Costic„ Macale˛i

Declara˛ie politic„: îŒn perspectiva integr„rii Ón U.E. trebuie s„ identific„m solu˛ii pentru a-i p„stra pe rom‚ni acas„“

Œntr-o recent„ declara˛ie de pres„, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale Gheorghe Barbu a sus˛inut c„ Guvernul de la Bucure∫ti consider„ c„, dup„ momentul integr„rii Ón Uniunea European„, nu vor exista schimb„ri semnificative Ón ceea ce prive∫te for˛a de munc„ din ˛ara noastr„, iar acolo unde exist„ deficite se va apela ori la recalificarea muncitorilor rom‚ni, ori la for˛a de munc„ din import. Cu alte cuvinte, Ón opinia domnului ministru, nici rom‚nii pleca˛i la munc„ nu se vor Óntoarce acas„, dar nici nu vom asista la un exod al for˛ei de munc„ c„tre vest.

De asemenea, autorit„˛ile rom‚ne consider„ c„ dup„ momentul integr„rii vor r„m‚ne deficitare acelea∫i domenii care Ónregistreaz„ o lips„ de for˛a de munc„ ∫i Ón prezent: industria confec˛iilor, construc˛iile, domeniul sanitar, turismul ∫i num„rul mic de ingineri. Pentru a acoperi acest deficit, Guvernul inten˛ioneaz„ s„ adopte o hot„r‚re, pentru un contigent de for˛„ de munc„ din str„in„tate, dublat„ de programe de recalificare a ∫omerilor.

Cu toate c„ nu este Óngrijorat de posibila plecare a muncitorilor rom‚ni Ón str„in„tate dup„ 1 ianuarie 2007, ministrul muncii mai consider„ c„, pentru p„strarea lor pe pia˛a de munc„ intern„, angajatorii ar trebui s„ le ofere acestora o motiva˛ie: condi˛ii de munc„ mai bune ∫i salarii mai mari.

Desigur c„ aceast„ situa˛ie a migra˛iei for˛ei de munc„ nu poate dec‚t s„ ne Óngrijoreze. Deja se cunoa∫te faptul c„ aproximativ dou„ milioane de concet„˛eni de-ai no∫tri, s„tui de condi˛iile grele din ˛ar„, au plecat s„ lucreze Ón str„in„tate. Dintre ace∫tia, 90% muncesc Ón ˛„ri membre ale Uniunii Europene. Or, Ón perspectiva integr„rii europene a Rom‚niei la 1 ianuarie 2007, este c‚t se poate de probabil ca ∫i mai mul˛i rom‚ni s„ emigreze Ón ˛„ri unde locurile de munc„ sunt mai bine pl„tite ∫i chiar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 s„-∫i ia cu ei ∫i familiile, av‚nd drept exemplu cazul Germaniei care permite muncitorilor str„ini care lucreaz„ de cel pu˛in 1 an Ón aceast„ ˛ar„ s„-∫i aduc„ al„turi de ei ∫i familiile. ™i atunci ne Óntreb„m, pe drept cuv‚nt, av‚nd Ón vedere ∫i gravele probleme demografice cu care ne confrunt„m, cine va mai r„m‚ne s„ tr„iasc„ ∫i s„ munceasc„ Ón Rom‚nia?

Domnul ministru Barbu spune c„ îrom‚nii vor prefera s„ r„m‚n„ acas„, unde au mai multe facilit„˛i, printre care cea mai important„ este securitatea social„“. Nu Ón˛elegem aceste afirma˛ii. Despre ce securitate social„ e vorba? C‚nd personalul din Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, cultur„ este remunerat a∫a cum este, c‚nd sistemul de Ónv„˛„m‚nt, cel sanitar ∫i cel al asigur„rilor sociale sunt la p„m‚nt, despre ce securitate social„ vorbe∫te domnul ministru Barbu?

Deci avem un mecanism de salarizare degradat ∫i degradant Ón sistemul de stat.