Ion Stan

Declara˛ie politic„ cu titlul îF„r„ o politic„ ∫i strategie de securitate na˛ional„ viabile ∫i Ón absen˛a unei diploma˛ii responsabile ∫i active, Rom‚nia risc„ repetarea, Ón forme adaptate noului context geopolitic, a unor evenimente tragice ale istoriei“.

Nicic‚nd Ón istoria sa Rom‚nia nu s-a aflat Óntr-o mai mare criz„ a personalit„˛ilor politice de anvergur„ intelectual„ ∫i erudi˛ie academic„ Ón m„sur„ s„ le permit„ asumarea, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, a destinelor na˛iunii.

Diploma˛ia a fost punctul forte al rom‚nilor Ónc„ de la Óntemeierea primelor forma˛iuni statale, excel‚nd apoi Ón perioadele care au urmat micii ∫i marii uniri.

Cine au fost, Ón acele vremuri, Óntre mini∫trii de externe ∫i ambasadorii fi„rilor Rom‚ne? Vasile

Alecsandri, Nicolae Kretzulescu, Dumitru Br„tianu, Dimitrie Bolintineanu ∫i al˛ii de aceea∫i ˛inut„ ∫i m„rime.

Cine s-a aflat printre mini∫trii de externe ai Rom‚niei Óncep‚nd din 1862? Alexandru Cantacuzino, Ion Ghica, ™tefan Golescu, Nicolae Golescu, Mihail Kog„lniceanu, I.C. Br„tianu, Titu Maiorescu, Alexandru Vaida-Voievod, I.G. Duca, Nicolae Titulescu ∫i alte personalit„˛i pe care istoria le-a a∫ezat definitiv Ón paginile de aur ale diploma˛iei rom‚ne∫ti.

Ast„zi, Óntr-un moment hot„r‚tor al istoriei na˛ionale, Rom‚nia, proasp„t membru al familiei europene, nu are, de mai bine de o lun„, ministru de externe ∫i constat„m, de asemenea, c„ Ón ultimii doi ani diploma˛ia noastr„ este o nav„ avariat„ Ón deriv„.

Rela˛iile postaderare cu Uniunea European„ ne-au surprins total nepreg„ti˛i. Œn acest an, vom cotiza la bugetul Uniunii Europene cu 1,8 miliarde de euro, dar Guvernul se dovede∫te incapabil de a opera˛ionaliza proiectele ∫i structurile care s„ permit„ atragerea de fonduri comunitare. Cu alte cuvinte, Ón primul an de aderare doar vom pl„ti, f„r„ a primi nimic Ón schimb.

Leg„turile bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene sunt, la r‚ndul lor, la limita subzisten˛ei.

Politica extern„ pe spa˛iul estic a Ónregistrat e∫ec dup„ e∫ec: raporturile cu Rusia sunt Ón stadiul cel mai critic; ini˛iativa rom‚neasc„ a cooper„rii Ón regiunea Marea Neagr„ a fost compromis„; rela˛iile cu Ucraina se degradeaz„ periculos, iar cele cu Republica Moldova, ca urmare a unei orient„ri aventuriste, ca s„ nu o numim provocatoare, ne-a adus ostilitatea cresc‚nd„, prin gesturi ∫i reac˛ii, a oficialilor de la Chi∫in„u.

Œn Óntreg arealul geografic din jurul Rom‚niei, Ón care se afl„ r„sp‚ndi˛i nu mai pu˛in de 8 milioane de congeneri, identitatea etnic„ rom‚neasc„ este supus„ nesf‚r∫itelor agresiuni.

Ce au f„cut ∫i ce fac Ón tot acest timp acele institu˛ii fundamentale ale statului rom‚n, obligate prin Constitu˛ie s„ sprijine Ónt„rirea leg„turilor cu rom‚nii din afara frontierelor ˛„rii ∫i s„ ac˛ioneze pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale ∫i religioase?