Stenogramă plen

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Monalisa G„leteanu.

Doamna deputat, corecta˛i-m„, G„l„teanu sau G„l„˛eanu?

G„leteanu.

V„ mul˛umesc.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îEduca˛ia de tranzi˛ie neterminat„“.

Integrarea Rom‚niei Ón clubul elitelor europene impune o serie de m„suri pentru Óndeplinirea obiectivelor strategice pe termen mediu ∫i lung Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, cum ar fi asigurarea egalit„˛ii de ∫anse privind accesul la educa˛ie al tuturor tinerilor sau formarea profesional„ pe tot parcursul vie˛ii pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Œn Programul de guvernare al actualei puteri astfel de obiective erau avansate Ónc„ din decembrie 2004 ca priorit„˛i al„turi de promisiunile privind dublarea salariilor cadrelor didactice, modernizarea infrastructurii ∫colare, descentralizarea ∫i depolitizarea Ónv„˛„m‚ntului.

Se f„ceau, de asemenea, promisiuni Ón leg„tur„ cu adaptarea sistemului educa˛ional rom‚nesc la nevoile si cerin˛ele pie˛ei for˛ei de munc„, at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i european, dar nu s-a realizat nimic Ón acest sens ∫i toate aceste obiective enumerate au r„mas la stadiul de simple promisiuni.

Cele trei proiecte legislative Ónaintate recent de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii spre dezbatere public„, ∫i anume Legea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, Legea Ónv„˛„m‚ntului universitar ∫i Legea privind Statutul personalului didactic, nu se armonizeaz„ cu exigen˛ele actuale ale integr„rii europene ∫i prefigureaz„ unele deficien˛e privind asigurarea dreptului la educa˛ie al tuturor cet„˛enilor ∫i drepturile cadrelor didactice.

E∫ecul evident al pseudoreformei Ónv„˛„m‚ntului este determinat de modul superficial cu care actualii guvernan˛i trateaz„ acest domeniu.

Dezinteresul actualei puteri Ón elaborarea acestor proiecte de lege s-a manifestat inclusiv prin ˛inerea lor îsub cheie“, departe de ochii opiniei publice, p‚n„ la soma˛iile repetate ale opozi˛iei, ∫i prin ignorarea reprezentan˛ilor sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt, care nu au fost convoca˛i la discu˛ii ∫i de ale c„ror opinii nu s-a ˛inut seama. Ca urmare, Ón con˛inutul acestor proiecte legislative s-au strecurat unele erori, care ar putea induce bulversarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc.

Œn Proiectul legii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, idealul educa˛ional este golit de substan˛„, devenind astfel superficial, prin transformarea lui Óntr-o defini˛ie seac„, care ne duce inevitabil cu g‚ndul la formarea unei personalit„˛i individuale simpliste, cu orizonturi limitate, ca produs al unei ∫coli rom‚ne∫ti îde tranzi˛ie neterminat„“.

O alt„ dovad„ a lipsei de interes Ón elaborarea acestor proiecte legislative o constituie propunerea de reducere la 50% a procentului de reprezentare a cadrelor didactice Ón consiliul de administra˛ie al unei unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, cealalt„ jum„tate fiind format„ din autorit„˛ile locale, agen˛i economici ∫i p„rin˛i. Este inadmisibil ca principalii responsabili ai actului de Ónv„˛„m‚nt, profesorii ∫i educatorii, s„ nu aib„ putere decizional„ deplin„, ace∫tia fiind obliga˛i s„ accepte interven˛ia autorit„˛ilor locale ∫i a intereselor politice vremelnice Ón via˛a ∫colii.

Œnlocuirea examenului na˛ional de titularizare cu un concurs la nivelul unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt reprezint„ un pas Ónapoi Ón asigurarea calit„˛ii actului educa˛ional, Ón men˛inerea unui sistem de evaluare unitar ∫i a stabilit„˛ii cadrelor didactice Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Sindicatele protesteaz„ deja fa˛„ de îanomaliile“ cuprinse Ón aceste proiecte legislative privind impactul

negativ pe care acestea Ól pot genera Ón sistemul educa˛ional rom‚nesc, iar Sindicatul îSpiru Haret“ amenin˛„ deja cu boicotarea testelor na˛ionale dac„ nu se vor remedia aceste probleme Ón timp util.

Datoria mea de cadru didactic, dar mai ales aceea de parlamentar al Rom‚niei, membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt este aceea de a aduce amendamentele necesare celor trei proiecte legislative propuse spre dezbatere public„, pentru armonizarea acestora cu cerin˛ele Constitu˛iei Rom‚niei privind garantarea dreptului la educa˛ie ∫i dreptul la munc„ al tuturor cet„˛enilor ∫i cu implementarea standardelor calitative europene Ón domeniul educa˛iei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Alexandru Mocanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ din aceast„ diminea˛„ se constituie, Ón fapt, Óntr-o scrisoare deschis„ adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Stimate domnule prim-ministru,

Relativ recent, am avut onoarea ∫i pl„cerea de a v„ Ónso˛i Ón vizita pe care a˛i efectuat-o la noi Ón Teleorman, cu toate c„, din motive care Ómi scap„, nu am fost anun˛at ∫i evident nici invitat s„ v„ fiu al„turi. Am f„cut-o, totu∫i, convins c„ este de datoria mea, ca parlamentar de Teleorman, s„ fiu o gazd„ primitoare ∫i amabil„, chiar dac„ am aflat din vecini c„ m„ ve˛i vizita.

Pe parcursul vizitei m-am convins c„ neinvitarea mea nu a fost o sc„pare a celor de la protocol, ci ea a fost premeditat„, astfel ca îansamblul“ s„ nu fie viciat de nicio figur„ de la Partidul Democrat. Mai mult, pe parcursul vizitei, atitudinea dumneavoastr„ fa˛„ de un parlamentar al Partidului Democrat, partid aliat la guvernare, a fost departe de cea a unui politician ce se pretinde a fi european. Ulterior, atitudinile, gesturile ∫i sus˛inerile dumneavoastr„ s-au dovedit a fi din ce Ón ce mai politicianiste ∫i mai departe de realitate.

A∫a se face c„, Ón ciuda declara˛iilor sfor„itoare din ultimele s„pt„m‚ni Ón care pl‚ngea˛i de grija ri∫oarei noastre, Rom‚nia“, a˛i f„cut cum a˛i vrut sau cum v-a cerut, poate, Dinu Patriciu, ∫i a˛i instaurat, oficial, o criz„ politic„ major„ Ón ˛ar„, prin aceea c„, Ón mod unilateral ∫i nemotivat, a˛i dispus am‚narea euroalegerilor, programate pentru 13 mai anul curent. Pentru a v„ motiva decizia, Ón ciuda eviden˛ei remarcate de majoritatea observatorilor politici interni ∫i externi, a˛i invocat, Ón mod mincinos, iminen˛a organiz„rii celor dou„ referendumuri: cel privind suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei, ini˛iat de opozi˛ie, ∫i cel privind introducerea votului uninomial, ini˛iat de Pre∫edinte. Din p„cate pentru dumneavoastr„, minciuna a avut picioare scurte, pentru c„ adev„rul avea s„ ias„ la lumin„ Ón ∫edin˛a Consiliului Alian˛ei de ieri, 12 martie anul curent.

Œn cadrul ∫edin˛ei, Partidul Democrat s-a angajat categoric s„-l conving„ pe Pre∫edintele Rom‚niei s„ confirme am‚narea referendumului ini˛iat pentru introducerea votului uninominal p‚n„ dup„ alegerile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 europarlamentare, lucru pe care Pre∫edintele l-a f„cut dou„ ore mai t‚rziu Ón plenul Guvernului.

Œn acela∫i timp, Partidul Democrat a cerut P.N.L. s„ se angajeze la fel de categoric c„, Ón Parlament, la referendumul opozi˛iei, va vota Ómpotriva suspend„rii Pre∫edintelui. Œn acest mod, s-ar fi z„d„rnicit ∫i ini˛iativa referendumului ini˛iat de P.S.D.—P.R.M.—P.C. ∫i s-ar elimina ∫i cel„lalt referendum. Astfel, cererile dumneavoastr„ din urm„ cu o s„pt„m‚n„ ar fi fost integral Óndeplinite ∫i, Ón consecin˛„, euroalegerile nu mai erau bruiate de îteme parazitare“, cum le-a˛i numit dumneavoastr„.

Dar, stupoare: P.N.L., d‚ndu-∫i arama pe fa˛„, a refuzat acest lucru, ie∫ind la iveal„, f„r„ putin˛„ de t„gad„, o Ón˛elegere secret„ Óntre P.N.L. ∫i opozi˛ie (P.S.D.—P.R.M.—P.C.), menit„ s„ duc„ la suspendarea sau poate chiar demiterea Pre∫edintelui Rom‚niei sau, dac„ nu va fi cu putin˛„, m„car la afectarea imaginii acestuia.

A∫a cum am declarat public de mult„ vreme, Ón˛elegerea tic„loas„, ce seam„n„ izbitor cu acele comploturi ale boierilor fanario˛i din fi„rile Rom‚ne Ómpotriva domnitorilor vremii, nu se rezum„ doar la suspendarea/demiterea Pre∫edintelui, ci este mult mai ampl„, urm„rindu-se, printre altele, demiterea procurorului general al Rom‚niei, a ∫efului D.N.A., demiterea ministrului Monica Macovei, ca de altfel eliminarea din Guvern a tuturor mini∫trilor P.D., modificarea unor legi importante dup„ cum dore∫te P.S.D.-ul ori am‚narea adopt„rii altora (vezi Legea lustra˛iei), ca ∫i postarea Ón posturi-cheie ale economiei ∫i finan˛elor Rom‚niei a unor oameni impu∫i de P.S.D. ∫i de Dinu Patriciu.

Dac„ dumneavoastr„ crede˛i, de exemplu, c„ ∫eful Baroului Bucure∫ti, Adrian Iord„nescu, avocat pledant Ón toate cauzele Patriciu/îRompetrol“, sau doamna senator Norica Nicolai, aflat„ Ón îsolda“ lui Patriciu Ón mai multe consilii de administra˛ie, vor fi mai buni mini∫tri ai justi˛iei dec‚t Monica Macovei ∫i vor lupta cu mai mult„ credibilitate ∫i eficien˛„ Ómpotriva corup˛iei, v„ Ón∫ela˛i amarnic.

Cet„˛enii one∫ti ai acestei ˛„ri nu v„ vor ierta aceast„ atitudine ∫i ve˛i pl„ti amarnic, at‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i Partidul Na˛ional Liberal!

Prin decizia am‚n„rii euroalegerilor, m„ tem c„ acea criz„ politic„, invocat„ de dumneavoastr„, abia acum s-a declan∫at ∫i, pe zi ce trece, prev„d c„ se va ad‚nci ∫i mai mult. Ca om politic, chiar dac„ dori˛i cu orice chip s„ escamota˛i realitatea, ve˛i fi r„spunz„tor Ón fa˛a cet„˛enilor acestei ˛„ri pentru toate consecin˛ele ce vor decurge din aceasta.

Prin aceast„ decizie v-a˛i delimitat de programul ∫i idealurile Alian˛ei P.N.L.-P.D. ∫i ale coali˛iei de guvernare, d‚nd m‚na cu P.S.D., a∫a cum v-a cerut Dinu Patriciu Ónc„ din 2004.

Partidul Democrat ∫i mini∫trii s„i r„m‚n solidari cu toate ac˛iunile Guvernului care au Ón vedere respectarea promisiunilor electorale ∫i a Programului de guvernare aprobat de Parlament Ón decembrie 2004. P.D. ∫i mini∫trii s„i nu vor fi solidari cu ac˛iunile unilaterale ale dumneavoastr„ sau ale P.N.L. care excedeaz„ Programul de guvernare ∫i nu sunt asumate de Consiliul de conducere al Alian˛ei.

Apreciez, domnule prim-ministru, c„, accept‚nd condi˛iile P.S.D., inclusiv cea viz‚nd am‚narea euroalegerilor, a˛i tr„dat Óntr-un mod incalificabil electoratul Alian˛ei, ∫i aceasta numai pentru iluzoria speran˛„ c„, Ón acest fel, v„ ve˛i putea salva propriul scaun de

pre∫edinte al P.N.L., dar ∫i scaunul lui Mircea Geoan„ de pre∫edinte al P.S.D. Este evident pentru oricine dore∫te s„ vad„ c„, din cauza procentelor cu care sunt creditate Ón sondaje partidele ce le conduce˛i, am‚ndoi sunte˛i cu spatele la zid, urm‚nd a da socoteal„ pentru îperforman˛a“ de a le fi adus ast„zi la jum„tatea scorului Ónregistrat Ón alegerile din 2004.

De dragul lui Dinu Patriciu a˛i ales, domnule prim-ministru, s„ Ón∫ela˛i electoratul Alian˛ei ∫i al Partidului Na˛ional Liberal, abandon‚ndu-v„ partenerii ∫i d‚nd m‚na cu P.S.D. Este responsabilitatea dumneavoastr„ exclusiv„, domnule prim-ministru, c„ a˛i ales ca pentru Dinu Patriciu ∫i interesele acestuia s„ Óntoarce˛i spatele celor care, prin vot, cu onestitate ∫i plini de Óncredere, au f„cut posibil„ ajungerea dumneavoastr„ Ón func˛ia de prim-ministru.

A˛i preferat s„ fi˛i sprijinit de o parte a reprezentan˛ilor mass-media dependent„ de banii, de interesele ∫i de ambi˛iile unora ca Dinu Patriciu ∫i Dan Voiculescu, Ón loc s„ v„ sprijini˛i pe cet„˛enii acestei ˛„ri pe care, la fel ca ∫i al˛i politicieni, Ói considera˛i, poate, a fi pro∫ti. Nu numai c„ nu este a∫a, dar v„ asigur c„ ace∫tia sunt mul˛i!

Domnule prim-ministru, ve˛i r„m‚ne Ón istorie ca fiind îgroparul“ P.N.L. de la Ónceputul mileniului trei. Cu siguran˛„ c„ electoratul cinstit al P.N.L. ∫i al Alian˛ei nu v„ va ierta acest afront ∫i asta se va vedea, sper, la primul scrutin electoral, indiferent c‚t timp Ól ve˛i mai am‚na.

M„ tem, domnule prim-ministru, pentru majoritatea membrilor P.N.L. one∫ti, serio∫i ∫i responsabili, care vor pl„ti nemeritat îfactura iresponsabilit„˛ii ∫i a interesului personal“ promovat„ de dumneavoastr„, Ón sensul c„ scorul ce-l va ob˛ine P.N.L. la viitoarele alegeri va fi comparabil cu cel din toamna anului 2000.

Con∫tient sau nu, prin aceast„ decizie umfla˛i puternic p‚nzele Partidului Liberal Democrat ∫i ale domnului Stolojan, acord‚ndu-i acestuia Ónc„ 4—5 luni bune ca s„-∫i structureze temeinic noul partid Ón toate localit„˛ile ˛„rii ∫i, _volens nolens_ , ve˛i mai Ómpinge o parte din membrii P.N.L. spre P.L.D. Asuma˛i-v„ acest lucru ∫i nu mai da˛i vina pe al˛ii!

M„ tem c„ nu realiza˛i, domnule prim-ministru, c„ prin decizia luat„ a˛i Ómpins P.N.L. spre comportamentul unei so˛ii infidele care, Ón timp ce-i caut„ nod Ón papur„ propriului so˛ ∫i Ól invit„ s„ plece din cas„, Ón acela∫i timp Ól Ón∫al„ cu trei aman˛i deodat„: P.S.D., P.R.M., P.C. Halal comportament european!

™i, apropo de comportament european, domnule primministru, ieri a˛i dovedit c„ sunte˛i, Ón egal„ m„sur„, ∫i misogin, ∫i mojic. Merita˛i aceste etichete, pentru c„ a˛i dispus ca purt„torul de cuv‚nt al Pre∫edin˛iei, Adriana S„ftoiu, consilier preziden˛ial cu rang de ministru ∫i femeie, s„ nu fie l„sat„ s„-l Ónso˛easc„ pe Pre∫edinte Ón sala de ∫edin˛e a Guvernului Rom‚niei. S„ v„ fie ru∫ine, pentru c„, p‚n„ una alta, Guvernul este al Rom‚niei ∫i nu este S.R.L.-ul lui Patriciu ori T„riceanu! Cel pu˛in deocamdat„.

S„ ∫ti˛i, domnule T„riceanu, c„ P.D. ∫i mini∫trii s„i au fost ∫i sunt preg„ti˛i pentru orice, inclusiv pentru scenariul potrivit c„ruia prim-ministrul va prezenta Ón Parlament o formul„ de guvern monocolor P.N.L. Dac„ un astfel de guvern va men˛ine Programul de guvernare aprobat de Parlament Ón 2004, v„ asigur c„ nu este nicio problem„. Dac„, Óns„, se schimb„ programul, atunci, conform Constitu˛iei, trebuie propus un alt candidat de prim-ministru. De bun„ seam„ c„ ∫i aceast„ decizie v„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 va apar˛ine Ón exclusivitate. Fac„-se voia dumneavoastr„, c„ a cet„˛enilor Rom‚niei nu este sub nicio form„!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Œmi permit s„ atrag aten˛ia pentru respectarea timpilor, pentru ca to˛i cei prezen˛i s„ poat„ s„ vorbeasc„. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îAten˛ie la Guvernul Rom‚niei!“

Dac„ declara˛ia politic„ de s„pt„m‚na trecut„ a fost intitulat„ îAten˛ie la Ungaria!“, ast„zi, din cauza faptului c„ raportul prezentat de vicepremierul Markó Béla la cel de-al XVIII-lea Congres al U.D.M.R. a dep„∫it orice limit„ minim„ de bun-sim˛, atrag aten˛ia ∫i asupra Guvernului Rom‚niei.

Œn afar„ de raportul prezentat la cel de-al XVIII-a Congres al U.D.M.R., Markó Béla a avut o interven˛ie Ón care ∫i-a prezentat programul de candidat la Pre∫edin˛ie, care a fost neglijat„ de media de limb„ rom‚n„. Dat fiind c„ persoana Ón cauz„ este vicepremier al Guvernului Rom‚niei, consider c„ este necesar s„ fac referiri la ea, mai ales c„ Domnia Sa este persoan„ de decizie Ón domenii deosebit de importante, pe care le coordoneaz„ prin fi∫a postului ca: integrarea european„, Ónv„˛„m‚ntul ∫i cultura.

Cuv‚ntarea intitulat„ îTransilvanie nou„, maghiarime nou„“ analizeaz„ contextul Ón care U.D.M.R. ∫i-a desf„∫urat activitatea ∫i constituie un moment de bilan˛, ajung‚nd la concluzia c„ oamenii au fost verifica˛i Ón timp, iar U.D.M.R. a ˛inut piept cu brio Óncerc„rilor. Ea con˛ine o serie de exprim„ri care consider c„ merit„ o deosebit„ aten˛ie, pentru a-i determina at‚t pe domnul pre∫edinte B„sescu, c‚t ∫i pe domnul premier C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu s„ se Óntrebe dac„ Alian˛a D.A. ∫i-a luat la guvernare un partener loial.

Citesc: îDepinde de Ungaria, dar ∫i Ungaria depinde de noi, nu numai de Rom‚nia, ci ∫i de noi, maghiarii din Transilvania. Unul sau altul dintre politicienii din Ungaria degeaba Ó∫i v‚r„ capul Ón nisip ca stru˛ul, fiindc„ noi, dac„ nu ne facem treaba bine, aceasta este ∫i Ón folosul Ungariei, pe c‚nd dac„ ne poticnim, aceasta va constitui imediat, Ón mod cert, un izvor de tensiuni Óntre ˛„rile noastre.“

Sau: îAici, pe l‚ng„ limba rom‚n„, trebuie s„ dob‚ndeasc„ statut oficial ∫i alte limbi, lucru ce s-a ∫i Ónt‚mplat par˛ial, dar trebuie mers Ón continuare pe acest drum.“

Sau: îPoporul transilvan, aici tranzitr„itor, are tradi˛ii multe, este de culturi diferite, se compune din comunit„˛i de diverse na˛ionalit„˛i c„rora trebuie s„ li se acorde drepturile legitime necesare pentru convie˛uire, precum ∫i autonomiile care s„ le garanteze propriile decizii, autonomie cultural„ ∫i teritorial„. Aceasta trebuie s„ o trat„m ∫i cu Uniunea European„.

Totodat„, trebuie s„-i convingem ∫i pe rom‚ni c„ aceasta nu Ónseamn„ ∫ubrezirea Rom‚niei, c„ noi croim Planul «Interesul Ónt„ririi Transilvaniei“ ∫i, ca urmare, Rom‚nia va fi mai puternic„. F„r„ a mai vorbi de faptul c„ experien˛a poate servi drept model pentru toat„ ˛ara, pentru c„ mai tr„iesc ∫i prin alte p„r˛i minorit„˛i, iar noi

lucr„m ∫i Ón interesul acestora ∫i, bineÓn˛eles, n-am uitat nici de maghiarii care tr„iesc rup˛i de noi, dincolo de Carpa˛i. De la f nutul Ceang„ilor p‚n„ la Bucure∫ti, de la Suceava p‚n„ la Constan˛a, ∫i lor va trebui s„ le acord„m aten˛ie. Pentru acest scop, Ómi asum, Ón continuare, func˛ia, ca s„ edific„m ca lumea convie˛uirea maghiaro-maghiar„, ca nici la Bor∫, nici la N„dlac, nici la Petea, nici Ón sufletele noastre s„ nu fie niciun fel de grani˛e, ca s„ fim ∫i pe mai departe ardeleni ∫i, Óntre timp, s„ r„m‚nem maghiari.“

™i, Ón sf‚r∫it: îŒmpreun„ cu Ungaria, pentru obiectivele noastre na˛ionale, dar Ómpreun„ cu rom‚nii, pentru o ˛ar„ mai locuibil„, mai plin„ de via˛„ ∫i aceasta Ón interiorul unei Transilvanii dup„ model elve˛ian, Ómpreun„ cu to˛i europenii, pentru o Uniune European„ mai puternic„.“ Fa˛„ de cele citate mai Ónainte, cred c„ orice comentariu este de prisos.

O dat„ Ón plus, ∫i sper c„ pentru ultima oar„, cavalerul fidelit„˛ii fa˛„ de patria maghiar„, Markó Béla, ∫i-a dat arama pe fa˛„.

Cei care militeaz„ pentru federalizarea Rom‚niei atenteaz„ la integritatea ˛„rii, indiferent cum fardeaz„ acest obiectiv. Cei care-∫i permit s„ Óndemne la Ónc„lcarea Constitu˛iei ∫i aduc atingere Legii siguran˛ei na˛ionale trebuie imediat deferi˛i justi˛iei, cerceta˛i ∫i condamna˛i Ón regim de urgen˛„.

™i pentru ca tac‚mul s„ fie complet, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, de 15 martie, Markó Béla a mai lansat un apel cu Óndemnuri separatiste ∫i de unitate: îTrebuie s„ Ónf„ptuim principalul obiectiv al comunit„˛ii maghiare din Transilvania, autonomia, adic„ diferitele forme ale deciziei autonome, iar asta o putem realiza numai uni˛i. S„ fie prezent, Óntre noi, ca ∫i p‚n„ acum, drapelul na˛ional, s„ r„sune imnul nostru na˛ional de s„rb„toarea na˛iunii maghiare.“

De altfel, perioada de dinainte de 15 martie este ∫i perioada unor peripluri turistice prin Rom‚nia cea f„r„ c‚ini, dar plin„ de jigodii.

Œn afar„ de pre∫edintele Parlamentului ungar Szili Katalin ∫i de pre∫edintele ungar Sólyom László, este prezent„, Ón aceste zile, ∫i Barky Eva Maria, avocata care ˛ine tot felul de prelegeri pe tema autonomiei f nutului Secuiesc. ™i, dac„ ea a mai fost de dou„ ori declarat„ persoan„ indezirabil„ pe teritoriul Rom‚niei, nu v„d de ce nu ar mai fi declarat„ o dat„ ∫i pentru totdeauna. Iar Ón m„sura Ón care instig„ la autonomie teritorial„, ∫i toate celelalte persoane care au asemenea preocup„ri ar trebui tratate Ón mod similar, fiindc„ problema noastr„ este ce facem cu cei care, de 17 ani, nu au vrut s„ vad„.

De∫i au avut semnale clare adev„ratele obiective ale U.D.M.R.-ului, ace∫tia r„m‚n mai departe pe scaunele lor... Nu li se poate oferi un piolet sau m„car un simplu t‚rn„cop pentru spart sarea Ón ocne? Œi alegem Ón continuare, dup„ ce ne lament„m cu privire la ri∫oara noastr„“?

Se adevere∫te c„, atunci c‚nd doi se ceart„, al treilea c‚∫tig„. A∫a se Ónt‚mpl„ Óntotdeauna c‚nd factorii politici de decizie de la Bucure∫ti sunt preocupa˛i de alte probleme, ∫i nu de interesul na˛ional.

Deci, aten˛ie la Guvernul Rom‚niei! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Joi, Ón ziua de 15 martie, vom s„rb„tori Ónceputul Revolu˛iei Maghiare, s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni.

Œn ziua de joi vom s„rb„tori revolu˛ia, care, prin programele sale, viza democratizarea societ„˛ii prin acordarea drepturilor ∫i libert„˛ilor civice.

Evenimentul pe care Ól s„rb„torim are o importan˛„ major„ nu numai Ón istoria poporului maghiar, dar ∫i pentru na˛iunile rom‚n„, s‚rb„, croat„ ∫i slovac„ ∫i reprezint„ un pas hot„r‚tor Ón lupta lor pentru emanciparea social„, na˛ional„ ∫i a ini˛ierilor spre progresul general.

Ca parte integrant„ a prim„verii europene, Revolu˛ia Maghiar„ deschidea largi posibilit„˛i Ón lupta pentru progres ∫i libertate a popoarelor din centrul ∫i r„s„ritul Europei.

Cu toate acestea, din cauza politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni. Din p„cate, momentele istorice legate de evenimentele pa∫optiste de multe ori sunt gre∫it sau tenden˛ios interpretate.

Unul dintre acestea ar fi teza formulat„ de unii politicieni sau pseudoistorici care afirm„ c„, Ón timpul revolu˛iei, Ón luptele cu revolu˛ionarii maghiari, ∫i-au pierdut via˛a peste 40 de mii de rom‚ni. Dup„ datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale rom‚nilor se ridic„ la 4.425 de persoane, iar ale sa∫ilor la 244 de suflete. Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Bari˛iu, unul dintre conduc„torii de seam„ ai Revolu˛iei Rom‚ne, a estimat aceste pierderi la circa 6.000 de oameni. Dup„ analiza componen˛ei etnice a diferitelor unit„˛i ale armatei revolu˛ionare maghiare, rom‚nii au luptat Óntr-un num„r de aproape 30 de mii Ón armata revolu˛ionar„ maghiar„, Ón timp ce oastea lui Avram Iancu, din Mun˛ii Apuseni, se ridica la 30, maximum 40 de mii de oameni.

Prin urmare, evenimentele din anii 1848, 1849 prezint„ numeroase exemple care permit reconcilierea Óntre cele dou„ na˛iuni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Ionica Popescu.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCopiii de 10—11 ani de la marginea Petro∫aniului Ól regret„ pe... Ceau∫escu“.

Am petrecut la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni o zi Ón Aeroport, Ón Petro∫ani, Hunedoara.

Informa˛ia c„ acest ora∫ din Valea Jiului are aeroport ar bucura mul˛i investitori str„ini ale c„ror prime Óntreb„ri, c‚nd Óncerc s„-i atrag Ón vale, sunt: îCe ∫tie s„ fac„ for˛a de munc„ local„?“ ∫i îExist„ aeroport?“.

Informa˛ia c„ Petro∫aniul are aeroport ar fi util„, dac„ ar fi adev„rat„.

Din p„cate, nici nu ne putem bucura de ∫tire, nici nu ne putem amuza de glum„.

Aeroportul din Petro∫ani este un loc Ón care tr„iesc mii de suflete de tineri, copii, b„tr‚ni.

Aeroportul din Petro∫ani nu este un spa˛iu de unde se ridic„ sau coboar„ avioane. Nu! Este un spa˛iu unde coboar„ Óncet, Óncet, dar tot mai ad‚nc, speran˛a oamenilor.

Aeroportul din Petro∫ani este ocolit cu ostenta˛ie de edili. îPentru primar ora∫ul se termin„ uite colo.“, mi-a ar„tat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute o femeie Ón v‚rst„. Este bolnav„ ∫i n-a mai ie∫it din cartier de c‚˛iva ani. Nu are cui s„-∫i spun„ necazurile, fiindc„ ale∫ii locali nu vin pe la blocurile din Aeroport. îDe 17 ani n-am v„zut picior de primar pe aici“.

Cap„tul sta˛iei de maxi-taxi este exact unde Óncepe Aeroportul. Locuitorii de aici trebuie s„ mearg„ c‚te 10—15 minute pe jos printre blocuri pentru a ajunge la sta˛ie, ca s„ mearg„ la serviciu. 15 minute dac„ nu plou„.

îNora mea se teme s„ mai plece de acas„. Trebuie s„ plece Ónainte s„ se lumineze. A fost atacat„ de golani. Cine s-o apere?“, m„ Óntreab„ un b„tr‚nel, fost miner. Poart„ o pereche de blugi de dam„ ponosi˛i.

Alei pietruite printre blocuri nu exist„, a∫a cum am v„zut Ón alte ora∫e, dup„ cum nu exist„ str„zi pe care s„ intre ma∫inile.

La prima ploaie, ceea ce ˛ine loc de alei se transform„ Ón fund„turi prin care nu po˛i trece nici cu piciorul, nici cu ma∫ina. îAm f„cut adrese la prim„rie, dar nu ne-a r„spuns nimeni“, se pl‚ng c‚˛iva locatari ai Aeroportului.

Odat„ a plouat at‚t de tare Ónc‚t apa a intrat pe geamurile apartamentelor de la parter. îAm scos-o cu ligheanul. Unde s„ te duci s„ te pl‚ngi? Parc„ noi nu suntem oameni.“, Ómi spune trist„ o gospodin„ curat„.

Aeroportul din Petro∫ani este un loc unde copiii se joac„ printre colo∫i de cl„diri Óncepute Ónainte de ’89 ∫i aflate acum Óntr-o stare de degradare ce-i face pe pu˛inii p„rin˛i care mai au loc de munc„ s„ stea cu teama Ón s‚n la serviciu. Œn ciuda interdic˛iilor din partea celor mari, copiii Ó∫i g„sesc adesea locul de joac„ printre ruine. Nu o dat„ s-a Ónt‚mplat ca joaca micu˛ilor s„ se termine la spital.

Un bloc mai Óncolo stau de vorb„ cu trei b„ie˛i. Au v‚rste Óntre 8 ∫i 10 ani. Œmi spun c„ vor un teren de joac„ Óntre blocuri, cum au copiii din centru. Spa˛iu este berechet, doar c„ este plin de iarb„, ciulini, nu este nivelat, e plin de d‚mburi ∫i gropi, ∫i ici-colo sunt garaje din tabl„ refolosit„, aruncate anapoda pe mijlocul spa˛iului. Ar vrea s„ se dea cu rolele, vechi, primite de la al˛i copii, dar nu pot Ón aceste condi˛ii. C‚teva blocuri mai Óncolo ar fi mai mult spa˛iu.

îNu se poate, mam„. Io nu le dau voie nepo˛ilor mei s„ alerge pe aici. Vezi conducta aia de gaz? P„i o iau mereu Ón picioare ∫i mereu vin acas„ cu genunchii rup˛i. Nu-i mai las!“, Ómi spune o bunic„.

E drept c„ ∫i eu m-am mirat s„ v„d o conduct„ de gaz pus„ la circa jum„tate de metru Ón„l˛ime fa˛„ de p„m‚nt Ón loc s„ fi fost Óngropat„, ˛eav„ care ocolea tot spa˛iul verde … sau aproape verde. Mi-am reprimat g‚ndul necurat care m-a f„cut s„ m„ Óntreb ce Dumnezeu s-ar Ónt‚mpla dac„ din joac„, din gre∫eal„, copiii din blocurile din Ómprejurimi ar Ón˛epa conducta...

Pe aleea care d„ spre biserica din lemn construit„ cu bani de la sindicat Ónt‚lnim o pereche t‚n„r„. Profitau de vremea frumoas„ ∫i Ó∫i plimbau copilul de c‚teva luni la soare. De bun„ seam„, n-au cas„. Au cerut de la prim„rie unul dintre sutele de apartamente din Petro∫ani

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 care sunt abandonate, nelocuite. îMi-l aranjez eu, mi-l pun la punct cu m‚inile astea, uite! Da’ numa’ s„ mi-l dea. Dar ∫tiu eu ce fac. Am g„sit unul mai bun. M„ duc ∫i intru Ón el.“ îUnde?“, Óntreab„ colegul meu. îŒmi pare r„u, nu pot s„ v„ spun, c„ se duce altul ∫i mi-l ia.“

Œn pia˛„, un comerciant ne spune cum a investit Óntr-un chio∫c pe care i l-au d„r‚mat autorit„˛ile. L-au trimis Ón pia˛„. îAm venit, ce s„ fac? Trebuie s„ muncesc. Dar vede˛i cimentul „sta de pe jos? Io l-am pus, c„ era mocirl„ pe jos. Nu puteam a∫a.“

Œn spatele nostru aud o voce care pare t‚n„r„: îNe-a b„tut Dumnezeu de-a murit Ceau∫escu“. M„ Óntorc furioas„ s„-l Óntreb pe cel c„ruia Ói apar˛inea afirma˛ia c‚te cozi a f„cut pe vremea lui Ceau∫escu la p‚ine sau la lapte ∫i dac„ atunci ar fi fost liber s„ spun„ ce g‚nde∫te. Furia mea s-a transformat pe loc Ón triste˛e. Auzul nu m-a Ón∫elat. Vocea t‚n„r„ apar˛inea unui copil de vreo 10—11 ani. Vocea t‚n„r„ Ói apar˛inea. Mesajul Óns„ nu era al lui. Mesajul d„dea glas sup„r„rilor pe care le auzea Ón cas„ de la p„rin˛i sau bunici.

A fost o zi pe care am petrecut-o Ón Aeroport. M-a Óntristat. ™i pe dumneavoastr„?

Am dat s„ plec. Am pornit spre centrul ora∫ului.

Azi, Petro∫aniul se preg„te∫te de spectacol. Am v„zut ni∫te boxe mari ∫i microfoanele pe care b„ie˛ii pricepu˛i le instalau Ón fa˛a casei de cultur„. Sigur, muzica nu se aude p‚n„ Ón Aeroport, dar cine are curajul ∫i puterea s„ ias„ din cartier, s„ se poate bucura de s„rb„toare?

™i asear„ a fost spectacol Ón Petro∫ani. Au venit trupe de muzic„ popular„ ∫i u∫oar„. Alalt„ieri sear„ a fost un alt spectacol. S-a terminat cu focuri de artificii. A fost frumos.

De trei s„pt„m‚ni centrul ora∫ului sun„ a s„rb„toare. Dar oare ce au f„cut petro∫„nenii de Ói premiaz„ edilii? Nu plec p‚n„ nu v„ spun.

Petro∫„nenii au zilele astea un mare merit. Acela de a fi aleg„tori.

Duminic„ au loc alegeri pentru func˛ia de primar la Petro∫ani. De duminic„, tumultul se stinge. De duminic„, locuitorii cartierului Aeroport din Petro∫ani vor num„ra zilele p‚n„ la urm„toarele alegeri, cu speran˛a c„, poate, vreun edil va trece dincolo de ultima sta˛ie de maxi-taxi, o va lua pe aleile noroioase ∫i neasfaltate ∫i va intra Ón via˛a lor m„car pentru c‚teva minute, m„car pentru c‚teva vorbe bune.

îIes primari pe voturile celor din centru, care au de toate. De noi nu le pas„. Noi nu suntem oameni pentru ei.“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale domnul deputat Aledin Amet este prezent? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCultura ∫i civiliza˛ia etniei t„tare din Rom‚nia“.

Impresia general„ a multora este c„ etnia t„tar„ are Ónclina˛ii deosebite pentru ∫tiin˛ele fixe. Cu siguran˛„, aceast„ constatare este valabil„, din moment ce Óns„∫i istoria ne-o demonstreaz„.

Œns„ un am„nunt nesesizat de mult„ lume Ól reprezint„ faptul c„ etnicii t„tari au avut ∫i au reale aptitudini umaniste, concretizate Ón lucr„ri ample, p„trunse de un spirit patriotic concret, f„r„ Ónflorituri inutile, pavoaz‚nd cum se cuvine un drum al voin˛ei, nicidecum al resemn„rii. Nevoi˛i a ne purta destinele Ón mai multe z„ri, modalitatea noastr„ de a rezista a stat, al„turi de religie, tocmai Ón cultur„, Ón practica ce demonstreaz„ acest lucru.

Mo∫tenind un bogat tezaur de c‚ntece ∫i obiceiuri tradi˛ionale, proverbe, zic„tori, toate purt‚nd amprenta decisiv„ a marelui autor anonim, transmise cu o m‚ndrie nedisimulat„, compatrio˛ii no∫tri au ∫tiut s„ conceap„ ∫i o literatur„ cult„, capabil„ s„ Ónfrunte trecerea vremii. ™i c‚nd m„ g‚ndesc la acest gen de manifestare artistic„ al„tur poeziei, prozei, fabulei ∫i celelalte domenii, considerate de unii ca ∫tiin˛ifice, dar care con˛in substan˛a imagina˛iei libere: istoria, geografia, filozofia, psihologia etc.

Astfel, apari˛iile editoriale de marc„ purt‚nd semn„turile valoro∫ilor autori t„tari, premiile unor Ónalte foruri ∫tiin˛ifice, prezen˛a respectivelor titluri Ón fi∫ierele prestigioaselor biblioteci direc˛ioneaz„ toate c„tre o singur„ concluzie: ∫i prin cultur„ ne-am c‚∫tigat dreptul la existen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor independen˛i, doamna deputat Olgu˛a Cocrea.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRespectul fa˛„ de aleg„tori“.

Clasa politic„ din Rom‚nia este cotat„ cu un procent de credibilitate foarte sc„zut Ón ochii electoratului. Nu este o noutate c„ de-a lungul celor 16 ani nimeni nu a f„cut nimic pentru a demonstra c„ aceste procente sunt nemeritate. Cum s„ priveasc„ electoratul cu Óncredere clasa politic„, c‚nd cele mai mari averi le au politicienii, iar dup„ alegeri, Ón loc s„ fie rezolvate problemele cu care se confrunt„ cet„˛enii, Óncepe lupta pentru imagine, orgoliile Óntre Palate ∫i dorin˛a de a ar„ta cine este mai puternic.

S„pt„m‚na trecut„, at‚t aleg„torilor, c‚t ∫i oficialilor din Uniunea European„ le-a fost dat s„ vad„ o delega˛ie a Rom‚niei care era divizat„ Ón dou„ tabere, s-au deplasat cu dou„ avioane, fiecare cu armata lui, iar cei doi care reprezentau Rom‚nia ∫i care Ón campania din 2004 erau colegi, acum, nici nu ∫i-au adresat un cuv‚nt, m„car de ochii lumii.

Dup„ lupta Ón Parlament pentru a dovedi al c„rui referendum va fi primul, credeam c„ Pre∫edintele a Ón˛eles care sunt priorit„˛ile Rom‚niei ∫i a invitat la Cotroceni partidele parlamentare pentru a stopa mascarada politic„ de care orice om normal s-a s„turat, dar a fost suficient ca premierul s„ ias„ la atac ∫i s„ anun˛e c„ dore∫te ca alegerile europarlamentare s„ fie am‚nate.

Dac„ p‚n„ acum Pre∫edintele era cel care crea subiecte acide care s„ provoace dezbateri aprinse, acum vedem un premier care a intrat ∫i el Ón joc ∫i chiar pare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 s„-i plac„ jocul orgoliilor ∫i bulversarea cet„˛enilor care Ón 2004 au crezut c„ au f„cut o alegere bun„.

Cui serve∫te aceast„ lupt„ murdar„? E clar, Ón primul r‚nd opozi˛iei, care are ocazia foarte des de a aminti popula˛iei c„ ea ar fi fost cu mult mai bun„ s„ guverneze Rom‚nia ∫i s„ arate ce nebunie este Ón coali˛ia care se afl„ la putere.

M„ Óntreb dac„ cei doi actori politici, respectiv Pre∫edintele ∫i premierul, au consilieri care s„ vad„ ce Ó∫i dore∫te popula˛ia Rom‚niei ∫i s„-i sf„tuiasc„ corect ori s-au baricadat fiecare Ón Palatul lui ∫i fac doar ceea ce ei cred pentru imaginea lor, f„r„ a mai ˛ine cont de agenda cet„˛eanului.

C‚t oare o mai ˛ine acest teatru ieftin, c„ dac„ o mai ducem tot a∫a, din scandal Ón scandal, e posibil ca la referendumurile dorite at‚t de opozi˛ie, c‚t ∫i de Pre∫edinte s„ vedem c„ o parte din popula˛ie pleac„ din ˛ar„, sc‚rbit„ de ceea ce vede, ∫i o parte, care a mai r„mas, va refuza s„ se mai prezinte la vot.

Nimeni nu i-ar putea acuza, pentru c„ sunt sigur„ c„ majoritatea oamenilor normali nu sunt de acord cu ceea ce v„d pe toate posturile TV ∫i Ón presa scris„ ∫i, mai mult, nu v„d o schimbare Ón bine a vie˛ii lor de zi cu zi.

Oare de ce nimeni nu Óncearc„ s„ pun„ punct acestor scandaluri, mai ales actorii principali, care, dac„ mai au un pic de respect fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri, ar fi bine s„ Ónceteze r„zboiul declara˛iilor ∫i al acuza˛iilor ∫i s„ se a∫eze la masa dialogului, ca ni∫te oameni civiliza˛i.

Cum cred c„ Ón 2008, la alegeri, vor mai putea da ochii cu aleg„torii? Ce promisiuni vor mai putea face? Cum vor justifica starea conflictual„ Ón care au dus aceast„ ˛ar„, iar imaginea pe care au f„cut-o Ón Europa cum cred c„ o vor repara?

Acestea sunt numai unele Óntreb„ri pe care ar trebui s„ ∫i le pun„ ∫i poate c„ vom asista la o stare de normalitate, munc„ pentru cet„˛eni cu rezultatele pe care ace∫tia le a∫teapt„ ∫i cu speran˛a unei vie˛i mai bune.

Cred c„ domnii consilieri, at‚t ai Pre∫edintelui, c‚t ∫i ai premierului, ar trebui s„ le explice c„ prezen˛a lor acolo este datorat„ votului cet„˛enilor Rom‚niei ∫i c„ sunt pe perioad„ limitat„. Va veni ziua c‚nd iar vor fi fa˛„ Ón fa˛„ cu aleg„torul ∫i ar fi bine s„ se mai g‚ndeasc„ ∫i la aleg„tori, nu numai la imaginea lor, care nu ∫tiu c‚t Ói va mai ajuta Ón asemenea condi˛ii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

A∫ dori s„ fac o precizare Ón leg„tur„ cu modul de desf„∫urare tehnic„ a lucr„rilor ∫edin˛ei consacrate declara˛iilor politice. Este vorba despre faptul c„ o serie dintre colegii no∫tri depun Ón scris aceste declara˛ii politice, ceea ce este perfect regulamentar, Óns„ circula˛ia h‚rtiilor ∫i eviden˛a acestora este deficitar„.

De aceea, v„ propun, v„ rog s„ se consemneze Ón stenograma ∫edin˛ei, pentru a fi Ónaintat„ Biroului permanent aceast„ propunere, ca toate declara˛iile politice depuse Ón scris p‚n„ la ora ∫edin˛ei sau Ón timpul ∫edin˛ei s„ fie depuse la secretariatul tehnic, care, Ón momentul citirii celor Ónscri∫i la declara˛iile politice, s„ men˛ioneze acest lucru pre∫edintelui de ∫edin˛„, ∫i pe urm„ s„ fie predate spre publicare Ón îMonitorul Oficial“.

Œn acest fel, vom evita publicarea unor declara˛ii care n-au fost Ónscrise sau n-au fost depuse Ón timp, vom evita situa˛ia, care nu este conform„ uzan˛elor parlamentare, ca membri ai corpului tehnic s„ se adreseze direct pre∫edintelui de ∫edin˛„.

Cred c„ trebuie s„ ne respect„m Ón activit„˛ile noastre.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

Domnul deputat Grigore Cr„ciunescu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnule pre∫edinte, eram Ónscris Ónaintea domnului Cr„ciunescu. A∫tept aici de la ora 8,30.

Da.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, domnule deputat, este vina mea. V„ rog s„ pofti˛i.

Œnc„ o dat„, v„ rog s„ primi˛i scuzele mele. Nu am fost atent.

Da, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEduca˛ie de … trei margarete“.

## Stima˛i colegi,

Erasmus spunea c„ principala speran˛„ a unei na˛iuni const„ Ón educarea corespunz„toare a tineretului s„u. Dac„ pornim de la aceast„ idee, Rom‚nia, Ón acest moment, nu are o speran˛„ prea mare. De∫i avem poten˛ial, de∫i avem tineri extraordinar de capabili, de∫i am avut un sistem de Ónv„˛„m‚nt care a generat de-a lungul timpului oameni de o cert„ valoare, recunoscu˛i Ón orice col˛ al lumii, acum parc„ se dore∫te, ∫i nu este singurul domeniu, distrugerea ∫i degradarea a tot ce a fost bun ∫i crearea unui haos, generator pe band„ rulant„ de diplome pe care, ulterior, tinerii nici m„car nu le folosesc Ón domeniul Ón care au studiat.

Am sus˛inut ∫i voi sus˛ine mereu c„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i mediul academic au constituit ∫i pot constitui ∫i Ón viitor o adev„rat„ carte de vizit„ a Rom‚niei, iar conlucrarea dintre acestea, mediul de afaceri ∫i societatea civil„, av‚nd concursul administra˛iilor publice, poate conduce la dezvoltarea economic„ local„, regional„ ∫i na˛ional„, iar toate acestea s-ar putea Ómbina ∫i dezvolta armonios dac„ ar exista o privire de ansamblu, dac„ ar exista ni∫te planuri ∫i strategii concrete ∫i dac„ cei responsabili nu ar face lucrurile dup„ ureche, s„rind de la una la alta, f„r„ logic„ ∫i f„r„ a urm„ri un scop bine definit.

Ajungem astfel la cel care are Ón m‚n„ fr‚iele sistemului educa˛ional rom‚nesc, domnul ministru H„rd„u. Œn ultimul an, am asistat to˛i la numeroasele sale hot„r‚ri haotice, decizii care au bulversat Óntregul sistem. De la u∫urin˛a cu care subiectele pentru testele na˛ionale au putut fi luate de un reporter din minister p‚n„ la umilirea profesorilor Óntr-un caz de violen˛„ Ón ∫coli ∫i p‚n„ la gogo∫ile pe care domnul ministru le toarn„ profesorilor, am„gindu-i cu cei 100 de euro pentru achizi˛ionarea de material didactic, c‚nd dumnealui, din viteza noii sale limuzine, nu g„se∫te r„gazul s„ trimit„ Guvernului proiectul de hot„r‚re privind acordarea acestor bani ∫i s„ stabileasc„ un termen pentru acordarea lor, toate ne dovedesc degringolada Ón care ministrul se afl„ Ón a∫a-zisul proces de reform„ a educa˛iei, degringolad„ care perturb„ serios Ónv„˛„m‚ntul, cadrele didactice ∫i elevii.

îNout„˛ile“ cu care a Óncercat s„ vin„ Ón ultima vreme ministrul, cum sunt Proiectul Statutului personalului didactic, Legea Ónv„˛„m‚ntului universitar, Proiectul legii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, ∫i apoi am‚narea dezbaterilor pe marginea acestui proiectul de lege ∫i multe astfel de ac˛iuni haotice, dovedesc lipsa de profesionalism cu care se Ónt‚mpl„ lucrurile Ón Ministerul Educa˛iei Ón absen˛a unui calendar ferm de desf„∫urare a acestor ac˛iuni. Am primit pl‚ngeri cum c„ a∫a-zisele dezbateri care ar fi trebuit s„ aib„ loc Ón ∫coli, referitoare la Proiectul legii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, sub pretextul de a nu le r„pi profesorilor timp din cel alocat orelor de curs, s-au desf„∫urat Ón vitez„, solicit‚ndu-li-se cadrelor didactice impresii ∫i p„reri Ón scris, Óntr-un termen de timp foarte scurt, f„c‚nd astfel imposibil„ orice variant„ de dezbatere constructiv„ asupra legii, pe care, dac„ a˛i avut curiozitatea ∫i r„gazul s„ o citi˛i, o consider stufoas„, construit„ parc„ cu _copy & paste_ din diverse alte legi sau din astfel de p„reri preluate pe fug„, f„r„ un minim efort de a i se da o cursivitate ∫i o elocin˛„ demn„ de o lege a Ónv„˛„m‚ntului.

Œn acest mod, prevederi cum sunt cele legate de posibilitatea demiterii rectorilor institu˛iilor particulare de Ónv„˛„m‚nt superior de c„tre institu˛ia guvernamental„ prin semn„tura demnitarului sau criteriile îÓmbl‚nzite“ de acordare a titlurilor universitare de profesor ∫i conferen˛iar au toate ∫ansele s„ r„m‚n„ Ón lege ∫i pot, ulterior, da na∫tere unor abuzuri sau, Ón cel de-al doilea caz, unui sistem de Ónv„˛„m‚nt slab, care va preg„ti absolven˛i mediocri, ceea ce va conduce la un real dezastru Ón viitor.

Alvin Toffler spunea c„ îŒntreaga educa˛ie porne∫te de la o anumit„ imagine despre viitor. Dac„ imaginea despre viitor pe care o are o societate este profund neclar„, sistemul educa˛ional Ó∫i va tr„da tineretul.“

Cu triste˛e, m„ v„d nevoit s„ declar c„ aceste cuvinte se aplic„ Ón cazul nostru. Societatea noastr„, dominat„ de dispute meschine ∫i de orgolii nem„surate, nu are o viziune clar„ despre viitor. Tinerii no∫tri privesc uimi˛i cum de la Ónceputul p‚n„ la sf‚r∫itul anului regulile se schimb„ din mers, ∫i nu o singur„ dat„, supun‚ndu-i unor eforturi supraomene∫ti de a se adapta la schimb„rile survenite. ™i toate acestea pentru a se ajunge la final la concluzii ∫i rezolu˛ii contradictorii.

Œn vizita efectuat„ recent la Constan˛a, domnul ministru ne-a dat Ónc„ o dovad„ a felului Ón care Ó∫i stabile∫te strategia de reform„. Poate c„ Ón glum„, poate referindu-se la amenaj„rile florale, poate c„ emo˛ionat Ónc„ de declara˛ia pe care o f„cuse, c„ investi˛iile Ón c„minele studen˛e∫ti vor continua ∫i anul acesta, domnul ministru a spus c„ toate c„minele trebuie s„ aib„ îtrei margarete“. A∫tept„m ∫i viitoarele sugestii ale Domniei Sale pentru cre∫e ∫i gr„dini˛e _all inclusive_ , oferte pentru turul ∫colilor nereabilitate termic pentru elevii cu rezultate slabe la Ónv„˛„tur„ ∫i premii const‚nd Ón vize de re∫edin˛„ Ón ˛„ri str„ine pentru absolven˛ii care termin„ cu nota 10.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. o s„-mi permite˛i s„ citesc lista. Cine este prezent, Ón ordine, s„ pofteasc„.

Domnul deputat Ioan Munteanu, doamna deputat Manuela Mitrea, domnul deputat Vasile Mocanu.

V„ rog s„ pofti˛i. Nu vreau s„ mai fac gafe ∫i s„ nedrept„˛esc pe nimeni.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi este despre agricultur„. C‚nd a fost Ónvestit Ón func˛ia de ministru al agriculturii, doar cu vreo trei luni Ón urm„, ministrul liberal Dan Motreanu a emis o fraz„ legendar„, demn„ de manualele de istorie: îŒn 4—5 ani ˛„ranii din Rom‚nia vor scoate profit.“

Probabil, ministrul Motreanu s-a referit la alt„ Rom‚nie dec‚t cea care a c„p„tat de doi ani culoarea portocalie, sau a luat ca termen de referin˛„ anul 3007, ∫i nu anul de gra˛ie 2007, Ón care totu∫i ne afl„m.

Œn acest moment, un singur lucru este cert: Ón agricultura rom‚neasc„ este vrai∫te. fi„ranii practic„, Ón num„r tot mai mare, o agricultur„ de subzisten˛„, pe loturi de c‚te un pogon. Gospod„riile sunt foarte prost dotate, programele ∫i proiectele derulate de Guvernul actual reprezint„ un e∫ec r„sun„tor. Au fost abandonate toate investi˛iile Ón canalele ∫i sistemele de iriga˛ii. Subven˛iile acordate agriculturii au devenit un soi de poman„ electoral„, iar c‚nd, Ón sf‚r∫it, Ón pofida tuturor relelor, ˛„ranii se pot l„uda c„ vremea le-a fost favorabil„ ∫i au scos o recolt„ bunicic„ cu care Ó∫i pot hr„ni animalele din ograd„, Ói tr„zne∫te din senin fie o grip„ aviar„ misterioas„, fie o pest„ porcin„ subversiv„. Drept îrecompens„“, Guvernul le ofer„ vaccinuri expirate.

™i, mai grav, ˛„ranii r„m‚n Ón continuare prost informa˛i Ón leg„tur„ cu posibilitatea de a accesa fonduri europene. Se pare c„ Guvernul nu este deloc interesat Ón a le ar„ta locuitorilor din mediul rural cum pot face rost de bani. Oare de ce? ™i, apoi, pentru a cere bani ai nevoie de al˛i bani. De unde po˛i face rost de ei, dac„ b„ncile nu crediteaz„ ˛„rani? To˛i oamenii de afaceri care au investit masiv Ón agricultur„ apel‚nd la credite bancare declar„ c„ Ó∫i vor amortiza investi˛iile abia Ón 25—30 de ani. Œn aceste condi˛ii, cum poate vorbi ministrul Dan Motreanu de profit Ón 4—5 ani?

Din p„cate, agricultura din Rom‚nia moare sub ochii indiferen˛i ai autorit„˛ilor. Cine va r„spunde pentru subminarea acestui domeniu esen˛ial al economiei? Care sunt solu˛iile Guvernului T„riceanu pentru stoparea pr„bu∫irii mediului rural?

Œnc„ 2 ani, ∫i nu 4—5, de guvernare portocalie ∫i ˛„ranii din Rom‚nia vor r„m‚ne, ca ∫i fraza ministrului Dan Motreanu, doar Ón manualele de istorie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, am fost anun˛at c„ domnul deputat Valeriu Tab„r„ a depus Ón scris. Situa˛ia celorlalte declara˛ii politice nu o cunosc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat ™tefan Baban.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îR„zboaie inutile ∫i perdante“.

Criza politic„ Ón care ˛ara noastr„ a intrat de mai mult timp, am putea spune chiar din luna de prob„ a guvern„rii Alian˛ei D.A., este simptomatic„ pentru modul Ón care are loc raportarea la puterea politic„ existent„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Rom‚nia ∫i la mecanismele exercit„rii ei. At‚t Pre∫edintele, c‚t ∫i premierul, lideri mai mult sau mai pu˛in identificabili cu principalele partide ale Alian˛ei aflate la guvernare, c‚t ∫i cei ai celorlalte forma˛iuni politice eviden˛iaz„ prin declara˛iile lor, dar ∫i prin modul de ac˛iune caracterul instrumental al puterii, indiferent dac„ o de˛in sau o r‚vnesc cu ardoare.

Pre∫edintele B„sescu a preferat din start, de∫i declara˛iile voiau s„ demonstreze cu totul altceva, postura de juc„tor, av‚nd chiar pasiunea provoc„rii periodice a adversarilor s„i, fie c„ ace∫tia erau reali sau inventa˛i. Exemplele sunt nenum„rate ∫i bine argumentate at‚t de ac˛iunile sale, c‚t ∫i ale colaboratorilor s„i: crearea, dup„ alegerile din 2004, a unei majorit„˛i parlamentare convenabile, chiar dac„ a trebuit s„ apeleze la o solu˛ie imoral„, a tulburat permanent apele Alian˛ei D.A., care Ól propulsase la Cotroceni, a manevrat f„r„ Óncetare pentru a se aduce principalul partener, dar ∫i cel mai puternic adversar, P.N.L., la supunere sau la exasperare, urm‚nd s„ de˛in„ controlul asupra puterilor executive ∫i preziden˛iale.

Œn replic„, nici prim-ministrul nu a r„mas mai prejos, Óncerc‚nd s„ fortifice puterea guvernamental„ ∫i contrapun‚nd-o aventurismului decizional al Pre∫edintelui, merg‚nd chiar p‚n„ la debarasarea de acei liberali disiden˛i care f„ceau jocul P.D.-ului ∫i, implicit, al Pre∫edintelui ∫i p‚n„ la a c„uta sprijin Ón tab„ra opozi˛iei. Rezultatul a fost dezastruos pentru ambele p„r˛i: acuze, dosare, documente scoase la iveal„ Ón mass-media pentru ca impactul asupra cet„˛enilor s„ fie profund ∫i sigur.

Dar toate aceste ra˛iuni fac abstrac˛ie de ra˛iunea suprem„ a interesului na˛ional, care, Ón acest an, este mai cur‚nd unul de ordin extern, ˛in‚nd cont de condi˛ia eurocomunitar„ a ˛„rii noastre, Ón aceast„ perioad„ delicat„ ∫i dificil„ de postaderare. Ar trebui s„ primeze afacerile interne ale Rom‚niei, a c„ror conectare la jocul intereselor noastre Ón cadrul ader„rii la U.E. a trebuit s„ fie deplin„, dar ele sunt supuse unei stranii depunct„ri datorate conflictelor politicianiste ∫i egoismelor de clan, care r„zbat din r„zboiul palatelor.

Pierderile Ónregistrate de societatea rom‚neasc„ Ón acest context sunt exorbitante. Fonduri europene neaccesate, proiecte ratate pentru popula˛ia ˛„rii, a c„ror derulare treneaz„, distorsiuni ale imaginii externe a Rom‚niei sunt numai c‚teva din prejudiciile pe care criza politic„ intern„, permanentizat„ ∫i acutizat„ Ón ultimul timp prin cearta de mahala dintre Pre∫edinte ∫i premier de pe postul public de televiziune le provoac„ pe termen scurt ∫i mediu, d‚nd na∫tere unui spectacol penibil pentru ca atingerea unor obiective de dezvoltare social„ accelerat„ s„ fie compromis„. S-a dovedit Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, imaturitatea ∫i lipsa de responsabilitate a celor ce ne guverneaz„, incapacitatea de a discerne Óntre misiunea ce le revine ∫i tenta˛iile politicianiste ∫i populiste, f„c‚nd iar„∫i, dac„ mai era nevoie, dovada confuziei profunde Óntre scopurile ∫i mijloacele de exercitare a puterii, Óntre beneficiile ∫i pierderile exercit„rii guvern„rii.

Indiferent de culoarea politic„ ∫i de doctrina abordat„, cei ce au guvernat Ón ace∫ti ani de îautentic„“ democra˛ie vor trebui s„ r„spund„, mai devreme sau mai t‚rziu, de faptele lor Ón fa˛a na˛iunii. R„spundere mai mare ∫i mai grea au cei ce sunt acum la putere, pentru c„ Ón m‚inile lor exist„ posibilitatea unic„ ∫i real„ ca Rom‚nia s„ devin„ o ˛ar„ european„, civilizat„, dezvoltat„, integrat„ ∫i integrabil„. Dac„ nu vor reu∫i, nu

vor putea avea ca scuz„ un banal ∫i scandalos conflict izbucnit doar din orgolii nem„surate ∫i dintr-o lupt„ inutil„ pentru putere ∫i suprema˛ie politic„.

Nu conteaz„ mai mult oare cei 22 milioane de rom‚ni

- ∫i viitorul lor?

- V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Kovacs Attila.

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la situa˛ia pe care am prezentat-o ieri ∫i sub forma unei Óntreb„ri adresate domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i a∫ vrea s-o reiterez ∫i sub forma unei declara˛ii politice, pentru c„ mi se pare c„ este o situa˛ie foarte grav„.

Œn perioada 28 februarie—3 martie 2007 Colegiul Na˛ional îÁprily Lajos“, din Bra∫ov, a participat la reuniunea de proiect organizat„ la Viena Ón cadrul proiectului ∫colar ACES (Academy of Central European Schools), ini˛iat„ de c„tre îErste Foundation“, din Austria, ∫i coordonat„ de îInterkulturelles Zentrum“, din Viena.

Acest proiect Óntrune∫te ∫coli din Austria, Croa˛ia, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Slovenia ∫i Rom‚nia, din ˛ara noastr„ particip‚nd la reuniune 9 institu˛ii ∫colare.

Scopul declarat al proiectului a fost cunoa∫terea reciproc„ a elevilor ∫i a cadrelor didactice din spa˛iul Europei Centrale, promovarea valorilor europene, Ón general, a spiritului drept„˛ii, a respect„rii drepturilor omului, a toleran˛ei ∫i respectului reciproc Óntre na˛iuni. Delega˛ia ∫colilor din Rom‚nia participant„ la reuniune a fost Ónso˛it„ de c„tre doamna B„lu˛„ Lucre˛ia, reprezent‚nd Comisia Na˛ional„ a Rom‚niei pentru UNESCO.

Œn cele ce urmeaz„ doresc s„ v„ relatez c‚t mai exact ∫i obiectiv comportamentul ∫i atitudinea doamnei Ón cauz„ pe perioada reuniunii, care, Ón aprecierea mea, Óncalc„ Ón mod flagrant at‚t cele mai elementare principii ale democra˛iei moderne, c‚t ∫i cele ale bunului-sim˛.

Œnc„ Ónaintea plec„rii din Rom‚nia, doamna profesoar„ de la Grupul ™colar îSzékely Károly“, din Miercurea-Ciuc, a fost contactat„ telefonic de c„tre doamna B„lu˛„, aceasta exprim‚ndu-∫i îsperan˛a“ c„ elevii nu o s„ vorbeasc„ Ón ungure∫te Óntre ei pe perioada deplas„rii ∫i reuniunii.

Cu ocazia prezent„rilor Ón plen, elevele de la Grupul ™colar îPetöfi Sándor“, din D„ne∫ti, ∫i Colegiul Na˛ional îÁprily Lajos“, din Bra∫ov, au afirmat c„ ele vin dintr-o ∫coal„ cu limba de predare maghiar„, din Rom‚nia. Dup„ c‚teva ore au fost aspru criticate de c„tre doamna B„lu˛„, aceasta afirm‚nd: îV„ rup g‚tul, dac„ mai aud a∫a ceva!“, respectiv îS„ uita˛i pentru totdeauna expresia aceasta!“.

Doamna B„lu˛„ a devenit, de fiecare dat„, foarte nervoas„ ∫i agitat„ c‚nd elevii au afirmat c„ sunt din Transilvania. Ei au fost lua˛i la Óntreb„ri ∫i critica˛i de mai multe ori pentru c„ au vorbit Óntre ei Ón limba lor matern„, maghiar„, un caz concret fiind acela c‚nd o doamn„ profesoar„ a Óndr„znit s„ foloseasc„ aceast„ limb„ Ón conversa˛ia cu propriul ei copil. ™i mai grav este c„ elevii ∫i cadrele didactice de la ∫colile din Miercurea-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Ciuc, D„ne∫ti ∫i Bra∫ov au fost amenin˛a˛i c„ vor fi exclu∫i din proiect, pe baza acestor considerente.

Dup„ toate acestea, la sf‚r∫itul reuniunii, doamna B„lu˛„ nu s-a sfiit s„ rosteasc„ un discurs spectaculos Ón plenul acestor reuniuni despre principiul toleran˛ei.

Cum este posibil, m„ Óntreb eu, ca o asemenea persoan„ cu sentimente v„dit na˛ionalist-∫ovine s„ fie Ón m„sur„ s„ reprezinte Rom‚nia Ón programe interna˛ionale ∫i s„ d„uneze imaginii pe care aceast„ ˛ar„ a reu∫it s„ o creeze Ón Europa ∫i Ón lume?

Oare nu am reu∫it s„ dep„∫im acele vremuri Ón care na˛ionalismul era Ón floare ∫i se manifesta la nivelul fiec„rei institu˛ii, chiar ∫i la acelea care ar trebui s„ vegheze asupra drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale? V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, doamna Leonida Lari-Iorga a depus Ón scris. Cu privire la ceilal˛i domni deputa˛i, nu am cuno∫tin˛„. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Grigore Cr„ciunescu.

V„ rog s„ pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi parlamentari,

Rom‚nia fierbe din nou, iar cet„˛enii, care Ón ultima vreme au renun˛at la vizionarea emisiunilor de divertisment Ón favoarea ∫tirilor politice, nu au de ce s„ se pl‚ng„. Li se dau suficiente motive s„ nu se dezlipeasc„ de televizor.

Decizia premierului de a am‚na alegerile parlamentare se legitimeaz„ Óns„ Ón contextul politic de azi, de∫i care mai de care simte nevoia s„ ias„ pe sticl„, ar„t‚ndu-l cu degetul ∫i acuz‚ndu-l c„ nu respect„ interesele ˛„rii.

Adev„rul este c„ asist„m ∫i particip„m la mi∫c„ri f„r„ precedent Ón politica rom‚neasc„ postdecembrist„. Opozi˛ia recunoa∫te competen˛a premierului, Ón timp ce partenerii de guvernare g„sesc de cuviin˛„ s„ se Ómpotriveasc„ la orice, din dorin˛a de a discredita orice ac˛iune ini˛iat„ de premier. Colegii no∫tri de Alian˛„ ∫i-au amintit brusc de protocolul semnat de cele dou„ partide, dup„ ce Ón nenum„rate alte situa˛ii au dat dovad„ de o amnezie total„ Ón leg„tur„ cu existen˛a unui asemenea document — vezi hot„r‚rea de a candida pe liste proprii la alegerile europarlamentare.

Coali˛ia pentru un Parlament Curat — Alegeri Europene s-a reunit la Timi∫oara cu ocazia anivers„rii Proclama˛iei ∫i a profitat de ocazie pentru a critica inten˛iile Guvernului de am‚nare a alegerilor europene pentru o dat„ nedeterminat„.

Dar cine a participat la Óntrunirea de la Timi∫oara? Au participat Alian˛a Civic„, Academia de Advocacy, Asocia˛ia îPro-Democra˛ia“, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timi∫oara ∫i Societatea Academic„ din Rom‚nia. Nu mai este nevoie s„ men˛ionez c„ unii dintre reprezentan˛ii acestor organisme ∫i-au f„cut o datorie de onoare din a critica orice demers al premierului.

Se pune o Óntrebare: este cu adev„rat momentul potrivit pentru alegeri europarlamentare acum, c‚nd urc„ Ón sondaje partide ∫i politicieni care te fac s„ te Óntrebi unde a disp„rut bunul-sim˛ proverbial al rom‚nului? S„

risc„m s„ trimitem Ón Parlamentul Europei reprezentan˛i care vor face orice altceva dec‚t s„ reprezinte cu adev„rat interesele Rom‚niei? S„ d„m ocazia tuturor celor care s-au autointitulat politicieni s„ ajung„ acolo unde doar Ónt‚mplarea Ói poate trimite?

Premierul a am‚nat euroalegerile, iar P.N.L. ∫i to˛i cei care s-au declarat de acord cu acest demers sunt acuza˛i de fric„. Ce fel de fric„? Fric„ de rezultate sub a∫tept„ri?

Contestatarii prefer„ s„ ignore criza politic„ din ˛ar„, care Ónseamn„ prezen˛„ sc„zut„ la vot, pentru c„ popula˛ia e pu˛in cam plictisit„ ∫i s„tul„ de acest r„zboi la care asist„ zi de zi, iar preferin˛ele celor care, totu∫i, vor vota se v„d foarte clar Ón sondaje. O vorb„ de demult spune: îC‚nd doi se ceart„, al treilea c‚∫tig„“. Œn acest caz, al treilea nu este niciunul dintre partidele care chiar au ceva de spus, fie ele la putere sau Ón opozi˛ie, ci ni∫te a∫a-zise partide care profit„ de situa˛ie pentru a se bate cu pumnul Ón piept c„ sunt singura solu˛ie pentru a salva neamul rom‚nesc din ghearele îgrupurilor de interese“. Merit„ riscul?

Am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European este o m„sur„ drastic„, dar, Ón acela∫i timp, este singura cale de a calma spiritele Óncinse de setea de putere. Ca r„spuns la criticile aduse de adversari Ón ultimii doi ani, premierul pune piciorul Ón prag ∫i ia o decizie dureroas„ pentru unii. Este Óns„ un Óndemn pentru toat„ clasa politic„ de a-∫i revizui atitudinea fa˛„ de cet„˛eni ∫i fa˛„ de adev„ratele priorit„˛i ale ˛„rii.

Partidul Democrat nu s-a delimitat niciodat„ de criticile sau acuza˛iile de corup˛ie aduse de pre∫edintele B„sescu Guvernului, Ón special premierului C„lin PopescuT„riceanu. Œn acela∫i timp, Óns„, refuz„ cu Ónc„p„˛‚nare ideea de a ie∫i de la guvernare, tr‚mbi˛‚nd la urechile tuturor celor care vor sau nu s„-i asculte c„ ei au f„cut aleg„torilor ni∫te promisiuni, de aceea fac un compromis ∫i continu„ s„ r„m‚n„ Óntr-un Guvern corupt.

Se pune Óntrebarea: cine e adev„rata opozi˛ie? ™i ce s„ mai Ón˛eleag„ electoratul rom‚n? V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îO lege pentru cre∫terea Óncrederii Ón ∫coal„“.

Reforma din domeniul Ónv„˛„m‚ntului se face anevoie Ón absen˛a unui cadru legal, stabil, bazat pe prevederi precise, valabile pentru un timp mai Óndelungat.

De∫i actualizarea legilor se face pe s„rite, de∫i ele sunt supuse Ón permanen˛„ modific„rilor ∫i complet„rilor, orice ini˛iativ„ legislativ„ referitoare la educa˛ie este binevenit„. Este adev„rat c„ se a∫teapt„ o lege a salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt, c„ statutul cadrelor didactice trebuie s„ fie definitivat c‚t mai cur‚nd Ón forma adaptat„ noilor condi˛ii de Ónv„˛are ∫i c„ ∫coala rom‚neasc„ trebuie s„ se alinieze cerin˛elor impuse de Uniunea European„.

Œn ciuda at‚tor imperfec˛iuni ∫i experimente, se cuvine s„ salut„m apari˛ia proiectului de lege privind Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Astfel, pe site-ul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii a ap„rut Ón data de 13 februarie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 2007 acest document, care urmeaz„ a fi dezb„tut, timp de 30 de zile, de c„tre cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, de c„tre p„rin˛i, elevi, autorit„˛i locale, c‚t ∫i de c„tre profesioni∫tii din alte domenii care au leg„tur„ cu Ónv„˛„m‚ntul. Este foarte important ca aceste prevederi s„ fie discutate ∫i analizate Ón fiecare unitate ∫colar„, apoi la nivelul directorilor de ∫coli ∫i al inspectorilor din fiecare jude˛. Propunerile ∫i m„surile de Ómbun„t„˛ire centralizate la nivelul inspectoratelor trebuie s„ fie incluse Ón forme sintetizate care s„ fie Ónaintate Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Am cerut conducerii Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Neam˛, Ón cadrul unei Ónt‚lniri pe tema acestui proiect, s„ trateze cu maxim„ seriozitate dezbaterile ∫i s„ stabileasc„ cele mai profitabile m„suri pentru schimbarea calit„˛ii actului educa˛ional. Timpul este foarte scurt, au r„mas mai pu˛in de dou„ s„pt„m‚ni p‚n„ la adoptarea formei finale, de aceea, analiza proiectului de lege trebuie s„ constituie o prioritate absolut„ a fiec„rei unit„˛i ∫colare. Documentul Ómbun„t„˛it, care va fi supus aprob„rii Parlamentului, trebuie s„ reprezinte o garan˛ie c„ legea ce va fi promulgat„ este capabil„ s„ r„spund„ Ón sf‚r∫it nevoii de stabilitate ∫i de legalitate din sistemul educativ. De asemenea, prin viziunea unitar„ pe care o propune s„ se Óncadreze, Ón mod firesc, Ón evolu˛ia economico-social„ a ˛„rii, Ón perspectiva respect„rii exigen˛elor europene.

Am abordat din vreme acest subiect de o deosebit„ importan˛„, pentru a semnala responsabilitatea cu totul special„ ce ne revine nou„, parlamentarilor, Ón promovarea unei legi bine Óntocmite, cuprinz„toare ∫i benefic„ pentru ∫coala rom‚neasc„.

M„ adresez Ón mod special colegilor din cadrul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, care trebuie s„ dovedeasc„ o maxim„ exigen˛„ Ón analiza fiec„rei fraze din proiectul supus aten˛iei lor.

S„ sper„m c„ legea-cadru pe care o vom adopta Ón cur‚nd va reglementa, Ón mod precis, numeroasele probleme din acest domeniu at‚t de important.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Costache Mircea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru diversitate, voi aborda un alt unghi de vedere asupra realit„˛ii noastre: îO nou„ prim„var„ pe vechile dureri“.

Din vuietul ∫i din tulburarea vremurilor ne-am pomenit brusc cu pomii Ónflori˛i la fereastr„, ca o mustrare pentru abrutizarea de care ne-am l„sat cuprin∫i.

C„ societatea rom‚neasc„ s-a barbarizat este o realitate trist„.

Œn goana lor dup„ chilipiruri, dup„ jonglerii cu avutul public, dup„ combina˛ii ∫i inginerii menite s„ dreneze banii publici Ón conturile proprii, dup„ goana dup„ lux ∫i huzur, dup„ averi nemuncite, cei ce construiesc cu s‚rg capitalismul s„lbatic ∫i economia de jungl„ edific„ Ón Rom‚nia ∫i cel mai dizarmonic ∫i mai inuman tip de societate din istorie. Nic„ieri nu mai g„se∫ti tradi˛ionalul sim˛ al m„surii ∫i al bunului-sim˛, iar gesturile umanitare iau forma ipocrit„ a teledonurilor ∫i a balurilor de cristal

unde noii no∫tri Ómbog„˛i˛i Ó∫i fac imagine pe seama unor neferici˛i.

Noul umanism se manifest„ ast„zi sub forma gesturilor ostentative fa˛„ de n„p„stui˛ii sor˛ii numai Ón prezen˛a camerelor de luat îvederea“. Cine nu e v„zut d‚nd saco∫e cu alimente s„racilor la televizor nu exist„ pe scena public„. Cine nu e v„zut la televizor don‚ndu-∫i salariul unor am„r‚˛i nu mai poate pretinde c„ poate face binele public ∫i nu mai are rost s„ candideze pe undeva. Se omite cu totul faptul c„ acela care Ó∫i doneaz„ salariul tr„ie∫te din bani de furat, din jafuri, din escrocherii care i-au adus pe cei mul˛i Ón starea de a tr„i Ón s„r„cie ∫i Ón mizerie.

A∫a au ajuns unii s„ se Ónchipuie personalit„˛i recunoscute ∫i cu preten˛ia c„ f„r„ ei ˛ara s-ar pr„bu∫i. A∫a au ajuns unii s„ cread„ c„ popularitatea fals„, c‚∫tigat„ prin exhibarea generozit„˛ii televizate, alimentat„ din bani de furat reprezint„ temeiul trecerii la votul popularit„˛ii, Ón dauna oamenilor competen˛i, harnici, cinsti˛i ∫i patrio˛i care chiar pot sluji binele public ∫i progresul social.

Dezumanizarea ∫i degradarea care paralizeaz„ societatea contemporan„ cleptocrat„ arunc„ zilnic la periferie valori umane, zdrobind destine. Este destul s„ amintesc c„ mai tr„iesc pe l‚ng„ noi ∫i poe˛i. Œntr-o societate care pare cuprins„ doar de furia Ónavu˛irii ace∫tia apar ca ni∫te ciud„˛enii, ca ni∫te fiin˛e bizare.

Tr„ie∫te al„turi de noi, Ón municipiul Buz„u, Ion Nicolescu, un om cu o oper„ de zece volume care Ónnobileaz„ rafturile bibliotecilor ∫i care nu are asigurat„ hrana zilnic„ ∫i nici minimele condi˛ii de via˛„.

Cine mai st„ ast„zi, Ón goana dup„ averi, dup„ profit, dup„ pozi˛ii, dup„ func˛ii, cine mai st„ ast„zi s„ simt„ c„ a Ónflorit brusc, f„r„ s„ ne cear„ nou„ voie, creanga de cais la fereastr„ ∫i cine mai are r„gazul s„ se aplece asupra unui destin uman strivit de cea mai barbarizat„ societate din lume?

îTop 300“, îTop 3.000, 30.000, 300.000“ ∫i toate celelalte nu fac doi bani Ón fa˛a lipsei cultului valorii Ón societate.

Tr„im unii dintre noi cu speran˛a c„ va veni vremea c‚nd societatea rom‚neasc„ se va reÓnscrie pe orbita normalit„˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Pentru a stabili echilibrul prev„zut de ponderile ce mi s-au prezentat, dau cuv‚ntul domnilor deputa˛i din Partidul Social Democrat.

V„ rog s„ pofti˛i.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDijmuirea pensiei prin regulile de calcul al punctajului pentru anii incomple˛i“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Travers„m o perioad„ Ón care demonul confuziei Ó∫i face pur ∫i simplu de cap. Fa˛„ de ce se Ónt‚mpl„ acum pe scena politic„ rom‚neasc„, lumea lui Caragiale e de-a dreptul idilic„.

Situa˛ia dificil„ Ón care se afl„ b„tr‚nii nu impresioneaz„ autorit„˛ile. Pensia este singurul mijloc de existen˛„ a pensionarului. Pensia pe care o Óncaseaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 actualmente majoritatea pensionarilor dup„ zeci de ani grei de munc„ Ói arunc„ Óntr-un regim de exterminare. Recalcularea pensiilor a dezam„git pensionarii, a ad‚ncit ∫i mai mult inechit„˛ile ∫i discrepan˛ele, a creat discrimin„ri intolerabile Óntre pensionari.

Dac„ Legea nr. 3/1977 prevedea cote procentuale pentru calculul pensiilor pe tran∫e de retribu˛ii ∫i grupe de munc„, Legea nr. 19/2000 ∫i ordonan˛ele de urgen˛„ emise dup„ nu au asemenea prevederi, realiz‚ndu-se o nivelare a celor care au lucrat Ón grupa 1 cu cei care au lucrat Ón grupa 3, lu‚ndu-se Ón calcul salariul minim pe economie din acea perioad„.

Œn baza acestor legi, b„tr‚nii, Ón loc s„ stea lini∫ti˛i la pensie, alearg„ de la un cap„t al ˛„rii la altul ca s„ ob˛in„ documentele necesare, din dorin˛a de a mai ad„uga ceva la am„r‚ta de pensie pe care o au.

De asemenea, art. 77 ∫i 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale au creat mari nemul˛umiri Ón r‚ndul pensionarilor, deoarece le-a dijmuit drastic cuantumul pensiei.

Cum? Prin diminuarea valorii punctajului anilor lucra˛i incomplet.

Art. 78 prevede: îPunctajul anual al asiguratului se determin„ prin Ómp„r˛irea la 12 a punctajului rezultat Ón anul respectiv din Ónsumarea num„rului de puncte realizat Ón fiecare lun„“.

Pe bun„ dreptate, to˛i pensionarii se Óntreab„:

— de ce punctajul anual se determin„ prin Ómp„r˛ire la 12, ∫i nu prin Ómp„r˛irea la num„rul de luni efectiv lucrate;

— de ce se Ómparte la 12 c‚nd la stagiul de cotizare se adun„ numai num„rul de luni lucrate din acel an calendaristic ∫i nu anul Óntreg.

Av‚nd Ón vedere aceste anomalii care dijmuiesc drastic drepturile care se cuvin pensionarilor,

Domnule ministru Barbu,

Stima˛i colegi,

V„ solicit s„ interveni˛i de urgen˛„ pentru a elimina aceste inadverten˛e ∫i de a pune Ón acord prevederile legislative cu realitatea.

La aceast„ nedreptate se mai adaug„ ∫i faptul c„ pensia nu este corelat„ cu infla˛ia real„ ∫i cre∫terea exagerat„ ∫i necontrolat„ a pre˛urilor la alimente, medicamente, energie termic„, energie electric„, telefon, gaz metan ∫i a impozitelor.

De asemenea, trebuie analizat cu aten˛ie ∫i trebuie Óntreprinse m„suri pentru elaborarea unei legi unice pentru toate categoriile de pensionari.

V„ aduc Ón aten˛ie faptul c„ Legea pensiilor private, a∫a cum este conceput„, ridic„ multe semne de Óntrebare ∫i a creat Óndoieli Ón r‚ndul contribuabililor, cu referire la: cum se face contribu˛ia, cum se calculeaz„ pensia, gestionarea fondului.

Mari necazuri ∫i nemul˛umiri a creat Legea privind plata drepturilor b„ne∫ti prin conturi ∫i distribuirea taloanelor prin po∫t„, datorit„ faptului c„ mul˛i pensionari nu intrau Ón posesia taloanelor de pensie.

Dup„ 3 luni consecutive dac„ nu sunt ridicate taloanele, pensionarii r„m‚n f„r„ bruma de pensie, fiind sistat„, determin‚ndu-i pe beneficiari, tri∫ti ∫i tremur‚nd, unii invalizi ∫i bolnavi, s„ a∫tepte zile de-a r‚ndul la coad„, la Casa de pensii, s„-∫i primeasc„ talonul.

Domnule prim-ministru T„riceanu, Domnule ministru Barbu,

Astfel de situa˛ii nu v„ impresioneaz„? Nu se pot g„si solu˛ii constructive care s„ elimine acest fenomen degradant?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ultimul reprezentant al Partidului Social Democrat, pentru c„ altfel nu ajungem la media ponderat„.

Mul˛umesc mult pentru aceast„ ∫ans„ pe care mi-o da˛i.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îAlb„ ca Z„pada ∫i piticii cei r„i“.

Œn Rom‚nia de azi s-a Ómp„m‚ntenit de ceva vreme obiceiul ca atunci c‚nd avem vreo nemul˛umire fa˛„ de o persoan„ sau alta s„ blam„m cu vehemen˛„ institu˛ia sau autoritatea statului din care aceasta provine sau, mai r„u, s„ punem etichete, s„ emitem judec„˛i de valoare la adresa Óntregului sistem.

De∫i acest lucru este foarte grav, nu trebuie s„ ne mai mire av‚nd Ón vedere faptul c„ Pre∫edintele ˛„rii manifest„ aplomb Ón a acorda calificative jignitoare institu˛iilor statului sau partidelor politice de tipul îsistem tic„lo∫it“, îsolu˛ie imoral„“, îParlament-∫andrama intrat Ón moarte clinic„“, îcare face legi pentru infractori“, acuz„ Guvernul ∫i o parte din mass-media c„ sunt controla˛i de diverse grupuri de interese.

Efectele ∫i implica˛iile unor astfel de afirma˛ii rostite Ón public sunt nocive, grave ∫i afecteaz„ func˛ionarea institu˛iilor Ón ansamblu.

Un exemplu gr„itor asupra efectelor pe care le poate avea def„imarea unor autorit„˛i ale statului prin intoxicare mediatic„ este reprezentat de efectuarea ∫i difuzarea cu c‚tva timp Ón urm„, la postul na˛ional îRadio Rom‚nia Actualit„˛i“, a unui grupaj de interviuri cu tema îCe p„rere ave˛i despre parlamentarii rom‚ni?“.

Surpriza mare o constituie faptul c„ intervieva˛ii erau copii Ón v‚rst„ de 5—10 ani, care, Óntreba˛i ce p„rere au despre parlamentari, r„spundeau Óntr-un fel care sim˛eau c„ face pl„cere Óntreb„torilor. Sunt oameni r„i, corup˛i, mincino∫i, parlamentarul rom‚n fiind asimilat cu un îbaubau“.

O astfel de abordare este indecent„, pentru c„ se adreseaz„ unor copii pe care ar trebui s„-i Ónv„˛„m mai Ónt‚i ce este Parlamentul, cum func˛ioneaz„ el ∫i abia dup„ aceea s„ a∫tept„m opinii.

Ideea, cel pu˛in ciudat„, a realizatorilor postului îRadio Rom‚nia Actualit„˛i“ ∫i abnega˛ia manifestat„ Ón cadrul acestor interviuri seam„n„ surprinz„tor cu imaginea pe care o promoveaz„ pre∫edintele B„sescu Ón aspira˛ia pe care o are de a avea la Óndem‚n„ un Parlament unicameral cu vreo sut„ de parlamentari, eventual de la P.D., care s„ voteze ∫i Pre∫edintele Rom‚niei.

C‚nd nicio institu˛ie din Rom‚nia nu se ridic„ la nivelul exigen˛elor pre∫edintelui B„sescu, acesta pozeaz„ Ón Alb„ ca Z„pada, Ónconjurat„ de pitici ur‚˛i ∫i r„i. Cred c„ opinia public„ din Rom‚nia a sesizat Óns„ demult c„ acuzatorul este el Ónsu∫i un pitic.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Ceilal˛i domni deputa˛i au depus Ón scris. Se va contabiliza aceast„ depunere Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Rog ca acea parte din stenogram„ referitoare la procedura de depunere Ón scris a declara˛iilor politice s„ fie Ónaintat„ Biroului permanent spre aprobare ∫i difuzare la to˛i deputa˛ii.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ cu titlul îVoiculescu — un lup paznic la st‚n„“.

Dan Voiculescu, pre∫edinte de partid intrat Ón Parlament pe u∫a din spate, se folose∫te de Comisia parlamentar„ de anchet„ privind suspendarea Pre∫edintelui Rom‚niei pentru a-∫i continua r„zboiul declarat public contra lui Traian B„sescu.

Constituirea acestei comisii este neconstitu˛ional„, dar acest lucru a fost spus de mai multe ori. ™tim foarte bine c„ Ón art. 95 ∫i 96 din Constitu˛ia Rom‚niei exist„ doar dou„ instrumente Ón raport cu Pre∫edintele, respectiv suspendarea din func˛ie ∫i punerea sub acuzare pentru Ónalt„ tr„dare.

At‚ta timp c‚t Pre∫edintele Rom‚niei nu se afl„ Ón raport de subordonare fa˛„ de Parlament, nu se justifica constituirea acestei comisii. S„ ne amintim c„ Traian B„sescu, ca ∫i fo∫tii pre∫edin˛i ai Rom‚niei, a fost ales de c„tre popor. Or, Ón acest moment, Parlamentul ac˛ioneaz„ Ómpotriva voin˛ei poporului.

™eful statului beneficiaz„, dragi colegi, de imunitate pe durata mandatului s„u, el d„ explica˛ii Parlamentului, nu unei comisii de anchet„. Mai mult, Curtea Constitu˛ional„, prin Decizia nr. 45/1994, precizeaz„ c‚t se poate de clar c„ ∫eful statului nu poate fi controlat printr-o comisie de anchet„.

Conservatorul Dan Voiculescu ∫i-a f„cut o meserie din canalizarea furiei Ómpotriva pre∫edintelui Traian B„sescu. Nu putem s„ nu remarc„m c„ aceast„ furie este rezultatul neputin˛ei sale politice. Atacurile zilnice la adresa pre∫edintelui Traian B„sescu sunt o tem„ prestabilit„ pentru Dan Voiculescu ∫i se Ónscriu Ón seria deschis„ de puciul anti-B„sescu din Parlament ∫i continuat„ cu Ónfiin˛area acestei comisii.

îComisarul justi˛iar“ aflat Ón fruntea comisiei de anchet„ beneficiaz„ doar de aten˛ia for˛at„ a trustului îAntena 1“. Mai mult, el se autoproclam„ persoan„ public„, asigur‚ndu-ne at‚t pe noi, parlamentarii, c‚t ∫i opinia public„ de obiectivitatea membrilor comisiei de anchet„.

Nimic mai fals, domnilor! C‚t de obiectiv„ poate fi o comisie condus„ de un adversar declarat al pre∫edintelui Traian B„sescu?

Cu p„rere de r„u, remarc c„ s-a ajuns la un nivel de neÓn˛eles Ón politica rom‚neasc„. Este inadmisibil ca un pre∫edinte de partid, care Ón sondaje nu are mai mult de 3—4%, s„ se foloseasc„ de cadrul institu˛ional parlamentar pentru a c‚∫tiga aten˛ia presei.

Stima˛i colegi,

Este esen˛ial s„ facem un efort pentru a evita transformarea forului legislativ Óntr-o îst‚n„“ pentru ca orice îlup“ s„ devin„ paznic.

Declara˛ie politic„ cu titlul îReforma real„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

Am fost educa˛i, de-a lungul timpului, s„ credem c„ suntem un popor cu o inteligen˛„ mult peste a altora, c„ suntem superiori ca preg„tire ∫i cuno∫tin˛e unor na˛iuni mult mai dezvoltate dec‚t noi. Œntreaga ma∫in„ de propagand„ na˛ionalisto-comunist„ a creat ∫i a perpetuat mitul c„ suntem aproape cei mai de∫tep˛i oameni de pe planet„.

™i, atunci, ne putem pune unele Óntreb„ri: de ce nu avem nicio universitate clasat„ Óntre primele 500 din lume? De ce nu putem s„ formul„m o politic„ educa˛ional„ prin care s„ form„m oameni capabili s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei de pe pia˛a muncii? De ce exist„ deficien˛e majore Ón ceea ce prive∫te aptitudinile absolven˛ilor din Rom‚nia pe care orice patron de firm„ le sesizeaz„ atunci c‚nd dore∫te s„ angajeze un t‚n„r proasp„t ie∫it de pe b„ncile unei ∫coli din Rom‚nia?

Explica˛ii pentru incapacitatea cronic„ a sistemului educa˛ional din Rom‚nia de a se adapta sistemului capitalist s-au dat ∫i se vor mai da: lipsa unei finan˛„ri corespunz„toare, bulversarea sistemului de valori Ón Óntreaga societate rom‚neasc„, lipsa de interes a factorului politic fa˛„ de Ónv„˛„m‚nt ∫i a∫a mai departe.

Toate aceste argumente pot fi valide, Óns„ cea mai pertinent„ explica˛ie pentru situa˛ia deplorabil„, din punctul de vedere al rezultatelor, Ón care se g„se∫te sistemul educa˛ional din Rom‚nia este reprezentat„, Ón opinia mea, de lipsa de viziune Ón ceea ce prive∫te reorientarea Ónv„˛„m‚ntului din ˛ara noastr„ spre alte valori ∫i lipsa de dorin˛„ de a g‚ndi procesul educa˛ional pe principiile care guverneaz„ mediul concuren˛ial al economiei de pia˛„.

Ne place s„ ne l„ud„m cu marile valori umane care ies pe band„ rulant„ din liceele ∫i universit„˛ile din Rom‚nia, ∫i, pe bun„ dreptate, olimpicii interna˛ionali, cercet„torii recunoscu˛i la nivel mondial, speciali∫tii rom‚ni din marile corpora˛ii pot fi pentru noi motive reale de m‚ndrie, dar consider c„ ar trebui s„ ne punem Óntrebarea dac„ nu cumva ei sunt rezultatul muncii lor proprii ∫i a c‚torva profesori de elit„, dornici s„ fac„ performan˛„ Óntr-o societate ca a noastr„, prea pu˛in interesat„ de a∫a ceva.

Cu ce contribuie Ónv„˛„m‚ntul nostru de nivel mediu Ón crearea unor personalit„˛i care s„ fac„ fa˛„ exigen˛elor, cerin˛elor de pe pia˛a muncii? Cu aproape nimic.

Dup„ 17 ani de la desp„r˛irea de comunism Ónc„ le servim copiiilor no∫tri por˛ii imense de cuno∫tin˛e de care nu se vor folosi niciodat„, Ónc„ Ói Óndop„m cu generalit„˛i, Ónc„ vrem s„-i Ónv„˛„m de toate f„r„ s„-i Ónv„˛„m de fapt mai nimic. N-am fost capabili p‚n„ acum s„ formul„m ∫i s„ aplic„m ni∫te principii menite s„ scoat„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc din starea de letargie Ón care se g„se∫te, din iner˛ia unor precepte care Ól guverneaz„ de prea mult timp. Asta pentru c„ nu a existat voin˛a politic„. ™i, din p„cate, nu numai politicienii sunt de vin„.

S„ v„ dau un exemplu: ne chinuim de at‚ta timp s„ stabilim din ce ar trebui s„ fie alc„tuit un bagaj minim de cuno∫tin˛e generale pentru copiii no∫tri. ™i am îpus“ Ón acest bagaj ∫i matematic„, ∫i biologie, ∫i chimie, ∫i fizic„, ∫i psihologie. Œntr-un cuv‚nt, de toate. Lua˛i actualele manuale de liceu ∫i ve˛i vedea c„ sunt extraordinar de Ónc„rcate ∫i sunt redactate de parc„ ar scoate din fiecare elev un specialist pe domeniile amintite. Singurul rezultat al unei astfel de abord„ri este c„ viitorii absolven˛i de liceu nu vor r„m‚ne cu nimic de pe urma studierii unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 astfel de manuale. Se poate argumenta c„ este rolul profesorului s„ explice manualul ∫i s„ Ól fac„ accesibil tuturor. De acord, dar c‚˛i profesori au disponibilitatea s„ treac„ dincolo de litera manualului ∫i s„ nu aplice metoda: el dicteaz„, elevii scriu; el ascult„ ∫i pune note, elevii r„spund? Probabil c„ sunt foarte pu˛ini care nu procedeaz„ a∫a. De ce se Ónt‚mpl„ asta? Pentru c„ majorit„˛ii cadrelor didactice le este foarte greu s„ se schimbe.

O alt„ problem„ spinoas„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc o reprezint„ lipsa de specializare a elevilor pe domeniile care li se potrivesc. Exist„ prea pu˛ine materii op˛ionale Ón care cei interesa˛i s„-∫i poat„ aprofunda cuno∫tin˛ele. Nu se pune accent pe aplicarea cuno∫tin˛elor dob‚ndite, iar cuno∫tin˛ele nu sunt corelate de foarte multe ori cu ceea ce se cere la absolvirea institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt, repet, pe pia˛a muncii.

Totu∫i, consider c„ pentru situa˛ia actual„ din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu sunt vinova˛i doar cei care se afl„ la catedr„. Responsabilitatea pentru nerezolvarea problemelor din sistem revine ∫i celor care au l„sat Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc s„ ajung„ aici. Politicienii care s-au perindat pe la conducerea ministerului de resort nu au vrut sau nu au ∫tiut cum s„ schi˛eze un plan pe termen lung Ón ceea ce prive∫te reforma real„ a sistemului educa˛ional. De multe ori a fost mai simplu s„ Ónlocuie∫ti admiterea la liceu cu examen de capacitate, ca, dup„ aceea, s„-l transformi pe ultimul Ón teste na˛ionale. A fost mai simplu s„ schimbi forma, l„s‚nd fondul problemei identic de fiecare dat„.

Stima˛i colegi,

Este de datoria noastr„ s„ ne g‚ndim serios dac„ nu cumva am trecut cu vederea prea u∫or ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ∫colile din Rom‚nia, dac„ nu cumva grijile noastre principale nu ar fi trebuit s„ fie ∫i altele dec‚t acelea de a g„si ceva mai mul˛i bani pentru salariile, Óntr-adev„r mici, ale dasc„lilor.

Poate c„ ar trebui s„ nu ne limit„m Ón a ne preocupa s„ acord„m c‚t mai mul˛i bani pentru infrastructura educa˛ional„ ∫i poate c„ ar trebui s„ ne g‚ndim c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie f„cut de oameni reali∫ti, care s„ Ón˛eleag„ faptul c„ sunt datori s„ preg„teasc„ viitorul acestei ˛„ri.

Eu unul mi-a∫ dori mai pu˛in„ fa˛ad„, mai pu˛ine ac˛iuni de imagine ∫i mai mult„ determinare Ón aplicarea unei reforme reale, coerente a Ónv„˛„m‚ntului din Rom‚nia, prin m„suri care s„ ˛in„ ceva mai mult de c‚teva luni.

Œn domeniul s„n„t„˛ii, actualii guvernan˛i nu reu∫esc s„ st„vileasc„ brambureala financiar„ existent„.

Guvernarea promite multe Ón privin˛a reform„rii sistemului sanitar, dar medicii practican˛i nu pot avea Óncredere Ón m„surile promise.

Au Ónceput numeroase procese Ón care fo∫ti directori de spitale au dat Ón judecat„ ministerul din cauza demiterilor ilegale din posturile de manageri.

Datoriile pe care Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Casa Na˛ional„ a Asigur„rilor de S„n„tate le au c„tre furnizori se rostogolesc an de an ca un bulg„re, fapt ce demonstreaz„ c„ banul public nu este cheltuit eficient pentru a asigura s„n„tatea popula˛iei.

Datoriile spitalelor la materiale sanitare Ón perioada 2004—2006 sunt estimate Óntre 600—700 miliarde lei vechi, cu toate c„ reprezentan˛ii Asocia˛iei Furnizorilor de Produse Medicale, Ón toamna anului trecut, s-au Ónt‚lnit cu ministrul s„n„t„˛ii, stabilind un calendar al achit„rii

sumelor restante pe care spitalele le au. Nu s-a reu∫it Ón totalitate acest lucru, unele unit„˛i spitalice∫ti av‚nd ∫i Ón prezent importante datorii.

Datoriile spitalelor ∫i farmaciilor la medicamente sunt ∫i mai impresionante. P‚n„ la jum„tatea anului 2006, acestea se ridicau la 1.500 miliarde lei vechi de la spitale ∫i 800 miliarde lei vechi la farmacii, datorii acumulate din 2005.

Fondurile pentru medicamente sunt subevaluate, ceea ce, Ón practic„, duce la situa˛ia c„ la Ónceputul fiec„rei luni se formeaz„ cozi la farmacii pentru ca bolnavii s„-∫i poat„ primi medicamentele compensate ∫i gratuite.

C.N.A.S. ∫i Colegiul Na˛ional al Farmaci∫tilor trebuie s„ ajung„ la o formul„ comun„ care s„ dea posibilitatea bolnavilor de a avea acces la medicamente compensate ∫i gratuite pe tot parcursul unei luni.

Datoriile farmaciilor sunt Ón special la medicamentele prescrise pe re˛ete gratuite pentru bolile cronice. De aceea, se impune ca C.N.A.S. s„ foloseasc„ transparen˛a ∫i disciplina Ón achitarea datoriilor la termenele fixate.

Asocia˛ia Distribuitorilor ∫i Importatorilor de Medicamente reclam„ faptul c„ spitalele ∫i farmaciile nu-∫i pot onora contractele la termenele stabilite, deoarece casele de asigur„ri nu le aloc„ fonduri la timp, suficiente ∫i Ón mod transparent.

Œn sistemul sanitar rom‚nesc nu se organizeaz„, nu se restructureaz„, nu se Ómbun„t„˛e∫te Ón mod fundamental situa˛ia aproape catastrofal„, falimentar„ existent„.

Recent, ministrul s„n„t„˛ii a vizitat Spitalul Jude˛ean Buz„u. Sper ca Ón urma deficien˛elor constatate, Ón mare parte din lipsa fondurilor ∫i a m„surilor luate, s„ fie asigurate pacien˛ilor care Ói trec pragul condi˛ii decente de spitalizare ∫i tratament.

F„r„ bani nu se poate realiza nimic Ón acest domeniu.

îFlorile podului de peste Prut s-au ve∫tejit“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

B„nuiesc c„ ∫i dumneavoastr„ a˛i luat not„ de ultimele declara˛ii belicoase ale Republicii Moldova fa˛„ de Rom‚nia. Am fost acuza˛i, pe r‚nd, de dorin˛a de a îunifica for˛at“ Moldova de peste Prut cu Moldova-mam„, de tendin˛a de a urca cu îde-a sila“ Moldova Ón trenul integr„rii Ón Uniunea European„, precum ∫i de falsificarea istoriei ∫i schimbarea denumirii limbii materne moldovene∫ti.

Œn luna februarie a acestui an, din nou, Republica Moldova, prin vocea pre∫edintelui s„u, domnul Voronin, ne-a acuzat de îintoleran˛„ fa˛„ de minoritatea moldoveneasc„ din Rom‚nia“, care, aten˛ie!, num„r„ nici mai mult nici mai pu˛in de zece milioane de oameni. Adic„ Ón anul 2007, Republica Moldova a descoperit c„ aproape jum„tate din popula˛ia Rom‚niei este format„ dintr-o minoritate moldoveneasc„ nedrept„˛it„ ∫i frustrat„ etnic! Toate aceste acuza˛ii au fost at‚t de aberante ∫i tenden˛ioase Ón falsitatea lor, Ónc‚t Rom‚nia nici m„car nu a Óncercat s„ le combat„.

™i, totu∫i, am Óncercat s„ facem ceva pentru fra˛ii no∫tri de peste Prut, care, din motive mai mult pragmatice dec‚t patriotice, doresc s„ ob˛in„ cet„˛enia rom‚n„: deschiderea a dou„ noi consulate rom‚ne∫ti Ón Republica Moldova, pe banii no∫tri, cu personalul nostru, totul doar pentru a-i scuti pe cei interesa˛i de umilin˛a cozilor la ambasade pentru ob˛inerea unei vize. Se pare Óns„ c„ am gre∫it, ∫i moldovenilor le face pl„cere s„ stea la aceste cozi sau cel pu˛in a∫a pare s„ cread„ domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Voronin. Altfel nu se explic„ decizia brusc„ a Chi∫in„ului de a interzice, dup„ ce ini˛ial aprobase la cel mai Ónalt nivel deschiderea acestor consulate, ∫i de a acuza, din nou, Rom‚nia c„, astfel, Óncearc„ s„ atrag„ for˛at cet„˛enii moldoveni.

Din p„cate, Óns„, toat„ aceast„ campanie antirom‚neasc„ are un substrat mult mai ad‚nc ∫i mai periculos, iar teoria etniei moldovene ˛inte∫te la integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Œn presa rus„ de la Chi∫in„u au ap„rut semnale clare c„, Ón Óncercarea sa de a contracara influen˛a ∫i prezen˛a NATO Ón imediata sa vecin„tate, Rusia a preg„tit un plan de rezerv„. Este vorba despre crearea unui nou stat, pe baze etnice, care va cuprinde Ucraina Apusean„, Nordul Bucovinei, Basarabia, Moldova ∫i Crimeea. Ideea istoric„ de la care se pleac„ este c„ ru∫ii din aceste zone au fost asimila˛i for˛at, ∫i, astfel, ∫i-au pierdut o identitate etnic„ ce acum trebuie recucerit„ ∫i recunoscut„. Œn tot acest scenariu absurd se prevede ca Moldova s„ fie a Republicii Moldova, iar îcoloana a V-a“ care preg„te∫te terenul este Comunitatea Moldovenilor din Rom‚nia care activeaz„ deja Ón ˛ara noastr„.

C„ acesta este un scenariu fals sau nu r„m‚ne de v„zut ∫i numai serviciile speciale ale Rom‚niei ne vor putea da un r„spuns clar Ón acest sens. Important este c„ Republica Moldova a dep„∫it, Ón acest moment, pragul declara˛iilor politice inofensive, iar îpodul de flori de peste Prut“ de acum c‚˛iva ani a devenit o amintire. Este momentul ca ∫i Rom‚nia s„ ia o pozi˛ie oficial„, pentru c„ toleran˛a dus„ la extrem, chiar fa˛„ de un frate, nu poate dec‚t s„ agraveze o stare de lucruri deja existent„.

îRestric˛ionarea accesului rom‚nilor pe pia˛a muncii din U.E.“

Extinderea Uniunii Europene aduce avantaje pentru toate statele membre. Beneficiile nu vizeaz„ doar consolidarea democra˛iei, stabilit„˛ii ∫i securit„˛ii Ón Europa, ci includ ∫i aspecte pozitive legate de starea economiei europene. Deocamdat„, din 25 de ˛„ri U.E. doar cinci nu doresc muncitori rom‚ni. Danemarca ∫i Germania au anun˛at p‚n„ acum impunerea de m„suri tranzitorii, Marea Britanie ∫i Irlanda, men˛inerea controalelor asupra accesului rom‚nilor la locurile de munc„, iar Olanda, deschiderea treptat„ a pie˛ei muncii pentru rom‚ni ∫i bulgari. Conform studiului, Austria este de a∫teptat s„-∫i exprime aceea∫i pozi˛ie ca ∫i Germania, dar s-ar putea ca acela∫i lucru s„-l fac„ ∫i Fran˛a, Grecia, Belgia, Cipru, Spania etc.

La 1 mai 2004, singurele state care nu au impus restric˛ii Ón ceea ce prive∫te lucr„torii imigran˛i din statele care au aderat atunci la U.E. au fost Marea Britanie, Irlanda ∫i Suedia. Dintre cele 8 state nou-intrate Ón U.E., Polonia, Ungaria ∫i Slovenia au invocat principiul reciprocit„˛ii.

Œn 2006, Spania, Portugalia, Finlanda, Grecia ∫i Italia au notificat Comisiei Europene inten˛ia lor de a ridica barierele Ón calea liberei circula˛ii a for˛ei de munc„. Austria, Germania ∫i Olanda au ales s„ prelungeasc„ cu Ónc„ trei ani aplicarea m„surilor tranzitorii, iar Fran˛a, Luxemburg, Belgia ∫i Danemarca ∫i-au manifestat inten˛ia de a flexibiliza gradual ∫i de a controla barierele impuse liberei circula˛ii a lucr„torilor din noile state membre. Totodat„, dintre cele 3 noi state membre care au decis la 1 mai 2004 aplicarea, sub regimul reciprocit„˛ii, de m„suri tranzitorii privind libera circula˛ie a cet„˛enilor din

vechile state membre, Polonia ∫i Ungaria continu„ s„ aplice acest regim ∫i Ón perioada 1 mai 2006—30 aprilie 2009.

Spania a transmis semnale c„ nu va renun˛a la barierele Ón calea imigra˛iei cel pu˛in doi ani. Guvernul din Suedia analizeaz„ introducerea unei politici a u∫ilor deschise pentru muncitorii Rom‚niei ∫i Bulgariei. Suedia nu asociaz„ valul de migra˛ie cu o criz„ economic„.

Oficialii Comisiei Europene sus˛in, totu∫i, c„ temerile legate de o migra˛ie masiv„ a for˛ei de munc„ din Bulgaria ∫i Rom‚nia dup„ aderarea acestora la U.E. Ón ianuarie sunt nefondate, deoarece analizele arat„ c„ influxul de muncitori din ultimii ani a fost Óncet ∫i moderat. Legile Uniunii Europene permit perioade de tranzi˛ie de p‚n„ la 7 ani.

Din mai 2006, cet„˛enii din cele 8 state foste comuniste care au aderat la Uniunea European„ pot practica f„r„ constr‚ngeri 61 de meserii Ón 7 sectoare ale economiei: construc˛ii, hoteluri ∫i restaurante, agricultur„, industrie metalurgic„, comer˛ sau imobiliare. Acelea∫i m„suri sunt decise ∫i pentru cet„˛enii rom‚ni ∫i bulgari.

Potrivit normelor comunitare, fiecare cet„˛ean comunitar are dreptul de a munci ∫i tr„i Ón alt stat membru, f„r„ discriminare pe baz„ de na˛ionalitate. Pe pia˛a muncii, libertatea de circula˛ie exist„ Ónc„ de la Ónceputurile Comunit„˛ii Europene.

Œn art. 35 al Tratatului Comunit„˛ii Europene sunt stipulate dreptul de a c„uta un loc de munc„ Óntr-un alt stat membru, dreptul de a munci Ón alt stat membru, dreptul la reziden˛„, dreptul de a r„m‚ne pe teritoriul unui alt stat membru ∫i dreptul la tratament egal Ón ceea ce prive∫te angajarea ∫i condi˛iile de munc„.

Odat„ cu aderarea la Uniunea European„, cet„˛enii rom‚ni au devenit cet„˛eni europeni, bucur‚ndu-se de toate drepturile ce deriv„ din aceasta. Œn contextul limit„rii accesului pe pia˛a muncii europene pentru cet„˛enii rom‚ni de c„tre unele state membre ∫i constat‚nd c„ aceste Óngr„diri vin Ón contradic˛ie cu principiile de func˛ionare ale Uniunii Europene, Partidul Conservator face un apel la reprezentan˛ii guvernelor na˛ionale ∫i la oficialii din institu˛iile la nivel comunitar s„ analizeze cu mai mult„ responsabilitate ∫i f„r„ discrimin„ri aceast„ problem„ deosebit de important„.

îProcurorul general al Rom‚niei prins Ón ofsaid“

™tim cu to˛ii c„ ministrul justi˛iei a impus-o pe doamna Laura Codru˛a Kövesi Ón func˛ia de procuror general al Rom‚niei, de∫i nimic nu o recomanda pentru aceast„ demnitate.

Sub conducerea doamnei Laura Codru˛a Kövesi mai multe persoane sunt cercetate, unele deja arestate, sub acuza˛ia de tr„dare ∫i spionaj, dar, cum ne-a obi∫nuit deja conducerea Macovei, sursele judiciare au continuat s„ manipuleze presa, pun‚ndu-i la dispozi˛ie fragmente ale unor convorbiri telefonice cu mare grij„ selectate. Lipsesc, ca de obicei, r„spunsuri importante la Óntreb„ri fundamentale.

Mai mult dec‚t at‚t, modificarea articolului 16 din Legea nr. 508/2004 privind func˛ionarea Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism (D.I.I.C.O.T.) aduce grave atingeri drepturilor ∫i libert„˛ilor individului, at‚t prin forma, c‚t ∫i prin fondul acestor reglement„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Doamna procuror general Laura Codru˛a Kövesi a avut de nenum„rate ori îsc„p„ri“ Ón ceea ce prive∫te interpretarea ∫i aplicarea legisla˛iei, dar ultimele interpret„ri ale unor no˛iuni din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism au dep„∫it cu mult limita ridicolului ∫i a necunoa∫terii legii, dar mai ales a principiilor fundamentale ale acesteia.

Nu sunt demne de a fi trecute cu vederea nici declara˛iile referitoare la schimbul de bilete dintre primministru ∫i Pre∫edinte, dar aceasta prive∫te o problem„ distinct„, care vizeaz„ direct amestecul Pre∫edin˛iei Ón treburile interne ale justi˛iei.

Œn total„ contradic˛ie cu exemplele oferite de Monica Macovei Ón sus˛inerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2006, doamna Laura Codru˛a Kövesi a venit cu propriile interpret„ri, nefire∫ti ∫i care demonstreaz„ necunoa∫terea legii de c„tre Domnia Sa, cu privire la ceea ce se Ón˛elege prin sisteme informatice, anume case de marcat, bancomate, _memory-stick_ -uri. Dar cum ar putea s„ ne mire o astfel de interpretare c‚nd tot Domnia Sa a afirmat, cu pu˛in timp Ón urm„, c„ verificarea conturilor bancare nu constituie o Ónc„lcare îa∫a de grav„“ a drepturilor omului?

Cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„ aceast„ func˛ie este o p„l„rie mult prea mare pentru doamna Laura Codru˛a Kövesi, care, se pare, nu poate face fa˛„ rigorilor impuse de o asemenea func˛ie.

Doamna procuror general poate fi considerat„ un recidivist recunoscut Ón interpret„ri inadmisibile, afirm‚nd Ón leg„tur„ cu bile˛elul trimis de premier c„, îteoretic, ar putea fi vorba despre fapte de corup˛ie“. Este ca ∫i cum am spune c„, teoretic, ar putea Ómbr„ca o anumit„ rochie la un anumit dineu, dar, practic, nu ∫tie exact ce va purta. Suntem Ón prezen˛a unei logici inadmisibile pentru procurorul general al Rom‚niei.

Doamna Laura Codru˛a Kövesi a declarat ∫i c„ va verifica informa˛iile ap„rute Ón leg„tur„ cu scandalul bile˛elului. Procurorul general a continuat: îDup„ cum ∫tim, Ón Rom‚nia se pedepse∫te cump„r„torul traficului de influen˛„“. Domnia Sa a ad„ugat c„ vor fi analizate ∫i verificate toate datele, dup„ care se va stabili dac„ Parchetul se va autosesiza.

Œn ceea ce prive∫te acuza˛iile aduse Elenei Udrea, doamna Laura Codru˛a Kövesi a spus c„, momentan, Parchetul Œnaltei Cur˛i nu a fost sesizat cu privire la contractele Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ Óncheiate cu anumite case de avocatur„. Nici, p‚n„ Ón prezent nu s-a luat nicio m„sur„! A fost nevoie de altcineva, care s„ sesizeze Parchetul aflat de ceva timp Ón lungul somn de veci din care nu dore∫te s„ se trezeasc„ prea cur‚nd.

A∫ dori s„ atrag aten˛ia ministrului justi˛iei c„ Óntreaga teorie a drepturilor omului se fundamenteaz„ pe prezum˛ia c„ statul ∫i institu˛iile sale de˛in o putere dispropor˛ionat„ Ón raport cu persoanele, putere de care pot s„ abuzeze oric‚nd. De aici reiese necesitatea unor legi ∫i a unor m„suri extrem de clare pentru protec˛ia drepturilor omului, care s„ Óngr„deasc„ posibilitatea abuzului din partea autorit„˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ cu titlul îC‚t de mult cunosc politicienii sensul cuv‚ntului onoare?“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Gesturi de onoare f„cute Ón ultimii ani de c„tre cei care sunt numi˛i oameni politici sau reprezentan˛i ai sferei politice rom‚ne∫ti, indiferent c„ reprezint„ un anumit partid sau nu Ón Parlament, sunt, dac„ nu inexistente, Ón mod sigur foarte rare.

A pune Ón aceste zile, Ón Rom‚nia, un semn de egalitate Óntre politician ∫i no˛iunea de onoare ar fi, Ón opinia foarte multor cet„˛eni ai acestei ˛„ri, îun lucru contra naturii“. Pentru aceast„ situa˛ie trebuie s„ îmul˛umim“ celor care, de-a lungul a 15 ani postrevolu˛ionari domina˛i de culoarea ro∫ie, preluat„ din vechiul sistem comunist, l-au slujit ∫i continu„ Ónc„ s„-l slujeasc„ cu cinste.

Iat„ Óns„ c„ Ón aceste zile am fost martorul unui gest de onoare f„cut de c„tre unul dintre personajele politice rom‚ne∫ti care s-au bucurat de un loc de cinste Ón r‚ndul politicienilor cu mult„ popularitate ∫i credibilitate. Doamna Mona Musc„ a f„cut un gest, dac„ nu m„ Ón∫el, unic Ón politica rom‚neasc„ postdecembrist„, plin de onoare, retr„g‚ndu-se din toate func˛iile pe care le de˛inea Ón sfera public„, dar ∫i politic„. ™i de∫i spun c„ gestul ei este unul plin de onoare, mul˛i sunt c‚rcota∫ii ce stau pe la col˛uri, coment‚nd ∫i interpret‚nd Ón diverse alte moduri gestul f„cut de doamna Musc„. Dac„ stau s„ privesc Ón urm„ la tot ceea ce am fost martor din 1989 p‚n„ Ón 2004, nu pot s„-i condamn. Via˛a politic„ rom‚neasc„ din acea perioad„ a fost at‚t de murdar„, s-a ad‚ncit din ce Ón ce mai mult Ón mocirl„, asta ∫i cu sprijinul unora care ast„zi se mai afl„ Ónc„ Ón acest Parlament, Ónc‚t ast„zi ne este foarte greu s„ credem c„ se mai pot face ∫i astfel de gesturi.

Doamna de care ast„zi vreau s„ v„ vorbesc este unul dintre pu˛inii oameni politici care a renun˛at la tot, ∫i subliniez acest cuv‚nt, tot ce a de˛inut Ón via˛a politic„. Mul˛i au fost ∫i vor mai fi cei care ar fi f„cut orice pentru a r„m‚ne Ón locurile c„ldu˛e pe care le au. Mul˛i s-ar fi ag„˛at cu din˛ii de ele, ar fi c„utat porti˛e de ie∫ire sau, mai bine zis, ar fi for˛at porti˛e de fofilare acolo unde nu era cazul ∫i ar fi f„cut orice pentru a-∫i p„stra demnit„˛ile.

Mul˛i Óns„, poate prea mul˛i, mai sunt Ónc„ ast„zi Ón situa˛ia doamnei Musc„ ∫i chiar Ón aceast„ institu˛ie. Mul˛i sunt Ónc„ cei care nu vor s„ accepte faptul c„ vremurile lor au apus demult, c„ practicile cu care s-au ridicat nu mai pot continua la sf‚r∫it, c„ a venit vremea s„ lase locul altora mai tineri.

Cel mai îbun“ exemplu este cel al domnului Voiculescu, a c„rui situa˛ie a∫ putea s„ spun c„ este similar„ cu cea a doamnei Musc„, poate Óns„ cu îmici“ diferen˛e. Dosarele d‚nsului sunt mult mai groase, mult mai voluminoase, iar pietrele care-i at‚rn„ de g‚t sunt mult mai grele. Are spatele Óns„ asigurat, datorit„ afacerilor Ón care este implicat ∫i oamenilor pe care a reu∫it s„ ∫i-i str‚ng„ Ón jur. ™i el are pe rolul Cur˛ii de Apel Bucure∫ti o contesta˛ie Ómpotriva deciziei C.N.S.A.S. Procesul este Óntr-o faz„ avansat„. Hot„r‚rea pe care o a∫tept„m va face s„ apar„ voci care vor invoca îexemplul Musc„“ ∫i vor impune demisia acestuia din toate func˛iile de˛inute. Sunt foarte curios Óns„ care va fi metoda pe care o va pune Ón practic„ acest domn. Ceva m„ face s„ cred c„ va fi alta dec‚t cea a doamnei Mona Musc„, pentru c„ altfel Ó∫i va pierde ∫i fotoliul din comisia parlamentar„ anti-B„sescu ∫i, astfel, nu-∫i va mai putea duce r„zboiul personal cu Pre∫edintele ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Un lucru este cert, doamnelor ∫i domnilor. Cet„˛enii acestei ˛„ri a∫teapt„ astfel de gesturi nu numai de la Dan Voiculescu. A∫ putea s„-l mai amintesc doar pe domnul Ion Iliescu. Ceea ce a f„cut ∫i slujit dumnealui Ónainte de 1989 nici nu poate fi comparat cu ceea ce a f„cut doamna Musc„. ™i, cu toate astea, dumnealui mai are Ónc„ mult tupeu s„ ias„ Ón fa˛a noastr„ ∫i chiar s„ ne dea sfaturi.

™i iar„∫i m„ v„d nevoit s„ revin la un cuv‚nt: onoare. Mul˛i Ól invoc„, prea pu˛ini Ól aplic„.

M„ opresc Óns„ aici. Spun doar c„ at‚t eu, c‚t ∫i orice cet„˛ean al acestei ˛„ri a∫tept„m gesturi similare ∫i din partea altor politicieni ce vor fi dovedi˛i printr-o sentin˛„ judec„toreasc„ definitiv„ c„ au f„cut poli˛ie politic„.

V„ mul˛umesc.

îArgument pentru consolidarea lucr„rilor hidrografice din jude˛ul Boto∫ani“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la o situa˛ie din jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament. Este vorba despre starea precar„ a digurilor ce Ómprejmuiesc un mare num„r de iazuri de pe teritoriul jude˛ului, c‚t ∫i despre faptul c„, neexist‚nd expertize tehnice calificate care s„ verifice starea acestor construc˛ii hidrotehnice, exist„ riscuri importante pentru cet„˛enii care locuiesc Ón apropierea lor.

Pentru a ar„ta importan˛a acestui subiect doresc s„ fac urm„toarele preciz„ri. O analiz„ a situa˛iei arat„ c„ 100 de iazuri din jude˛ul Boto∫ani pot constitui oric‚nd un pericol pentru popula˛ie ∫i pentru terenurile agricole din vecin„tate, ca urmare a faptului c„ digurile acestora nu au fost reconsolidate. Un fapt deosebit de Óngrijor„tor este acela c„ speciali∫tii sus˛in c„ lacurile sunt vechi, iar, Ón multe cazuri, digurile sunt fragile, ceea ce ar putea produce ruperi de baraje ∫i, implicit, inunda˛ii. Este vorba aici ∫i despre caracteristicile specifice bazinelor hidrografice din jude˛, ∫i anume c„ Ón zon„ sunt lacuri Ón cascad„, ceea ce Ónseamn„ c„ pe un curs de ap„ sunt trei, patru, cinci sau mai multe lacuri ∫i, dac„ se rupe unul, se poate declan∫a ∫i ruperea altuia din aval ∫i, implicit, masive inunda˛ii.

Iat„ de ce nu putem s„ nu consider„m c„ sunt necesare m„suri urgente pentru a preveni inunda˛iile, care nu o data au f„cut pagube importante ∫i chiar victime omene∫ti. Observ„m cu to˛ii fragilitatea mediului Ónconjur„tor, mai ales Ón ultimii ani. Natura a dovedit c„, acolo unde nu este prevedere ∫i nu se fac investi˛ii Ón protec˛ia Ómpotriva calamit„˛ilor, urm„rile nu pot fi dec‚t tragice ∫i greu suportate de economia local„ ∫i chiar regional„. Ca atare, solicit prin prezenta autorit„˛ilor s„ ia m„surile necesare at‚t pentru realizarea planurilor de prevenire ∫i de ac˛iune Ón caz de inunda˛ii, c‚t ∫i de a-i sprijini pe proprietarii iazurilor s„ le expertizeze cu ajutorul speciali∫tilor hidrografici.

Cunosc prea bine faptul c„ legea impune ca acumul„rile de ap„, fie c„ sunt de agrement, fie cu folosin˛„ piscicol„, fie de interes local, s„ fie exploatate doar de personal calificat ∫i atestat Ón domeniul hidrografic.

Œn consecin˛„, solicit, de asemenea, reprezentan˛ilor Sistemului de Gospod„rire a Apelor din cadrul Direc˛iei Apelor Prut s„ organizeze c‚t mai urgent cursuri de preg„tire a administratorilor de iazuri, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ ∫tie cum s„ intervin„ Ón cazul producerii unor ruperi

de diguri ∫i baraje. De asemenea, solicit Ministerului Mediului s„-∫i intensifice eforturile de evaluare ∫i consolidare a lucr„rilor hidrografice din regiune, cunoscut fiind faptul c„ zona are un risc crescut de inunda˛ii.

î _Bellum omnium contra omnes_ ∫i am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European“ - declara˛ie parlamentar„.

Thomas Hobbes spunea c„ Ón societate se manifest„ adesea dou„ tendin˛e distrug„toare care se reg„sesc sintetizate exemplar Ón dou„ citate latine∫ti: îomul este lup pentru om“ — _homo homini lupus_ ∫i îr„zboiul tuturor contra tuturor“ — _bellum omnium contra omnes_ .

Dac„ Ón ceea ce prive∫te prima tendin˛„ lucrurile difer„ de la caz la caz ∫i, oricum, sunt dificil de vizualizat Ón spa˛iul privat, Ón ceea ce prive∫te a doua tendin˛„, _bellum omnium contra omnes,_ putem spune c„ este u∫or de identificat Ón politica rom‚neasc„ actual„. Pentru a atenua sau a controla pe c‚t posibil manifestarea acestor tendin˛e, g‚nditorul englez ne propune s„ renun˛„m de bun„voie ∫i nesili˛i de nimeni la libertatea noastr„, pentru a ne pune sub protec˛ia unui Dumnezeu p„m‚ntean, un Leviathan.

De ceva timp, politica rom‚neasc„ seam„n„ cu un r„zboi al tuturor contra tuturor. ™i, Ón ciuda acestui r„zboi, Alian˛a D.A. continu„ s„ func˛ioneze cu toate sincopele sale ∫i s„ domine Ón preferin˛ele electoratului. Cele dou„ partide componente, P.N.L. ∫i P.D., sus˛in acela∫i proiect de vot uninominal, Óns„ pre∫edintele B„sescu, care provine din Partidul Democrat, agreeaz„ propunerea P.S.D., a∫a cum l-a agreat ∫i pe senatorul P.S.D. George Maior la ∫efia S.R.I. Partidul Democrat, dorind s„ se men˛in„ ∫i la putere, ∫i Ón gra˛iile pre∫edintelui, are un comportament duplicitar. Nimeni nu mai Ón˛elege care este puterea ∫i care este opozi˛ia. ™i peste tot acest talme∫-balme∫ politic triumf„ pre∫edintele B„sescu.

De∫i este maculat de apartenen˛a la aceea∫i clas„ politic„ pe care o Ónfiereaz„ Ón interven˛iile sale oportuniste, Pre∫edintele se pretinde totu∫i imaculat. Pentru tot ce se Ónt‚mpl„, adic„ pentru nesf‚r∫ita criz„, sunt vinovate oligarhia, grupurile de interese transpartince. Œn dorin˛a sa de a fi credibil, pre∫edintele B„sescu decredibilizeaz„ Óntreaga clasa politic„ actual„ ∫i, odat„ cu aceasta, sistemul democratic. Astfel, calea Leviathanului este deschis„.

Pentru ca efectele r„zboiului tuturor contra tuturor s„ nu se r„sfr‚ng„ ∫i asupra desf„∫ur„rii alegerilor pentru Parlamentul European ∫i, implicit, asupra credibilit„˛ii Rom‚niei Ón ochii partenerilor din Uniunea European„, premierul T„riceanu a decis am‚narea alegerilor programate pentru 13 aprilie anul curent. C‚t de oportun„ a fost decizia sa vom putea evalua pe parcurs. Oricum, am‚narea desf„∫ur„rii alegerilor anticipate pentru 2005 a fost oportun„, cel pu˛in din perspectiva refacerii zonelor afectate de valurile de inunda˛ii, ca s„ nu mai vorbim despre perspectiva ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„.

Rom‚nii nu pot percepe importan˛a alegerilor europene ∫i a Parlamentului European dac„ dezbaterile publice se rezum„ la r„zboiul f„r„ sf‚r∫it dintre Traian B„sescu ∫i P.D., pe de o parte, ∫i P.S.D., pe de alt„ parte. Cu siguran˛„, aceste alegeri nu se pot organiza Óntr-o atmosfer„ politic„ cum este cea de ast„zi.

Ce va urma? Un respiro, un armisti˛iu politic ar fi bine-venit. Œntre timp, poate unii se vor clarifica dac„ doresc s„ fac„ opozi˛ie al„turi de P.S.D. sau s„ fie la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 putere al„turi de P.N.L. Œn acela∫i timp, poate ne vom clarifica ∫i noi to˛i Ón privin˛a votului uninominal, ∫i, unii, Ón privin˛a suspend„rii Pre∫edintelui. ™i, totodat„, poate c„ acest r„zboi al tuturor contra tuturor se va preschimba Óntr-o confruntare civilizat„ Óntre putere ∫i opozi˛ie Ón cadrul regulilor presupuse de jocul democratic.

Declara˛ie politic„ cu titlul îUninominal sau nimic“.

Una dintre restan˛ele clasei politice rom‚ne∫ti postdecembriste este, f„r„ Óndoial„, votul uninominal. Œntr-un fel, poate c„ aceast„ realitate este de Ón˛eles dup„ 50 de ani de comunism, cu un sistem bazat pe partidul unic.

Dup„ 1989, partidele politice ∫i-au luat partea leului Ón ceea ce prive∫te locul pe scena politic„. Sistemul Óncet„˛enit a fost acela al liderilor politici, îlocomotiva“ pentru partidele lor, ∫i nu acela al partidelor cu personalit„˛i multiple. Consecin˛a a fost aceea a sistemului electoral al listelor îtrase“ Ón sus de liderilocomotiv„, personalit„˛i politice carismatice, iar pe stil nou, chiar pretins mesianice. Metoda listelor a f„cut ca timp de 17 ani, la alegerile parlamentare ∫i pentru consiliile locale ∫i jude˛ene, s„ vot„m dup„ sistemul propor˛ional. Consecin˛a imediat„ a acestui sistem a fost inevitabil f„r‚mi˛area op˛iunilor politice ∫i apari˛ia unei puzderii de partide politice c„rora numai ridicarea pragului electoral le-a mai t„iat din av‚ntul politic.

A doua consecin˛„ major„ a fost aceea c„ Ón Rom‚nia postdecembrist„ guvernul monocolor a fost excep˛ia, iar guvernul de coali˛ie sau minoritar regula.

Problema esen˛ial„ nerezolvat„ de sistemul electoral rom‚nesc o constituie aceea a responsabiliz„rii clasei politice ∫i crearea unei leg„turi autentice Óntre ales ∫i aleg„tori. Vot‚nd liste, cet„˛eanului aleg„tor i-a fost greu s„ trag„ de m‚nec„ un ales, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón mod frecvent cobor‚rea listei, ca urmare a retragerii unor ale∫i, conduce la situa˛ii surpriz„: ca cel de pe locul 4 sau 5 s„ ajung„ deputat/senator, consilier jude˛ean/local. Consecin˛a este faptul c„ nimeni nu d„ seam„ pentru nimic, iar r„spunderea politic„ se deconteaz„ cu greu la sf‚r∫it de mandat.

Votul persoanei ∫i nu al listei este cea mai eficient„ cale de responsabilizare a ale∫ilor. Politicienii nu se mai pot ascunde dup„ liste sau dup„ vestonul propriilor lideri din partid c‚nd vine vorba de a da ochii cu electoratul. Pe de alt„ parte, con∫tientizarea votului direct ob˛inut Ól determin„ pe demnitar s„ aib„ o leg„tur„ direct„ ∫i constant„ cu cet„˛enii, cu circumscrip˛ia Ón care a fost ales.

Desigur, votul uninominal trebuie nuan˛at, pentru c„ el cunoa∫te mai multe variante: cu un tur de scrutin — c‚∫tig„torul ia totul —, cu dou„ tururi. Sistemul majoritar cu un singur tur conduce la bipolarism politic ∫i la dispari˛ia guvernelor de coali˛ie.

Eu cred c„ adopt‚nd votul uninominal nu trebuie s„ dezavu„m complet partidele politice. De aceea, un vot preferen˛ial de list„ ar putea fi o solu˛ie. Pe de o parte, el confer„ posibilitatea cet„˛eanului s„ aleag„ candidatul pe care-l dore∫te, iar pe de alt„ parte Ói d„ posibilitatea ∫i s„-∫i exprime o op˛iune politic„ pentru un partid anume.

Demonizarea partidelor politice este cel mai periculos lucru pentru o democra˛ie. Œn toate democra˛iile occidentale sistemul politic func˛ioneaz„ av‚nd la baz„ partide politice, ∫i nu personalit„˛i politice independente, dar carismatice.

Realit„˛ile politice rom‚ne∫ti vin ∫i ele s„ argumenteze sus˛inerea mea. Adversarii votului uninominal au invocat faptul c„, dac„ s-ar introduce acest sistem electoral, Parlamentul s-ar umple de vedete din _showbiz_ ∫i fotbali∫ti. Tocmai de aceea, un sistem de vot Ón care cet„˛eanul s„ voteze at‚t partidul, c‚t ∫i omul poate fi posibil. Acest sistem de vot s-ar putea constitui ca o etap„ intermediar„ spre un vot uninominal îpurs‚nge“.

Votul uninominal nu este Óns„ un panaceu universal pentru Óns„n„to∫irea clasei politice ∫i pentru a avea o nou„ genera˛ie de politicieni. Œn mod cert Óns„ actualul sistem electoral propor˛ional pe liste ∫i-a epuizat capacitatea de a asana via˛a politic„ rom‚neasc„.

Impulsul dat de Pre∫edinte Ón direc˛ia votului uninominal este bine-venit. Œn fond, a venit vremea s„ spunem lucrurilor pe nume, a venit vremea s„ punem punct ipocriziei ∫i s„ vedem cine vrea vot uninominal ∫i cine nu. Partidul Democrat, supranumit ∫i îpartidul primarilor“, deci cu lideri ale∫i prin votul direct al cet„˛enilor, nu este numai un sus˛in„tor declarat al votului uninominal. S„ sper„m c„ ∫i celelalte partide ne vor urma exemplul.

îLa Óndemnul P.S.D., premierul T„riceanu Ómpline∫te visul opozi˛iei: dezbinarea clasei politice ∫i am‚narea europarlamentarelor“

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Constat c„ instabilitatea Ón logic„, strategie ∫i g‚ndire politic„ Ón Rom‚nia a atins, Ón aceste zile, apogeul. Cum altfel a∫ putea s„ calific îb‚lb‚iala“ de care d„m dovad„ nu Ón adoptarea unor strategii noi, dar chiar Ón respectarea unui calendar politic asumat Ón fa˛a electoratului ∫i, mai ales, aten˛ie!, Ón fa˛a Parlamentului European?

Refuz„m sistematic s„ Ón˛elegem c„ suntem monitoriza˛i, c„ suntem la Ónceput de drum ∫i c„ orice gre∫eal„ este imediat remarcat„, mai ales de ˛„rile care au fost mai pu˛in favorabile ader„rii Rom‚niei la U.E. Ón aceast„ etap„, pentru c„ o parte a Europei nu a primit chiar cu entuziasmul care ne place nou„ s„ credem intrarea noastr„ Ón familia Uniunii Europene ∫i normal c„ acum orice bil„ neagr„ este fructificat„ imediat.

Ne-am asumat ni∫te responsabilit„˛i ∫i obliga˛ii. Am stabilit un calendar politic, inclusiv o dat„ fix„ pentru alegerile europarlamentare, ∫i acum decidem am‚narea procesului cu c‚teva luni. Motivul, acela c„ Rom‚nia nu este preg„tit„ Ónc„ pentru aceste alegeri, este deopotriv„ hilar ∫i trist. Ce logic„ politic„ str‚mb„ a hot„r‚t c„ acum c‚teva luni, c‚nd s-a stabilit data alegerilor, eram responsabili ∫i capabili s„ decidem asupra ale∫ilor no∫tri Ón Parlamentul European, ∫i ast„zi am devenit neputincio∫i ∫i incapabili? Œntrebarea este retoric„, pentru c„ r„spunsul Ól cunoa∫te˛i cu to˛ii: prim-ministrul Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu. Dar, vezi Doamne!, a luat aceast„ decizie important„ pentru Rom‚nia nu Ón calitate de lider de partid, ci de primministru. Greu de crezut un r„spuns at‚t de fals ∫i de cinic ∫i mai ales greu de crezut c„ Domnia Sa a calculat implica˛iile acestui gest, pentru c„ domnul T„riceanu uit„ inten˛ionat c„ a ajuns Ón aceast„ func˛ie ca reprezentant al Alian˛ei D.A., nu al P.S.D.-ului, P.R.M.-ului sau P.C.-ului, ale c„ror jocuri politice le face acum.

Œn astfel de situa˛ii, un minim elementar de bun-sim˛ ∫i de etic„ te oblig„ la consult„ri cu alia˛ii, nu la m„suri radicale ∫i unilaterale cu urm„ri neb„nuite. Domnul T„riceanu este acum v„zut ca un cal troian al opozi˛iei Ón s‚nul alian˛ei, P.S.D.-ul reu∫ind astfel ca prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 intermediul Domniei Sale s„ distrug„ ∫i pu˛inul echilibru care mai exista Ón via˛a politic„ rom‚neasc„.

Probabil c„ P.S.D.-ul, P.R.M.-ul, P.C.-ul, dar ∫i P.N.L.-ul sper„ Óntr-o Ónt„rire Ón for˛„ pe e∫ichierul politic p‚n„ la alegerile europarlamentare. Poate fi a∫a, dar mai mult ca sigur c„ rezultatul va fi exact contrariul. Dar chiar dac„ va fi a∫a cum sper„ aceste partide, este domnul T„riceanu a∫a de naiv politic Ónc‚t s„ spere c„ o ascensiune P.S.D.—P.R.M. va fi benefic„ ∫i pentru P.N.L.? Greu de crezut. ™i, atunci, d‚nsul va fi singurul vinovat ∫i va suporta direct consecin˛ele orgoliului s„u, fiind ∫i primul Ónl„turat. Va fi Óns„ mult prea t‚rziu fa˛„ de r„ul f„cut.

Declara˛ie politic„ cu titlul îAlegerile europarlamentare trebuiau am‚nate“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ciuda declara˛iilor ∫i lu„rilor de pozi˛ie ale unor îb„ie˛i de∫tep˛i“ din politic„ ∫i ale unor îfete de∫tepte“ de prin mass-media, am‚narea cu c‚teva luni a alegerilor pentru Parlamentul European reprezint„ cea mai bun„ decizie.

Nu pentru c„, vezi, Doamne!, liderii politici ai acestei ˛„ri ar fi bulversa˛i de vacarmul scandalurilor din ultima vreme ∫i n-ar mai ∫ti unde s„ pun„ ∫tampila ca s„-∫i voteze propriii reprezentan˛i, a∫a cum am auzit asear„ la un post de televiziune un comentariu ironic din partea unui partizan al datei de 13 mai 2007, ci pentru c„ h„rm„laia declan∫at„ de o anumit„ portavoce feminin„ a pre∫edintelui Traian B„sescu, doamna Elena Udrea, la nici zece zile dup„ momentul ader„rii noastre la Uniunea European„ bruiaz„ ∫i deturneaz„ sensul ∫i corectitudinea celui dint‚i scrutin europarlamentar de la noi din ˛ar„.

C„ vrem sau nu vrem s-o recunoa∫tem, Rom‚nia traverseaz„ o criz„ politic„ f„r„ precedent, de care se fac responsabili at‚t ∫eful statului, c‚t ∫i principalul partid de opozi˛ie. P‚n„ la lini∫tirea spiritelor nu va fi posibil ca agenda scrutinului s„ se axeze pe tema rolului european al ˛„rii noastre, a∫a cum ar fi normal.

Œn aceste condi˛ii, campania electoral„ ar fi profund viciat„ de subiecte parazitare de politic„ intern„, de r„fuieli politice, de manevre obscure ∫i periculoase menite s„ deruteze electoratul. Or, recomandarea Uniunii Europene este ca Ón orice stat membru alegerile pentru Parlamentul European s„ se desf„∫oare complet separat de exprimarea fr„m‚nt„rilor politice interne.

Dac„ am ˛ine alegerile Óntre cele dou„ lame de foarfec„ ale referendumurilor ini˛iate de Pre∫edintele Rom‚niei ∫i, respectiv, de opozi˛ia parlamentar„, ar fi ca ∫i cum ne-am duce la doctor ∫i, Ón loc s„-i spunem ce ne doare, am discuta despre cele mai recente b‚rfe din lumea fotbalului sau, parafraz‚nd replica final„ a unei anecdote despre trecerea la cele ve∫nice a lui Leonid Ilici Brejnev, ar fi ca ∫i cum, Ón loc s„ folosim cu˛itul ∫i furculi˛a, ne-am str„dui cu orice pre˛ s„ t„iem friptura european„ cu secera ∫i ciocanul.

Datoria prim-ministrului este tocmai s„ apere interesele rom‚nilor ∫i s„ nu permit„ compromiterea primelor alegeri pentru Parlamentul European prin organizarea lor Óntr-un climat contondent. At‚t rom‚nii, c‚t ∫i partenerii no∫tri europeni a∫teapt„ ca dezbaterile din campania electoral„ s„ se concentreze pe rolul ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, pe felul cum ne promov„m ∫i ap„r„m tradi˛ia, cultura, valorile ∫i interesele economice.

De aceea, prim-ministrul a procedat corect ∫i Ón perfect„ concordan˛„ cu atribu˛iile sale de ∫ef al

Executivului, propun‚nd Guvernului am‚narea alegerilor de la 13 mai pentru o dat„ ulterioar„, care va fi stabilit„ Ón urma consult„rilor cu toate partidele politice.

Œn ceea ce m„ prive∫te, cred ∫i sper c„ ∫i reprezentan˛ii Partidului Democrat vor Ón˛elege acest lucru ∫i vor proceda, la r‚ndul lor, Ón mod solidar cu interesele Rom‚niei, mai ales c„, potrivit Tratatului de Aderare, termenul limit„ de organizare a alegerilor din Rom‚nia pentru Parlamentul European este 31 decembrie 2007, ∫i nicidecum 13 sau 31 mai 2007.

Declara˛ie politic„ cu titlul îPolitica autohton„, Óntre pragmatismul european ∫i politicianismul ieftin“.

Actul de am‚nare a datei la care ar fi trebuit s„ aib„ loc alegerile europarlamentare este unul de responsabilitate politic„ ce apar˛ine premierului C„lin Popescu-T„riceanu, Ón condi˛iile Ón care niciuna dintre taberele implicate Ón scandalul politic actual nu a dorit s„ renun˛e la confrunt„rile politicianiste de tip d‚mbovi˛ean.

Premierul a ac˛ionat pun‚nd Ón primul plan interesul general al Rom‚niei, ∫i nu interesele partidelor politice. Am‚narea alegerilor reprezint„ un act extrem, dictat numai de situa˛ia politic„ actual„ ∫i ˛in s„ precizez c„ noi, liberalii, nu am dorit aceast„ am‚nare ∫i doream organizarea alegerilor la data de 13 mai, dar faptul c„ Ón acest moment climatul politic rom‚nesc este viciat de alte teme a impus acest gest extrem al premierului de a anun˛a am‚narea alegerilor, iar orice am‚nare ne poate afecta ∫i nou„ liberalilor scorul electoral. Reamintesc c„ suntem principalul partid aflat la guvernare, iar erodarea guvern„rii ne afecteaz„ Ón principal pe noi. P.N.L. prefer„, totu∫i, s„ ac˛ioneze politic, Ón func˛ie de priorit„˛ile ∫i agenda cet„˛eanului, ∫i nu de interese de partid sau oportunit„˛i de moment.

Premierul a ajuns s„ reprezinte singura for˛„ de mediere Óntre actorii politici, prelu‚nd astfel prerogativele unui pre∫edinte-juc„tor care se joac„ de-a referendumul, de∫i, mai nou, afirm„, precum un demagog, c„ poate renun˛a.

Œn acest climat tensionat, am‚narea alegerilor este singurul gest politic capabil, de∫i unii Ól vor acuza pe prim-ministru c„ face jocul opozi˛iei, dar consider c„ s-a luat aceast„ decizie dup„ ce s-a c‚nt„rit cu maxim„ responsabilitate care ar fi cea mai bun„ solu˛ie pentru Rom‚nia, ∫i am Óncredere Ón Ón˛elepciunea rom‚nilor ∫i Ón capacitatea lor de a deosebi Óntre politicianismul ieftin ∫i brutal ∫i o guvernare eficient„ ∫i responsabil„.

Declara˛ie politic„ cu titlul îLips„ de inspira˛ie, lips„ de informa˛ie sau rea-credin˛„?“.

Am aflat cu stupoare despre o a∫a-zis„ decizie a P.D. Gala˛i, dintr-o zi de duminic„, de a realiza un Proiect de lege de introducere a scrutinului uninominal pentru alegerea consiliilor locale. Anun˛ul a fost f„cut de c„tre secretarul de stat P.D. din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Mircea Toader, iar vizavi de acesta am de f„cut c‚teva preciz„ri.

P.N.L. a depus, la ini˛iativa mea, la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor un Proiect legislativ pentru alegerea prin vot uninominal a consilierilor locali Ónc„ din luna iunie a anului 2006. Acesta poate fi vizualizat ∫i pe site-ul de Internet al Camerei.

Eu Ónsumi am popularizat, Óncep‚nd cu anul 2004, ini˛iativa respectiv„, denumit„ îConsilierul de pe strada ta“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 prin intermediul presei, de nenum„rate ori. De asemenea, am propus documentul dezbaterii Ón interiorul Partidului Na˛ional Liberal, fapt ce a condus la realizarea unei forme aplicabile a acestui proiect.

De∫i Partidul Democrat este, Ón ultima vreme, un sus˛in„tor al votului uninominal, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, condus de c„tre un membru P.D. al c„rui subordonat este Ónsu∫i domnul Mircea Toader, tot P.D., refuz„ de luni de zile s„ Ómi dea avizul pentru proiectul depus de mine. Œn acest fel, acesta este blocat prin sertarele M.A.I.

Nu vreau s„ cred c„ domnul Toader a refuzat s„ Ómi dea avizul pentru proiectul meu inten˛ionat, iar acum vrea s„ Ó∫i aroge meritele altora. Nu vreau s„ cred nici Óntr-un complot la nivelul Ministerului de Interne pentru a stopa o ini˛iativ„ ce ar avea un efect benefic la nivelul comunit„˛ilor locale. Vreau s„ cred c„ declara˛ia domnului Toader a fost f„cut„ ca o consecin˛„ a lipsei de inspira˛ie, coroborat„ cu lipsa de informa˛ie.

Pentru a nu mai exista dubii Ón aceast„ privin˛„, Ól informez pe domnul Mircea Toader c„ Proiectul legislativ pentru alegerea consilierilor locali prin vot uninominal exist„ deja ∫i Ói solicit sprijinul pentru urgentarea aviz„rii acestuia de c„tre ministerul pe care Ól conduce.

Declara˛ie politic„ cu titlul îSperiat de «Marele Licurici», Traian B„sescu pune cruci∫„torul «Anticorup˛ia» cap compas T„riceanu“.

Departe de a mai avea un dram de demnitate, cet„˛eanul-pre∫edinte Traian B„sescu a mai Óncasat un perdaf din partea îMarelui Licurici“.

Nu mai departe de zilele din urm„, ambasadorul Nicholas Taubman i-a transmis insatisfac˛ia ∫i profundele regrete fa˛„ de duplicitatea autorit„˛ilor rom‚ne Ón chestiunea corup˛iei. Mai concret, cet„˛eanului-pre∫edinte i s-a Ónvederat faptul c„ Departamentul de Stat critic„ lipsa de consisten˛„ a probelor administrate Ón a∫a-zisele mari cazuri de corup˛ie, care au Ónceput tot mai mult s„ capete caracterul unor penibile h„r˛uieli politice.

Noi avem Ón unele privin˛e acela∫i punct de vedere ∫i nu putem s„ nu remarc„m ∫i corectitudinea unei alte observa˛ii transmise cet„˛eanului-pre∫edinte prin care i se atrage aten˛ia c„ problematicele Ónscen„ri judiciare sunt ∫i ni∫te mari pietre de moar„ pe care puterea sinuciga∫„ ∫i le-a legat de picioare.

Traian B„sescu a Ónghi˛it greu admonestarea venit„ at‚t de departe ∫i s-a angajat la noi ∫i hot„r‚te b„t„lii cu îsistemul tic„lo∫it“. Œn consecin˛„, Ón calitatea sa de comandant suprem al îPoli˛iei Politice Secrete de Stat“ a ordonat ca toate serviciile ∫i structurile speciale de informa˛ii din ministerele controlate politic s„ constituie un Grup Operativ Special al Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii pentru Sus˛inerea Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie, Ón scopul îreevalu„rii evalu„rilor anterioare“, pentru a se identifica ori reconstitui (a se Ón˛elege inventa) dovezile care pot proba capete de acuzare serioase, deoarece îalea cu termopanele nu mai ˛in, c„ ne-au decredibilizat la Departamentul de Stat“.

At‚t surse demne de Óncredere, c‚t ∫i aluziile cet„˛eanului-pre∫edinte, iar mai recent scurgerile de informa˛ii dirijate de la Cotroceni c„tre oficiosul îEvenimentul Zilei“ indic„ faptul c„, Ón îreevaluarea evalu„rilor“ urmeaz„ îinstrumentarea“ lui C„lin PopescuT„riceanu Ón fruntea îlotului liberalilor“.

Iat„, a∫adar, Ónc„ o dovad„ de f„˛„rnicie politic„ ∫i o mostr„ a t„inuirilor penale pe care s-a Óncropit actuala coali˛ie de putere. Un sistem mai tic„lo∫it ca altul.

Premierului nu i se va ierta nimic. Marele ∫ef de la Cotroceni a dat comanda: îAnticorup˛ia, cap compas T„riceanu!“

Declara˛ie politic„ cu titlul î _Felix cui potuit rerum cognoscere causas_ (Vergiliu) sau fericit cel care cunoa∫te cauza ascuns„ a lucrurilor“.

De aproape doi ani, conservatorii, adep˛i ai dictonului _sed multum non multa_ , previzioneaz„ cu exactitate situa˛iile politice care se petrec pe scena rom‚neasc„. Din nefericire pentru rom‚ni, pa∫ii haotici, Ómpletici˛i ∫i care bat adeseori Ón ritmul bocancilor din armatele de gheril„ au fost ∫i sunt singurele semne pe care le-au receptat de c‚nd s-a Ónsc„unat noul locatar de la Cotroceni.

Dup„ ie∫irea de la guvernare a conservatorilor, tot mai mul˛i reprezentan˛i ai clasei politice rom‚ne∫ti au devenit tot mai aten˛i la semnalele de aten˛ionare ale noastre, care se adeveresc _step by step_ .

Este evident c„ politrucii care execut„ abulic comenzile de la Cotroceni nu au capacitatea mental„ de a aprecia obiectiv calitatea de a previziona situa˛ii politice ∫i, mai ales, de a percepe faptul c„ aceast„ capacitate este efectul unui management politic pe care conservatorii Ól practic„ de 17 ani. ™i cum demagogia politic„ practicat„ de yesmanii Cotrocenilor este mai dificil de decriptat dec‚t formulele tayloriene, este evident c„ doar politicienii cu viziune posed„ capacitatea de a vedea fa˛a ascuns„ a discursurilor mieroase ∫i pline de ipocrizie.

Œn mod normal, aceast„ capacitate de a vedea fa˛a ascuns„ a lucrurilor ar trebui, conform lui Vergiliu, s„ produc„ fericire, dar conservatorii, chiar dac„ atrag anticipativ aten˛ia clasei politice despre r„ul iremediabil produs de nepricepu˛ii de la putere, nu se pot bucura de adev„rul pe care Ól rostesc, at‚ta vreme c‚t rom‚nii sunt din ce Ón ce mai neferici˛i.

## Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na trecut„, dou„ personaje politice importante de pe scena politic„ rom‚neasc„, unul pre∫edinte al unui partid aflat acum Ón opozi˛ie, cel„lalt Pre∫edintele statului, au f„cut o serie de afirma˛ii foarte interesante, care ridic„ semne de Óntrebare referitor la func˛ionarea justi˛iei, precum ∫i a serviciilor de informa˛ii, mai noi sau mai vechi.

Astfel, pre∫edintele B„sescu, Ón cadrul ∫edin˛ei de bilan˛ al activit„˛ii Ministerului Public pe anul 2006, adic„ Óntr-un cadru familiar domnului Pre∫edinte pentru asemenea discursuri, Ón fa˛a fie a unor procurori sau judec„tori, fie Ón fa˛a unor poli˛i∫ti, a anun˛at pe toat„ lumea, inclusiv pe procurorii prezen˛i, probabil, c„ Ón cur‚nd vor ap„rea îdosare grele“ care vor viza persoane politice importante. Este interesant de v„zut de unde ∫tie Pre∫edintele ˛„rii, garantul Constitu˛iei, de existen˛a unor asemenea dosare, precum ∫i de persoanele implicate Ón acestea, institu˛ia preziden˛ial„ nef„c‚nd parte, dup„ ∫tiin˛a mea, din nicio ramur„ a justi˛iei.

Oricum, se pare c„ domnul Pre∫edinte de˛ine informa˛ii de prim„ m‚n„, pentru c„, aproape imediat dup„ acest discurs, a fost f„cut public faptul c„ dosarul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 privind retehnologizarea Por˛ilor de Fier urmeaz„ a fi trimis la Parchetul General.

Pe de alt„ parte, liderul Partidului Conservator, folosindu-se ∫i Domnia Sa de îsurse personale“ de informa˛ii, ne anun˛a, pe un ton la fel de misterios ca ∫i al domnului pre∫edinte B„sescu, c„ de˛ine unele date cum c„ premierul T„riceanu va fi incriminat Ón dosarul de care am pomenit mai sus, urm‚nd a fi suspendat c‚t mai cur‚nd de c„tre Comisia special„ a Pre∫edin˛iei.

Este interesant faptul c„ dou„ personaje aparent f„r„ nicio leg„tur„ unul cu altul, unul lider al unui partid de opozi˛ie, pentru care C.N.S.A.S. a dat verdict de colaborare cu fosta Securitate, iar cel„lalt, ∫eful statului, c„ruia C.N.S.A.S.-ul nu-i g„se∫te nici m„car vreun dosar de dinainte de 1989, nemaipun‚ndu-se problema vreunei posibile colabor„ri, vorbesc din surse numai de ei ∫tiute de un subiect despre care Óntr-o ˛ar„ cu adev„rat democratic„ nici unul nu ar fi trebuit s„ se ∫tie nimic.

Grav este faptul c„ Ón Rom‚nia anului 2007, membr„ a Uniunii Europene, asemenea persoane pot face nestingherite acest fel de afirma˛ii, unica lor inten˛ie fiind de a pune presiune pe justi˛ie ∫i de a manipula opinia public„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îComisia moral„ a fo∫tilor securi∫ti — o nou„ diversiune lansat„ de «ofi˛erul de serviciu» al puterii“.

Presiunea asupra cazanului politic al puterii a crescut at‚t de mult, Ónc‚t g„sirea supapelor de siguran˛„ care s„-i previn„ iminenta implozie a devenit o ocupa˛ie de prioritate absolut„ pentru oamenii de serviciu ai Palatului Cotroceni.

Noua diversiune, care se dore∫te ∫i o nou„ pisic„ pentru ∫oriceii neascult„tori care au Ónceput s„ se cread„ tigri∫ori, a fost lansat„ sub surprinz„toarea denumire îComisia moral„ a fo∫tilor securi∫ti“. Care ce va face? Va denun˛a marile jafuri postdecembriste.

Marile jafuri postdecembriste sunt de larg„ notorietate na˛ional„ ∫i interna˛ional„. Ele au fost documentate ∫i demascate public prin tot felul de îsupape de siguran˛„“ ale unui sistem administrativ ∫i judiciar care, blocat fiind de presiunile politice ∫i de alt„ natur„, nu a putut ac˛iona legal. Mai mult chiar, i-a lipsit ∫i legea.

S„ ne reamintim c„ Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei, marele jaf na˛ional a fost ∫i Óncurajat, spun‚ndu-se c„ îaltfel de unde s„ avem ∫i noi capitali∫tii no∫tri?“ sau c„: înimeni nu trebuie Óntrebat cum a f„cut primul milion“.

Din date ∫i informa˛ii pe care autorul patentului ˛ine cu tot dinadinsul s„ le confirme, noi am aflat c„ Domnia Sa, Ón vremurile de glorie pe care le-a tr„it postdecembrist, a avut acces la cele mai mari ∫i mai secrete afaceri pe care ar urma s„ le dema∫te, chipurile, Comisia moral„ a fo∫tilor securi∫ti.

Din surse suficient de credibile s-a mai aflat c„, odat„ cu p„r„sirea ultimei sale demnit„˛i publice, autorul patentului, asemenea predecesorilor s„i, ∫i-a pus de-o parte, Ón voluminoase ∫i consistente bagaje, ∫i arhiva marelui jaf na˛ional, cu g‚nd de a o valorifica Ón beneficiul propriului capital politic.

Dincolo de caracterul diversionist al g„selni˛ei sus-numitei comisii, s-ar putea ca ideea Ón sine s„ fie ∫i un semnal pentru ca omul politic, acum ∫ef de partid, s„∫i adune Ón jurul s„u fo∫tii ofi˛eri de securitate sau, mai

exact, ofi˛erii Ón rezerv„ ai Serviciului Rom‚n de Informa˛ii Ón perspectiva proximei campanii electorale.

Av‚nd Ón vedere calitatea de parlamentar a domnului senator Ioan Talpe∫, fiindc„ despre d‚nsul este vorba, credem c„ este imperios necesar„ audierea sa de c„tre comisiile permanente de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, pentru clarificarea oficial„, ∫i nu pe canalele mediatice a unei chestiuni de asemenea natur„.

Mult„ lume a hulit Ordinul nr. 976 din 15 decembrie 2006 pentru aprobarea instruc˛iunilor de aplicare a Legii nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei. Dup„ cum se ∫tie, aceasta prevede acordarea sumei de 200 de euro pentru familia Ón care fiecare dintre so˛i se afl„ la prima c„s„torie ∫i are domiciliul sau re∫edin˛a Ón Rom‚nia.

Opinia public„ a condamnat avalan∫a de cereri de c„s„torie cu care s-au confruntat prim„riile, deoarece marea majoritate a acestora au venit din partea unor cupluri de romi trecu˛i bini∫or de v‚rsta la care oamenii se c„s„toresc. Rom‚nia este totu∫i o ˛ar„ s„rac„, drept pentru care numeroase cupluri s-au c„s„torit pentru acei 200 de euro, Ón unele cazuri bani buni pentru un Ónceput de... sf‚r∫it de via˛„, Óns„ partea plin„ a paharului este faptul c„ autorit„˛ile locale au profitat din plin.

Dincolo de hazul unor mariaje Óntre persoane de peste 70 de ani, acordarea b„nu˛ilor respectivi a venit ca o man„ cereasc„ pentru unii primari de comunit„˛i certate cu legea din punctul de vedere al actelor de identitate. Mul˛i oameni tot nu au catadicsit s„ intre Ón legalitate, degeaba i-au amenin˛at ani de zile p‚n„ acum primarii ∫i poli˛i∫tii. Acum Óns„, d‚nd buluc dup„ banii pentru c„s„torie, ace∫ti cet„˛eni ai Rom‚niei europene au documente la zi, c„r˛i de identitate ∫i de aleg„tor, fapt ce contribuie inclusiv la stabilirea corect„ a popula˛iei din fiecare localitate Ón parte, dar ∫i la prezen˛a la urne.

Œn concluzie, nu pot dec‚t s„ Ómp„rt„∫esc p„rerea primarilor de localit„˛i c„ un procent Ónsemnat din popula˛ia de etnie rom„ s-a bucurat de noul act normativ, care le aduce ob∫tea Ón legalitate, dup„ ani ∫i ani de eforturi zadarnice.

Declara˛ie politic„ cu titlul îC‚t de necesar„ este am‚narea alegerilor europarlamentare?“

Doamnelor si domnilor deputati,

Rom‚nia trebuie s„-∫i demonstreze Ón acest an, at‚t ei, c‚t ∫i celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Óntreaga capacitate democratic„ de care poate da dovad„. Trebuie s„ demonstreze c„ toat„ Óncrederea pe care i-au acordat-o, atunci c‚nd a fost acceptat„ Ón r‚ndul europenilor, n-a fost una exagerat„ sau pripit„.

Toat„ agita˛ia din sfera politicului rom‚nesc din ultima perioad„ risc„ s„ arunce asupra ˛„rii noastre o umbr„ de Óndoial„ Ón ceea ce prive∫te respectarea obliga˛iilor ce ne revin ca stat membru. Un lucru care poate contribui serios la sc„derea Óncrederii Ón capacit„˛ile noastre este ∫i am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European, stabilite deja cu acordul tuturor partidelor parlamentare pentru data de 13 mai 2007. Trebuie s„ ne reamintim, fiecare dintre noi, faptul c„ pe 20 decembrie 2006, Camera Deputa˛ilor, ca for decizional, a adoptat Legea pentru organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor pentru Parlamentul European. A fost aleas„, ∫i subliniez Ónc„ o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 dat„, av‚nd acceptul tuturor partidelor parlamentare, ce au fost consultate Ón prealabil, ca dat„ de organizare ∫i desf„∫urare a acestor alegeri ziua de 13 mai.

Se Ónt‚mpl„ Óns„ ca Ón aceste momente unele partide politice s„ realizeze faptul c„ aceste alegeri cam bat la u∫„ ∫i c„ sunt prinse de fapt total nepreg„tite. ™i iat„-le strig‚ndu-∫i Ón gura mare dorin˛a tot mai cresc‚nd„ de am‚nare a acestora, sub diverse pretexte.

Este evident pentru noi, doamnelor ∫i domnilor, c„ miza alegerilor pentru Parlamentul European devine una din ce Ón ce mai mare, la fel cum tot evident este ∫i faptul c„ unele partide politice evit„ prezentarea Ón fa˛a electoratului. Care s„ fie Óns„ adev„rata cauz„? De ce se tem ele de fapt?

P‚n„ ast„zi, pot s„ spun c„ am fost Ómp‚nzi˛i, de-a dreptul, de sondaje de opinie, care mai de care mai spectaculoase, multe dintre ele n„scute peste noapte, toate Ónclin‚nd balan˛a ∫i ridic‚nd scorul Ón evidenta direc˛ie a celor care le-au comandat. Nu trebuie s„ ne traduc„ Óns„ nimeni faptul c„ dincolo de miza explicit„ a acestei competi˛ii electorale, aceste alegeri europarlamentare vor constitui de fapt cel mai important îsondaj de opinie“ realizat Ón ultimii ani.

Fiecare dintre partidele politice candidate va fi pus fa˛„ Ón fa˛„ cu aleg„torii, iar cu acest prilej se va putea vedea care este adev„rata for˛„ de care poate da dovad„ fiecare dintre ele. Mul˛i dintre cei care ast„zi Ó∫i m„soar„ decibelii pe la diverse tribune vor fi brusc redu∫i la t„cere, vor trebui îs„ dea sam„“ atunci c‚nd vor fi pu∫i îfa˛„-n fa˛„ cu reac˛iunea“. Acesta este motivul real care-i m‚n„ de fapt, ast„zi, Ón lupta pentru am‚narea alegerilor. ™i, pentru a fi siguri de am‚narea acestora, se folosesc ∫i de pretextul celor dou„ referendumuri: cel Ómpotriva Pre∫edintelui ˛„rii ∫i cel Ómpotriva votului uninominal.

Nu trebuie s„ trecem nici peste faptul c„, Ón prezent, func˛ionarea Parlamentului na˛ional este afectat„ de lipsa celor 35 de europarlamentari care au Ónc„ ∫i calitatea de parlamentar. Situa˛ia nu mai poate fi prelungit„ p‚n„ la o alt„ dat„ ∫i nicidecum p‚n„ Ón toamn„. Am‚narea nejustificat„ a alegerilor nu face nimic altceva dec‚t s„ piard„ respectul partenerilor no∫tri comunitari, f„r„ s„ mai amintesc de cea a cet„˛enilor rom‚ni. Nu cred c„ suntem Ón pozi˛ia de a ne permite acest risc.

Dac„ am ajuns la maturitatea politic„ de care tot vorbim sau pe care to˛i ne-o dorim, trebuie s„ dovedim c„ o avem, iar acesta este testul prin care ne-o putem dovedi Ón fa˛a tuturor ochilor europeni a˛inti˛i asupra noastr„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ cu titlul îF„r„ o politic„ ∫i strategie de securitate na˛ional„ viabile ∫i Ón absen˛a unei diploma˛ii responsabile ∫i active, Rom‚nia risc„ repetarea, Ón forme adaptate noului context geopolitic, a unor evenimente tragice ale istoriei“.

Nicic‚nd Ón istoria sa Rom‚nia nu s-a aflat Óntr-o mai mare criz„ a personalit„˛ilor politice de anvergur„ intelectual„ ∫i erudi˛ie academic„ Ón m„sur„ s„ le permit„ asumarea, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, a destinelor na˛iunii.

Diploma˛ia a fost punctul forte al rom‚nilor Ónc„ de la Óntemeierea primelor forma˛iuni statale, excel‚nd apoi Ón perioadele care au urmat micii ∫i marii uniri.

Cine au fost, Ón acele vremuri, Óntre mini∫trii de externe ∫i ambasadorii fi„rilor Rom‚ne? Vasile

Alecsandri, Nicolae Kretzulescu, Dumitru Br„tianu, Dimitrie Bolintineanu ∫i al˛ii de aceea∫i ˛inut„ ∫i m„rime.

Cine s-a aflat printre mini∫trii de externe ai Rom‚niei Óncep‚nd din 1862? Alexandru Cantacuzino, Ion Ghica, ™tefan Golescu, Nicolae Golescu, Mihail Kog„lniceanu, I.C. Br„tianu, Titu Maiorescu, Alexandru Vaida-Voievod, I.G. Duca, Nicolae Titulescu ∫i alte personalit„˛i pe care istoria le-a a∫ezat definitiv Ón paginile de aur ale diploma˛iei rom‚ne∫ti.

Ast„zi, Óntr-un moment hot„r‚tor al istoriei na˛ionale, Rom‚nia, proasp„t membru al familiei europene, nu are, de mai bine de o lun„, ministru de externe ∫i constat„m, de asemenea, c„ Ón ultimii doi ani diploma˛ia noastr„ este o nav„ avariat„ Ón deriv„.

Rela˛iile postaderare cu Uniunea European„ ne-au surprins total nepreg„ti˛i. Œn acest an, vom cotiza la bugetul Uniunii Europene cu 1,8 miliarde de euro, dar Guvernul se dovede∫te incapabil de a opera˛ionaliza proiectele ∫i structurile care s„ permit„ atragerea de fonduri comunitare. Cu alte cuvinte, Ón primul an de aderare doar vom pl„ti, f„r„ a primi nimic Ón schimb.

Leg„turile bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene sunt, la r‚ndul lor, la limita subzisten˛ei.

Politica extern„ pe spa˛iul estic a Ónregistrat e∫ec dup„ e∫ec: raporturile cu Rusia sunt Ón stadiul cel mai critic; ini˛iativa rom‚neasc„ a cooper„rii Ón regiunea Marea Neagr„ a fost compromis„; rela˛iile cu Ucraina se degradeaz„ periculos, iar cele cu Republica Moldova, ca urmare a unei orient„ri aventuriste, ca s„ nu o numim provocatoare, ne-a adus ostilitatea cresc‚nd„, prin gesturi ∫i reac˛ii, a oficialilor de la Chi∫in„u.

Œn Óntreg arealul geografic din jurul Rom‚niei, Ón care se afl„ r„sp‚ndi˛i nu mai pu˛in de 8 milioane de congeneri, identitatea etnic„ rom‚neasc„ este supus„ nesf‚r∫itelor agresiuni.

Ce au f„cut ∫i ce fac Ón tot acest timp acele institu˛ii fundamentale ale statului rom‚n, obligate prin Constitu˛ie s„ sprijine Ónt„rirea leg„turilor cu rom‚nii din afara frontierelor ˛„rii ∫i s„ ac˛ioneze pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale ∫i religioase?

Pe malurile D‚mbovi˛ei, Parlamentul, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul ne planific„ nu viitorul, ci, din p„cate, gestionarea _post factum_ a crizelor Ón care au degenerat scandalurile politice, devenite singura strategie real„ a guvern„rii celei mai nepotrivite ∫i distructive coali˛ii de putere pe care le-a avut vreodat„ Rom‚nia.

Cele ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón mediul politic intern au fost receptate de puterile adversare ale Rom‚niei ca simptome evidente ale incapacit„˛ii de a guverna, devenit„ cronic„ ∫i, deci, ireversibil„, o metastaz„ politic„ de care se poate profita, a∫a dup„ cum ∫i fiarele s„lbatice ale de∫ertului stau la p‚nd„ s„ le cad„ victimele.

Œntr-un asemenea context al nenorocirilor na˛ionale, ho˛i ∫i bandi˛i autohtoni, Ónh„ita˛i sau nu cu mafio˛i interna˛ionali, au pr„dat ∫i prad„ ˛ara din interior, Ón vreme ce vecini dintotdeauna hr„p„re˛i pl„nuiesc cum s„ ne schimbe semnele de hotar.

Am adresat, Ón s„pt„m‚nile din urm„, o interpelare parlamentar„ Ón chestiunea îComunit„˛ii Moldovenilor din Rom‚nia“. Am tratat problema cu seriozitatea cuvenit„, cu Óntreaga noastr„ responsabilitate politic„ ∫i cu o grij„ deosebit„ fa˛„ de sensibilitatea ∫i necunoscutele unei astfel de provoc„ri, pentru a nu accepta, ulterior, orice fel de r„spuns ∫i Ón niciun caz pe acela strecurat printre r‚ndurile unui articol de serviciu g„zduit de un ziar care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Óncerca aruncarea Ón derizoriu a problemei, acredit‚nd ideea c„ o m‚n„ de tri∫ori au Óncropit un O.N.G. ca s„-∫i umfle doldora buzunarele cu subven˛ii din partea Uniunii Europene. Sigur c„ da, o asemenea viziune, care poate tr„da ∫i apuc„turile celor care au lansat-o Ón spa˛iul public, este convenabil„ tuturor p„r˛ilor interpelate, fiindc„, pe seama îpove∫tii“, pot s„-∫i estompeze incompeten˛a, neputin˛a ∫i lipsa de previziune, care, iat„, i-a pus Ón fa˛a unei noi surprize aproape strategice. Avem acum dovada c„ lucrurile nu pot fi luate at‚t de u∫or, iar gravitatea teoriei etnicismului moldovenesc s-a ∫i confirmat dup„ exact dou„ s„pt„m‚ni.

Œnfiin˛area îComunit„˛ii Moldovenilor din Rom‚nia“ ∫i tiradele acuzatoare ale lui Vladimir Voronin cu privire la oprimarea acestei etnii de c„tre Rom‚nia rezult„ c„ fac parte din planul mult mai amplu prin care se urm„re∫te afirmarea unui nou grup identitar ∫i crearea spa˛iului Ón care acesta s„ se manifeste Óntre Siret ∫i Ucraina. Œn acest cordon identitar artificial ar urma s„ fie incluse: Ucraina Apusean„ (Gali˛ia), Transcarpatia, Nordul Bucovinei ∫i Basarabia, viz‚ndu-se, de fapt, crearea forma˛iunii statale care s„ cuprind„ Republica Moldova ∫i estul Rom‚niei.

Istoricii care ∫i-au c‚∫tigat existen˛a ∫tiin˛ific„, ∫i nu numai, prin editarea dic˛ionarelor moldo-rom‚ne, patrona˛i de spiritul imperial al vechilor sau mai noilor ˛„ri, au lansat o nou„ diversiune: îGrupul Etnic al Rusinilor“, chipurile urma∫i ai vechilor ru∫i din Rusia Kievian„ sau îMica Rusie“, care ar fi fost, chipurile, supu∫i rom‚niz„rii ∫i ucrainiz„rii.

O asemenea tez„, dac„ este desprins„ din noua strategie de securitate a Rusiei, ar putea fi ∫i o expresie a inten˛iilor de a se bara extinderea estic„ a NATO.

Guvernul de la Chi∫in„u acuz„ Rom‚nia c„ face jocuri duplicitare ∫i periculoase cu cet„˛enii moldoveni. Ca la un semn, la ultimul termen de judecat„ al Tribunalului Ia∫i, Comunitatea Moldovenilor din Rom‚nia a ∫i anun˛at o modificare esen˛ial„ de statut, potrivit c„reia numita asocia˛ie devine îap„r„tor al cet„˛enilor rom‚ni care provin din Republica Moldova“. P‚n„ ∫i orbii v„d, domnilor directori ai serviciilor na˛ionale de informa˛ii ale Rom‚niei, c‚t de operativ„ ∫i str‚ns„ este coordonarea C.M.R.-ului cu declara˛iile politice de la Chi∫in„u!

Schimbarea de doctrin„ a Rusiei, concomitent cu anun˛area unei sporiri substan˛iale a cheltuielilor sale militare, ar implica reconsiderarea ∫i adaptarea a ceea ce Rom‚nia nu are, Ón fapt, Ón acest moment: propria capacitate doctrinar„ de securitate Ón m„sur„ s„ genereze o politic„ extern„ pragmatic„, activ„ ∫i multirela˛ionat„ Ón orizontul evolu˛iilor previzibile ale noilor centre de putere aflate, deocamdat„, Ón continu„ dezvoltare ∫i consolidare Ón vederea unor substan˛iale afirm„ri viitoare.

Credem, f„r„ putin˛„ de t„gad„, c„ putem declara falimentul total al politicii externe a Rom‚niei. Cine ∫i de ce l-a provocat? Dac„ vedem cui folose∫te, Ón˛elegem pe cine au servit diploma˛ii no∫tri de mucava care sunt deja abona˛i la judecata istoriei.

F„r„ o strategie de securitate viabil„ ∫i f„r„ o politic„ extern„ fundamentat„ pe realit„˛ile mediului politic ∫i de securitate interna˛ional„, Rom‚nia risc„ repetarea, Ón forme noi, a unor evenimente tragice ale istoriei sale.

Ce fel de strategie na˛ional„ de securitate, politic„ extern„ ∫i ap„rare are Rom‚nia? Cum r„spunde ea provoc„rilor tot mai insidioase ∫i periculoase care ne p‚ndesc ∫i au Ónceput s„ ne amenin˛e dinspre R„s„rit?

C‚te palme trebuie s„ mai primim pentru faptul c„ o putere nevolnic„ arunc„ pe apa s‚mbetei fonduri imense pe tot felul de proiecte externe dovedite a fi, Ón prima ∫i ultima instan˛„, ac˛iuni veroase de promovare a pseudooperei ∫i a imaginii unor persoane descendente de fo∫ti cominterni∫ti stalini∫ti, r„spl„tite pentru serviciile lor electorale ∫i osanalele Ón„l˛ate guvernan˛ilor?

De ce marile min˛i luminate ale na˛iunii sunt condamnate la o existen˛„ anonim„ ∫i chiar mizer„ material, Ón loc s„ fie Ónvestite cu mandate de reprezentare ∫i afirmare a Rom‚niei pe plan interna˛ional?

Dac„ autorit„˛ile statului au e∫uat lamentabil Ón elaborarea strategiilor na˛ionale, de ce nu fac apel la forurile ∫tiin˛ifice Ón m„sur„ s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ valorifice Ónv„˛„mintele istoriei, ∫i s„ cuantifice aspira˛iile na˛iunii Ón doctrine, politici ∫i strategii care s„ se constituie Ón resurse durabile ale securit„˛ii, diploma˛iei ∫i ap„r„rii na˛ionale?

La 17 ani de la evenimentele din decembrie 1989, Rom‚nia arat„ ca un morman de fiare vechi.

Globalizarea democratic„ ∫i economia de pia˛„ cu fa˛a spre vest ne-au l„sat f„r„ fabrici, f„r„ uzine, f„r„ br„˛„rile dacice, dar, cel mai grav, f„r„ bunurile de patrimoniu. A∫a am ajuns s„ ne Ónstr„in„m pe mai nimic aproape tot ce s-a construit trainic de-a lungul timpului. Fabricile au fost rase de pe fa˛a p„m‚ntului, mai ales cele din industria strategic„, iar acum suntem dependen˛i de mila investi˛ional„ a altora. Contrar sloganului: îNu ne vindem ˛ara!“, am v‚ndut tot ce se putea vinde, pe un leu, pe un euro ∫i pe nimic, numai s„ nu mai avem. Am Ónstr„inat f„r„ cru˛are unit„˛i economice recunoscute Ón toat„ lumea Óndeosebi pentru valoarea terenurilor de sub ele, afaceri din care s-au Ómbog„˛it ∫menarii autohtoni sau str„ini, Ómbog„˛i˛i peste noapte de comisioanele grase. Am ajuns s„ nu mai avem ciment, tractoare, arme de provenien˛„ rom‚neasc„ ∫i, astfel, s„ depindem de al˛ii Ón spa˛iul nostru vital economic.

Poporul rom‚n a fost obi∫nuit, de milenii, s„ i se ia. Ne-au luat romanii, turcii, t„tarii ∫i alte na˛ii tot ce au apucat. Acum ne-au luat industriile ∫i p„m‚nturile. Str„inii sunt majoritari Ón mai toate societ„˛ile care ne dau energia, aluminiul, o˛elul ∫i chiar banii. Aproape c„ nu mai avem nimic al nostru. Nicio ˛ar„ din lume nu ∫i-a permis, precum Rom‚nia, s„ privatizeze ramurile strategice. A∫a procedeaz„ doar cei care-∫i gr„besc pieirea.

Œnainte de 1989 am str‚ns cureaua pentru a pl„ti datoriile lui Ceau∫escu cu marea industrializare. Acum am r„mas aproape f„r„ nimic strategic. Trebuie s„ g„sim timp s„ ne reorient„m din mers, s„ facem cu adev„rat o ˛ar„ productiv„, nu doar de consum.

î10.000 de gospod„rii din Ia∫i“

Aceasta este cifra, stima˛i colegi, care reprezint„ num„rul familiilor din jude˛ul Ia∫i pentru care a fost posibil ca mai Ónt‚i s„ intre oficial Ón Uniunea European„ ∫i mai apoi, probabil, s„ poat„ aprinde un bec Ón cas„.

G‚ndi˛i-v„ la faptul c„ copiii din aceste familii Ónva˛„ Ón programa obligatorie de la ∫coal„ despre curentul electric, dar ei niciodat„ nu au aprins o lumin„ sau un aparat electric.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Œn Ia∫i ∫i Ón jude˛ele vecine, singurul furnizor de energie electric„ este o companie privat„, ca atare nicio institu˛ie a statului nu poate interveni Ón planul de afaceri sau Ón planul de investi˛ii al acesteia.

Totu∫i, deciziile economice sau comerciale ale acestei companii produc efecte sociale majore, plec‚nd de la satisfacerea nevoilor existen˛iale p‚n„ la decalajul informa˛ional, lacune Ón procesul de educa˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ nu po˛i cere unor copii s„ aib„ performan˛e ∫colare sau s„ devin„ competitivi dup„ ce Ónva˛„ la lumina l„mpii cu gaz.

Sunt deputat liberal ∫i cred Ón capitalism Ón forma cea mai liberal„, dar nici nu pot Ónchide ochii la problemele sociale din circumscrip˛ia electoral„ din care fac parte. Sunt parlamentar Óntr-o ˛ar„ a Uniunii Europene ∫i nu Óntr-un stat tribal. Solu˛ia nu este s„ acord„m acestor oameni ajutoare sociale de la bugetul de stat necontenit, ci s„ le d„m acestor oameni ∫ansa s„ tr„iasc„ demn Ón secolul XXI.

Probabil va mai trece ceva vreme p‚n„ c‚nd firmele ∫i companiile private Ó∫i vor Ón˛elege ∫i rolul de îactori ai Cet„˛ii“, dar timpul din via˛a acestor oameni nimeni nu-l va mai putea recupera.

Vi se vorbe∫te mult Ón ultima vreme despre îb„ie˛ii de∫tep˛i din domeniul energiei“, iar eu v„ vorbesc despre... victime.

Declara˛ie politic„ cu titlul îAlegerile europarlamentare — o prioritate“.

Organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor europarlamentare din 13 mai anul curent reprezint„ o nou„ provocare at‚t pentru Guvernul Rom‚niei, c‚t ∫i pentru institu˛iile ∫i autorit„˛ile cu atribu˛ii Ón acest domeniu. Acestea trebuie s„ se implice Ón acest sens, pentru c„ alegerile sunt o prioritate pentru ˛ara noastr„, acum, dup„ integrarea Ón U.E.

Majoritatea partidelor politice doresc am‚narea acestor alegeri deoarece nu sunt preg„tite s„ dea ochii cu electoratul, iar Ón sondaje nu stau confortabil. Alegerile europarlamentare reprezint„ cel mai important sondaj efectuat, deoarece rezultatele acestora vor fi cele care vor oglindi for˛a fiec„rui partid politic Ón parte. Este un moment greu pentru partidele mai mici, pentru c„ rezultatele vor reprezenta adev„rata evaluare a ∫anselor exacte de a intra Ón Parlament.

Opozi˛ia cere am‚narea alegerilor sub pretextul clarific„rii referendumurilor, dar realitatea este c„ prin chemarea rom‚nilor la urne Ón luna mai le-ar strica socotelile, pentru c„ doresc s„-∫i sporeasc„ ∫ansele de a ob˛ine un num„r c‚t mai mare de europarlamentari.

Stima˛i colegi,

Fiecare dintre noi trebuie s„ desf„∫oare o campanie clar„ de informare, o campanie european„, s„ aib„ un mesaj politic bine definit, iar clasa politica rom‚neasc„ s„ dea dovad„ de c‚t mai mult„ responsabilitate pentru a evita am‚narea lor. Este foarte important ca aleg„torii s„ fie bine informa˛i asupra candida˛ilor, a Óntregului proces de alegeri, iar Rom‚nia are obliga˛ia moral„ de a trimite Ón Parlamentul European persoane de cea mai bun„ calitate.

Premierul T„riceanu se r„zg‚nde∫te din nou: alegerile pentru P.E. se vor am‚na pentru la toamn„. O decizie gre∫it„ care nu face bine imaginii Rom‚niei, o decizie pe care acesta ar trebui s„ ∫i-o asume din punct de vedere politic. T„riceanu, prin decizia sa, nu face dec‚t s„ tr„deze electoratul Alina˛ei D.A., s„ Óncalce protocolul

acesteia ∫i s„ oficializeze o nou„ coali˛ie P.N.L.— P.S.D.—P.R.M.—P.C.

Prioritatea noastr„ trebuie s„ fie alegerile europarlamentare, nu suspendarea Pre∫edintelui, nu comisii de anchet„, nu rela˛ii conflictuale. Avem datoria, fa˛„ de cei care ne-au ales, s„ ne ducem la cap„t promisiunile f„cute. Acum, mai mult ca oric‚nd, Rom‚nia trebuie s„-∫i continue drumul Ónceput, trebuie s„ aib„ parlamentari Ón P.E. c‚t mai cur‚nd. Negocierile sunt ultima ∫ans„ pentru alegerile europene.

Declara˛ie politic„ intitulat„ «Rela˛ia» P.N.L.—P.S.D., o manipulare profesionist„“.

Constat cu dezam„gire c„ manipularea politic„ a fost ridicat„ la rang de lege Ón ultimul timp. Concret, se Óncearc„, prin declara˛iile unor politicieni, f„cute Ón direct pe anumite posturi de televiziune sau prin comunicate de pres„, s„ se acrediteze ideea c„ P.N.L. a devenit aliat al P.S.D. sau, mai mult, face jocurile fostului partid de guvern„m‚nt. Sunt ∫i anumi˛i anali∫ti politici care Óncearc„ s„ induc„ Ón opinia public„ acest lucru, un ultim exemplu constituindu-l ∫i editorialul îT„riceanu — robot executiv al P.S.D.“ al îclasicului“ Ón via˛„, îcampionul echidistan˛ei“ Ón media, Traian Radu Ungureanu.

Nu pot s„ ascund faptul c„ un astfel de tip de manipulare Ómpotriva P.N.L. nu m„ surprinde. S„ ne aducem aminte de celebra îaudiogram„“ din toamna anului trecut de la Hotelul îHilton“, unde, la o reuniune la v‚rf a unor fo∫ti colegi din P.N.L., cineva a avansat f„r„ echivoc ideea: îS„ manipul„m ∫i noi, s„ spunem peste tot c„ P.N.L. colaboreaz„ str‚ns cu P.S.D.!“. ™i propunerea, iat„, a devenit liter„ de lege.

Œntotdeauna c‚nd se Ónregistreaz„ un dezacord Óntr-o problem„ legat„ de guvernare, exist„ colegi din P.D. care pun pe tapet o colaborare Óntre P.N.L. ∫i P.S.D. Paradoxal, cei care acuz„ P.N.L.-ul de colaborare cu P.S.D.-ul nu prea Ó∫i deranjeaz„ adversarul politic Ón multe situa˛ii. Voi da un singur exemplu: declara˛iile politice ∫i lu„rile publice de pozi˛ie Ómpotriva unor ac˛iuni nu tocmai ortodoxe, criticabile sau nocive ale P.S.D., reprezint„ o raritate pentru cei care sus˛in pe toate canalele existen˛a fr„˛iei dintre P.N.L. ∫i P.S.D. Nu acela∫i lucru se poate spune ∫i despre parlamentarii P.N.L., ca s„ m„ refer doar la aceast„ categorie de politicieni. Num„rul foarte, foarte mare de declara˛ii politice ∫i interven˛ii din media, Ón care liberalii Ó∫i critic„ adversarul politic, P.S.D., reprezint„ un adev„r de necontestat.

Accept c„ manipulatorii de profesie vin cu urm„torul argument: liderii P.S.D. Ó∫i manifest„ sus˛inerea pentru un cabinet T„riceanu din care s„ nu fac„ parte mini∫tri P.D. Atrag aten˛ia tuturor detractorilor P.N.L. c„ acest lucru nu Ónseamn„ nicidecum o dovad„ de îafec˛iune“ pentru P.N.L. din partea P.S.D. Ea reprezint„ doar o adversitate fa˛„ de P.D., o adversitate pe care o Ónt‚lnim ∫i la P.C., partid care a fost obligat s„ renun˛e la participarea la guvernare tocmai din cauza be˛elor Ón roate puse de c„tre partenerii lor din coali˛ie, democra˛ii. ™i efectul s-a v„zut la Senat, unde nu mai exist„ majoritate, iar la Camer„ a devenit extrem de fragil„. Nu a∫a-zisa colaborare P.N.L.—P.S.D. reprezint„ cauza unor e∫ecuri legislative ale puterii, ci tocmai aceast„ fragilitate a majorit„˛ii.

Imediat dup„ preluarea guvern„rii, at‚t ∫eful statului, c‚t ∫i toate partidele din coali˛ia de atunci au clamat necesitatea Ónlocuirii din func˛ie a pre∫edin˛ilor P.S.D.-i∫ti

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 ai cele dou„ Camere ale Parlamentului. La Camera Deputa˛ilor acest obiectiv a fost realizat. C‚teva luni mai t‚rziu, manipulatorii ∫i intoxicatorii de profesie au lansat teoria c„ P.N.L. a preluat ∫efia Camerei Deputa˛ilor cu sprijinul îextremi∫tilor“ din P.R.M. Un vot anti-P.S.D. a fost taxat ca pro-P.N.L. Consider c„ nu ar fi fost o crim„, chiar dac„ lucrurile ar fi stat a∫a. Cum nu a fost o crim„ nici faptul c„ Ón turul doi al alegerilor preziden˛iale o parte din electoratul lui C.V. Tudor a votat pentru Traian B„sescu.

Fac un apel colegilor no∫tri ∫i anali∫tilor politici care Óncearc„ s„ denatureze realitatea, s„ renun˛e la astfel de practici, pentru c„ astfel de lu„ri de pozi˛ie sunt d„un„toare, Ón special Ón ceea ce prive∫te actul de guvernare, iar astfel de manipul„ri ∫i intoxic„ri se vor Óntoarce, mai devreme sau mai t‚rziu, Ómpotriva celor care le-au inventat ∫i lansat.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEnergia nuclear„ — risc sau beneficiu?“.

Autorit„˛ile bulgare au anun˛at construirea unei centrale nucleare la Belene, Óntr-o zon„ cu un grad seismic ridicat — Ón 1977 au murit peste 200 de persoane. Impactul asupra mediului ∫i a s„n„t„˛ii popula˛iei ar fi dezastruos Ón cazul unui cataclism natural de amploarea celui mai sus men˛ionat.

Asigurarea securit„˛ii energetice a ajuns un subiect la ordinea zilei Ón ˛„rile U.E., care se simt tot mai vulnerabile Ón acest domeniu. Expresia îenergie nuclear„“ este tot mai des pronun˛at„ Ón discursurile de la Bruxelles. Dar dac„ la nivel oficial decizia este deja luat„, Ón r‚ndul cet„˛enilor europeni exist„ Ónc„ mari temeri legate de electricitatea produs„ Ón centralele nucleare.

Justific„rile oficiale sunt c‚t se poate de realiste.

Œn timp ce pre˛urile petrolului ∫i gazelor naturale se men˛in la cote ridicate, consumul Uniunii Europene cre∫te cu aproape 2% pe an, dar s„ ad„ug„m la acest context instabilitatea din ˛„rile furnizoare de combustibili clasici, rivalit„˛ile geopolitice ∫i recrudescen˛a na˛ionalismului, s„ mai trecem pe list„ con∫tientizarea tot mai acut„ a faptului c„ resursele existente nu vor dura o ve∫nicie, plus deciziile de Ón„sprire a m„surilor de protec˛ie a mediului. Iat„ de ce producerea de energie nuclear„ se arat„ ca fiind solu˛ia cea mai convenabil„.

Œn timp ce state precum Fran˛a ∫i Lituania au ajuns s„ produc„ 78,5%, respectiv 70% din energia electric„ Ón centrale nucleare, exist„ ∫i ˛„ri ca Austria, Grecia sau Irlanda care nu au centrale nucleare Ón func˛iune.

Œn Rom‚nia, energia nuclear„ a atins anul trecut o pondere de 9% din totalul energiei electrice, Óns„ aportul ei se va dubla Ón acest an. Autorit„˛ile rom‚ne ∫i-au propus s„ creasc„ ponderea energiei nucleare p‚n„ la aproape 35% la orizontul anului 2013, c‚nd se estimeaz„ c„ vor fi puse Ón func˛iune ∫i Unit„˛ile 3 ∫i 4 ale Centralei de la Cernavod„.

Aceast„ form„ de energie este preferat„ de autorit„˛i pentru c„, pe l‚ng„ faptul c„ reduce dependen˛a de importuri, are un cost de produc˛ie mai mic fa˛„ de energia ob˛inut„ din hidrocarburi ∫i elimin„ o cantitate neglijabil„ de dioxid de carbon.

Totu∫i, ritmul Ón care se va dezvolta acest domeniu Ón Europa r„m‚ne incert, Óntruc‚t opinia public„ are rezerve Ón ceea ce prive∫te aceast„ form„ de energie. Un studiu publicat recent de Comisia European„ relev„ c„ numai 14% din europeni cred c„ ar trebui m„rit„ ponderea

energiei nucleare Ón produc˛ia de energie. Œn acela∫i timp, 39% din responden˛i au declarat c„ aceast„ contribu˛ie ar trebui redus„, ∫i 34% c„ ar trebui men˛inut„ la nivelul actual.

Atitudinea negativ„ fa˛„ de energia nuclear„ variaz„ Óns„ foarte mult Ón func˛ie de ˛ar„. Astfel, Ón timp ce 75% din greci consider„ c„ ponderea energiei nucleare ar trebui redus„, numai 7% din bulgari sunt de aceea∫i p„rere. Œn ceea ce Ói prive∫te pe rom‚ni, 23% consider„ c„ propor˛ia energiei nucleare ar trebui majorat„, Ón timp ce 12% cred c„ ar trebui redus„. Ponderea celor care se pronun˛„ Ón favoarea cre∫terii cantit„˛ii de energie generat„ Ón centrale nucleare arat„ c„ Ón Rom‚nia sunt cei mai mul˛i sus˛in„tori ai acestui sector, media european„ fiind de 14%.

Atitudinea reticent„ a europenilor fa˛„ de energia nuclear„ este o urmare a faptului c„ cea mai mare parte a lor crede c„ riscurile producerii energiei nucleare sunt mai mari dec‚t beneficiile. Numai 33% din responden˛i au declarat, Ón chestionarul Comisiei Europene, c„ beneficiile energiei nucleare sunt mai mari dec‚t riscurile. Œn Rom‚nia, opinia public„ este mai favorabil„ acestei forme de energie dec‚t media european„. 30% din rom‚ni au declarat c„ riscurile energiei nucleare dep„∫esc beneficiile, iar 28% spun c„ avantajele sunt mai mari.

Œn ceea ce prive∫te securitatea, cea mai mare parte a europenilor crede c„ terorismul, folosirea improprie a materialelor radioactive ∫i depozitarea de∫eurilor nucleare sunt cele mai mari pericole. Speciali∫tii avertizeaz„ Óns„ c„ riscurile sunt mai mici dec‚t cele percepute de opinia public„.

De aceea, consider necesar ca autorit„˛ile rom‚ne ∫i cele europene s„ ia pozi˛ie ferm„ cu privire la construirea unei centrale nucleare la Belene, Bulgaria, la mai pu˛in de 100 de kilometri de Bucure∫ti.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRecunoa∫terea malpraxisului“. Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Dup„ aproape 18 ani Ón care ne-am l„udat c„ am construit o democra˛ie ∫i Ón care ne-am asumat toate libert„˛ile pe care democra˛ia le aduce cu sine, a sosit momentul s„ ne asum„m ∫i obliga˛iile pe care le impune o adev„rat„ democra˛ie. A venit ∫i r‚ndul medicinei. Asta pentru c„, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, la Cluj a avut loc prima conferin˛„ pe teme de malpraxis din Rom‚nia, conferin˛„ Ón cadrul c„reia s-au dezb„tut at‚t problemele teoretice ridicate de malpraxisul medical, c‚t ∫i cele practice ∫i de ordin legal.

Este Óngrijor„tor faptul c„, de∫i s-au ridicat at‚tea acuza˛ii de malpraxis, mai ales la nivelul specialit„˛ilor chirurgicale, din anul 1940, nimeni nu a mai r„spuns penal pentru erorile profesionale, iar acest lucru nu Ónseamn„, din p„cate, c„ nu exist„ malpraxis Ón Rom‚nia.

Medicii ar trebui s„ conlucreze mai str‚ns cu speciali∫tii Ón drept, pentru a se stabili o legisla˛ie concret„ ∫i coerent„, mai ales Ón acest domeniu destul de controversat ∫i ambiguu. Rom‚nia ar trebui s„ intre Ón Europa ∫i din acest punct de vedere, iar sistemul sanitar, prin reprezentan˛ii s„i cei mai de seam„, medicii, ar trebui s„-∫i asume cu mai mult„ seriozitate rolul important pe care Ól are Ón societate ∫i obliga˛iile pe care le are fa˛„ de pacien˛i, at‚t moral, c‚t ∫i profesional.

V„ mul˛umesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007

## Stima˛i colegi,

Chiar dac„ alegerile pentru Parlamentul European erau fixate pentru data de 13 mai anul curent, primministrul C„lin Popescu-T„riceanu a propus am‚narea acestora, Ón urma celor Ónt‚mplate pe scena politic„ Ón ultima perioad„.

Demersul s„u vine Ón interesul cet„˛enilor ∫i al Rom‚niei, av‚nd Ón vedere faptul c„ for˛ele politice angrenate Ón disputele din ultimele dou„ luni prefer„ jocul politicianist Ón locul unei dezbateri serioase a problemelor Rom‚niei europene.

Alegerile europene nu trebuie viciate de disputele ∫i ambi˛iile politicianiste ale momentului, cauzate de ini˛ierea celor dou„ referendumuri.

De∫i Pre∫edintele Rom‚niei a organizat consult„rile de la Cotroceni pe tema votului uninominal, acestea nu au condus la o Ón˛elegere comun„. Declara˛ia Pre∫edintelui las„ de Ón˛eles c„ nu a renun˛at la ideea referendumului ∫i c„ acesta ar putea fi convocat chiar Ón ziua alegerilor europene. Pe de alt„ parte, P.S.D. ∫i partidele din opozi˛ie continu„ demersurile de suspendare a Pre∫edintelui ∫i de men˛inere a dezbaterii politice pe teme de profund„ dezbinare. Aceast„ atitudine nu are nicio leg„tur„ cu nevoile reale ale rom‚nilor ∫i nu reflect„ interesele europene ale Rom‚niei.

Toate aceste demersuri au fost f„cute deoarece alegerile europene nu au fost considerate drept o prioritate na˛ional„ ∫i a fost ignorat„ o campanie electoral„ european„ ˛inut„ Ón spiritul agendei reale a rom‚nilor.

Rom‚nii a∫teapt„ ca dezbaterile Ón aceast„ campanie s„ se concentreze pe rolul Rom‚niei Ón Europa, pe felul cum ne ap„r„m ∫i ne promov„m cultura, valorile, interesele economice, ∫i nu pe jocurile politice din ultima perioad„.

## Declara˛ie politic„ intitulat„ îR„zboi total“.

Mar˛i seara, TVR 1, emisiunea îŒntre bine ∫i r„u“, invitat, C„lin Popescu-T„riceanu, premierul Rom‚niei. Discu˛ii pe tema situa˛iei politice actuale. La un moment dat intervine telefonic ∫i pre∫edintele Traian B„sescu. Ce a urmat? Poate mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i v„zut Ón direct, la or„ de maxim„ audien˛„, pe postul public de televiziune. Pre∫edintele Rom‚niei Traian B„sescu ∫i prim-ministrul Rom‚niei C„lin Popescu-T„riceanu s-au certat ca dou„ precupe˛e, acuz‚ndu-se unul pe altul c„ patroneaz„ grupuri de interese. Un spectacol penibil care arunc„ o pat„ mare de noroi at‚t asupra Guvernului, c‚t ∫i asupra institu˛iei preziden˛iale, dovedind c„ Ón momentul de fa˛„ nici unul, nici altul nu merit„ demnit„˛ile ∫i pozi˛iile pe care le de˛in.

Ce a f„cut Traian B„sescu Ón cei doi ani care s-au scurs de la Ónvestirea sa? Fiecare zi care s-a scurs a reprezentat o nou„ Óncercare a Pre∫edintelui de a-∫i subordona total Guvernul ∫i Parlamentul, iar Ón acest sens a Ónc„lcat frecvent Constitu˛ia ∫i a transformat scena politic„ rom‚neasc„ Óntr-un adev„rat c‚mp de lupt„.

Ce a f„cut C„lin Popescu-T„riceanu Ón cei doi ani de la Ónvestitur„? A Óncercat permanent s„ ˛in„ piept atacurilor venite dinspre Palatul Cotroceni, a dat explica˛ii Ón permanen˛„ Ón ceea ce prive∫te rela˛ia sa cu Dinu Patriciu, a condus un Guvern ineficient, lucru datorat Ón

mare parte ∫i unei coali˛ii de guvernare mult prea agitate pentru a mai avea timp ∫i pentru guvernarea ˛„rii.

Cine a avut de pierdut din cauza orgoliilor conduc„torilor no∫tri? F„r„ Óndoial„, popula˛ia.

Rom‚nia a str‚ns cureaua timp de 17 ani pentru mult dorita integrare european„, Óns„, Ón momentul Ón care am atins acest deziderat, ne-am dat seama c„ nu avem o strategie postaderare ∫i nu suntem preg„ti˛i s„ cheltuim banii care vin de la Uniunea European„. A∫a se face c„ Ón primele luni ale anului 2007 Rom‚nia a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu o sum„ mai mare dec‚t fondurile europene pe care a reu∫it s„ le cheltuie Ón aceast„ perioad„.

De asemenea, a∫a-zisul referendum din jude˛ele cu popula˛ie preponderent maghiar„ a reprezentat un nou motiv de a ne Óntreba dac„ guverneaz„ cineva aceast„ ˛ar„. Este inadmisibil ca Ón inima Rom‚niei s„ se Ónt‚mple a∫a ceva! Ulterior, referendumul a devenit sondaj, tocmai pentru a sc„pa de rigorile legii cei ce l-au ini˛iat. Chiar nu Ón˛eleg de ce autorit„˛ile nu Ó∫i fac datoria, cu at‚t mai mult cu c‚t un astfel de referendum Ónseamn„ ∫i Ónc„lcarea grav„ a art. 1 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Astfel de exemple de incoeren˛„ politic„ ∫i administrativ„ ar putea continua. Din p„cate Óns„, conflictele dintre Pre∫edinte ∫i premier Ó∫i pun amprenta asupra activit„˛ii tuturor institu˛iilor publice, iar acest lucru va continua, pentru c„, Ón acest moment, lupta dintre Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu le ocup„ acestora tot timpul.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce este nevoie de baze sportive pentru tineret Ón mediul rural?“.

Am Ónregistrat recent, ∫i a intrat deja Ón lucru, o propunere legislativ„ pentru construirea de 500 de baze sportive, terenuri de fotbal, Ón mediul rural. Proiectul este unul Óndr„zne˛ ∫i a fost conceput Ón colaborare cu Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal. Am remarcat, din p„cate, c„ au existat unele voci, izolate, ce-i drept, care, Ón loc s„ analizeze cu aten˛ie ∫i obiectivitate acest proiect, s-au gr„bit s„-l compare cu Programul î400 s„li de sport“ al fostului premier N„stase, care, Óntr-adev„r, a avut o serie de caren˛e ∫i de elemente discutabile.

Detractorilor de profesie ∫i celor care v„d numai elemente de populism Ón proiecte cu aplicare practic„ de mas„ ˛in s„ le amintesc c„ viitoarea lege a fost foarte bine primit„ de c„tre oficialii Federa˛iei Rom‚ne de Fotbal ∫i de c„tre iubitorii ∫i practican˛ii sportului din mediul rural. Semnalele primite Ón acest sens sunt elocvente ∫i Óncurajatoare.

Trebuie s„ se Ón˛eleag„ ∫i de c„tre vocile care v„d spectrul populismului Ón tot ce mi∫c„, Ón jurul oric„rei ini˛iative legislative a parlamentarilor c„ viitoarea lege se Ónscrie perfect Óntr-unul dintre preceptele Programului de guvernare pe care P.N.L. l-a conceput acum trei ani ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, se Ónscrie ∫i pe coordonate europene. Trebuie s„ se ∫tie c„ astfel de proiecte au fost realizate Ón majoritatea statelor din Uniunea European„ ∫i astfel de baze sportive Ón mediul rural pot fi v„zute Ón numeroase ˛„ri din Europa.

Mai trebuie s„ se ∫tie c„ Ón Rom‚nia este nevoie ca de aer de atragerea copiiilor ∫i a tineretului din mediul rural Ón activit„˛i de practicare a sportului, pentru c„, Ón ultim„ instan˛„, acest lucru contribuie la o dezvoltare armonioas„ a celor care vor veni Ón urma noastr„. Orice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 copil sau t‚n„r c‚∫tigat pentru sport reprezint„ un copil sau un t‚n„r pierdut pentru consumatorii de droguri sau de alcool. Orice copil sau t‚n„r care se fortific„ Ón urma practic„rii sportului reprezint„ un poten˛ial client Ón minus al spitalelor. Orice copil sau t‚n„r care Ó∫i dedic„ timpul liber practic„rii sportului reprezint„ de asemenea un poten˛ial delicvent Ón minus.

Trec‚nd Óntr-un alt registru, construirea a 500 de baze sportive Ón mediul rural mai reprezint„ ∫i o reconsiderare a sportului de mas„. Œn orice ˛ar„ civilizat„, acest segment, sportul de mas„, nu este deloc neglijat, ci, din contr„, este Óncurajat. ™i nu trebuie uitat un am„nunt esen˛ial: de aici, de jos, de la tinerii ∫i mai ales foarte tinerii practican˛i ai sportului de mas„, amator, se pot extrage performerii profesioni∫ti de m‚ine.

Mi∫carea sportiv„ de aici, de la baz„, trebuie s„ devin„ o pepinier„ pentru Ónalta performan˛„. Evident, Ón acest caz, un rol important revine speciali∫tilor Ón domeniu. Mai mult, nu trebuie s„ se ignore ∫i o realitate grav„ a zilelor noastre: at‚t Ón fotbal, c‚t ∫i Ón alte ramuri sportive, schimbul de m‚ine este pus sub semnul Óntreb„rii, deoarece activitatea Ón sectorul copiiilor ∫i juniorilor este complet deficitar„ sau, mai grav, a trecut Ón ultimii ani Ón plan secund sau chiar periferic.

Cred c„ aceste argumente pe care le-am prezentat, ∫i nu sunt singurele, sunt suficiente pentru a convinge c„ un proiect de genul celui privind construirea a 500 de baze sportive Ón mediul rural trebuie sprijinit de oricine care sus˛ine c„ este adeptul promov„rii sportului.

P.S.: Exist„ Ón Olanda, de mai mul˛i ani de zile, proiecte, care au un procent important de finan˛are de la stat, de construire de baze sportive similare Ón mediul rural Ón c‚teva … state africane, tocmai pentru a avea o baz„ de selec˛ie pentru marile cluburi profesioniste din Amsterdam, Rotterdam etc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îPre∫edintele Traian B„sescu dezinformeaz„ Parlamentul Rom‚niei cu privire la dezincriminarea unor fapte asimilate infrac˛iunilor de corup˛ie“.

Potrivit Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, Ón vigoare, sunt asimilate infrac˛iunilor de corup˛ie acordarea de credite cu Ónc„lcarea normelor de creditare ale b„ncilor sau neurm„rirea acestora, conform acelora∫i norme de creditare. Œn temeiul acestor prevederi, procurorii D.N.A. pot face anchete ∫i cercet„ri cu privire la derularea creditelor acordate de b„nci, pentru a vedea dac„ s-a Ónc„lcat norma intern„ a b„ncii.

Uniunea Na˛ional„ a Patronatului Rom‚n, prin pre∫edintele Petre Marian Milu˛, s-a adresat Camerei Deputa˛ilor cu solicitarea elimin„rii din textul legii existente a sintagmei înorme de creditare ale b„ncilor“, care au dat ∫i dau na∫tere la interpret„ri ∫i abuzuri. S-a precizat, totodat„, c„ aceast„ solicitare reprezint„ ∫i p„rerea Asocia˛iei Rom‚ne a B„ncilor.

Sus˛inerea propunerii de eliminare a prevederilor men˛ionate din Legea nr. 78/2000 are la baz„ urm„toarele argumente.

Normele interne ale unei b„nci nu sunt legi sau acte normative valabile pentru Óntreaga economie, prin a c„ror Ónc„lcare s„ se atrag„ r„spunderea penal„. Ele se refer„ exclusiv la banca comercial„ ∫i la clientul Ón cauz„, respectiv la contractele civile Óncheiate.

B„ncile comerciale din ˛ara noastr„ au capital privat ∫i, ca atare, Óntre banc„ ∫i client trebuie s„ func˛ioneze numai contractul de credit, f„r„ niciun fel de amestec din partea statului. Totodat„, organele de conducere ale b„ncilor, prin Óns„∫i atribu˛iile lor statutare, au obliga˛ia monitoriz„rii ∫i verific„rii contractelor Óncheiate Ón scopul elimin„rii sau diminu„rii la minimum a riscurilor, precum ∫i al tragerii la r„spundere a angaja˛ilor care nu respect„ normele bancare adoptate.

Normele interne ale b„ncilor comerciale difer„ Óntre ele foarte mult ∫i pot conduce, prin interpretarea prevederilor legii Ón vigoare, la situa˛ii abuzive, respectiv la condamnarea unora sau la absolvirea altora.

Urm„rirea de c„tre procurorii D.N.A. a modului de derulare a creditelor acordate de b„ncile cu capital privat, pe riscul lor propriu, a creat ∫i creeaz„ un climat de nesiguran˛„ Ón r‚ndul angaja˛ilor acestora, Ón condi˛iile Ón care creditele acordate au fost rambursate sau sunt Ón curs de rambursare, potrivit graficelor prev„zute Ón contract.

Ini˛iativa legislativ„, elaborat„ de un grup de deputa˛i pornind de la argumentele men˛ionate, a fost adoptat„ de ambele Camere ale Parlamentului Rom‚niei ∫i trimis„ spre promulgare Pre∫edintelui Rom‚niei, care a retrimis Óns„ proiectul de lege pentru reexaminare.

Motivarea din cererea de reexaminare a Pre∫edintelui Rom‚niei s-a referit la faptul c„ îlegiuitorul a dorit dezincriminarea faptei comise Ón modalitatea Ónc„lc„rii normelor de creditare“. O astfel de motivare reprezint„ o dezinformare nu numai a Parlamentului Rom‚niei, ci ∫i a opiniei publice, Óntruc‚t se trece cu vederea sau nu se dore∫te s„ se ˛in„ seama de argumentele reale privind existen˛a unui contract civil, caracterul privat al capitalului b„ncilor ∫i cerin˛a neamestecului statului Ón modul de derulare a contractelor civile bancare, acestea reprezent‚nd o rela˛ie bilateral„ Óntre banc„ ∫i client.

Totodat„, ∫eful statului a continuat Ónfierarea cu m‚nia manifestat„ anterior de la tribuna Parlamentului Rom‚niei fa˛„ de acest proiect de lege ca fiind unul dintre acelea prin care se urm„re∫te acoperirea grupurilor de infractori care au ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ Ón perimetrul b„ncilor.

Adoptarea cu o larg„ majoritate de voturi a proiectului de lege, dup„ dezbaterea cererii de reexaminare a Pre∫edintelui Rom‚niei, confirm„ c„ Parlamentul Rom‚niei are t„ria ac˛iunilor ∫i a deciziilor sale Ón materie legislativ„.

Aplicarea prevederilor acestei reglement„ri, pe l‚ng„ solu˛ionarea unei solicit„ri venite din partea societ„˛ii civile, va contribui, de asemenea, la evitarea unor situa˛ii nepl„cute ∫i costisitoare pentru statul rom‚n prin care persoanele condamnate Ón temeiul interpret„rii abuzive a prevederilor Legii nr. 78/2000 s-au adresat sau se pot adresa Cur˛ii Europene de Justi˛ie, cu consecin˛ele negative care pot rezulta din astfel de demersuri.

Pre∫edintele Rom‚niei se afl„ acum Ón fa˛a unei dileme: pe de o parte, el va trebui s„ promulge o lege Ón pofida convingerilor sale, fiind nevoit s„-∫i Óncalce unele din principiile sale, iar pe de alt„ parte, dac„ o promulg„, Ónseamn„ c„ se aliaz„ cu cei pe care i-a Ónfierat ca protectori ai infractorilor din Rom‚nia. Este o situa˛ie grav„ Ón care Pre∫edintele s-a implicat singur, din cauza lipsei sale de abilitate ∫i a consilierilor s„i, asum‚ndu-∫i astfel responsabilitatea pentru Ónt‚rzierea Ónl„tur„rii unor piedici Ón calea bunei func˛ion„ri a b„ncilor comerciale.

Am convingerea c„ promulgarea acestei legi Ón forma adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei va asigura pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 b„ncile comerciale cu capital privat, interesate Ón realizarea profitului ∫i cele mai Ón m„sur„ s„-∫i monitorizeze afacerile, un cadru favorabil pentru desf„∫urarea activit„˛ilor de creditare, pentru perfec˛ionarea normelor de creditare, Ón vederea elimin„rii sau a reducerii riscurilor, ∫i pentru tragerea la r„spundere a angaja˛ilor care le Óncalc„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSultanul vie˛ii noastre“. Privesc cu triste˛e cum opinia public„ este intoxicat„, constant ∫i exclusiv, prin ∫tiri cu ∫i despre sultanul politicii rom‚ne∫ti, gurul acesteia, sigurul mare Ómp„rat al Rom‚niei Europene.

De c‚teva luni, îpoporul“, Ón Ón˛elesul sultanului, îcet„˛enii“ pentru al˛ii, afl„ zilnic, privind lini∫ti˛i Ón fa˛a televizoarelor, despre agenda populist„ a marelui sultan.

Sultanul vizit„ sistemul de judecat„. P„s„rica-i ie∫i din gura-i pofticioas„ ∫i, uit‚nd de bunele maniere, spuse cine-i ∫eful nou. R‚se zgomotos plec‚nd spre alte Ónt‚lniri. îPoporu-i cu mine, c„ci eu sunt sultanul!“

™eful Guvernului fu nemilos lovit de proverbiala sup„rare a sultanului. Tremur‚ndu-∫i Ón barb„, acesta pentru prima dat„-l Ónfrunt„. Ce mai fream„t, ce mai zgomot...! De atunci, sultanul rupe s„pt„m‚nal u∫a Guvernului, iar premierul nu nimere∫te geamul pe care s„-l arunce mai repede afar„.

Sultanul veni nemilos s„-i vad„ ∫i pe ale∫ii poporului. Cu grea˛„-n trup, dup„ un zaiafet de sear„, decret„: îAm s„ v„ schimb pre to˛i! La uninominal!“

îLa uninominal!“, strigar„ g‚∫tele.

îLa uninominal!“, strigar„ majordomii din palat.

îLa uninominal!“, pi˛ig„iar„ nevestele sultanului.

M„re˛ia abera˛iilor ce izvor„sc din guri lipsite de îColgate“ este trist„ pentru Rom‚nia. Brusc, devenir„m europeni! Brusc, prioritatea priorit„˛ilor se schimb„! Brusc, îmi∫ma∫urile“ f„cute-n t„cere trebuiesc uitate!

Zilnic, diferi˛i distin∫i colegi, necunosc„tori de altfel Óntr-ale alegerilor, ne dau lec˛ii, respect‚nd cu sfin˛enie comanda sultanului. M„ Óntreb Óns„, oare, dac„ ace∫ti umili concet„˛eni Ó∫i mai aduc aminte de rapoartele de parcurs ale ader„rii Rom‚niei. Oare onorabilii fideli ai autoproclamatului Ómp„rat au cuno∫tin˛e despre organizarea alegerilor libere ca ∫i condi˛ie obligatorie pentru a trece testul criteriului politic? Cu siguran˛„ c„ nu, av‚nd Ón vedere c„ domnul Blaga nu ∫i-a onorat angajamentele luate Ón fa˛a tuturor actorilor politici ∫i a reprezentan˛ilor societ„˛ii civile. Se poate oare ca Domnia Sa s„ fi uitat de îscandalul fraud„rii“, datorat lipsei îc„r˛ilor de aleg„tor“?!

C‚t despre interzicerea supliment„rii sec˛iilor de vot externe, Ón afara ambasadelor ∫i consulatelor... Oric‚t de incredibil ar putea p„rea, Ón Rom‚nia european„ inventarea sec˛iilor de vot Ón consulatele onorifice este nu doar o posibilitate, ci o realitate!

Œn aceste condi˛ii, nimic nu mai poate fi considerat surprinz„tor Ón politica d‚mbovi˛ean„, politica unei ˛„ri devenite peste noapte una a tuturor posibilit„˛ilor. Nici m„car faptul c„, printr-o ordonan˛„, care dep„∫e∫te cu mult num„rul paginilor legii pe care o modific„, sic!, Guvernul a g„sit de cuviin˛„ s„ treac„ listele electorale permanente din controlul prim„riilor Ón cel al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Œntre timp, 470.000 de cet„˛eni moldoveni doresc cet„˛enie rom‚n„, ∫i dac„ le-o acord„m, vor schimba brusc votul rom‚nilor la aceste alegeri. De ce oare domnul Blaga deschide aceast„ dezbatere tocmai acum?

Din na˛ionalism, din dragoste pentru Rom‚nia Mare? A∫! ™i mai t‚rziu, presa˛i de nesuferi˛ii parlamentari, oamenii M.A.I. introduser„ o alt„ ordonan˛„ de modificare a ordonan˛ei... Balamuc, domnule!

S„ nu ignor„m nicio posibilitate, oric‚t de imoral„ ∫i ilegal„ ar fi aceasta, de a mai c‚∫tiga c‚teva voturi Ón plus pentru portocaliul absolut!

Marele Ómp„rat nu se dezminte. Œnglobeaz„ toate calit„˛ile unui comandant de nav„ ∫i, din aceast„ postur„, conduce Rom‚nia spre un drum pentru sf‚r∫itul c„ruia mii de rom‚ni au murit Ón decembrie 1989, acela al dictaturii.

Suntem datori s„ Óntreprindem, fiecare dintre noi, tot ceea ce ne st„ Ón putin˛„ pentru ca visul c‚rmaciului-∫ef s„ nu se Ómplineasc„!

Rom‚nia trebuie s„ r„m‚n„ o ˛ar„ guvernat„ exclusiv prin democra˛ie, iar democra˛ia trebuie s„ fie una parlamentar„!

Declara˛ie politic„ privind îPreg„tirea nesatisf„c„toare administrativ-institu˛ional„ a agriculturii rom‚ne∫ti pentru absorb˛ia fondurilor europene“.

Doamnelor ∫i domnilor,

Doresc s„ aduc ast„zi Ón discu˛ie o problem„ care devine din ce Ón ce mai acut„, Ón condi˛iile ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„: starea agriculturii rom‚ne∫ti.

Œn momentul de fa˛„, la aproape trei luni de la momentul ader„rii, situa˛ia este, pentru majoritatea celor din domeniul agriculturii, dramatic„. Astfel, Ón condi˛iile deschiderii pie˛ei, tot mai mul˛i produc„tori autohtoni vor fi nevoi˛i s„ se retrag„ din cauza incapacit„˛ii de a face fa˛„ concuren˛ei produselor de pe pia˛a intern„. ™i aceasta Ón condi˛iile Ón care nu pot beneficia de fondurile europene pentru modernizarea ∫i adaptarea capacit„˛ilor de produc˛ie.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ presupune Óndeplinirea de c„tre Rom‚nia a obiectivelor Politicii Agricole Comune. Œn Uniunea European„ strategiile fiec„rui stat membru privind Ónscrierea Ón Politica Agricol„ Comun„ se realizeaz„ pentru a fi aplicate pe termen lung. Tocmai de aceea, aten˛ion„m c„ nu mai putem permite ca problema agriculturii s„ fie tratat„ conjunctural ∫i politicianist.

Cu toate c„ rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene din 2005 ∫i 2006 ar„tau deficien˛e grave Ón ceea ce prive∫te structura pie˛ei agriculturii, respectiv Ón ceea ce prive∫te acreditarea Agen˛iilor de Pl„˛i Ón Agricultur„, sistemele de colectare a de∫eurilor de origine animal„, gestionarea pestei porcine, sistemele de colectare a laptelui, managementul produselor modificate genetic, actuala putere s-a limitat s„ fac„ un joc politicianist, cu analize cantitative ∫i raport„ri fictive, din care trebuia s„ reias„ c„ noi suntem cei mai eficien˛i ∫i mai buni.

Majoritatea produc„torilor din agricultur„ nu au primit subven˛iile ∫i primele pentru anul 2006, ca s„ nu mai spun c„ pentru anul 2007 nici nu sunt clarificate ∫i stabilite procedurile ∫i formalit„˛ile pentru acordarea acestor subven˛ii. Inevitabil, aici consecin˛ele vor fi sc„derea produc˛iei agricole globale (vezi terenuri nelucrate), precum ∫i sc„derea ∫eptelului ∫i, implicit, cre∫terea importului de produse agricole ∫i agroalimentare.

Statisticile referitoare la mediul rural indic„ un procent mare din popula˛ie implicat Ón activit„˛i agricole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 A∫adar, gestionarea defectuoas„ a acestui domeniu va provoca, pe l‚ng„ problema economic„, ∫i o problem„ social„ grav„, la care Rom‚nia va trebui s„ fac„ fa˛„ ∫i pentru care vor trebui g‚ndite diferite programe, fie de reconversie profesional„, fie alte solu˛ii, Ón func˛ie de v‚rst„, nivel de instruire etc. Institu˛iile care gestioneaz„ problema agriculturii au r„mas ancorate Óntr-o mentalitate rigid„, de neimplicare Ón comunitate, astfel c„ informa˛ia nu ajunge la cet„˛ean, iar disfunc˛ionalit„˛ile ap„rute Ón sistem se datoreaz„ Ón mare parte acestui aspect birocratic-administrativ perimat.

## Doamnelor si domnilor,

Œn Rom‚nia, mediul rural nu va disp„rea! Tocmai de aceea, este necesar ca Rom‚nia aderat„ la Uniunea European„ s„ ofere ∫anse egale de dezvoltare ∫i pentru popula˛ia din mediul rural. Siguran˛a alimentar„, asigurarea mijloacelor de existen˛„ a persoanelor implicate Ón activit„˛i agricole ar trebui s„ devin„ priorit„˛i pentru Guvern. Atitudinea de neimplicare ∫i nep„sare a autorit„˛ilor fa˛„ de problemele agriculturii trebuie sanc˛ionate.

Din cauza incompeten˛ei autorit„˛ilor guvernamentale, ast„zi, Rom‚nia este Ón situa˛ia de a pierde un procent ridicat din fondurile alocate de Uniunea European„ pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„. Dac„ situa˛ia de fa˛„ va continua Ón aceea∫i manier„, se va pune problema renegocierii multor cote agricole care, odat„ pierdute, va fi extrem de greu s„ ob˛inem aranjamente convenabile.

Chiar dac„ prioritatea de acum a celor afla˛i la putere este diferit„ de interesul ˛„rii, noi avem datoria s„-i trezim din amor˛eala Ón care au intrat de mai bine de doi ani ∫i s„ le amintim c„ au o responsabilitate ∫i fa˛„ de agricultori, ∫i fa˛„ de soarta mediului rural. V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îJocul de-a ∫oarecele ∫i pisica ∫i imaginea extern„ a Rom‚niei“.

Am obosit s„ tot consemn„m alte ∫i alte Ónt‚mpl„ri care s„ arate faptul c„ cei doi protagoni∫ti, pre∫edintele Traian B„sescu ∫i premierul C„lin Popescu-T„riceanu, nu se suport„. Ne-am s„turat s„ tot atragem aten˛ia asupra crizei institu˛ionale cu care, din nefericire, se confrunt„ Rom‚nia ∫i s„ ni se arunce Ón fa˛„ sintagma înu este vorba despre o criz„ institu˛ional„“. Cel mai mult Óns„ ne Óntristeaz„ faptul c„ din cauza crizei actuale evidente cea mai mare perdant„ este Rom‚nia, at‚t din punct de vedere economic, c‚t ∫i politic, dar mai ales Ón ceea ce prive∫te imaginea ei extern„.

P„rea deja ceva cvasinormal ca Pre∫edintele ∫i premierul s„ se dea Ón spectacol Ón ˛ar„, s„ fie apostrofa˛i de politicieni ∫i de opinia public„, dar se vede c„ ˛ara este deja prea mic„ pentru ei. Este normal, nu-∫i mai Óncap Ón piele ∫i, Ón consecin˛„, au trecut la îexportul“ de circ d‚mbovi˛ean.

Iat„-i, deci, la Bruxelles, dup„ ce au p„r„sit ˛ara Ón dou„ aeronave oficiale diferite, una nefiind destul de Ónc„p„toare pentru prea marea importan˛„ ∫i pentru orgoliul hipertrofiat. Niciun hotel din capitala belgian„ nu a fost suficient de Ónc„p„tor pentru cele dou„ personalit„˛i exacerbate la maximum. De aceea, s-au cazat Ón hoteluri diferite. De aici ∫i p‚n„ la a se Ónt‚lni fiecare cu al˛ii, pentru a se sabota, aparent, nu a fost dec‚t un pas. Iat„ cum ni se face imaginea de ˛ar„

proasp„t aderat„, prin primele dou„ nume ale ˛„rii: Pre∫edintele ∫i prim-ministrul!

S„ nu fim lua˛i drept naivi ∫i s„ cread„ cei doi c„ lucrurile astea nu se afl„ Ón ˛ar„! Iat„, s-au aflat imediat, pentru c„ îinforma˛ia“ circul„. S-a sesizat ∫i presa european„, pentru c„ joaca de-a î∫oarecele ∫i pisica“ pe holurile institu˛iilor europene nu r„m‚ne neobservat„.

Oare ce g‚ndesc europenii despre tot ce se petrece Ón noua ˛ar„ membr„ care le-a intrat Ón familie? Oare nu Ói condamn„ pe to˛i rom‚nii sau este evident c„ circul Ói prive∫te doar pe cei doi politicieni îcoco∫i“? S„ sper„m c„ ace∫ti circari nu vor reu∫i, oric‚t se vor str„dui, s„ ne altereze ∫i mai mult imaginea, ∫i a∫a nu prea curat„, pe care o avem Ón Europa.

Circul primilor doi oameni din Rom‚nia nu ne ajut„ s„ ne Ómbun„t„˛im imaginea, care este, oricum, suficient de îpr„fuit„“. Credem c„ imaginea extern„ a Rom‚niei este destul de ∫ifonat„ ∫i numai pentru faptul c„, de aproape dou„ luni, avem un ministru de externe demisionar, care de mult„ vreme nu ar mai avea ce c„uta la serviciu, Ón Ministerul Afacerilor Externe.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îSfetnicul“. Nu doresc sub nicio form„ s„ devin biograf al pre∫edintelui P.L.D., ci doar s„ punctez elemente din evolu˛ia sa, pe care nu cred c„ dore∫te s„ le transforme Ón piloni ai devenirii politice. Vreau doar s„ reliefez aspecte actuale ale presta˛iei sale Ón spa˛iul de interes public pe care a dorit s„-l amprenteze cu un reper moral de anvergur„.

™i peste ce d„m? Peste un om modest, din toate punctele de vedere, anost chiar, cu o anumit„ percep˛ie, r„mas Ón con∫tiin˛a public„ sub sintagma îdrag„ Stolo“.

Convulsiva scen„ politic„ Ól aduce sporadic Ón lumina spoturilor, invariabil, Ól anatemizeaz„ scr‚∫nit pe bunul s„u îprieten“, premierul T„riceanu, dup„ care se Óntoarce la tematica at‚t de îacaparant„“ a managementului de partid.

Trecutul Domniei Sale a meandrat printre jaloane care nu-i pot sus˛ine sub nicio form„ aura de credibilitate: absconse Óndeletniciri predecembriste, confiscarea valutei, dubioase ac˛iuni tofaniene, abilit„˛i hoteliere, storc„tor de lacrimi preziden˛iale ∫i, mai ales, implica˛ii Ón scandalul ALRO. Œn acest ultim caz, fostul consilier al pre∫edintelui B„sescu, Ónc„ din vara lui 2005, se implica persuasiv Ón sus˛inerea concernului îMarco Group“ Ón tentativele acestuia de a ob˛ine energie electric„ ieftin„ de la companiile na˛ionale de profil Societatea Na˛ional„ îHidroelectrica“ ∫i Societatea Na˛ional„ îNuclearelectrica“. Tratativele au reu∫it, astfel c„ o firm„ cu capital privat a fost favorizat„, Ón detrimentul statului ∫i al contribuabilului rom‚n, Ón ultim„ instan˛„.

Ac˛ionar la îAlprom“, pre∫edintele a ajuns Ón grupul de interese ce guverna din umbr„ ALRO, Óntruc‚t prima societate a fuzionat cu cea de-a doua. Vizitele Ón cabinetul ministrului ™ere∫ au avut ca deznod„m‚nt un nevinovat îbile˛el“, prin care îst„p‚nul re˛elelor“ intervenea Ón favoarea aceleia∫i societ„˛i sub hlamida acoperitoare a interesului na˛ional.

™i iat„ cum un concept al îmarelui Lenin“: îSocialism Ónseamn„ puterea sovietelor plus electrificarea ˛„rii“ a fost reg‚ndit original ∫i avantajos de marele sfetnic Ón: îPuterea noastr„ Ónseamn„ ALRO plus electricitate ieftin„“. Necru˛„toare lovitur„ dat„ peste timp mentorului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 s„u Ón ale economiei politice ∫i str„lucit„ contribu˛ie la dezvoltarea societ„˛ii capitaliste multilateral dezvoltate!

De aceea ∫i din multe alte motive, Óntregul parcurs al domnului Stolojan ne duce cu g‚ndul la titlul unui volum de poezii al lui Minulescu: îNu sunt ce par a fi“.

P.S.: Grupul îb„ie˛ilor de∫tep˛i“ a fost completat cu un nume surpriz„: Mircea B„sescu, _Big Brother._ El reliefeaz„, de fapt, o structur„ de clan (a se vedea defini˛ia).

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAm‚narea alegerilor parlamentare“.

Ieri, am asistat Ónc„ o dat„ la un spectacol politic care arunc„, din p„cate, Rom‚nia Ón ridicol.

Prim-ministrul Rom‚niei a reu∫it o contraperforman˛„ neegalat„ de vreun stat membru U.E. Astfel, Rom‚nia a ajuns primul stat membru al Uniunii Europene care am‚n„ alegerile pentru Parlamentul European, d‚nd astfel partenerilor s„i europeni semnale contradictorii. Prin am‚narea alegerilor, ar„t„m, de fapt, c„ ne-a interesat aderarea, dar nu ne intereseaz„ integrarea.

Mai mult dec‚t at‚t, nici m„car nu vrem s„ fim auzi˛i la masa europenilor de la care am plecat acum 60 de ani.

Œntr-un moment Ón care Guvernul ∫i, Ón general, clasa politic„ trebuia s„ fie preocupat„ de mic∫orarea diferen˛elor economice ∫i sociale dintre Rom‚nia ∫i statele membre U.E. prin crearea de programe care s„ absoarb„ fondurile europene, prim-ministrul d„ ordonan˛e de urgen˛„ politicianiste, la limita legalului, pentru c„, Ón acest moment, scorul pe care partidul pe care Ól conduce l-ar ob˛ine la alegerile parlamentare nu este satisf„c„tor. Modul Ón care C„lin Popescu-T„riceanu Ó∫i impune interesele politice prin ordonan˛„ de urgen˛„, f„r„ m„car s„-i consulte pe membrii cabinetului s„u ∫i f„r„ semn„turile legal necesare ale mini∫trilor Blaga ∫i Macovei, creeaz„ un precedent periculos ∫i m„ tem c„, de acum Óncolo, trebuie s„ ne a∫tept„m la un tip de guvernare unilateral„ ∫i dictatorial„.

Ac˛iunile lui C„lin Popescu-T„rinceanu aduc mari deservicii Rom‚niei, prin lezarea imaginii sale externe. Œn acest moment, Rom‚nia este perceput„ ca un stat care nu poate s„-∫i respecte ni∫te simple termene asumate fa˛„ de partenerii s„i europeni.

Din p„cate, iresponsabilitatea premierului nu este numai la nivel politic.

S„pt„m‚na trecut„, cel mai credibil portal al oamenilor de afaceri din Germania a avertizat faptul c„ Rom‚nia devine din ce Ón ce mai neatractiv„, din cauza mediului politic instabil.

Ca Óntotdeauna, cei care vor avea de suferit de pe urma tuturor acestor orgolii personale sunt cet„˛enii acestei ˛„ri, care au realizat aderarea printr-un efort f„r„ precedent ∫i care a∫teptau de la aderare o via˛„ mai bun„ ∫i un mediu politic care s„ le reprezinte interesele.

îAmestecul Pre∫edintelui Ón treburile justi˛iei — o chestiune obi∫nuit„“

Cred c„ nu mai avem niciun dubiu Ón ceea ce prive∫te conturarea celei de-a patra puteri Ón stat, ∫i anume Pre∫edin˛ia. Amestecul v„dit ∫i repetat Ón treburile Executivului, ale Legislativului cu prec„dere, dar mai ales Ón cele ale justi˛iei, denot„, de departe, o supraputere care Óncearc„ s„ controleze totul cu ajutorul unui renumit glob de cristal.

F„r„ s„ vrem am observat cu ochiul liber cum o m‚n„ de fier, cu tr„s„turi de om, dore∫te s„ controleze clasa politic„, justi˛ia ∫i tot ce este rela˛ionat cu acestea.

A∫a cum ne-a obi∫nuit deja, pre∫edintele B„sescu a mai scris un bile˛el, de data aceasta pentru procurorul general, prin care Ói Ónainteaz„ un memoriu primit la Palatul Cotroceni de la un cet„˛ean din Cluj, pe care a scris îC„tre doamna procuror general, rog, analiz„ ∫i solu˛ie legal„“.

S„ Ón˛eleg c„, Ón situa˛ia Ón care Pre∫edintele nu ar fi f„cut aceast„ men˛iune, solu˛ia nu era legal„ sau pentru a fi solu˛ionat corect un memoriu trebuie s„ treac„ mai Ónt‚i pe la Pre∫edin˛ie? ™tim cu to˛ii c„ sursele din mediul judiciar sus˛in c„ memoriul adnotat de Pre∫edinte Ói apar˛ine controversatului om de afaceri, Paszkany Arpad.

Œn ceea ce-l prive∫te pe Pre∫edintele Rom‚niei, nimic nu este Ónt‚mpl„tor. Nu Ónt‚mpl„toare a fost afirma˛ia procurorului general, care, Ón contradic˛ie cu juri∫tii, cu politicienii, cu anali∫tii c‚t de c‚t obiectivi, preciza c„, îteoretic“, bile˛elul s-ar Óncadra la infrac˛iunea de corup˛ie. Este cert faptul c„ omul doamnei Monica Macovei a v„dit prin aceast„ interven˛ie o preg„tire de specialitate la nivelul ∫colarului care, abia p„∫ind Ón clasa I, se pretinde a fi un bun cititor ∫i scriitor.

Œncerc‚nd s„ dea o coloratur„ penal„ îbile˛elului roz“, Laura Codru˛a Kövesi a implicat Parchetul General Ón confruntarea dintre Palate, indubitabil de partea unuia dintre combatan˛i, ∫i anume a pre∫edintelui B„sescu.

Cert este c„ prin func˛ia sa de mare vizibilitate, dar ∫i de mare autoritate procurorul general poate influen˛a convingerile electoratului, lucru urm„rit de aceasta ∫i nu numai. Declar‚nd c„ bile˛elul poate fi pus, fie ∫i teoretic, sub semnul unei afaceri penale, Laura Codru˛a Kövesi i-a dat o substan˛ial„ m‚n„ de ajutor lui Traian B„sescu Ón b„t„lia sa electoral„ cu premierul C„lin PopescuT„riceanu.

Dat fiind contextul politic actual, singura solu˛ie posibil„ pentru a scoate ˛ara din impasul politic ∫i judiciar Ón care se afl„ este aceea ca procurorul general ∫i procurorul-∫ef al D.N.A. s„ nu mai fie dependen˛i de ministrul justi˛iei ∫i nici de Pre∫edintele Rom‚niei.

Stima˛i colegi,

Alegerile pentru Parlamentul European au fost am‚nate prin decizia asumat„ de c„tre prim-ministrul C„lin Popescu T„riceanu.

Situa˛ia politic„ a ultimelor s„pt„m‚ni a reclamat luarea acestei decizii. Scandalurile politice din ultima perioad„ au condus la declan∫area procedurii de suspendare a Pre∫edintelui, vinovat, Ón viziunea partidelor din opozi˛ie, de escaladarea f„r„ precedent a diferendelor de pe scena politic„ rom‚neasc„.

Pe de alt„ parte, Traian B„sescu a lansat ideea unui referendum privitor la introducerea votului uninominal, tem„ cu care oricum Óntreaga societate rom‚neasc„ este de acord.

Œn toat„ aceast„ situa˛ie confuz„, premierul T„riceanu a Óncercat Ón nenum„rate r‚nduri s„ men˛in„ o atmosfer„ politic„ propice respect„rii calendarului alegerilor pentru Parlamentul European. Dup„ mai multe consult„ri cu partidele politice, cu liderii acestora ∫i cu Pre∫edintele Rom‚niei, premierul a fost nevoit s„ adopte m„sura am‚n„rii alegerilor, Ómpotriva voin˛ei sale ferme de respectare a unor termene pe care tot clasa politic„ rom‚neasc„ le-a stabilit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Œn aceste condi˛ii, salut decizia responsabil„ a premierului C„lin Popescu-T„riceanu ∫i aten˛ionez asupra responsabilit„˛ii morale pe care liderii opozi˛iei ∫i pre∫edintele B„sescu o poart„ pentru am‚narea scrutinului din 13 mai, deoarece nu au putut renun˛a la interesele lor de partid ∫i personale Ón detrimentul intereselor na˛ionale ∫i europene ale Rom‚niei.

Este o r„spundere moral„, pentru c„, din punct de vedere juridic, Tratatul de Aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ prevede clar obligativitatea organiz„rii alegerilor pentru desemnarea reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007.

Totodat„, doresc ca pe aceast„ cale s„ fac apel la to˛i colegii mei din Parlament sau din afara acestuia pentru asigurarea unui cadru politic necesar finaliz„rii procesului de integrare prin asigurarea unei majorit„˛i politice necesare sus˛inerii actualului Guvern.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ punctul meu de vedere Ón ceea ce prive∫te situa˛ia Ministerului Afacerilor Externe ∫i atitudinea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Dup„ cum prea bine se ∫tie, pe 2 februarie 2007, premierul C„lin Popescu-T„riceanu a cerut demisia ministrului de externe, Mihai R„zvan Ungureanu, din cauza faptului c„ nu l-a anun˛at Ón leg„tur„ cu cei doi rom‚ni re˛inu˛i Ón data de 31 octombrie 2006 de armata american„ Ón apropiere de Mosul ∫i muta˛i apoi Óntr-o Ónchisoare din Bagdad.

Pe 4 februarie, Mihai R„zvan Ungureanu admite c„ a gre∫it ∫i Ó∫i prezint„ demisia. Œn consecin˛„, conducerea P.N.L. Ól nominalizeaz„ pe senatorul liberal Adrian Cioroianu, numai c„ Traian B„sescu refuz„ s„-l numeasc„ pe acesta Ón func˛ie, invoc‚nd ca pretext lipsa de experien˛„, care, personal, mi se pare mai degrab„ o motiva˛ie ridicol„, av‚nd Ón vedere c„ domnul Cioroianu are o preg„tire solid„ Ón domeniul rela˛iilor externe, fiind ∫i vicepre∫edinte Ón Grupul ALDE din Parlamentul European.

Œnt‚rzierea numirii Ón func˛ie a domnului Cioroianu nu ne mai surprinde cu nimic. ™tim foarte bine c„ pentru Pre∫edinte criteriul principal care determin„ accederea Óntr-o func˛ie este de cele mai multe ori nu competen˛a, ci obedien˛a, nu profesionalismul, ci supunerea Ón fa˛a Domniei Sale.

Œn sprijinul acestei afirma˛ii, s„ ne amintim de modul Ón care s-a îocupat“ Traian B„sescu de Ministerul Ap„r„rii. Suspendat din func˛ie Ón urma unor acuza˛ii ce tr„dau r„zbunarea politic„, Teodor Atanasiu a fost victima orgoliului preziden˛ial, pl„tind ini˛iativa de a propune retragerea trupelor rom‚ne din Irak.

Chiar dac„ ancheta Parchetului Militar a demonstrat c„ domnul Atanasiu nu a fost vinovat, Traian B„sescu a ar„tat c„ Ón cazul Atanasiu conteaz„ antipatia personal„.

™icanele pre∫edintelui Traian B„sescu fa˛„ de liberali s-au putut vedea ∫i la numirea Ón func˛ie a lui Varujan Vosganian, c‚nd a afirmat c„ înu se num„r„ printre cei mai mari sus˛in„tori ai noului ministru“. Oare preferin˛ele domnului B„sescu reprezint„ o condi˛ie pentru nominalizarea unui ministru?

Nu pot s„ nu remarc dublul limbaj al Pre∫edintelui, care, de∫i este preocupat de politica extern„, a∫a cum a ar„tat la ultima ∫edin˛„ de guvern, refuz„ s„ semneze decretul de numire a domnului Adrian Cioroianu.

Œnd‚rjirea pe care o manifest„ Ón tergiversarea numirii ∫efului diploma˛iei arat„ doar antipatia pe care o are fa˛„ de liberali, fapt ce nu are nicio leg„tur„ cu modul Ón care ar trebui s„ se comporte un adev„rat ∫ef de stat.

Traian B„sescu a dat dovad„ Ónc„ o dat„ c„ jongleaz„ cu interesele Rom‚niei ∫i continu„ s„ considere c„ ambi˛iile personale coincid cu binele general. Din nefericire, ac˛ion‚nd mai degrab„ Óntr-un mod autoritar, a uitat un lucru esen˛ial: cet„˛enii rom‚ni au votat pentru un pre∫edinte democratic, pe care Óns„ Ól reg„sim tot mai pu˛in azi, amintindu-ne parc„ de celebra remarc„ îL’état c’est moi!“.

Œn final, Ói sugerez pre∫edintelui Traian B„sescu s„ Ónceteze demersurile neconstitu˛ionale ∫i, m„car Ón al doisprezecelea ceas, s„ readuc„ corabia pe cursul normal, pentru c„, Ón cazul unui naufragiu, chiar ∫i Domnia Sa risc„ s„ se Ónece.

V„ mul˛umesc.

îImperativul ecologic a devenit datoria cea mai urgent„ ∫i cea mai decisiv„“

Stima˛i colegi,

Perioada ultimilor doi ani parcurs„ de noi cu succese ∫i insuccese politice s-a remarcat printr-un lung ∫ir de scandaluri politice, unele ajunse Ón paginile ziarelor deliberat ∫i premeditat, altele intempestiv.

Pornind de la modul Ón care coali˛ia de guvern„m‚nt portocalie s-a instalat la putere, continu‚nd cu lungul ∫ir de scandaluri iscate Ón jurul acelora care au predat ∫tafeta Ón 2004, mai apoi, s„ spunem, sc„p„rile Ón pres„ ale organelor de anchet„ Ón cazul cercet„rii unor cazuri de Ónc„lcare a legii, disputa func˛iilor Óntre partidele arcului guvernamental, zbuciumul iscat de valurile de dosare ie∫ite de la C.N.S.A.S. Óntr-un tempo ∫i Óntr-o ordine cel pu˛in suspecte, necorelarea inten˛iilor Pre∫edintelui cu cele ale prim-ministrului, fr„m‚nt„rile din interiorul partidelor, insubordonarea unora dintre membrii cabinetului, dispari˛ia de pe scena politic„ a unor…, dirijate mai mult sau mai pu˛in au reu∫it s„ capteze aten˛ia media, f„r„ ca noi, clasa politic„, s„ aloc„m energie, timp ∫i interes unor aspecte care preocup„ ˛„rile din jurul nostru, f„r„ s„ vedem nici noi, nici media ∫i, indus, nici opinia public„ faptul c„ afar„ se face din ce Ón ce mai cald, c„ apele spulber„ case, c„ v‚nturile distrug totul Ón calea lor, fenomene pe care, cel pu˛in noi, rom‚nii, le vedeam doar la televizor.

Suntem responsabili de ceea ce mediul va oferi copiilor ∫i nepo˛ilor no∫tri. Responsabilitatea fa˛„ de genera˛iile viitoare se asum„, nu se negociaz„.

Nimic din ceea ce am disputat ∫i disput„m Ónver∫unat ∫i str‚mt pe plan politic nu ne va salva din fa˛a catastrofelor naturii, pentru c„ mediul se r„zbun„ nemilos. Ultimele s„pt„m‚ni au fost cruciale Ón dezbaterea asupra schimb„rii climei.

Comisia European„ a propus un plan de reducere a emisiilor gazelor cu efect de ser„ cu 20% p‚n„ Ón 2020, comparativ cu nivelul din 1990. Deputa˛ii europeni au cerut reducerea acestor emisii cu 30%. Este clar c„ economiile lumii industrializate trebuie s„ g„seasc„ forme alternative de energie dac„ vor s„ reduc„ emisiile de bioxid de carbon.

De cur‚nd, la Paris a avut loc cea de A X-a Sesiune Interguvernamental„ privind schimb„rile climatice. Peste 2.500 de cercet„tori din aproape toate ˛„rile lumii au colaborat pentru a prezenta Raportul schimb„rilor climatice 2007. Nici concluziile c„ arii largi din Europa,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 ˛„ri Ón Óntregimea lor vor deveni zone de∫ertice nu au perturbat circul politic, meschin„ria demasc„rilor ∫i orgoliile f„r„ m„sur„, atribute abundente Ón zona politic„.

Stima˛i colegi,

Cine va mai fi interesat dac„ domnul Pre∫edinte este sau nu prieten cu domnul premier, cine se va mai preocupa de sondaje, cine va mai gusta lungile prelegeri la televizor dac„ noi, ast„zi, ignor„m minima aten˛ie datorat„ mediului, ignor„m dispari˛ia p„durilor prin t„ieri ∫i incendieri, suntem nep„s„tori la poluare ∫i ar„t„m copiilor din ma∫in„ imagini, altfel interesante, c‚nd c‚mpurile se incendiaz„ de c„tre persoane incon∫tiente prin absoluta neinformare?

Au disp„rut p„duri Óntregi, pentru c„ Ón loc s„ le spunem oamenilor la televizor c„ nu e bine s„ dea foc miri∫tilor, noi, politicienii, am v„zut ro∫u de furie, miza fiind cine ∫tie ce fotoliu de ministru. Œn toat„ aceast„ perioad„, apele au devenit otr„vitoare, nu mai g„se∫ti un col˛ de iarb„ neatins de interes economic ∫i ignoran˛„.

Œn domeniul biodiversit„˛ii, fiecare dispari˛ie a speciilor constituie un prejudiciu inestimabil pentru umanitate. Este ca ∫i cum ne-am abandona rezervorul de securitate. Cei mai buni oameni de ∫tiin˛„, speciali∫tii mondiali au lansat un veritabil strig„t de primejdie, ar„t‚nd c„ 122% din toate speciile de p„s„ri, 23% din mamifere, 25% conifere ∫i 32% amfibieni sunt Ón prezent amenin˛ate cu dispari˛ia. Noi cum reac˛ion„m?

Ne-am antrenat Ón cel mai stupid joc politic al declara˛iilor ∫i demersurilor periculoase, hai s„ spunem, de interes, media prelu‚nd pitorescul vorbelor noastre f„r„ luciditate.

Vom pl„ti scump balamucul politic cu care umplem serile rom‚nilor la televizor.

Anii de aur s-au terminat! ™tim, desigur, c„ m‚ine, chiar dac„ vom opri cre∫terea emisiilor de gaze cu efect de ser„, aceasta va continua s„ opereze de-a lungul deceniilor, secolelor sau al mileniilor, cu pre˛ul unor bulvers„ri naturale ∫i sociale considerabile.

Ansamblul factorilor crizei ecologice se conjug„ pentru a contribui la o insecuritate generalizat„, o migra˛ie masiv„, destabilizare regional„, sacrificarea popula˛iei sau a categoriilor profesionale, fragilizarea economic„, ∫omajul for˛at, conflicte pentru a accede la resurse ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, epidemiile posibile.

Criza ecologic„ amplific„ crizele latente ale umanit„˛ii ∫i va genera unele noi. Este de Ón˛eles c„ trebuie s„ ac˛ion„m cu prioritate.

Nu trebuie s„ ne mai imagin„m nici m„car o secund„ c„ Ón orizontul mai multor genera˛ii noi vom fi capabili s„ regl„m ma∫ina climatic„, s„ compens„m pierderea speciilor indispensabile echilibrului vie˛ii pe planet„.

Deschide˛i ochii! Dac„ vom continua, Ón 50 de ani vom avea nevoie de a doua planet„!

Dac„ Óntr-o lume at‚t de fragmentat„, divizat„ ∫i purtat„ Ón r„zboaie politice, pericolul ecologic nu furnizeaz„ ocazia de a ne uni, nimic altceva n-o va face.

Am condamnat comunismul ∫i foarte bine am f„cut, fiecare trebuie s„ Ó∫i asume Ón nume personal ac˛iunile din via˛a sa. Œntrebarea este, Óns„: cine ne va condamna pe noi pentru faptul c„ nu avem grij„ azi de aerul pe care Ól vor respira copiii ∫i nepo˛ii no∫tri, de apa pe care o vor bea ∫i de iarba curat„ de acas„?

Problemele grave ale mediului sunt aspecte mult, foarte mult peste interesul de tarab„ al politicului contemporan rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

Urm„resc cu mare aten˛ie evolu˛ia evenimentelor politice. Œn fiecare zi, actuala putere ne ofer„ un nou spectacol. Este un spectacol ridicol, la care rom‚nii sunt obliga˛i s„ asiste, un spectacol prin care se discrediteaz„ institu˛ii ale statului, se consum„ bani publici, se distrug speran˛e. Guvernan˛ii de ast„zi au uitat total de promisiunile din campania electoral„, singura lor preocupare fiind aceea de a-∫i ar„ta mu∫chii unii la al˛ii.

M-a∫ fi a∫teptat, v„z‚nd vizitele dese ale Pre∫edintelui la Guvern, care pozeaz„ Ón salvatorul na˛iunii, la o atitudine ferm„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia din ˛ar„, la o aplecare serioas„ asupra problemelor reale ale Rom‚niei. M-a∫ fi a∫teptat, de pild„, ca Ón cadrul discu˛iilor dintre Pre∫edinte ∫i Guvern s„ intre ∫i tragedia din Valea Jiului, unde un b„iat Ón v‚rst„ de 8 ani s-a sp‚nzurat la o lun„ dup„ ce mama sa a aplecat s„ lucreze Ón str„in„tate. Unii ar spune c„ este un caz izolat. Eu spun c„ este un caz deosebit de grav, este o situa˛ie care ar fi trebuit s„ fie imediat trecut„ pe agenda de discu˛ii publice. Aceast„ situa˛ie este efectul lipsei de preocupare a guvernan˛ilor fa˛„ de dezvoltarea ˛„rii. Dac„ ar fi existat locuri de munc„ bine pl„tite Ón ˛ar„, atunci p„rin˛ii nu ar mai fi fost obliga˛i s„ mearg„ s„ lucreze Ón str„in„tate. Ar fi r„mas Ón ˛ar„ ∫i ar fi fost tot timpul al„turi de copiii lor.

Stima˛i guvernan˛i,

Unde este cre∫terea economic„ pe care a˛i promis-o? Unde sunt locurile de munc„ bine pl„tite? Unde este sprijinul pentru Óntemeierea unei familii? Unde este grija pentru copiii acestei ˛„ri?

Cu siguran˛„, sunt undeva pierdute prin sertarele puterii, ai c„rei exponen˛i, Ón loc s„ se Óntreac„ Ón aeronave ∫i limuzine, ar trebui s„ intervin„ ferm Ón direc˛ia stabilirii unor ˛inte clare pe termen mediu ∫i lung care s„ conduc„ la dezvoltarea cu adev„rat a Rom‚niei.

Declara˛ie politic„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum sper, ∫ti˛i, Ministerul Culturii ∫i Cultelor este responsabil, din partea Guvernului, de elaborarea ∫i implementarea politicilor publice ale statului rom‚n Ón domeniul culturii ∫i audiovizualului, potrivit capitolului 20 din acquis-ul comunitar.

De asemenea, Ministrul Culturii ∫i Cultelor are Ón subordine, potrivit dispozi˛iilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 328/2006, cu modific„rile ulterioare, Centrul Na˛ional al Cinematografiei, fiind responsabil de coordonarea strategiei ∫i politicilor sectoriale Ón domeniul cinematografiei.

Pe de alt„ parte, am luat cuno∫tin˛„ de apelurile disperate ale domnului Tudor Giurgiu, pre∫edinte director general al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiuziune. Ministerul Culturii ∫i Cultelor a ini˛iat, din dispozi˛ia domnului primministru C„lin Popescu-T„riceanu, un proiect de hot„r‚re de guvern pentru majorarea substan˛ial„ a taxei radio-tv.

Stimate domnule ministru Adrian Iorgulescu,

Vreau s„ cred c„, Ón virtutea responsabilit„˛ilor executive ce v„ revin, a˛i luat cuno∫tin˛„, m„car din mass-media, de situa˛ia economico-financiar„ grav„ Ón care se afl„ Societatea Rom‚n„ de Televiziune ca urmare a managementului dezastruos, centrat pe satisfacerea intereselor personale ∫i de grup, al regizorului pre∫edinte director general Tudor Giurgiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Patron‚nd din umbr„ Asocia˛ia Cinea∫tilor din Rom‚nia (A.C.R.O.), unde a r„mas Ón continuare membru, lucru perfect legal, domnul Tudor Giurgiu ∫i echipa sa de cinea∫ti Óncearc„ s„ ob˛in„, prin tot felul de mijloace incorecte sau ilegale, c‚t mai mul˛i bani din Fondul cinematografic ∫i din bugetul Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

Fa˛„ de semnalele ap„rute Ón zecile de articole din presa scris„ a ultimelor s„pt„m‚ni, de aspectele relevate Ón cadrul audierii consiliului de administra˛ie al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune de c„tre Comisia pentru cultur„ a Senatului Rom‚niei, pentru o c‚t mai complet„ ∫i corect„ informare a opiniei publice, v„ rog, domnule ministru, s„ Ómi r„spunde˛i Ón scris ∫i oral, concret, la obiect ∫i documentat, la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Ce propuneri au fost f„cute de c„tre asocia˛iile ∫i uniunile din domeniul cinematografiei ∫i cine a numit componen˛a comisiilor de jurizare?

2. Ce propuneri a f„cut Asocia˛ia Cinea∫tilor din Rom‚nia (A.C.R.O.) ∫i ce note a acordat reprezentantul acestora pentru membrii marcan˛i ai asocia˛iei, ∫i anume Tudor Giurgiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Vivi Dr„gan Vasile, Ada Solomanon?