorit„ imposibilit„˛ii de a levita, este nevoit„ s„ Ó∫i plimbe papucii pe asfalt.

A∫tept ca doamna ministru Macovei, Ón imensa dumneaei Ón˛elepciune ∫i profesionalitate, s„ dispun„ ∫i verificarea averilor colegilor din partidul care a sprijinit-o Ón aceast„ func˛ie, dar, mai ales, a∫tept de la Domnia sa s„ fac„ ce au f„cut ∫i alte colege din societatea civil„, consiliere preziden˛iale, ∫i s„ lase locul altcuiva care nu are p„rin˛i ce trebuie... ajuta˛i s„ Ó∫i ia o cas„!

A∫tept ca legea s„ fie egal„ pentru to˛i, inclusiv pentru pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu.

Au ajuns p‚n„ ∫i farmaci∫tii s„ se team„ s„-∫i mai ajute semenii, de frica cerberilor care stau dup„ col˛ pentru a le impune disciplina stalinist„, prin amenzi ∫i amenin˛„ri.

™i toate acestea se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia anului 2006, o ˛ar„ care se vrea, peste mai pu˛in de un an, s„ fie european„!

Ioan Oltean

#214520

îUmbra P.S.D. este Ónc„ prezent„ deasupra Rom‚niei“ Vizita efectuat„ ieri, Ón Rom‚nia, de c„tre comisarul european pentru libertate, securitate ∫i justi˛ie, Franco Frattini, a scos Ón eviden˛„ dou„ aspecte deosebit de importante: unul care trebuie s„ ne bucure ∫i unul care trebuie s„ ne Óntristeze ∫i, Ón acela∫i timp, s„ ne dea mult de g‚ndit.

Primul aspect, cel care ar trebui s„ ne bucure, este legat de faptul c„ nu au fost trecute cu vederea progresele importante realizate Ón ceea ce prive∫te domeniile sensibile care au determinat Comisia European„, acum doi ani, s„ includ„ o clauz„ de salvgardare a Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, ∫i anume justi˛ia ∫i afacerile interne.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Felicit„rile adresate deschis de Franco Frattini, vizavi de buna gestionare a celor mai spinoase domenii, au fost mai mult dec‚t relevante ∫i au reu∫it s„ dea un plus de Óncredere cet„˛enilor Ón faptul c„ vor avea acces la un viitor mai bun. At‚t munca, c‚t ∫i buna-credin˛„ a noii puteri au fost apreciate de autorit„˛ile europene, obi∫nuite, p‚n„ Ón urm„ cu un an, cu o politic„ de tip îalba-neagra“ a oficialilor de la Bucure∫ti.

Cel de-al doilea aspect men˛ionat cu ocazia vizitei lui Franco Frattini la Bucure∫ti este, Óns„, de o gravitate deosebit„. Semnifica˛ia lui este pe c‚t de simpl„, pe at‚t de grav„: umbra P.S.D. este Ónc„ prezent„ deasupra Rom‚niei ∫i, din opozi˛ie, partidul care a devenit celebru prin intermediul baronilor locali ∫i al politicii de Ómbog„˛ire a propriului buzunar reu∫e∫te Ónc„ s„ fac„ r„u Rom‚niei ∫i cet„˛enilor s„i, de parc„ ace∫tia din urm„ nu au avut suficient de suferit p‚n„ acum din cauza modului Ón care a guvernat P.S.D.-ul.

Comisarul european a afirmat faptul c„ parlamentarii rom‚ni se joac„ cu soarta Rom‚niei, Ón condi˛iile Ón care refuz„ cu o Ónc„p„˛‚nare nejustificat„ s„ aprobe efectuarea unei perchezi˛ii la casele lui Adrian N„stase, acuzat de corup˛ie, ∫i c„ este o nebunie s„ te joci astfel cu viitorul ˛„rii ∫i, implicit, cu aderarea ei la Uniunea European„. Cuvinte la fel de dure a utilizat Franco Frattini ∫i pentru discu˛iile care au avut loc pe marginea recentei ordonan˛e D.N.A. ∫i a importan˛ei aplic„rii prevederilor acestei ordonan˛e Ón lupta eficient„ Ómpotriva corup˛iei.

Iat„ c„, din p„cate, lipsa de responsabilitate pe care P.S.D. o manifest„ Ón mod constant a ie∫it din nou Ón eviden˛„ pe plan interna˛ional, semnalul de incon∫tien˛„ al opozi˛iei, transmis Uniunii Europene, reu∫ind s„ arunce o pat„ neagr„ asupra Óntregii munci depuse de actuala guvernare pentru recuperarea restan˛elor Ónregistrate Ón privin˛a procesului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i pentru p„strarea unui ritm alert Ón Óndeplinirea obliga˛iilor asumate.

Viorel Oancea

#217344

Un adev„rat conflict a Ónceput s„pt„m‚na trecut„ Óntre pre∫edintele Traian B„sescu ∫i magistra˛i. Totul a Ónceput de la declara˛iile pre∫edintelui Traian B„sescu, exprimate Ón cadrul ∫edin˛ei de bilan˛ a Parchetului General. Domnul pre∫edinte Traian B„sescu a remarcat corup˛ia din r‚ndul judec„torilor. Acest lucru a st‚rnit proteste din partea judec„torilor, care l-au acuzat, la r‚ndul lor, pe pre∫edintele Traian B„sescu, de imixtiuni Ón justi˛ie ∫i de faptul c„ a adus grave prejudicii imaginii magistra˛ilor. Judec„torii au resim˛it declara˛iile ca pe o mustrare ustur„toare, cu at‚t mai mult cu c‚t acest lucru a fost f„cut Ón fa˛a procurorilor, pe care pre∫edintele Traian B„sescu i-a ap„rat. Œn consecin˛„, peste 1.000 de magistra˛i i-au Ónaintat un memoriu pre∫edintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian G‚lc„, prin care cer sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale, singura care poate s„ medieze conflictul Óntre dou„ puteri ale statului.

Personal nu pot s„ Ón˛eleg de ce, de c‚te ori cineva trage un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu corup˛ia din Rom‚nia, se isc„ un scandal de propor˛ii. De ce nu vrem s„ accept„m ceea ce rapoartele din partea

comisiilor europene ne arat„ de ani buni? Primul pas spre vindecare este acceptarea. Dup„ aceea urmeaz„ stabilirea cauzei ∫i a tratamentului. Nu ne putem mul˛umi cu declara˛ii generale de genul îŒn Rom‚nia exist„ corup˛ie“. Trebuie s„ nominaliz„m ∫i s„ Óncepem un proces de purificare a institu˛iilor statului. Pre∫edintele Traian B„sescu a Ónceput cu justi˛ia, pentru c„ aici sunt cele mai mari probleme. Conform sondajelor, cet„˛enii Rom‚niei situeaz„ justi˛ia Ón topul celor mai corupte institu˛ii. Nu putem s„ ignor„m acest lucru, dar nu putem nici s„ ignor„m faptul c„ exist„ ∫i mul˛i magistra˛i cinsti˛i, iar imaginea lor este grav afectat„ de c„tre cei corup˛i. Tocmai din aceste motive nu trebuie s„ se solidarizeze cu ei. Consider c„ este gre∫it s„ formeze un front comun Ómpotriva celor care arat„ cu degetul corup˛ia din justi˛ie. Imaginea magistra˛ilor nu poate fi reabilitat„ dec‚t prin demascarea celor care Óncalc„ legile.

Pre∫edintele Traian B„sescu a men˛ionat Óns„ faptul c„ numai printre judec„tori sunt corup˛i. Or, se ∫tie foarte bine c„ Óntreaga clas„ a magistra˛ilor sufer„ de aceast„ plag„ a corup˛iei, incluz‚nd ∫i procurorii. Nu putem c„dea Ón gre∫eala de a-i Óncrimina pe unii ∫i a-i absolvi de orice vin„ pe al˛ii. Poli˛i∫ti, procurori, judec„tori etc., corup˛ia exist„ la toate nivelurile ∫i nu trebuie ignorat acest lucru.

Corup˛ia este o mare problem„ Ón astfel de institu˛ii, dar nu este singura cauz„ pentru care legile nu sunt aplicate. Incompeten˛a, lipsa unei preg„tiri profesionale adecvate sunt alte probleme stringente. De c‚te ori nu am auzit despre corup˛i care nu au putut fi condamna˛i din cauza unor vicii de procedur„? De c‚te ori nu am auzit despre dosare incomplete? Toate acestea au la baz„ faptul c„ procurorii nu pot face fa˛„ infractorilor nici din punct de vedere numeric, dar nici din punct de vedere al preg„tirii, Ón variate domenii cu grad ridicat de infrac˛ionalitate. De aceea trebuie g„site solu˛ii urgente at‚t pentru m„rirea num„rului celor care aplic„ legea, c‚t ∫i pentru asigurarea unei temeinice preg„tiri profesionale. V„ mul˛umesc.

Niculae B„d„l„u

#220638

## îDemagogia puterii“

Suntem la r„scruce. Fenomen frecvent Ón istoria noastr„ recent„. Direc˛iile spitalelor sunt destituite samavolnic, pe criterii politice, ∫i nu pe argument„ri de profesionalism ∫i eficien˛„. Medica˛ia compensat„ ∫i gratuit„ s-a redus sensibil, de∫i listele aferente cabinetelor medicale au proliferat birocratic. Alian˛a D.A. a condus la decese din cauza rujeolei Ón r‚ndul copiilor ce nu au Ómplinit un an.

Insulina s-a epuizat o dat„ cu trecerea lunii de miere preziden˛iale, transform‚nd Ón hiperglicemie patologic„ zaharicalele votului.

Ministrul aviar Fluture devine lupul moralist al Rom‚niei, analiz‚nd ∫i blam‚nd to˛i liderii P.S.D., cu mitoc„nia bine cunoscut„. Lozinca îDemagogia cucere∫te Rom‚nia!“ este acum la mare pre˛ Ón cadrul Alian˛ei D.A. (Dezastrul Acum).

Starea dezastruoas„ a agriculturii, incompeten˛a de a gestiona gripa aviar„ nu ne duc dec‚t la g‚ndul c„ ministrul îfluturist“ vrea s„ r„m‚n„ singura santinel„ a agriculturii rom‚ne∫ti. Flutur‚nd incompeten˛a cu o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 non∫alan˛„ incredibil„, ne d„ lec˛ii de moralitate, uit‚nd de trecutul s„u ce˛os. Dac„ fur„ cineva Ón aceast„ ˛ar„, atunci ministrul guraliv Fluturel este primul, el fur‚nd speran˛a ˛„ranului de a tr„i. S„ furi portofelul este un lucru ur‚t, dar s„ furi m‚ncarea de la gura oamenilor s„rmani este o crim„!

îSpaima g„inilor“ din Rom‚nia Óncearc„ s„-∫i ascund„ incompeten˛a prin declara˛ii sfor„itoare, nereu∫ind s„ impresioneze dec‚t bietele galinacee. Dac„ bunicilor, p„rin˛ilor no∫tri pensionari nu le pute˛i da dec‚t Ómbr‚nceli ∫i b„taie, condamn‚ndu-i la un trai mizer, m„ Óntreb, domnilor, pe cine reprezenta˛i, ∫i sigur pe poporul rom‚n nu!

Social-democra˛ia reprezint„ singura terapie viabil„ Ón contextul unei Rom‚nii cu aripile fr‚nte de gripa aviar„.

S„n„tatea na˛iei noastre depinde patrimonial de demersul politic, iar P.S.D. sus˛ine, prin semantic„ ∫i politic„, destinul fiec„rui cet„˛ean.

Costic„ Macale˛i

#222663

îBanii europeni trebuie folosi˛i Ón interesul cet„˛enilor“ A∫a cum am putut afla dintr-un comunicat al Comisiei Europene dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„, forul european propune Ón primul îanteproiect de buget rectificativ“ (APBR) al anului 2006, adoptat vineri, 10 martie, acordarea sumei de 71,2 milioane de euro Rom‚niei, din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, Ón scopul ramburs„rii unei p„r˛i din cheltuielile publice pe care le-a antrenat ˛ara noastr„ Ón opera˛iunile de urgen˛„ desf„∫urate Ón cursul inunda˛iilor devastatoare din prim„vara ∫i vara anului 2005.

Este cunoscut„ procedura european„ Ón domeniu, respectiv APBR nr. 1 va fi transmis Parlamentului European ∫i Consiliului Ón vederea adopt„rii sale.

Ceea ce este Óns„ incert este ce pozi˛ie va adopta Rom‚nia pentru a-∫i proteja interesele Ón domeniu, pentru ca fondurile europene s„ ajung„ acolo unde trebuie. De ce? Pentru c„ este foarte bine ∫tiut faptul c„ actualii guvernan˛i au dovedit un total dezinteres fa˛„ de astfel de probleme! Pentru c„ toat„ lumea cunoa∫te c„ banii europeni se pierd pentru c„ autorit„˛ile de la Bucure∫ti nu se preocup„ de folosirea acestora! La Ónceput s-a crezut c„ de vin„ nu sunt autorit„˛ile centrale, ci mai ales cele locale ∫i chiar dezinteresul cet„˛enilor pentru a folosi banii europeni nerambursabili.

Dar, din nefericire, studiile realizate de c„tre speciali∫tii rom‚ni ∫i europeni au ar„tat c„ actualii responsabili cu absorb˛ia acestor fonduri dau dovad„ de incompeten˛„, ba chiar de nep„sare fa˛„ de sumele care se cuvin, de drept, cet„˛enilor rom‚ni.

Avertizez Guvernul Rom‚niei c„ ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii cu care nu ne putem juca. Este vorba, p‚n„ la urm„, de fonduri care vin s„ repare uria∫ele pierderi pe care le-au avut cet„˛enii lovi˛i de urgia apelor Ón anul trecut. Sunt oameni c„rora nu le-a mai r„mas nimic de pe urma inunda˛iilor. Sunt comunit„˛i Óntregi care au r„mas s„r„cite, f„r„ drumuri de acces, f„r„ ∫coli, f„r„ dispensare. Aceste fonduri europene trebuie s„ vin„ Ón Rom‚nia ∫i ele trebuie folosite Ón interesul cet„˛enilor. Iat„ de ce fac un apel la autorit„˛i s„-∫i intensifice eforturile pentru ca banii europeni s„ ajung„ Ón ˛ar„ ∫i

mai ales s„ fie folosi˛i acolo unde urgia apelor a l„sat Ón urm„ r„ni ale p„m‚ntului, dar ∫i r„ni ale sufletelor oamenilor.

Domnilor guvernan˛i, nu v„ preface˛i c„ a˛i uitat c„ a˛i promis celor afecta˛i de inunda˛ii c„ Ói ve˛i ajuta. Nu, nu-i nevoie s„ le face˛i hotel, domnule prim-ministru T„riceanu, dar nu folosi˛i banii europeni destina˛i lor Ón alte scopuri dec‚t acela de a repara ceea ce apele au luat cu ele! Nu veni˛i cu alte solu˛ii de a folosi ace∫ti bani Ón ideea c„ cheltuielile publice care s-au f„cut sunt suficiente ∫i nu mai e nevoie s„ investi˛i Ón Ónl„turarea inunda˛iilor. Nu, nu s-a f„cut suficient pentru ace∫ti oameni ∫i, de aceea, v„ rog s„ ave˛i grij„ cum folosi˛i sumele europene Ón sprijinul cet„˛enilor.

Minodora Cliveti

#225621

îEgalitatea de ∫anse nu are ∫anse Ón Rom‚nia“

Ca pre∫edint„ a Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i, urm„resc cu deosebit„ aten˛ie activitatea Guvernului Ón acest domeniu. Œn ziua de 8 martie Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a prezentat Ón ∫edin˛a de Guvern Strategia na˛ional„ pentru egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i pentru perioada 2006—2009 ∫i Planul general de ac˛iuni pentru implementarea acestei strategii.

Inten˛ia este l„udabil„ dar doresc s„ atrag aten˛ia asupra unor aspecte care m„ Óngrijoreaz„. Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse Óntre femei ∫i b„rba˛i — A.N.E.S. a fost constituit„ Ón cadrul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ón anul 2005, ca rezultat al proiectului de _twining_ cu Spania, finan˛at din Programul PHARE. Finan˛area a fost ob˛inut„ de Guvernul P.S.D. care astfel punea Ón aplicare o strategie de promovare a egalit„˛ii de gen Ón toate domeniile de activitate, urm„rit„ cu consecven˛„ de deciden˛ii politici social-democra˛i Ón anii de guvernare.

Guvernul actual a beneficiat de roadele acestui proiect ∫i agen˛ia ∫i-a Ónceput activitatea f„r„ s„ dispun„, din p„cate, de resurse umane ∫i financiare suficiente pentru a fi opera˛ional„ cu adev„rat. Œn perioada de un an care a trecut de la Ónfiin˛are, A.N.E.S. nu s-a remarcat Ón via˛a public„ cu ini˛iative care s„-i motiveze existen˛a. Este adev„rat c„ s-au constituit comisii ∫i comitete, numite na˛ionale sau jude˛ene, dar care exist„ doar pe h‚rtie, deoarece nimeni nu a auzit ceva despre aceste structuri, iar activitatea lor este un mister. Acum, Guvernul a aprobat aceast„ strategie care reprezint„, Ón fapt, doar o declara˛ie de inten˛ie, deoarece pentru ac˛iunile prev„zute nu au fost evaluate costurile ∫i deci nu s-au alocat fondurile necesare din bugetul de stat.

Consider c„ pentru a fi eficient„ o strategie trebuie s„ fie asumat„ la cel mai Ónalt nivel de decizie politic„, s„ fie coerent„, integrat„ ∫i armonizat„ cu politicile economice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ dispun„ de resurse financiare ∫i umane adecvate scopului propus.

Recomand conducerii A.N.E.S. s„ se documenteze asupra modului Ón care lucreaz„ Comisia European„ Ón domeniul egalit„˛ii de gen. Cu ocazia zilei de 8 Martie, Comisarul European pentru ocupare, probleme sociale ∫i egalitate de ∫anse, Vladimir Spidla, a lansat Foaia de parcurs privind egalitatea pentru femei ∫i b„rba˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 ( _Roadmap for equality between men and women_ ) pentru perioada 2006—2010, care stabile∫te 6 direc˛ii de ac˛iune prioritare:

1. realizarea egalit„˛ii de gen Ón ceea ce prive∫te

independen˛a economic„;

2. asigurarea armoniz„rii vie˛ii private ∫i de familie cu

cea profesional„;

3. promovarea particip„rii egale a femeilor ∫i b„rba˛ilor la sfera decizional„;

4. eradicarea violen˛ei ∫i traficului pe criterii de gen;

5. eliminarea stereotipurilor de gen din societate;

6. promovarea egalit„˛ii de gen Ón afara U.E.

Pentru atingerea fiec„rui obiectiv sunt prev„zute ac˛iuni specifice ce asigur„ realizarea scopului prev„zut. Printre ac˛iunile men˛ionate sunt ∫i cele privind cre∫terea con∫tientiz„rii asupra egalit„˛ii de gen Ón ∫coli, promovarea femeilor Ón mediul antreprenorial, constituirea p‚n„ Ón 2007 a re˛elei de femei ce ocup„ pozi˛ii de conducere Ón economie ∫i politic„, publicarea unui raport privind diferen˛ele salariale, precum ∫i alte probleme de gen ce vor fi aduse Ón aten˛ia opiniei publice Ón anul 2007, astfel Ónc‚t s„ devin„ o realitate faptul c„ îpentru to˛i cet„˛enii, egalitatea de ∫anse se poart„ ca model european (European Wear of Equal Opportunities for all)“.

De asemenea, la 1 ianuarie 2007 se prevede opera˛ionalizarea Institutului European pentru Egalitatea de Gen care va beneficia de un buget de 52,5 milioane euro, p‚n„ Ón anul 2013. Institutul va fi un centru de excelen˛„ pentru problematica egalit„˛ii de gen, oferind expertiz„ ∫i asigur‚nd Ómbun„t„˛irea cuno∫tin˛elor Ón domeniu. Dintre serviciile pe care institutul le va furniza fac parte ∫i cele privind cre∫terea con∫tientiz„rii cet„˛enilor europeni asupra politicilor de gen, analiza ∫i evaluarea datelor ∫i progreselor Ónregistrate Ón statele membre, precum ∫i dezvoltarea instrumentelor metodologice de lucru. Activitatea institutului va fi sus˛inut„, Ón afar„ de bugetul alocat, ∫i de un fond suplimentar asigurat prin Programul Progress, de 650 milioane euro, necesar atingerii obiectivelor prev„zute Ón documentul strategic al foii de parcurs ( _roadmap_ ). Se are Ón vedere faptul c„ fondurile structurale ale U.E., precum ∫i alte programe de finan˛are din diferite domenii vor suplimenta fondurile necesare desf„∫ur„rii activit„˛ilor de gen Ón U.E.

Un alt obiectiv important al U.E. urm„re∫te realizarea re˛elei de institu˛ii na˛ionale cu responsabilit„˛i Ón domeniul egalit„˛ii de gen, Ón conformitate cu prevederile Directivei 2002/73. Aceast„ re˛ea va avea ca scop promovarea, analiza, monitorizarea luptei Ómpotriva discrimin„rii bazate pe criteriul de sex Ón statele membre ∫i va asigura asisten˛„ victimelor discrimin„rii, Ón procedurile juridice.

Reevaluarea actualei legisla˛ii comunitare privind egalitatea de gen urmeaz„ principiul enun˛at de Jose Manuel Barroso, pre∫edintele Comisiei Europene: îlegisla˛ie mai pu˛in„, dar mai bun„“. Astfel, se va urm„ri ca Óntreaga legisla˛ie s„ fie actualizat„ ∫i s„ poat„ asigura cel mai bun cadru juridic pentru ca egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i s„ se realizeze pe tot cuprinsul U.E.

Œn acest context, eurocomisarul pentru probleme de egalitate, domnul Vladimir Spidla, a declarat cu ocazia Zilei Interna˛ionale a Femeilor: îFemeile Ón U.E. nu sunt tratate corect ∫i egal mai ales la locurile de munc„. O femeie din trei se limiteaz„ la o munc„ cu program redus. Egalitatea de gen nu este numai o idee bun„, ci elibereaz„ poten˛ialul uman ∫i joac„ un rol esen˛ial Ón a face U.E. mai competitiv„. Avem nevoie nu numai de mai multe locuri de munc„, ci ∫i de locuri de munc„ mai bune, iar femeile s„ aib„ acces la acestea, asigur‚nd, Ón acela∫i timp, at‚t pentru femei, c‚t ∫i pentru b„rba˛i, armonizarea vie˛ii de familie cu cea profesional„“.

Al˛i lideri politici europeni s-au angajat Ón campanii publice de promovare a egalit„˛ii de gen ∫i propun un Pact european pentru egalitatea Óntre sexe. Pentru realizarea acestui proiect politic premierii din Suedia, Spania, Danemarca, Finlanda ∫i Republica Ceh„, precum ∫i pre∫edintele francez Jacques Chirac au redactat o scrisoare adresat„ pre∫edintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum ∫i celorlal˛i 19 ∫efi de guverne comunitare, Ón care se arat„ c„ strategiile de promovare a angaj„rii femeilor ∫i de asigurare a oportunit„˛ilor at‚t pentru femei, c‚t ∫i pentru b„rba˛i, de a armoniza via˛a profesional„ cu cea privat„ sunt esen˛iale pentru men˛inerea unei Europe competitive ∫i prospere.

Astfel, Uniunea European„ ne ofer„ un model de politic„ ∫i de ac˛iune responsabil„ la cel mai Ónalt nivel de decizie, model care poate fi urmat ∫i de Rom‚nia dac„ renun˛„ la loviturile de imagine, goale de con˛inut.

M„ Óntreb, retoric, bineÓn˛eles, dore∫te cu adev„rat actualul Guvern eliminarea tuturor formelor de discriminare Ómpotriva femeilor, promovarea egalit„˛ii de gen Ón toate domeniile de activitate ∫i schimbarea mentalit„˛ilor sexiste?

Strategia aprobat„ recent nu dovede∫te acest lucru at‚ta timp c‚t con˛ine numai vorbe care sus˛in construc˛ii institu˛ionale ineficiente ∫i inerte. Dovedim astfel c„ nu suntem sincroniza˛i cu politicile europene Ón domeniu, c„ suntem departe de modelul oferit de liderii europeni de a ac˛iona decis pentru realizarea _de facto_ a egalit„˛ii de gen.

Pentru femeile din Rom‚nia, strategia aprobat„ de Guvern nu reprezint„ un cadou de ziua lor, ci o alt„ dovad„ c„ adev„ratele probleme cu care se confrunt„ Ón via˛a de fiecare zi nu se reg„sesc pe agenda politic„ actual„ ∫i c„ nu se vor bucura prea cur‚nd de un statut social la nivelul standardelor func˛ionale Ón Uniunea European„.

Marin Diaconescu

#233720

îHaosul ia amploare — pensionarii se simt umili˛i de politicieni“

De∫i mi-este greu s„ afirm asta, cred c„ statul Ón care tr„im nu mai respect„ de mult justi˛ia social„ la care fiecare om are dreptul, justi˛ia rezum‚ndu-se doar la anumite directive primite la nivel Ónalt, iar cei care ar trebui s„ Ónf„ptuiasc„ justi˛ia s-au transformat, din p„cate, Ón simple marionete. S-a ajuns Ón situa˛ia Ón care cet„˛enii Rom‚niei consider„ c„ politicienii care le conduc destinele nu-∫i mai respect„ aleg„torii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Œnfometarea popula˛iei, lucru aproape comparabil cu popula˛ia din lumea a treia, love∫te poate cel mai mult Ón p„rin˛ii, iar pentru unii dintre noi chiar ∫i Ón bunicii no∫tri afla˛i la v‚rste mai Ónaintate, care dup„ o via˛„ de munc„ au ajuns s„ fie umili˛i Óntr-un mod de-a dreptul barbar ∫i inuman. Normal ar fi ca orice om care a muncit onest toat„ via˛a ∫i care ∫i-a c‚∫tigat p‚inea cu mult„ trud„ s„-∫i permit„ s„ Ó∫i tr„iasc„ Ón lini∫te b„tr‚ne˛ea. Aceast„ imagine pare totu∫i din alt„ lume Ón Rom‚nia zilelor noastre.

Astfel, peste o mie de pensionari din Gala˛i au m„r∫„luit ieri pe str„zile ora∫ului Ón semn de protest fa˛„ de nivelul de trai Ónjositor ∫i fa˛„ de pensiile acordate Ón b„taie de joc. Ac˛iunea b„tr‚nilor s-a Óncheiat la Prefectura Gala˛i, unde aceia∫i oameni au fost a∫tepta˛i de garduri de protec˛ie ∫i numeroase for˛e de ordine, preg„tite parc„ s„ Ónfrunte sute de infractori periculo∫i.

Pe Óntreaga durat„ a evenimentelor, pensionarii au huiduit politicienii afla˛i la putere ∫i au cerut vehement demisia Guvernului, Ón special a ministrului Gheorghe Barbu. C‚nd mul˛imea umilit„ a v„zut c„ prefectul, pl„tit din bani publici, nu a dorit s„ vin„ s„ vorbeasc„ cu demonstran˛ii, pensionarii au Óncercat s„ p„trund„ ei Ón prefectur„, institu˛ie public„, pentru a discuta cu reprezentan˛ii statului Ón teritoriu.

Demersul a fost oprit cu brutalitate de jandarmi, oamenii b„tr‚ni fiind c„lca˛i, practic, Ón picioare. P‚n„ la urm„, sub presiunea evenimentelor incredibile ∫i de neimaginat Óntr-un stat normal, prefectul Mihai Capr„ a ie∫it la negocieri ∫i a primit din partea participan˛ilor la ac˛iune un memoriu ce va fi prezentat ministrului muncii.

Gala˛iul a mai cunoscut astfel de tulbur„ri sociale ∫i Ón luna februarie, c‚nd ora∫ul a avut parte de o luare cu asalt a Prefecturii de c„tre 50 de pensionari, ∫i de un alt miting al b„tr‚nilor, Ón data de 24 februarie. Atunci peste 500 de manifestan˛i nemul˛umi˛i de recalcularea pensiilor au demonstrat Ón fa˛a aceleia∫i institu˛ii de stat men˛ionate mai sus.

Cert este c„ peste dou„ milioane de pensionari nu-∫i pot acoperi Óntre˛inerea la blocurile Ón care locuiesc. Ce s„ mai vorbim de hrana necesar„ zi cu zi, de medicamente ∫i de multe alte lucruri minime necesare existen˛ei.

Coali˛ia guvernamental„ a nemul˛umit pe cei s„raci a∫a cum nu a mai f„cut-o nici un alt Guvern anterior ∫i cum sper„ c„ nu o va face nici un alt Guvern viitor, at‚ta timp c‚t nu va mai purta sigla îD.A.“.

Partidele politice i-au dezam„git at‚t de mult Ónc‚t singura sanc˛iune pe care ne-o vor da va fi aceea de a ne pl„ti cu aceea∫i moned„ serviciul, la momentul votului. Majoritatea asocia˛iilor pensionarilor s-au dovedit ni∫te blocuri de sticl„, gata a fi sparte la primul zbucium mai puternic.

Recalcularea pensiilor, care a dat na∫tere la Ónceput multor speran˛e, s-a dovedit Ón cele din urm„ a fi un adev„rat circ... ∫i nu numai. Este greu s„ fii Ón pielea lor, dar mai greu este s„ dovede∫ti c„ Ó˛i pas„ ∫i c„ nu e∫ti indiferent la problemele lor. S„ nu uit„m totu∫i c„, mai devreme sau mai t‚rziu, to˛i ajungem la v‚rsta lor.

Drago∫ Petre Dumitriu

#237431

îRevine o eroare a anilor ’90 — Ticu Dumitrescu“ Œn contextul Ón care Europa este, indiscutabil, o lume a valorilor, noi ne g‚ndim s„ ne Óntoarcem cu fa˛a c„tre trecut, pe care, chipurile, l-am ur‚t at‚t. Un trecut care a Ónsemnat impunerea unor nulit„˛i pe criterii politice ∫i negarea importan˛ei valorii profesionale, a preg„tirii universitare ∫i a educa˛iei. Semnalul este dat chiar din Dealul Cotrocenilor, cu acel celebru îNu mi-a pl„cut ∫coala“, iar la nivelurile îpopulare“ avem de-a face cu vanghelizarea sau becalizarea. Tragic este c„ asemenea modele au ajuns s„ reprezinte idei nobile, ca socialismul european sau cre∫tin-democra˛ia. ™i lupta contra corup˛iei Ói are pe creasta valului pe unii ca sus-numi˛ii, ∫i primenirea politic„, ∫i modelul de reu∫it„ Ón via˛„.

Numirea lui Ticu Dumitrescu Ón fruntea C.N.S.A.S., o institu˛ie ce ar trebui s„ fie generatoare de date pentru istorie, se Ónscrie Ón acest curent nefast, pentru c„ acest om are cel pu˛in dou„ calit„˛i necesare asigur„rii unui viitor sumbru pentru copiii no∫tri: este intolerant ∫i nu are preg„tire superioar„. Cu alte cuvinte, un om potrivit pentru anii ’50, c‚nd intelectualii erau considera˛i periculo∫i, un om de n„dejde ∫i pentru anul de gra˛ie 2006, c‚nd cei care g‚ndesc pozitiv ∫i Óncearc„ s„ g„seasc„ c„i de comunicare politic„ nu sunt acceptabili pentru o strategie de guvernare.

Prea mult„ carte stric„, pare a spune numirea lui Ticu Dumitrescu Ón fruntea C.N.S.A.S. De fapt, Ticu Dumitrescu are calificare de maistru forestier; el a fost apreciat de regimul comunist cu cea mai Ónalt„ distinc˛ie pentru munc„ ∫i activitate Ón slujba or‚nduirii, îOrdinul Muncii“.

Desigur, o Óntrebare fireasc„ ar fi cum de a ajuns un asemenea personaj s„ reprezinte Asocia˛ia Fo∫tilor De˛inu˛i Politici? Persoane care au fost Ón leg„tur„ cu el Ól contest„, altele Ól detest„. De aici, o a doua Óntrebare logic„ ar fi cum de a putut ajunge un personaj at‚t de controversat pe prima scen„ politic„ a Rom‚niei?!

Pe mine Óns„ nu m„ intereseaz„ aceste chestiuni dec‚t ca fapt divers. N-am fost comunist ∫i nici nu voi fi, nu m„ intereseaz„ nici socialismul ∫i nici liberalismul dec‚t ca obiect de studiu; dar respect intelectualul ∫i pasiunea pentru studiu, pentru emanciparea spiritului, Ón orice parte a politicii ar fi. Œn aceea∫i m„sur„ Ól iubesc pe constructorul de pun˛i Óntre idei ∫i culturi. Asta pentru c„ am avut fericirea s„ fiu contemporan cu marele ∫i sincerul anticomunist Ion Ra˛iu, cu marele lider st‚ngist Alexandru B‚rl„deanu, cu marii liberali Radu C‚mpeanu ∫i Dan Amedeu L„z„rescu, cu modele de moralitate numite Emil Tocaci sau Ioan Puiu. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, respect intelectualii politici de clas„, a∫a cum a fost Corneliu Coposu ∫i am credin˛a c„ sunt mai tinerii Adrian N„stase, Norica Nicolai, Titus Corl„˛ean sau Crin Antonescu.

Œn esen˛„, toat„ aceast„ al„turare de contrarii politice este democra˛ia demonstrat„ pe viu, definit„ superb de Ion Ra˛iu Ón aula Constituantei: îŒntr-o democra˛ie adev„rat„ nu trebuie interzis nimic, nici m„car comunismul!“.

Pe mine nici nu m„ deranjeaz„ posibilitatea c„ Ticu Dumitrescu ar fi fost unealta regimului, ba chiar a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Securit„˛ii; Óns„ m„ jigne∫te ∫i m„ revolt„ ideea c„ un om intolerant ∫i f„r„ studii poate face parte din structurile de conducere ale unei institu˛ii publice Ón Rom‚nia anului 2006.

M„ Óngroze∫te realitatea c„ de at‚ta timp nu Ón˛elegem c„ avem nevoie de intelectuali pentru a accede Ón marea Europ„ ∫i c„, at‚ta timp c‚t pa∫aportul nostru c„tre civiliza˛ie va fi tip„rit de min˛i Óncr‚ncenate ∫i prea pu˛in ∫tiutoare de carte, ei bine, acest act de identitate va fi unul fals. Chiar dac„ va p„c„li un vame∫, doi, p‚n„ la urm„ falsul grosolan va fi dovedit ∫i ne vom da arama pe fa˛„.

Ticu Dumitrescu a avut rolul s„u Ón anii ’90. De fapt, acum ar mai putea avea un ultim rol important — acela al modelului de gre∫eal„ pe care nu trebuie s„ o mai comitem.

Œnchei cu o referire la celebra crea˛ie bugetivor„, C.N.S.A.S. S„ ne uit„m ∫i peste grani˛„ ∫i s„ vedem ce au f„cut alte ˛„ri foste comuniste. Cel mai elocvent este cazul Poloniei, care a transformat activitatea institu˛iei omoloage Óntr-una de cercetare ∫tiin˛ific„-istoric„. Œn acceptul respectivului stat, care ne-a dep„∫it Óntotdeauna la Ón˛elegerea culturii ∫i a esen˛ei europene, faptele petrecute apar˛in trecutului, ele nu mai afecteaz„ prezentul. Conform acestui postulat s„n„tos, secven˛ele din arhivele Securit„˛ii trebuie cercetate ∫i introduse Ón lucr„rile de istorie. Iat„ un sens nobil Ón care ar trebui s„ reform„m aceast„ institu˛ie deocamdat„ nefolositoare ∫i utilizat„ mai mult ca instrument de presiune ∫i scandal.

Mihaela Adriana Rusu

#243913

îSitua˛ia conflictului de munc„ din ramura confec˛iilor s„tm„rene“

Dup„ mai multe runde de negocieri dintre sindicatul S.C. îMondiala“ — S.A. Satu Mare ∫i reprezentan˛ii patronatului, Ón care p„r˛ile nu au ajuns la nici un acord, la 1 martie 2006 a fost Ónregistrat oficial contractul de munc„ la Direc˛ia Muncii Satu Mare.

La data de 9 martie 2006 la sediul societ„˛ii a avut loc o Óncercare de conciliere a conflictului de munc„, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Direc˛iei Muncii ∫i a liderilor pe ramur„ din Bucure∫ti.

La data de 24 februarie 2006 a expirat contractul colectiv de munc„. Sindicali∫tii au cerut reÓnnoirea contractului de munc„, dar ∫i cre∫teri salariale de 15% sau c‚te 50 lei (RON) pentru fiecare salariat. Patronul societ„˛ii a oferit o m„rire de salariu de 5% ∫i includerea sporului de vechime Ón salariul.

Œn cadrul Societ„˛ii îMondiala“ Satu Mare lucreaz„ Ón jur de 1.260 de angaja˛i, femei Ón pondere de 90%.

Situa˛ia din fabric„ este dezastruoas„. Salaria˛ii, respectiv salariatele c‚∫tig„ at‚t de pu˛in Ón raport cu munca depus„ zi ∫i noapte Ónc‚t cu banii c‚∫tiga˛i nu Ó∫i pot acoperi cheltuielile necesare pentru traiul de zi cu zi, precum ∫i cheltuielile pentru Ónc„lzire.

Œn fabric„ se va organiza un referendum ∫i cei care vor decide pa∫ii urm„tori sunt oamenii. Dac„ jum„tate plus unul dintre angaja˛i vor opta Ón scris pentru continuarea conflictului atunci va urma greva de avertisment ∫i apoi cea general„.

Din p„cate, la aceast„ fabric„ de confec˛ii au mai existat conflicte de munc„, dar salaria˛ii nu au fost pe deplin mul˛umi˛i ∫i nu au avut rezultate pe m„sura cererilor oamenilor, care au depus mult„ munc„ ∫i mult suflet cu mul˛i ani Ón urm„, pentru c„ erau con∫tien˛i c„ numai a∫a Ó∫i pot asigura nivelul de trai decent pentru a-∫i Óntre˛ine familia ∫i copiii.

Iat„ ce le-a adus m„r˛i∫orul salaria˛ilor de la S.C. îMondiala“ — S.A.: 10% mai pu˛in dec‚t ceea ce consider„ salaria˛ii c„ ar fi normal pentru un trai decent.

Dumitru Pard„u

#245921

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la Ónt‚lnirea pe tema Programului îFermierul“, care a avut loc la Vatra Dornei la ora 12,00, s‚mb„t„, 11 martie a.c.

Doresc s„ men˛ionez c„ au fost prezen˛i peste 600 de invita˛i, at‚t din partea autorit„˛ilor, c‚t ∫i din sectorul privat sau al societ„˛ii civile, din care a∫ dori s„ amintesc pe: domnul Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale; domnul Eugen f c„u, director SAPARD BRIPS Ia∫i; domni directori ai serviciilor deconcentrate din jude˛ul Suceava: Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Suceava, Direc˛ia Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, Agen˛ia Na˛ional„ de Consultan˛„ Agricol„; reprezentan˛i ai unor direc˛ii sau agen˛ii care au putut oferi explica˛ii ∫i l„muriri Ón probleme conexe care ar putea interveni Ón accesarea programului (de exemplu clarific„ri ∫i explica˛ii legate de statutul unui anumit teren): Direc˛ia Silvic„, Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ Suceava, Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic ∫i V‚n„toare; institu˛ii bancare capabile s„ asigure sprijin financiar celor interesa˛i s„ acceseze programul: B.C.R., Banca Transilvania, B.R.D., C.E.C., Raiffeisen, Banca Carpatica; firme ∫i societ„˛i de consultan˛„ Ón domeniul agricol, care ar putea oferi un sprijin celor interesa˛i Ón realizarea documenta˛iei ∫i demersurilor necesare ob˛inerii acestor fonduri; primarii localit„˛ilor din zona antemen˛ionat„, apar˛in‚nd tuturor partidelor; localnici, gospodari interesa˛i de Programul îFermierul“.

Un aspect foarte interesant ∫i Ón acela∫i timp Ómbucur„tor este faptul c„ media de v‚rst„ a celor interesa˛i de intrarea Ón acest program este una foarte sc„zut„, maximum 45—50 de ani.

Œnt‚lnirea a fost una apolitic„ ∫i doresc s„ accentuez acest aspect. Trebuie s„ realiz„m c„ Ón momentul Ón care discut„m despre dezvoltare durabil„ ∫i sustenabilitate trebuie s„ dep„∫im culoarea politic„, pentru c„ numai Ón acest mod putem s„-i ajut„m pe ace∫ti oameni Ón mod real ∫i, Ón consecin˛„, contribuim la ridicarea ∫i dezvoltarea zonei.

Dup„ cum probabil ∫ti˛i, zona despre care vorbim, Vatra Dornei, ∫i Ómprejurimile acesteia au fost binecuv‚ntate cu un relief natural de excep˛ie ∫i ar fi p„cat s„ nu putem fructifica acest poten˛ial imens.

Modurile prin care aceast„ zon„ ar putea prospera sunt turismul, agroturismul ∫i, bineÓn˛eles, fermele, exploat„rile agricole de dimensiuni mici. Participarea la acest eveniment a fost numeroas„ ∫i discu˛iile s-au purtat Ón mod concret, pe probleme punctuale.

Œn Óncheiere, doresc s„ fac un apel c„tre to˛i cei abilita˛i, indiferent de apartenen˛a politic„, s„ fac„ absolut tot ce le st„ Ón putin˛„ s„ contribuie la transformarea Programului îFermierul“ Óntr-un succes, s„-i sprijine pe to˛i cei interesa˛i de accesarea acestui program, ∫i, astfel, s„ aduc„ un real suport Ón dezvoltarea zonei Vatra Dornei, care ar putea deveni astfel o zon„ generatoare de valoare ad„ugat„, locuri de munc„ ∫i, Ón final, de bun„stare.

Gabriel Sandu

#249088

îApel c„tre parlamentari“

Parlamentul este garantul democra˛iei Ón Rom‚nia ∫i oriunde Ón lume. P‚n„ Ón acest moment, noi am avut nevoie de Parlament, ast„zi Parlamentul are nevoie de noi.

Aceast„ institu˛ie ai c„rei membri suntem reprezint„ puterea legislativ„, f„r„ de care o societate democratic„ stabil„ nu poate exista, ∫i are o importan˛„ vital„ ca entitate de sine st„t„toare, mai presus de membrii s„i, de interesele acestora, de conjuncturi politice existente la un moment dat.

Ast„zi Parlamentul se afl„ Óntr-unul dintre acele momente Ón care are nevoie de noi, Ón care noi trebuie

s„ ne ridic„m deasupra intereselor de partid, Ón care trebuie s„ ne amintim c„ reprezent„m interesele fiec„rui cet„˛ean care ∫i-a exprimat liber dreptul democratic de vot, c„ reprezent„m, Ónainte de orice, interesele ˛„rii ∫i c„ acum este momentul Ón care noi trebuie s„ vot„m a∫a cum sim˛im ∫i cum ne dicteaz„ con∫tiin˛a.

Parlamentul este sl„bit, se afl„ Óntr-un echilibru precar, generat de diferen˛a mic„ dintre putere ∫i opozi˛ie, iar aceast„ instabilitate nu poate duce dec‚t la situa˛ii de criz„ ∫i chiar la crearea haosului Ón societatea rom‚neasc„.

Mai mult, Parlamentul are o imagine negativ„, alimentat„ constant de ac˛iunile noastre, ale membrilor s„i, ∫i de percep˛ia din ce Ón ce mai distorsionat„ pe care societatea civil„ ∫i presa o au at‚t asupra institu˛iei ca atare ∫i a rolului s„u, c‚t ∫i asupra noastr„, a parlamentarilor.

Un exemplu gr„itor Ón acest sens este articolul publicat luni, 19 septembrie 2005, Ón ziarul îG‚ndul“, din care Ómi permit a cita c‚teva r‚nduri:

îParlamentarul este prost. El nu ∫tie o mul˛ime de lucruri: limba englez„, strofa a doua a Imnului Na˛ional, compozi˛ia apei, capitala Mongoliei.

Parlamentarul este lene∫. El trage la aghioase, se scarpin„ Ón p„r˛ile moi, n„du∫e∫te c‚nd Óntoarce paginile gazetei, se ghiftuie∫te la bufet cu pilaf ∫i c‚rna˛i.

Parlamentarul este ho˛. El ia salariu gras, diurn„, bani pentru birou, consum„ benzina ˛„rii degeaba.

Parlamentarul parlamenteaz„. El ne toac„ nervii ∫i banii Ón nesf‚r∫ite discu˛ii sterile, care sfideaz„ bunul-sim˛ al omului muncitor ∫i cinstit“.

™i articolul continu„ Ón aceea∫i not„, dar consider c„ acest pasaj este mai mult dec‚t suficient pentru a ilustra imaginea pe care ne-am creat-o ∫i, mai mult, consider c„ acesta trebuie privit ca un semnal de alarm„. Ceva trebuie s„ se schimbe!

Trebuie s„ Ónl„tur„m aceast„ imagine mai mult dec‚t negativ„, dac„ Ómi permite˛i exprimarea, trebuie ca prin ac˛iunile ∫i comportamentul nostru s„ demonstr„m c„ rolul parlamentarului nu este acela de a cheltui Ón van banii contribuabilului ∫i de a parlamenta f„r„ rost orice altceva dec‚t pe tema subiectelor cu adev„rat importante pentru bunul mers al ˛„rii.

Problema de imagine este important„ ∫i trebuie s„ Óncepem construirea unei noi percep˛ii asupra noastr„, dar acest demers trebuie efectuat Ón paralel cu consolidarea pozi˛iei Parlamentului.

Sl„birea Parlamentului, dup„ cum am men˛ionat anterior, creeaz„ o situa˛ie de instabilitate ∫i poate duce la situa˛ii de criz„, exist‚nd pericolul de a conduce chiar spre dictatur„. At‚t timp c‚t vom permite ca anumite grupuri de interese s„ exercite presiuni, vom ajunge s„ fim pu∫i Ón situa˛ia Ón care acestea s„ preia Ón for˛„ anumite zone ale societ„˛ii.

Noi to˛i, parlamentarii, trebuie s„ con∫tientiz„m importan˛a ac˛iunilor noastre ∫i faptul c„ viitorul ˛„rii noastre depinde de deciziile pe care le lu„m, mai ales acum, Ón pragul integr„rii Ón Uniunea European„.

Parlamentul trebuie s„ acorde tot sprijinul ∫i suportul politic pentru rezolvarea c‚t mai rapid„ ∫i eficient„ a tuturor problemelor legate de integrarea european„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 deoarece ne-am asumat o responsabilitate pe care trebuie s„ o ducem p‚n„ la cap„t, ∫i anume aderarea la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Acum este momentul Ón care trebuie s„ uit„m de interesele de partid sau de cele personale ∫i s„ facem o prioritate din interesele ˛„rii.

At‚ta timp c‚t partidele politice sunt conduse de grupuri restr‚nse de oameni, sunt decizii ∫i hot„r‚ri pe care trebuie s„ le lu„m noi to˛i, Ómpreun„, mai ales asupra a ceea ce Ónseamn„ ∫i va Ónsemna Parlamentul Ón societatea rom‚neasc„.

Dac„ noi nu ne lu„m Ón serios ∫i nu ne lu„m nici rolul Ón serios, atunci nimeni nu ne va lua Ón serios!

Mircea Valer Pu∫c„

#253500

îLa ce ne putem a∫tepta...“

Un num„r de peste 1.200 de magistra˛i (judec„tori ∫i procurori) au Ónaintat Consiliului Superior al Magistraturii un memoriu prin care solicit„ sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale Ón leg„tur„ cu pretinse Ónc„lc„ri ale prevederilor constitu˛ionale de c„tre domnul Traian B„sescu, pre∫edintele Rom‚niei. Ca urmare a acestui memoriu, Consiliul Superior al Magistraturii, lu‚nd Ón discu˛ie argumentele peten˛ilor, a anun˛at c„ va Ónainta sesizarea fundamentat„ Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn afara cazului, pu˛in probabil de altfel, Ón care Curtea Constitu˛ional„ se va declara necompetent„, cazul merit„ aten˛ia noastr„ ∫i din cauza gravit„˛ii sale. Este pentru prima dat„ c‚nd dou„ dintre puterile statului (puterea judec„toreasc„ ∫i puterea executiv„ — reprezentat„ aici de pre∫edintele statului), aflate Ón conflict institu˛ional, accept„ arbitrajul Cur˛ii Constitu˛ionale. Totu∫i, cazul Ón sine, cel actual, poate avea efecte imprevizibile asupra sistemului democratic fragil din Rom‚nia.

Ca urmare a judec„rii sesiz„rii, Curtea poate constata fie neÓnc„lcarea prevederilor constitu˛ionale din partea pre∫edintelui, fie poate constata legitimitatea sesiz„rii magistra˛ilor, cu alte cuvinte va pune Ón eviden˛„, prin hot„r‚rea sa, Ónc„lc„ri ale prevederilor Constitu˛iei din partea domnului Traian B„sescu, pre∫edintele statului rom‚n.

™i Óntr-un caz ∫i Ón altul lucrurile nu se pot opri aici... Œn situa˛ia Ón care Curtea Constitu˛ional„ va da c‚∫tig de cauz„ punctului de vedere al magistra˛ilor (∫i C.S.M.), conform prevederilor constitu˛ionale, ar trebui s„ urmeze sanc˛ionarea pre∫edintelui prin suspendarea acestuia de c„tre Parlament ∫i ini˛ierea referendumului de demitere.

Œn situa˛ia Ón care Curtea Constitu˛ional„ va invalida sesizarea magistra˛ilor ∫i va constata faptul c„ pre∫edintele a ac˛ionat Ón limitele rolului ∫i responsabilit„˛ilor conferite de Constitu˛ie, ne vom afla Ón fa˛a situa˛iei care impune o reform„ din temelie a sistemului juridic. Spun aceasta deoarece, Ón mod evident, ne vom afla Ón situa˛ia de a constata c„ cei chema˛i s„ aplice legea (judec„torii) sunt Óntr-o grav„ eroare de cunoa∫tere ∫i Ón˛elegere a cadrului legal! Œn atare situa˛ie, faptul c„ sentin˛ele completelor de judecat„ n-au nici o leg„tur„ cu prevederile legale nu ar mai trebui s„ mire pe nimeni.

A∫adar, vom ∫ti cu to˛ii la ce s„ ne a∫tept„m dup„ ce Curtea Constitu˛ional„ se va fi pronun˛at...

Liviu Bogdan Ciuc„

#257665

## îProblemele pensionarilor“

Situa˛ia creat„ Ón urm„ cu c‚teva zile la Gala˛i, c‚nd aproximativ 2.000 de pensionari au ie∫it Ón strad„, m„ Óntristeaz„ ∫i m„ alarmeaz„, Ón acela∫i timp. M„ Óntristeaz„ pentru faptul c„ ace∫tia sunt cea mai defavorizat„ categorie social„, pentru care nici un guvern de dup„ 1990 nu a reu∫it Ón mod evident s„ Ómbun„t„˛easc„ nivelul de trai. Ar trebui ca, prin ac˛iunea lor, s„ ne fac„ pe noi, cei pe care i-au ales, s„ fim mai responsabili c‚nd vine vorba de dumnealor, de respectarea ∫i acordarea drepturilor ce li se cuvin. Oamenii sunt nemul˛umi˛i ∫i dispera˛i de pensiile mici care nu le ajung s„-∫i pl„teasc„ Óntre˛inerea, s„-∫i cumpere medicamente ∫i m‚ncare, c„ pre˛urile cresc de la o lun„ la alta, iar cuantumul pensiei stagneaz„.

Ace∫ti oameni au ajuns Ón pragul disper„rii, nemaiput‚nd supravie˛ui Ón astfel de condi˛ii socioeconomice, create prin proasta gestionare a intereselor lor de c„tre cei care-i reprezint„ ∫i de indolen˛a guvernelor ce s-au perindat de-a lungul timpului pe scena politic„ rom‚neasc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Situa˛ia Ón care se afl„ pensionarii g„l„˛eni este una foarte dificil„, ea reg„sindu-se ∫i la scar„ na˛ional„, asta dup„ ce o via˛„ Óntreag„, c‚t au fost activi, au cotizat la sistemul public de pensii, iar c‚nd s„ primeasc„ ceea ce li se cuvine de la stat acesta Ói umile∫te cu pensii foarte mici, care nici la nivelul existen˛ei minime necesare nu se situeaz„.

f nerea acestei categorii de oameni Ón pragul s„r„ciei afecteaz„ credibilitatea ∫i respectul pe care statul rom‚n Ól are fa˛„ de cet„˛enii s„i. Trebuie g„sit„ neap„rat o formul„ care s„ permit„ scoaterea pensionarilor din mizeria social„ Ón care se afl„, prin politici de protec˛ie social„ menite s„ duc„ la majorarea pensiilor ori prin subven˛ionarea de c„tre stat a cheltuielilor b„tr‚nilor cu pensii mici pentru facturile la energia electric„, la gaze ∫i la Óntre˛inere.

Ne mai despart c‚teva luni de zile de intrarea Ón Uniunea European„. Cum vor putea suporta ∫ocul economic aceste persoane care nici la politica economic„ actual„ nu pot face fa˛„? De aceea, trebuie g„site p‚rghiile necesare pentru scoaterea acestora din s„r„cie, crearea cadrului legal pentru index„ri de pensii ∫i g„sirea rezervelor bugetare necesare.

Gheorghe Chiper

#260021

îRecalcularea pensiilor — pretext pentru a ignora index„rile“

Recalcularea pensiilor — de∫i a fost calificat„ Ón campania electoral„ de c„tre Alian˛a D.A., Ón disput„ cu P.S.D., ca o momeal„, ca un nou mijloc de mituire a aleg„torilor — a ajuns s„ fie pentru aceea∫i Alian˛„ ajuns„ la guvernare un pretext de a nu mai acorda ∫i index„rile fire∫ti Óntr-o economie cu infla˛ie nejustificat de mare. Cum infla˛ia a continuat ∫i Ón anul 2005 peste nivelul stabilit ca ˛int„, cum continu„ ∫i ast„zi, estim‚ndu-se dep„∫irea obiectivului propus prin buget, indexarea nu este prev„zut„ (∫i permis„) nici Ón anul 2006, ceea ce, trebuie s„ spunem, convine de minune actualilor guvernan˛i, pentru c„ recalcul„rile nu au determinat efectiv cre∫teri reale de pensie la peste 60% din pensionari. Dac„ avem Ón vedere aceast„ situa˛ie, precum ∫i faptul c„ cele mai mari scumpiri s-au Ónregistrat la produsele alimentare ∫i la utilit„˛i, atunci putem afirma, f„r„ s„ gre∫im, c„ circa 85% dintre îbeneficiarii“ recalcul„rilor de pensii au avut c‚∫tiguri reale mai mici fa˛„ de anul 2004, Ón condi˛iile Ón care responsabilii no∫tri din Ministerul Muncii ∫i de la finan˛e sus˛in Ón continuare c„ indexarea nu este justificat„ at‚t timp c‚t s-au efectuat recalcul„ri ∫i s-au f„cut u∫oare major„ri la valoarea punctului de pensie.

Aceasta este Óns„ o afirma˛ie nereal„ ∫i o apreciere nedreapt„ la adresa celei mai numeroase, dar ∫i celei mai nevoia∫e categorii de popula˛ie. Motivele acestei st„ri de lucruri au fost ar„tate mai sus. Faptele ce le sus˛in sunt numeroase ∫i se pot identifica pretutindeni.

Pensionarii no∫tri cei mai mul˛i nu pot pl„ti pe perioada iernii nici contravaloarea energiei termice cu actualul c‚∫tig din pensia recalculat„. Ei au cerut, pentru a face fa˛„ greut„˛ilor, gratuit„˛i Ón transportul public, facilit„˛i la alte servicii, mai multe bilete de odihn„ ∫i tratament balnear, solicit‚nd chiar compensarea

contravalorii permiselor de c„l„torie pe C.F.R. cu tichete de mas„, a∫a cum prevede o ordonan˛„ dat„ Ón acest scop. R„spunsurile la aceste solicit„ri sunt Óns„ tot mai evazive, iar rezolv„rile Ónt‚rzie sau se apreciaz„ c„ nu sunt posibile.

Din partea ministerului de resort vin totodat„ ∫i refuzuri la cererile pensionarilor. Cele mai categorice sunt cele care privesc propuneri de a se recalcula pensiile pentru pensionarii care nu-∫i pot dovedi, pe anumite perioade, c‚∫tigurile, cu salariul mediu realizat pe ramur„ Ón intervalul respectiv de timp. S-a mai propus, de asemenea, includerea Ón stagiul de cotizare ∫i a perioadelor c‚nd fo∫ti speciali∫ti din C.A.P.-uri au primit c‚∫tiguri suplimentare pentru dep„∫irea normelor de munc„ sau pentru func˛iile de˛inute Ón conducerea unit„˛ilor.

Ambele situa˛ii sunt de natur„ s„ aduc„ un plus de pensie pentru mul˛i dintre poten˛ialii beneficiari ai acestor recalcul„ri, fapt care trebuie luat Ón seam„ de c„tre guvernan˛i.

™i asta c‚t mai cur‚nd, ∫tiind c„, dup„ ie∫irea la pensie, rom‚nii mai tr„iesc Ón medie doar 5 ani. A∫adar, gr„bi˛i-v„!

Florin Iordache

#263068

îNonreforma sistemului judiciar promovat„ de doamna Monica Macovei“

Comisarul european pentru justi˛ie, Franco Frattini, dup„ Ónt‚lnirea cu Monica Macovei, s-a declarat mul˛umit, dovedind o necunoa∫tere a situa˛iei reale din Rom‚nia.

Astfel, reforma Ón plan legislativ a fost am‚nat„ nefiind elaborate p‚n„ acum: Codul de procedur„ civil„; Codul de procedur„ penal„; Codul comercial.

Intrarea Ón vigoare a Codului penal adoptat Ón 2004 a fost am‚nat„ pentru sf‚r∫itul lui 2006. Nu s-a Óntreprins ∫i nu se Óntreprinde nimic Ón informatizarea instan˛elor judec„tore∫ti ∫i a parchetelor. Nu a fost f„cut„ o evaluare privind Ónc„rc„tura instan˛elor, necesarul personalului de specialitate ∫i a personalului auxiliar.

Œn conformitate cu Programul de guvernare, trebuia elaborat setul de legi necesare justi˛iabililor la justi˛ie, respectiv taxele judiciare de timbru, introducerea mecanismelor de solu˛ionare alternativ„ a litigiilor, asisten˛„ judiciar„ gratuit„.

Se pare c„ domnul comisar nu a citit sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii Ónaintat„ Cur˛ii Constitu˛ionale, semnat„ de peste 1.600 de judec„tori ∫i procurori, care acuz„, printre al˛ii, ∫i pe ministrul justi˛iei de presiune politic„ ∫i de def„imarea autorit„˛ii judec„tore∫ti.

Œn privin˛a Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie comisarul Franco Frattini a fost dezinformat, deoarece legea ini˛ial„ a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie a fost elaborat„ cu concursul exper˛ilor europeni. Prin numirea conducerilor de pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Consiliul Superior al Magistraturii, asist„m la o independen˛„ real„ a justi˛iei, comparativ cu situa˛ia actual„ c‚nd ministrul justi˛iei este cel care face propuneri, politiz‚nd actul de justi˛ie.

Cel mai bun lucru pe care poate s„-l fac„ doamna Monica Macovei este s„-∫i dea demisia dup„ haosul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 creat Ón sistem de revolta judec„torilor ∫i procurorilor, c‚t ∫i de ineficien˛a creat„ de pseudoreforma justi˛iei.

Ion Stan

#265108

îMonica Macovei ∫i securistul fiscal“

Ini˛iativa legislativ„ a ministrului justi˛iei referitoare la organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor de control al averilor ∫i de verificare a conflictelor de interese ∫i a incompatibilit„˛ilor se Ónscrie, din p„cate pentru putere ∫i din fericire pentru opozi˛ie, Ón trendul continuu ascendent al gafelor de pe urma c„rora doamna ministru Monica Luisa Macovei se va alege cu un bine meritat loc Ón antologia incompeten˛ei ∫i prostiei universale.

Ce dore∫te, de fapt, doamna ministru?

Analiz‚nd proiectul de lege constat„m urm„toarele:

1. Prima problem„ care se impune observa˛iei: integritatea, Ón cea mai generoas„ accep˛ie a limbii rom‚ne, este Ónsu∫irea de a fi ∫i a r„m‚ne intact, Óntreg, cinstit, caracterizat de probitate, incoruptibil.

Sus-numita direc˛ie fiind îna˛ional„“ ne duce cu g‚ndul c„ doamna ministru are Ón inten˛ia Domniei sale s„ Ónfiin˛eze o institu˛ie care s„ vegheze la integritatea moral„ a na˛iunii.

A∫adar, un jandarm al moralit„˛ii ∫i probit„˛ii na˛ionale.

Dar ce are a face Ministerul Justi˛iei ∫i Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ din subordinea Ministerului Finan˛elor Publice cu Ónsu∫irea na˛iunii rom‚ne de a fi integr„ ∫i incoruptibil„?

Oare chiar nu realizeaz„ doamna ministru ce afront la adresa unui Óntreg popor con˛ine denumirea de îDirec˛ie Na˛ional„ de Integritate“?!

2. A doua problem„: accept‚nd c„ termenul de integritate a fost utilizat ca sinonim al incoruptibilit„˛ii atunci Ónseamn„ c„ se va crea o nou„ Direc˛ie Na˛ional„ Anticorup˛ie.

Ambiguitatea denumirii organismului proiectat pentru controlul averilor sau al corectitudinii declara˛iilor de avere, fiindc„ confuzia de scopuri este cea de-a treia problem„ a proiectului. Acest lucru nu este dec‚t de natur„ s„ conduc„ la crearea unui instrument anticonstitu˛ional ∫i antidemocratic cu care puterea s„ poat„ confisca, dup„ bunul-plac, averile cui ∫i c‚nd dore∫te, dup„ modelul stalinist de notorietate al anilor ’50.

3. Critica sever„ f„cut„ de organismele europene la adresa politicii financiare falimentare a Guvernului T„riceanu i-a adus pe impostorii afla˛i la putere Ón pragul disper„rii. Dup„ ce au risipit rezervele financiare consolidate, pe care le-au recunoscut ca existente la preluarea mandatului, acum sper„ s„ g„seasc„ pe aceast„ cale o resurs„ de prelungire a agoniei actualei guvern„ri.

Dac„ inten˛iile Guvernului erau cinstite, corecte, deci caracterizate de probitate ∫i integritate, acesta trebuia s„ vin„ cu o propunere explicit„ de reorganizare a G„rzii Financiare ∫i de creare a Poli˛iei Fiscale, eventual ∫i a Serviciului de informa˛ii al Ministerului Finan˛elor, fiindc„ tot este problema serviciilor secrete pe ordinea priorit„˛ilor oric„rei puteri Ón declin.

4. O a patra problem„ a propunerii legislative a doamnei ministru, foarte inspirat botezat„ îsecuristul fiscal“, o reprezint„ fondul acesteia.

Domnul prim-ministru ∫i ministrul justi˛iei s-au unit la unison Óntr-o vehement„ respingere a pachetului legislativ referitor la securitatea na˛ional„. Motivele Ói privesc pe fiecare Ón parte, dar fie-mi permis s„ remarc faptul c„ Ón acel pachet de legi nu se pot reg„si enormit„˛ile con˛inute Ón pachetul doamnei ministru, cum ar fi violarea, ca regul„, nu ca excep˛ie, a propriet„˛ii ∫i a domiciliului, dreptul inspectorilor financiari de a efectua descinderi, constat„ri, cercet„ri ∫i ridic„ri de Ónscrisuri ∫i documente Ón interesul cauzei. Al c„rei cauze? Ce fel de cauz„? Pe ce baz„? Asemenea proceduri sunt interzise de jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului.

Dac„ ar fi s„ realiz„m o compara˛ie cu prevederile din pachetul legislativ privind securitatea na˛ional„, am fi obliga˛i s„ constat„m c„ acolo sunt totu∫i ∫i lucruri rezonabile, de bun-sim˛ ∫i necesare Óntr-o societate democratic„.

5. A cincea problem„ a proiectului Ón discu˛ie este multitudinea paralelismelor, suprapunerilor ∫i conflictelor de competen˛„ Ón care ar urma s„ intre noul organism.

Prea multe institu˛ii sunt, deja, chemate s„ constate caracterul ilicit al dob‚ndirii averilor. Prea multe institu˛ii sunt chemate s„ controleze conturile bancare. Prea multe institu˛ii cap„t„ dreptul s„ fac„ descinderi, perchezi˛ii ∫i anchete.

Nu cumva actuala putere vrea s„ scufunde lupta anticorup˛ie Ón noianul institu˛ional?

6. A ∫asea problem„ este cea a procedurilor ce ar urma s„ fie puse la Óndem‚na inspectorilor financiari, care sunt dintre cele mai intruzive ∫i lipsite de respectul prezum˛iei de nevinov„˛ie, ceea ce contravine flagrant unor prevederi esen˛iale ale Constitu˛iei.

7. A ∫aptea problem„, nu mai pu˛in grav„, o constituie u∫urin˛a cu care, Ón baza unor semnal„ri care pot fi mincinoase, dela˛iuni ordinare, pot fi declan∫ate ac˛iuni de natur„ a Ónc„lca grav dreptul la imagine, via˛a intim„, familial„ ∫i privat„ a persoanelor.

8. A opta problem„ este plasarea autoriz„rilor necesare inspectorilor financiari sub autoritatea Codului de procedur„ civil„ ∫i, prin derogare de la lege, a ceea ce prive∫te recursul fa˛„ de ordonan˛a preziden˛ial„, ceea ce contravine flagrant art. 13 al Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului, care stipuleaz„ c„: îorice persoan„ ale c„rei drepturi ∫i libert„˛i, recunoscute de prezenta Conven˛ie, au fost violate, are drept de recurs efectiv Ón fa˛a unei instan˛e na˛ionale, dac„ violarea ar fi fost comis„ de c„tre persoane ce ac˛ioneaz„ Ón exerci˛iul func˛iilor lor oficiale“.

9. A noua problem„. Prin modul Ón care a fost conceput proiectul se Óncalc„ art. 44 alin. (8) din Constitu˛ie care prezum„ caracterul licit al dob‚ndirii averii.

10. A zecea problem„. Proiectul ignor„ dreptul la ap„rare, for˛‚nd procedurile Ón termene foarte scurte, f„r„ a fi posibil„ preg„tirea ∫i exercitarea ap„r„rii.

Este evident e∫ecul reformei Ón justi˛ie. Este mai mult dec‚t evident e∫ecul strategiei de combatere a corup˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Este de notorietate deja interna˛ional„ falimentul inevitabil al guvern„rii T„riceanu.

Dar pot, oare, constitui toate aceste e∫ecuri la un loc un motiv pentru ca puterea s„-∫i prelungeasc„ agonia, atent‚nd la statul de drept, la suprema˛ia legii, la demnitatea omului ∫i la siguran˛a cet„˛eanului?!

Proiectul de lege men˛ionat tinde s„ legifereze caracteristicile definitorii ale unui stat poli˛ienesc, pun‚nd Ón pericol drepturile ∫i libert„˛ile constitu˛ionale ale cet„˛enilor Rom‚niei.

E∫ecul reformei Ón justi˛ie, conflictul existent Óntre magistra˛i ∫i ministrul Monica Macovei, manipularea procurorilor D.N.A. Ón instrumentarea unor cazuri, lipsa de profesionalism Ón elaborarea pachetului de legi privind reforma Ón justi˛ie ∫i Óncercarea de modificare a acestuia dup„ numai 4 luni constituie motive Óntemeiate pentru a cere demisia de onoare a doamnei Monica Luisa Macovei din func˛ia de ministru al justi˛iei.

Costache Mircea

#271982

îAlegeri par˛iale, mizerii integrale!“

Ce face deputatul corect cu sine ∫i cu cet„˛enii la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„? Pentru c„ trebuie s„ v„ spun, cu riscul de a-i contrazice pe domnii V‚ntu de la îRealitatea“, Micula de la îNa˛ional“ ∫i îN24“, P„unescu de la îB1“, Voiculescu de la îAntena 1“ ∫i îAntena 3“, Prigoan„ de peste tot etc., c„, Ón ciuda eforturilor dumnealor disperate de a compromite global imaginea Parlamentului, t„c‚nd ca... „la Ón iarb„ c‚nd vine vorba de Guvern, de mini∫trii care conduc _de facto_ economia ∫i care jefuiesc fondurile publice, c„ exist„ ∫i parlamentari competen˛i, cinsti˛i ∫i patrio˛i Ón aceast„ ˛ar„, printre care Ómi place s„ cred c„ m„ num„r. ™i totu∫i am reu∫it s„ fiu ales deputat, de dou„ ori consecutiv, f„r„ pres„ ∫i f„r„ televiziuni. îF„r„ palo∫, nici pistoale/ Numa’ cu palmele goale“, ca voinicul din poveste, iote-a∫a, de-al dracului! ™i tot de aceea ies mereu la tribun„, fac declara˛ii, propun legi, contest abera˛ii antirom‚ne∫ti, m„ bat Ón comisii, fac interpel„ri, pun Óntreb„ri, acord audien˛e ∫i m„ deplasez frecvent Ón teritoriu, doar-doar Ó∫i vor aduce aminte rom‚nii c„ n-au disp„rut cu totul ultimii oameni de caracter, patrio˛i ∫i sim˛itori la p„surile semenilor. Dar ce vezi prin satele noastre nu numai c„ te deprim„, dar, pe bun„ dreptate, te ∫i revolt„. Pretutindeni noroaie, zloat„, drumuri desfundate, garduri Ón paragin„, f‚nt‚ni infecte (80% din ele au ap„ nepotabil„), gunoaie aruncate la Ónt‚mplare, livezi abandonate, p„duri defri∫ate, alunec„ri de teren, c‚rciumi insalubre din sut„ Ón sut„ de metri, genocid la tot pasul! Pe la buticuri, majoritatea consum„ la caiet. îNu e bani!“, mi se spune. îAm s„r„cit de tot.“ Las„, zic, c„ ave˛i televizor. Vede˛i Ón serial lupta mafiei cu corup˛ia. îDa“, zic ∫i ei, îvedem noi, da’ corb la corb nu-∫i scoate ochii, e numai de ochii lumii. Uita˛i-v„ colo pe deal unde primarul nostru...“ — eram Ón comuna Chiojdu — îtaie sute de hectare, e milionar Ón euro, pe el nu-l vede?“ P„i nu Ól vede˛i voi? La viitoarele alegeri tot lui Ói da˛i votul? îDa’ cui? Cum s„ nu-l alegem dac„ el e primar?“ Bravo, zic, o s„ v„ face˛i bine cur‚nd...! Hei, voi, br„ie∫teni ∫i goidari, voi pe cine mai alege˛i acuma, pe 2 aprilie, la par˛iale, c„ Dragoe al vostru a ajuns, Ón

sf‚r∫it, unde Ói era demult locul, la îmititica“?! îNoi? Poate pe ginere-s„u, ca s„ conduc„ tot el de acolo, din pu∫c„rie, c„ ne-am Ónv„˛at cu ho˛ii, nu ne putem dezb„ra a∫a, deodat„!“ Dar voi, cei din Cozieni, ce primar vre˛i Ón 2 aprilie la par˛iale? î™tim ∫i noi? Din opt candida˛i poate l-om nimeri pe cel mai ho˛, c„ „sta care a fost n-a rezistat tocmai fiindc„ era om cinstit!“

Œn era corup˛iei, omul de treab„ se sc‚rbe∫te ∫i demisioneaz„. Se duce omul la meseria lui, la ∫coal„, c„ nu e loc pentru oameni cinsti˛i pe acolo pe unde se umbl„ cu bani ∫i unde fl„m‚nzii din zona s„rac„ sunt gata s„ te m„n‚nce de viu dac„ Ónt‚rzii cu ajutoarele, fiindc„ Ói preseaz„ ∫i pe ei negustorii cu caietele doldora de datornici.

Dar la Calvini, ce list„ de consilieri mai vota˛i, fra˛ilor? îCe s„ vot„m, dom’ deputat, c„ primarul, dac„ nu i-o pl„cea nici de „∫tia, Ói dizolv„ iar. Trebuie s„-i d„m pe „ia pe care Ói vrea el, c„ a pornit deja cazanul „l mare de 1.600 litri. Curge ˛uica Ón valuri, ca la inunda˛ie...“

Œn final, ar mai trebui s„ spun ceva. Dar mai po˛i spune ceva dup„ aceste secven˛e duhnind a borhot de prune, a gunoi fermentat, a s„r„cie lucie ∫i a lume pierdut„?

C„ bine spunea Alcibiade: îSuntem o ˛ar„ minunat„. Aici nu te plictise∫ti niciodat„!“

Dar s„ ne ˛inem curajul, poate ne va ierta Dumnezeu pentru f„r„delegile noastre ∫i vom apuca ∫i noi vreodat„ vremuri mai bune.

Paul Magheru

#275679

îŒn sprijinul mo∫tenirii Gojdu“

Vorbesc ca deputat din partea Circumscrip˛iei electorale nr. 5 Bihor ∫i a∫ dori s„ v„ transmit starea de spirit de dezam„gire ∫i dezaprobare Ón privin˛a proiectului de lege al Guvernului de renun˛are benevol„, inacceptabil„ sub aspect juridic, politic ∫i moral la mo∫tenirea Gojdu. N-a existat persoan„ sau reprezentan˛i ai unor institu˛ii publice, biserici s„ nu m„ fi rugat s„ ap„r Ón Parlamentul Rom‚niei bunurile Funda˛iei îGojdu“. Este admirabil„ devo˛iunea total„ a acestui mare patriot rom‚n care, Ón 1868, c‚nd a fost ales ca deputat Ón Cercul electoral Tinca, pentru Parlamentul ungar de la Budapesta, a r„spuns la aclama˛iile de via˛„ lung„ ale aleg„torilor c„ nu-∫i dore∫te s„ tr„iasc„ numai p‚n„ atunci c‚nd va tr„i pentru ei, pentru poporul rom‚n. Gojdu tr„ie∫te Ón continuare, chiar dac„ numai simbolic, prin funda˛ia filantropic„ ce-i poart„ numele. S„ nu-i Óngrop„m amintirea prin ini˛iative nes„buite, pretins pacificatoare!

Œn luna februarie, Ón toate bisericile ortodoxe din Oradea s-au ˛inut slujbe de pomenire, conform voin˛ei testamentare a generosului Mecena rom‚n; îTestamentul acesta s„ se citeasc„ Ón to˛i anii Ón toate bisericile parohiale rom‚ne r„s„ritene, la 9 ianuarie, Ón ziua na∫terii mele“. Iar testamentul stipula f„r„ echivoc, f„r„ nici o posibilitate de interpretare juridic„ ori politic„: Óntreaga avere era l„sat„ îacelei p„r˛i a na˛iunii rom‚ne din Ungaria ∫i Transilvania care ˛ine de legea oriental„ ortodox„“, urm‚nd s„ se Ónfiin˛eze îFunda˛ia Gojdu“. La Biserica cu Lun„ din Oradea, Ón care a fost botezat Emanoil Gojdu, s-a adunat o mul˛ime de oameni, s-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 str‚ns semn„turi pentru respectarea voin˛ei sfinte a testatorului.

Presa local„, îRealitatea bihorean„“, care apare la Oradea, a publicat un interviu cu parlamentari bihoreni, indiferent de apartenen˛a politic„, bineÓn˛eles cu excep˛ia U.D.M.R., care au declarat c„ vor vota Ómpotriva ordonan˛ei de urgen˛„ de ratificare a acordului rom‚nomaghiar Óntr-o cauz„ eronat„ care poate fi u∫or respins„. Sper„m ca votul deputa˛ilor s„ fie Ón concordan˛„ cu declara˛iile politice din teritoriu ∫i cu rezolu˛ia de respingere adoptat„ de Comisia juridic„ din Camera Deputa˛ilor.

Ordonan˛a de urgen˛„ care pune statul rom‚n Ón fa˛a faptului Ómplinit nu poate trece de Parlament fiindc„ este de mai multe ori neconstitu˛ional„. Nimic nu justific„ caracterul de urgen˛„ al acestei ini˛iative, dec‚t eventual iritarea nemeritat„ a sensibilit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i un cui stupid Ón talpa mersului nostru spre integrarea european„.

Sper„m ca forurile competente interne ∫i interna˛ionale s„ Ón˛eleag„ Óncerc„rile insidioase care se fac, superficialitatea Guvernului, ∫antajul politic, Óntr-un moment hot„r‚tor din istoria noastr„ actual„. Expunerea de motive nu justific„ Ón nici un fel caracterul de urgen˛„ al acestei ordonan˛e a ru∫inii. fiara noastr„ Óntre˛ine rela˛ii bune cu Ungaria ∫i nu se g„se∫te nici Óntr-o situa˛ie de calamitate. S-ar comite Óns„ o calamitate politic„ dac„ ordonan˛a de urgen˛„ ar deveni lege.

Guvernul rom‚n, la care pot s„ spun c„ ˛in mai mult dec‚t la cel maghiar, chiar dac„ sunt Ón opozi˛ie — de aceea Ómi ∫i permit s„-l avertizez —, ar comite o gaf„ impardonabil„, ar compromite eforturile multor diploma˛i rom‚ni care au Óncercat s„ introduc„ dreptate ∫i adev„r Ón rela˛iile de bun„ Ón˛elegere ∫i vecin„tate cu Ungaria. Guvernul T„riceanu dore∫te s„ taie nodul gordian al unei situa˛ii sensibile prin uzurpare de proprietate, comi˛‚nd un act de profanare a memoriei unui vrednic Mecena rom‚n, asimilat ∫i de cultura ∫i istoria maghiar„. Ne place s„ spunem, ∫i acesta este adev„rul, c„ prin Óntreaga sa activitate ∫i via˛„ Ónchinat„ binelui public, Emanoil Gojdu ne-a l„sat mo∫tenire ∫i un pod simbolic al prieteniei rom‚no-maghiare. Puntea aceasta dintre Rom‚nia ∫i Ungaria a func˛ionat Óns„ de multe ori Óntr-un singur sens. A∫ putea aduce multe argumente juridice ∫i politice Ón acest sens. Biserica Ortodox„ din Oradea a Ónceput, Ón sf‚r∫it, o revendicare cu fermitate a drepturilor legitime. Pre∫edintele B„sescu ar trebui s„-∫i ia rolul de arbitru Ón serios ∫i s„ rezolve conflictul dintre biseric„ ∫i Guvern, Ón favoarea celor Óndrept„˛i˛i.

Prin bun„voin˛a directorului Bibliotecii Jude˛ene Bihor, conferen˛iarul universitar dr. Constantin M„lina∫, am intrat Ón posesia unei Mo˛iuni a Congresului Avoca˛ilor desf„∫urat la Oradea Ón 1934, prin care avoca˛ii au militat cu fermitate pentru recuperarea mo∫tenirii Gojdu. Rezultatul a fost Acordul definitiv privind Funda˛ia îGojdu“, prin care aceasta Ónceteaz„ s„ existe ca funda˛iune ungar„ din 1938. Acordul a fost ratificat de Rom‚nia, dar Ón condi˛iile Dictatului de la Viena ∫i ocup„rii Transilvaniei, apoi a comenzii de la Moscova,

Ungaria n-a ratificat ∫i n-a garantat _de facto_ niciodat„ mo∫tenirea Gojdu.

A∫tept„m reac˛ia organizat„ ∫i eficient„ a avoca˛ilor de ast„zi, ca s„ des„v‚r∫easc„ ceea ce Ón condi˛ii istorice nefavorabile n-au reu∫it s„ fac„ vrednicii lor Ónainta∫i. Istorici, juri∫ti izola˛i, politicieni, oameni de r‚nd s-au pronun˛at conving„tor Ón aceast„ problem„. Pentru ca sufletul generos ∫i patriot al lui Gojdu s„ se odihneasc„ Ón pace, actele sale de caritate nu trebuie confiscate, iar ordonan˛a de urgen˛„ privind un pseudoacord rom‚nomaghiar trebuie s„ cad„ Ón favoarea dreptului imprescriptibil la mo∫tenirea testamentar„ sf‚nt„ a unui mare patriot rom‚n.

Sergiu Andon

#282312

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„ Ónscriu, Óntr-un fel, ca la o chestiune de procedur„, s„-i spunem, respectiv de procedura desf„∫ur„rii ∫edin˛ei de azi.

Prealabil Ónceperii ∫edin˛ei consacrate votului final, v„ rog s„ ne considera˛i Óntr-o ∫edin˛„ de continuare a discu˛iilor pe marginea proiectelor de lege, strecur‚ndu-se o eroare de corelare legislativ„ la proiectul de Lege nr. 23/2006 privind insolven˛a, deci o lege important„. Ea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 figureaz„ pe pozi˛ia 2 Ón ordinea de zi a ∫edin˛ei de vot final ∫i propunerea noastr„ este s„ binevoi˛i s„ ne permite˛i s„ v„ expunem eroarea de corelare creat„, putem s„-i zicem chiar de tehnic„ legislativ„, ∫i cu votul plenului s„ o remediem Ónainte de supunerea la discu˛ie final„.

Despre ce este vorba?

Printre modific„rile aduse de aceast„ Lege a insolven˛ei, mai exact de proiectul ini˛iatorului, figura ∫i o anumit„ schimbare Ón competen˛a instan˛elor judec„tore∫ti care judec„ acest tip de cazuri, Ón sensul restr‚ngerii num„rului tribunalelor competente de la totalitatea lor la cele 16 tribunale care figureaz„ Ón ora∫ele de re∫edin˛„ ale Cur˛ilor de Apel.

Œn Ón˛elepciunea ∫i democratismul s„u, plenul Camerei Deputa˛ilor nu a fost de acord cu aceast„ restr‚ngere ∫i cu aceast„ diferen˛iere Óntre instan˛ele judec„tore∫ti de acela∫i grad ∫i a hot„r‚t s„ r„m‚n„ competente toate tribunalele, problema fiind astfel rezolvat„ Ón con˛inut. Œns„, Ón continuare, din eroare, s-a sc„pat faptul c„ Ón capitolul de dispozi˛ii tranzitorii figurau unele dispozi˛ii tranzitorii menite s„ rezolve ∫i s„ r„spund„, Ón special sub aspect tehnic, transmiterilor de cauze ce ar fi trebuit s„ aib„ loc ∫i altor aspecte de procedur„ Ón perioada de Óncepere a aplic„rii legii, ca de obicei.

Disp„r‚nd reglementarea care se preconiza Ón materie de tribunale, r„m‚n‚ndu-se deci pe competen˛a actual„, dispozi˛iile tranzitorii au devenit inutile, chiar derutante. Este vorba de art. 155 din lege, din proiectul de lege, respectiv alineatele 1, 2 ∫i 3, care se refer„ la translarea, cum spuneam, dosarelor de la unele tribunale la altele. Propunerea noastr„ este s„ solicita˛i plenului s„ voteze eliminarea alin. 1, 2 ∫i 3 din art. 155, devenite caduce, ∫i art. 155 s„ r„m‚n„ cu un alineat unic, ∫i anume alineatul 4 care nu se leag„ de aceast„ problem„.

Œn acela∫i sens, mai este necesar ca din art. 156 alin. 1 s„ se elimine fraza final„, care se refer„, de asemenea, la instan˛ele care ar fi r„mas competente.

Deci, Ónc„ o dat„, cele dou„ propuneri de corelare sunt: eliminarea alin. 1, 2 ∫i 3 din art. 155, renumerotarea alin. 4 din art. 155 astfel Ónc‚t el devine alineat unic ∫i, de fapt, dispari˛ia men˛iunii de alin. 4 ∫i eliminarea din art. 156 alin. 1 a tezei finale.

Mul˛umesc.

Daniela Popa

#285165

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat.

Repet pentru plenul Camerei Deputa˛ilor, dac„ are cineva obiec˛ii la cele dou„ propuneri ale pre∫edintelui Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv eliminarea alin. 1, 2 ∫i 3 din art. 155 care r„m‚ne cu alineat unic, alin. 4, ∫i eliminarea frazei finale din art. 156.

Sunt obiec˛ii? Nu sunt. Propunerile sunt aprobate.

Trecem acum la sesiunea de vot.

Stima˛i colegi,

Avem 106 acte normative asupra c„rora trebuie s„ ne pronun˛„m prin votul nostru, dar p‚n„ la primul proiect Ónscris pe ordinea de zi a∫ vrea s„ verific prezen˛a Ón sal„.

- V„ rog frumos s„ utiliza˛i cartelele ∫i s„ v„ Ónregistra˛i

- prezen˛a.

- V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a.

- Putem Óncheia sesiunea de vot.

Suntem prezen˛i Ón sal„ — v„ rog s„ afi∫a˛i — un num„r de 175 de deputa˛i.

- Œncepem cu punctul 1 de pe ordinea de zi: proiectul

- de Lege privind Codul vamal al Rom‚niei.

- Este o prioritate legislativ„ a Uniunii Europene. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Lege organic„.

- V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i

- votul dumneavoastr„.

- Œncheiem sesiunea de vot.

- S„ vedem ∫i rezultatul votului.

171 de voturi pentru, 7 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege privind procedura insolven˛ei,

- inclusiv cu modific„rile acceptate mai devreme prezentate de domnul deputat Sergiu Andon.

Prioritate legislativ„ a Uniunii Europene.

- Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Lege organic„.

Stima˛i colegi, v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

- Rezultatul este urm„torul: 177 pentru, 4 Ómpotriv„,

- o ab˛inere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 39 din

- Legea nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului. Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

184 pentru, 6 Ómpotriv„, o ab˛inere. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind sprijinirea construirii de locuin˛e pentru tineri.

- Caracter ordinar.

Comisia propune respingerea. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

- Rezultatul este urm„torul: 165 voturi pentru respingere,

- 26 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind acordarea unor premii cuplurilor care au ajuns la nunta de aur.

Caracterul legii, ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, Ónregistra˛i-v„ prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

159 pentru respingere, 30 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Proiectul de Lege pentru reducerea birocra˛iei ∫i eliminarea corup˛iei.

Lege ordinar„. Comisia propune respingerea.

Stima˛i colegi, v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Putem Óncheia sesiunea de vot.

166 pentru respingere, 17 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Propunerea legislativ„ privind declara˛iile de avere ∫i controlul veridicit„˛ii acestora.

Legea are caracter organic. Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul, v„ rog. 177 de voturi pentru, 14 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 501/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ Ónregistr„m prezen˛a ∫i votul. Putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem ∫i rezultatul votului.

184 de voturi pentru respingere, 5 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Propunerea a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind eliminarea corup˛iei Ón domeniul administra˛iei publice.

Legea are caracter organic. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

- Rezultatul este urm„torul: 171 pentru respingere,

- 18 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice.

Caracterul legii este ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul: 119 pentru respingere, 63 Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 43/2003 privind finan˛area activit„˛ii partidelor politice ∫i a campaniilor electorale.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul.

Rezultatul votului este 182 voturi pentru respingere, 15 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ii publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Legea are caracter organic. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului.

177 pentru respingere, 18 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea proiectului de lege. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului: 129 pentru respingere, 66 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Legea are caracter organic ∫i comisia propune respingerea proiectului de lege.

V„ rog, stima˛i colegi, prezen˛a ∫i s„ v„ exprima˛i votul.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 177 pentru respingere, 11 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ v„ exprima˛i votul.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Votul este urm„torul: 134 pentru respingere, 70 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Legea, av‚nd caracter organic, aceast„ propunere legislativ„ nu a fost respins„.

Propun retrimiterea la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Daniela Popa

#292394

## **Doamna Daniela Popa:**

Este adev„rat, r„m‚ne la latitudinea pre∫edintelui de ∫edin˛„ dac„ Ón urm„toarea ∫edin˛„ se discut„ pe articole sau se retrimite la comisie.

Pozi˛ia 16 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedur„ penal„.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

172 de voturi pentru respingere, 16 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislative a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind eliminarea impozitului pe pensii.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 156 de voturi pentru respingere, 41 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru alocarea de la bugetul de stat a sumei de 200 milioane de euro anual pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛iilor ∫colare din mediul rural.

Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 126 de voturi pentru respingere, 76 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind acordarea de ajutoare financiare persoanelor ale c„ror case ∫i anexe gospod„re∫ti au fost inundate Ón urma calamit„˛ilor naturale.

Legea are caracter ordinar, iar comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i din nou prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 124 de voturi pentru respingere, 82 de voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 187 de voturi pentru respingere, 16 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia.

Caracterul legii este ordinar, iar comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. Œnregistra˛i-v„, v„ rog, prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

Votul este urm„torul: 142 de voturi pentru respingere, 15 Ómpotriv„, 53 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind sprijinul financiar pentru Ón„l˛area de biserici.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ Ónregistra˛i, v„ rog, prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: sunt 125 de voturi pentru respingere, 80 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind abrogarea procedurii referitoare la cererea de oferte prev„zute Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.

Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul este urm„torul: 194 de voturi pentru respingere, 13 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale. Legea are caracter ordinar, iar comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

V„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i votul. Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul votului este urm„torul: 142 de voturi pentru respingere, 67 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase, aliajelor acestora ∫i pietrelor pre˛ioase Ón Rom‚nia. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. Marc„m prezen˛a ∫i votul. V„ rog s„ vota˛i. Putem Óncheia sesiunea de vot. S„ vedem rezultatul: 205 voturi pentru respingere, 5 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii contract„rii de abonamente la Internet.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepe sesiunea de vot. Marc„m prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 169 pentru respingere, 21 Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind elaborarea de c„tre Guvern a fi∫ei financiare pentru ini˛iativele legislative. Legea are caracter ordinar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, ne Ónregistr„m prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 177 de voturi pentru respingere, 20 Ómpotriv„, o ab˛inere.

- Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea

- ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Legea are caracter ordinar.

- Comisia propune respingerea propunerii legislative.

- V„ rog, stima˛i colegi, Óncepe sesiunea de vot.

- Marca˛i-v„ prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

- Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 131 de voturi pentru respingere, 73 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

- Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Demar„m sesiunea de vot.

- V„ Ónregistra˛i prezen˛a. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i

- colegi.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 130 de voturi pentru respingere, 73 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Legea, av‚nd caracter ordinar, este respins„.

Pozi˛ia 30 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind obligativitatea Ónscrierii grupei sanguine ∫i a Rh-ului Ón actul de identitate ∫i permisul de conducere auto.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 21 de voturi pentru respingere, 184 Ómpotriva respingerii, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ se Óntoarce la comisie. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Propunerea legislativ„ privind instituirea pensiei minime pe economie.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 132 de voturi pentru respingere, 76 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Legea are caracter organic.

Ca pre∫edinte de ∫edin˛„, propun Óntoarcerea la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Propunerea legislativ„ privind unele m„suri referitoare la mi∫carea antifascist„ din Rom‚nia. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul votului este urm„torul: 189 de voturi pentru

respingere, 14 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind indexarea tuturor pensiilor cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor Ón perioada 2005—2008, Óncep‚nd cu luna urm„toare celei Ón care au crescut pre˛urile.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 107 pentru respingere, 87 Ómpotriva respingerii, 5 ab˛ineri. Legea, fiind organic„, n-a fost aprobat„ respingerea. Propun s„ se Óntoarc„ la comisia sesizat„ Ón fond. Acela∫i termen, de dou„ s„pt„m‚ni, ca ∫i pentru celelalte legi la care am respins respingerea Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Urmeaz„ pozi˛ia 34 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind protec˛ia persoanelor v‚rstnice.

Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea. Œncepem sesiunea de vot.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 118 voturi pentru respingere,

- 85 voturi Ómpotriv„, trei ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind salarizarea personalului din domeniul Ónv„˛„m‚ntului, cercet„rii, s„n„t„˛ii ∫i func˛ionarilor publici.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 109 voturi pentru respingere, 73 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind acordarea gratuit„ a medicamentelor pentru unii pensionari. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 120 de voturi pentru respingere, 77 Ómpotriv„, trei ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 49/1999 ∫i a Legii nr. 88/2004 privind pensiile I.O.V.R. Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, Óncepe sesiunea de vot. Marca˛i-v„ prezen˛a, v„ rog, ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Rezultatul votului este urm„torul: 117 voturi pentru respingere, 69 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 31/2000 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor silvice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului.

122 de voturi pentru respingere, 69 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 68 alin. 4 din Legea nr. 567 din 9 decembrie 2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

Marca˛i-v„ prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 175 de voturi pentru respingere, 11 Ómpotriv„, 9 ab˛ineri.

Legea are caracter organic.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Pozi˛ia 40 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind sus˛inerea familiilor tinere.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 109 voturi pentru respingere, 69 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind sprijinul acordat tinerilor

Ón vederea Óntemeierii unei familii.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 125 de voturi pentru respingere, 77 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind alocarea de la bugetul de stat a sumei de 50 milioane euro anual pentru reabilitarea ∫i dotarea c„minelor culturale din mediul rural. Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

Prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 121 de voturi pentru respingere, 78 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru abrogarea unei pozi˛ii din anexa la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren˛ei.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot. Prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„? Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 126 de voturi pentru respingere, 56 Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic, ∫i nu ordinar, cum este scris Ón ordinea de zi. Deci legea are caracter organic. Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 177 de voturi pentru respingere, 22 de voturi Ómpotriv„, nu sunt ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul este urm„torul: 136 de voturi pentru respingere, 61 de voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar unei legi organice. Retrimitem la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicat„. Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 175 pentru respingere, 14 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 181 de voturi pentru respingere, 9 Ómpotriv„, 10 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i. Se Óncheie sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului: 127 de voturi pentru respingere, 57 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

Nu s-au Óntrunit voturile necesare pentru legea organic„. Este respins„ propunerea legislativ„.

Propunerea legislativ„ privind extinderea re˛elei pie˛elor de gros.

Lege cu caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative... M„ scuza˛i, legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 158 de voturi pentru respingere, 17 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ este respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protec˛ie.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 119 voturi pentru respingere, 66 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind acordarea de c„tre stat a unui ajutor b„nesc pentru produc„torii agricoli care au Óns„m‚n˛at terenurile agricole Ón toamna anului 2004, precum ∫i pentru cei care au Ónfiin˛at culturi agricole Ón prim„vara anului 2005.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 165 de voturi pentru respingere, 12 voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii

nr. 18/1991, Legea fondului funciar, republicat„.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 169 de voturi pentru respingere, 10 Ómpotriv„, 7 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 92 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Legea are, de asemenea, caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 174 de voturi pentru respingere, 10 Ómpotriv„, 10 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 171 de voturi pentru respingere, 12 voturi Ómpotriv„, 7 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modernizarea ∫i reabilitarea drumurilor na˛ionale ∫i jude˛ene prin contractarea unor credite externe.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 167 de voturi pentru respingere, 18 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ este respins„.

Am ajuns la jum„tatea ordinii de zi de ast„zi.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier. Legea are caracter organic. Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi. Caracterul este ordinar, m„ scuza˛i dac„ am spus altfel. ™i s„ vota˛i. Deci legea are caracter ordinar. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 177 de voturi pentru respingere, 20 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind interzicerea folosirii cianurilor Ón industria minier„ pentru ob˛inerea aurului ∫i argintului la Ro∫ia Montan„.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i votul. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 159 de voturi pentru respingere, 28 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 175 de voturi pentru respingere, 7 Ómpotriv„, 6 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Fondul special al drumurilor publice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ marca˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul votului: 184 de voturi pentru respingere, 9 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru completarea articolului 2 din Legea nr. 376/2004 privind bursele private.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 174 de voturi pentru respingere, 7 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Proiectul de lege a fost respins.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru acordarea unor burse de merit pentru stimulare performan˛ei Ón preg„tirea liceal„ ∫i universitar„.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul este urm„torul: 156 de voturi pentru respingere, 26 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

- nr. 269/2004 privind acordarea unui sprijin financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.

- Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 166 de voturi pentru respingere, 23 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

- Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui sprijin financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.

- Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem

- sesiunea de vot.

- S„ vedem rezultatul votului: 163 de voturi pentru

- respingere, 22 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

- Propunerea legislativ„ a fost respins„.

- Pozi˛ia 64 din ordinea de zi, propunerea legislativ„

- privind uniformele ∫colare.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 150 de voturi pentru respingere, 32 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

- Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii

- nr. 376 din 2004 privind bursele private.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

- V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„

- vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 159 de voturi pentru respingere, 11 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind aloca˛ia de stat pentru copii.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot, marc„m prezen˛a ∫i votul. V„ rog s„ vota˛i, s„ v„ exprima˛i votul, legea are caracter organic. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 172 de voturi pentru respingere, 18 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a Óntrunit num„rul de voturi necesar, fiind lege organic„. Este respins„.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea alin. (3) al art. 53 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2004 ∫i aprobat„ prin Legea nr. 583/2004.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 134 de voturi pentru respingere, 62 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Nu s-a Óntrunit num„rul de voturi necesar pentru lege organic„. Retrimitem comisiei sesizate Ón fond; acela∫i termen de dou„ s„pt„m‚ni.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare. Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 171 de voturi pentru respingere, 6 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru Óncetarea finan˛„rii de la bugetul statului a reprezentantului special al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul: 163 de voturi pentru respingere, 6 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Programul na˛ional de realizare a centurilor rutiere de ocolire a municipiilor re∫edin˛„ de jude˛.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul: 161 de voturi pentru respingere, 21 Ómpotriv„, o ab˛inere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Pozi˛ia 71 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind Óntocmirea planurilor de dezvoltare pe localit„˛i Ón vederea realiz„rii investi˛iilor Ón infrastructur„.

- Legea are caracter ordinar.

- Comisia propune respingerea.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul votului este urm„torul: 158 de voturi pentru respingere, 14 Ómpotriv„, nu sunt ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

- Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind construirea de

- parkinguri supraterane Ón municipii.

- Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

- V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem

- sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 168 de voturi pentru respingere, 12 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind Programul de mansard„ri ∫i supraetaj„ri de locuin˛e. Lege cu caracter ordinar, la care comisia a propus respingerea.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 163 de voturi pentru respingere, 11 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Pozi˛ia 74 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind Programul Guvernului Ón cazul unor calamit„˛i naturale.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul votului.

150 de voturi pentru respingere, 20 Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 80/2001, lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 163 voturi pentru respingere, 10 Ómpotriv„, 9 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ o serie de propuneri legislative cu caracter organic ∫i rog liderii de grup s„ aduc„ colegii Ón sal„.

Propunerea legislativ„ privind unele m„suri pentru eficientizarea activit„˛ii serviciilor deconcentrate ale ministerelor ∫i ale altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 171 de voturi pentru respingere, 12 Ómpotriv„, 6 ab˛ineri.

Se Óntrune∫te num„rul necesar pentru legea organic„. Propunerea legislativ„ este respins„.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 453/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor.

De asemenea, lege cu caracter organic. Comisia propune respingerea. Œncepem sesiunea de vot. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul: 173 de voturi pentru respingere, 5 voturi Ómpotriv„, 9 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„. Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind rezolvarea situa˛iei terenurilor cu destina˛ii speciale. De asemenea, lege cu caracter organic. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot. S„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem ∫i rezultatul: 175 de voturi pentru respingere, 7 Ómpotriv„, 5 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„. Pozi˛ia 79 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind realizarea ∫i modernizarea trotuarelor Ón mediul rural.

Lege cu caracter ordinar. Comisia propune respingerea. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Putem Óncheia sesiunea de vot. Rezultatul este urm„torul: 158 voturi pentru, 25 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„. Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor na˛ionale, jude˛ene ∫i comunale.

Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea. V„ rog, stima˛i colegi, marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 168 voturi pentru, 21 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„. Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1991 privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei.

Legea are caracter organic. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot. V„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul: 185 de voturi pentru respingere, 4 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Proiectul de Lege privind unele facilit„˛i pentru copiii, elevii ∫i studen˛ii care viziteaz„ muzee.

Legea are caracter ordinar. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a dumneavoastr„ ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 159 de voturi pentru respingere, 25 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Proiectul de lege a fost respins.

Propunerea legislativ„ privind plata datoriilor pentru medicamente c„tre furnizori.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 168 voturi pentru respingere,

20 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind calendarul de cre∫tere a salariului minim pe economie.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot. V„ rog s„ afi∫a˛i rezultatul.

161 voturi pentru respingere, 22 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ privind achizi˛ionarea unor b„rci cu motor Ón localit„˛ile care au avut de suferit Ón urma inunda˛iilor.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 126 voturi pentru respingere, 60 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„.

Lege cu caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Œncheiem sesiunea de vot.

168 voturi pentru respingere, 26 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia.

Lege cu caracter ordinar. Comisia propune respingerea. Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 184 voturi pentru respingere, 9 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Num„rul 88 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale. Lege cu caracter ordinar. Comisia propune respingerea.

Stima˛i colegi, Óncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„. Œncheiem sesiunea de vot.

V„ rug„m s„ ∫i afi∫a˛i rezultatul votului.

137 voturi pentru respingere, 57 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 32/2000 privind societ„˛ile de asigurare ∫i supravegherea asigur„rilor.

Lege cu caracter organic. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem ∫i rezultatul: 187 voturi pentru respingere, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 140/2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2001 privind asigurarea unor fonduri pentru finan˛area construc˛iei de locuin˛e pentru tineret ∫i s„li de sport.

Lege cu caracter ordinar. Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 129 voturi pentru respingere, 67 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 16/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Na˛ional al Persoanelor V‚rstnice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot. Rezultatul este urm„torul: 142 voturi pentru, 54 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri. Propunerea legislativ„ a fost respins„. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„ vota˛i. Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 111 voturi pentru respingere, 62 de voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006 Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege cu caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 134 voturi pentru respingere, 63 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Nu are num„rul de voturi necesar pentru o lege organic„. Ca ∫i Ón cazurile precedente, retrimitem la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 19/17 martie 2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege cu caracter organic.

Comisia propune respingerea.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul: 137 voturi pentru respingere, 69 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Retrimit propunerea legislativ„ la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

La fel, legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog, stima˛i colegi, s„

v„ marca˛i prezen˛a ∫i votul dumneavoastr„.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

S„ vedem rezultatul: 132 de voturi pentru respingere,

67 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

N-a Óntrunit num„rul de voturi necesare respingerii. Ca ∫i proiectele anterioare, retrimit la comisia sesizat„ Ón fond. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

Num„rul 96 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind acordarea unor drepturi persoanelor str„mutate din motive politice Ón perioada 1 ianuarie 1950—1 iulie 1964.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea.

Œncepem sesiunea de vot. V„ rog s„ v„ marca˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 130 de voturi pentru respingere, 60 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Proiectul de Lege privind acordarea unor abonamente gratuite la teatru, oper„, operet„ ∫i filarmonic„ pentru elevi ∫i studen˛i.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 130 de voturi pentru respingere, 39 voturi Ómpotriv„, 31 de ab˛ineri. Proiectul de lege a fost respins.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 519/2002 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 555 din 29 iulie 2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Lege cu caracter organic.

Comisia propune respingerea.

Œncepem sesiunea de vot, stima˛i colegi. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i votul.

Cred c„ putem Óncheia sesiunea de vot.

V„ rog s„ afi∫a˛i ∫i rezultatul: 128 de voturi pentru respingere, 65 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Nu s-a Óntrunit num„rul de voturi necesare pentru respingere.

Legea av‚nd caracter organic, retrimit la comisia sesizat„ Ón fond. Acela∫i termen de dou„ s„pt„m‚ni.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 44/1994 publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2002 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea. Œncepem sesiunea de vot, stima˛i colegi. V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i s„ vota˛i.

Œncheiem sesiunea de vot.

S„ vedem ∫i rezultatul: 128 de voturi pentru respingere, 65 voturi Ómpotriv„, o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune de asemenea respingerea propunerii legislative.

Stima˛i colegi, v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 183 de voturi pentru respingere, 5 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Num„rul 101 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind construirea de case pentru sinistra˛i.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot, stima˛i colegi. V„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i v„ rog s„ vota˛i. Œncheiem sesiunea de vot.

Rezultatul este urm„torul: 155 voturi pentru, 30 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Propunerea legislativ„ de modificare ∫i completare a Legii nr. 119/2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i Ónt‚i prezen˛a ∫i s„ v„ exprima˛i votul.

Œncheiem sesiunea de vot.

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/24.III.2006

Rezultatul este urm„torul: 132 de voturi pentru respingere, 5 voturi Ómpotriv„, 46 de ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Pozi˛ia 103 din ordinea de zi: propunerea legislativ„ viz‚nd Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Conservarea Naturii.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Œncepem sesiunea de vot.

- V„ rog s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a, stima˛i colegi, ∫i s„

- v„ exprima˛i votul.

Œncheiem sesiunea de vot.

- Rezultatul este urm„torul: 171 de voturi pentru

- respingere, 13 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152 din 15.07.1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e ∫i a Legii nr. 543 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2003.

Legea are caracter ordinar.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

- V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i

- votul dumneavoastr„.

Œncheiem sesiunea de vot.

- Rezultatul este urm„torul: 179 de voturi pentru

- respingere, 6 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ a fost respins„.

Urmeaz„ propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Trei Sate, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Ghindari.

Legea are caracter organic.

- Aten˛ie, supun la vot aprobarea acestei propuneri

- legislative ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i c„ Ón ∫edin˛a anterioar„

a˛i votat respingerea titlului ∫i tuturor articolelor acestei legi.

Deci supun adopt„rii propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Trei Sate, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Ghindari.

- V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a ∫i

- votul.

Putem Óncheia sesiunea de vot.

- V„ rog s„ afi∫„m ∫i rezultatul votului: 107 voturi

- pentru, 90 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

- Nu a Óntrunit num„rul de voturi necesare pentru o

- lege organic„.

- Propunerea legislativ„ a fost respins„.

- Pozi˛ia 106 din ordinea de zi: propunerea legislativ„

- pentru Ónfiin˛area comunei Criv„˛, jude˛ul C„l„ra∫i, prin reorganizarea ora∫ului Bude∫ti.

- Legea are caracter organic.

- V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ Ónregistra˛i prezen˛a.

Cuprins

Stenograma