Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Chiar dac„ este mai devreme cu c‚teva minute dec‚t ora din program, v„ propun s„ Óncepem ∫edin˛a noastr„ consacrat„ declara˛iilor politice.

Œncepem cu Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Stan.

V„ prezenta˛i declara˛ia, da? Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Dac„ s-ar fi respectat legea la limita minim„, valoarea punctului de pensie Ón luna iulie a.c. ar fi trebuit s„ fie de 336,6 RON, ∫i nu de 323,1 RON, c‚t a fost Ón acea perioad„, iar mult tr‚mbi˛ata indexare cu 5%, de la 1 septembrie a.c., nu face dec‚t s„ aduc„ valoarea punctului de pensie Ón jurul nivelului de 31,5%, mai pu˛in dec‚t Ón anul 2004 cu 4,2 procente. Dac„ s-ar folosi procentul de 35,7%, care a fost Ón anul 2004, valoarea punctului de pensie ar fi Ón jur de 384,5 RON, la un salariu mediu brut pe economie de 1.077 RON.

Av‚nd Ón vedere datele de mai sus, mul˛i pensionari se Óntreab„ unde este cre∫terea cu care se laud„ guvernan˛ii actuali, Óntrebare pe care o adres„m ∫i noi domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor, bun„ diminea˛a!

Declara˛ia politic„ se nume∫te: îSitua˛ia persoanelor v‚rstnice din jude˛ul Suceava este Óngrijor„toare“.

Œn jude˛ul Suceava tr„iesc 207.634 de pensionari ∫i peste 50.000 de v‚rstnici care nu au pensie. Din cauza decapit„rii economiei ∫i a altor unit„˛i prestatoare de servicii, num„rul salaria˛ilor a sc„zut cu mai bine de 30.000 fa˛„ de num„rul pensionarilor, iar pensiile pentru limit„ de v‚rst„ ∫i vechime sunt cu aproape 10 procente mai mici dec‚t media pe ˛ar„.

Situa˛ia devine ∫i mai alarmant„, deoarece num„rul pensionarilor cre∫te fa˛„ de num„rul salaria˛ilor Óntr-un ritm din ce Ón ce mai mare ∫i, pe zi ce trece, v‚rstnicii ∫i pensionarii devin din ce Ón ce mai s„raci, mai umili˛i, mai batjocori˛i ∫i mai min˛i˛i, Ón toat„ mass-media, de promisiunile populiste ale actualei guvern„ri.

Sunt mul˛i pensionari — ∫i Ón cazul jude˛ului Suceava sunt peste 70.000 — care nu au primit nimic dup„ at‚t de mult mediatizata recalculare, c‚t ∫i dup„ majorarea cu 5% a valorii punctului de pensie din luna septembrie a.c. Œn schimb, suport„ ∫i ei, la fel ca ∫i ceilal˛i pensionari c„rora li s-a majorat pensia cu c‚˛iva lei, consecin˛ele infla˛iei, ale cre∫terii abuzive a pre˛urilor, at‚t la utilit„˛i, c‚t ∫i la majoritatea produselor alimentare, a medicamentelor ∫i a asisten˛ei medicale, a cre∫terii impozitelor ∫i taxelor locale, ∫i mult mai grav este faptul c„ patronii b„ncilor iau din banii depu∫i de pensionari pentru Ónmorm‚ntare comisioane mult mai mari dec‚t dob‚nzile acordate.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

V„ voi prezenta un exemplu al felului cum guvernan˛ii Ó∫i bat joc de pensionari, cum Ói umilesc ∫i Ói jignesc, Ónc„lc‚nd f„r„ jen„ legea, tocmai ei, care ar trebui s„ o aplice.

Legea nr. 388/2002 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 prevede c„ valoarea unui punct de pensie nu poate fi mic„ de 30% ∫i mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie. Din datele statistice, rezult„ c„ Ón luna iunie a.c. salariul mediu brut pe economie a fost de 1.122 RON. P‚n„ la 31 august 2006, valoarea punctului de pensie a fost de 323,1 RON, reprezent‚nd numai 28,79% din salariul mediu brut pe economie.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„: î31 Octombrie — Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre“

Ast„zi este Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre ∫i se Ómplinesc 10 ani de c‚nd reprezentan˛ii tuturor ˛„rilor riverane M„rii Negre, Rom‚nia, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia ∫i Ucraina, au semnat Planul strategic de ac˛iune pentru reabilitarea ∫i protejarea M„rii Negre, plan care con˛ine cel mai cuprinz„tor set de strategii ∫i politici ini˛iate pentru salvarea ∫i reabilitarea uneia dintre cele mai poluate m„ri ale lumii, dup„ cum spun speciali∫tii.

Marea Neagr„ este unic„, diferen˛iindu-se de celelalte m„ri ale lumii, printre altele, pentru c„ este cea mai mare suprafa˛„ de ap„ s„rat„ intercontinental„ ∫i pentru c„, Ón lipsa curen˛ilor verticali, stratul inferior, de la peste 100—200 de metri ad‚ncime, este lipsit de oxigen, fiind o zon„ total lipsit„ de via˛„, fapt ce Ói determin„ pe arheologii marini s„ cread„ c„ Ón Marea Neagr„ se pot afla perfect conservate cor„bii antice de lemn.

S„rb„torind ast„zi Ziua Interna˛ional„ a M„rii Negre, vreau s„ subliniez dou„ probleme importante legate de ea: aspectele de mediu, legate de reabilitarea ∫i conservarea acesteia ∫i de eroziunea costier„, ∫i poten˛ialul economic al acesteia pentru Rom‚nia ∫i pentru ˛„rile din zon„, Ón contextul intr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Conform problemelor cuprinse Ón planul strategic elaborat Ón 1996, Ón ultimii aproximativ 20 de ani au disp„rut 85% dintre speciile M„rii Negre, printre care 20 dintre cele 26 de specii de pe∫te cu valoare economic„.

Din cauza cantit„˛ilor mari de fertilizan˛i ∫i de de∫euri menajere aruncate Ón mare, fitoplanctonul s-a dezvoltat exagerat, iar faptul c„ acesta intr„ Ón descompunere rapid, av‚nd o perioad„ scurt„ de via˛„, implic„ consumuri de oxigen, determin‚nd concentra˛ii de oxigen foarte mici Ón ap„, ceea ce a condus la dispari˛ia masiv„ a speciilor de vie˛uitoare marine, pe de o parte, iar, pe de alta, Ónmul˛irea fitoplanctonului a func˛ionat ca un filtru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ∫i, Ón lipsa luminii, au disp„rut ∫i o serie de alge, precum ∫i speciile ce depindeau de acesta.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul Ón continuare doamnei deputat Gra˛iela Iordache, Grupul parlamentar al P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea se intituleaz„: îStr„ini pentru ceilal˛i, rom‚ni pentru noi“.

Data integr„rii Ón Uniunea European„ se apropie. Cu toate acestea, c‚˛i dintre rom‚nii pleca˛i de acas„, printre str„ini, simt c„ aceast„ integrare Ói implic„ cu adev„rat ∫i pe ei? A∫teapt„ oare ei s„ fie privi˛i acolo, departe de ˛ar„, ca rom‚ni proasp„t integra˛i Ón spa˛iul european sau, mai degrab„, vor ca lumea s„ uite c„ sunt rom‚ni ∫i at‚t, astfel Ónc‚t s„ devin„ asemenea celorlal˛i?

Pentru mul˛i dintre ace∫tia, Rom‚nia a fost un stigmat ∫i, poate, o povar„. Deficien˛ele istorice ale Rom‚niei, lipsa cronic„ a unei viziuni realiste asupra imaginii de ˛ar„, toate acestea au f„cut ca rom‚nul obi∫nuit, plecat s„ munceasc„ Ón str„in„tate, s„-∫i doreasc„ s„ dob‚ndeasc„ prin integrarea Ón Uniunea European„ nu at‚t statutul de european c‚t, mai degrab„, pierderea statului de rom‚n. Pentru c„, dac„ a fost atacat ∫i jignit, aceasta s-a Ónt‚mplat pentru c„ este rom‚n. ™i pentru c„ nimeni, niciun Guvern de p‚n„ acum, nu ∫i-a asumat Ón mod autentic felul Ón care Rom‚nia ∫i implicit rom‚nii sunt asimila˛i spa˛iului european.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Cu siguran˛„, a venit momentul s„ ne debaras„m de justific„ri ∫i de mutarea responsabilit„˛ii de la un regim la altul, pentru c„ un astfel de gest este steril.

St„ Ón puterea noastr„, a celor care am fost ale∫i, s„ facem ceva concret pentru rom‚nii din str„in„tate. Pentru c„ — nu-i a∫a? — Ónainte de a fi str„ini Ón Europa, ei sunt rom‚ni Ón Rom‚nia.

Recent, pe site-ul Ministerului rom‚n al Afacerilor Externe a fost publicat proiectul de lege intitulat: Legea privind sprijinul acordat rom‚nilor de pretutindeni. Ini˛iativa este salutar„, desigur, dar ea r„m‚ne lacunar„ Ón con˛inut at‚ta vreme c‚t nu pune la Óndem‚n„ instrumentele prin care institu˛iile statului pot sprijini Ón mod autentic rom‚nii de pretutindeni. ™i apoi, at‚ta vreme c‚t statisticile pe care le avem Ón ceea ce prive∫te num„rul celor care muncesc Ón str„in„tate nu sunt exhaustive, cum se poate ca sprijinul nostru s„ ajung„ la cei care au cu adev„rat nevoie de el?

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dau cuv‚ntul Ón continuare domnului deputat ™tefan Baban. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRadiografia unei luni de toamn„“

Pe zi ce trece se dovede∫te, din ce Ón ce mai clar, c„ aceast„ alian˛„, c‚∫tig„toare a unor alegeri guvernate de lupta ∫i ostilitatea popula˛iei Ómpotriva fostei guvern„ri, este incapabil„ s„ gestioneze economic ∫i politic aceast„ ˛ar„. Numai ultima lun„ arat„ incapacitatea actualei puteri politice de a conduce o ˛ar„ care este cu un pas Ón Uniunea European„ ∫i cu un pas Ón zona balcanic„ din care se trage.

Dac„ Ón P.D. nu se Ónt‚mpl„ nimic spectaculos, deoarece m‚na de fier a pre∫edintelui B„sescu, care vegheaz„ ∫i m‚nuie∫te din umbr„ destinele acestui partid, nu las„ loc de r„zmeri˛e ∫i scind„ri, Ón schimb, P.N.L. este principalul actor al scenei politice din aceast„ lun„ a anului 2006. Scoaterea Ón afara partidului a unor membri marcan˛i, precum Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Cristian Boureanu, Mircea Cintez„ ∫.a., arat„ stilul dictatorial care exist„ Ón P.N.L., precum ∫i dela˛iunea care guverneaz„ Ón acest partid. Cine are curajul s„ ias„ Ón fa˛„ ∫i s„ denun˛e neregulile din acest partid este supus r„zbun„rii politice, o mi∫care foarte Ón˛eleapt„ din partea celor ce m‚nuiesc din umbr„ scena politic„ a Rom‚niei. Cum s„ fie mai u∫or s„ conduci o ˛ar„ dec‚t dezbin‚nd? Premierul T„riceanu nu Ón˛elege nici la doi ani de la c‚∫tigarea puterii c„, de fapt, nu are nicio putere.

Cea mai recent„ dovad„ a acestei afirma˛ii o reprezint„ faptul c„, de∫i l-a propus pe domnul Varujan Vosganian ca fiind comisarul Rom‚niei la Uniunea European„, de∫i a primit mii de asigur„ri din partea partenerilor de guvernare c„ sunt de acord cu propunerea, inclusiv ∫eful S.I.E. ∫i pre∫edintele Rom‚niei, Ón ultimul moment, candidatul propus a cerut s„ fie nominalizat„ alt„ persoan„. Oare chiar informa˛iile transparente din pres„, precum c„ reprezentan˛ii Uniunii Europene nu ar fi de acord cu aceast„ propunere, s„ fie reale?

Afirma˛ia primului-ministru, precum c„ ministrul integr„rii europene din Bulgaria ar fi cunoscut de Comisia European„, deoarece gestioneaz„ de 5—6 ani acest domeniu, demonstreaz„ involuntar neputin˛a politicii rom‚ne∫ti Ón context european. Rom‚nia nu a ales nici reprezentantul integr„rii, nici reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe oameni cunoscu˛i, ci pe acei oameni care, mai mult sau mai pu˛in, au demonstrat c„ fac ceea ce li se dicteaz„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., dau cuv‚ntul domnului deputat Garda Dezideriu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Timp de un deceniu, m„ lupt, cu mijloace parlamentare, Ómpotriva mafiei lemnului, Ómpotriva acelor grupuri de interese care prejudiciaz„ fondul forestier na˛ional. Din p„cate, am fost nevoit s„ constat c„ at‚t organele de poli˛ie, c‚t ∫i procuratura nu numai c„ au acoperit infrac˛iunile ∫i ilegalit„˛ile Ón acest domeniu, dar au protejat ∫i Ói protejeaz„ Ón continuare pe infractori.

Un caz deosebit Ól reprezint„ situa˛ia Dosarului penal nr. 107/P/2004, Ón care cercet„rile erau blocate, motiv‚ndu-se c„ din partea Inspectoratului teritorial silvic ∫i cinegetic nu s-a stabilit cu exactitate valoarea prejudiciului. Am interpelat Ón anul 2005, at‚t la doamna ministru Monica Macovei, c‚t ∫i la domnul ministru Gheorghe Flutur, pentru pedepsirea acelor ingineri silvici care au blocat cercet„rile Ómpotriva celor care au prejudiciat fondul forestier na˛ional.

Doamna ministru al justi˛iei, Ón r„spunsul s„u, a propus deschiderea unui dosar penal Ómpotriva inginerilor silvici, pentru protejarea infractorilor. Œns„ ∫i aceste cercet„ri au fost blocate de c„tre organele de poli˛ie.

Œn vara acestui an, cu scandalul dosariadelor Óndreptate Ómpotriva parlamentarilor, ∫i eu am fost nevoit s„ cer oficial dosarul meu de urm„rire de la C.N.S.A.S., care se referea la perioada anilor 1978—1989. Dup„ citirea unor texte din acest dosar, am Ón˛eles clar atitudinea poli˛iei ∫i a procuraturii.

Pentru a fi mai clar, a∫ cita c‚teva pasaje din acest dosar de urm„rire, din data de 10 iulie 1987: îŒn scopul verific„rii con˛inutului scrierilor sale,“ — se refer„ la persoana mea — îprecum ∫i al c„r˛ilor istorice pe care le de˛ine la domiciliul s„u, propun Óntocmirea unei scrisori anonime, trimise din Aiud, jude˛ul Alba, unde obiectul posed„ mo∫tenirea a o jum„tate dintr-un castel, prin care organul local de mili˛ie s„ fie sesizat c„ obiectivul posed„ la domiciliul s„u din Gheorgheni c„r˛i vechi cu valoare patrimonial„, alte bunuri cu valoare patrimonial„ nedeclarate ∫i chiar valut„ nedeclarat„“.

La aceste demersuri, domnul c„pitan Pista Nicolae, la 21 octombrie 1987, raporta urm„toarele superiorului s„u ierarhic: îCondi˛iile pentru definitivarea combina˛iei sunt create, organele de mili˛ie ∫i procuratur„ fiind sesizate legal ∫i exist‚nd autoriza˛ia de efectuare a perchezi˛iei. De comun acord cu ofi˛erul de cercetare penal„ ∫i cu Direc˛ia I, propun ca perchezi˛ia s„ fie efectuat„ de locotenentul major Moldovan Petru, de la forma˛iunea economic, Ómpreun„ cu un specialist de la Arhivele Statului“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn continuare, dau cuv‚ntul domnului deputat Titus Corl„˛ean, Grupul parlamentar al P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stimate, stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„: îAtentat la demnitatea Rom‚niei: Ón problema comisarului european, Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu au abandonat interesul na˛ional“.

Partidul Social Democrat Ó∫i exprim„ consternarea fa˛„ de iresponsabilitatea politic„ demonstrat„ de pre∫edintele Traian B„sescu ∫i de premierul C„lin Popescu-T„riceanu, care, cu prilejul desemn„rii comisarului european din partea Rom‚niei, au exportat la Bruxelles r„zboiul dintre palate.

Debutul nostru Ón Guvernul European Óncepe cu un scandal politic ur‚t, care plaseaz„ Rom‚nia Óntr-o zodie a penibilului.

P.S.D. nu poate accepta Óncerc„rile palide ∫i necredibile ale pre∫edintelui Traian B„sescu de a demonstra echilibru Ón autoritate Ón problema desemn„rii comisarului european propus de Rom‚nia. Traian B„sescu spune c„ desemnarea lui Varujan Vosganian a fost un e∫ec, dar uit„ s„ adauge c„ a pus um„rul, Ómpreun„ cu primul-ministru, prin trocul politic pe care l-au f„cut, la acest e∫ec de propor˛ii pentru imaginea Rom‚niei.

Astfel de tertipuri de imagine, prin care politicianul Traian B„sescu joac„ rolul criticului ∫i salvatorului na˛iunii, dup„ ce a provocat problemele, au fost repetate de prea multe ori. Este un circ care nu mai convinge pe nimeni. At‚t pre∫edintele, c‚t ∫i premierul au demonstrat c„ nu sunt oameni de stat adev„ra˛i ∫i c„ nu se ridic„ la Ón„l˛imea momentului reprezentat de aderarea noastr„ la Uniunea European„. Traian B„sescu ∫i PopescuT„riceanu s-au comportat ca doi politicieni de duzin„, prizonieri ai micilor r„zboaie d‚mbovi˛ene, oameni lipsi˛i de viziune ∫i incapabili s„ conduc„ o Rom‚nie care devine membru al Uniunii Europene.

Rom‚nia european„ reprezint„ o alt„ epoc„, Ón care domnii B„sescu ∫i T„riceanu sunt deja dep„∫i˛i. Am‚ndoi ∫i-au uitat datoriile, abandon‚nd interesul na˛ional. Au demonstrat c„ tr„iesc din ur„ ∫i r„zbunare ∫i c„ nu sunt capabili de acte politice solidare, Ón folosul ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Actele lor iresponsabile risc„ s„ plaseze Rom‚nia la periferia politic„ a Uniunii Europene. Œn acela∫i timp, ele amaneteaz„ Ón bun„ m„sur„ ∫ansele Rom‚niei ca Óncep‚nd cu 2009 s„ beneficieze de un comisar european cu mandat complet de 5 ani, Ón condi˛iile Ón care, dup„ aceast„ dat„, principiul îo ˛ar„ — un comisar“ va fi abandonat ∫i, respectiv, Ónlocuit cu o formul„ mult mai restr‚ns„ a Comisiei Europene.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Strung„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este: îP.C. ∫i U.D.M.R., Óntre opozi˛ie ∫i guvernare“.

Mo˛iunea simpl„ depus„ Ón data de 24 octombrie la Camera Deputa˛ilor de c„tre Partidul Conservator ∫i semnat„ de 4 deputa˛i independen˛i, 14 parlamentari P.S.D. ∫i 22 P.R.M., intitulat„: îAutonomia teritorial„ solicitat„ de vicepremierul Markó Béla sfideaz„ Constitu˛ia Rom‚niei“, are semnifica˛ia unei furtuni Óntr-un pahar cu ap„. Œn dorin˛a sa de a mai ralia o parte din electorat de partea sa, Partidul Conservator apeleaz„ la un gest f„r„ precedent Ón istoria parlamentar„ a Rom‚niei: sanc˛ioneaz„ Guvernul din care el Ónsu∫i face parte ∫i se comport„ ca un partid de opozi˛ie!

Domniile Lor — ini˛iatorii acestei mo˛iuni — nu ∫tiu, poate, c„ un act de acest gen, Óndreptat Ómpotriva unei persoane, nu are ce c„uta pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor. Mai mult, Partidul Conservator dorea ∫i convocarea C.S.A.T., pentru a r„spunde organiz„rii referendumului din f nutul Secuiesc, din 4 noiembrie, ac˛iune care nici m„car nu este organizat„ de Markó Béla.

Aceast„ mo˛iune a fost un e∫ec lamentabil, din cauz„ c„ nu a avut o baz„ solid„ ∫i pentru c„ cei 14 semnatari

din partea P.S.D. ∫i-au retras semn„turile, Ón urma cererii exprese a liderului Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor, domnul Viorel Hrebenciuc. Astfel, mo˛iunea nu poate fi depus„, deoarece nu Óntrune∫te sus˛inerea a cel pu˛in 50 de deputa˛i.

Pe de alt„ parte, ini˛iativa U.D.M.R. de a sus˛ine autonomia teritorial„ pe criterii etnice nu are nicio baz„ legal„, astfel de revendic„ri nu sunt conforme cu nicio lege a minorit„˛ilor din cadrul Uniunii Europene, Ón care ne vom integra Ón cur‚nd. Uniunea European„ sus˛ine drepturile minorit„˛ilor ∫i Óncurajeaz„ autonomia cultural„, dar nu gireaz„ segreg„ri etnice sau enclave lingvistice.

De∫i nu sus˛inem multe din recentele declara˛ii ∫i ac˛iuni ale U.D.M.R. ∫i ale liderului s„u, Markó Béla, consider‚ndu-le amenin˛„ri la integritatea statului rom‚n, nu putem aproba gestul iresponsabil al Partidului Conservator. Acest partid a declarat deja, prin vocea pre∫edintelui Voiculescu, c„ este la putere, dar nu la guvernare, afirma˛ie lipsit„ de sens, dac„ lu„m Ón considerare portofoliile importante din Guvernul Rom‚niei de˛inute de membrii Partidului Conservator.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Costache Mircea:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Una dintre caracteristicile societ„˛ii rom‚ne∫ti contemporane este decadentismul, care are ∫i el mai multe cauze.

™i, cu c‚t se vorbe∫te mai mult despre alinierea la standardele europene, despre compatibilizarea cu economiile avansate, despre sincronizarea sociocultural„...

Cred c„ nu din cauza mea se Ónt‚mpl„ ce se Ónt‚mpl„, da? E cineva c„ruia au Ónceput s„ nu-i mai plac„...

Nu din cauza dumneavoastr„, domnule deputat. Continua˛i, v„ rog.

U.D.M.R.-ul!

Nu, nu, nu! S„ ∫ti˛i c„ adversarii mei nu sunt cei de la U.D.M.R. Adversarii mei sunt cei care au jefuit ∫i au devastat economia na˛ional„ cu legea Ón m‚n„ ∫i cred c„ au f„cut un lucru bun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Revin ∫i spun — chiar dac„ unora le place sau nu — c„ se pare c„ ne-am pierdut busola ∫i, cu c‚t se vorbe∫te mai mult despre alinierea la standarde de compatibilizare cu economiile avansate, de sincronizarea sociocultural„ cu democra˛iile consolidate de pe continent, ca un f„cut ∫i ca un dat, parc„ autorit„˛ile fac tot mai pu˛in Ón planul realit„˛ii de zi cu zi pentru a ridica nivelul vie˛ii publice ∫i al cet„˛enilor la Ón„l˛imea acestor comandamente vitale.

Nu numai la rom‚ni, ci ∫i pe la alte popoare — ∫i asta nu de ieri, de azi —, mul˛imea se uit„ la v‚rf, la comportamentul celor din fruntea ierarhiilor — la pre∫edinte, la mini∫tri, la a∫a-zisele elite politice, culturale ∫i administrative.

Nevoia de modele umane, habituale ∫i civiccomportamentale a existat din toate timpurile. Decadentismul generalizat care caracterizeaz„ societatea rom‚neasc„ actual„, declinul economic, degenerescen˛a moravurilor, regresul cultural sunt toate rezultatul tonului dat de sus, de la c‚rma treburilor publice, de la liderii ∫i de la formatorii de opinie.

Ce v„d oamenii simpli, tinerii ∫i, Ón general, to˛i cet„˛enii la conduc„torii Rom‚niei de azi, la modelele pe care ace∫tia le ofer„ prin concep˛ia ∫i stilul lor de via˛„? P„i, ce s„ vad„ ∫i ce s„ aud„ dec‚t penibile panseuri ariviste, parvenitiste ∫i expresii de cea mai joas„ spe˛„, preluate imediat de tobo∫arii timpurilor noi ∫i multiplicate p‚n„ la satura˛ie pe toate canalele media?

C‚nd pre∫edintele Ó∫i face un titlu de glorie evoc‚ndu-∫i trecutul de elev nepremiant, fum„tor Ón W.C.-ul ∫colii, care, Ón acela∫i timp, a Ón˛eles c„ pre∫edinte-juc„tor Ónseamn„ a juca geamparalele, c‚nd ministreasa integr„rii face, pas„-mi-te, educa˛ie anticorup˛ie, difuz‚nd ni∫te penibile h‚rtiu˛e, pe care scrie îDac„ te m„n‚nc„, s„ dai!“, î˛i-o iei“ ∫i, mai nou, un ministru al fiscului, pe care, dup„ aspectul fizic, dac„-l cau˛i Ón beciurile Poli˛iei ∫i-l g„se∫ti la minister, Ó˛i dai seama c„ aceasta este de fapt societatea rom‚neasc„ actual„, face — zice el — educa˛ie la ora asta, cu purcelu∫i sub form„ de reclam„ publicitar„, prin care, folosind expresii de cea mai joas„ ∫i Óndoielnic„ anvergur„, crede c„ face educa˛ie, cui? El, care este un exemplu de om needucat, vrea s„ fac„ educa˛ie folosind, Ón tonul colegei sale, ministreasa de la integrare, cu îte m„n‚nc„, s„ dai“, î˛i-o iei“, vine ∫i el, mai nou, cu îdac„ vrei s„ ˛i-o pui legal, s-o faci legal“... sau cam a∫a ceva.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îBugetul de stat pentru anul 2007 — etalon al minciunii ∫i instrument de Ómbog„˛ire a celor boga˛i ∫i de s„r„cire a celor s„raci“.

Bugetul de stat, a∫a cum bine se ∫tie, este cea mai important„ component„ a bugetului public — instrument de previziune prin care statul prevede anual m„rimea ∫i structura veniturilor ∫i cheltuielilor Ón cadrul economiei publice.

De la 1 ianuarie 2007 avem, Óns„, o dimensiune european„ a construc˛iei acestuia, bazat„ pe analize economico-financiare ∫i fiscale foarte exigente. Analiz‚nd coordonatele sintetice ale bugetului de stat pentru anul 2007, putem simplu spune c„ avem din nou Ón fa˛„ un buget nerealist.

Œn primul r‚nd, vorbim despre bugetul primului an al integr„rii europene. Era obligatoriu ca Guvernul s„ fi elaborat mai Ónt‚i o strategie, respectiv un program postaderare. Era ∫i este stringent necesar un concept asupra dezvolt„rii Rom‚niei, odat„ cu intrarea ˛„rii noastre Óntr-un mediu economic total diferit de cel al tranzi˛iei, Óntr-un mediu economic ale c„rui reguli pot fi tot at‚tea obstacole pentru agen˛ii economici din Rom‚nia. Œn consecin˛„, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2007, trebuie s„ avem definite alte obiective dec‚t cele ale perioadei de aderare ∫i se impune un alt mod de finan˛are.

Analiz‚nd aceste obiective la nivelul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, observ„m c„ nu exist„ nici strategie, nici m„car program postaderare. Œn fapt, bugetul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului este cel mai mic buget din ultimii 16 ani ∫i reprezint„ doar 77% din cel al anului 2005.

Œnregistr„m aceast„ reducere doi ani consecutiv, Ón condi˛iile Ón care, din 2004 p‚n„ ast„zi, se extrag 600.000 de tone de c„rbune mai pu˛in, 200.000 de tone mai pu˛in ˛i˛ei. Tot pe aceea∫i pant„ descresc„toare este ∫i industria producerii de alimente. Se produc mai pu˛in cu 130.000 tone de carne ∫i preparate din carne, produc˛ia de br‚nzeturi este la jum„tate; industria textil„ are c„deri de peste 60%. S„ ad„ug„m c„ produc˛ia de energie a Rom‚niei a sc„zut cu 150.000 de tone combustibil conven˛ional.

Obiectivul central pentru Rom‚nia ar fi trebuit s„ fie ridicarea gradului de competitivitate a produselor ∫i serviciilor noastre. Œn strategie, ar fi trebuit s„ fie identificate ramurile ∫i domeniile care pot avea o mai mare ∫i rapid„ capacitate de a deveni concuren˛iali sau de a rezista Ón fa˛a competi˛iei dure de pe pia˛a unic„ european„.

3. realizarea pie˛ei de energie, ca parte integrant„ a pie˛ei unice europene — noi Ónc„ suntem Ón etapa Ón care lipsa regulilor transparente a transformat pia˛a de energie Óntr-o jungl„ Ón favoarea îb„ie˛ilor de∫tep˛i“, cum Ói numea domnul pre∫edinte B„sescu, continu‚nd s„ import„m energie electric„ la pre˛ dublu dec‚t vindem;

4. asigurarea protec˛iei mediului — bugetul pe 2007 a diminuat deopotriv„ at‚t fondurile pentru Ónchiderile de min„, dar ∫i cele pentru realizarea echipamentelor de protec˛ie a mediului Ón produc˛ia de energie;

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuv‚ntul domnului deputat Traian Dobre.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A Ónceput s„-mi plac„ aceast„ or„ de declara˛ii politice, c„ fiecare spune ce vrea, fie c„-i adev„rat, fie c„ nu. Dar nu asta este tema declara˛iei politice de ast„zi.

îZilele Ia∫iului“ au reprezentat ∫i reprezint„ cea mai frumoas„ s„rb„toare a ie∫enilor. Din p„cate, de multe ori, Ón spatele acestei s„rb„tori se ascund interesele dubioase ale autorit„˛ilor locale.

Astfel, nu poate dec‚t s„ ne mire intruziunea Ón cadrul îZilelor Ia∫iului“ a firmei finului primarului Nichita, îLaser Co.“ Dup„ ce au min˛it, mai multe zile la r‚nd, c„ banii pentru pliante, bro∫uri, stegule˛e, afi∫e ∫i invita˛ii proveneau de la Fabrica de Antibiotice, func˛ionarii de la prim„rie au fost sili˛i s„ recunoasc„ faptul c„ dubioasa sponsorizare pentru materialele promo˛ionale a fost opera lui Gabriel Popa, ruda prin alian˛„ a primarului Nichita.

Aceast„ Óncr‚ncenare cu care Prim„ria Ia∫i a Óncercat s„ ascund„ adev„rul opiniei publice nu poate dec‚t s„ ne fac„ extrem de suspicio∫i Ón leg„tur„ cu natura rela˛iilor dintre cele dou„ rude, o rela˛ie care, p‚n„ ast„zi, a consumat o mul˛ime de bani din buzunarul ie∫enilor. Reamintesc faptul c„ aceea∫i firm„, îLaser Co.“, s-a Ómbog„˛it pe seama contractelor derulate cu Regia de Ap„—Canal, pe vremea c‚nd aceasta era condus„ de actualul primar. De asemenea, mai apoi, c‚nd na∫ul a devenit primar, tot firma finului a c‚∫tigat licita˛ia pentru tip„rirea unui album de prezentare a Ia∫iului.

Date fiind aceste suspiciuni, cerem institu˛iilor de profil s„ verifice toate informa˛iile de mai sus, Ónainte ca bugetul Ia∫iului s„ fie golit de tot. De altfel, deja prim„ria a Ónceput s„ se pl‚ng„ de faptul c„ nu mai are destui bani pentru salariile numero∫ilor s„i func˛ionari. Acest lucru i-a determinat s„ Óncerce s„ ob˛in„ aprobarea unui credit record pentru o emisiune de obliga˛iuni de 4 mii de miliarde de lei, bani pe care vor s„-i consume ast„zi, pentru ca m‚ine s„-i pl„teasc„ al˛ii.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Mai Ónt‚i, trebuie s„ fac o remarc„ la cele spuse de colegul Dobre. Nu cred c„ aici se spun minciuni, de la aceast„ tribun„. Le spun unii care ∫i le asum„, le spun unii care nu ∫tiu ce spun, dar, Ón general, cred c„ deputa˛ii nu spun prostii sau minciuni atunci c‚nd vin la acest microfon.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îVrem c„ldur„!“

Luni, 30 octombrie a.c., peste 300 de copii din municipiul Bistri˛a au ie∫it Ón strad„ din cauza frigului insuportabil din clase. Societatea furnizoare de c„ldur„ îProditerm“ Bistri˛a trece prin momente grele din punct de vedere financiar, Ón acest moment av‚nd chiar gazul t„iat ∫i, deci, cu ce s„ faci c„ldur„?

Municipalitatea, pe timpul verii, a fost preocupat„ mai mult de Ónlocuirea bordurilor ∫i refacerea str„zilor amenajate cu un an Ón urm„, ∫i nu de rezolvarea problemei îProditerm“.

Primarul Vasile Moldovan a fost mai preocupat de chefurile ocazionale, de t„ierile de panglici inaugurale, dec‚t de soarta ∫colilor din municipiu. Degeaba a alergat vineri, 27 octombrie a.c., viceprimarul Turc, la T‚rguMure∫, la îDistrigaz-Nord“, s„ cear„ o p„suire Ón plata datoriei îProditerm“ c„tre furnizorul de gaze naturale, c„ a fost refuzat. RUR Gaz nu-i firm„ rom‚neasc„. Ne-am v‚ndut gazul, acum pl„tim prostia.

Iat„ c„ neglijen˛a ∫i slaba preocupare au dus la aceast„ grev„ spontan„ f„cut„ de copii, de copiii bistri˛enilor nemul˛umi˛i.

Œn fa˛a prefecturii, copiii scandau o lozinc„ simpl„: îVrem c„ldur„!“ Cine s„-i asculte? Prefectul? A∫! Subprefectul? I-a auzit, dar nu a ie∫it la copii s„ le transmit„ mesajul prefectului, ca Ón alte locuri, ci, pur ∫i simplu, a stat ascuns.

Nu credeam vreodat„ c„ Ón anul 2006 copiii din municipiul Bistri˛a vor fi sili˛i s„ fac„ grev„ din cauza lipsei de c„ldur„.

Cer domnilor mini∫tri Blaga ∫i H„rd„u s„ intervin„ Ón rezolvarea grea a problemei.

Dac„ mai ieri un grup de profesori buzoieni cereau scoaterea din programa de Ónv„˛„m‚nt a religiei, ast„zi, la Bistri˛a, copiii nu au unde Ónv„˛a. Frigul e insuportabil Ón s„lile de clas„. Vorba lui B„sescu: îIarna nu-i ca vara!“

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dau cuv‚ntul doamnei deputat Cornelia Ardelean.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

Doamn„ pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Culoarul IV Paneuropean, respectiv Autostrada N„dlac—Arad—Timi∫oara—Pite∫ti—Bucure∫ti, ar trebui s„

constituie o prioritate absolut„ a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Valorile de trafic, precum ∫i modul de utilizare a acestui tronson de drum european care str„bate Rom‚nia sunt incomparabil cele mai ridicate din ˛ar„. Œn acest context, mi se pare ciudat c„ suma alocat„ Ón proiectul de buget pe anul 2007 pentru Culoarul IV este insuficient„ demar„rii unui proiect de asemenea anvergur„.

Din punct de vedere economic, dar ∫i practic, av‚nd Ón vedere indicatorii de trafic, o solu˛ie oportun„ ar fi alegerea ofertei B„ncii Europene de Investi˛ii, care ar finan˛a extrem de avantajos proiectul Culoarului IV Paneuropean.

Œn opinia mea, Óntreg spectrul politic ar trebui s„ se implice pentru a analiza Ón mod real ∫i cu pragmatism economic investi˛iile viitoare din domeniul autostr„zilor.

Din acest punct de vedere, Bulgaria ne-a luat-o de mult Ónainte, cu cei peste 600 de kilometri de autostr„zi, Ón timp ce noi ne chinuim tot timpul s„ le repar„m pe cele existente. Din p„cate, realizarea unor artere cu adev„rat europene va dura Ónc„ foarte mul˛i ani, dac„ vom men˛ine actualul ritm de melc, at‚t Ón stabilirea celei mai bune variante, c‚t ∫i din punctul de vedere al aloca˛iilor bugetare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îUn subiect plictisitor“.

Tocmai c‚nd credeam c„ s-a renun˛at la aceast„ idee fix„, subiectul anticipatelor iese din nou la iveal„. Evident, cel care Ól relanseaz„ este acela∫i pre∫edinte B„sescu, Ón opinia c„ruia mai toate problemele Rom‚niei s-ar rezolva dac„ rom‚nii ar fi chema˛i, mai devreme dec‚t este normal, la urne. Foarte sigur, Ón zilele urm„toare, democra˛ii vor relua argumentele ∫efului statului Ón favoarea anticipatelor, pentru c„, — nu-i a∫a? —, agenda P.D. este Óntocmit„ la Cotroceni. Dimpotriv„, liberalii vor respinge ferm ideea scrutinului devansat, de team„ ca îpartenerii“ (remarca˛i ghilimelele) democra˛i s„ nu cucereasc„, printr-o manevr„ tr„d„toare, ∫i Palatul Victoria.

Acest scenariu, cu B„sescu ∫i P.D. pro-anticipate ∫i cu P.N.L. contra, care se repet„ de mai bine de un an, Óncepe s„ plictiseasc„ teribil. Ai impresia c„ scopul suprem al Rom‚niei europene a devenit organizarea de alegeri Ónainte de termen.

Ce ne facem, Óns„, cu factura de la Óntre˛inere din aceast„ iarn„, care va goli instantaneu buzunarele rom‚nilor? Cu ru∫inea de a ne prezenta total nepreg„ti˛i la nominalizarea pentru func˛ia de comisar european? Cu haosul din agricultur„? Cu via˛a tot mai grea a pensionarilor? Cu degringolada din Ónv„˛„m‚nt ∫i din s„n„tate?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Œnc„ o dat„, discu˛iile despre anticipate au rolul doar de a abate aten˛ia popula˛iei de la aceste probleme extrem de grave.

Parlamentarii Partidului Social Democrat au mai spus-o, iar eu o repet: nu ne temem de anticipate. Dimpotriv„, suntem preg„ti˛i pentru alegeri Ónainte de termen. Dar nu am fost ∫i nu suntem de acord ca acest subiect s„ devin„ perdeaua de fum care s„ acopere adev„ratele probleme ale ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îDespre tragediile pe l‚ng„ care trecem Ón vitez„“.

Tr„im un secol al vitezei. Se pare c„ viteza este singura care conteaz„ Ón aceste vremuri. Viteza de adaptare, viteza de mi∫care, viteza de repliere sunt principii de via˛„, caracteristici necesare supravie˛uirii celui mai tare ∫i celui mai apt. Din p„cate, ne tr„im ∫i sentimentele tot Ón vitez„ ∫i la fel ∫i tragediile.

Œn urm„ cu dou„ zile, Ón comuna V‚lcele, jude˛ul Cluj, a avut loc un tragic eveniment rutier, Ón care ∫i-au pierdut via˛a doi tineri nevinova˛i ∫i al˛i c‚˛iva au fost grav r„ni˛i. Aflu c„ ∫i a treia persoan„ a decedat.

Tronsonul de drum amintit este, din p„cate, recunoscut la nivel na˛ional pentru num„rul mare de victime pe care le prime∫te tribut. Tot din p„cate, cu c‚t num„rul victimelor cre∫te, cu at‚t trecem peste ele mai Ón vitez„, uit‚nd, Ón scurt timp, tragismul curm„rii unei vie˛i. Nu cred c„ situa˛ia de a tr„i Óntr-un secol al vitezei ne Óndrept„˛e∫te s„ devenim inumani, Óntr-o via˛„ care seam„n„ tot mai mult cu o jungl„ a celui mai tare.

Œn acest sens, le-am adresat azi o scrisoare deschis„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, ∫i pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Cluj, domnul Marius Nicoar„, prin care le solicitam ini˛ierea unui proiect de asigurare a unei securit„˛i sporite pe tronsonul de drum Feleac—V‚lcele—Tureni, jude˛ul Cluj.

Pe scurt, cauza accidentelor de aici este, Ón principal, viteza excesiv„ cu care sunt conduse autovehiculele, vitez„ cumulat„ cu vizibilitatea redus„ c„tre minimum, pe anumite por˛iuni, din cauza declivit„˛ilor ∫i a curbelor periculoase.

Ne vedem pu∫i Ón situa˛ia s„ apel„m la unele m„suri Ón vederea reducerii riscului de producere a unor astfel de accidente, sf‚r∫ite tragic, prin pierderea de vie˛i omene∫ti.

Sus˛in, a∫adar, Ón acest sens, necesitatea amplas„rii de camere de luat vederi pe tronsonul mai sus amintit, precum ∫i impunerea restric˛iei de vitez„ la 60 km/or„ pe lungimea Óntregului traseu.

Consider c„ aceste m„suri suplimentare de securitate pe acest sector de drum vor fi de natur„ s„ previn„ ∫i s„ reduc„ num„rul victimelor pe care accidentele rutiere le-au produs Ón aceast„ zon„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Apostolache, Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ne afl„m la Ónceputul unei s„pt„m‚ni care se anun˛„ la fel de agitat„ ca ∫i perioada de p‚n„ acum. Dup„ ce ne-am f„cut de r‚s Ón lume Ón ceea ce prive∫te desemnarea comisarului european, situa˛ia care ne-a oferit prilejul s„ vedem Ónc„ o dat„ un pre∫edinte-juc„tor ∫i un premier pe post de minge, am intrat Ón perioada de analiz„ a proiectului bugetului de stat ∫i bugetului asigur„rilor sociale de stat, dou„ documente extrem de importante pentru Rom‚nia, care, din p„cate, nu r„spund nici pe departe priorit„˛ilor cet„˛enilor Rom‚niei, ar„t‚nd o imens„ lips„ de responsabilitate a actualilor guvernan˛i fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri ∫i fa˛„ de viitorul lor european.

Dincolo de aceast„ abordare general„, doresc s„-mi exprim dezam„girea, Ón calitate de prahovean, cu privire la construirea acestui buget.

Jude˛ul Prahova este un important contribuitor la bugetul statului, beneficiind de un puternic mediu economic, dovad„ vie fiind ∫i num„rul ridicat de societ„˛i comerciale care au ob˛inut rezultate economice deosebite ∫i care au fost premiate de cur‚nd de Camera de Comer˛ ∫i Industrie Prahova.

Firesc ar fi ca o parte semnificativ„ a sumelor care ajung la nivel central s„ se Óntoarc„ Ón jude˛, astfel Ónc‚t prahovenii cu venituri mici s„ primeasc„ servicii sociale corespunz„toare, tinerii prahoveni afla˛i Ón a∫teptarea unei locuin˛e pentru tineret s„-∫i poat„ realiza aceast„ dorin˛„ c‚t mai repede, elevii prahoveni s„ poat„ Ónv„˛a Ón ∫coli renovate, nu doar v„ruite ∫i lipsite de material didactic, infrastructura s„ poat„ fi modernizat„ etc.

De aceea, stima˛i guvernan˛i, v„ solicit s„ v„ Óndrepta˛i mult mai mult„ aten˛ie asupra jude˛ului Prahova, nu numai la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, c‚nd veni˛i pe Valea Prahovei, ci ∫i Ón aceste momente c‚nd se discut„ bugetul, ∫i s„ cuprinde˛i Ón bugetul pe anul 2007 sumele necesare pentru atingerea tuturor acestor obiective.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea aceluia∫i Grup parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnic„i.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îRom‚nia, victim„ colateral„ a luptei dintre palate“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Rom‚nia a reu∫it din nou s„ se individualizeze la Bruxelles. Ea nu a reu∫it s„ trimit„ de la Ónceput un candidat care s„ fie m„car c‚t al bulgarilor, ceea ce reprezint„ o mare umilin˛„ pentru Rom‚nia, marcat„ de presa interna˛ional„ cu titluri de genul: îBucure∫tiul ∫i-a Ónceput drumul Ón Europa cu st‚ngul“. Evident, primul candidat al Rom‚niei nu a fost o personalitate care s„ se poat„ sus˛ine singur„ Ón fa˛a Comisiei Europene. Nu avea anvergur„ interna˛ional„, nu a ocupat func˛ii importante Ón administra˛ia de la Bucure∫ti, nu era un mare om de cultur„, nu participase la procesul de integrare european„.

Nu Ón ultimul r‚nd, Vosganian a fost cople∫it de trecutul s„u, se pare, bine cunoscut comisiei. Activitatea sa politic„ Ón fruntea U.F.D. ∫i declara˛iile f„cute atunci se pare c„ au fost contabilizate ast„zi, pentru Europa dreapta fiind adesea sinonim„ cu fascismul.

Apoi, la Bucure∫ti nu s-a ˛inut seama de ecua˛ia politic„ european„, ce cuprinde cre∫tin-democra˛i, sociali∫ti ∫i liberali, care Ói l„sau din start candidatului P.N.L. pu˛ine ∫anse de reu∫it„. Dar culmea este c„ nu at‚t con˛inutul, c‚t forma Ón care a fost prezentat„ propunerea Rom‚niei a condus la acest e∫ec r„sun„tor al Bucure∫tiului. De la bun Ónceput, numele candidatului nu trebuia f„cut public. Procedura european„ este ca alesul s„ fie trimis la Bruxelles pe t„cute, pentru evaluarea Ón fa˛a comisiei. Dac„ un candidat este respins se trimite altul. Cel care are privilegiul de a-∫i anun˛a comisarul este pre∫edintele comisiei, José Manuel Barroso, premierul Guvernului European ce Ó∫i desemneaz„, practic, ministrul.

Œn Rom‚nia, Ón schimb, numele lui Vosganian a fost f„cut public din primul moment, ca urmare a luptei B„sescu — T„riceanu. Liberalii, prin c„petenia T„riceanu, au cedat inexplicabil, au pierdut un portofoliu ∫i-∫i dau iluzia unei victorii la Bruxelles.

Dar colec˛ionarul de arme B„sescu a c‚∫tigat un minister r‚vnit de mult pentru panoplia sa preziden˛ial„, unde str„lucesc deja Ministerul de Interne ∫i Serviciile Secrete. Œn C.S.A.T. fiecare vot conteaz„, iar Ón prezent Ón C.S.A.T. nu se ∫tie cine ar mai vota Ómpotriva unei propuneri preziden˛iale.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îBugetul agriculturii, vai de biet ˛„ran, s„racul...!“

Analiz‚nd bugetul de stat alocat de Guvernul Rom‚niei pentru anul 2007 agriculturii, se poate constata

o sc„dere a acestuia cu 12,29% fa˛„ de anul 2006. Suma programat„ pentru anul viitor este de 3.197.241 mii lei, fa˛„ de 3.645.056 mii lei, sum„ actualizat„ dup„ rectificarea bugetului din acest an.

Agricultura Rom‚niei din ultimii 2 ani s-a confruntat cu probleme deosebit de grele ce s-au reflectat Ón: ob˛inerea Ón anul 2006 a unor produc˛ii medii ∫i totale pe hectar foarte mici, respectiv 2.260 kg/hectar la gr‚u, 2.080 kg/hectar orz de toamn„, 1.250 kg/hectar floarea-soarelui, aproximativ 3.030 kg/hectar porumb boabe etc.; existen˛a unor suprafe˛e de teren arabil nelucrate de peste 30%, cele mai mari din toate timpurile; falimentul produc„torilor agricoli, ce s-a consolidat de la un an la altul; reducerea cu 40% a produc˛iei din sectorul de cre∫tere a p„s„rilor.

Ast„zi, pentru prima oar„, Rom‚nia etaleaz„ o popula˛ie rural„ obosit„ ∫i abandonat„ de cei ce guverneaz„ ˛ara.

Capitolul cel mai important din bugetul de stat pentru agricultur„ este Titlu IV îSubven˛ii“. Pentru anul 2007, suma alocat„ este de 1.830.833 mii lei, ceea ce reprezint„ 79,83% fa˛„ de programul anului 2006, c‚nd suma a fost de 2.293.474 mii lei.

Œn acest caz Ómi pun Óntrebarea: domnilor de la guvernare, ce-a devenit ˛„ranul rom‚n? Sau, domnilor, ce ave˛i de g‚nd s„ face˛i cu 40% din popula˛ia acestei ˛„ri? Ce face˛i cu agricultorii Rom‚niei?

Cunosc r„spunsul dat de cei care conduc la aceast„ dat„ destinele Rom‚niei. Urmeaz„ s„ primim fonduri externe nerambursabile de la Uniunea European„, lucru adev„rat ∫i corect, dar nu suficient, fiindc„ un vechi proverb rom‚nesc spune c„ îniciodat„ str„inul nu te-a f„cut gazd„“, fapt demonstrat Ón decursul timpului.

Consider c„ trebuie f„cut„ o majorare a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru agricultur„ cu cel pu˛in 1.010.000 mii lei ∫i majorarea subven˛iilor de la 1.830.833 mii lei la 2.405.833 mii lei, pentru sprijinirea produc„torilor agricoli.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

îMinciunile ∫i scornelile P.S.D. nu mai impresioneaz„ pe nimeni“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ Ón limba rom‚n„ o expresie nu tocmai academic„ prin care se define∫te atitudinea aceluia sau acelora care, Ón pofida eviden˛ei contrare, continu„ s„ sus˛in„ un punct de vedere absurd, neconform realit„˛ii ∫i, prin urmare, neacceptat de nimeni.

Auzim astfel c„, bun„oar„, Cutare Cut„rescu îo ˛ine langa cum c„ Óntr-o noapte el a fost r„pit de extratere∫tri, luat la bordul unui OZN ∫i transportat pe o planet„ misterioas„, unde cl„dirile sunt construite din turt„ dulce“.

îA o ˛ine langa“ cu ceva anume devine, deci, caracteristica definitorie a cuiva care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ ne conving„ de faptul c„ ziua-i noapte ∫i noaptea-i zi, c„ apa fierbe la zero grade, c„ lucrurile cad de jos Ón sus ∫i c„ p„rerile dumnealui sunt singurele acceptabile pe strada noastr„, Ón ora∫ul nostru, la noi Ón ˛ar„, pe Terra ∫i, desigur, Ón Óntreg Universul.

Cu toate c„, la aproape doi ani dup„ introducerea cotei unice de impozitare Ón Rom‚nia, beneficiile acestui sistem sunt vizibile cu ochiul liber, P.S.D. continu„ s„ afirme contrariul. îO persoan„ bogat„ pl„te∫te acum acela∫i impozit sc„zut ca ∫i o persoan„ cu un venit minim. Acum, persoanele bogate pl„tesc mult mai pu˛in dec‚t Ónainte ∫i, Ón consecin˛„, ele devin ∫i mai bogate. Din cauza politicii P.D.-P.N.L., boga˛ii au la dispozi˛ie mult mai mul˛i bani de cheltuit dec‚t aveau acum 2 ani. Tot ei cump„r„ mult mai multe produse din import, iar pentru c„ se cump„r„ mai multe produse din import dec‚t produse rom‚ne∫ti, ˛ara noastr„ pierde 1 miliard de euro Ón fiecare an“.

A∫a sus˛in ideologii P.S.D., Óntr-o bro∫ur„ de dezinformare public„ pe care activi∫tii acestui partid o distribuie peste tot Ón ˛ar„, Ón speran˛a c„ popula˛ia o s„-i cread„ ∫i c„ o s„-i voteze cu am‚ndou„ m‚inile la viitoarele alegeri.

Œn realitate, reducerea impozitului la 16% nu doar pe venit, ci ∫i pe profit, a transformat deja Rom‚nia Óntr-un loc de invidiat Ón ceea ce prive∫te dinamica investi˛iilor economice, cu consecin˛e directe Ón domeniul diminu„rii ∫omajului la cote mai mici dec‚t Ón celelalte ˛„ri europene ∫i Ón cel al cre∫terii economice ∫i al bun„st„rii generale.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Munteanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edinte. Declara˛ia mea se intituleaz„ îP‚n„ unde merg protestele“.

Dup„ anul 1989 am asistat aproape Ón fiecare an, de cele mai multe ori Ón mod justificat, la proteste ale unor categorii sociale.

Cred c„ guvernan˛ii, ajuta˛i ∫i de pres„, aduc zilnic evenimente care nu sunt de interes direct pentru oameni, care le distrag aten˛ia. A∫ exemplifica aici doar conflictul dintre palate privind retragerea trupelor din Irak, numirea comisarului european ∫i, uite, a∫a cum spuneam, de protestele pensionarilor, nemul˛umi˛i de pensiile mici care nu le asigur„ celor mai mul˛i dintre ei nici plata utilit„˛ilor, procurarea medicamentelor sau procurarea unei p‚ini zilnice, profesorii, pentru salariile de mizerie, pentru condi˛iile materiale Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, pentru schimb„rile aproape anuale a ceea ce Ónseamn„ procesul educativ, pentru modul Ón care sunt preg„tite examenele de final de an, doctorii, asisten˛ii medicali, umili˛i cu salarii de mizerie, condi˛ii improprii Ón unit„˛ile sanitare, de cea mai proast„ calitate: frig, hran„, agricultorii, una dintre cele mai batjocorite categorii sociale, ajun∫i Ón stadiul de Ónfometare, a∫ putea s„ spun, protestele tuturor sindicatelor din toate sectoarele de activitate.

Dar cea mai mare performan˛„ a actualei guvern„ri este ceea ce s-a Ónt‚mplat ieri la Bistri˛a. Este de neÓnchipuit! Pentru prima dat„, Ón fa˛a prefecturii, 400 de copii au protestat. Pentru ce? Pentru condi˛iile asigurate, frigul care i-a scos afar„ din clase. Cred c„ nimic altceva nu ar fi putut ar„ta mai bine cum se guverneaz„ ast„zi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Rom‚nia. Un guvern de amatori, de nepricepu˛i. Cu astfel de preocup„ri exist„ o singur„ solu˛ie: pleca˛i!

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea aceluia∫i grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iuliu Nosa. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îCui Ói mai pas„ de Rom‚nia?“

La o privire superficial„ sau Óng„duitoare, presta˛ia celor doi poli de putere — Guvern, Pre∫edin˛ie — din ultimele zile ar putea fi definit„ drept îcriza comisarului european“.

Am asistat Óns„ Ónc„ o dat„ la ceva mult mai profund ∫i mai grav, ∫i anume o demonstra˛ie de iresponsabilitate ∫i lupt„ de orgolii Óntre exponen˛ii celor dou„ palate: Cotroceni ∫i Victoria. Un meci primitiv ∫i brutal care avea ca miz„ unic„ monopolul de imagine ∫i suprema˛ie Ón stat. Orice ra˛iune politic„, public„ sau de bun-sim˛ a fost abandonat„ Ón acest duel premier—pre∫edinte, inclusiv o minim„ pruden˛„ electoral„.

Logica Ón care s-a desf„∫urat desemnarea comisarului european Ón prima variant„, dar ∫i Ón cea de-a doua, a fost una de nego˛ oriental, de bazar, aflat departe de ordinea lumii occidentale. Œn aceast„ logic„, rela˛iile contractuale nu au nicio valoare pentru niciunul dintre negustori, ambii dispre˛uind din start termenii Ón˛elegerii.

Este evident c„ Ón schema acestei îÓn˛elegeri“ lipseau cu des„v‚r∫ire orice argumente care ˛ineau de interesul na˛ional sau de interesul unei Rom‚nii europene.

O construc˛ie unic„ Ón istoria Rom‚niei, cum este integrarea european„, a fost compromis„, ∫tirbit„ ∫i lezat„ grav prin cursa de putere dintre pre∫edinte ∫i premier.

Responsabilitatea ∫i vina pentru pata de ru∫ine adus„ Rom‚niei ∫i decredibilizarea institu˛iilor statului rom‚n le revin Ón egal„ m„sur„ celor doi protagoni∫ti ai acestei telenovele Ón regie proprie.

Nu cunosc un moment mai ru∫inos Ón istoria Rom‚niei care s„ fi fost cauzat exclusiv de iresponsabilitatea politic„.

Cultura sever„ ∫i sobr„ a politicienilor de la Bruxelles este brutal contrariat„ Ón fa˛a unor asemenea modalit„˛i primitive de a Ón˛elege politicul ca art„ a negocierii.

Ce i-am obligat noi s„ Ón˛eleag„ din politica Bucure∫tiului? C„ toat„ cultura lor birocratic„, toate cerin˛ele, procedurile ∫i tehnicile lor sunt doar o poveste frumoas„, acceptat„ formal Ón declara˛ii pe ecranele TV. Œn rest ∫i Ón fond, politicianul rom‚n aflat la putere se comport„ dispre˛uitor ∫i arogant fa˛„ de propriul popor ∫i fa˛„ de cet„˛eanul european la al c„rui statut ∫i bani aspir„.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Mai sunt colegi Ón sal„ care doresc s„-∫i prezinte declara˛iile politice? Nu sunt.

V„ anun˛ c„ o serie dintre colegi au depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamnele ∫i domnii deputa˛i: Manuela Mitrea, Mihai Dumitriu, Dumitru Bentu, Mihaela Rusu, Ion Mocioalc„, Ion Stan, Gabriela Nedelcu, Eugen Bejinariu, Aurel Vl„doiu, Nicolae B„d„l„u, Gheorghe Chiper, Matei C„t„lin.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnii deputa˛i: Claudiu Zaharia ∫i Mihai Adrian M„laimare.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputa˛i: Petre Str„chinaru, Traian Iga∫, Marius Rogin, Daniel Buda, Aurel Olarean, Ioan Puchianu, Ion Gon˛ea, Ioan Oltean, Romeo Raicu ∫i Dan Grigore.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, Daniela Popa.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Miron Ignat.

Cu aceasta Óncheiem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice, urm‚nd ca la ora 10 s„ Ónceap„ ∫edin˛a Ón plen cu problemele Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îUite comisarul, nu e comisarul!“ Avem un pre∫edinte-juc„tor, ne-a demonstrat-o chiar Domnia Sa. Ca bun juc„tor de poker, i-a aplicat o cacealma domnului prim-ministru, care a cedat portofoliul ap„r„rii la schimb cu postul de comisar european, Ón urma unor negocieri îla s‚nge“.

Numai c„ domnul pre∫edinte a procedat ca de obicei, la fel cum ne-a obi∫nuit Ónc„ de pe c‚nd era ministru al transporturilor. Adic„ l-a l„sat pe primul-ministru s„ îÓ∫i rup„ g‚tul“, propun‚ndu-l pe domnul senator Vosganian, de∫i cuno∫tea foarte bine problemele care pot ap„rea. Ast„zi, Domnia Sa, foarte relaxat, nu recunoa∫te c„ a fost de acord cu propunerea ∫i afirm„ cu s‚ngele rece specific juc„torilor — nu-i a∫a? — c„ este momentul s„ se implice, astfel Ónc‚t ˛ara noastr„ s„ nu mai cunoasc„ Ónc„ un e∫ec la desemnarea comisarului. Domnul pre∫edinte admite (Ón interviul acordat îJurnalului na˛ional“) c„ ∫tia dinainte c„ nominalizarea lui Vosganian va fi un e∫ec. Dar ce era s„ fac„, trebuia s„ Ól lase pe domnul T„riceanu s„ gre∫easc„, dup„ ce P.D.-ul tocmai negociase cu P.N.L. trocul privind Ministerul Ap„r„rii.

Domnia Sa se ap„r„ spun‚nd c„ serviciile de informa˛ii nu i-au furnizat date despre eventuala colaborare a domnului Vosganian cu fosta Securitate. Dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 singur recunoa∫te, Ón interviul acordat, c„ nu acuza˛ia de colaborare a fost elementul decisiv Ón respingerea propunerii de c„tre Comisia European„, ci conexiunile cu oameni de afaceri controversa˛i. P„i bine, bine, nici de asta nu ∫tia˛i c‚nd a˛i b„tut palma cu Partidul Na˛ional Liberal pentru a ob˛ine mult doritul portofoliu al ap„r„rii?

Ceea ce ne sup„r„ este lipsa de respect fa˛„ de ˛ar„ ∫i fa˛„ de oameni, manifestat„ de oameni importan˛i ai acestei ˛„ri, care Ó∫i bat joc de ea ∫i de noi. Jocurile politice mizerabile practicate Ón acest moment la cel mai Ónalt nivel Ón Rom‚nia au ajuns Ón presa interna˛ional„ de luni, 30 octombrie. Œntreg mapamondul a aflat ieri c„ nominalizarea rom‚neasc„ îa fost o surpriz„ pentru domnul pre∫edinte José Manuel Barroso, care a fost iritat de faptul c„ luptele interne din Guvernul Rom‚niei au aruncat procesul de nominalizare Ón haos“ (îFinancial Times“, duminic„, 29.10.2006). îCuv‚ntul de ordine folosit Ón mass-media interna˛ional„ este «jenant»“ (Agen˛ia France Presse etc.).

îPrincipiul dominoului pe pia˛a muncii din Uniunea European„ va afecta ∫i Rom‚nia?“

Oficial, Rom‚nia va fi membr„ a Uniunii Europene de-abia de la 1 ianuarie 2007, dar problemele deja Óncep s„ se arate. Tot de la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va trebui s„ ocupe unul din posturile de comisar european, dar gafa politic„ f„cut„ prin desemnarea total neinspirat„ a domnului Vosganian pentru aceast„ func˛ie ne-a aruncat deja Ón b„t„lia orgoliilor politice. ™i tot p‚n„ la 1 ianuarie 2007, statele membre ale Uniunii Europene trebuie s„ anun˛e oficial dac„ Ó∫i vor deschide sau nu pia˛a muncii pentru noii veni˛i: cet„˛enii rom‚ni ∫i bulgari.

Decizia Marii Britanii ∫i a Irlandei de a restric˛iona accesul muncitorilor rom‚ni pe pia˛a muncii din aceste ˛„ri a venit ca un du∫ rece c‚nd nimeni nu se mai a∫tepta la asta. Faptul este surprinz„tor dac„ ˛inem seama c„ Ón 2004 aceste dou„ ˛„ri au fost printre primele care ∫i-au deschis por˛ile c„tre for˛a de munc„ din cele 10 ˛„ri nou-venite Ón U.E. Pericolul Ón sine nu vine de la decizia acestor dou„ ˛„ri, oricum departe de visul muncitorului rom‚n de a lucra Ón str„in„tate, ci de la precedentul astfel creat. Se declan∫eaz„, Ón cadrul Uniunii Europene, un adev„rat efect de domino, imprevizibil ∫i greu de controlat.

Autorit„˛ile rom‚ne au fost luate pe nepreg„tite, a∫a c„ a urmat o serie de declara˛ii politice mai mult sau mai pu˛in agresive la adresa Marii Britanii.

Statutul nostru de viitor actual membru al Uniunii Europene este, Ón acest moment, destul de ambiguu, a∫a c„ reac˛iile verbale necontrolate nu-∫i au rostul. A Óncerca acum s„-i tragem palme, chiar ∫i morale, Marii Britanii denot„ lips„ de realism politic, iar urm„rile pot fi pe termen lung. Œn fond nu po˛i s„ obligi o ˛ar„ veche din U.E. s„ te accepte pe pia˛a local„ a muncii p‚n„ nu se convinge de seriozitatea ∫i profesionalismul t„u. Marea Britanie are propriile sale probleme interne, pia˛a muncii este sufocat„ de cet„˛eni indieni ∫i pakistanezi, deci

r„gazul pe care ∫i-l ia pentru a se convinge de poten˛ialul nostru este justificat. Probabil c„, Ón timp, prin seriozitate, vom convinge ∫i, astfel, acest embargo de moment va fi ridicat.

Declara˛ie politic„: îRom‚nii, europeni de «m‚na a doua»“

Parlamentul Marii Britanii a anun˛at restric˛ii pentru muncitorii rom‚ni de la 1 ianuarie 2007, c‚nd ˛ara noastr„ va adera la Uniunea European„. De asemenea, Ambasada Marii Britanii la Bucure∫ti a comunicat ∫i data ridic„rii vizelor pentru rom‚ni: 1 ianuarie 2007.

Muncitorii necalifica˛i nu vor mai putea lucra Ón Marea Britanie dec‚t Ón sectorul agroalimentar, la recoltarea legumelor ∫i fructelor, ∫i asta numai dac„ angajatorul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 poate dovedi c„ nu a putut rezolva problema for˛ei de munc„ dec‚t cu muncitori din Rom‚nia ∫i Bulgaria.

™i guvernul irlandez a anun˛at c„ va restric˛iona accesul rom‚nilor pe pia˛a muncii dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007.

Restric˛iile la care vor fi supu∫i cet„˛enii rom‚ni sunt dintre cele mai umilitoare, ace∫tia fiind condamna˛i s„ nu poat„ exploata unul dintre principiile europene care vizeaz„ libera circula˛ie a for˛ei de munc„ pe Óntreg teritoriul european a cet„˛enilor statelor membre ale U.E. Suntem privi˛i ca cet„˛eni europeni îde m‚na a doua“ f„r„ a ni se da posibilitatea s„ dovedim faptul c„ nu suntem numai un popor de cer∫etori ∫i infractori, ci suntem un popor cu valori care ar putea s„ contribuie Ón mod cert la viitorul european.

C‚nd ne-am hot„r‚t s„ sprijinim, Ómpreun„ cu Marea Britanie, Coali˛ia Antiterorist„, nu ne-am putut imagina c„ ne vor Óntoarce spatele umilindu-ne ∫i catalog‚ndu-ne drept coda∫ii Europei. Este drept c„ unele dintre considerentele care stau la baza acestei situa˛ii ne apar˛in, ne∫tiind s„ ne gestion„m Ón mod fructuos pozi˛ia noastr„ Ón contextul ader„rii la Uniunea European„. Œn aceast„ situa˛ie, credem c„ Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei Rom‚niei din Anglia, ar trebui s„ aplice acela∫i tratament cet„˛enilor britanici care solicit„ vize pentru Rom‚nia.

Œn momentul integr„rii Ón Uniunea European„, ˛ara noastr„ va fi pe locul 7 ca putere de influen˛are a deciziilor ∫i constat„m c„ unele state nu con∫tientizeaz„ Ónc„ faptul c„ suntem egali Ón drepturi ∫i obliga˛ii Ón spa˛iul european.

Din gama: î«ce ∫ocuri ne mai d„ Alian˛a»“

Œn lungul ∫ir de lupte dintre palatele Cotroceni ∫i Victoria au mai c„zut o serie de victime, unii m„cel„ri˛i chiar de sus˛in„torii lor, precum fostul ministru al ap„r„rii, Teodor Atanasiu, al c„rui portofoliu a fost dat la schimb de primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu contra mult r‚vnitului post de comisar european. S„ nu credem c„ Atanasiu a fost chiar a∫a abandonat ∫i l„sat de izbeli∫te ca ∫i cum ar fi copilul nim„nui. El doar a fost mutat Óntr-un loc mai pu˛in influent, dar produc„tor de mult mai mul˛i bani. Uneori, victimele de la Palatul Victoria sunt r„scump„rate de c„tre Palatul Cotroceni ∫i viceversa. Un exemplu elocvent este chiar fostul mare om politic Theodor Baconski, Ónl„turat de T„riceanu, ∫i care a fost numit consilier preziden˛ial.

Vicepre∫edintele P.D., ministrul transporturilor Radu Berceanu, a declarat s„pt„m‚na trecut„ la Cluj c„ democra˛ii ∫i liberalii se Ón˛eleg ca surzii cu mu˛ii Ón privin˛a alegerilor anticipate. Democra˛ii vor alegeri, iar liberalii nu. Nici m„car Ón aceast„ privin˛„ Alian˛a D.A. nu renun˛„ s„ spun„ NU.

Nu a trecut mult timp ∫i conflictul dintre P.N.L. ∫i P.D., dar mai ales dintre cele dou„ palate, a Ónceput s„ se accentueze ∫i mai mult, ba chiar am putea spune c„ deja ne a∫tept„m s„ se introduc„ oficial ac˛iunea de divor˛, dac„ ∫i a∫a tr„iesc desp„r˛i˛i, Ón fapt, de at‚ta timp.

Nici nu s-a ∫ters bine bruma desemn„rii candidatului Varujan Vosganian pentru portofoliul de comisar european, c„ pre∫edintele B„sescu ∫i-a scos gheru˛ele, le-a ascu˛it ∫i a s„rit la g‚tul premierului, Ónvinov„˛indu-l c„ nu l-a consultat atunci c‚nd a stabilit care va fi

candidatul desemnat de Rom‚nia pentru a ocupa func˛ia de comisar european. De∫i, la Ónceput, a Óncercat s„ pozeze Ón postura de îmama Dolores“ ∫i a simulat o tentativ„ de ap„rare Ómpotriva acuza˛iilor aduse domnului Varujan Vosganian de ziarul îJurnalul na˛ional“, ulterior a pozat Ón victim„ ∫i a s„rit la g‚tul premierului, sus˛in‚nd c„ el este singurul vinovat pentru ru∫inea suferit„ de ˛ara noastr„ cu c‚teva clipe anterior ader„rii Rom‚niei la U.E.

Totu∫i, despre care ru∫ine vorbea domnul pre∫edinte B„sescu, dac„ Ónsu∫i Vosganian a caracterizat informa˛iile din pres„ ca fiind îtrunchiate, r„uvoitoare ∫i lipsite de temei real“, iar prezentarea acestora drept o îtentativ„ de manipulare“?! îNu exist„ niciun fel de dovad„. Atacul vine din zone care se simt amenin˛ate de reforma societ„˛ii“, a sus˛inut acesta.

Sf‚r∫itul lunii octombrie coincide cu str‚ngerea roadelor de pe c‚mp, cu preg„tirea viitoarelor recolte. Ca deputat de Arge∫, am str„b„tut, mai cu seam„, localit„˛ile din sud, acolo unde porumbul se cultiv„ pe mari suprafe˛e. Locuitorii satelor, sprijini˛i ∫i de rudele de pe la ora∫e, culeg cu s‚rg bruma de recolt„, o Óncarc„ Ón c„ru˛e ∫i apoi o depoziteaz„ Ón hambarele proprii. Ce produc˛ie a ob˛inut, ce randament a dat solul la unitatea de suprafa˛„ nu ∫tie nimeni! Totul se m„soar„ din ochi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Oamenii locului sunt mul˛umi˛i dac„ adun„ Ón curtea casei at‚ta porumb c‚t s„ le ajung„ pentru traiul lor zilnic, pentru a cre∫te un porc ∫i c‚teva p„s„ri. De asemenea, fiecare cultivator Ó∫i sorteaz„ cu grij„ o cantitate de porumb care s„-i asigure s„m‚n˛a pentru noua recolt„. Din cauza pre˛urilor ridicate, a lipsei sprijinului financiar din partea statului, majoritatea produc„torilor agricoli nu mai apeleaz„ la unit„˛ile specializate Ón tratarea semin˛elor. ™i astfel se practic„ o agricultur„ f„r„ a se mai ˛ine cont de tehnologii avansate, de folosirea de soiuri de calitate superioar„, soiuri tratate cum se cuvine, Ón func˛ie de zona Ón care se cultiv„.

Ici, colo, c‚te un tractor sau un plug tras de cai Óntorc brazda pentru recolta viitoare de gr‚u. ™i pentru aceast„ cultur„ tehnologiile aplicate alt„dat„ au fost date uit„rii. Se ar„, se preg„te∫te solul ∫i se Óns„m‚n˛eaz„ atunci c‚nd omul, ˛„ranul, are puterea economic„ necesar„ Ónfiin˛„rii unei asemenea culturi. Spuneam for˛a economic„ necesar„, deoarece pentru cultivarea unui hectar de gr‚u a∫a cum scrie la carte ˛„ranul are nevoie de circa 15 milioane de lei, iar produc˛ia ob˛inut„, dac„ este valorificat„ la pre˛urile practicate de actualii guvernan˛i, nu se ridic„ nici la 10 milioane. De unde s„ dispun„ un ˛„ran de ace∫ti bani, dac„ nu este ajutat de statul rom‚n?!

Iat„ de ce, an de an, r„m‚n suprafe˛e Óntinse de p„m‚nt nelucrat. Nici p‚n„ acum, ministrul de resort nu a dat publicit„˛ii o situa˛ie la zi a lucr„rilor din campania agricol„ de toamn„ — recolt„ri ∫i Óns„m‚n˛„ri —, Ón schimb afl„m din mass-media c„ demnitarii acestui minister se laud„ c„ au dus agricultura Rom‚niei Ón Europa, c„ au reformat satul rom‚nesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ atrag aten˛ia asupra unor hot„r‚ri cu un aparent substrat politic emise de Consiliul Jude˛ean Arad, care sunt sus˛inute Óns„ pe un fond de nelegalitate. Œn ultima ∫edin˛„ a Consiliului Jude˛ean Arad a fost emis„ o hot„r‚re care modific„ Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Regiei Autonome îAdministra˛ia Zonei Libere“ Curtici—Arad, Ón baza Legii nr.15/1990 privind organizarea unit„˛ilor economice de stat ca regii autonome ∫i societ„˛i comerciale. Este Óns„ o gre∫eal„ — voit„ sau nu — care trebuie corectat„! Regia Autonom„ îAdministra˛ia Zonei Libere“ Curtici—Arad a fost Ónfiin˛at„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 449/1999, Ón temeiul unei legi speciale, Legea nr. 84/1992, modificat„ prin Legea nr. 244/2004. Regulamentul de func˛ionare a Zonei Libere Curtici—Arad este prev„zut Ón anexa unei hot„r‚ri de

Guvern ∫i nu poate fi modificat printr-o hot„r‚re a Consiliului Jude˛ean Arad.

Nu vreau s„ insist asupra faptului c„ la Arad a fost f„cut un troc politic de notorietate Óntre P.N.L. ∫i P.D., prin care alegerea noului vicepre∫edinte de Consiliu jude˛ean a fost condi˛ionat„ de schimbarea unor directori. Cu siguran˛„, Óns„, nu putem accepta ca legalitatea Óns„∫i s„ fie sacrificat„ cu prilejul acestor neÓn˛elegeri.

Este absolut necesar ca situa˛ia juridic„ a hot„r‚rii Consiliului Jude˛ean Arad care modific„ Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Regiei Autonome îAdministra˛ia Zonei Libere“ Curtici—Arad s„ fie l„murit„ ∫i corectat„ c‚t mai repede cu putin˛„. Altfel, risc„m s„ bloc„m ∫i s„ arunc„m Ón haos activitatea unei societ„˛i care func˛ioneaz„ la parametri optimi. Œn cazul Ón care, spre exemplu, Consiliul de administra˛ie al R.A. îAdministra˛ia Zonei Libere“ Curtici—Arad a fost modificat nelegal, consecin˛a acestui fapt este c„ toate deciziile pe care le adopt„ au un caracter de nelegalitate.

Consider c„ l„murirea c‚t mai rapid„ a situa˛iei R.A. îAdministra˛ia Zonei Libere“ Curtici—Arad ∫i scoaterea acestei entit„˛i de sub influen˛a politic„ sunt extrem de importante. Astfel de practici nu fac dec‚t s„ Ómpiedice buna func˛ionare a mediului economic, cu consecin˛e asupra dezvolt„rii comunit„˛ilor locale.

Declara˛ie politic„: îŒn perspectiva integr„rii Ón U.E. trebuie s„ identific„m solu˛ii pentru a-i p„stra pe rom‚ni acas„“

Œntr-o recent„ declara˛ie de pres„, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale Gheorghe Barbu a sus˛inut c„ Guvernul de la Bucure∫ti consider„ c„, dup„ momentul integr„rii Ón Uniunea European„, nu vor exista schimb„ri semnificative Ón ceea ce prive∫te for˛a de munc„ din ˛ara noastr„, iar acolo unde exist„ deficite se va apela ori la recalificarea muncitorilor rom‚ni, ori la for˛a de munc„ din import. Cu alte cuvinte, Ón opinia domnului ministru, nici rom‚nii pleca˛i la munc„ nu se vor Óntoarce acas„, dar nici nu vom asista la un exod al for˛ei de munc„ c„tre vest.

De asemenea, autorit„˛ile rom‚ne consider„ c„ dup„ momentul integr„rii vor r„m‚ne deficitare acelea∫i domenii care Ónregistreaz„ o lips„ de for˛a de munc„ ∫i Ón prezent: industria confec˛iilor, construc˛iile, domeniul sanitar, turismul ∫i num„rul mic de ingineri. Pentru a acoperi acest deficit, Guvernul inten˛ioneaz„ s„ adopte o hot„r‚re, pentru un contigent de for˛„ de munc„ din str„in„tate, dublat„ de programe de recalificare a ∫omerilor.

Cu toate c„ nu este Óngrijorat de posibila plecare a muncitorilor rom‚ni Ón str„in„tate dup„ 1 ianuarie 2007, ministrul muncii mai consider„ c„, pentru p„strarea lor pe pia˛a de munc„ intern„, angajatorii ar trebui s„ le ofere acestora o motiva˛ie: condi˛ii de munc„ mai bune ∫i salarii mai mari.

Desigur c„ aceast„ situa˛ie a migra˛iei for˛ei de munc„ nu poate dec‚t s„ ne Óngrijoreze. Deja se cunoa∫te faptul c„ aproximativ dou„ milioane de concet„˛eni de-ai no∫tri, s„tui de condi˛iile grele din ˛ar„, au plecat s„ lucreze Ón str„in„tate. Dintre ace∫tia, 90% muncesc Ón ˛„ri membre ale Uniunii Europene. Or, Ón perspectiva integr„rii europene a Rom‚niei la 1 ianuarie 2007, este c‚t se poate de probabil ca ∫i mai mul˛i rom‚ni s„ emigreze Ón ˛„ri unde locurile de munc„ sunt mai bine pl„tite ∫i chiar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 s„-∫i ia cu ei ∫i familiile, av‚nd drept exemplu cazul Germaniei care permite muncitorilor str„ini care lucreaz„ de cel pu˛in 1 an Ón aceast„ ˛ar„ s„-∫i aduc„ al„turi de ei ∫i familiile. ™i atunci ne Óntreb„m, pe drept cuv‚nt, av‚nd Ón vedere ∫i gravele probleme demografice cu care ne confrunt„m, cine va mai r„m‚ne s„ tr„iasc„ ∫i s„ munceasc„ Ón Rom‚nia?

îBugetul de stat pe anul 2007“

Fire∫te, un document de o asemenea amploare poate fi oric‚nd perfec˛ionat, dar nu pot s„ nu remarc c‚teva elemente pe care cred c„ ar trebui s„ le prezent„m Ónainte de orice calcul laborios, de orice previziune economic„.

Bugetul de stat pe anul 2007 este un buget corect. Nu este pe c‚t de mare ni l-am dori, dar r„spunde categoric realit„˛ii economice rom‚ne∫ti din acest moment. Bugetul a ie∫it deja de la comisii, deci este timp pentru a fi aprobat Óntr-un termen rezonabil pentru a fi viabil la Ónceputul anului.

Salut„m decizia premierului de a solicita membrilor Cabinetului s„ participe la discu˛iile din comisii. Cred c„ abia acum vom da greutate moral„ ∫i social„ votului nostru.

Apreciez Ón mod deosebit cre∫terile substan˛iale, de p‚n„ la trei ori, Ón cazul educa˛iei, ceea ce denot„ o Óns„n„to∫ire a economiei rom‚ne∫ti, care, prin Óntreaga strategie a ultimilor ani, devine dintr-o economie subteran„, neproductiv„ Ón plan social, o economie care ne poate ajuta pe to˛i, contribuind, a∫a cum e ∫i firesc, la bugetul de stat.

Nu pot s„ nu remarc ∫i schimbarea radical„ a modului de a privi sistemul ca atare, multe dintre bugetele alocate Ón diferite domenii sunt bugete de infrastructur„, bugete de investi˛ii, bugete de cre∫tere, ∫i nu bugete de salarii ∫i de subzisten˛„, a∫a cum eram obi∫nui˛i.

Am sentimentul c„ decizia politic„ la votarea bugetului de stat pe 2007 nu poate fi bazat„ pe considerente ce

˛in de deciziile partidului din care face parte parlamentarul. Spun acest lucru deoarece consider acest buget ca fiind corect, conform realit„˛ii economice.

Voi vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, asum‚ndu-mi responsabilitatea politic„ a gestului meu ∫i d‚ndu-mi girul pentru strategia economic„ ∫i social„ pe care o sus˛in, cea a actualului Guvern.

Adoptarea Legii nr. 249/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale∫ilor locali a generat numeroase controverse la nivelul mediului politico-administrativ rom‚nesc, pe fondul rivalit„˛ilor politice existente.

Un exemplu elocvent Ón acest sens Ól reprezint„ situa˛ia f„r„ precedent creat„ Ón cadrul Consiliului Jude˛ean Ialomi˛a de pre∫edintele Silvian Ciuperc„, Ón luna septembrie a.c. Acesta a propus spre adoptare forului legislativ al jude˛ului un proiect de hot„r‚re care vizeaz„ Óncetarea de drept a mandatelor unui num„r de 5 consilieri jude˛eni, ca urmare a schimb„rii apartenen˛ei politice, invoc‚nd prevederile Legii nr. 249/2006. Raportul Comisiei juridice ∫i de disciplin„ a Consiliului jude˛ean eviden˛iaz„ o serie de aspecte care contravin prevederilor legale Ón vigoare. Œn acest context, este invocat„ Constitu˛ia Rom‚niei, care la articolul 15 alineatul (2) prevede: îLegea dispune numai pentru viitor, cu excep˛ia legii penale sau contraven˛ionale mai favorabile“. De asemenea, sus˛ine comisia, prin principiul neretroactivit„˛ii legii se Ón˛elege c„ legea nou„ nu poate reglementa raporturi juridice n„scute, modificate sau stinse Ónainte de intrarea ei Ón vigoare. Œn condi˛iile Ón care demisiile din partidele pe listele c„rora au candidat Ón 2004 cei 5 consilieri au fost Ónregistrate anterior apari˛iei modific„rilor la legea privind Statutul ale∫ilor locali, comisia juridic„ a propus respingerea proiectului de hot„r‚re. Œn paralel, pentru a-∫i asigura victoria, pre∫edintele Consiliului jude˛ean a formulat o cerere de chemare Ón judecat„ Ón instan˛a de contencios administrativ. Acesta Ó∫i Óntemeiaz„ pl‚ngerea Ómpotriva institu˛iei pe care o conduce, de∫i putea chema Ón fa˛a instan˛ei doar consilierii Ón cauz„.

Este cel pu˛in hilar ca pre∫edintele unei autorit„˛i publice locale s„ se dea singur Ón judecat„: potrivit Legii nr. 286/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, pre∫edintele Consiliului jude˛ean reprezint„ jude˛ul Ón rela˛iile cu celelalte autorit„˛i, precum ∫i Ón justi˛ie. Silvian Ciuperc„ a dat Ón judecat„ Consiliul jude˛ean din care face parte, av‚nd ∫i calitatea de consilier, prin urmare e ∫i p‚r‚t ∫i reclamant Ón acela∫i proces.

îNu to˛i rom‚nii sunt rom‚ni!“

Evenimentele de s„pt„m‚na trecut„ legate de desemnarea senatorului Varujan Vosganian pentru func˛ia de comisar european au confirmat, Ónc„ o dat„, valabilitatea proverbului rom‚nesc îS„ moar„ capra vecinului!“. De aceast„ dat„, chiar Óntr-o form„ agravant„. S-a ajuns, din cauza unor binevoitori, s„ se creeze imaginea unui autogol marcat imaginii Rom‚niei. Cine a sperat c„ acest autogol va viza P.N.L. s-a Ón∫elat amarnic, pentru c„ Varujan Vosganian urma s„ reprezinte Rom‚nia, nu partidul din care face parte.

™i, totu∫i, dac„ este cineva care are cu adev„rat de pierdut Ón urma evenimentelor din week-end-ul trecut, Ón niciun caz nu poate fi vorba de Varujan Vosganian, P.N.L. sau premierul T„riceanu. Concret, de pierdut au numai acele for˛e politice ∫i persoane care, dup„ îr„zboi“, a se Ón˛elege Óntoarcerea de la Bruxelles, f„r„ un rezultat cert, a lui Varujan Vosganian, au Óncercat s„ devin„ îeroi“!

Despre posibila desemnare a lui Varujan Vosganian se ∫tia, Ón propor˛ie de 90%, cu o s„pt„m‚n„ Ónainte de anun˛ul oficial al premierului T„riceanu. Œntreaga massmedia contura o alegere Óntre Varujan Vosganian ∫i ministrul de externe Mihai R„zvan Ungureanu, acord‚nd ∫anse ridicate primului. Mai mult, Varujan Vosganian era dat de pres„, de mai bine de trei s„pt„m‚ni, pe lista celor ∫apte posibili. Cu toate acestea, nimeni din spectrul politic nu a avut vreo obiec˛ie Ómpotriva lui Varujan Vosganian, p‚n„ la Óntoarcerea de la Bruxelles.

Dup„, au Ónceput s„ curg„ criticile at‚t la adresa celui care a desemnat, c‚t ∫i la adresa celui desemnat. Nu m„ refer aici la interven˛ia securistic„ de dincolo de ocean, pentru c„ este clar c„ a fost vorba de o diversiune.

To˛i cei care au criticat, au dovedit un singur lucru: au pus interesul propriu de partid mai presus de interesul na˛ional. Vosganian era desemnat s„ reprezinte Rom‚nia ∫i din aceast„ cauz„ trebuia s„ fie ap„rat. Nu numai c„ nu a fost ap„rat, dar a fost ∫i îlucrat“.

Se ∫tie c„ numero∫i parlamentari europeni din zona socialist„ ∫i chiar popular„ au primit mesaje antiVosganian. Au existat ∫i persoane care au pus interesul personal mai presus dec‚t cel na˛ional. Este cazul lui Petre Roman, care a ie∫it public ∫i a afirmat c„ era mai util„ desemnarea unui fost premier, b„nuiesc c„ nu s-a referit la Adrian N„stase, care Ón acest moment are probleme cu D.N.A., la Mugur Is„rescu, acesta fiind la ora actual„ indispensabil la B.N.R., ∫i nici la al˛ii. B„nuiesc c„ s-a referit la persoana sa. Mai este ∫i cazul lui Theodor Stolojan, care a atacat nominalizarea, Óncerc‚nd c„ cucereasc„ puncte Ón b„t„lia pe care o duce Ómpotriva conducerii P.N.L.

îCui Ói este fric„ de rom‚ni?“

Apropierea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este de natur„ s„ produc„ temeri, a∫ spune nefondate, fa˛„ de îinvazia for˛ei de munc„“ din Rom‚nia. Recent, Marea Britanie s-a ar„tat foarte protec˛ionist„ Ón ceea ce prive∫te accesul rom‚nilor pe pia˛a britanic„ a for˛ei de munc„, atitudine care tinde s„ fie copiat„ ∫i de Olanda.

Problema _dumping_ -ului social nu mai este demult o noutate Ón ceea ce prive∫te realit„˛ile economice ∫i sociale ale Uniunii Europene. De la realizarea marii pie˛e Ón 1992, marcat„ de cele patru libert„˛i de circula˛ie, a devenit limpede pentru toate statele membre ale Uniunii c„ trebuie s„ abandoneze orice practici restric˛ioniste. P‚n„ la l„rgirea Uniunii Europene cu cele 10 state la 1 mai 2004, Óntre care majoritatea foste state comuniste, problema migra˛iei for˛ei de munc„ Ón interiorul Uniunii a fost una marginal„, fenomenul limit‚ndu-se la îrudele mai s„race“ ale Uniunii, cum ar fi Grecia, Portugalia sau Irlanda. L„rgirea Uniunii la 27 de state membre, Óntr-o formul„ care reune∫te un segment important de popula˛ie provenind din spatele fostei Cortine de Fier, pune aceast„ problem„ Óntr-un moment Ón care Ónse∫i ˛„rile membre cu state vechi Ón Comunitate/Uniune erau confruntate cu problema ∫omajului ∫i a cre∫terii economice.

Œn 2004 a existat ∫ablonul cu frica de îinstalatorul polonez“, venit Ón Occident dup„ aderarea Poloniei la U.E. ∫i dispus s„ lucreze pe bani pu˛ini, dar totu∫i pe euro, ∫i f„c‚nd concuren˛„ confra˛ilor s„i de breasl„ din Occident.

Legile cererii ∫i ofertei, economia de pia˛„ au fost cele care au dat r„spunsul la temerile Ón mare parte neÓntemeiate fa˛„ de acest aflux al for˛ei de munc„ din Est. Œn fond, statele occidentale nu au de ce s„ se team„ de for˛a de munc„ venit„ din Est, av‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 vedere gradul ei de preg„tire ∫i specializare, dar mai ales mentalitatea acesteia.

Rom‚nia este pe cale s„ repete situa˛ia de adversitate din partea Occidentului de care au avut parte ∫i fostele ˛„ri comuniste. Aceast„ adversitate este nejustificat„. Rom‚nii nu pleac„ pentru prima dat„ Ón Europa odat„ cu 1 ianuarie 2007. Œn ultimii cinci ani ∫i mai ales dup„ eliminarea vizelor, lucr„torii rom‚ni Ón Occident au devenit o realitate cotidian„, care a fost Óncurajat„ chiar de unele state occidentale. Nu pot s„ nu fac referire la îc„p∫unarii“ din Spania, c„rora forma˛iunile politice autohtone le-au cerut ∫i voturile. Œn afara unor cazuri izolate de infrac˛ionalitate m„runt„, rom‚nii pleca˛i la munc„ Ón Occident s-au dovedit a fi harnici ∫i muncitori. Poate acesta este unul dintre motivele care Ói Óngrijoreaz„ pe unii occidentali.

Imediat dup„ decesul, neregretat de nimeni, al Conven˛iei Democratice, cei 15.000 de speciali∫ti s-au transferat urgent la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“.

Alian˛a D.A. este compus„, spre satisfac˛ia rom‚nilor, din Partidul îMica Securitate“, reprezentat Ón P.D. ∫i filiala de la Bucure∫ti a îRompetrol“ — Patriciu, adic„ P.N.L.

Revenind la cei 15.000 de speciali∫ti care ne aduc bun„starea ∫i fericirea Ón Rom‚nia, v„ putem informa c„ s-au reprodus, s-au Ónmul˛it, prin diferite procedee (cum ar fi clonarea) ∫i au ajuns la vreo 50.000, to˛i cu lefuri mari ∫i afaceri b„noase cu statul cel prost ∫i p„gubos.

Cei 50.000 de speciali∫ti pot fi g„si˛i Ón toate posturile b„noase, Óncep‚nd cu bog„ta∫ii de la Regia de Ap„Canal, termin‚nd cu pricepu˛ii mini∫tri din Guvernul T„riceanu.

Dintre ace∫ti to˛i mari speciali∫ti, la r‚ndul lor T„riceanu ∫i B„sescu eviden˛iindu-se ca îpricepu˛ii neamului“, l-au g„sit pentru func˛ia de comisar european pe domnul Varujan Vosganian, desigur, ∫i acesta un mare specialist, a∫a cum s-a recomandat singur, Ón economie, cultur„, precum ∫i Ón ghicitul Ón palm„ ∫i cafea. BineÓn˛eles c„ domnul Vosganian este la fel de nep„tat ca ∫i B„sescu sau T„riceanu. Adic„ n-a luat bani de la S.O. V‚ntu, ci i-a dat, nu se plimba cu ma∫ina lui S.O. V‚ntu, ci cu cea a surorii acestuia, Ioana Maria Vlas, numai num„rul era B-41-SOV!

De asemenea, b„iatul priceput nici nu auzise de Securitate, ci doar ea de el, ∫i asta chiar din timpul facult„˛ii c‚nd odioasa institu˛ie Ói pusese pe um„r niscaiva stelu˛e, f„r„ ca bietul student s„ ∫tie sau s„-∫i dea seama. Iar dup„ domnul Vosganian, A.V.S. (Aport Special Valutar) ar fi prescurtarea de la îAlcool, Vin ∫i Spirt“ Bragadiru, unde turna Ón sticle, lupt‚nd Ómpotriva comunismului prin turmentarea popula˛iei ne∫tiutoare de carte.

BineÓn˛eles c„ domnul Barroso, ∫eful comisarilor europeni, nu-i venit ieri cu pluta pe Bistri˛a ∫i are informa˛ii de prim„ m‚n„ despre domnul Vosganian, dar ∫i despre cei doi p„c„to∫i care-l voiau comisar — marinarul ∫i motociclistul. A∫a c„ le-a ar„tat la to˛i trei un deget: cel mijlociu de m‚na dreapt„!

Ca s„ nu l„s„m ˛ara Ón suferin˛„ ∫i pe B„sescu Óntr-o criz„ existen˛ial„ mai ceva dec‚t cea alcoolic„, Ói vom propune un candidat, pe domnul Ionic„ Plimb„re˛ul. Acesta Óndepline∫te toate condi˛iile necesare func˛iei de comisar: ∫tie toate limbile p„m‚ntului (mai ales americana ∫i engleza), are abilit„˛i de comunicare (adic„ te ame˛e∫te de cap) ∫i, mai ales, e cunoscut Ón lumea Óntreag„ ca un tip de calitate.

Declara˛ie politic„ privind unele reglement„ri referitoare la obligativitatea cunoa∫terii limbii rom‚ne de c„tre fiecare cet„˛ean rom‚n.

Legea nr. 21/1991, republicat„, stabile∫te condi˛iile de dob‚ndire ∫i de pierdere a cet„˛eniei rom‚ne. Astfel, potrivit art. 4 al acestei legi, cet„˛enia rom‚n„ se dob‚nde∫te prin na∫tere, adop˛ie ∫i prin acordare la cerere.

Alin. (1) al art. 5 din Constitu˛ia Rom‚niei prevede c„ îcet„˛enia rom‚n„ se dob‚nde∫te, se p„streaz„ sau se pierde Ón condi˛iile prev„zute de legea organic„“. De∫i alin. (2) al aceluia∫i articol prevede c„ cet„˛enia rom‚n„ nu se poate pierde de c„tre persoanele care au dob‚ndit-o prin na∫tere, exist„ situa˛ii c‚nd autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ se sesizeze ∫i Ón aceste cazuri. Avem Ón vedere acele persoane care, de∫i tr„iesc pe teritoriul statului rom‚n, beneficiaz„ de toate drepturile de care beneficiaz„ cet„˛enii rom‚ni, totu∫i nu cunosc limba rom‚n„ ∫i nu o folosesc pe teritoriul statului ai c„rui cet„˛eni se declar„. Ni se pare o situa˛ie anormal„ care trebuie Óndreptat„.

Œn opinia noastr„ sunt necesare o serie de modific„ri ∫i complet„ri ale Legii nr. 21/1991, Ón sensul c„ cet„˛enia rom‚n„ s„ se retrag„ ∫i persoanei care nu cunoa∫te sau refuz„ s„ Ónve˛e limba rom‚n„, limba oficial„ a statului rom‚n.

Potrivit legisla˛iei Ón vigoare, Biroul Cet„˛enie din cadrul Ministerului Justi˛iei asigur„ secretariatul Comisiei pentru constatarea condi˛iilor de acordare, redob‚ndire, retragere a cet„˛eniei rom‚ne ∫i renun˛are la cet„˛enia rom‚n„, compus„ din magistra˛i desemna˛i din cadrul Tribunalului Bucure∫ti.

Acest birou are urm„toarele atribu˛ii: cu privire la primirea ∫i Ónregistrarea cererilor de acordare, redob‚ndire ∫i renun˛are la cet„˛enia rom‚n„, precum ∫i a sesiz„rilor de retragere a cet„˛eniei rom‚ne, Ómpreun„ cu actele necesare Óndeplinirii condi˛iilor prev„zute de lege, realizeaz„ o eviden˛„ a acestor cereri ∫i sesiz„ri, alc„tuind dosare pentru fiecare caz Ón parte, ∫i asigur„ publicitatea cererilor Ón îMonitorul Oficial“; aplic„ dispozi˛iile comisiei referitoare la solicitarea de acte sau rela˛ii de la persoane fizice sau de la autorit„˛ile publice, necesare solu˛ion„rii cererilor de acordare, redob‚ndire ∫i renun˛are la cet„˛enia rom‚n„; Ónainteaz„ comisiei, la termenele stabilite, spre examinare, dosarele de acordare, redob‚ndire, retragere a cet„˛eniei rom‚ne, ∫i respectiv renun˛are la cet„˛enia rom‚n„; comunic„ persoanelor ∫i institu˛iilor publice interesate date ∫i rela˛ii privind stadiul cererilor Ónregistrate; Óntocme∫te proiectele de hot„r‚ri de guvern pentru acordarea, redob‚ndirea, retragerea cet„˛eniei rom‚ne ∫i renun˛area la cet„˛enia rom‚n„; redacteaz„ certificatele de cet„˛enie ∫i Óndepline∫te procedura de rectificare a acestora; asigur„ solemnitatea depunerii jur„m‚ntului de credin˛„ fa˛„ de Rom‚nia ∫i p„streaz„ eviden˛a persoanelor care au depus jur„m‚ntul de credin˛„ ∫i p„streaz„ ∫i organizeaz„ arhiva comisiei.

îPrimul pas f„cut de Rom‚nia Ón Europa a fost cu st‚ngul“

Oficial, Rom‚nia nu a aderat Ónc„ la U.E., steagul Uniunii Europene nu a fost Ónc„ arborat oficial pe cl„dirile administra˛iei din Rom‚nia, europarlamentarii vor fi ale∫i de-abia Ón vara viitoare, ∫i totu∫i am reu∫it ca primul pas f„cut spre Europa s„ fie f„cut cu st‚ngul. O b‚lb‚ial„ politic„ de zile mari a dus la Ónregistrarea primei gafe Ón sistemul rela˛ional dintre Executivul autohton ∫i Comisia European„.

Obiectivismul m„ oblig„ s„ recunosc c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este rezultatul eforturilor depuse nu de un Guvern sau altul, nu de un partid sau altul, ci rezultatul muncii Óntregii na˛iuni rom‚ne∫ti Ón ani de zile.

Func˛ia de comisar european implic„ a fi reprezentantul Rom‚niei, nu al unui partid sau Guvern anume, deci orgoliile politice nu Ó∫i au locul aici, persoana desemnat„ urm‚nd a fi mai presus de micile interese meschine din politica autohton„.

Asta ni s-a cerut ∫i iat„ c„, din p„cate, Rom‚nia nu a fost capabil„ sau nu a Ón˛eles c„ trebuie s„ prezinte un candidat credibil. Func˛ia de comisar european o merit„m pe drept, dar nu avem ∫i dreptul de a impune unei Óntregi Comisii Europene s„ accepte un candidat necunoscut Ón mediile politice europene ∫i nereprezentativ pentru Rom‚nia.

Faptul c„ un a∫a-zis dosar de Securitate al domnului Vosganian a îap„rut“ Ón pres„ la locul potrivit ∫i la momentul potrivit, adic„ exact atunci c‚nd d‚nsul a fost nominalizat ∫i a plecat la Bruxelles pentru un prim contact cu membrii Comisiei Europene, este irelevant ∫i face ca totul s„ ne duc„ cu g‚ndul la una dintre manevrele politice autohtone at‚t de cunoscute nou„ Ón ultima perioad„. Experien˛a politic„ rom‚neasc„ ne-a convins demult c„ Ón Rom‚nia nu exist„ coinciden˛e politice îÓnt‚mpl„toare“, ci numai coinciden˛e politice îvoite“!

Dac„ acest dosar este real, atunci este grav pentru cei care l-au ˛inut Ón secret p‚n„ acum; dac„ este un fals, atunci este ∫i mai grav, pentru c„ s-a aruncat o pat„ de noroi pe obrazul Rom‚niei Ón principal, ∫i nu pe al domnului Vosganian, Ón special.

Indiferent de adev„rul trecutului domnului Vosganian, cea care s-a f„cut de r‚s acum a fost Rom‚nia ∫i primul-ministru, care a dat o nou„ mostr„ de dispre˛ fa˛„ de interesul na˛ional ∫i Ón afara spiritului european spre care tindem.

Declara˛ie politic„: îSocietatea rom‚neasc„, fa˛„ Ón fa˛„ cu exercitarea, pentru prima dat„, a dreptului democratic de vot la nivel european“

Œn aproximativ 7 luni, societatea rom‚neasc„ va exercita, din nou, cea mai cunoscut„ form„ de participare politic„, votul. Œns„, pentru prima dat„, acesta va fi exercitat pentru alegerea reprezentan˛ilor s„i din Parlamentul European. Va fi un exerci˛iu democratic extrem de important pentru noi ∫i de aceea consider c„ trebuie preg„tit, la nivel intern, cu toat„ responsabilitatea.

Pe de o parte, m„ refer la faptul c„ trebuie s„ adopt„m Ón timp util, adic„ Ón acest an, proiectul de Lege privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Pe de alt„ parte, cadrul legal trebuie sus˛inut de un proces de informare a cet„˛enilor at‚t cu privire la atribu˛iile Parlamentului European sau la Óndatoririle europarlamentarilor, c‚t ∫i cu privire la modul propriu-zis de desf„∫urare a alegerilor. ™i aceasta fiindc„ exist„ c‚teva aspecte care consider c„ nu pot fi ignorate.

Œn primul r‚nd, exist„ o mare probabilitate ca procentul de participare la aceste alegeri s„ fie sc„zut.

Œn al doilea r‚nd, a∫a cum reiese din sondajele de opinie, cuno∫tin˛ele rom‚nilor cu privire la Parlamentul European sau la regulile referitoare la modul de alegere a parlamentarilor europeni sunt sc„zute, situ‚ndu-se astfel sub nivelul celor ale cet„˛enilor din statele membre ale Uniunii.

Œn al treilea r‚nd, la nivel european se Ónregistreaz„ o pr„pastie Óntre europarlamentari ∫i cet„˛eni, numele celor dint‚i nefiind nici m„car cunoscute cet„˛enilor.

Art. 38 al Legii de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei din anul 2003 prevede c„ îcet„˛enii rom‚ni au dreptul de a alege ∫i de a fi ale∫i Ón Parlamentul European“. Dar, a∫a cum am afirmat mai sus, c‚˛i dintre cet„˛enii rom‚ni Ó∫i vor exercita acest drept? C‚˛i dintre ei ∫tiu c„, de fapt, Parlamentul European reprezint„ singura institu˛ie din cadrul Uniunii Europene Ón care membrii sunt ale∫i direct de c„tre cet„˛enii statelor membre ∫i c„, Ón consecin˛„, Ói reprezint„ pe ace∫tia? Sau c‚˛i ∫tiu c„ Parlamentul European ∫i-a sporit continuu puterea ∫i influen˛a prin intermediul tratatelor, c„ exercit„ control politic asupra celorlalte institu˛ii europene sau c„, prin puterea sa legislativ„, diferitele domenii ale vie˛ii cet„˛enilor Uniunii sunt influen˛ate? ™i, nu Ón ultimul r‚nd, c‚˛i dintre cet„˛enii rom‚ni ∫tiu c„ reprezentan˛ii pe care

Declara˛ie politic„: îUnde ne sunt guvernan˛ii?“

Œn aceste zile, Rom‚nia este o ˛ar„ neguvernat„. Energia celor de la putere Ón loc s„ fie folosit„ pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt„ popula˛ia Ónainte de integrare, ∫i ele nu sunt pu˛ine, este folosit„ Ón jocul de interese dintre partidele din alian˛„, pentru ob˛inerea de c‚t mai mult„ influen˛„ ∫i portofolii Ón Guvern.

Interesul ∫i preocuparea lor principal„, care le acapareaz„ tot timpul, este cum s„ scape de aliatul cu care guverneaz„ pentru a-i lua locul ∫i a pune m‚na pe toat„ puterea. Pentru realizarea acestui scop au ridicat la rang de politic„ na˛ional„ scandalurile, publicarea de dosare compromi˛„toare Ón pres„, trocul.

Totul are ca scop puterea, c‚t mai mult„ putere, pentru satisfacerea orgoliului ∫i vanit„˛ii personale a liderilor alian˛ei. Œn timp ce portocaliii se ceart„ de zor pentru func˛ii, mut‚nd din st‚nga Ón dreapta aceia∫i oameni care observ„m c„ se pricep la toate, via˛a devine tot mai grea. Din noiembrie, gazele naturale se scumpesc cu 8,5%, iar Ón majoritatea ora∫elor Óntre˛inerea va fi cu p‚n„ la 100% mai mare dec‚t Ón 2005.

P‚n„ acum, peste 10.000 de pensionari au fost arunca˛i Ón strad„ pentru c„ nu ∫i-au putut pl„ti Óntre˛inerea, iar noile scumpiri la Óntre˛inere, foarte mari Ón unele ora∫e, pun Ón pericol mul˛i cet„˛eni cu venituri mici. Observ„m c„ problemele cu care se confrunt„ cet„˛enii devin din ce Ón ce mai multe ∫i mai grave, iar solu˛iile guvernan˛ilor lipsesc cu des„v‚r∫ire.

Astfel, stimabililor guvernan˛i, v„ Óntreb c‚nd ave˛i de g‚nd s„ v„ apleca˛i ∫i asupra problemelor reale ale cet„˛enilor ∫i s„ guverna˛i odat„ ˛ara asta?

îCruciada dintre P.N.L. ∫i P.D.“

Conflictul inerent dintre P.N.L. ∫i P.D. a Ónceput s„ ia amploare ∫i se accentueaz„ sub ochii no∫tri pe zi ce trece.

Desemnat drept candidat oficial pentru portofoliul de comisar european, Varujan Vosganian a dat-o Ón bar„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 cum ar spune unii oameni politici importan˛i, ∫i a adus o pat„ neagr„ Rom‚niei, chiar cu pu˛in timp Ónainte de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Se pare c„, anterior prezent„rii sale Ón fa˛a Comisiei Europene, domnul Varujan Vosganian a f„cut unele declara˛ii care nu au fost tocmai pe placul celor din Comisia European„. Printre gafele impardonabile se num„r„, Ón principal, cea prin care domnul Vosganian a declarat c„ va fi reprezentantul fidel al politicii P.N.L., uit‚nd de fapt mobilul pentru care Domnia Sa era trimis acolo, ∫i anume s„ reprezinte interesele unei ˛„ri, ∫i nu ale unui simplu partid. Mai mult dec‚t at‚t, Domnia Sa nu a ezitat nicio clip„ s„ aminteasc„ eforturile f„cute de P.N.L. Ón procesul de aderare, veste care nu a bucurat foarte mult urechile auditorilor de la Bruxelles.

Œn ciuda gre∫elilor f„cute, domnul Varujan Vosganian îs-a bucurat“ peste m„sur„ de sprijinul pre∫edintelui B„sescu, care nu a ezitat nicio clip„ s„ afirme c„ îdesemnarea lui Vosganian a fost un e∫ec“.

Eu a∫ Óndr„zni s„ afirm c„ toat„ aceast„ mascarad„ nu este altceva dec‚t vina domnului pre∫edinte, mai ales c„ acum Óncearc„ s„ pozeze Ón postura de victim„ Ón fa˛a electoratului, pentru faptul c„ el nu a fost consultat Ón aceast„ nominalizare ∫i c„ acesta este motivul pentru care totul s-a soldat cu un mare e∫ec. M„ Óntreb, oare dac„ Domnia Sa era consultat la masa rotund„, care ar fi fost opinia sa sau, mai bine zis, ce argument ar fi avut Ómpotriva lui Varujan Vosganian? Cred c„ ar trebui s„ renun˛e odat„ pentru totdeauna la aceste episoade de momente tragice care nu fac altceva dec‚t s„ ad‚nceasc„ ∫i mai mult abisul deschis Óntre Óncrederea cet„˛enilor Ón spusele Domniei Sale ∫i lacrimile care curg ∫iroaie ori de c‚te ori simte cum p„m‚ntul Ói fuge de sub picioare.

Domnul pre∫edinte B„sescu ar trebui s„ se g‚ndeasc„ de dou„ ori Ónainte de a arunca cu pietre Ón propria armat„, cu care a ie∫it Ónving„tor Ón r„zboiul purtat Ón 2004, pentru c„ odat„ r„mas singur Ón cetate s-ar putea s„ fie pasibil de a pierde ∫i o simpl„ b„t„lie, ∫i nu numai r„zboiul.

Declara˛ie politic„: îPolitica second-hand“

Aceast„ declara˛ie politic„ o fac cu m‚hnire Ón suflet ∫i nu vreau s„ se constituie Óntr-o critic„ la adresa colegilor din Parlament ∫i nici Óntr-o lec˛ie de moral„, ci doar un semnal de alarm„ care s„ ne oblige la medita˛ie.

Stima˛i colegi, voi Óncerca s„ fac o analiz„ a mediului politic, mai precis s„ prezint o stare de fapt alarmant„: degradarea valoric„ a clasei politice rom‚ne∫ti.

Cet„˛enii au votat nu doar ideologii ∫i liste de partid, ci ∫i oameni de un anumit calibru intelectual, oameni cu o anumit„ bog„˛ie simbolic„, persoane care aduceau un plus de valoare partidelor. Din p„cate, mul˛i oameni de calibru moral ∫i intelectual au fost Ónl„tura˛i, obliga˛i s„ tr„iasc„ Ón semiobscuritate politic„. Au r„mas Ón schimb s„ diriguiasc„ destinele aleg„torilor ∫i s„ guverneze ˛ara ∫mecherii politici care-s anima˛i doar de interese. Din nefericire, partidele au devenit îcercuri de afaceri, de influen˛„, de intimidare prin putere“. Intelectualii ∫i oamenii de∫tep˛i ∫i care nu au un trecut p„tat sunt marginaliza˛i Ón partide. Poate ∫i din cauza faptului c„ nu pot fi ∫antaja˛i ∫i, implicit, nu pot fi controlabili.

Din cauza nenum„ratelor scandaluri care au tulburat scena politic„, din cauza faptului c„ modul de promovare pe liste nu a fost bazat pe seriozitatea ∫i profesionalismul membrilor de partid, ci doar pe criterii precum servilismul ∫i loialitatea de conjunctur„, electoratul nu mai crede Ón actuala clas„ politic„. Mai grav, oamenii de r‚nd nu mai cred Ón a∫a-zisele valori servite popula˛iei prin intermediul televizorului. Aleg„torii v„d c„ printre aceste a∫a-zise valori ba se afl„ turn„tori, ba se afl„ persoane care au nu ∫tiu ce afaceri dubioase, ba indivizi care fac abuzuri Ón justi˛ie. Din aceast„ cauz„, aproape a devenit un stigmat s„ fii membru Óntr-un partid politic, calitatea de actor politic fiind aproape sinonim„ Ón percep˛ia omului de r‚nd cu o Óntinare a con∫tiin˛ei.

Sper ca tinerii s„ aib„ un cuv‚nt mai greu de spus Ón schimbarea imaginii ∫ifonate a politicii ∫i s„ dea dovad„ de mai mult bun-sim˛ ∫i moralitate.

Este de-a dreptul dezgust„tor s„ deschizi televizorul ∫i s„ te ui˛i la ultimele ∫tiri, s„ afli Ónc„ ceva despre cutare. Œn politica rom‚neasc„, aproape c„ nu mai exist„ moralitate. Oamenii nu mai au nevoie de ∫mecheri Ón politic„. Este nevoie de valoare, de oameni nep„ta˛i. Experien˛a se Ónva˛„, iar un om t‚n„r are aceast„ capacitate, se poate adapta schimb„rii.

## îPierderea este a Rom‚niei“

Œn ultimele zile am asistat la un delir mediatic greu de imaginat Ón anul 2006 Óntr-o ˛ar„ ce se dore∫te european„.

Despre persoana ∫i activitatea domnului Varujan Vosganian a∫ putea vorbi Óndelung, dar mai bine dec‚t a f„cut-o Domnia Sa nu cred c„ se poate.

Faptul c„ un candidat pentru func˛ia de comisar european a fost supus unui tir de denigr„ri ∫i acuza˛ii a d„unat Ón primul r‚nd Rom‚niei, ∫i nu numai Partidului Na˛ional Liberal, a∫a cum au Óncercat s„ arate diver∫i anali∫ti sau chiar unii oameni politici.

Apreciez gestul domnului Varujan Vosganian ca fiind unul de Ónalt„ demnitate ∫i responsabilitate politic„ Óntr-un moment Ón care toate for˛ele politice ar fi trebuit s„ Ó∫i arate sprijinul fa˛„ de nominalizarea care apar˛ine Rom‚niei, ∫i nu unui partid sau altul.

Decizia sa de a renun˛a la candidatur„ reprezint„ un act patriotic situat cu mult deasupra tradi˛iei d‚mbovi˛ene de îag„˛are de putere“ ∫i reprezint„ doar o etap„ Ón cadrul activit„˛ii sale politice.

Sunt convins c„, a∫a cum spunea ∫i Domnia Sa, Varujan Vosganian va lupta Ón continuare pentru aplicarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 principiilor politice care l-au consacrat Ón activitatea sa politic„ de p‚n„ acum.

îAnarhia democra˛iei ∫i rebelul din fiecare“

Œn acest sf‚r∫it de octombrie se Ómpline∫te un an de c‚nd Parisul era asediat de tineri revolta˛i. Dup„ un an, aceste evenimente sunt rememorate la Paris tot prin violen˛„. La un an dup„ ce Fran˛a a ∫ocat lumea, Ón sens negativ, Budapesta st„ sub semnul revoltei populare. Œn aparen˛„, cauzele sunt diferite; Ón esen˛„, vorbim despre aceea∫i stare de nervozitate din partea unei mase de oameni care reac˛ioneaz„ la un anumit stimul. Vorbim despre frustr„ri cumulate, despre s„m‚n˛a de revolt„ din fiecare, de mesaje extremiste care, pe termen lung, au efecte dramatice pentru societate.

Dac„ acum un an tinerii din suburbiile franceze au dat foc miilor de ma∫ini din cartierele ora∫elor importante din Fran˛a pentru c„ doi semeni de-ai lor au murit urm„ri˛i de poli˛ie, la Budapesta revolta a fost st‚rnit„ de c‚teva declara˛ii iresponsabile ale primului-ministru ungar care a recunoscut c„ a min˛it Ón campania electoral„. Œn mod normal, vorbim despre dou„ Ónt‚mpl„ri care, f„r„ anumi˛i factori, ar provoca eventual ceva titluri mai incendiare de ziar, reac˛ii de tot felul, dar Ón niciun caz o revolt„ popular„ de asemenea anvergur„, cu at‚t mai pu˛in Óntr-o ˛ar„ membr„ U.E., cu democra˛ie consolidat„.

De data aceasta, pare mai intrigant faptul c„ revolta popular„ se Ónt‚mpl„ at‚t de aproape de noi, Óntr-o ˛ar„ care a fost un candidat model la Uniunea European„ ∫i care a intrat Ón acest grup Ón anul 2004, fiind pentru noi un model pozitiv. Mai mult dec‚t at‚t, ni s-a ar„tat de fiecare dat„ cu degetul, Ón mod laudativ, c„tre Ungaria, ca un exemplu de societate integrabil„ U.E. ™i nu m„ Óndoiesc c„ este a∫a. Pe de alt„ parte, aceste manifest„ri de violen˛„ ne amintesc nou„, rom‚nilor, de un moment nu tocmai Óndep„rtat, pe care l-am tr„it cu to˛ii, Ónsp„im‚nta˛i, unii la televizor, al˛ii Ón strad„ — evenimentele s‚ngeroase din decembrie 1989. Sau, de ce nu, de demonstra˛iile de for˛„ ale minerilor, din anii ’90, care ne-au adus pe canalele de ∫tiri din Óntreaga lume.

Fiind cel mai pu˛in r„u dintre sistemele politice inventate Ón lume, dar ∫i cel mai complex, democra˛ia aflat„ la baza unei guvern„ri s-a dovedit, Ón istorie, a avea sc„p„ri cauzate tocmai de permisivitatea, libertatea care Ói sunt intrinseci. Ceea ce am v„zut cu to˛ii la Paris, apoi la Budapesta, este deopotriv„ ∫ocant, greu de crezut, dar sunt evenimente care ar trebui s„ ne provoace la o reg‚ndire a mediului public din Rom‚nia.

Declara˛ie politic„ pe tema mo˛iunii simple ini˛iate de anumi˛i deputa˛i ai P.C., P.R.M. ∫i P.S.D. — îAnomaliile unui sistem politic ce se dore∫te a fi normal“

Constat cu surprindere, Ón ultima perioad„, c„ toate Óncerc„rile f„cute de clasa politic„ rom‚neasc„ Ón a urma traiectoria corect„ pe care o impune o societate normal„ sunt dejucate cu cinism ∫i iresponsabilitate de anumite persoane al c„ror unic scop este cel de a compromite eforturile celor care doresc ca anomaliile s„ dispar„ din spectrul politic.

M„ refer, Ón spe˛„, la un anumit partid aflat Ón acest moment Ón arcul guvernamental care se manifest„ contrar pozi˛iei pe care o de˛ine, dar, totodat„, conform naturii sale, dovedind astfel c„ îLupul Ó∫i schimb„ p„rul, dar n„ravul ba!“.

Partidul Conservator, c„ci despre el este vorba, prin ini˛ierea unei mo˛iuni simple Ómpotriva unui ministru al Guvernului din care face parte, insist„ cu ardoare s„ fac„ parte din opozi˛ie, unde se pare c„ se simte cel mai bine, atr„g‚nd Ón capcanele sale ∫i reprezentan˛i ai altor partide politice.

Norocul acestora din urm„ este c„ ∫i-au dat seama la timp de gafa pe care erau pe punctul s„ o comit„ ∫i s-au retras Ónainte s„ cad„ Ón ridicol.

Trebuie s„ v„ m„rturisesc faptul c„, pe tot parcursul activit„˛ii mele de parlamentar, nu am Ónt‚lnit niciodat„ o situa˛ie similar„ Ón care o forma˛iune politic„ aflat„ la guvernare s„ se asocieze cu reprezentan˛i ai opozi˛iei ∫i s„ ini˛ieze o mo˛iune simpl„ Ómpotriva unui ministru al Guvernului din care face parte.

Nu neg faptul c„ afirma˛iile extrem de periculoase ale domnului Markó Béla sunt neconstitu˛ionale, aduc‚nd atingere Rom‚niei ∫i poporului rom‚n, dar cred cu t„rie faptul c„ Partidul Conservator a f„cut o op˛iune periculoas„ care d„uneaz„ Ón aceea∫i m„sur„ actualei guvern„ri.

Œn cazul domnului Markó Béla, primul-ministru era cel care trebuia s„ ac˛ioneze ca atare ∫i s„ cear„ demiterea imediat„ a vicepremierului, m„sur„ pe care o solicit„m ∫i noi, consider‚nd c„ o persoan„ cu asemenea viziuni fanteziste nu are ce c„uta Ón Guvernul Rom‚niei.

Ca urmare a ac˛iunii Óntreprinse de Partidul Conservator, al„turi de demiterea domnului Markó Béla din func˛ia de vicepremier, consider„m c„ este absolut necesar ca acest partid s„ dea dovad„ de bun-sim˛ ∫i

Declara˛ie politic„: îAgen˛ia Na˛ional„... de Integritate, oare?“

Nu este greu de Ón˛eles de ce anumite partide sau grupuri politice ori numero∫i îlupi morali∫ti“ nu agreeaz„ ideea ca Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate s„ fie o institu˛ie îcu con˛inut“, puternic„ ∫i eficient„.

Faptul c„ Ón Comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor s-a scos din competen˛a agen˛iei controlul averilor demnitarilor nu este dec‚t o m„sur„ prin care aceast„ institu˛ie este Óntr-adev„r un îcorp f„r„ suflet“, o adev„rat„ fic˛iune institu˛ional„.

Golit„ fiind de con˛inut, Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate devine o structur„ decorativ„ ∫i aduce nemijlocit o pat„ de Óndoial„ la Óntrebarea: cine ∫i ce are ceva de ascuns? Concluzia este una singur„: c„ exist„ grupuri de interese care au ceva de ascuns ∫i care nu las„ ca lucrurile s„ fie clarificate Ón privin˛a averilor uria∫e ilicite dob‚ndite.

Œn fapt, ceea ce nu se vrea a fi Ón˛eles este c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate nu face dec‚t s„ sesizeze anumite situa˛ii de fapt cu privire la modul de dob‚ndire a averii, st„ri de incompatibilitate, conflict de interese, ∫i numai Ón cazuri temeinic justificate se va merge pe procedura de drept comun, unde organe ∫i institu˛ii cu atribu˛ii bine determinate vor avea competen˛e de tragere la r„spundere.

Agen˛ia nu este dec‚t o verig„ lips„ care, practic, ocup„ un spa˛iu gol la momentul acesta. Este important s„ facem diferen˛a Óntre ce act adopt„ Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate ∫i aplicarea sanc˛iunii propriu-zise, pentru c„ nu agen˛ia aplic„ sanc˛iunea, de exemplu, Ón cazul parlamentarilor sau Ón cazul magistra˛ilor, ci corpurile respective, corpul profesional respectiv.

Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate nu constat„ caracterul ilicit al averii, ci caracterul nejustificat al ei, nu intr„ Ón cas„, nu dispune m„suri asigur„torii, nu intercepteaz„ comunica˛ii ∫i, mai ales, nu confisc„. Deci are Ón momentul acesta mai pu˛ine atribu˛ii dec‚t are un inspector fiscal, pe Codul de procedur„ fiscal„ Ón vigoare Ón Rom‚nia, ast„zi. Sunt dou„ concepte complet diferite ∫i Curtea Constitu˛ional„ ne spune exact ce putem confisca Ón conformitate cu art. 44 din Constitu˛ie, pe care noi Ól avem Ón Rom‚nia ∫i nu putem s„ facem abstrac˛ie de el.

Bugetul pe anul 2007, aprobat de Guvern ∫i care va intra Ón cur‚nd Ón dezbaterea Parlamentului, prevede cel

mai mare nivel al veniturilor de dup„ 1990 ∫i are Ón vedere Ón mod special dezvoltarea ∫i investi˛iile, fiind proiectat din perspectiva unei ˛„ri membre a U.E. de la 1 ianuarie 2007.

A∫a cum a ar„tat ∫i primul-ministru, domnul PopescuT„riceanu, acest buget r„spunde priorit„˛ilor ∫i obliga˛iilor Rom‚niei ca viitor stat membru U.E., sus˛in‚nd investi˛ii de anvergur„ Ón domenii strategice — infrastructur„, educa˛ie, s„n„tate, agricultur„ —, cu scopul de a accelera dezvoltarea Rom‚niei a∫a Ónc‚t s„ recuper„m c‚t mai repede decalajul existent fa˛„ de celelalte ˛„ri membre U.E.

Œn privin˛a s„n„t„˛ii, bugetul alocat Ón anul 2007 va ajunge la 4,12% din P.I.B., fiind cu 3.041 milioane lei mai mare dec‚t cel de anul trecut. Pentru Óngrijirea s„n„t„˛ii, fiec„rui cet„˛ean Ói vor reveni 198 de euro, cu 100 de euro mai mult dec‚t la sf‚r∫itul anului 2004.

Se are Ón vedere construirea a 8 spitale regionale de urgen˛„, construirea sau modernizarea a 36 de spitale jude˛ene ∫i de urgen˛„, asigurarea asisten˛ei publice integrate de urgen˛„ Ón cadrul unit„˛ilor de primiri urgente, dezvoltarea asisten˛ei medicale comunitare, dezvoltarea activit„˛ilor profilactice ∫i de educa˛ie sanitar„, supraveghere epidemiologic„ ∫i a bolilor transmisibile, cre∫terea calit„˛ii serviciilor preventive de s„n„tate, organizarea, coordonarea, ∫i monitorizarea activit„˛ilor pentru asigurarea s„n„t„˛ii popula˛iei, instalarea, repararea ∫i modernizarea aparaturii medicale de Ónalt„ performan˛„, reabilitarea infrastructurii spitalelor prin repara˛ii capitale, bugetul s„n„t„˛ii fiind axat, ca Óntregul buget, de altfel, pe punerea Ón practic„ a unor proiecte de politici publice.

Œn privin˛a educa˛iei, pentru prima oar„ dup„ 1990, acest domeniu va primi 5,2% din P.I.B. Ón anul 2007, suma alocat„ reprezent‚nd o cre∫tere de 132,1% fa˛„ de bugetul alocat Ónv„˛„m‚ntului Ón 2006. Aceasta este cea mai mare cre∫tere bugetar„ pentru educa˛ie de dup„ 1990 ∫i eu cred c„ este Ón concordan˛„ cu obiectivele Uniunii Europene care privesc dezvoltarea Europei pe baza cunoa∫terii.

™i alte domenii importante primesc mai mul˛i bani de la buget pentru derularea unor proiecte majore: transporturile vor primi 10.849 milioane lei, aceste fonduri viz‚nd modernizarea drumurilor na˛ionale ∫i construc˛ia de autostr„zi, reabilitarea infrastructurii feroviare, modernizarea metroului bucure∫tean, cre∫terea capacit„˛ii aeroportuare; bugetul mediului, mai mare cu aproape 400 milioane lei fa˛„ de 2006, are Ón vedere Ón principal finan˛area lucr„rilor de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor, a programelor de protec˛ie ∫i conservare a naturii, a diversit„˛ii biologice; agricultura va primi cu 34% mai mult dec‚t Ón acest an, bani cu care vor fi finan˛ate Programele îFermierul“, renta viager„, SAPARD; nici cultura nu este neglijat„ de acest buget, aceasta urm‚nd s„ primeasc„ 722 milioane lei pentru sus˛inerea Programului îSibiu — Capital„ cultural„ european„ 2007“, pentru promovarea crea˛iei contemporane Ón spa˛iul european, pentru finan˛area cheltuielilor de organizare a Festivalului Interna˛ional îGeorge Enescu“.

îNes„bui˛ii deschiz„tori ai cutiei Pandorei“

Societatea rom‚neasc„ este cuprins„ de o isterie generat„ de desecretizarea ∫i deconspirarea dosarelor Óntocmite de fosta Securitate anumitor categorii socioprofesionale îselectate“ cu grij„ de serviciile de informa˛ii fie pentru a cumin˛i clasa politic„, fie pentru a ar„ta c„ Rom‚nia se desprinde de trecutul securistocomunist.

Ne punem Óntrebarea fireasc„ dac„ scurgerile dirijate de informa˛ii c„tre mass-media prin C.N.S.A.S. sau prin alte surse servesc procesului de asanare moral„ a societ„˛ii sau reform„rii clasei politice, at‚ta vreme c‚t procedurile legale privind desecretizarea ∫i deconspirarea au fost aruncate la co∫ de colegiul C.N.S.A.S. sau dispre˛uite de actuala putere, dornic„ mai degrab„ s„ asiste la un circ na˛ional, ∫i nicidecum la respectarea legisla˛iei Ón materie.

Dup„ aproape trei luni de desecretiz„ri ∫i deconspir„ri Ón care C.N.S.A.S. a reu∫it s„ dea doar c‚teva verdicte, potrivit legii, apreciem c„ acest proces este compromis ∫i Ón fapt asist„m la o mare r„fuial„ politic„ cu cei care nu vor s„ pupe papucul actualei puteri.

Care sunt consecin˛ele deja vizibile ale acestei r„fuieli?

Œn primul r‚nd decredibilizarea clasei politice, ∫i a∫a slab coagulate, casabile ∫i f„r„ repere ideologice solide, ceea ce nu ar putea semnifica dec‚t un atentat la adresa pluralismului politic, pentru c„ partidul cel mai puternic ∫i c‚∫tig„tor Ón aceast„ dosariad„ Ó∫i va pune la zid adversarii.

Œn al doilea r‚nd, zdrobirea nemiloas„ a celui mai puternic st‚lp de rezisten˛„ na˛ional„ ∫i element fundamental al rom‚nismului de la Sf‚ntul Andrei Óncoace, Biserica Ortodox„ Rom‚n„, deoarece este, ∫i Ón prezent, o puternic„ stavil„ Ón calea panslavismului ∫i a prozelitismului care ne Óndep„rteaz„ de tradi˛iile str„bune, omi˛‚ndu-se c„ o viitoare Europ„ Unit„ nu va supravie˛ui f„r„ unitatea identit„˛ilor na˛ionale.

Œn al treilea r‚nd, terfelirea Ón mocirla a∫a-zisei deconspir„ri a poli˛iei politice a unor personalit„˛i cu valoare de simbol na˛ional din lumea sportului, cea mai inocent„ ideologic, dar ai c„rei reprezentan˛i de frunte au adus glorie nepieritoare, faim„ interna˛ional„ ∫i m„re˛ie divin„ Rom‚niei, pentru ca rom‚nul, dup„ ce se va Óndoi de biseric„, s„ nu se mai reg„seasc„ nici Ón puritatea simbolului olimpic.

Declara˛ie politic„: îAnticipatele — obsesie la rom‚ni“ S„pt„m‚na care tocmai s-a Óncheiat a fost condimentat„ din plin cu declara˛ii mistuitoare, mi∫c„ri de trupe pe scena politic„ rom‚neasc„ ∫i ecouri r„sun„toare dinspre Bruxelles. Indiferent Óns„ de tema aflat„ Ón discu˛ie Óntr-un moment sau altul al dezbaterilor publice, un singur refren r„suna obsesiv, c‚ntat pe toate vocile din corul politic: anticipate, da ori ba?

L„s‚nd la o parte faptul c„, de cele mai multe ori, subiectele de pe agenda zilei nu aveau nimic Ón comun cu tema anticipatelor, cum a fost, de pild„, corela˛ia cu problema numirii comisarului rom‚n, acest subiect a fost ∫i continu„ s„ fie de maxim„ actualitate Ónc„ de la c‚∫tigarea alegerilor de c„tre actuala alian˛„, Ón toamna anului 2002.

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem penibili! Clasa politic„ rom‚neasc„ reu∫e∫te, repet‚nd la nesf‚r∫it refrenul anticipatelor, indiferent de context, s„-∫i creeze imaginea unui copil r„zg‚iat, care-∫i dore∫te o juc„rie stupid„, de care, de fapt, nici nu are nevoie. Nitam-nisam, avem sau nu treab„, hop, anticipatele! Este subiectul care face v‚lv„ oric‚nd, care genereaz„ audien˛„ ∫i care pune paie pe foc.

Œns„, totodat„, este subiectul care ne face de r‚s pe plan european ∫i cu care, dac„ mai defil„m mult, vom dovedi tuturor c„ agenda noastr„ politic„ este garnisit„ de teme false ∫i c„ nu avem deloc priorit„˛i, ceea ce este complet neadev„rat. Ar fi p„cat ca, Ón prag de aderare, clasa politic„ s„ fie mult prea ocupat„ cu fredonarea acestui refren, Ón detrimentul ultimelor preg„tiri pentru o integrare c‚t mai armonioas„ a Rom‚niei Ón comunitatea european„.

îIstoria nu trebuie s„ se repete dup„ 1900 de ani“ Muzeul de Istorie a Rom‚niei, av‚nd ca parteneri Ministerul Culturii ∫i Cultelor ∫i îRo∫ia Montan„ Gold

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Corporation“, a organizat Ón zilele de 13—14 octombrie 2006 o manifestare ampl„ dedicat„ celor 1900 de ani de la cucerirea Daciei ∫i crearea provinciei romane.

Nu pot s„ Ón˛eleg de ce trebuie s„ marc„m cucerirea str„mo∫ilor no∫tri locuitori ai spa˛iului carpato-danubianopontic de c„tre str„ini. P„str‚nd logica, probabil, ar trebui s„ celebr„m ∫i cucerirea Transilvaniei de c„tre maghiari, a Dobrogei de c„tre otomani, a Bucovinei ∫i Basarabiei de c„tre Imperiul fiarist, Dictatul de la Viena ∫i toate celelalte rele care ni s-au Ónt‚mplat.

S„rb„torim cucerirea Daciei de c„tre romani, foarte bine! Dar de ce au venit romanii Ón Dacia, care a fost motiva˛ia lor: ca s„-i civilizeze pe îbarbari“ sau au fost interesa˛i doar de aurul dacic?

Œn˛eleg de ce Compania îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ a sus˛inut un astfel de eveniment. ™i ei sunt interesa˛i tot de aurul acestei ˛„ri ∫i este normal s„-i omagieze pe ceilal˛i jefuitori.

Cum Ónainte cu 1900 de ani romanii n-au fost interesa˛i de oamenii de aici, tot a∫a, nici aceast„ companie nu este interesat„ de oameni ∫i mediu, ci vrea s„ ne aduc„ îbinefacerile“ extrac˛iei aurului cu cianuri.

Constat, cu triste˛e, c„ prin astfel de evenimente ne batem joc de trecutul nostru, iar prin ceea ce se Ónt‚mpl„ la Ro∫ia Montan„ ne punem Ón pericol prezentul ∫i viitorul.

Stima˛i colegi, societatea civil„ spune c„ proiectul Ro∫ia Montan„ trebuie oprit. Haide˛i s-o ascult„m ∫i s„ lu„m m„surile ce se impun, pentru c„ acum nu mai este vorba doar de Rom‚nia. Europa a∫teapt„ de la noi responsabilitate!

Haide˛i s„ salv„m Ro∫ia Montan„!

Declara˛ie politic„: îDiscrimin„ri grave Óntre cadrele militare pensionate Ónainte ∫i dup„ 10.04.2001“ Œn interven˛ia de ast„zi aduc Ón aten˛ia guvernan˛ilor portocalii ∫i Ón special a ministrului Sorin Frunz„verde o grav„ anomalie care exist„ Óntre pensiile cadrelor militare pensionate Ónainte ∫i dup„ 10.04.2001.

Declara˛ia politic„ are la baz„ memoriul a 31 de cadre militare din Ia∫i, care au fost pensionate Ónainte de 10.04.2001.

Ordinul ministrului nr. 116 din 5.09.2002 a produs grave discrimin„ri Ón r‚ndul cadrelor militare trecute Ón rezerv„ Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7 din 1997, cre‚nd dezavantaje privind grupa de munc„ pentru cei trecu˛i Ón rezerv„ Ónainte de 10.04.2001.

Cadrele militare men˛ionate mai sus solicit„ ca art. 9 din îNormele metodologice 2001 privind Óncadrarea Ón condi˛ii deosebite, condi˛ii speciale ∫i alte condi˛ii specifice pentru cadrele militare Ón activitate“ s„ fie corectat astfel Ónc‚t s„ rezulte ca de aceste drepturi s„ beneficieze ∫i ofi˛erii, mai∫trii militari ∫i subofi˛erii care au trecut Ón rezerv„ potrivit prevederilor legale Ónainte de data de 10.04.2001.

Solicitarea cadrelor militare men˛ionate mai sus personal o consider Óndrept„˛it„ deoarece militarii care au lucrat Ón acelea∫i condi˛ii de munc„, av‚nd acelea∫i sarcini, au pensii diferite Ón func˛ie de data ie∫irii la pensie, Ónainte sau dup„ data de 10.04.2001.

Exemplu: o persoan„ pensionat„ pe 5.04.2001 are pensia mult mai mic„ dec‚t o alta pensionat„ pe 15.04.2001.

Solicitarea de a modifica Hot„r‚rea Guvernului nr. 1294 ∫i Ordinul ministrului nr. 116, elimin‚ndu-se expresia îÓn activitate“, are la baz„ ∫i prevederile Legii nr. 164 din 7.04.2001, art. 3 ∫i art. 5 alin. 1.

Ca argument, memoriul celor 31 de cadre militare din Ia∫i consemneaz„ c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a corectat hot„r‚rea de mai sus ∫i nu au f„cut discrimin„ri Óntre cadrele Ón activitate, Ón rezerv„ sau Ón retragere.

Guvernan˛ii din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale refuz„ Óns„ dreptul cadrelor militare pensionate Ónainte de 10.04.2001, refuz„ s„ modifice Ordinul ministrului nr. 116 din 5.09.2002 ∫i Hot„r‚rea Guvernului nr. 1294 din motive numai de ei ∫tiute. Mai mult, noua recalculare a pensiilor cadrelor militare a dus la diminuarea cuantumului acestora, deoarece nu li se mai acord„ pensiile suplimentare pentru care au contribuit zeci de ani.

Urm„rind Programul de guvernare ∫i, Ón acela∫i timp, Ómbun„t„˛irea situa˛iei sociale ∫i economice a locuitorilor din spa˛iul rural, Guvernul Rom‚niei a aprobat anul acesta, prin ordonan˛„ de urgen˛„, Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural, care finan˛eaz„ proiecte ce vizeaz„ construc˛ia, extinderea sau modernizarea de poduri, pode˛e sau pun˛i pietonale, platforme de de∫euri, sisteme de canalizare ∫i sta˛ii de tratare a apelor uzate sau sisteme de alimentare cu ap„.

Œn urma interesului foarte mare manifestat de autorit„˛ile locale, un num„r de 2.028 de localit„˛i depun‚nd la Comisia de evaluare proiecte de dezvoltare a infrastructurii, Guvernul a decis triplarea bugetului programului ∫i, totodat„, a hot„r‚t extinderea perioadei Ón care se va derula programul p‚n„ Ón 2009.

Œn cadrul primei etape, au fost aprobate 633 de proiecte, fiind acordate aproximativ 78 de milioane lei, adic„ 780 de miliarde lei vechi, pentru proiectarea acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 P‚n„ Ón prezent, jude˛ul Suceava a beneficiat de finan˛„ri Ón valoare de 769.400 de lei, adic„ 7 miliarde 694 de milioane lei vechi, pentru programe de reabilitare din localit„˛i precum Boroaia, D„rm„ne∫ti, F„lticeni, Preu˛e∫ti ∫i Suceava.

Œn acela∫i timp, a∫tept„m ca Ón urm„toarea ∫edin˛„ de Guvern Executivul s„ aprobe finan˛area a Ónc„ aproximativ 700 de proiecte, printre care se afl„ ∫i cele depuse de autorit„˛i din alte localit„˛i ale jude˛ului Suceava, ∫i cu aceasta s„ cre∫tem contribu˛ia la dezvoltarea economic„ a jude˛ului.

îToamna se num„r„... s„r„cia!“

Œn fiecare an, Guvernul Rom‚niei alc„tuie∫te un proiect de lege a bugetului de stat, un altul referitor la bugetul asigur„rilor sociale de stat, dar, ca de fiecare dat„, banii nu sunt suficien˛i.

Œn ciuda repetatelor demersuri f„cute de parlamentarii din fiecare jude˛ ori de c„tre reprezentan˛ii diferitelor institu˛ii sau de c„tre simpli cet„˛eni, fondurile guvernamentale nu se reg„sesc Ón bugetul de stat, ∫i asta Ón ciuda ader„rii Rom‚niei la structurile Uniunii Europene.

Pentru a ne promova ˛ara cu minunatele ei bog„˛ii trebuie s„ beneficiem de o infrastructur„ pe m„sur„, adic„ la at‚t de vehiculatele standarde europene, dar care, Ón acest caz, lipsesc cu des„v‚r∫ire.

Mai mult, s„n„tatea ∫i educa˛ia vor primi, la fel ca Ón fiecare an, mult prea pu˛ini bani pentru a se ridica la nivelul dorit de popula˛ie, dar, de altfel, normal Óntr-o ˛ar„ civilizat„.

Agricultura, o prioritate — lu‚nd Ón considerare poten˛ialul Rom‚niei —, nu prea beneficiaz„ de aten˛ia cuvenit„ din partea statului.

Problema cea mai mare este nu c„ statul nu ajut„ popula˛ia, ci c„ nu ofer„ sprijinul necesar cet„˛enilor pentru a se ajuta singuri, pentru a ie∫i din iner˛ie, pentru a nu deveni o na˛ie de asista˛i social, pentru a nu Óncuraja nemunca.

Œns„, pentru a se putea realiza toate acestea, ar fi necesar s„ se pun„ accentul pe om, ∫i nu pe ceea ce reprezint„ acesta din patru Ón patru ani, un vot at‚t de necesar unora pentru a accede acolo unde uit„ cine i-a ajutat s„ devin„ ceea ce au devenit.

Œn ciuda numeroaselor fonduri adunate din diferite taxe ∫i impozite la bugetul de stat, banii nu ajung niciodat„. Toate domeniile sunt importante — educa˛ia, s„n„tatea, industria, ap„rarea, agricultura, comunica˛iile —, dar se uit„ ceea ce e mai important: nimic ∫i nimeni dintre cei care Ómpart avu˛ia na˛ional„ nu ar fi dac„ nu ar exista el, cet„˛eanul.

îCongresul interna˛ional al cona˛ionalilor ru∫i“

Œn perioada 23—25 octombrie a.c. a avut loc la SanktPetersburg, la Palatul Tavriceski, al II-lea Congres al cona˛ionalilor ru∫i, manifestare la care au luat parte peste 600 de delega˛i din 78 de ˛„ri. La ace∫tia s-au al„turat reprezentan˛ii institu˛iilor ministeriale ∫i asocia˛iilor, Óntreaga manifestare reunind peste 1.000 de participan˛i. Amploarea acestei manifest„ri este dat„ ∫i de faptul c„ Ón toate aceste ˛„ri participante tr„iesc peste 32 milioane de oameni apar˛in‚nd diasporei ruse.

Œn cadrul acestui congres au fost abordate multe probleme privind diaspora rus„, care-i une∫te pe ru∫ii care au p„r„sit Rusia Ón secolul al XVI-lea, Ón secolul al XVII-lea, Ón perioada revolu˛iilor din 1905 ∫i 1917, Ón timpul Primului R„zboi Mondial ∫i pe cei care au r„mas Ón diferite ˛„ri dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial sau au cerut azil politic din cauza regimului politic din acele timpuri.

Pre∫edintele Federa˛iei Ruse, domnul Vladimir Putin, a prezentat Ón cuv‚ntarea de la deschiderea acestei manifest„ri c‚teva proiecte ∫i programe cu privire la diaspora rus„, ce urmeaz„ a fi puse Ón aplicare. Printre acestea au fost: programul privind reÓntoarcerea cona˛ionalilor la patria-mam„, stabilirea unei comisii de stat care s„ se ocupe de problemele cona˛ionalilor din afara grani˛elor Rusiei, programul privind reprezentarea cona˛ionalilor Ón Camera Superioar„ a Parlamentului Federa˛iei Ruse, programul privind cona˛ionalii din ˛„rile C.S.I. ∫i a celor din afara grani˛elor tradi˛ionale ale Rusiei, s„rb„torirea îZilei Diasporei Ruse“, organizarea trienal„ a îCongresului cona˛ionalilor“, realizarea unui monument consacrat memoriei diasporei ruse, programul privind studierea limbii ruse, declararea anului 2007 drept îAnul Limbii Ruse“, precum ∫i programul de stat pe 2007 al Comisiei pentru problemele diasporei din Óntreaga lume.

Œn prima zi a acestui congres, lucr„rile s-au desf„∫urat Ón plen, sub Ónaltul patronaj al pre∫edintelui Federa˛iei Ruse, domnul Vladimir Putin, fiind prezen˛i ∫i deputa˛ii Dumei de Stat, mini∫tri, precum ∫i conduc„tori de departamente ∫i institu˛ii.

Œn cea de-a doua zi a acestei manifest„ri, lucr„rile s-au desf„∫urat pe comisii, acestea fiind Ón num„r de 5, dup„ cum urmeaz„:

Declara˛ie politic„: îSuntem departe de spiritul european“

Foarte multe voci politice ∫i mai multe organe media au declan∫at o adev„rat„ isterie legat„ de situa˛ia generat„ Ón jurul desemn„rii senatorului Varujan Vosganian drept candidat al Rom‚niei la func˛ia de comisar european. Cei care au declan∫at aceast„ isterie au plusat, au exagerat ∫i au pus o ∫tampil„ care nu a fost pus„ la Bruxelles, anume c„ Varujan Vosganian ar fi fost respins de pre∫edintele Comisiei Europene, ceea ce nu este adev„rat.

S„ presupunem c„ Varujan Vosganian ar fi fost respins, din diferite motive. Nici Ón acest caz nu trebuia f„cut„ o tragedie.

S„ ne amintim ce s-a Ónt‚mplat cu nominalizarea comisarului maghiar. Au fost dou„ respingeri. Oficiale. Mai mult, ∫i la a doua strigare a fost nominalizat„ aceea∫i persoan„, iar dup„ cea de-a doua respingere, oficialii maghiari au desemnat tot persoana care a fost Ón dou„ r‚nduri respins„. Œn Ungaria nu s-a considerat, dup„ prima respingere, c„ este vorba de o tragedie. Nici dup„ a doua respingere nu s-a considerat c„ este vorba de o tragedie. Situa˛ia a fost tratat„ cu calm, iar oficialii maghiari au perseverat ∫i, Ón cele din urm„, au reu∫it s„-∫i impun„ candidatul pe care l-au stabilit.

La noi, f„r„ s„ existe o respingere, ci doar o prelungire de procedur„ generat„ de o serie de atacuri total nefondate ap„rute Ón pres„, s-a lansat teoria unei candidaturi eronate. La Budapesta nu s-a considerat c„ Kovács László ar reprezenta o candidatur„ eronat„. La noi, atacurile Ómpotriva lui Varujan Vosganian ∫i a premierului au continuat ∫i dup„ ce colegul nostru a decis s„ se retrag„.

M„ Óntreb ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ Varujan Vosganian chiar ar fi fost respins, iar premierul T„riceanu l-ar fi nominalizat ∫i a doua oar„. Cred c„ am fi asistat la lin∫aje, la propriu, s-ar fi declan∫at o nou„ revolu˛ie!

Tot ce s-a Ónt‚mplat la Bucure∫ti Óncep‚nd de vineri a demonstrat c„ pentru mul˛i dintre noi spiritul european este departe. De solidaritate politic„ nici nu poate fi vorba. De export Ón str„in„tate a b„t„liei politice interne, da, se poate vorbi.

Dar lipsa spiritului european nu se opre∫te la cele petrecute Ón urma desemn„rii lui Varujan Vosganian.

Sunt nevoit s„-mi exprim ∫i pe aceast„ cale indignarea Ón privin˛a modului Ón care domnul senator Markó Béla, pre∫edintele U.D.M.R., Ón˛elege s„-∫i exercite mandatul de viceprim-ministru al Guvernului Rom‚niei Ón teritoriu.

Potrivit invita˛iei pe care mi-a adresat-o, Ón calitatea mea de deputat, domnul Demeter János, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Covasna, la manifest„rile prilejuite de finalizarea lucr„rilor de restaurare a îFurnalului de la Bodvaj, monument de mare valoare istoric„ ∫i tehnic„ a f nutului Trei Scaune, ce reprezint„ un element istoric deosebit Ón con∫tiin˛a local„, Ón special datorit„ rolului purtat Ón timpul R„zboiului de Independen˛„ de la 18481849“ — am citat din textul invita˛iei, domnul Markó a participat Ón ziua de 27 octombrie a.c., al„turi de domnul Szekeres Imre, ministrul ap„r„rii din Republica Ungar„, ca reprezentant al Guvernului Rom‚niei. A confirmat aceast„ calitate ∫i ca r„spuns la una dintre Óntreb„rile adresate cu acest prilej de reprezentan˛ii presei de limb„ rom‚n„.

Ca de fiecare dat„ c‚nd a participat la manifest„ri aniversare, comemorative sau festive organizate de oficialit„˛ile jude˛ului Covasna, dumnealui nu a catadixit nici acum s„ se exprime ∫i Ón limba oficial„ a ˛„rii, rat‚nd astfel ocazia s„ se adreseze, Ón contextul declara˛iilor sale privitoare la autonomia teritorial„ pe criterii etnice a f nutului Secuiesc, ∫i concet„˛enilor s„i rom‚ni.

Invita˛i la o festivitate pe care ace∫tia au perceput-o ca f„c‚nd parte dintre cele menite a crea simbolistica premerg„toare ac˛iunilor autonomiste, puteau fi lini∫ti˛i dac„ li se spunea Ón limba lor c„ acea conota˛ie îr„zboinic„“ dat„ de cadrul s„rb„toririi îinaugur„rii“ furnalului, Ón care au fost turnate tunuri Ón timpul Revolu˛iei din 1848, nu are repercusiuni asupra traiului lor Ón aceast„ zon„ a Rom‚niei.

Am protestat fa˛„ de cei care m-au invitat pentru faptul c„, asemenea domnului Markó, niciunul dintre vorbitorii care au î˛inut discursuri festive“ nu a pronun˛at nici m„car un cuv‚nt rom‚nesc. ™i mi s-a dat dreptate!

Dar, ca unul care Ómi respect concet„˛enii, particip‚nd Óntotdeauna atunci c‚nd sunt invitat la s„rb„torile lor, am aflat Ón ultimul timp, c‚nd se intensific„ ac˛iunile celor care Ó∫i am„gesc electoratul cu fantoma autonomiei

Declara˛ie politic„: îSecuritatea de˛ine Ónc„ controlul Ón Rom‚nia“

Evenimentele de la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, Ón special cele legate de atacurile la adresa lui Varujan Vosganian, nominalizat la ora respectiv„ pentru func˛ia de comisar european, confirm„ ipotezele lansate de mai multe voci publice, ∫i anume c„ fosta Securitate Ónc„ mai de˛ine controlul Ón Rom‚nia, mai mult, pot spune c„ face jocuri pe scena politic„ rom‚neasc„.

Cred c„ nu sunt singurul care Ómi pun urm„toarea Óntrebare: de ce atacul privind colaborarea cu Securitatea Ómpotriva lui Varujan Vosganian a venit exact Ón ziua Ón care a plecat la Bruxelles? R„spunsul este simplu: nu se dorea ca acest reprezentant al P.N.L. s„ ob˛in„ acest post. Nu comentez acum cine nu dorea acest lucru, ci doar arma folosit„: un fost securist. Pentru c„ — ∫i toat„ lumea ∫tie acest lucru — aceasta a fost/este meseria lui Liviu Turcu. Iar acesta a utilizat ceea ce Securitatea ∫tia cel mai bine, diversiunea.

Nu m„ erijez acum Ón avocatul lui Varujan Vosganian, de∫i Ón calitatea de pre∫edinte al filialei P.N.L. Ia∫i, din care ∫i colegul meu face parte, a∫ avea toate drepturile s„ o fac. Men˛ionez doar urm„toarele: dac„ Varujan Vosganian nu ar fi fost curat, el ar fi fost îdeconspirat“ mai demult, pentru c„, dac„ nu s-a observat, liberalii care au p„c„tuit Ón trecut au îbeneficiat“ de prioritate îpe surse“, ∫i dup„ aceea la C.N.S.A.S.

Mai mult, chiar informa˛iile provenite de la Liviu Turcu nu au nicio sus˛inere: îA fost recrutat la Ónceputul anilor ’80 de c„tre unul dintre ofi˛erii afla˛i direct Ón subordinea serviciului pe care l-am condus Ón cadrul Centrului de Informa˛ii Externe. (...) Pentru moment, Ón cadrul prezentei analize, alte detalii sunt nesemnificative“. At‚t spune acest individ, pentru c„ altfel nu pot s„-l numesc. Deci nicio dovad„ concret„ despre un presupus trecut securistic al lui Varujan Vosganian.

Cred c„ din cele spuse p‚n„ acum se poate trage o concluzie privind manevra pur securistic„ prin care s-a intervenit Óntr-un act politic.

Merg Óns„ mai departe ∫i consider urm„toarea afirma˛ie mult mai grav„ dec‚t atacul la adresa lui Varujan Vosganian: îtrebuie avut Ón vedere c„ la conducerea structurilor S.I.E. dup„ 1989 au r„mas p‚n„ azi fo∫tii mei colegi, cu cei mai mul˛i cunosc‚ndu-ne reciproc“. Rezult„ din aceast„ afirma˛ie c„ la 17 ani de la c„derea comunismului Ón Rom‚nia, al doilea serviciu secret al ˛„rii — al doilea ca m„rime — este condus, la nivelul corpului de ofi˛eri ∫i agen˛i, tot de oamenii vechiului regim. Concret, oameni care au spionat statele occidentale, oameni care au fost preg„ti˛i Ón ac˛iuni antiN.A.T.O. se afl„ ∫i acum Ón func˛ii. ™i aceasta Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia este membr„ a N.A.T.O., iar de la 1 ianuarie 2007 va fi membr„ a Uniunii Europene.

Declara˛ie politic„: îC‚t„ eficien˛„ opera˛ional„, at‚ta legitimitate democratic„“

NeÓncrederea ∫i prezum˛ia de vinov„˛ie pot eroda orice tip de rela˛ie social„, cu at‚t mai mult raportul delicat dintre cei doi termeni institu˛ionali asupra c„rora ne concentr„m acum: serviciile de informa˛ii ∫i comisiile Óndrituite s„ le supravegheze func˛ionarea democratic„. Ne propunem s„ reevalu„m formula: cu c‚t serviciile au mai multe atribu˛ii, Ón numele eficien˛ei opera˛ionale, cu at‚t mai pu˛in democratic vor func˛iona.

De ce fel de securitate avem Óntr-adev„r nevoie? Credem c„ doar o securitate care se fundamenteaz„ pe nevoile reale ale popula˛iei ∫i pe cooperare interna˛ional„ poate Ónt„ri cu adev„rat leg„tura dintre pace, dezvoltare ∫i democra˛ie. Institu˛iile din sectorul de securitate pot ocaziona percep˛ii contrare scopului pentru care au fost create, dac„ entitatea ultim„ pe care ar trebui s„ o apere ∫i promoveze individul se simte amenin˛at„ Ón numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea na˛ional„, societal„, grupal„, regional„ sau interna˛ional„.

Distinc˛ia dintre securitatea na˛ional„ ∫i cea interna˛ional„ devine inoperabil„ de Óndat„ ce referin˛a principal„ este individul uman, respectiv cet„˛eanul.

Atunci c‚nd criteriul relevant rezid„ Ón indicii concre˛i de calitate a vie˛ii, Ón bun„stare, educa˛ie, s„n„tate ∫i, finalmente, demnitate uman„, legitimitatea Óndeplinirii misiunilor serviciilor de informa˛ii presupune instituirea unor mecanisme care s„ implementeze garan˛iile juridice referitoare la protejarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor. Recomandarea 1713 din 23 iunie 2005 a Adun„rii parlamentare a Consiliului Europei privind controlul democratic al sectorului de securitate Ón statele membre fixeaz„ criteriile generale ale oric„rui astfel de mecanism de control: legalitatea — care presupune existen˛a unui cadru legal limpede Ón domeniu ∫i monitorizarea respect„rii acestuia; legitimitatea — adic„ protec˛ia drepturilor fundamentale ale omului ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 respectarea standardelor de bun„ guvernare — ∫i eficien˛a opera˛ional„, pentru care serviciile ar trebui s„ dispun„ de resurse suficiente, utilizate optim, iar direc˛iile lor de activitate ar trebui s„ derive din scopurile definite de reprezentan˛ii liber ale∫i ai cet„˛enilor.

îDezastrul a trecut pe l‚ng„ municipiul F„g„ra∫“

Joi, 19 octombrie 2006, îElectrica Transilvania Sud“ a Óntrerupt f„r„ soma˛ie alimentarea cu energie electric„ c„tre societ„˛ile de pe Platforma chimic„ îNitramonia“.

Pe Platforma chimic„ îNitramonia“ F„g„ra∫ se afl„ rezerva de nitroglicerin„ a ˛„rii, precum ∫i c‚teva sute de tone de amoniac. Tot acolo se afl„ Uzina de Produse Speciale, singurul produc„tor de explozivi civili din Rom‚nia.

Toate instala˛iile s-au blocat, explozivii civili erau pe fluxul tehnologic, iar Ón lipsa energiei electrice, procesul de nitrare ∫i alte reac˛ii chimice implicate Ón produc˛ie nu mai puteau fi controlate ∫i ar fi provocat o deflagra˛ie.

Din fericire, furnizarea energiei electrice a fost reluat„ c‚teva minute mai t‚rziu, altminteri o deflagra˛ie devastatoare ar fi fost iminent„, municipiul F„g„ra∫ trec‚nd pe l‚ng„ o catastrof„.

Av‚nd Ón vedere specificul activit„˛ilor industriale de pe Platforma chimic„ îNitramonia“, Óntreruperea energiei electrice reprezint„ un act de incon∫tien˛„. Œn repetate r‚nduri am atras aten˛ia prin declara˛ii politice, Ón Parlament ∫i mass-media, asupra situa˛iei explozive de la îNitramonia“ ∫i asupra consecin˛elor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Óntreruperii aliment„rii cu energie electric„ a platformei chimice. De fiecare dat„ primeam r„spunsuri (la interpel„rile nr. 376B/14.09.2005, nr. 757B/22.11.2005) care demonstrau superficialitatea ∫i lipsa de interes a autorit„˛ilor fa˛„ de o problem„ real„ ∫i concret„.

Incidentul de ieri demonstreaz„ îgrija“ ∫i îpreocuparea“ guvernan˛ilor.

Solicit o reac˛ie rapid„ din partea autorit„˛ilor (Ministerul Economiei, îElectrica“ ∫i A.V.A.S.) pentru a evita apari˛ia unor incidente similare care ridic„ probleme grave de siguran˛„ pentru locuitorii jude˛ului Bra∫ov.

## îAlian˛a ru∫inii“

Nimeni ∫i nimic nu poate perturba continua degringolad„ care domne∫te Ón r‚ndul membrilor Alian˛ei D.A., alian˛„ aflat„ vremelnic la conducerea ˛„rii. Ritmul haotic Ón care ac˛ioneaz„ reprezentan˛ii acesteia nu mai este demult o necunoscut„ pentru nimeni. Œn ultimii doi ani, rom‚nii s-au obi∫nuit cu ideea c„ guvernan˛ii portocalii ac˛ioneaz„ exclusiv Ón scopul servirii intereselor proprii sau ale unor grupuri de interese limitate, ∫i nu pentru a le oferi lor, oamenilor din popor, un trai mai bun.

Œn ciuda unei a∫a-zise normalit„˛i care, cel pu˛in la nivel declarativ, domne∫te Ón s‚nul Alian˛ei, realitatea zilnic„ este — surprinz„tor ∫i, mai ales, Óngrijor„tor ∫i potrivnic intereselor na˛iunii — alta.

La nivelul comunei Œntorsura, din jude˛ul Dolj, conflictele dintre reprezentan˛ii celor dou„ partide portocalii (primarul Tudor Florea, P.N.L., ∫i viceprimarul Dr„goianu Constantin, P.D.) sunt deja de notorietate.

Primarul elibereaz„ titluri de proprietate Óntr-o ordine preferen˛ial„, prioritate av‚nd rudele sale. Ca s„-l contracareze, viceprimarul procedeaz„ la reverificarea m„sur„torilor, contest‚ndu-le pe cele Ón baza c„rora au fost deja eliberate titluri de proprietate.

Viceprimarul Ói aduce acuza˛ii grave primarului, sus˛in‚nd c„ acesta din urm„ a folosit, f„r„ nicio baz„ legal„, fondurile alocate de Guvern pentru reabilitarea drumurilor Ón 2005 nu Ón acest scop, ci pentru achizi˛ionarea mobilierului pentru cl„direa prim„riei.

Œntocmirea caietului de sarcini pentru investi˛ii privind infrastructura a generat un nou episod tragicomic Óntre cei doi: fiecare consider„ c„ aceast„ Óndatorire este Ón sarcina celuilalt, Ón consecin˛„... caietul de sarcini mai poate a∫tepta, drumurile, de asemenea... Cei doi crai au probleme mai importante de tran∫at, iar realitatea c„ licita˛iile pentru realizarea infrastructurii au fost am‚nate ∫i Ón anul 2005 ∫i Ón anul 2006 poate fi u∫or ignorat„!

Tot viceprimarul Dr„goianu Constantin ne mai dezv„luie, Ón spiritul respect„rii dreptului de a fi informat, faptul c„, de∫i Guvernul a alocat, Ón luna decembrie a anului 2005, suma de 2,3 miliarde lei pentru efectuarea de repara˛ii la cl„direa Ón care func˛ioneaz„ ∫coala general„ din comun„, lucr„rile efectuate Ón realitate sunt de foarte proast„ calitate ∫i, mai mult, nu au valorat dec‚t 1,7 miliarde lei. Unde mai pui c„ ast„zi Prim„ria comunei func˛ioneaz„ Óntr-o cl„dire apar˛in‚nd Ministerului Educa˛iei, Ón lipsa oric„rei decizii legale de atribuire a acestui spa˛iu institu˛iei mai sus amintite.

## îTarabele lui Dinescu“

Televiziunea ofer„ Óntotdeauna legitima˛ie de acces pe pia˛„ celor mai neprotocolari, mai ciuda˛i ∫i mai deochea˛i indivizi, care au Ón s‚nge voca˛ia mahalalei ∫i folosesc limbajul lumii interlope pentru a intra f„r„ efort intelectual Ón viata public„. Important este s„ te manife∫ti f„r„ ∫taif Ón vestimenta˛ie, gestic„ ∫i limbaj (deseori zglobiu, alteori trivial), s„ ∫tii s„-˛i folose∫ti mimica, ochii, picioarele, m‚inile ∫i unghia de la degetul mic pentru a te sc„rpina Ón cap, pe burt„, Ón nas sau pe unde te mai m„n‚nc„ inspira˛ia momentului. Acestea dau o not„ de popularitate ∫i ajut„ la digestie unele categorii sociale nonconformiste.

Taraba lui Dinescu s-a deschis Ón decembrie 1989, ca prim agent economic (nu de Securitate), c‚nd Ion Caramitru l-a fixat pe pozi˛ia îMircea, f„-te c„ lucrezi!“, fire∫te, spre binele na˛iunii sc„pate de dictator! Œnt‚mplarea face ca ∫i cel cu telecomanda s„ se afle tot Ón treab„ la televiziune, pentru film„ri omagiale, destinate glorific„rii Ón versuri pline de sim˛ire ∫i osanale ridicate aceluia∫i dictator, coarda lui sensibil„ vibr‚nd de pl„cere.

Momentul sublim s-a consumat Ón v„zul lumii, c‚nd cel adulat ∫i-a luat zborul ∫i ne-a l„sat Ón cea˛„! Din acel moment s-au n„scut partidele, viitorii candida˛i la certificate, la Pre∫edin˛ie, la Parlament, la legi ∫i funda˛ii umaniste, la asocia˛ii ∫i societ„˛i civice ∫i alte forma˛iuni la fel de inspirate.

Au venit ∫i p„s„rile c„l„toare la Ómp„r˛irea suferin˛ei prin care au trecut fra˛ii lor r„ma∫i Ón ˛ar„ s„ m„n‚nce salam cu soia, ba ∫i investitorii str„ini de la Viena, l„s‚nd lebedele s„-∫i vad„ lini∫tite de dansul lor gra˛ios. Nu-i mai lu„m Ón calcul pe cei care aveau s„-∫i Ómpart„ monstruoasa avu˛ie na˛ional„, sc„pat„ de corsetul care o str‚ngea ∫i nu-i d„dea voie s„ se dezvolte.

Ce s„ mai vorbim de Fiul R„t„citor de Rom‚nia, pribeag aproape jum„tate de veac pe mapamond, plecat becher cu o garnitur„ de tren plin„ de valori ∫i Óntors Ónsurat, cu o garnitur„ de cinci fete, unele de m„ritat, c„rora trebuia s„ le dea zestre c‚te un castel, o mo∫ie, o p„dure, o st‚n„, o Dud„ ∫i multe altele.

îS„n„tatea, la mila destinului“

Ast„zi, sistemul de s„n„tate este angrenat Óntr-un proces de haos ∫i degradare, aceast„ stare de fapt fiind rezultatul unei lungi perioade de timp Ón care nevoile de s„n„tate au fost neglijate ∫i tratate superficial.

Pe l‚ng„ problemele cu care ne confrunt„m de at‚ta timp ∫i anume: subfinan˛area sistemului sanitar, num„rul mic de medici raportat la num„rul bolnavilor ce au nevoie de spitalizare, lipsa de medicamente, existen˛a unui num„r mare de spitale ce nu sunt dotate cu aparatur„ medical„ ∫i nu corespund parametrilor pentru a ob˛ine autoriza˛ia de func˛ionare, cre∫terea num„rului de bolnavi TBC, a bolilor cardiovasculare, a cancerului, SIDA ∫i a altor boli infec˛ioase, ne lovim de o realitate ignorat„ de prea mult timp de cei Ón m„sur„ s„ reglementeze aceast„ situa˛ie.

™i aici m„ refer la s„n„tatea multor mii de rom‚ni din mediul rural, s„n„tate ce este l„sat„ la mila Domnului.

Nu numai c„ sunt multe localit„˛i Ón care niciun cadru medical nu r„m‚ne Ón mijlocul comunit„˛ii Ón week-end sau dup„-amiaza, ba, mai mult, sunt localit„˛i izolate unde nici m„car re˛eaua de telefonie fix„ nu func˛ioneaz„.

Este necesar s„ men˛ion„m lipsa de interes a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Familiei pentru ace∫ti oameni ∫i a∫ argumenta afirma˛ia printr-un exemplu: Ón jude˛ul Tulcea, Ón mediul rural, avem doar un singur centru de permanen˛„, ∫i anume la Murighiol, singura variant„ pentru situa˛ii de urgen˛„ fiind apelul la Serviciul de ambulan˛„, variant„ ce nu poate fi luat„ Ón calcul Ón toate cazurile, din cauza lipsei telefoanelor publice sau a semnalului Ón re˛elele de telefonie mobil„.

Medicii de la ˛ar„ sunt nevoi˛i s„ penduleze Óntre trei, patru localit„˛i, deoarece sunt comune din care ace∫tia lipsesc, cum lipsesc, de altfel, ∫i asistentele ∫i punctele farmaceutice.

Œn timpul sezonului rece situa˛ia este ∫i mai critic„, posibilit„˛ile de interven˛ie fiind ∫i mai anevoioase, av‚nd Ón vedere c„ unele localit„˛i r„m‚n izolate.

Astfel, Ón jude˛ul Tulcea, raportul de un medic la 2.700 de locuitori arat„ situa˛ia dramatic„ a asisten˛ei medicale primare ∫i chiar, a∫ putea spune, situa˛ia dramatic„ a unei Rom‚nii Ón pragul lui 2007 Ón care oamenilor nu li se ofer„ ∫ansa la via˛„.

îPeriferia estic„ a Europei“

Un fost premier ceh spunea, f„r„ s„ glumeasc„ o clip„, c„ primirea ˛„rii sale Ón U.E. nu e deloc un motiv ca oamenii s„ danseze pe str„zi. ™i n-au dansat. A∫a

s-a Ónt‚mplat ∫i la Var∫ovia, ∫i la Budapesta, Ón fi„rile Baltice, ∫i la Bucure∫ti, ∫i la Sofia. Oamenii nu numai c„ nu Óntind hora pe caldar‚m, dar devin parc„ tot mai nelini∫ti˛i, tot mai neÓncrez„tori Ón viitorul lor. Se spune c„ Rom‚niei ∫i Bulgariei le trebuie Ónc„ dou„ decenii pentru a ajunge Ón elita continentului. Se Ónmul˛esc Óntr-at‚ta grevele ∫i alte forme de exprimare a unei nemul˛umiri sociale generale, c„ numai de dansat nu ne arde!

Lumea prive∫te spre aceast„ parte de Europ„, deocamdat„ calm„, dar anun˛‚nd furtuni greu de st„p‚nit, a∫a cum se concentreaz„ asupra catastrofei din Irak, a surprinz„toarei demonstra˛ii nucleare nord-coreene sau asupra a∫a-zisei revolu˛ii ungure∫ti din 1956, cu ecouri iredentiste greu de anticipat, venite din partea unor oameni care fac parte din Guvernul de la Bucure∫ti, inclu∫i, a∫adar, Ón actuala putere a unei Rom‚nii care nu este Ón stare s„-∫i desemneze un comisar european credibil, dar„mite s„ mai fac„ ∫i fa˛„ atacurilor de∫„n˛ate la adresa fiin˛ei sale na˛ionale.

Ministrul de interne britanic a îsalutat“ intrarea rom‚nilor ∫i bulgarilor Ón U.E. prin restric˛iile impuse celor ce ar dori s„ munceasc„ dincolo de Canalul M‚necii.

Vorba cuiva, s-ar putea ca invazia vechii Mesopotamii, a∫a dezastruoas„ cum a fost, s„ nu r„m‚n„ Ón istorie ca fiind cea mai mare gaf„ politic„ ∫i diplomatic„ a ultimului mileniu.

M„surile restric˛ioniste britanice contrasteaz„ izbitor cu generoasa primire f„cut„ de Regatul Unit, Irlanda ∫i Suedia celor 8 ˛„ri central ∫i est-europene care au aderat la U.E. Ón 2004. Potrivit ultimelor m„suri luate la Londra, persoanele instruite din cele 2 state de la Marea Neagr„ vor putea munci Ón Anglia la fel ca ∫i p‚n„ acum (c‚t mai mult ∫i pe bani pu˛ini), Óns„ cu o singur„ condi˛ie: s„ aib„ permis de munc„ sau s„ fie Ónscrise Óntr-un program foarte limitat pentru imigran˛ii cu specializ„ri Ónalte. Muncitorii necalifica˛i nu trebuie s„ dep„∫easc„ cifra de 20.000, reprezent‚nd necesarul maxim pentru industria de prelucrare a alimentelor ∫i agricultur„.

Declara˛ie politic„: îCombaterea corup˛iei“

A devenit o sintagm„ des folosit„ de c„tre clasa politic„ Ón ultimii ani, iar un pas decisiv pentru punerea Ón practic„ a acestei idei ar fi fost adoptarea Legii pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate.

S-a promis acest lucru Ónc„ din 2005, dar votarea legii nu a fost gr„bit„ nici m„car dup„ ce vicepre∫edintele Comisiei Europene, Franco Frattini, le-a scris oficialilor rom‚ni despre importan˛a unui astfel de organism. Œn timpul vizitei pe care a f„cut-o la Bucure∫ti Ón data de 31 iulie, acesta a declarat c„ îa venit vremea s„ fie aprobat„ Agen˛ia de Integritate“. Nu era o precondi˛ie pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene, dar aceast„ lege are o mare importan˛„ pentru pachetul politic ∫i institu˛ional pe care Ól stabilea Rom‚nia.

Œn toamn„, Comisia European„ a atras aten˛ia asupra felului Ón care politicul poate Ónfr‚na sau stimula rezolvarea problemelor de la Capitolul îJusti˛ie ∫i anticorup˛ie“. Se explica importan˛a Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, care trebuie s„ controleze averi ∫i s„ verifice existen˛a incompatibilit„˛ilor, precum ∫i a conflictelor de interese. Este o certitudine faptul c„ p‚n„ la raportul din septembrie, c‚nd a fost anun˛at„ data cert„ a primirii Rom‚niei Ón Uniunea European„, clasa politic„ a sus˛inut cu ardoare lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i necesitatea respect„rii promisiunilor angajate deja la Bruxelles. Œns„ numai la c‚teva s„pt„m‚ni de la raportul Comisiei Europene, Ón ciuda avertismentelor oficialilor europeni, aceast„ lege continu„ s„ treneze ∫i se ajunge aproape

de transformarea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate Óntr-o institu˛ie formal„.

Œn principiu, to˛i suntem de acord c„ trebuie s„ existe transparen˛„ total„, c„ trebuie eliminat orice dubiu cu privire la averile demnitarilor, existen˛a vreunui conflict de interese sau a unei incompatibilit„˛i, c„ trebuie s„ ne respect„m promisiunile, dar c‚nd totul trebuie pus Ón practic„ Óncep s„ primeze interesele personale ale unora ∫i nu mai suntem cu to˛ii de acord cu existen˛a unei forme de control asupra averilor dob‚ndite.

Nu trebuie s„ uit„m faptul c„ Rom‚nia este Ónc„ monitorizat„ atent Ón cadrul aplic„rii prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea European„ privind clauzele sectoriale de salvgardare, ∫i lipsa unor prevederi serioase ∫i credibile care s„ contribuie la prevenirea corup˛iei ∫i s„ securizeze mediul public va fi de natur„ s„ influen˛eze Ón mod direct capacitatea Rom‚niei de a atrage capital european, de∫i va fi o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene.

Declara˛ie politic„: îRefacerea Ministerului Ap„r„rii“

Zilele trecute am asistat la schimbarea conducerii Ministerului Ap„r„rii, minister care Ón ultima lun„ de zile a trecut printr-o perioad„ mai agitat„ din punct de vedere intern. Nu pu˛ini la num„r au fost cei care au criticat decizia de schimbare a conducerii acestui minister, folosindu-se de scuza apropiatei ader„ri a Rom‚niei la structurile Uniunii Europene. Poate tocmai aceast„ apropiere de aderare, asociat„ cu toate nerealiz„rile acestui minister ∫i neÓndeplinirea obiectivelor stabilite de c„tre Uniune, a fost factorul determinant pentru decizia de schimbare a conducerii unui minister.

Oricare dintre ministerele existente Ón prezent are importan˛a sa. Nu putem spune c„ unul este cu mult mai important dec‚t cel„lalt, fiecare av‚nd domeniile sale de activitate, importante Ón ansamblul Executivului. Cu toate acestea, exist„ unele institu˛ii Ón care popula˛ia, cet„˛enii unei ˛„ri, au o foarte mare Óncredere. Aici m„ pot referi la Parlament, Biseric„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, la Armat„.

Armata, Ón ansamblul ei, trece Ón aceast„ perioad„ prin momente dificile, a∫ putea spune chiar f„r„ precedent Ón ultimii zece ani, acesta fiind un motiv mai mult dec‚t suficient pentru a se lua decizia unei schimb„ri. Armata trebuie s„-∫i concentreze toat„ energia ∫i capacitatea pentru opera˛ionalizarea activit„˛ilor sale, ca, de exemplu, eficientizarea actului de instruc˛ie ∫i cre∫terea nivelului de preg„tire a ofi˛erilor ∫i a militarilor.

Perioada dificil„ prin care trece Armata Rom‚n„ Ón prezent se datoreaz„ Ón mare m„sur„ ∫i ultimelor prevederi legislative care fac referire la faptul c„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu, el devenind unul op˛ional. Œn aceste condi˛ii, armata trebuie s„ devin„ una c‚t se poate de profesionist„, cu oameni foarte bine preg„ti˛i. Ea nu va mai de˛ine un num„r at‚t de ridicat de militari ca ∫i p‚n„ acum, ∫i tocmai de aceea cei care vor face parte din ea trebuie s„ fac„ dovada bunei lor preg„tiri.

Nu este suficient pentru Armata Rom‚n„ s„ ob˛in„ rezultate excelente pe teatre de lupt„ externe asemenea celor din Bosnia-Her˛egovina, Irak sau Afganistan. Este

Salut„m decizia Uniunii Europene ca Rom‚nia s„ primeasc„, Ón perioada 2007—2013, fonduri structurale ∫i de coeziune Ón valoare de 19,7 miliarde de euro.

Banii vor fi aloca˛i proiectelor din domeniul infrastructurii de baz„ (60% din suma total„), al competitivit„˛ii economice (15%), al capitalului uman (20%) ∫i al capacit„˛ii administrative (5%).

Banii provin din Fondul Structural European (FSE), destinat dezvolt„rii de strategii de ocupare ∫i preg„tire a for˛ei de munc„, din Fondul de Dezvoltare Regional„ (FDR), pentru mic∫orarea disparit„˛ilor dintre nivelurile de dezvoltare la nivel de regiuni, ∫i din Fondurile de Coeziune.

Rom‚nia va trebui s„ foloseasc„ aceste fonduri pentru a se dezvolta la standarde europene Ón domenii-cheie precum transportul, formarea profesional„, mediul, domeniul energetic, cercetarea, societatea informa˛ional„ sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al dezvolt„rii economice.

Este cert faptul c„ Rom‚nia are mare nevoie de ace∫ti bani ∫i ∫tim c„ aceste fonduri vor fi folosite pentru o dezvoltare la standarde cu adev„rat europene.

conduc„tori noi, preocupa˛i de problemele sociale ale minerilor, nu de propaganda electoral„ a partidelor de st‚nga. Mineriadele au disp„rut din calendarul vie˛ii politice rom‚ne∫ti. Restructurarea mineritului s-a produs, elimin‚ndu-se excedentul for˛ei de munc„. ™i Óncet, dar sigur, pierderile din exploatare au Ónceput s„ se diminueze Ón mod constant. A∫ezarea pre˛ului energiei ∫i c„rbunelui pe fundamente economice de pia˛„ a relansat, practic, activitatea minier„ a V„ii Jiului.

La numai dou„ luni Ónainte de aderare, Guvernul Alian˛ei D.A. investe∫te 8 milioane euro Ón retehnologizarea E.M. Lupeni, c‚ndva mina-fanion a V„ii Jiului, iar anul viitor, de∫i Rom‚nia va fi Ón U.E., Guvernul va aloca alte 20 milioane de euro pentru modernizarea minelor Livezeni ∫i Paro∫eni.

Uniunea European„ nu este du∫manul mineritului, a∫a cum tr‚mbi˛au adversarii no∫tri politici. Dimpotriv„, Uniunea European„ este direct interesat„ de relansarea produc˛iei de c„rbune din ˛„rile membre, cu condi˛ia ca aceasta s„ fie concuren˛ial„ ∫i eficient„. Uniunea European„ are nevoie de c„rbune, Ón vederea asigur„rii securit„˛ii energetice a ˛„rilor membre.

îMineritului V„ii Jiului Ón contextul ader„rii la Uniunea European„“

Mult„ vreme dup„ Revolu˛ia din Decembrie, st‚nga postcomunist„ din Rom‚nia a instigat masele de mineri Ómpotriva reformei, paraliz‚nd practic orice tentativ„ de restructurare a mineritului, p‚n„ Ón anul 1997. Œn c‚rd„∫ie cu liderii terori∫ti ai mi∫c„rii sindicale, gata oric‚nd s„ pun„ la cale o lovitur„ de stat sub masca inocent„ a unor proteste sociale, st‚nga rom‚neasc„ a continuat s„ fr‚neze procesul Ónnoitor al ˛„rii ∫i demersul de aderare. Este de notorietate modul brutal, lipsit de cea mai elementar„ diploma˛ie, Ón care Miron Cozma a primit-o la Petro∫ani, Ón 1996, pe doamna Karen Fogg, ambasadoarea de atunci a Uniunii Europene, c„reia, Ón loc de îNoroc bun!“, i-a spus: îCucoan„, ai venit s„ ne spionezi!“

Din fericire, vremurile acelea s-au dus. Liderii terori∫ti Ó∫i isp„∫esc pedepsele, iar mi∫carea sindical„ ∫i-a creat

îSchimb„rile de la nivelul Ministerului Ap„r„rii“

A∫ vrea s„-mi permite˛i s„ m„ refer, Ón c‚teva minute, la schimb„rile care s-au efectuat Ón cursul ultimelor zile la nivelul conducerii Ministerului Ap„r„rii ∫i la o parte dintre motivele care au determinat aceste schimb„ri.

E greu s„ spui despre unul sau altul dintre ministerele pe care le avem Ón prezent c„ ar fi mai mult sau mai pu˛in important. Fiecare dintre ele Ó∫i are importan˛a sa, importan˛„ pe care nu i-o poate contesta nimeni vreodat„. Cu toate acestea, exist„ anumite ministere a c„ror importan˛„ ∫i chiar activitate r„m‚n cu o foarte mare greutate Ón ochii cet„˛eanului de r‚nd. Putem s„ afirm„m acest lucru ∫i despre Ministerul Ap„r„rii.

Ap„rarea unui stat r„m‚ne un domeniu foarte important, indiferent de statul la care ne raport„m. De-a lungul timpului, aceasta a jucat un rol deosebit de important ∫i Ón devenirea statului nostru. Ceea ce suntem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Ón prezent, un stat independent, na˛ional, democratic, dator„m Ón cea mai mare m„sur„ armatei pe care am reu∫it s-o construim ∫i oamenilor afla˛i de-a lungul istoriei la conducerea ei. Nimeni ∫i nicic‚nd nu le va putea contesta meritele.

Este foarte important ca persoanele numite la conducerea armatei s„ aib„ nu doar o experien˛„ de guvernare, ci ∫i pe cea a domeniului pe care Ól vor coordona. Acestea sunt doar dou„ dintre condi˛iile prioritare care pot conduce spre Óndeplinirea acelor obiective care au fost stabilite ∫i care trebuie duse la Óndeplinire.

Œn prezent, o serie de obiective care au fost trasate pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„ ∫i aducerea armatei rom‚ne la standardele europene au r„mas Ónc„ nerealizate. Anumite domenii beneficiaz„ Ónc„ de penaliz„ri din partea Comisiei Europene.

Œn perioada imediat urm„toare, noii conduceri de la nivelul Ministerului Ap„r„rii Ói revine o misiune dificil„: recuperarea tuturor Ónt‚rzierilor ap„rute Ón ultimii doi ani ∫i aducerea la standarde de func˛ionalitate a Armatei Rom‚ne, pe toate palierele ei.

Nu trebuie s„ pierdem niciodat„ din vedere faptul c„ Armata Rom‚n„ opereaz„ pe dou„ planuri, ∫i nu doar pe unul, cel intern, de ap„rare a teritoriilor statului, ∫i cel extern, de implicare Ón teatrele de lupt„ str„ine. Dac„ Ón cel de-al doilea armata rom‚n„ s-a remarcat Óntotdeauna prin profesionalism ∫i eficacitate, cel intern se impune a fi pus la punct, pentru a putea fi pe deplin Ón acord cu angajamentele asumate.

Tema: îAvem nevoie de siguran˛„ na˛ional„, nu de Securitate!“

Œn urm„ cu nu foarte mult timp, v„ supuneam aten˛iei o declara˛ie politic„ av‚nd tema: Cine conduce, de fapt, Rom‚nia?, o Óntrebare retoric„ al c„rei r„spuns devine din ce Ón ce mai evident: serviciile secrete.

Nu este r„u c„ acestea exist„. Avem nevoie de siguran˛„ na˛ional„! Dar de aici ∫i p‚n„ la mascarada iepurelui scos din joben Ón locul ∫i la momentul potrivit

sub forma unui dosar sau, mai nou, a unui înevinovat“ articol de ziar este o mare diferen˛„!

Rom‚nii se temeau, Ónainte de 1989, de bra˛ul nev„zut al Securit„˛ii, de ochii alba∫tri ai vecinului de apartament, de urechile ascu˛ite ale colegului de serviciu, de m‚na iubitei, care Óntre dou„ scrisori de dragoste ar fi putut scrie ∫i o not„ informativ„, de gura prietenului, care ar fi putut ∫opti, îsus“, fleacuri care s„ te trimit„ pe tine, cel p‚r‚t, undeva foarte jos, Ón beciurile Securit„˛ii.

De ce au parte rom‚nii, azi, la Ónceput de mileniu III ∫i cu dou„ luni Ónainte de a deveni cet„˛eni europeni cu acte Ón regul„?

De acela∫i trecut cu ochi alba∫tri, mai diabolic ∫i mai subtil ca odinioar„, mai versat Ón ˛esut i˛e ∫i distrus destine... la comand„.

Nu vreau s„ m„ erijez Ón avocat al domnului Varujan Vosganian ∫i, cu at‚t mai pu˛in, Ón avocat al domnului Voiculescu... Dar dumneavoastr„ nu vi se pare ciudat c„, Ón primul caz, fa˛a v„zut„ ∫i pl„tit„ din banul public a serviciilor secrete a t„cut, îeficient“, Ónt‚rziind infirmarea unor zvonuri abjecte, iar Ón cel„lalt a vorbit, îeficient“, exact Ón momentul decisiv al numirii Ón func˛ie?!

Vi se pare normal ca aceste institu˛ii s„ fie dirijate sau... s„ influen˛eze ele Ónsele deciziile politice majore, afect‚nd astfel inclusiv imaginea Rom‚niei?

Acesta s„ fie rostul serviciilor secrete Óntr-o societate pentru a c„rei democra˛ie au murit at‚˛ia oameni nevinova˛i?

Declara˛ie Ón favoarea unui studio teritorial Constan˛a al Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune

Œn jude˛ul Constan˛a, conform unor statistici oficiale recente, num„rul de locuitori este de 707.000. A∫adar, aceast„ zon„ este una bine populat„, dar ∫i important„ din punct de vedere economic. Œn condi˛iile Ón care Societatea Rom‚n„ de Televiziune Ó∫i dezvolt„, constant, capacitatea tehnic„, Ón condi˛iile Ón care, corect, func˛ioneaz„ studiouri teritoriale Ón ora∫e importante precum Ia∫i, Timi∫oara, Craiova, de interes credem c„ este, Ón momentul de fa˛„, ideea Ónfiin˛„rii unui astfel de studio ∫i Ón municipiul Constan˛a. Dincolo de apari˛ia informa˛iilor locale, extrem de necesare, o astfel de institu˛ie va cre∫te, cu siguran˛„, prestigiul respectivei zonei.

Dac„ ne propunem s„ realiz„m un turism performant, o industrie u∫oar„ care s„ se dezvolte, este de dorit ∫i un sistem Óntregit al mass-media. Consider„m c„, pentru Televiziunea Rom‚n„, prioritar„ este o astfel de ini˛iativ„.

Œn aceea∫i ordine de idei, acest demers ar fi benefic ∫i pentru jude˛ele limitrofe. Cu siguran˛„, audien˛a postului na˛ional de televiziune ar cre∫te, iar emisiunile realizate la nivel local vor putea reflecta ∫i aspecte ale tradi˛iilor tuturor comunit„˛ilor etnice existente, Ón mod deosebit cele din jude˛ul Constan˛a.

De asemenea, un astfel de studio teritorial va putea completa activitatea postului local de radio deja existent.

Eforturile materiale nu trebuie evocate, ˛in‚ndu-se cont de faptul c„ ∫i locuitorii jude˛ului Constan˛a sunt contribuabili ai Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

îDespre bugetul portocaliu ∫i avatarurile sale...“ Hot„r‚t lucru, avem un proiect de buget care nu ne face cinste. Œn primul r‚nd, din cauza elementelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ira˛ionale care-l sus˛in, pe de alt„ parte, din cauza nerealit„˛ii ∫i necorel„rii principalelor sale p„r˛i componente.

Pentru cine s-a confruntat cu astfel de probleme este limpede faptul c„ to˛i indicatorii bugetari sunt Ón mod artificial îcorela˛i“: avem mai multe venituri, dar cre∫terea economic„ nu-i poate sus˛ine; avem spor de productivitate, dar n-avem cre∫teri salariale ∫i nici ∫omaj corespunz„tor; avem un aport mai substan˛ial al agriculturii la P.I.B., dar avem, totodat„, import majorat de produse alimentare la balan˛a consumului, realit„˛i care au doar Ón mod indirect leg„turi cu construc˛ia bugetului ∫i cu perspectivele sale de realizare.

Surprinde faptul c„ se mar∫eaz„ pe valen˛ele bugetare, pe resursele care cresc, pe compara˛ii de tip fantasmagoric. Este drept c„ avem cre∫teri, dar ele sunt nominale, f„r„ a ˛ine cont de infla˛ie, Ón bun„ parte supraestimate, alteori necorelate cu al˛i indicatori.

Bun„oar„, veniturile fiscale cresc cu 27,8%, dar P.I.B.-ul cu numai 13%, iar consumul individual colectiv cu 31,8%, iar impozitul pe profit cu 35%. De∫i se preconizeaz„ acelea∫i sporuri ∫i Ón domeniul veniturilor individuale, salariul mediu va cre∫te doar cu 11% Ón 2007 fa˛„ de 2006, iar num„rul de salaria˛i cu 1,8%, ceea ce este greu de sus˛inut, o cre∫tere a veniturilor bugetare din impozit pe venit ∫i salarii cu 46%.

™i totu∫i asemenea proiec˛ii se îvalideaz„“ de sus˛in„torii portocalii ai bugetului. Nu conteaz„ irealitatea nivelurilor estimate, nu conteaz„ efectul lor negativ asupra celorlalte sec˛iuni bugetare.

A∫a, de exemplu, cu toat„ cre∫terea economic„, subven˛iile scad cu 23% fa˛„ de prevederile anului 2006, reducerea reg„sindu-se mai ales la agricultur„ (minus 6.000 miliarde lei vechi).

Contrariaz„ ∫i faptul c„ la cheltuielile pentru bunuri ∫i servicii se prevede o cre∫tere de numai 3,9%. Se Ón˛elege de ce aloc„rile de fonduri pentru marile lucr„ri de infrastructur„ sunt mult sub˛iate sau neacoperite cu fonduri. De ce nu se acord„ desp„gubirile pentru beneficiarii restituirilor la propriet„˛ile rom‚nilor din Bulgaria, Basarabia, Bucovina ∫i f nutul Her˛a? De ce Ónsu∫i Fondul îProprietatea“ nu intr„ Ón ac˛iune?

## îDespre zvon ∫i Óncredere“

Propunerea unui comisar european a fost subiect de mare disput„ pe malurile D‚mbovi˛ei. Cine s„-l numeasc„? Pre∫edintele, premierul sau poate îboborul“? Œntr-un final, Óns„, cele dou„ centre ale puterii executive din Rom‚nia au c„zut de acord ∫i Varujan Vosganian a fost propus pentru aceast„ onorant„ func˛ie. Nu o s„ discut aici despre calit„˛ile sau defectele domnului Vosganian, care, dac„ exist„, le ∫tim cu to˛ii, pentru c„ de at‚ta vreme a fost colegul nostru. Nici nu o s„ urlu ca din gur„ de ∫arpe c‚t de grav„ este respingerea lui Vosganian, chiar dac„ ea nu a fost oficial„. Nici vorb„ despre a∫a ceva.

De data asta vreau s„ vorbesc despre manipulare, mult„ vorb„rie goal„ ∫i lovituri date sub centur„, adic„ despre standardele morale ∫i etice ale lumii Ón care tr„im. Cazuistica pe care n-o ofer„ aceast„ recent„ Ónt‚mplare este fabuloas„.

Varujan Vosganian este propus pentru func˛ia de comisar. Nici nu se r„cesc bine telefoanele, nici nu ajunge bine domnul Vosganian la Bruxelles c„ presa Óncepe s„ vuiasc„: ba c„ a fost informator, ba c„ are afaceri suspecte etc. ™i toate acestea dup„ propunerea lui Varujan Vosganian. Dar de o s„pt„m‚n„ presa ∫tia c„ despre el va fi vorba. De ce nu a suflat nimeni o vorb„? De ce nu s-a scris nimic? Pentru c„ efectul trebuia s„ fie maxim ∫i lovitura administrat„ cu putere. Dac„ aceste informa˛ii ar fi ap„rut cu dou„-trei zile Ónainte, Vosganian nu ar mai fi fost propus.

Acum s„ analiz„m. C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Traian B„sescu au declarat, am‚ndoi, c„ Varujan Vosganian nu are dosar la Securitate. C.N.S.A.S., S.R.I. ∫i S.I.E. au spus acela∫i lucru. Cine a min˛it? Pre∫edintele, prim-ministrul, C.N.S.A.S. sau serviciile de informa˛ii? Sau au f„cut-o toate la un loc? Iar dac„ toate aceste institu˛ii ale statului democratic Rom‚nia au spus adev„rul, ce s„ mai spunem despre ziarul Ón care au ap„rut informa˛iile? Directorul acestui ziar, Ón virtutea c„rui fapt ne pred„ nou„ lec˛ii de etic„? Dac„ ar fi teolog sau filozof, a∫ pleca privirea. Dar este un fost moderator de televiziune, pentru numele lui Dumnezeu, care ne Ónva˛„ pe noi cum s„ fim oameni serio∫i!

Declara˛ie politic„: îRestric˛ii pentru Rom‚nia“ S„pt„m‚na trecut„, Guvernul de la Londra a prezentat primele planuri privind modul Ón care va fi restric˛ionat num„rul de cet„˛eni rom‚ni ∫i bulgari care vor putea primi drept de munc„ Ón Marea Britanie.

Acest lucru s-a Ónt‚mplat ∫i pe fondul unei campanii deosebit de agresive duse de presa din Marea Britanie la adresa Rom‚niei.

Cu toate c„ studiile arat„ Ón mod clar c„ Marea Britanie nu se va confrunta cu un val at‚t de mare de emigran˛i rom‚ni Ón compara˛ie cu alte state precum Spania, Italia sau Grecia, acum s-a f„cut primul pas de restric˛ionare la adresa rom‚nilor. Alte state membre ale Uniunii Europene vor face acela∫i lucru Ón viitorul apropiat.

Mul˛i au fost foarte revolta˛i de decizia Marii Britanii. Œntr-adev„r, putem s„ ne consider„m nedrept„˛i˛i. Dar trebuie s„ lu„m Ón calcul ∫i cauzele unei astfel de decizii. Acestea sunt multiple ∫i pe cele mai multe le g„sim Ón interior, la noi Ón ˛ar„.

Una dintre ele este proasta reputa˛ie pe care o au rom‚nii peste hotare. Dup„ 1989, au plecat din Rom‚nia dou„ categorii de oameni: aceia care au vrut s„ munceasc„ ∫i s„ Ó∫i fac„ un viitor mai bun, ∫i aceia care au crezut c„ dincolo banii se pot face mult mai u∫or, prin mijloace necinstite. Din p„cate, a doua categorie a fost mult mai mare ∫i mai vizibil„. De aici se trage reticen˛a str„inilor fa˛„ de Rom‚nia. S-a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t unele ˛„ri au dat bani cet„˛enilor rom‚ni de etnie rom„ pentru a pleca din ˛ara lor.

Este oarecum de Ón˛eles aceast„ re˛inere fa˛„ de ˛ara noastr„. Rom‚nia trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii pentru a Óndrepta lucrurile. Rom‚nii pleca˛i dincolo vor trebui s„ munceasc„ de dou„ ori mai mult pentru a-∫i demonstra competen˛a, iar Guvernul s„ g„seasc„ solu˛ii at‚t diplomatice, c‚t ∫i sociale pentru a Óndrepta lucrurile.

Acum, de fapt, pl„tim pentru gre∫elile trecutului. Nu este corect, dar a∫a stau lucrurile ∫i, Ón loc s„-i g„sim pe vinova˛ii f„r„ vin„, mai bine c„ut„m solu˛ii pentru ameliorarea lucrurilor.

Profesionalism, munc„, cinste ∫i seriozitate sunt doar c‚teva dintre cerin˛ele necesare pentru a demonstra c„ britanicii ∫i ceilal˛i care ne vor impune restric˛ii se Ón∫al„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi vine Ón sus˛inerea demersurilor ini˛iate de mass-media ∫i de autorit„˛i Ón favoarea realiz„rii unui plan de ac˛iune care ulterior s„ genereze o politic„ na˛ional„ a construc˛iei de locuin˛e Ón regim de Ónchiriere.

Marile ora∫e din Rom‚nia au ajuns s„ se confrunte cu cre∫teri anuale semnificative ale chiriilor practicate de proprietari din cauza lipsei unui cadru normativ, a concuren˛ei profesioniste ∫i a ofertei sc„zute. Ast„zi, Ón tot acest sistem, autorit„˛ile nu pot avea niciun cuv‚nt de spus, pia˛a imobiliar„ pe partea de Ónchirieri de locuin˛e nu func˛ioneaz„ Ón Óntregime legal ∫i nici nu are niciun sistem de referin˛„, iar Ón aceste condi˛ii, cei care au achizi˛ionat mai multe apartamente realizeaz„ profituri importante, de cele mai multe ori neimpozitate.

Ca parlamentar de Bucure∫ti ∫i ca t‚n„r sunt preocupat de faptul c„ acest centru universitar, cultural, comercial, investi˛ional, aflat Ón momentul actual Ón plin„ dezvoltare, Óncepe s„ devin„ din ce Ón ce mai greu

accesibil celor care Ó∫i doresc s„-∫i Ómping„ spre maxim limitele capabilit„˛ilor, iar aici m„ refer cu prec„dere la tinerii din anii terminali ai facult„˛ii sau licen˛ia˛i.

Bucure∫tiul, Ón special Ón calitate de viitoare capital„ european„ ∫i principal punct de formare a unei imagini c„tre investitori asupra calit„˛ii for˛ei de munc„ din Rom‚nia, are nevoie s„-i atrag„ Ón permanen˛„ pe cei mai interesa˛i, mai bine preg„ti˛i ∫i cu mare capacitate de munc„ rom‚ni, are nevoie s„ aib„ capacitatea de a asigura un rulaj permanent de resurse umane calificate ∫i are nevoie s„-i poat„ motiva ∫i s„ le asigure o stabilitate celor ce vin s„ lucreze.

Pentru ca ora∫ele mari, Bucure∫ti, Cluj, Timi∫oara, Bra∫ov, Constan˛a ∫i a∫a mai departe, s„ poat„ deveni ceea ce ne dorim cu to˛ii s„ devin„, autorit„˛ile, at‚t centrale, c‚t ∫i locale, trebuie s„-∫i revizuiasc„ total strategia de ac˛iune, cu prec„dere Ón ceea ce ˛ine de politica de locuin˛e Ón regim de Ónchiriere.

Un ora∫ Ón care chiria Óncepe de la 150 de euro pentru o garsonier„, Ón condi˛iile Ón care salariul mediu net la nivel na˛ional este de maximum 400 de euro, nu face altceva dec‚t s„ transforme orice angajat t‚n„r Óntr-o persoan„ condamnat„ la a munci de diminea˛a p‚n„ seara pentru a-∫i asigura existen˛a ∫i, repet, m„ refer la tinerii cu o facultate Óncheiat„ sau afla˛i Ón ultimul an.

îShow-ul mediatic rom‚nesc“

Premierul C„lin Popescu-T„riceanu a reu∫it s„ Óndeplineasc„ cel mai important obiectiv al Rom‚niei: aderarea la termen Ón Uniunea European„.

Aderarea a constituit cea mai mare provocare a Guvernului condus de C„lin Popescu-T„riceanu ∫i, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ciuda tuturor impedimentelor din ultimii doi ani, acesta ∫i-a asumat ∫i a dus la bun sf‚r∫it acest principal deziderat.

Recentele evenimente nu au reu∫it dec‚t s„ umbreasc„ realiz„rile Executivului ∫i s„ pun„ Rom‚nia Óntr-o lumin„ extrem de nefavorabil„ Ón plan extern.

Faptul care mi se pare extrem de grav ∫i cred c„ ar trebui s„ ne Óngrijoreze pe to˛i este c„ Ón acest moment Ón Rom‚nia un simplu interviu Óntr-un ziar poate influen˛a desemnarea unei persoane pentru un post foarte important.

Cel care va ocupa func˛ia de comisar european va reprezenta Óns„∫i Rom‚nia ∫i trebuie s„ demonstreze c„ Rom‚nia a meritat statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, asigur‚nd integrarea la toate nivelurile.

Este inacceptabil ca o declara˛ie a unei persoane oarecare sau un zvon, sau o strategie de imagine f„r„ baze reale s„ influen˛eze at‚t de mult decizii politice care ar trebui luate conform altor criterii.

Consider c„ s-a creat un precedent foarte periculos ∫i m„ tem c„ de acum Ónainte orice declara˛ie, indiferent dac„ este sprijinit„ de dovezi sau nu, va putea arunca Rom‚nia Óntr-o degringolad„.

Se pare c„ Ón Rom‚nia prezum˛ia de nevinov„˛ie, declara˛iile bazate pe fapte reale ∫i argumentate cu dovezi p„lesc Ón fa˛a scandalurilor mediatice ∫i a show-urilor publice.

De asemenea, nu mi se pare normal ca un ziar s„ publice declara˛iile oricui, f„r„ s„ aib„ dovezi palpabile Ón acest sens.

Consider c„ Ón momentul Ón care vorbim despre interes na˛ional, senza˛ionalul ∫i spectaculosul ar trebui l„sate la o parte.

îDesfiin˛area oncologiei medicale este o gre∫eal„.“

1. Prin Ordinul nr. 1044 din 25 august 2006, care desfiin˛a oncologia medial„, secretarul de stat Vlad Iliescu a avut grij„ s„ Ó∫i salveze propria specialitate, chirurgia cardiovascular„ (anexa nr. I, pozi˛ia 31 din Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 1044/25.08.2006).

Aceast„ specialitate nu este recunoscut„ la nivel european ∫i totu∫i nu a fost desfiin˛at„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu oncologia (vezi tabelul ∫i îJournal Officiel de l’Union Européenne“ din 30.09.2005, anexa nr. V, pagina 61, cu cele 52 de specialit„˛i recunoscute european, citat ca surs„ ∫i motiva˛ie de Ministerul S„n„t„˛ii).

A∫adar, pun Óntrebarea retoric„: de ce zelul european al domnului secretar s-a oprit brusc Ón fa˛a propriei specialit„˛i, care a fost salvat„? El a avut grij„ s„ schimbe denumirea specialit„˛ii din îChirurgie cardiac„ ∫i a vaselor mari“ Ón îChirurgia cardiovascular„“, pentru a o face s„ sune mai european (art. 4 alin. 1 din Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 1044/25.08.2006), dar la nivel european nu este recunoscut„ dec‚t îChirurgia vascular„“ (anexa nr. V, pagina 73 din îJournal Officiel de l’Union Européenne“ din 30.09.2005), specialitate care exist„ ∫i la noi.

Astfel, Ón anexa nr. V din Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 1044/25.08.2006 exist„, la pozi˛ia 31, îChirurgia cardiovascular„“, care nu este recunoscut„ de U.E., ∫i la pozi˛ia 37, îChirurgia vascular„“, care este recunoscut„ de U.E.).

Au fost p„strate ∫i alte specialit„˛i nerecunoscute la nivel european, cum sunt: îDiabet zaharat, nutri˛ie ∫i boli

metabolice“ ∫i îMedicina legal„“ (anexa nr. I, Specialit„˛i medicale, pozi˛ia 6, ∫i Specialit„˛i paraclinice, pozi˛ia 5). Ce criteriu a salvat aceste specialit„˛i nerecunoscute, Ón condi˛iile Ón care alinierea la normele europene a motivat desfiin˛area altora? Adev„rul este c„ unele au fost salvate, ∫i altele desfiin˛ate din motive obscure, altele dec‚t recunoa∫terea Ón Europa.

Prin acest ordin se fac dou„ tipuri de discriminare: 1. discriminare Óntre pacien˛i, pentru c„ unora li se permite accesul la un act medical calificat, Ón timp ce altora (pacien˛ilor cu cancer) nu li se permite; 2. discriminare Óntre specialit„˛i. Pentru oncologie medical„ se motiveaz„ desfiin˛area specialit„˛ii prin nerecunoa∫terea ei european„ (Directiva 2005 a Comisiei Europene din 30.09.2005). Alte trei specialit„˛i nerecunoscute european, îChirurgia cardiovascular„“, îDiabet zaharat, nutri˛ie ∫i boli metabolice“ ∫i îMedicina legal„“ sunt Óns„ men˛inute.

îMinciuna Ón sistemul sanitar giurgiuvean“ M„ v„d obligat s„ reiterez mesajul c„tre dumneavoastr„.

Este nepermis ca Ón anul 2006 medicina rom‚neasc„ s„ aib„ fundament empiric.

Dovedi˛i c„ sunte˛i la Ón„l˛imea statutului de demnitar pe care Ól de˛ine˛i ∫i deplasa˛i-v„ Ón jude˛ul Giurgiu, pentru a constata minciuna ∫i, mai grav, Ónc„lcarea legii.

Conform Legii nr. 95/2006, Titlul VII, art. 180, func˛ia de manager persoan„ fizic„ este incompatibil„ cu exercitarea oric„ror alte func˛ii salarizate, nesalarizate sau/∫i indemnizate, inclusiv Ón cadrul unei autorit„˛i executive, legislative ori judec„tore∫ti.

Alin. 3: îIncompatibilit„˛ile ∫i conflictul de interese sunt aplicabile persoanei fizice care exercit„ sau inten˛ioneaz„ s„ exercite func˛ia de manager de spital“ (Comentariu: cum se poate Ónscrie la concursul de manager o persoan„ aflat„ Ón multiple incompatibilit„˛i?)

Alin. 4 stipuleaz„ c„ managerul desemnat este obligat, Ón termen de 30 de zile, s„ Ónl„ture motivele de incompatibilitate; Ón caz contrar, contractul de management este reziliat de drept.

Œn Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 576/25 mai 2006 (M„suri cu caracter tranzitoriu privind conducerea unit„˛ilor sanitare cu paturi), art. 4 alin. 1: îÓncep‚nd cu data de 29 mai 2006, conducerea unit„˛ilor sanitare cu paturi va fi asigurat„ de un manager numit prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii“ (Comentariu: responsabilitatea este direct„ a ministrului Ón exerci˛iu) ∫i alin. 3 stipuleaz„ clar:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 îMembrilor comitetului director interimar le sunt aplicabile prevederile art. 180 ∫i 187 din Legea nr. 95/2006 privind incompatibilit„˛ile ∫i conflictul de interese.“

Av‚nd Ón vedere aceste prevederi legislative, v„ informez Ón cele ce urmeaz„ despre sfidarea acestora la nivelul Spitalului Jude˛ean Giurgiu, unitate sanitar„ reprezentativ„ a jude˛ului, av‚nd peste 400 de paturi, al c„rui manager, dr. Mihai Petre, poate fi acuzat de abuz Ón func˛ie sau fals Ón declara˛ii, deoarece Domnia Sa, contrar tuturor constr‚ngerilor legislative, Óndepline∫te dou„ func˛ii de ∫ef de sec˛ie (Sec˛ia interne ∫i Sec˛ia cardiologie), desf„∫oar„ activitate medical„ la patul bolnavului zilnic (fapt ce poate fi verificat din foile de observa˛ie), face g„rzi (dovada — graficele de gard„), este consilier jude˛ean P.N.L., membru Ón Biroul permanent al P.N.L., func˛ii politice care au stat probabil la baza numirii sale ca manager ∫i care pot fi îcauza“ abuzurilor de mai sus.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îComisarul“. Se discut„ Ón aceste zile un subiect care nu trebuia dec‚t s„ constituie un argument solid Ón catalogul plusvalorilor pe care Rom‚nia le aduce Ón Uniunea European„ Óncep‚nd cu ianuarie 2007, un comisar european.

Doar pentru c„ spa˛iul politic d‚mbovi˛ean este original ∫i atipic, am oferit deciden˛ilor de la Bruxelles noi elemente de nedisimulat„ consternare. Nominalizarea domnului Varujan Vosganian pentru func˛ia de membru Ón Guvernul Uniunii Europene a declan∫at reac˛ii discutate ∫i disputate, care pot pune Ón pericol chiar existen˛a respectivului Executiv comunitar, Óntruc‚t votul negativ Ón Parlamentul European pentru unul dintre cei doi comisari, bulgar sau rom‚n, Ónseamn„ respingerea Óntregii Comisii.

Sunt experien˛e negative Ón istoria desemn„rilor de comisari, cunoscute fiind problemele pe care le-a avut José Manuel Barroso cu Rocco Buttiglione, un conservator italian deosebit de radical, cu doamna Ingrida Udre, fost pre∫edinte al Parlamentului leton, sau cu Laszlo Kovacs, candidatul Ungariei.

Problema excede Óns„ persoana domnului Vosganian, un politician de pluton, totu∫i, pentru care saltul de la fost contabil Óntr-o fabric„ de bere la cel de membru al Executivului de la Bruxelles este totu∫i prea mare.

Problema este a celor care l-au desemnat, tributari vanit„˛ilor personale, interminabilului ∫i extrem de contraproductivului r„zboi dintre palate.

S-a creat un imens prejudiciu de imagine Rom‚niei, f„c‚ndu-i pe unii politicieni vestici s„ afirme c„ ˛ara noastr„ nu are îelite europene“.

Trebuie amendat„ o asemenea constatare, Ón sensul c„ actuala Alian˛„ nu dispune de astfel de puternice personalit„˛i, cunoscute ∫i agreate Ón Europa. Cel pu˛in doi oameni politici de la P.S.D. ar fi trecut testul de competen˛„ la fel de repede ∫i de conving„tor cum a f„cut-o noul comisar pentru protec˛ia consumatorilor, candidata Bulgariei, Meglena Kuneva.

De ce ei, bulgarii, au identificat din start solu˛ia corect„, iar noi facem Ónc„ o dat„ dovada diletantismului politic?

Este clar c„ am p„∫it cu st‚ngul Óntr-o Europ„ care ∫i a∫a nu era extaziat„ dup„ Rom‚nia ∫i aspira˛iile ei legitime Ón prim„ sau ultim„ instan˛„.

îAten˛ia rom‚nilor, deviat„ din nou de la problemele lor acute“

Mediatizarea neaccept„rii de c„tre Parlamentul European a comisarului european propus de Rom‚nia a deviat din nou subiectul problemelor care afecteaz„ via˛a rom‚nului de r‚nd. Din nou, zilele trecute, am asistat la un nou circ de numire a comisarului european, care a l„sat Rom‚nia Óntr-o pozi˛ie delicat„, o situa˛ie st‚njenitoare. Marea majoritate a rom‚nilor particip„ Ón aceste zile la acest subiect, la Óntreb„rile pe care ∫i le pun rom‚nii: Varujan Vosganian a fost sau nu informator al Securit„˛ii? Varujan Vosganian a luat sau nu o decizie Ón˛eleapt„ prin retragerea din curs„?

Nu putem spune c„ desemnarea comisarului european nu ar reprezenta un subiect important, dar proiectul de buget pe anul 2007 consider c„ reprezint„ un subiect primordial pentru cet„˛eanul rom‚n. Rom‚nul ar trebui s„ cunoasc„ c„ proiectul de buget pentru 2007 este g‚ndit de Guvern pentru cet„˛eanul european, care, dup„ afirma˛iile primului-ministru, îva accelera dezvoltarea Rom‚niei ∫i cre∫terea nivelului de trai“.

Afirma˛iile nu clarific„ exact c‚nd va sim˛i rom‚nul cre∫terea nivelului de trai. îPoate Ón 2015 sau 2020?“ — s-au Óntrebat mul˛i dintre rom‚ni.

Dac„ primul-ministru afirma la conferin˛a de pres„ televizat„ c„ îbugetul va fi amplu dezb„tut ∫i vor exista discu˛ii aprinse Ón Parlament“, consider„m c„ acest buget pentru anul 2007 are multe lipsuri.

1. Astfel, Guvernul actual a promis Ón campania electoral„ c„ va aloca 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt. Œn 2007, scris negru pe alb, Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii i se aloc„ doar 5,2% din P.I.B., din care trebuie specificat c„ doar 4,7% din P.I.B. se aloc„ pentru bugetul educa˛iei, iar diferen˛a de 0,5%, cercet„rii. F„c‚nd un calcul, acestea dou„ adunate nu acoper„ promisiunile de 6% din P.I.B. Œn continuare, se va Ómpiedica accesul de a mai merge la ∫coal„, mul˛i elevi Ónv„˛‚nd ∫i acum Ón condi˛ii minime de igien„, f„r„ lumin„ ∫i c„ldur„.

2. Dup„ bugetul alocat Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Guvernul consider„ poate c„ nu avem nevoie de programe de promovare a exporturilor ∫i de programe de cre∫tere a competitivit„˛ii produselor industriale, aloc‚nd un buget redus cu 33% fa˛„ de bugetul anului 2006 acestui important minister.

Declara˛ie politic„: îŒnregistrarea cotei de lapte alocate jude˛ului V‚lcea, un e∫ec previzibil“

Normele europene Ón materie prev„d ca fiecare fermier ce va dori s„-∫i comercializeze produc˛ia de lapte s„ se Ónscrie la cota de lapte alocat„ fiec„rei ˛„ri membre a Uniunii Europene. Cota de lapte alocat„ Rom‚niei prin negocieri cu Uniunea European„, pentru perioada 1 aprilie 2007—31 martie 2008, este de 3.057 tone. Termenul de Ónscriere a fermierilor la cota de lapte este de 31 octombrie 2006. P‚n„ Ón prezent, potrivit datelor furnizate de D.A.D.R. V‚lcea, Ón jude˛ul V‚lcea au fost depuse aproximativ 9.000 de cereri din partea celor 29.016 exploata˛ii cu vaci de lapte. Dintre aceste cereri, au fost Ónregistrate aproximativ 8.000, adic„ 25%—26% dintre proprietarii de vaci cu lapte din jude˛ vor avea voie s„-∫i comercializeze produc˛ia de lapte.

Av‚nd Ón vedere tradi˛ia jude˛ului Ón ceea ce prive∫te cre∫terea vacilor de lapte Ón gospod„riile proprii, precum ∫i absen˛a altor posibilit„˛i de a-∫i asigura mijloacele de trai, v„ asigur, domnule ministru, c„ situa˛ia este mult mai grav„ dec‚t se vede de la Bucure∫ti. Din discu˛iile pe care le-am avut Ón teritoriu cu proprietarii de vaci de lapte am constatat c„ principala cauz„ a reticen˛ei lor este teama c„ vor fi obliga˛i s„ pl„teasc„ impozite pentru Óntreaga cantitate de lapte cu care s-au Ónscris, chiar dac„ nu o vor realiza.

Dac„ rezultatele D.A.D.R. V‚lcea Ón ceea ce prive∫te acest program ar fi mai slabe dec‚t media pe ˛ar„, a∫ putea spune c„ singurii vinova˛i sunt speciali∫tii din jude˛, dar, din p„cate, lucrurile nu stau a∫a.

Ca urmare a acestei situa˛ii dezastruoase la nivel de ˛ar„, fermierii nu Ó∫i pot lua subven˛ia pentru lapte, ∫i aceasta din cauza proastei coordon„ri a acestei ac˛iuni de c„tre speciali∫tii din Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Se apropie clipa c‚nd cet„˛enii acestei ˛„ri vor spune mai clar ∫i mai direct c„ Alian˛a portocalie este incompetent„, mincinoas„ ∫i iresponsabil„, pentru c„, Ón loc s„ vad„ de interesul ˛„rii ∫i de veniturile popula˛iei, continu„ s„ se preocupe numai de ceart„, scandal ∫i vrajb„.

Rom‚nii sunt bucuro∫i c„ intr„m la 1 ianuarie 2007 Ón Europa, dar vor realiza c„ Ón Rom‚nia nu se mai poate tr„i cu veniturile ∫i salariile actuale. Exist„ Ón aceast„ ˛ar„ pensionari care nu mai pot tr„i de pe o lun„ pe cealalt„. Ast„zi, 70% dintre pensionarii Rom‚niei au o pensie sub venitul minim pe economie. Profesorii au ajuns Ón situa˛ia de a supravie˛ui de la o lun„ la alta, avem ∫coli Ón care se Ónva˛„ ca Ón Evul Mediu, func˛ionarii publici sunt Ón permanen˛„ prost pl„ti˛i ∫i acuza˛i de corup˛ie.

Partidul Social Democrat consider„ c„ a venit clipa s„ le spun„ pensionarilor Ón mod clar ∫i direct c„ au fost min˛i˛i de c„tre Alian˛a portocalie c„ le vor cre∫te pensiile cu 30%, c„ vor avea o via˛„ decent„ ∫i o putere de cump„rare stabil„ ∫i, minciuna minciunilor, c„ vor

beneficia de medicamente compensate. S„ le spun„ c„ pensionarii au primit major„ri doar de 8% ∫i facturi de Óntre˛inere mai mari cu 50%, pre˛uri la alimente mai mari cu 20%, medicamente compensate care de-abia ajung dou„ zile pe s„pt„m‚n„.

A venit clipa s„ le spun„ adev„rul ∫i profesorilor acestei ˛„ri, c„ au fost min˛i˛i c‚nd li s-a promis c„ li se vor dubla salariile, c„ vor primi 6% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i c„ fiecare profesor va primi 4 milioane de lei pentru cump„rarea de c„r˛i pentru a se men˛ine la nivel academic, pe m„sura a∫tept„rilor studen˛ilor ∫i elevilor.

Ce au primit Ón schimb? Major„ri salariale reale de 2%, zero lei pentru c„r˛i, acuza˛ii de evaziune fiscal„ ∫i jignirea suprem„ c„ profesorii no∫tri sunt ni∫te mediocri!

Tinerilor, care au votat Ón num„r mare cu Alian˛a portocalie, li s-a promis c„ vor Ónv„˛a Ón ∫coli moderne, c„ vor locui Ón c„mine curate ∫i c„ vor g„si cu u∫urin˛„ un loc de munc„. Alian˛a portocalie le-a dat, Ón schimb, ∫coli f„r„ lumin„ ∫i pline de mizerie, iar pentru casa la care viseaz„ orice t‚n„r ∫i orice familie t‚n„r„ le trebuie 50 de ani, cu salariile de ast„zi, pentru a ∫i-o cump„ra.

## **Domnul Eugen Bejinariu:**

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSe cere deplina reabilitare“ Pentru anul 2007 proiectele culturale sunt promi˛„toare, Óntruc‚t vor dispune de cu 62% mai mul˛i bani fa˛„ de 2006. Dac„ bugetul pentru anul 2006 prevedea pentru cultur„ ini˛ial suma de 148 milioane de lei, bugetul pentru anul 2007 se ridic„ la suma de 724 milioane de lei.

Cea mai mare sum„, respectiv 350 milioane de lei, va fi destinat„ pentru reabilitarea c„minelor culturale, a bibliotecilor, a muzeelor ∫i caselor memoriale. Vor fi reabilitate circa 3.000—3.500 de obiective culturale, care ast„zi, Ón mare parte, au devenit magazine alimentare, sedii pentru societ„˛i comerciale, spa˛ii pentru nun˛i ∫i discoteci ∫i chiar c‚rciumi.

Ca prevedere bugetar„ ∫i ca promisiune, demersurile Ministerului Culturii ∫i Cultelor sunt de salutat ∫i de sus˛inut.

Trecerea la aplicarea unor astfel de m„suri presupune modificarea Legii a∫ez„mintelor culturale, prin care Ministerul Culturii ∫i Cultelor s„ poat„ investi ∫i Ón cl„dirile care apar˛in administra˛iilor publice locale. Autorit„˛ile locale vor trebui s„ trimit„ pentru avizare ∫i finan˛are aceste proiecte de reabilitate. Vor fi necesare ∫i sume de la Uniunea European„, pentru care sunt necesare, iar„∫i, proiecte temeinic sus˛inute.

Odat„ cu promovarea acestor proiecte de reabilitare a spa˛iilor c„minelor culturale ∫i a altor institu˛ii de cultur„

sunt necesare m„suri pentru reabilitarea managementului cultural de la sate, Óncep‚nd cu organigrama institu˛iilor culturale. Nu putem r„m‚ne doar la organizarea de discoteci pentru tineri, cele mai multe fiind Ón afara zonei de educa˛ie. Œn multe dintre aceste discoteci au loc tot felul de agresivit„˛i ∫i violen˛e, comunicare degradant„, limbaj ∫i ˛inut„ indecente, consum exagerat de b„uturi alcoolice ∫i se distribuie droguri. Dac„ astfel de manifest„ri se extind ∫i Ón satele rom‚ne∫ti, ∫i acest lucru se Ónt‚mpl„, sate caracterizate p‚n„ acum prin bun„ Ón˛elegere ∫i bun„-cuviin˛„, prin conduit„ demn„ ∫i bune rela˛ii la bine ∫i la greu Óntre semeni de orice v‚rst„, Ónseamn„ c„ semnalul de alarm„ a fost tras, dar Ónc„ f„r„ m„suri din partea autorit„˛ilor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri nu mai pu˛in de 202. Sunt absen˛i 129, din care 31 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ reamintesc c„ votul final va fi la ora 12,30.

Suntem la punctul 13 de pe ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar-veterinar.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de adoptare din partea comisiilor pentru agricultur„ ∫i pentru munc„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul.

V„ rog, domnule pre∫edinte Kelemen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn fa˛a dumneavoastr„ se afl„ o lege care face atingere la o categorie social„ foarte important„ din Rom‚nia.

Œn aceast„ perioad„ de c‚nd Rom‚nia se preg„tea pentru a intra cu drepturi pline Ón Uniunea European„, rolul medicului veterinar, care totdeauna a fost o categorie social„ foarte important„, a devenit ∫i mai accentuat ∫i mai important.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ dore∫te s„ reglementeze problemele financiare ale sectorului sanitar-veterinar nu numai pentru faptul c„ Ón preg„tirea acquis-ului comunitar cam 70—80% din toate problemele agriculturii, 70—80% dintre probleme revin medicilor veterinari, dar ∫i pentru faptul c„ Rom‚nia, intr‚nd Ón Uniunea European„, fiind chiar ˛ara cea mai estic„ din Uniunea European„, rolul medicului veterinar va fi ∫i mai important.

Œn aceast„ propunere legislativ„, noi, ini˛iatorii, am Óncercat s„ reglement„m probleme cu salariile de baz„, cu sporurile, cu premiile ∫i cu alte drepturi ce se acord„ medicilor veterinari sau personalului angrenat Ón desf„∫urarea diferitelor activit„˛i specifice. Sunt prev„zute solu˛ii ∫i pentru unele activit„˛i specifice cum sunt: presta˛ii pentru prevenirea sau combaterea unor epizootii sau zoonoze Ón afara normei legale de munc„ ∫i a programului normal de lucru, precum ∫i pentru alte situa˛ii care pot ap„rea Ón activitatea de prevenire ∫i combatere a unor cazuri deosebite.

De aceea, consider„m c„ este o lege important„ ∫i v„ rug„m s„ acorda˛i voturile dumneavoastr„ pentru aceast„ lege care se afl„ Ón fa˛a dumneavoastr„.

™i acum, ca pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, trebuie s„ v„ spun, cum ∫i domnul pre∫edinte v-a anun˛at, Comisiile pentru agricultur„ ∫i munc„ din Camera Deputa˛ilor au aprobat Ón unanimitate acest proiect.

Sunt prezen˛i ∫i reprezentan˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare, Ón persoana domnului pre∫edinte ∫i a domnului vicepre∫edinte. Cred c„ ∫i ei sus˛in aceast„ propunere legislativ„.

Pentru discu˛ii, propun, domnule pre∫edinte, 10 minute.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Exist„ obiec˛ii sau comentarii la acest timp propus? Se pare c„ nu.

Punctul de vedere al Guvernului?

V„ rog. A, sunt mai mul˛i!

## **Domnul Marian Avram** _— pre∫edintele Autorit„˛ii_

_Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ **:**

## Stima˛i parlamentari,

M„ aflu Óntr-o pozi˛ie oarecum dificil„, pentru c„, Ón 19.01.2006, Guvernul a dat un aviz nefavorabil acestui proiect de lege. De atunci, prin comisii, corpul legii a suferit modific„ri pe baza propunerilor Guvernului.

Consider c„, Ón aceast„ form„, legea ar trebui votat„, pentru c„ ea ar corespunde cerin˛elor autorit„˛ilor na˛ionale sanitar-veterinare ∫i, de asemenea, cum spunea ∫i domnul pre∫edinte Kelemen, profesia noastr„ are nevoie Ón acest moment ∫i de un stimul financiar pentru a face fa˛„ provoc„rilor profesionale odat„ cu integrarea european„.

Vreau s„ v„ amintesc doar faptul c„, din totalul acquis-ului comunitar, Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ a avut de Óndeplinit ∫i are de Óndeplinit 17%, iar din problematica de pe Capitolul VII — Agricultur„, 69%.

Perioada care va veni va fi deosebit de grea din perspectiva eradic„rii unor boli infectocontagioase care fac, Ón acest moment, imposibil comer˛ul intracomunitar. De aceea, corpul veterinar, profesia noastr„, va avea, dac„ vre˛i, o perioad„, estim„m noi, de 3—5 ani c‚nd va trebui s„ intervin„ pentru eradicarea pestei porcine clasice, a leucozei enzootice bovine, a anemiei infec˛ioase ∫i, de asemenea, pentru a p„zi teritoriul na˛ional ∫i a eradica focarele de influen˛„ aviar„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Munteanu din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sus˛in aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Nu po˛i s„ ceri asigurarea unor servicii de specialitate medicilor veterinari ∫i aparatului din acest sector de activitate f„r„ o salarizare corespunz„toare.

Œn condi˛iile Ón care Rom‚nia se afl„ Óntr-o etap„ final„ Ón ceea ce prive∫te preluarea acquis-ului comunitar ∫i acest sector de activitate are aproximativ 60% din ceea ce Ónseamn„ acquis-ul agriculturii, este normal„ o salarizare corespunz„toare.

S„ ne amintim cu to˛ii c„ sunt c‚teva stegule˛e galbene ∫i, Ón majoritate, sunt Ón acest sector de activitate. Cui ∫i cu ce cerem noi s„ le schimb„m culoarea dac„ nu acestor oameni care lucreaz„ Ón acest sistem?! Pentru a-i convinge s„ munceasc„ nu trebuie dec‚t s„-i salariz„m corespunz„tor. Au unele dintre cele mai mici salarii din sistemul bugetar din Rom‚nia.

A∫adar, v„ solicit, stima˛i colegi, s„ vot„m aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului Partidului Conservator.

S-a mai Ónscris, de asemenea, domnul deputat Attila Kelemen din partea Grupului U.D.M.R., domnul deputat Drago∫ Dumitriu din partea Grupului P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Indiscutabil, Ón domeniul sanitar-veterinar trebuie f„cute multe lucruri, multe repara˛ii, pentru c„ aceast„ Autoritate Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„, Ómpreun„ cu tot domeniul acesta sanitar-veterinar, a fost supus„ unui examen foarte serios, mai ales cu ocazia gripei aviare. ™i am v„zut foarte clar c„ au fost prin∫i descoperi˛i. De multe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ori s-au luat decizii nelegale, s-au dat dispozi˛ii care au Ónc„lcat, de multe ori, prevederile legale pe care le aveam Ón vigoare. ™i, ca atare, din cauza acestor disfunc˛ionalit„˛i, foarte mul˛i operatori economici din domeniul agricol au avut foarte mult de suferit ∫i au ∫i ast„zi de suferit, pentru c„ din cauza acestor decizii ∫i a acestor hot„r‚ri care s-au dat la vremea respectiv„ nici ast„zi ei nu au fost desp„gubi˛i ∫i au Ónregistrat pierderi importante, care i-au pus Óntr-o situa˛ie financiar„ extraordinar de grea.

™i nici acum nu s-au l„murit lucrurile, de∫i am insistat la Ministerul Agriculturii ∫i la Autoritatea Sanitar„ Veterinar„ s„ reglementeze juridic aceste probleme Ón a∫a fel Ónc‚t ace∫ti oameni s„-∫i primeasc„ drepturile, pentru c„ nu au fost vinova˛i ∫i au fost obliga˛i s„ fac„ anumite ac˛iuni de ucidere a p„s„rilor sau, eu ∫tiu, sacrificarea lor, pentru c„ a∫a se impuneau m„surile la vremea respectiv„.

Œn comisia de anchet„ care s-a instituit la nivelul Parlamentului privind cauzele care au generat apari˛ia gripei aviare ∫i m„surile care s-au luat la vremea respectiv„, am spus foarte clar c„ trebuie s„ lu„m ni∫te m„suri radicale, dar trebuie s„ venim cu o concep˛ie clar„ despre activitatea sanitar-veterinar„. Am constatat c„ medicii veterinari nu sunt sprijini˛i, nu sunt salariza˛i, nu sunt stimula˛i, a∫a cum am f„cut-o cu salaria˛ii de la Agen˛ia de Pl„˛i, a∫a cum am f„cut-o cu salaria˛ii de SAPARD, care primesc salarii extraordinar de mari, salarii europene, iar ace∫ti oameni care au un rol extraordinar de important Ón societatea rom‚neasc„, un domeniu extrem de sensibil mai ales pentru integrarea Ón Uniunea European„, unde s-au constatat ∫i cele mai multe deficien˛e, dar ele s-au mai rezolvat pe parcurs, categoric, trebuie s„ facem aceast„ repara˛ie, trebuie s„ stimul„m ∫i, salariz‚nd corespunz„tor ace∫ti oameni, s„ le d„m posibilitatea de deplasare, de interven˛ie rapid„ acolo unde se impun lucrurile acestea, pentru c„, dac„ nu vom lua aceste m„suri ∫i nu vom vota acest proiect de lege, vom ajunge Ón aceea∫i situa˛ie pe care am constatat-o ast„-prim„var„ ∫i anul trecut, atunci c‚nd au ap„rut focarele de grip„ aviar„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Attila Kelemen, din partea Grupului U.D.M.R.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

BineÓn˛eles, puteam s„ spun multe ∫i pot s„ fiu chiar acuzat de dumneavoastr„ c„ sunt p„rtinitor oarecum ∫i vorbesc pentru cauza medicului veterinar.

Eu, totu∫i, cred c„ acei 35 de ani pe care i-am petrecut Ón aceast„ meserie, ca medic veterinar de circumscrip˛ie, m„ Óndrept„˛esc s„ v„ mul˛umesc Ón numele tagmei veterinarilor din Rom‚nia pentru ajutorul pe care Ól da˛i, ast„zi, la aceast„ lege.

BineÓn˛eles, mul˛umesc ∫i antevorbitorilor mei, care, de∫i nu sunt medici veterinari, au Ón˛eles foarte bine rolul medicului veterinar ∫i atunci, ca s„ nu r„pesc timpul pre˛ios al Parlamentului, vreau Ónc„ o dat„, Ón numele medicilor veterinari, s„ v„ mul˛umesc pentru votul dumneavoastr„ pe care sper c„-l prime∫te aceast„ lege. ™i o s„ Ónchei cu un citat din Louis Pasteur, care a zis: îMedicul uman trateaz„ omul, iar medicul veterinar vindec„ omenirea.“

Mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Constat„m c„ aceste epizootii au avut ∫i p„r˛ile lor bune, Ón sensul c„ au atras aten˛ia asupra importan˛ei acestei activit„˛i a veterinarilor, deci, conform bunei purt„ri a unei societ„˛i capitaliste, trebuie s„-i ∫i recompens„m pe m„sur„.

Œntr-adev„r, este o situa˛ie ridicol„ cea Ón care se g„sesc ast„zi medicii veterinari. Noi trebuie s„ rezolv„m aceast„ problem„. Acest proiect de lege vine tocmai pentru a remedia aceast„ deficien˛„ a sistemului nostru.

Noi suntem de acord, evident, cu o salarizare normal„, aproape european„ a celor din domeniul sanitarveterinar. Ceea ce le solicit„m noi, care cunoa∫tem cum se desf„∫oar„ lucrurile Ón agricultur„, o c‚t mai bun„ colaborare cu Ministerul Agriculturii de acum Óncolo. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Œn acest condi˛ii, trecem la dezbaterile pe articole.

Nu avem dec‚t amendamente admise. Vom lucra pe anexa cu amendamente admise.

Pe aceast„ anex„, de la punctul 1 la punctul 5, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 6 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la 11 la 15, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. De la 16 p‚n„ la 20? Adoptate. De la 21 la 25?

Adoptate.

De la 26 la 30, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate. De la 31 la 35?

Adoptate.

De la 36 p‚n„ la 40, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptate. De la 41 la 45? Adoptate. De la 46 la 50? Adoptate.

De la 51 la 54, deci inclusiv anexele? Adoptate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 14 avem proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/1992 privind protec˛ia consumatorilor.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul. Ini˛iatorul? Protec˛ia consumatorului. Cine este ini˛iator? Guvernul? Domnul senator. Nu este prezent. Dac„ nu este prezent, nu-l va propune.

Raportul comisiei, v„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu proiectul de lege men˛ionat, proiect care a fost adoptat la Senat ∫i are avizul Comisiei juridice ∫i care, Ón fond, vizeaz„ corelarea unor prevederi privind utilizarea produselor Ón condi˛ii de siguran˛„ ∫i informarea corespunz„toare a consumatorilor Ón limba rom‚n„, f„r„ a exclude prezentarea ∫i Ón alte limbi. Totodat„, pentru protejarea diverselor categorii de consumatori, operatorii economici trebuie s„-i informeze pe ace∫tia despre drepturile pe care le au privind reÓnnoirea contractelor, prelungirea termenelor de garan˛ie p‚n„ la momentul Ónm‚n„rii bunurilor.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate adoptarea proiectului, cu amendamentele admise.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Punct de vedere al Guvernului, atunci?

## **Domnul Gheorghe Ciubotaru** _— vicepre∫edintele_

_Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Consumatorilor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Numele meu este Gheorghe Ciubotaru ∫i sunt vicepre∫edinte al A.N.P.C.

Guvernul Rom‚niei sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative cu amendamentele formulate, care are ca obiect de reglementare cre∫terea gradului de protec˛ie a consumatorilor, cu referiri exprese la obliga˛ia operatorilor economici de a utiliza ∫i limba rom‚n„ Ón toate documentele ce Ónso˛esc produsele serviciilor oferite, indiferent de ˛ara de origine a acestora; Ómbun„t„˛irea clauzelor contractuale Ón favoarea consumatorilor pe perioada de garan˛ie ∫i service, c‚t ∫i acordarea unei protec˛ii speciale categoriilor vulnerabile de consumatori.

De asemenea, prin amendamentele Comisiei pentru industrii ∫i servicii, se d„ posibilitatea operatorilor economici s„ achite, Ón termen de 48 de ore, jum„tate din minimul amenzii.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule vicepre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, doamna deputat Cre˛u.

## Stima˛i colegi,

Tr„ind noi Óntr-o ˛ar„ Ón care respectul pentru cel care pl„te∫te bunul sau serviciul nu prea exist„, singurul respect fiind cel pentru bani, nu putem face dec‚t s„ salut„m inten˛ia de a Ónt„ri pozi˛ia A.N.P.C. ∫i de a Ónt„ri protec˛ia consumatorului, mai ales c„ noi nu prea avem organiza˛ii nonguvernamentale care s„ lupte pentru ap„rarea consumatorului.

Cu toate acestea, a∫ vrea s„ fac o singur„ subliniere. De multe ori, drumul spre rai este pavat cu bune inten˛ii ∫i, dac„ ini˛iatorul a avut o bun„ inten˛ie ∫i mare parte dintre prevederile legii r„spund acestei bune inven˛ii, exist„ un paragraf care s-ar putea s„ creeze mari dificult„˛i Ón viitor, Ón situa˛ia Ón care consumatorii ar dori s„ Ó∫i apere interesele Ón fa˛a practicilor abuzive ale comercian˛ilor. ™i anume: introducerea, Ón chiar defini˛ia practicilor abuzive, de dou„ ori, a termenului îÓn mod direct“, care Ón loc s„ clarifice, de fapt, restr‚nge, sau poate fi interpretat ca atare, drepturile consumatorului.

Altfel, este l„udabil„ ini˛iativa. Dar, repet, subliniem aceast„ dificultate care poate s„ apar„ Ón viitor, mai ales Ón cazul unor ac˛iuni Ón instan˛„.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Domnul deputat Constantin Tudor, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ultimii ani, aceast„ institu˛ie fundamental„ a statului de drept, m„ refer la Autoritatea pentru Protec˛ia Consumatorului, a suferit modific„ri importante Ón ceea ce prive∫te atribu˛iile.

O parte dintre atribu˛ii au fost preluate de Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentar„, iar O.P.C., cum Ói spunem noi, risca s„ intre Ón derizoriu.

Cel pu˛in la noi, Ón jude˛ul C„l„ra∫i, Oficiul pentru Protec˛ia Consumatorului se confrunt„ cu multe probleme din punct de vedere al dot„rilor, al bazei logistice ∫i, bineÓn˛eles, al impactului pe care o asemenea institu˛ie, repet, fundamental„ Óntr-un stat de drept ∫i sus˛inut„ de multe state din Uniunea European„, risc„ s„ cad„ Ón derizoriu.

Cred c„ acest proiect de modificare a ordonan˛ei privind protec˛ia consumatorului este bine-venit„ ∫i chiar cred c„ este nevoie, Ón continuare, ca noi, parlamentarii, s„ ne aplec„m cu mai mult„ aten˛ie asupra acestei institu˛ii, c„reia s„-i red„m competen˛ele, dar s„ o ∫i Ónt„rim din punct de vedere material ∫i logistic.

Grupul Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt sau nu mai v„d.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

Œn˛eleg c„ vor exista ni∫te interven˛ii de recorelare. Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2, adoptat. Punctul 3, adoptat. Punctul 4?

Rog domnii secretari s„-mi atrag„ aten˛ia la momentul la care se solicit„ cuv‚ntul, pentru c„ n-am cum s„ m„ uit chiar Ón toate direc˛iile.

La punctul 3 exist„ o interven˛ie ∫i Ómi cer scuze doamnei deputat Cre˛u.

V„ rog, doamna deputat.

Nu este vorba numai de o clarificare lingvistic„, Óntruc‚t suntem tenta˛i, foarte adesea, s„ facem calchieri dup„ limba englez„. Œn defini˛ia respectiv„, apare îpromo˛ia, v‚nzarea ∫i furnizarea unui produs“, Ón loc de îpromovarea, v‚nzarea ∫i furnizarea unui produs“, cum accept„ limba rom‚n„. Toate substantivele derivate din verbe, a∫a cum arat„ chiar textul, fiind de formatul Ón îare“ — îpromovarea produsului“, nu îpromo˛ia“.

V„ dau perfect„ dreptate, promo˛ia Ónseamn„ altceva. Ini˛iatorul b„nuiesc c„ este de acord. Comisia? Guvernul?

De acord.

Deci rog s„ se consemneze îpromovarea“ Ón loc de îpromo˛ia“. Promo˛ie Ónseamn„ v‚nzare Ón condi˛ii favorabile.

Œn aceste condi˛ii, punctul 3, din nou. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Mul˛umim foarte mult doamnei deputat ∫i ne cerem scuze.

Punctul 4?

Aprobat.

Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Obiec˛ii, observa˛ii? Doamna deputat Rovana Plumb.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn cazul art. 14 a∫ vrea s„ v„ propun o recorelare cu legisla˛ia Ón domeniul protec˛iei consumatorilor pentru asigurarea unui grad Ónalt de protejare a acestora, Ón sensul renumerot„rii art. 14 cu art. 14[1] , r„m‚n‚nd ca art. 14 din legea de baz„ s„ r„m‚n„ a∫a cum este el Ón ordonan˛„. De ce? Pentru c„ de la 1 ianuarie 2007, art. 14 va fi eliminat ca urmare a intr„rii Ón vigoare a noii directive pe care am transpus-o Ón anii anteriori privind produsele ∫i garan˛iile asociate.

Deci v„ solicit s„ recorel„m ∫i s„ renumerot„m art. 14 propus de c„tre Comisia de industrii ∫i servicii din Camera Deputa˛ilor cu art. 14[1] . Mul˛umesc.

V„ referi˛i la Óntregul articol sau doar la cele dou„ alineate nou-introduse?

Œntregul art. 14, a∫a cum este el formulat de c„tre comisie.

Am Ón˛eles. Guvernul? Comisia? Obiec˛ii din sal„? V„ rog, domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Trebuie s„ fim mult mai clari Ón ceea ce dorim s„ facem.

Deci o rog pe doamna Rovana s„ ne spun„ foarte clar ce se dore∫te pentru a transforma acest art. 14 Óntr-un nou art. 14[1] . Œnseamn„ c„ articolul ini˛ial r„m‚ne Ón vigoare ∫i atunci nu avem dec‚t dou„ articole care au texte comune. Nu se poate realiza un astfel de lucru. Dac„ se dore∫te, eventual, s„ corobor„m cele dou„ texte ca s„ facem un text comun, ca s„ relu„m din ceea ce consider„ doamna Rovana c„ trebuie s„ r„m‚n„ din textul ini˛ial, este cu totul altceva. Dar Ónseamn„ s„ avem dou„ texte care aproape se suprapun ca text, ca idei, ca teze pe care le con˛in.

Cred c„ singura solu˛ie, dac„ este o problem„ de fond, s„ corobor„m cele dou„ texte, probabil s-o discut„m la comisie, s„ fi˛i de acord s„ retrimitem la comisie acest articol.

Da.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Nu, nu este o problem„ de fond, domnule pre∫edinte. De fapt, colega noastr„, doamna Rovana Plumb, sesiz‚nd faptul c„ odat„ cu 1 ianuarie, prin Legea nr. 449, art. 14 alin. 1 se abrog„, pentru a nu intra Ón aceast„ situa˛ie de abrogare, se propune: se elimin„ art. 14 Ón varianta Senatului, r„m‚ne art. 14 din varianta ini˛ial„ a legii, iar noi renumerot„m Ón varianta comisiei art. 14 cu 14[1] ∫i, odat„ intrat„ Ón vigoare cu Legea nr. 449, practic, se abrog„ art. 14 din varianta ini˛ial„ ∫i r„m‚ne valabil„ propunerea noastr„, a comisiei.

Eu v-a∫ propune, dat fiind c„ sunte˛i, totu∫i, aceea∫i comisie cei care discuta˛i, poate c„, Ón cursul discut„rii celorlalte puncte din raport, s„ l„muri˛i tehnic aceste trimiteri ∫i discut„m 14 la sf‚r∫itul acestei dezbateri ∫i poate g„sim aici, Ón plen, formularea, c„ mie mi se pare c„ este vorba, de fapt, de o chestiune de redactare juridic„.

V„ propun s„ trecem mai departe ∫i s„ ne Óntoarcem la punctul 6, la finalul proiectului.

Dac„ vrea ∫i reprezentantul Guvernului, eventual, s„ participe la acea Ón˛eleapt„ discu˛ie. Punctul 7.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

O s„ o rog doar pe doamna Rovana Plumb dac„ mai are observa˛ii ∫i la alte puncte? Nu mai sunt. Bun.

Punctul 8.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Mul˛umesc. Adoptat. Punctul 9? Adoptat. Punctul 10? Adoptat. Punctul 11? Adoptat. Punctul 12? Adoptat. Punctul 13. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 15. Obiec˛ii, observa˛ii? Adoptat. Punctul 16? Adoptat. Punctul 17. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 18. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Punctul 19? Adoptat. Punctul 20? Adoptat. Punctul 21. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat. Ne Óntoarcem la punctul 6. Deci, stima˛i colegi, cum numerot„m? Doamna deputat Aura Vasile? Domnul pre∫edinte Iancu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Am convenit cu to˛ii s„ fim de acord ca acest art. 14, doar acest articol, s„-l retrimitem la comisie.

De acord, cu rug„mintea, atunci, ca p‚n„ luni s„ avem din nou raport suplimentar ca s„-l punem pe ordinea de zi ∫i g„sim acea formulare atunci ca textele s„ nu se suprapun„ Ón timp.

Am finalizat, atunci, dezbaterea pe articole, retrimi˛‚nd art. 14, punctul 6, practic, din raport la comisie.

Termen, p‚n„ luni pentru raportul suplimentar, urm‚nd ca luni s„ se afle pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

La punctul 15 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Tot senator. Domnul senator este, presupun, la Senat. Raportul comisiei, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Situa˛ia este similar„ cu cea anterioar„. Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu proiectul de lege men˛ionat, proiect care a fost adoptat la Senat, are avizul Comisiei juridice, ∫i care vizeaz„ modificarea Legii nr. 296, Ón sensul separ„rii ∫i preciz„rii drepturilor ∫i obliga˛iilor organiza˛iilor neguvernamentale, includerea educ„rii consumatorilor Ón programul de Ónv„˛„m‚nt ∫i includerea Ón programele de educare ∫i informare a consumatorilor a aspectelor viz‚nd practicile comerciale ale produc„torilor, prestatorilor sau distribuitorilor.

Œn urma examin„rii proiectului legii, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Punct de vedere al Guvernului? Domnul secretar de stat Miron, v„ rog.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul a avut o serie de obiec˛iuni la momentul versiunii ini˛iale. Acestea au fost preluate Ón versiunea care v„ este supus„ dumneavoastr„ ast„zi. Guvernul sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbateri pe articole.

Nu avem amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat. Punctul 2?

Adoptat. Punctul 3? Adoptat. Punctul 4? Adoptat.

Punctul 5? Adoptat. Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat.

Punctul 9. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne pentru vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 La punctul 16 avem propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 490/2002.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem Camer„ decizional„.

Invit ini˛iatorul.

Domnul deputat Hanganu.

Stima˛i colegi,

Ini˛iativa este a mai multor colegi deputa˛i din mai multe grupuri parlamentare din Camera Deputa˛ilor. Este vorba despre alinierea legisla˛iei privind func˛ionarea parcurilor industriale la legisla˛ia Ón vigoare, legisla˛ia nou„, cea care se refer„ la modul de furnizare a utilit„˛ilor ∫i serviciilor necesare activit„˛ilor, Ón general, de data aceasta a celor desf„∫urate Ón parcul industrial.

Ca urmare, este vorba despre modificarea termenului care indic„ competen˛a administratorului de parc de îa asigura utilit„˛ile ∫i serviciile necesare“ cu cel de îa furniza utilit„˛ile ∫i serviciile necesare activit„˛ilor desf„∫urate Ón parcul industrial“. Œn felul acesta, se creeaz„ ∫i cadrul legislativ necesar bunei func˛ion„ri ∫i posibilit„˛ilor celui care administreaz„ parcul s„ fac„ acest lucru.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Rog comisia...

Comisia a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu acest proiect de lege, proiect care, Ón esen˛„, propune instituirea obliga˛iei societ„˛ilor-administrator al parcurilor industriale de a furniza utilit„˛ile ∫i serviciile necesare activit„˛ilor desf„∫urate Ón parcurile industriale.

Œn urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a aprobat Ón unanimitate ∫i propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Da. V„ mul˛umesc. Guvernul.

V„ rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum a˛i v„zut ∫i Ón punctul de vedere transmis Ón scris, Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Este o chestiune de noutate, a∫ zice. Practic, toat„ aceast„ procedur„ legislativ„ are un singur scop: schimb„ un singur cuv‚nt. Schimb„ cuv‚ntul îs„ asigure“, care este obliga˛ia administratorului, deci schimb„ cuv‚ntul îs„ asigure“ cu o alt„ defini˛ie: îs„ furnizeze“. ™i se pleac„ de la o problem„ semantic„. Spune ini˛iatorul actului normativ Ón expunerea de motive c„ de fapt nu este corect spus îs„ asigure“, Óntruc‚t îa asigura“ conform DEX-ului, dic˛ionarul explicativ, Ónseamn„ îs„ oferi o garan˛ie pentru a face ceva“. Iar termenul îa furniza“ este

mai corect, pentru c„ aceasta Ónseamn„ c„ pune la dispozi˛ie servicii ∫i a∫a mai departe.

P„i tocmai asta este, îa asigura“ Ónseamn„ c„ ofer„ o garan˛ie c„ pui la dispozi˛ie servicii sau prestezi.

Schimb„m o lege, facem o lege nou„ ca s„ schimb„m un cuv‚nt? Un singur cuv‚nt dintr-o lege Óntreag„?

Mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Dezbateri generale.

Domnul deputat Bivolaru.

Partea curioas„ este c„ facem dezbateri generale pe singurul articol care exist„ Ón aceast„ propunere.

Exist„ o diferen˛„ Óntre îa asigura“ ∫i îa furniza“. Practicienii ∫i respectiv chiar ini˛iatorul acestui proiect de lege au sesizat acest aspect. Parcurile industriale care cu o generozitate deosebit„ s-a dorit s„ se Ónfiin˛eze au ele un viitor al lor, pe undeva, ca ∫i probabil al zonelor libere, ∫i s-a constatat la un moment dat c„ aceste parcuri industriale Ón foarte mic„ m„sur„ func˛ioneaz„ corect.

Unul dintre marile impedimente pentru care platformele industriale nu s-au transformat Ón parcuri industriale se refer„ sau se blocheaz„ tocmai Ón aceast„ asigurare a utilit„˛ilor. Administra˛iile acestor parcuri n-au fost capabile sau s-au Ómpotmolit Ón aceast„ oper„ de asigurare a utilit„˛ilor, pentru c„ utilit„˛ile exist„ Ón aceste parcuri ∫i pentru ca s„ le asigure Ónseamn„ c„ se derobau aceste administra˛ii, c„ut‚nd pretexte sau c„ut‚nd al˛i ini˛iatori sau al˛i investitori s„ asigure la r‚ndul lor, ceea ce practic nu s-a realizat.

A furniza Ónseamn„ s„ pun„ m‚na acest administrator ∫i s„ se ocupe s„ revitalizeze utilit„˛ile deja existente.

Domnule ministru, e o chestie relativ de semantic„, dar din punct de vedere practic ∫i, mai ales, din partea unor ingineri sau economi∫ti, este foarte clar„ marea diferen˛„ Óntre îa asigura“ ∫i îa furniza“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul la Óncheierea dezbaterilor generale? Nu dore∫te.

Dezbateri pe articole.

La punctul 1, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 17, proiectul de Lege privind completarea art. X din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, a actelor de stare civil„, a pa∫apoartelor simple, a permiselor de conducere ∫i a certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat, sunt convins c„ textul legii este mai scurt dec‚t titlul.

Domnule pre∫edinte,

N-am s„ mai citesc titlul Ón totalitatea lui, pentru c„ este destul de voluminos. Œntr-adev„r, mai mic„ este reglementarea.

Prin proiectul de act normativ, se propune un singur lucru: Centrului Na˛ional de Administrarea Bazelor de Date s„ i se confere personalitate juridic„ ∫i acest lucru este justificat de faptul c„ urmeaz„ s„ Óncheie Ón nume propriu, av‚nd personalitate juridic„, o serie de contracte care vizeaz„ Ómbun„t„˛irea sistemului ca atare.

V„ rog s„ aproba˛i aceast„ ordonan˛„ ∫i v„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia, v„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele favorabile venite din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice ∫i al Comisiei pentru ap„rare.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ Ón ∫edin˛a din 17 octombrie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Mai pot ad„uga aici faptul c„ a fost adoptat ∫i Ón Senat, iar comisia propune adoptarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ dezbateri pe articole.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 18, avem proiectul de Lege privind acordarea de miere de albine pentru copiii pre∫colari din gr„dini˛ele de stat ∫i private cu program normal de 4 ore, autorizate sau acreditate, precum ∫i pentru elevii din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i privat, autorizat sau acreditat.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ prezinte proiectul? Domnul senator David, v„ rog.

## **Domnul Cristian David** _— senator_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Propunerea noastr„ legislativ„ are Ón vedere acordarea Ón mod gratuit copiilor pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program normal de 4 ore, precum ∫i elevilor din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat, de miere de albine, ca supliment nutritiv, Ón limita unei cantit„˛i de 60 de grame pe copil, pe s„pt„m‚n„.

Ini˛iativa vine Ón completarea Proiectului îCornul ∫i laptele“.

De ce miere de albine? Pentru c„ este recomandat„ at‚t ca aliment, c‚t ∫i ca produs cu efecte benefice asupra s„n„t„˛ii copiilor.

Mai fac precizarea c„ suntem de acord cu toate amendamentele care au fost f„cute Ón comisii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Comisiile? Domnul deputat Iga∫.

Da, domnule pre∫edinte.

Voi prezenta raportul Comisiei pentru administra˛ie public„.

La Óntocmirea raportului, comisiile au avut Ón vedere avizele primite de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„ ∫i avizul Consiliului Legislativ.

Senatul a adoptat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 13 septembrie 2006.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiilor au hot„r‚t, cu 35 de voturi pentru ∫i 8 ab˛ineri, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Guvernului? V„ rog, domnule profesor Miron.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ini˛iativa legislativ„ are mult„ generozitate Ón ea. Are o expunere de motive sustenabil„ dar, practic, din punct de vedere al modului de punere Ón practic„ ∫i de derulare efectiv„, sunt o mul˛ime de lucruri discutabile.

Bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii este elaborat pe programe ∫i unul dintre programe este îCornul ∫i laptele“, cu derularea lui func˛ional„. Practic, ad„ugarea prin ini˛iative legislative a altor elemente care s„ Ónceap„ cu semestrul al II-lea, Ón mijlocul anului, este un fel de provocare la adresa filozofiei bugetare pe programe.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ sunt dificult„˛i tehnicoderulatorii, nu vedem, cu toat„ str„dania, acum nu mai putem s„ asigur„m distribuirea acestor 60 de grame de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 miere de albine. Ce probleme tehnice apar Ón procesul de gestionare, de men˛inere, de p„strare, acordarea lor c„tre ∫colile ∫i gr„dini˛ele de stat ∫i private, practic, sunt o serie de elemente care fac ca Guvernul s„ nu sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale? Deschidem dezbaterile generale.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Andea. Din partea Grupului U.D.M.R., domnul deputat Lakatos.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Se cunoa∫te faptul c„ Programul îCornul ∫i laptele“ este considerat, f„r„ Óndoial„, un succes, dup„ trei ani de aplicare. A∫ vrea s„ spun c„ Ón urm„ cu trei ani, c‚nd s-a adoptat acest program, obiec˛iile care au fost prezentate de reprezentantul Guvernului au fost formulate ∫i atunci, referitor la Programul îCornul ∫i laptele“.

A∫ vrea s„ spun c„ experien˛a de trei ani a dovedit c„ acele obiec˛ii au fost cu totul neÓntemeiate.

Œn consecin˛„, noi apreciem c„ ini˛iativa celor doi senatori de a extinde Programul îCornul ∫i laptele“ ∫i la mierea despre care se vorbe∫te este o ac˛iune benefic„, completeaz„ Programul îCornul ∫i laptele“, ∫i valoarea argumentelor Guvernului este aceea∫i ca ∫i cea de acum trei ani, c‚nd aceia∫i reprezentan˛i se opuneau programului.

Grupul P.S.D. sus˛ine Programul îCornul, laptele ∫i mierea“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lakatos. A˛i renun˛at?! A, m„ ierta˛i! Domnul deputat Asztalos.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Desigur, dac„ se acord„ ceva gratuit pentru copii, e bine. Dar, a∫a cum a spus ∫i domnul secretar de stat Miron, sunt o serie de probleme, zic eu, foarte greu de rezolvat din punct de vedere al derul„rii acestui program.

Conform textului, Ón func˛ie de modul de ambalare, aceast„ cantitate de 60 de grame de miere se poate distribui de dou„ ori sau de trei ori pe s„pt„m‚n„. V„ da˛i seama Ón aceste dou„ sau trei zile cum vor ar„ta ace∫ti copila∫i, cum va ar„ta Ómbr„c„mintea, mobilierul, mijloacele didactice Ón aceste unit„˛i ∫colare. V„ Ónchipui˛i, nu? Probabil c„ beneficiarii acestui proiect de lege, dac„ se accept„, atunci vor fi acele unit„˛i comerciale care de fapt v‚nd detergen˛i.

Deci, din punctul nostru de vedere, noi sus˛inem punctul de vedere al Guvernului.

Œns„ vreau s„ fac ∫i o critic„ la adresa Guvernului, la adresa ministerului, fiindc„ dac„ a˛i observat dumneavoastr„, Ón ultima perioad„, cam 80% din totalul proiectelor de lege care se dezbat Ón comisie sau aici, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, sunt ini˛iative legislative care vin din partea colegilor.

Din punctul meu de vedere asta reflect„ o lips„ de strategie a ministerului Ón ceea ce prive∫te actul legislativ. Fiindc„ dac„ ceva e bun, atunci ar trebui s„ vin„ Guvernul nostru, ar trebui s„ vin„ cu aceste ini˛iative ministerul, iar dac„ e ferm convins c„ nu trebuie s„ venim cu o asemenea ini˛iativ„, atunci punctul de vedere al ministerului de fiecare dat„ ar trebui s„ fie c‚t se poate de ferm.

Fiindc„, de multe ori, Ón ultima perioad„, se Ónt‚mpl„ c„ se vine cu o ini˛iativ„, cu un efort maxim din partea colegilor din comisie, se face o Ómbun„t„˛ire a textelor. Punctul de vedere al ministerului, al Guvernului este negativ ∫i totu∫i, ∫i Ón comisie, ∫i Ón plenul Camerei, aceste ini˛iative sunt acceptate.

Deci ar trebui cumva s„ avem o coeren˛„ logic„ Ón acest proces legislativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valeriu Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Eu nu m-a∫ asocia celor spuse de antevorbitor ∫i nu a∫ putea asocia Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii cu lipsa de legisla˛ie. Se munce∫te enorm ∫i sunt sute ∫i mii de proiecte pe care le gestioneaz„ ∫i, de asemenea, proiecte mari de lege.

Œn acela∫i timp, a∫ vrea s„ spun c„ acest program îCornul ∫i laptele“, ∫i completat ast„zi cu ceea ce facem acum, nu este dec‚t acel program social care este bun pentru o anumit„ perioad„ ∫i eu cred c„ Ón perspectiv„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii va trebui s„ vin„ cu un sistem care s„ se bazeze sau s„ se integreze clar Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt, a∫a cum este cel occidental, cum este cel din Statele Unite, ∫i care s„ fie strict legat de ceea ce Ónseamn„ educa˛ia ∫i practic, luarea mesei Ón institu˛ia ∫colar„, pentru o preg„tire complex„.

Din punctul de vedere al nostru, al Partidului Democrat, ne asociem ini˛iativei colegilor no∫tri, dar, repet Ónc„ o dat„, el este un program al momentului, ∫i nu unul care s„ Ómbun„t„˛easc„ de fapt activitatea ∫colar„ ∫i cea de instruc˛ie din ∫coal„.

Nu cred c„ ne punem problema de modul de organizare, pentru c„ de asta suntem pu∫i, s„ facem organizarea oric„ror elemente care se legifereaz„ ∫i care sunt bune pentru un sector sau altul. ™i din acest punct de vedere eu cred c„ problema aceasta, Programul îCornul ∫i laptele plus miere“, nu face altceva dec‚t s„ duc„ la o mai bun„ disciplinare ∫i la un anumit comportament, inclusiv Ón ceea ce Ónseamn„ gestionarea persoanei ∫i educa˛ia de gestionare a persoanei Ónc„ din ∫coal„.

Suntem de acord cu acest program. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Nicolae Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este bine c‚nd se d„, este foarte r„u c‚nd se ia. ™i sigur c„ din acest punct de vedere ar trebui s„ fim de acord. ™i sigur c„ nu are o importan˛„ numai social„ c„ se acord„ acest supliment de miere, dar s„ ne g‚ndim ∫i la faptul c„ ∫i din punct de vedere economic, albin„ritul este cea mai veche ocupa˛ie a neamului rom‚nesc ∫i sigur c„ trebuie s„ sprijinim acest sector.

Dar m„ g‚ndesc la discu˛iile antevorbitorilor mei de la acest microfon, care sigur au avut re˛ineri, av‚nd Ón vedere c„ nu a fost preg„tit„ Óndeajuns aceast„ ac˛iune, ∫i de aceea noi am propune ca Ón proiectul de lege s„ se prevad„ acordarea acestui supliment Óncep‚nd cu anul ∫colar 2007—2008.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, dar acesta am impresia c„ ar fi fost un amendament de fond. Domnul deputat Firczak, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul minorit„˛ilor na˛ionale sus˛ine acest program ∫i cred c„ este benefic. Tot ceea ce poate fi f„cut spre binele copiilor no∫tri este deosebit. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnule Merce, ezita˛i? Da, v„ rug„m. Dumneavoastr„ ∫ti˛i cum e cu ∫colarii.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sincer, v„ m„rturisesc c„ acest program social, cum este ∫i cel definit îCornul ∫i laptele“, dup„ p„rerea mea, constituie Ómpreun„ o batjocur„ la adresa oamenilor am„r‚˛i. Ilustreaz„ o stare de mizerie ∫i s„r„cie la care am ajuns dup„ 16 ani de democra˛ie.

Eu cred c„ aceste m„suri pe care noi acum le l„ud„m, le clam„m ca pe ni∫te realiz„ri formidabile, pentru ameliorarea st„rii de s„r„cie ∫i mizerie a copiilor, nu fac altceva dec‚t s„ ne arate neputin˛a noastr„ de guvernan˛i ∫i de parlamentari, astfel Ónc‚t s„ putem veni cu ni∫te programe decente, Óntr-un cadru ordonat ∫i bine organizat, ca s„ nu transform„m aceste a∫a-zise facilit„˛i Ón batjocur„ la adresa ∫i a p„rin˛ilor, pe care ar trebui s„-i ajut„m s„ le asigure copiilor lor un trai decent, da?, civilizat, ∫i s„ nu venim cu paliative care ne trimit Ón perioada de dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd asupra Rom‚niei, printre mizerie ∫i s„r„cie, s-a ab„tut ∫i o crunt„ secet„.

Eu v-a∫ ruga pe dumneavoastr„ ∫i Ómpreun„ pe to˛i s„ medit„m cu mai mult„ maturitate la ceea ce promov„m la nivelul Legislativului. S„ nu venim cu ni∫te proiecte de lege numai de dragul de a c‚∫tiga prestigiu sau, eu ∫tiu, popularitate Ón r‚ndul electoratului. Pentru ce? Pentru un gram de miere de albine? Pentru un corn muceg„it? Pentru un lapte acrit? ™i a∫a mai departe.

Nu acestea sunt legile la care trebuie s„ ne g‚ndim noi Ón Parlament, stima˛i colegi!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul Andea a cerut cuv‚ntul?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din con˛inutul dezbaterilor a rezultat o propunere interesant„, legat„ de faptul c„, men˛in‚nd oferta pentru a ne Ónsu∫i acest proiect legislativ, s„-l aplic„m Óncep‚nd cu anul ∫colar urm„tor.

Pentru acest lucru, Ón consens ∫i cu ini˛iatorii, domnule pre∫edinte, propunem reÓntoarcerea la comisie, pentru a rediscuta acest aspect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru aceast„ propunere. Œn˛eleg c„ ∫i ini˛iatorul e de acord. V„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem de acord cu Óntoarcerea la comisie, s„ discut„m aceast„ modificare, cu aplicare din 2007—2008 a anului ∫colar.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Lakatos.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

De fapt ∫i mai Ónainte doream s„ v„ prezint o situa˛ie, s„ zic a∫a, general„, indiferent de decizia pe care o vom lua acum sau dup„ ce se Óntoarce la comisie.

Œn Constitu˛ia ˛„rii, la art. 32 alin. (5), scrie Ón felul urm„tor: îŒnv„˛„m‚ntul de toate gradele se desf„∫oar„ Ón unit„˛i de stat, particulare ∫i confesionale, Ón condi˛iile legii.“

Domnule pre∫edinte, dac„ tot trimitem Ónapoi, ar fi bine s„ se g‚ndeasc„ comisia ∫i s„ Óntregeasc„ titlul ∫i Ón general, ∫i Ón buget am f„cut aceast„ propunere, nu putem l„sa copiii care frecventeaz„ Ónv„˛„m‚ntul confesional s„ fie discrimina˛i fa˛„ de al˛ii. Dac„ Constitu˛ia recunoa∫te Ónv„˛„m‚ntul confesional, atunci ∫i acei copii care frecventeaz„ aceste institu˛ii au acelea∫i drepturi ca acei copii care sunt Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat. Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sunt convins c„ ve˛i depune un amendament.

Propun atunci plenului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Propunerea de retrimitere a fost adoptat„. Termen, dou„ s„pt„m‚ni.

V„ mul˛umesc.

La punctul 19, propunere legislativ„ pentru modificarea art. 174 alin. (3) din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i p‚n„ Ón prezent, Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, cu modific„rile adoptate ulterior, prevede faptul c„ elevii ∫i studen˛ii beneficiaz„ de o reducere de 50% la costul biletelor pentru accesul la institu˛iile de cultur„.

Ini˛iatorii prezentului proiect legislativ Ó∫i propun majorarea acestei reduceri, de la 50% la 75%, av‚nd Ón vedere c„ Ón condi˛iile economiei de pia˛„ costul serviciilor culturale ∫i sportive este unul din ce Ón ce mai ridicat, iar elevii ∫i studen˛ii au din ce Ón ce mai redus acest acces la actul de cultur„.

Prezentul proiect legislativ urm„re∫te dou„ aspecte: Ón primul r‚nd, cre∫terea accesului tinerei genera˛ii la actul de cultur„, dar ∫i privind Óncurajarea institu˛iilor Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat. Comisia.

Domnul deputat Andea, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, care a primit spre dezbatere ∫i avizare pe fond propunerea legislativ„ privind modificarea art. 174 alin. (3), consider„ Óntr-adev„r c„, al„turi de ∫coal„, biseric„ ∫i familie, un aport Ónsemnat la educa˛ia tineretului Ól au institu˛iile de cultur„.

Este motivul pentru care comisia, la lucr„rile c„reia au participat 17 deputa˛i din 28 de membri, a dat raport favorabil propunerii de a majora de la 50% la 75% reducerile pentru biletele la institu˛iile de cultur„ din sistemul Ministerului Culturii.

Men˛ionez c„ Senatul a respins aceast„ propunere legislativ„, Óns„ comisia noastr„ de Ónv„˛„m‚nt a aprobat Ón unanimitate aceast„ propunere.

V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Miron.

Avem ast„zi Ón dezbatere numai inten˛ionalit„˛i de cea mai Ónalt„ calitate. Sigur c„ posibilitatea ca transpunerea lor Ón practic„ s„ devin„ func˛ional„ este comentabil„. Practic, de∫i prin ini˛ierea propunerii legislative se

inten˛ioneaz„ facilitarea accesului tinerilor la cultur„, prin modul Ón care a fost formulat textul se limiteaz„ accesul tuturor tinerilor la actul cultural, referirea f„c‚ndu-se numai la elevii ∫i studen˛ii Óncadra˛i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

De asemenea, ne preocup„ ∫i pe noi, Ministerul Educa˛iei, un sus˛in„tor al acestor facilit„˛i, ne preocup„ acordarea de facilit„˛i Ón ce prive∫te accesul la cultur„, dar, av‚nd Ón vedere o serie de aspecte ∫i faptul c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor a Óncheiat Ón 2005 un acord de parteneriat EURO 26, care prezint„ astfel de fundamente, exist„ ∫i alte ini˛iative, trebuie s„ ne preocup„m s„ reglement„m toate aceste chestiuni Óntr-o manier„ agregat„.

Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere pe care l-a exprimat ∫i Ón Senat: nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbateri generale. Nu sunt dezbateri generale.

Trecem la dezbateri pe articole. Punctul 1.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2.

- Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3.

- Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

- Proiectul r„m‚ne la vot final.

Trecem la punctul 20, propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, aprobat„, cu modific„ri, prin Legea nr. 6/2005.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.

- Suntem Camer„ decizional„.

- Rog ini˛iatorul, doamna deputat G„leteanu. V„ rog.

- O s„ rog, dup„ aceea, ∫i comisia s„ intervin„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu este un secret pentru nimeni, cadrele didactice au Ón continuare un salariu foarte mic ∫i, dintre categoriile bugetare, a∫ putea spune c„ sunt foarte defavorizate.

De aceea, propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare majorarea valorii coeficientului de multiplicare prev„zut Ón anexele nr. I—IV de la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului.

Ini˛iatorii au propus ca amendament la acel proiect legislativ ca Ón anul 2006 valoarea coeficientului de multiplicare, prev„zut„ Ón anexele nr. I—III la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului, amintit„ anterior, privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, aprobat„, cu modific„ri, prin Legea nr. 6/2005, s„ se modifice ∫i s„ fie valabil„ pentru perioada 1 octombrie—31 decembrie 2006, p‚n„ la 221,307.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Deci inten˛ia autorilor proiectului legislativ este aceea de a aduce o majorare salariilor cadrelor didactice, Óncerc‚nd, pe aceast„ cale, g„sirea ∫i a unor solu˛ii pentru rezolvarea acestei probleme stringente a unei categorii de bugetari total defavorizate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc prezidiului.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a primit spre dezbatere ∫i avizare proiectul de lege prezentat de c„tre ini˛iatori.

El are ca obiect de reglementare majorarea valorii coeficientului de multiplicare — 1 — prev„zut Ón anexele nr. I—III la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004.

Fa˛„ de elanul ini˛iatorilor, comisia a temperat pu˛in majorarea acestui coeficient, astfel Ónc‚t el s„ cunoasc„ o majorare de circa 5% pentru anul 2006.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛ele din 10 ∫i 11 octombrie, comisia — cu 10 voturi pentru ∫i 9 Ómpotriv„ — propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anex„ care, cum subliniam, mic∫orau m„rirea doar la 5%. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Miron.

Preocuparea de a spori componenta motiva˛ional„ pentru personalul din Ónv„˛„m‚nt este una comun„ ∫i a dumneavoastr„, ∫i a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, dar trebuie s„ aib„ din ambele p„r˛i o dimensiune strategic„, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi ∫i sustenabil„.

Practic, Ón urma negocierilor cu partenerii sociali, constante, de anvergur„, Guvernul Rom‚niei a stabilit pentru anul 2006 cre∫terea salarial„ posibil„, care nu creeaz„ efecte financiare care s„ pun„ sub semnul dezechilibrului indicatorii macroeconomici.

De asemenea, prin proiectul acesta de buget, pe anul 2007, sunt prev„zute — Ón urma unor dezbateri c‚t se poate de riguros fundamentate — astfel de cre∫teri.

Ideea de a pleca de la premisa c„ fondurile convenite pentru infrastructur„ nu sunt cheltuite, ∫i c„ din acelea s„ se constituie surse pentru major„ri salariale, noi n-o putem sus˛ine.

Inform„m Camera Deputa˛ilor c„ facem demersuri, astfel Ónc‚t to˛i banii destina˛i Ómbun„t„˛irii autentice a infrastructurii educa˛ionale s„ se cheltuiasc„, ∫i nu numai s„ se cheltuiasc„, s„ se cheltuiasc„ bine.

Deci, Ón forma Ón care este ∫i la cuantumul care este prev„zut, Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Departe de mine g‚ndul de a contesta faptul c„ salarizarea corpului didactic din Rom‚nia este una care s„ asigure suficien˛a — ∫i sunt extrem de multe lucruri de f„cut Ón acest domeniu, Ón perspectiva imediat urm„toare —, dar, Ón acela∫i timp, nu putem neglija nici ceea ce Ónseamn„ programele de dezvoltare institu˛ional„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege propune, face propuneri cu consecin˛e Ón problema surselor financiare, nef„c‚ndu-se o evaluare corect„ la aceast„ dat„, nici nu se poate face pentru anul 2006, foarte multe proiecte sunt Ón derulare la aceast„ dat„ ∫i probabil c„ foarte multe vor consuma bani chiar acum, la sf‚r∫it de an, eu v„ propun ca aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ s„ fie retrimis„ la comisie, pentru reanalizare Ón contextul surselor financiare.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

R„m‚n consecvent cu punctul de vedere pe care mi l-am exprimat ∫i Ón Comisia pentru buget, finan˛e.

Mi se pare oarecum anormal, de∫i Ón˛eleg problema salarial„ a profesorilor, s„ schimb„m destina˛ia unor sume. S„ le transfer„m de la investi˛ii la salarii este, dac„ vre˛i, îo m„sur„ populist„“, Óns„ nereal„, ∫i v„ spun de ce. Dac„ accept„m ast„zi acest proiect de lege, bun, de altfel, inten˛ia este bun„, dar numai la nivel de inten˛ie, atunci avem ∫ansa s„ cre„m un precedent extrem de periculos. Ve˛i vedea c„ ∫i Ón 2007 banii destina˛i pentru investi˛ii nu vor fi cheltui˛i Ón totalitate, tocmai pentru a mai veni cu un proiect de lege ∫i pentru 2007, ∫i pentru a mai aloca din banii pentru investi˛ii, bani pentru salarii.

G‚ndi˛i-v„, doar, Ón ce hal arat„ majoritatea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, ∫i v„ ve˛i da seama c„ este imperios necesar ca lucr„rile de investi˛ii s„ fie executate. Este grav s„ ai bani ∫i s„ nu ∫tii s„-i cheltuie∫ti, fapt pentru care eu consider c„ nici m„car retrimiterea la comisie nu ar fi o rezolvare, deoarece oricum timpul este extrem de str‚ns p‚n„ Ón momentul Ón care ace∫ti bani trebuie cheltui˛i. Œns„, dec‚t s„ se creeze un precedent, cred c„ este mai potrivit totu∫i s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege. Œns„ nu ∫tiu ∫i nu v„d solu˛ia prin care s„ contribuim ca s„ promov„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Trecem la dezbateri generale.

Domnul deputat Tab„r„, domnul deputat C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andea, domnul deputat ™tiuc„ ∫i domnul deputat Mircea Costache.

A˛i cerut cuv‚ntul? Da, sigur.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dac„ ar fi s„ Ómprumut limbajul pe care-l folosesc colegii de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ atunci c‚nd vorbesc despre pensii, ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt avem trei piloni: unul este con˛inutul Ónv„˛„m‚ntului; al doilea este infrastructura; ∫i al treilea este, f„r„ Óndoial„, salarizarea.

S-a reu∫it Ón acest an ca cel pu˛in pentru al doilea pilon s„ se treac„ la curba de inflexiuni, la aprecieri pozitive. Deci, Ón general, se poate considera c„ problema infrastructurii este Ón curs de rezolvare.

N-a∫ vrea Óns„ s„ r„m‚nem ca Ón urm„ cu c‚teva zeci de ani, Ón care problema oamenilor s„ fie Óntotdeauna ultima ∫i, eventual, pasat„ tot Óntr-un viitor mai mult sau mai pu˛in Óndep„rtat.

Noi consider„m c„ dac„ s-au putut g„si pentru 2006 resurse bugetare Ón valoare de circa 25% cre∫teri pentru tot Ónv„˛„m‚ntul, faptul c„ nimic din aceste resurse nu a mers c„tre al treilea pilon, ∫i care este — conform Programului îLisabona“ — acum cel mai important, investi˛ia Ón capitalul uman, este o sc„pare ∫i o sc„dere.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al P.S.D. a sprijinit ∫i sprijin„ ini˛iativa de a dirija 5% din fondul de salarii c„tre salarizarea cadrelor didactice Ónc„ din acest an, m„ refer la ultimele trei luni: octombrie, noiembrie, decembrie.

Pentru c„ nu s-au g„sit Ónc„ toate resursele, domnul coleg Tab„r„ avea dreptate, suntem ∫i noi de acord s„ retrimitem la comisie aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Ón speran˛a Óns„ c„ vom g„si solu˛ii s„ o aprob„m.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat ™tiuc„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mai Ónt‚i, a∫ dori s„ fac o constatare, pentru care nu trebuie s„ ai un spirit prea acut de observa˛ie: faptul c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón mod invariabil, nu este de acord cu nicio ini˛iativ„ legislativ„ care vizeaz„ Ómbun„t„˛irea Ónv„˛„m‚ntului.

Problema salariz„rii este, a∫a cum s-a spus, o problem„ care trebuie am‚nat„, Ón condi˛iile c‚nd avem Ón Rom‚nia o lege a calit„˛ii educa˛iei. Este o premier„ Ón Europa. Avem Legea calit„˛ii, dar nu avem suportul realiz„rii ei.

™i v„ rog frumos s„ constata˛i ∫i dumneavoastr„ c„ nu este greu. C„ orice proiect ini˛iat Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, f„r„ suportul uman ∫i f„r„ motivarea cadrelor didactice, nu va reu∫i s„ ias„ din ipostaza unui deziderat care va fi tot mai mult am‚nat.

Œmi pare r„u c„ vizita comisarului european pentru educa˛ie la Bucure∫ti, Jan Figel, care a subliniat c„ problema important„ Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului este educa˛ia, se afl„ Ón centrul aten˛iei europene... v„ rog frumos s„ privi˛i care sunt rezultatele ob˛inute de Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc la examenele care atest„, de fapt, nivelul calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Am‚n„m rezolvarea problemei cadrelor didactice, am‚n„m realizarea obiectivelor calit„˛ii Ón educa˛ia rom‚neasc„.

Trebuie s„ sus˛inem acest proiect, ar fi spre onoarea noastr„ ∫i a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care trebuie s„ realizeze, Ónainte de orice, c„ aceasta este calea Ón realizarea tuturor proiectelor pe care le avem pentru ∫coala rom‚neasc„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Costache Mircea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem cu to˛ii unanimi Ón a recunoa∫te c„ legisla˛ia noastr„ este stufoas„, este greoaie, este incoerent„ ∫i se vede clar ∫i din actele normative care ne sunt puse ast„zi pe ordinea de zi.

Sus˛in„torii cauzei medicilor veterinari au dreptate, sunt foarte prost pl„ti˛i; sus˛in„torii cauzei medicilor umani au dreptate; sus˛in„torii cauzei profesorilor au dreptate ∫i to˛i au dreptate, ∫i dac„ vom g‚ndi pe por˛iuni ∫i pe centimetru p„trat nu vom ajunge s„ avem un sistem de salarizare din bani publici, Ón sistemul public, coerent, echilibrat ∫i propor˛ional.

De aceea, adev„rata rezolvare va veni atunci c‚nd vom trece dincolo de declara˛ii ∫i vom realiza mult promisul, de mult promisul ∫i niciodat„ realizatul proiect de salarizare integrat al bugetarilor. Pentru c„ Ón sistemul bugetar func˛ioneaz„ to˛i, cu bani publici func˛ioneaz„ to˛i, sisteme de departajare ∫i de evaluare specific„ exist„, exist„ posibilitatea de a lua Ón calcul importan˛a social„ a muncii, cote de risc, al˛i factori care s„ fac„ posibil„ departajarea unora fa˛„ de celelalte categorii, dar Óntr-un sistem de salarizare unitar al bugetarilor nu am mai ajunge s„ pled„m cauze disparate, dispropor˛ionate ∫i care Ón Óntregul lor s„ nu duc„ la o adev„rat„ solu˛ionare modern„ ∫i pe baze reale a problemei.

De aceea, vom avea Ón continuare, f„r„ o lege unitar„ a salariz„rii bugetarilor din Rom‚nia, vom avea Ón continuare dispropor˛ii, salarii foarte mari Ón zona coerci˛iei, vom pl„ti Óntotdeauna mai mult îbastonul“ ∫i alte instrumente care servesc puterea momentan„, ∫i vom avea de foarte multe ori personal profesionist slab pl„tit Ón domeniul educa˛iei, Ón domeniul s„n„t„˛ii publice, Ón alte domenii, de altminteri, vitale.

O lege a salariz„rii bugetarilor se las„ a∫teptat„ ∫i, p‚n„ c‚nd nu va ap„rea, toate aceste Óncerc„ri de rezolvare par˛ial„ nu vor duce la efectele pozitive scontate.

Sus˛inem Óntoarcerea la comisie. Ori de c‚te ori se va Óntoarce, va reveni, se mai Óntoarce iar, dar problema salariz„rii bugetarilor r„m‚ne.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg totu∫i c„ avem o propunere procedural„ de retrimitere la comisie.

A∫ supune, Ónt‚i, aceast„ propunere votului dumneavoastr„ ∫i dup„ aceea s„ discut„m pe fond, dac„ nu se dore∫te retrimiterea. Pentru c„ altfel, dac„ retrimitem la comisie, discu˛iile pe fondul chestiunii nu mai sunt de actualitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Dori˛i s„ interveni˛i pe aceast„ chestiune? V„ rog, domnule Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Pentru c„ de la acest microfon s-a spus cu c‚teva minute Ónainte, nu vorbesc de penultimul vorbitor, c„ Ónv„˛„m‚ntul a c‚rpit ∫i c„ ministerul nu este niciodat„ de acord cu ini˛iative constructive pentru sector, anul trecut, c‚nd s-a Óntocmit bugetul, spuneam acela∫i lucru. Vreau s„ v„ spun c„ este pentru prima dat„ sau poate prima dat„ c‚nd, consistent, un anumit domeniu din Ónv„˛„m‚nt a fost sus˛inut superconsistent.

Ca urmare, foarte multe unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt nu au fost preg„tite cu proiecte pentru a Ónghi˛i sau pentru a prelua ∫i a valorifica aceste surse financiare.

Eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ investi˛iile care s-au f„cut Ón ultimii ani, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt nu fac altceva dec‚t s„ reduc„ Ón principal multe costuri care erau degeaba; Ón al doilea r‚nd, s„ deschid„ calea spre colaborare a acestor universit„˛i cu celelalte similare ∫i cu centre de cercetare, din care se pot aduce foarte multe fonduri c„tre universit„˛i.

Este o prioritate absolut„, pe care ministerul a Óncercat s„ o fac„ ∫i s„ o finalizeze Ón acest an. Eu sunt convins c„ pasul urm„tor va veni dintr-un sistem unitar de salarizare ∫i de stimulare a procesului didactic ∫i a celor care fac acest proces de educa˛ie ∫i didactic Ón Rom‚nia.

Ca atare, repet Ónc„ o dat„, este bine ca aceast„ lege s„ fie reanalizat„ Ón cadrul comisiei ∫i probabil s„ g„sim acele elemente care s„ dea consisten˛„ pentru o durat„ lung„, ∫i nu pentru dou„ sau trei luni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Tot pe acest subiect, doamna deputat Andronescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ este una care vine Ón fa˛a dumneavoastr„ cu modestia dasc„lilor, cu aceast„ solicitare minimal„ de cre∫tere a salariz„rii.

Sigur, exist„ ∫i varianta s„ o Óntoarcem la comisie. Nu pot veni alte solu˛ii dec‚t cea propus„ prin cea care este acum pe masa dumneavoastr„.

Este adev„rat, Ón ace∫ti ani au fost alocate sume mai mari pentru infrastructur„. Sumele acestea nu se pot consuma p‚n„ la sf‚r∫itul anului, pentru c„ s-au alocat pu˛in cam t‚rziu, n-au existat nici Ón toate universit„˛ile, dar cu at‚t mai mult Ón preuniversitar, proiecte care s„ determine absorb˛ia acestor sume.

De aceea, propunerea ar fi s„ nu se... la sf‚r∫itul anului s„ r„m‚n„ banii Ón sistem, realocarea c„tre salarii pe un procent care este at‚t de mic. N-am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o cerere de cre∫tere cu 50% a salariilor profesorilor, este o cre∫tere minimal„.

Eu cred c„ prin votul dumneavoastr„ pute˛i s„ face˛i nu un gest de bun„voin˛„, ci un gest minim reparatoriu la adresa salariilor profesorilor.

De aceea, v„ propun s„ dezbatem acest proiect de lege, s„ nu-l Óntoarcem la comisie, pentru c„ n-avem ce s„ rediscut„m acolo, ∫i de unde s„ venim cu o alt„ propunere ∫i mai mic„ dec‚t ce?!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Mul˛umesc.

Nu mai dau cuv‚ntul dec‚t pe interven˛ii, pe propunerea de retrimitere la comisie.

Pe fond, discut„m dup„ aceea, dac„ se respinge propunerea.

Pe aceast„ chestiune dori˛i s„ vorbi˛i, domnule Dumitriu? Nu.

Noi discut„m pe propunerea de retrimitere la comisie, care este o propunere de procedur„, deci se supune votului Ónaintea fondului.

- 38 voturi Ómpotriv„.

Termenul, domnule deputat Andea? Dou„ s„pt„m‚ni. Punctul 21, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul...

## **Doamna Alice Cezarina BÓtu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Recuperarea fondurilor comunitare ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor este un proces Óndelungat, conform procedurilor din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003.

Av‚nd Ón vedere c„ serviciile Comisiei Europene emit note de debit ∫i calculeaz„ penalit„˛i de Ónt‚rziere Ón cazul Ón care sumele pl„tite Ón mod necuvenit nu sunt rambursate la termenele prev„zute Ón notele de debit, este necesar„ crearea bazei legale pentru cuprinderea Ón bugetul ordonatorilor de credite a sumelor necesare achit„rii c„tre bugetul Comunit„˛ii Europene a debitelor stabilite de serviciile Comisiei Europene, ca urmare a corec˛iilor financiare, p‚n„ la recuperarea acestora de la contractori.

Œn acest sens, propunem completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora. Mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum s-a spus, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora, aprobat„ prin Legea nr. 22/2000.

Av‚nd Ón vedere c„ recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor este Óndeob∫te un proces Óndelungat, c„ serviciile comisiei unite emit norme de debit prin care se stabilesc termene exacte de rambursare a sumelor pl„tite Ón mod necuvenit, care nu au fost Ónc„ recuperate, c„ serviciile Comisiei Europene calculeaz„ penalit„˛i de Ónt‚rziere Ón cazul Ón care sumele pl„tite Ón mod necuvenit nu sunt rambursate la termenele prev„zute Ón notele de debit, este necesar„ crearea unei baze legale pentru cuprinderea Ón bugetul ordonatorilor de credit a sumelor necesare achit„rii c„tre bugetul Comunit„˛ii Europene a debitelor stabilite de serviciile Comisiei Europene, p‚n„ la recuperarea acestora de contractori, ca urmare a corec˛iilor financiare.

Comisia consider„ oportun„ ∫i necesar„ aprobarea acestui act normativ ∫i, ca atare, cu unanimitate de voturi a aprobat raportul Ón forma prezentat„, ∫i v„ propune adoptarea ini˛iativei legislative Ón forma adoptat„ de c„tre Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. R„m‚ne la vot final.

Nu sunt amendamente admise sau respinse.

La punctul 22, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000 privind sta˛iunile balneare, climatice ∫i balneoclimatice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Székely.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000 privind sta˛iunile balneare, climatice ∫i balneoclimatice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare, pentru punerea de acord a termenelor necesare eliber„rii autoriza˛iilor de func˛ionare, ∫i respectiv a termenelor necesare actualiz„rii autoriza˛iilor de func˛ionare pentru aceste sta˛iuni, Ón sensul stabilirii unei durate de 5 ani Óntre eliberarea autoriza˛iilor de func˛ionare ∫i actualizarea acestor documente.

Totodat„, se propune eliminarea din text a referirilor la standardele na˛ionale, care nu se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare na˛ional„.

Pentru aceste motive, v„ rug„m s„ sprijini˛i adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia, domnul deputat Paveliu, v„ rog.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 15 mai 2006.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

La Óntocmirea raportului am luat Ón considerare ∫i avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate.

Ca urmare, Comisia pentru s„n„tate propune plenului admiterea, f„r„ modific„ri, a acestui proiect de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. R„m‚ne la vot final.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

La punctul 23, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia, Ón˛eleg c„ ave˛i o chestiune de procedur„? V„ rog, domnule deputat Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe procedur„ a∫ solicita, ∫i Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D., dar ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, pentru c„ sunt o serie de alte propuneri legislative care vizeaz„ acela∫i lucru.

™i, de aceea, ar fi bine ca Ón cadrul dezbaterilor Ón comisie s„ le discut„m pe toate odat„. Deci, de aceea, v„ rog s„ fie retrimis la comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru apreciere, dup„ cum, cu Ón˛elepciune, s-a exprimat domnul secretar, ar fi bine, ∫i mai spune ∫i regulamentul pe deasupra.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii pe aceast„ chestiune procedural„, a retrimiterii la comisie?

V„ rog, domnul deputat Uioreanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca ini˛iator al acestui proiect, coini˛iator, m„ scuza˛i, mi s-a f„cut un semn din sal„, domnul Zegrean, sunt de acord cu propunerea, cu retrimiterea, mai ales c„ au ap„rut ni∫te neconcordan˛e Óntre textul de la Senat ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 textul pe care l-am discutat noi ∫i cred c„ e bine a∫a. Plus c„ la comisie exist„ dou„ sau trei proiecte pe aceea∫i tematic„, care ar putea fi discutate Ómpreun„. Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate cu atribu˛ii Ón aplicarea politicilor ∫i strategiilor Ón domeniul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, aflat ini˛ial Ón componen˛a Secretariatului General al Guvernului, a fost trecut, conform dispozi˛iilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale, Ón subordinea Ministerului Ap„r„rii.

O analiz„ mai profund„ a atribu˛iilor acestui oficiu, stabilite potrivit Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, a locului ∫i rela˛ion„rilor cu alte institu˛ii, relev„, pe de o parte, deficien˛e ale unei bune func˛ion„ri a acestui for, Ón condi˛iile subordon„rii sale Ministerului Ap„r„rii ∫i, pe de alt„ parte, necesitatea acut„ a men˛inerii sale ca organ al administra˛iei publice centrale, Ón subordinea Guvernului ∫i Ón coordonarea Cancelariei Primului-Ministru.

Obiectul de activitate al oficiului este numai tangen˛ial incident asupra institu˛iei militare, a∫a cum este, de altfel, ∫i asupra Ministerului Afacerilor Externe ∫i Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Av‚nd Ón vedere str‚nsa corelare cu aceste structuri de nivel guvernamental, precum ∫i necesitatea asigur„rii autorit„˛ii specifice Ón Óndeplinirea func˛iilor sale, Ón rela˛iile cu alte institu˛ii centrale, locale ∫i chiar cu societatea, se impune subordonarea Oficiului Na˛ional pentru Cultul Eroilor Guvernului Rom‚niei, activitatea sa urm‚nd a fi coordonat„ de c„tre Cancelaria Primului-Ministru.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia? Domnule deputat S„niu˛„, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Œn urma dezbaterilor din ∫edin˛a din 17 octombrie, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale?

Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale, nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 25. Avem o serie Óntreag„ de proiecte privind Legea nr. 333/2003. Toate au caracter organic, unele adoptate, unele respinse de Senat.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorii.... Nu e cazul.

Raportul comisiei? Comisia are un raport comun pentru toate cele patru ini˛iative legislative.

Domnule deputat S„niu˛„, v„ rug„m s„ ne l„muri˛i.

Voi Óncerca, domnule pre∫edinte, s„ fiu c‚t mai succint. Aceste ini˛iative s-au referit la modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2003.

V„ m„rturisesc, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, c„ am participat la dezbateri extrem de aprinse ∫i foarte constructive Ón cadrul comisiei.

Din cauza acestor discu˛ii foarte aprinse, la acest moment se pare c„ ∫i noi avem c‚teva inadverten˛e ∫i v„ propun, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ca Ón termen de dou„ s„pt„m‚ni s„ revenim cu acest proiect, pentru ca el s„ aib„ o form„ ceva mai complet„ dec‚t cel actual.

Cu alte cuvinte, domnule pre∫edinte, propun retrimiterea la comisie, cu termen de dou„ s„pt„m‚ni.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Am luat act.

Exist„ interven˛ii pe aceast„ propunere a comisiei, de retrimitere? Nu exist„ interven˛ii.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a fost generat„ de situa˛ia Ón care se afl„ o serie Óntreag„ de Agromecuri din Óntreaga ˛ar„, care au fost organizate sub forma unor societ„˛i comerciale, datorit„ num„rului mare de ac˛ionari, de ordinul sutelor, ∫i care, odat„ cu prevederea legal„ prin care au fost nevoite s„-∫i majoreze capitalul social la minimum 25.000 de euro, neput‚nd s„ fac„ acest lucru, se afl„ Ón situa˛ia de a fi desfiin˛ate.

Este, pe de o parte, o problem„ social„, pe de alt„ parte este ∫i o problem„ economic„, pentru c„ brusc vom l„sa, practic, o mare parte din ˛ar„ f„r„ aceste Agromecuri care, bune, rele, existau ∫i func˛ionau Ón momentul apari˛iei legii.

Œn considerarea acestei propuneri legislative mai trebuie luat Ón considerare ∫i faptul c„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ au fost date presei primele proiec˛ii de la Registrul Comer˛ului ∫i aproximativ jum„tate dintre societ„˛ile comerciale pe ac˛iuni sunt Ón situa˛ia de a fi desfiin˛ate.

Pe fond, acest lucru poate c„ nu este r„u ∫i aceast„ cre∫tere de capital social este impus„ ∫i ca urmare a Óncerc„rii de a se armoniza legisla˛ia noastr„ cu legisla˛ia european„, dar, pe de alt„ parte, trebuie s„ ˛inem cont ∫i de starea de fapt existent„ Ón Rom‚nia.

De aceea, am f„cut aceast„ propunere legislativ„, de a accepta ca la majorarea capitalului social s„ se poat„ lua Ón considerare ∫i reevaluarea capitalului social, a fondurilor fixe existente Ón patrimoniul societ„˛ii, de∫i cred c„ aceast„ propunere sau ini˛iativ„ legislativ„ se bazeaz„ pe faptul c„ Legea societ„˛ilor comerciale interzice — ∫i eu zic c„ Óntr-un mod nenatural — ca societ„˛ile cu r„spundere limitat„ s„ aib„ mai mult de 49 de ac˛ionari. Probabil c„ dac„ aceast„ prevedere nu ar exista, atunci nu am fi avut problema pe care o avem ast„zi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia? Domnule pre∫edinte Tudose.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a luat spre dezbatere ∫i avizare Ón fond propunerea de lege mai sus men˛ionat„.

La Óntocmirea prezentului raport s-au avut Ón vedere ∫i avizele primite de la Comisia juridic„, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Consiliul Legislativ, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Conform prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, membrii comisiei au analizat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din data de 17 octombrie.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din 24, iar din ace∫tia, 21 de voturi au fost pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise, prezentate Ón anex„.

Œn acest sens, v„ propunem spre aprobare acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Kibedi, v„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Datorez scuze Comisiei economice pentru imposibilitatea de a m„ fi aflat la data la care s-a dezb„tut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i probabil c„ atunci s-ar fi tran∫at problema care a fost ridicat„, Óntre timp, de Ministerul Finan˛elor Publice. Respectiv, ve˛i g„si o inadverten˛„, pentru c„ punctul de vedere comunicat Parlamentului a fost unul de a sus˛ine ini˛iativa legislativ„, sub rezerva Ónsu∫irii observa˛iilor.

Noi ne-am axat Ón acest punct de vedere pe ceea ce au interpretat ∫i instan˛ele, care au considerat c„ nu este nelegal s„ reevaluez activele ∫i Ón acest mod s„ majorez capitalul social.

Dar, Óntre timp, Ministerul Finan˛elor Publice a semnalat c„ Ón aceast„ modalitate exist„ pericolul Ónc„lc„rii Directivei a IV-a a Consiliului Uniunii Europene, or, noi ∫tim ce risc comport„ aceasta Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007.

De aceea, pentru c„ suntem de acord c„ trebuie protejate interesele acestor societ„˛i comerciale ∫i c„ este mult risc Ón a se desfiin˛a ∫i nu dore∫te nimeni acest lucru, ar exista o alt„ solu˛ie legislativ„ de modificare, consider„m noi, care nici nu ar mai comporta discu˛ii Ón a ∫tirbi nicio directiv„ a Consiliului Uniunii Europene, ∫i aceasta ar fi s„ modific„m condi˛iile prin care o societate pe ac˛iuni poate fi transformat„ Ón S.R.L., ∫i s„ renun˛„m la acea cifr„m magic„ de 50. Acesta ar fi, de fapt, impedimentul pentru care aceste societ„˛i vizate Ón mod direct ar putea s„ comporte riscul de a fi desfiin˛ate.

De aceea, eu a∫ supune aten˛iei dumneavoastr„ aceast„ problem„, ∫i dac„ nu a˛i fi de acord, Óntr-un regim de urgen˛„, s„ o rediscut„m Ón cadrul Comisiei economice ∫i cu participarea Ministerului Finan˛elor Publice, cel pu˛in la nivel de secretar de stat, pentru a nu gre∫i prin Ónc„lcarea acelei directive care ne-a fost comunicat„ de aceast„ institu˛ie. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna secretar de stat. Avem, Ón˛eleg, o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Domnule pre∫edinte?

Domnule pre∫edinte,

Œn principiu suntem de acord, cu dou„ condi˛ii:

1. Guvernul s„ reu∫easc„ s„ aib„ un punct de vedere unitar, pentru c„ ∫i acum, dup„ ce am primit o h‚rtie semnat„ de primul-ministru, prin care Ó∫i d„dea acordul, Ministerul de Finan˛e este reprezentat de Ministerul de Justi˛ie.

S-ar putea data viitoare s„ vin„ un ministru sau un reprezentant al Ministerului de Finan˛e care s„ spun„ c„ el, de fapt, are alt„ p„rere.

™i atunci, ori facem ceva de genul acesta, s„ nu mai ˛inem cont de nimic ∫i s„ stabilim noi care este legea,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ori s„ se pun„ ∫i Domniile Lor de acord ∫i s„ ne dea un punct de vedere unitar.

Retrimiterea la comisie, sub rezerva unui termen foarte urgent, fiindc„ timpul ne preseaz„ ∫i p‚n„ discut„m noi acest proiect de lege s-ar putea s„ nu mai avem subiectul proiectului de lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sunt convins c„ data viitoare Guvernul va fi reprezentat de Ministerul Mediului la aceast„ chestiune. Domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i prieteni,

Domnule pre∫edinte al comisiei,

Am impresia c„ b„nuiala dumneavoastr„ s-a ∫i confirmat, Óntr-un fel, se concretizeaz„, pentru c„ aceast„ majorare trebuia realizat„, conform lui 302, p‚n„ pe 23 octombrie. Deci acum punem din˛i de aur unui mort, cu acest proiect!

Nu se poate face dec‚t un singur lucru ∫i aici, Óntr-adev„r, a∫ solicita ∫i eu, c„ problema pus„ de c„tre ini˛iator este interesant„, ∫i anume de realizat ∫i o derogare de la 302, pentru a c„uta s„ se prelungeasc„ termenul dup„ 23 octombrie, pentru c„ deja suntem Ón situa˛ia c‚nd tuturor acestor societ„˛i li se fac acum demersurile de dizolvare ∫i lichidare.

Deci nu se mai poate aplica acest proiect Ón situa˛ia ∫i Ón modalitatea cum a fost redactat. Nu are nicio valoare.

Dac„ se modific„ la comisie ∫i se face derogare, Ónseamn„ c„ se mai poate salva ceva.

V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul? Domnul deputat Paveliu.

Vreau s„ precizez c„, de∫i termenul a fost dep„∫it, practic avem aproape dou„ luni Ón care am mai putea Óndrepta aceast„ situa˛ie nefericit„, Ón sensul c„ p‚n„ Ón momentul Ón care nu se pronun˛„ judec„torul delegat de pe l‚ng„ Registrul Comer˛ului, mai putem Óndrepta o situa˛ie la care aleg„torii no∫tri au f„cut trimitere. A∫a s-a ajuns la acest proiect de lege.

Domnule pre∫edinte, v„ solicit s„ retrimite˛i la comisie, s„ da˛i un termen foarte scurt ∫i, dac„ se poate, Biroul permanent s„ decid„ s„ fie pus pe ordinea de zi printre primele, pentru a putea s„ ob˛inem o lege publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, Ón timpul care ne-a mai r„mas la dispozi˛ie p‚n„ c‚nd mai poate fi operant„ aceast„ lege. V„ mul˛umesc.

Domnule Lakatos, dori˛i s„ interveni˛i Ónainte de votarea retrimiterii?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn situa˛ia Ón care ini˛iatorul s-a g‚ndit la un segment mai mic ∫i dup„ aceea s-a dovedit c„ este o situa˛ie general„ Ón toat„ ˛ara ∫i sunt mult mai multe societ„˛i comerciale, S.A.-uri, dec‚t Agromecurile, care sunt Ón aceast„ situa˛ie, tot ceea ce a spus pre∫edintele Comisiei economice ∫i antevorbitorii referitor la prelungirea termenului a∫a este.

Deci, ori putem s„ rezolv„m aceasta Ón maximum dou„ s„pt„m‚ni, ori nu are niciun rost ceea ce propune doamna secretar de stat. Pentru c„ Uniunea European„, de la 1 ianuarie Óncolo o s„ priveasc„ lucrurile, iar reevaluarea activelor mai are ∫i un alt efect benefic pentru autorit„˛ile locale, respectiv Óncaseaz„ impozite mai mari.

Deci, domnule pre∫edinte, concluzia, dac„ se retrimite la comisie, maximum dou„ s„pt„m‚ni s„ fie termenul ∫i s„ facem interven˛ii pentru prelungirea termenului Ón care S.A.-urile care nu reu∫esc s„ rezolve problema major„rii capitalului social, deci s„ aib„ timp s„ rezolve treaba aceasta p‚n„ la sf‚r∫itul anului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Supun atunci votului dumneavoastr„ propunerea de retrimitere a acestui proiect la comisie.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat propunerea de retrimitere.

Termen, domnule pre∫edinte? Dou„ s„pt„m‚ni.

La punctul 27, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 188 din 8.12.1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport, raport suplimentar I ∫i raport suplimentar II, de adoptare, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, o comisie extrem de decis„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul... Ini˛iatorul nu insist„.

Œl rog pe pre∫edintele comisiei, domnul Fenechiu, aflat acum printre noi, s„ ne prezinte rapoartele comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón fond cu propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 188 din 8.12.1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a dispus, Ón ∫edin˛a din 9 octombrie 2006, ca propunerea legislativ„ ∫i rapoartele s„ fie restituite comisiei Ón vederea reexamin„rii, propunerea legislativ„ ∫i rapoartele aferente au fost dezb„tute Ón ∫edin˛a din 18 octombrie 2006.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a propus ∫i propune ∫i acum Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestei legi, lege care face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art. 75 din Constitu˛ie propunerea legislativ„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

Dup„ ce a fost retrimis„ ∫i a doua oar„ la comisie, comisia ∫i-a p„strat punctul de vedere, deci propune Ón continuare aprobarea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului? Domnul Mircea Alexandru.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ea urmeaz„ unui proces legislativ mai amplu, Ón care s-a discutat ∫i Statutul func˛ionarului public, printr-o lege care a fost adoptat„ Ón vara acestui an.

Atunci, Ón expunerea de motive a Guvernului, s-a avut Ón vedere ∫i s-a solicitat adoptarea unui statut Ón care Ónal˛ii func˛ionari publici ∫i func˛ionarii publici, Ón general, s„ Óndeplineasc„ ni∫te condi˛ii care s„ le asigure, pe de o parte, independen˛a politic„, pe de alt„ parte profesionalizarea, tocmai pentru a face din administra˛ia public„ rom‚neasc„ o administra˛ie care s„ fie c‚t mai apropiat„ de cea din plan european.

Œn aceste condi˛ii, a se pune Ón discu˛ie acum eliminarea unei condi˛ii pentru a accede Ón corpul Ónal˛ilor func˛ionari publici, ∫i anume acea condi˛ie ca îurmarea cursurilor de formare Ón domeniu“ s„ fie Ónlocuit„ cu îÓn alternan˛„ cu exercitarea unui mandat Óntreg de parlamentar“, pare o chestiune care este Ón contradic˛ie cu sensul legii ∫i cu sensul profesionalei administra˛ii publice locale.

Pentru motivele expuse, Guvernul nu sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mai semnalez faptul c„ Ón expunerea de motive se pleac„ de la o premis„ fals„, se arat„ Ón expunerea de motive faptul c„ aceast„ ini˛iativ„ se adopt„ tocmai pentru a se corela cu art. 9 alin. 1 din Legea nr. 340 privind institu˛ia prefectului, articol care, Ón realitate, este abrogat din 14 decembrie 2005.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Ioan Oltean.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunerea legislativ„ ce constituie obiectul dezbaterii de ast„zi este una care vine s„ creeze o facilitate pentru acele persoane care au minimum un mandat de parlamentar, Ón opinia mea, facilitate care intr„ Ón conflict evident cu prevederile Legii nr. 188, prevederile Legii privind institu˛ia prefectului, cu hot„r‚rea Guvernului de a depolitiza o institu˛ie ca cea a prefectului.

De altfel, din ceea ce a spus reprezentantul Guvernului este clar c„ Guvernul nu a sus˛inut aceast„ propunere legislativ„, iar Senatul a respins-o f„r„ niciun fel de re˛inere.

Partidul Democrat apreciaz„ c„ ceea ce dore∫te Guvernul s„ realizeze Ón domeniul administra˛iei publice, ∫i anume s„ depolitizeze tot mai mult institu˛ia prefectului,

s„ fac„ din prefect un reprezentant al Guvernului ∫i un supraveghetor corect al modului Ón care se aplic„ legea, este o inten˛ie at‚t de sus˛inut„ parlamentar, ∫i c„ orice fel de modificare a actelor normative Ón vigoare, care vine s„ combat„ sau s„ obstruc˛ioneze o asemenea g‚ndire a Guvernului, este p„guboas„, privind activitatea care se desf„∫oar„ Ón teritoriu ∫i privind crearea unei clase a Ónal˛ilor func˛ionari, care s„ fie Óntr-adev„r apolitic„.

De aceea, Partidul Democrat nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„ ∫i solicit„ plenului Camerei Deputa˛ilor s„ resping„ acest raport, pentru a nu obstruc˛iona Ón niciun fel modul Ón care Guvernul g‚nde∫te s„ descentralizeze puterea, pentru modul Ón care Guvernul g‚nde∫te s„ creeze acea clas„ nou„ a Ónal˛ilor func˛ionari publici.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Domnul deputat Nicolicea, domnul Cristian Dumitrescu, domnul Arpád Márton.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu nu cred c„ Guvernul nu sus˛ine acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere c„ acum c‚teva zile am votat aprobarea Ordonan˛ei nr. 3/2006, care se referea la salarizarea func˛ionarilor publici, unde îla ∫mechereal„“ era introdus un articol Ón care, practic, prefect putea s„ devin„, prin derogare de la Legea aceasta nr. 188, orice persoan„ de pe strad„, dac„ era nominalizat„ de c„tre Guvern.

Deci, c‚t„ vreme Ón acea ordonan˛„ Guvernul a stabilit c„ nu trebuie s„ ai condi˛iile respective, faptul c„ trebuie s„ fii deputat sau senator este o condi˛ie mult prea ridicat„. S-ar putea s„ fie cele dou„ acte normative g‚ndite de guverne diferite. Problema este c„ exact Ón aceea∫i perioad„ de timp nu pot s„ fie dou„ guverne care s„ fie valide am‚ndou„.

Deci, v„ rog s„ observa˛i c„ exist„, ∫i am votat zilele trecute, Legea salariz„rii func˛ionarilor publici, unde o s„ g„si˛i c„ prefect, numai pentru anul 2006, apropo de depolitizare, poate s„ fie ∫i unul de pe strad„.

Dac„ poate s„ fie unul de pe strad„, cred c„ poate s„ fie ∫i un senator, ∫i un deputat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Spuneam la Ónceputul acestui an, Ón momentul c‚nd printr-un simulacru de proceduri corecte ∫i legale, prefec˛ii politici au fost transforma˛i Ón prefec˛i apolitici, Óntr-o structur„ prefectoral„ independent„ politic.

Opinia mea a fost atunci ∫i este ∫i acum c„, Ón Rom‚nia, institu˛ia prefectului nu este o institu˛ie independent„ politic, at‚ta timp c‚t calitatea persoanelor care ocup„ aceast„ func˛ie a fost ob˛inut„ pe baza unor simulacre de concursuri, neanun˛ate din timp, care nu au fost deschise ∫i care au permis, ciudat, ca to˛i fo∫tii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 prefec˛i numi˛i politic s„ fie a doua zi, printr-o manevr„ a Guvernului, acoperite de un a∫a-zis concurs sau interviu sau ce o fi fost, s„ devin„ persoane apolitice ∫i spunem c„ am depolitizat institu˛ia prefectului. Nu este adev„rat! ™i Ón acest context, pentru c„ eu, principial vorbind, sunt Ómpotriva ideii ca la aceast„ func˛ie s„ accead„ persoane care nu sunt competente ∫i nu au trecut printr-un sistem, printr-o structur„ de perfec˛ionare profesional„... Aceasta, Óns„, ar fi func˛ional„ ∫i corect„ Ón momentul c‚nd institu˛ia ar fi, Óntr-adev„r, independent„ ∫i ar fi o institu˛ie care s„ nu fie influen˛at„ de politic.

Or, da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ eliminarea acestei incompatibilit„˛i, ca s„ spunem, sau, Ón sf‚r∫it, a acestei stavile pe care o reprezenta absolvirea unui curs Ón cadrul I.N.A. sau Óntr-o institu˛ie interna˛ional„ similar„, care s-a ∫i produs Ón practic„ prin numirea prefec˛ilor actuali, nu ne Ómpiedic„ pe noi ast„zi s„ spunem c„ accesul la aceast„ func˛ie poate fi f„cut de un deputat sau senator, ba, Óntr-o ˛ar„ normal„, dac„ Ón func˛ia public„ intr„ un fost politician de acest nivel, pentru c„ parlamentarul este un politician de nivel Ónalt, se poate spune c„ se Ómbog„˛e∫te administra˛ia cu persoane competente, credibile ∫i bineÓn˛eles cu o experien˛„ ca atare.

Din aceast„ perspectiv„, eu cred c„ putem s„ sus˛inem acest punct de vedere, p‚n„ c‚nd, Óntr-adev„r, aceast„ clas„ prefectoral„ Ón Rom‚nia va fi una indepedent„, constituit„ prin concurs, de c„tre Ónal˛i func˛ionari de carier„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Orice for˛„ politic„ care vrea s„ depolitizeze institu˛ia prefectului va fi sus˛inut„ de Grupul parlamentar al U.D.M.R. Dar pentru aceasta, stima˛i colegi, trebuie s„ modific„m Constitu˛ia, Ón primul r‚nd. Pentru c„, din moment ce prefectul este reprezentantul Guvernului, doar un Guvern de tehnocra˛i este apolitic. Deci, reprezentantul unei institu˛ii politice nu poate fi considerat apolitic, pentru c„ reprezint„ acea politic„ care este sus˛inut„ de o majoritate parlamentar„ ∫i este Óntruchipat„ de Guvern.

Ca atare, stima˛i colegi, s„ scoatem, a∫a cum am mai propus-o noi, la viitoarea revizuire a Constitu˛iei, ca institu˛ia prefectului, prefectul s„ fie reprezentantul Guvernului ∫i s„ fie ∫eful institu˛iilor deconcentrate ale Guvernului, s„ le desfiin˛„m, ∫i iar„∫i ne ve˛i g„si al„turi, stima˛i colegi din P.D., ∫i suntem al„turi de dumneavoastr„ Ón ini˛iativa de a descentraliza, care este cu totul altceva dec‚t a avea institu˛ii deconcentrate ale Guvernului Ón teritoriu, a descentraliza toate aceste institu˛ii deconcentrate, adic„ Ón subordinea consiliilor jude˛ene nu vom mai avea dec‚t prefec˛i care s„ aib„ grija legalit„˛ii actelor autorit„˛ilor administrative publice locale. ™i atunci, Óntr-adev„r, acest prefect trebuie s„ fie un profesionist, o persoan„ apolitic„, cu studii juridice sau administrative. Altfel, tot ceea ce propune˛i dumneavoastr„ este Ón contradic˛ie cu Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ interven˛ii la dezbaterile generale, trecem la dezbaterile pe articole.

- Punctul 1.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2? Adoptat.

Punctul 3? Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 28, avem proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca s„rb„toare a etniei t„tare din Rom‚nia.

Este o eroare de natur„ tehnic„, am discutat Ón Comitetul liderilor ca acest proiect s„ fie programat pentru s„pt„m‚na urm„toare, c‚nd ini˛iatorul s„u se afl„ Ón ˛ar„. Domnia Sa este Óntr-o misiune. De aceea, cu acordul dumneavoastr„, o s„ Óndrept„m aceast„ eroare aici, Ón plen.

Trecem la punctul 29, Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii Ón semestrul I al anului 2006.

Raportul a fost distribuit ∫i Ól rog pe domnul pre∫edinte Tudor Mohora s„-l prezinte sintetic.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Chiar dac„ timpul p‚n„ la votul final nu-mi permite nici m„car o sintez„ s„ fac, sper c„ dumneavoastr„ a˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 parcurs cu aten˛ie acest raport, care sintetizeaz„ Óntr-adev„r activitatea laborioas„ a comisiei Ón primul semestru al acestui an. ™i v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac numai c‚teva trimiteri calitative.

Œn primul r‚nd, este vorba despre o cre∫tere a num„rului de scrisori ∫i peti˛ii adresate Parlamentului Rom‚niei, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, ceea ce exprim„, Ón pofida sondajelor de opinie, o cre∫tere a Óncrederii cet„˛enilor Ón Parlament.

Œn acela∫i timp, a∫ vrea s„ spun c„ din punct de vedere al domeniilor Ón care cet„˛enii ne sesizeaz„, pe primul loc r„m‚ne justi˛ia. ™i aici, dac„ facem o compara˛ie Óntre procentul de 4—5% al cet„˛enilor c„rora li se d„ dreptate, ∫i, pentru c„ nu avem alt element de cuantificare, sondajele de opinie, care arat„ o puternic„ nemul˛umire a cet„˛enilor Ón privin˛a actului de justi˛ie, constat„m c„ aici avem o problem„. ™i nu vrem s„ ne amestec„m Ón treburile justi˛iei, dar, de la tribuna Parlamentului, trebuie s„ spun c„, la repetatele noastre apeluri, respect‚nd principiul separa˛iei puterilor Ón stat, organismele care administreaz„ justi˛ia se ascund mai degrab„ dup„ prevederile legale, Ón loc s„ intervin„ pentru Óndep„rtarea abuzurilor din activitatea proprie de cercetare, Ón loc s„-∫i exercite mandatul pe care Ól au potrivit Constitu˛iei ∫i legilor ˛„rii.

De asemenea, un alt domeniu extrem de important ∫i unde exist„ o puternic„ nemul˛umire a cet„˛enilor este domeniul administra˛iei publice la toate nivelurile. Eu a∫ vrea s„ spun aici c„ am avut, Ón legislatura aceasta, ∫i o audiere a domnului ministru Blaga, am avut, de asemenea, discu˛ii ∫i cu secretarul de stat care r„spunde de rela˛ia cu Parlamentul, este necesar s„ facem eforturi pentru a-i face pe prefec˛i, despre care tocmai discutar„m Ónainte, ∫i pe ceilal˛i func˛ionari din sistemul administra˛iei publice s„ Ón˛eleag„ c„ ei sunt Ón serviciul cet„˛enilor, ∫i nu invers. Avem situa˛ii Ón care sunt unele prefecturi care programeaz„ audien˛e, de exemplu, pentru 3 luni, Óntr-un termen de 3 luni de la solicitare, ceea ce este o chestiune absolut de neconceput. Nu mai vorbesc de formalismul cu care trateaz„ problemele sesizate de cet„˛eni.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii legate de acest raport?

Din partea Grupului P.R.M., domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

## Domnule pre∫edinte,

Personal vreau s„-i mul˛umesc ∫i s„-l felicit pe domnul pre∫edinte Mohora, dar ∫i pe ceilal˛i membri ai Comisiei de cercetare a abuzurilor, pentru solicitudinea de care au dat dovad„ ∫i pentru faptul c„ m-am dus personal cu multe cazuri sosite din teritoriu ∫i, de fiecare dat„, am g„sit o Ón˛elegere acolo ∫i chiar s-a ocupat Ón mod serios de toate aceste cazuri.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii?

E o interven˛ie, dar nu v„d din cauza luminii. Domnule Ignat, dumneavoastr„ sunte˛i? V„ rog s„ pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am studiat cu mare aten˛ie raportul prezentat de domnul Mohora, pre∫edintele comisiei, ∫i am constatat c„ popula˛ia a c„p„tat o deplin„ Óncredere Ón aceast„ institu˛ie, care este Camera Deputa˛ilor, ∫i num„rul peti˛iilor ∫i sesiz„rilor, Ón ultimul timp, este din ce Ón ce mai mare.

Dac„ compar„m cu perioadele precedente, constat„m un ritm de cre∫tere a acestor sesiz„ri. Numai Ón primele 6 luni ale acestui an acestei comisii i-au fost adresate peste 600 de peti˛ii ∫i sesiz„ri, asta Ónseamn„ un ritm lunar de peste 100 de peti˛ii. Cele mai multe peti˛ii, a∫a cum a prezentat ∫i domnul pre∫edinte, se refer„ la justi˛ie, ceea ce reflect„ ∫i presa noastr„.

Din raportul comisiei rezult„ un efort substan˛ial, desf„∫urat de to˛i membrii comisiei ∫i, Ón mod deosebit, de personalul comisiei, Ón rezolvarea acestor sesiz„ri.

M„ bucur c„ jude˛ul Tulcea, pe care Ól reprezint eu, are numai o singur„ peti˛ie Ón aceast„ perioad„. V„ mul˛umesc ∫i apreciez raportul.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii. Lu„m, atunci, act de raportul comisiei.

Dat fiind c„ este 12,30, ne preg„tim pentru votul final.

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tab„r„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006

Stima˛i colegi,

Œnainte de declan∫area procedurii de vot final, v„ solicit o pauz„ de 10 minute, pentru consult„ri. Mul˛umesc.

10 minute, pauz„ de consult„ri, solicitat„ de Grupul parlamentar al P.D.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Are cuv‚ntul doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul P.S.D. solicit„ 10 minute pauz„, pentru a putea s„ continu„m ∫i noi consultarea pe proiectele care intr„ la vot final.

10 minute pauz„ de consult„ri.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„.

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i cartelele pentru votul final. Avem un num„r de 19 proiecte la vot final.

La punctul 1 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate.

Legea are caracter organic.

Prioritate de integrare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 251 de voturi.

Pentru explicarea votului... eu, Ón orice caz.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal dore∫te Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate. Nu suntem mul˛umi˛i de formula adoptat„ la nivelul comisiei, am sus˛inut, de-a lungul dezbaterilor din comisie, dezbaterilor din plen, pe procedur„ ∫i pe fond, c„ aceast„ formul„ nu este puternic„, nu are con˛inutul necesar ∫i nu d„ competen˛ele necesare Agen˛iei, pentru ca Agen˛ia s„-∫i duc„ p‚n„ la cap„t efortul de prevenire ∫i de combatere a corup˛iei.

Pe de alt„ parte, consider„m, dat fiind c„ Senatul este Camer„ decizional„, c„ aceasta reprezint„ doar un

prim pas Ón efortul de convingere a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a clasei politice rom‚ne∫ti c„ avem nevoie de o Agen˛ie de Integritate puternic„. Pasul decisiv trebuie s„ fie cel de la Senat.

Sper„m s„ avem Ón continuare sprijinul opiniei publice, sprijinul societ„˛ii civile, pentru a-i convinge pe colegii no∫tri senatori c„ Agen˛ia de Integritate, al c„rei proiect este ast„zi trimis cu propunere de adoptare de la Camera Deputa˛ilor, trebuie s„ capete mai multe competen˛e, trebuie s„ capete acele competen˛e pe care proiectul Guvernului T„riceanu le propunea.

Œn aceast„ conjunctur„, parlamentarii liberali, cu inima Óndoit„ ∫i cu Óncurc„tur„ Ón suflete, au votat acest proiect.

Domnul deputat C„lian, doamna deputat Jipa.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i, Ón numele Grupului parlamentar al P.C., s„ mul˛umim Partidului Na˛ional Liberal ∫i Partidului Democrat pentru acest vot. Acest vot Ónseamn„ de fapt o recunoa∫tere a activit„˛ii depuse Ón Comisia juridic„ asupra acestui proiect de lege. Acest vot, practic, confirm„ constitu˛ionalitatea proiectului de Lege privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate Ón varianta Comisiei juridice.

Credem noi c„ aceast„ form„ este acceptabil„ ∫i sper„m ca ea s„ fie votat„ ∫i la Senat, deoarece, categoric, ast„zi, a primit girul, Ón aceast„ form„, din partea majorit„˛ii parlamentarilor din Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Jipa.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, vreau s„-mi cer scuze pentru faptul c„ sunt foarte bolnav„ ∫i nu ∫tiu dac„ vocea mea este la fel de sonor„ ca de obicei.

Vreau s„ salut acest vot, dat ast„zi de Camera Deputa˛ilor, pentru c„ Ónseamn„ o mare victorie. Ca s„ fim integri, nu avem nevoie de o lege care nu exist„ Ón nicio ˛ar„ european„! Noi, de la 1 ianuarie, suntem europeni cu totul, deci este o mare p„c„leal„ aceast„ lege a Agen˛iei de Integritate! Nu a fost dorit„ dec‚t de doamna Monica Macovei, care, probabil, ∫i-a dorit multe lucruri ∫i care nu i-au reu∫it. ™i-a dorit s„ fie ∫i comisar european, nu i-a reu∫it nici acest lucru, nu are nicio importan˛„.

Dar, at‚ta timp c‚t voi fi Ón Comisia juridic„, v„ promit solemn c„ niciodat„, cu concursul colegilor, care sunt bine ancora˛i Ón realitate, nu va trece nicio lege de o asemenea porc„rie!

™ti˛i ce nenorocire era?

Nu faptul c„ noi nu dorim s„ fim... Nu avem bani, stima˛i colegi! P„i, asta presupunea ni∫te costuri imense, ar fi Ónsemnat...

De unde at‚˛ia bani de la buget? Nu avem bani pentru alte lucruri, care sunt foarte importante, ∫i avem bani s„ cre„m un organism care nu exist„ niciunde? Poate Ón Congo, unde crede˛i dumneavoastr„ c„ ar putea s„ existe?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Deci pentru mine este o mare satisfac˛ie, nu m-am b„tut Ón zadar. Vreau s„ v„ spun c„ am avut ∫i de pl„tit un mare pre˛ pentru acest lucru. ™i v-a∫ ruga, dac„ pute˛i, s„ r„bda˛i s„ m„ asculta˛i Ónc„ c‚teva secunde, stima˛i colegi, ∫i v„ spun ∫i de ce.

Spre deosebire de ceilal˛i dintre dumneavoastr„, eu am un mare handicap. ™ti˛i care? So˛ul meu este judec„tor de penal. Deci g‚ndi˛i-v„ c‚t„ verticalitate am avut ca s„ am curajul s„ m„ bat cu doamna Monica Macovei, care nici nu ∫ti˛i ce fel de om este, poate o s„ afla˛i pe parcurs sau poate se l„muresc ∫i al˛ii.

Acum c‚teva s„pt„m‚ni, din cauza faptului c„ eu am Óndr„znit, de nenum„rate ori, s„ fiu Ómpotriva convingerilor d‚nsei (de∫i, atunci c‚nd a avut dreptate, de la acest microfon, eu v-am rugat s„ l„s„m Registrul Comer˛ului la justi˛ie, pentru c„ aceasta era adev„rata cale ∫i m„ bucur c„ a r„mas acolo unde Ói era locul), eu vreau s„ v„ spun c„ a ap„rut Ón ziarul îG‚ndul“ ∫i este o mare nedreptate, nu la adresa so˛ului meu, este o nenorocire, ca solu˛iile...

Doamn„ deputat, v„ rog, mai scurt.

## **Doamna Florina Ruxandra Jipa:**

Domnule pre∫edinte, o secund„ mai l„sa˛i-m„ s„ v„ spun!

Este o strategie a acestei ˛„ri, Ón momentul de fa˛„ (acum nu vorbesc de so˛ul meu), ca toate dosarele penale s„ fie popularizate prin pres„! Dumneavoastr„ crede˛i c„ un judec„tor care are asupra lui aceast„ presiune mai poate s„ fie el Ónsu∫i ∫i s„ dea solu˛ia corect„? L„sa˛i justi˛ia s„-∫i fac„ datoria!

Arunc„m numai cu noroi, spunem c„ este corupt„, dar de ce nu-i l„sa˛i s„-∫i fac„ datoria? S-ar putea s„ fie ∫i corup˛i printre ei, eu nu neg acest lucru, dar nu mai populariza˛i, ruga˛i presa s„ nu mai mediatizeze! Justi˛ia se face Ón s„lile de tribunal, ∫i nu Ón ziare!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Grupul Partidului Social Democrat a sus˛inut prin vot acest proiect de lege. ™i cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„ recunoa∫tem c„ Parlamentul Rom‚niei, clasa politic„ din Rom‚nia, vorbe∫te despre necesitatea Ónfiin˛„rii acestei Agen˛ii. Aceasta este expresia votului pe care noi, ast„zi, l-am dat.

Votul nostru a fost dat Óns„ pentru ini˛iativa modificat„, a∫a cum a fost prezentat„ de c„tre comisie. Noi nu putem risca, la c‚teva s„pt„m‚ni sau luni de intrarea Ón Uniunea European„, s„ promov„m legi care au caracter nedemocratic.

A∫a cum a fost modificat„ legea de c„tre dumneavoastr„, Parlamentul Rom‚niei, a∫a cum va merge ea la Senat, a∫a cum, probabil, va fi dezb„tut„ ∫i discutat„ Ón Senatul Rom‚niei, cu posibilit„˛i de Ómbun„t„˛ire, pentru c„ totdeauna exist„ aceast„ ∫ans„, aceast„ lege va face ca o ini˛iativ„, Óntr-adev„r, unic„ Ón

Europa, dar care, iat„, ne-am angajat noi Ónt‚i, P.S.D.-ul, c‚ndva, clasa politic„ la putere ast„zi, prin dumneavoastr„, s„ func˛ioneze o astfel de Agen˛ie.

Dac„ ea va fi func˛ional„, dac„ ea va respecta amendamentele care au fost adoptate de c„tre Camera Deputa˛ilor, va fi expresia voin˛ei noastre nu de a ne ascunde, a∫a cum afirm„ anumite persoane din Guvernul Rom‚niei, averile sau alte inten˛ii, ci, din contr„, s„ fim deschi∫i c„tre controlul popula˛iei, c„tre controlul cet„˛eanului asupra probit„˛ii parlamentarului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Bolca∫ dorea o chestiune de procedur„, dup„ care revenim.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Problema de procedur„ este sinteza pozi˛iei grupului nostru parlamentar. De la Ónceput ne-am pronun˛at Ómpotriva acestei Agen˛ii, a∫a cum a fost conceput„ Ón proiectul Guvernului. Este clar ∫i categoric, Ón acela∫i timp, c„ Ón acest Parlament s-a muncit, este o victorie a dezbaterilor parlamentare ∫i, din respect pentru modific„rile aduse ∫i, Ón primul r‚nd, trecerea acestei Agen˛ii Ón subordinea, sub controlului Parlamentului, care reprezint„ un act deosebit de democratic, noi am Ón˛eles s„ vot„m pentru modific„rile aduse Ón dezbaterile parlamentare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia a promis c„ va Óncerca s„ Ómbun„t„˛easc„ aceast„ lege ∫i o va vota. Zicem noi, am reu∫it s„ o Ómbun„t„˛im ∫i am votat-o.

Totodat„, trebuie s„ spun c„ multe lucruri sunt vehiculate prin pres„, inclusiv de doamna ministru, care nu se poate reg„si Ón ceea ce am f„cut noi sau Ón textul legii.

S-a vehiculat ideea c„ au fost eliminate capitole Óntregi. Niciun capitol al legii nu a fost eliminat! A fost eliminat„ doar par˛ial o singur„ sec˛iune dintr-un capitol, Óns„ prevederile de acolo — evident, Ón form„ modificat„ — au fost preluate, comprimate Ón alte articole, alineate.

Spre deosebire de ceea ce s-a spus, cum c„ nu se pot verifica averile, c„ nici m„car s„-i Óntrebe pe cei care au depus declara˛iile de avere acest inspector nu are dreptul, legea are alte prevederi. Ar fi bine ca ∫i doamna ministru s„ citeasc„ forma care a ie∫it din Camera Deputa˛ilor.

Pentru c„ Ón art. 4 alin. 2 se spune destul de clar c„, dac„ Ón urma compar„rii datelor, inspectorul constat„ diferen˛e Óntre venit ∫i avere sau a fost sesizat despre existen˛a ∫i a altor bunuri existente, poate solicita persoanei respective informa˛ii suplimentare.

Mai mult, inspectorul are dreptul de a solicita ∫i are obligativitatea de a da informa˛iile necesare despre orice persoan„ juridic„ sau orice persoan„ fizic„ legat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 acele informa˛ii, Ónscrisuri, documente, care se reg„sesc la ea sau de care are ∫tiin˛„, care sunt elocvente pentru solu˛ionarea cazului. Mai mult, poate dispune expertiz„ judiciar„. ™i Ón urma tuturor acestor demersuri are posibilitatea de a clasa sau de a sesiza organele de urm„rire penal„ sau fiscal„.

Mai mult, tocmai la propunerea Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia a luat fiin˛„ un nou capitol de sanc˛iuni, spre deosebire de legea ini˛ial„, unde a existat o singur„ infrac˛iune prev„zut„ Ón lege, iar toate celelalte abateri erau abateri disciplinare sau contraven˛ionale. Œn legea pe care o ave˛i Ón fa˛„ sunt cinci infrac˛iuni prev„zute ∫i sunt trei contraven˛ii, dintre care pentru dou„ constatarea ∫i aplicarea amenzii revine tocmai acestui agent.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Votul de ast„zi al Partidului Democrat este unul ferm, unul pentru crearea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate. Nimeni nu poate pune la Óndoial„ c„ prin Óntreaga activitate pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat a desf„∫urat-o de-a lungul dezbaterilor avute la nivelul comisiei, ca ∫i la nivelul plenului Camerei, Partidul Democrat ar fi obstruc˛ionat sau s-ar fi pronun˛at Ómpotriva acestei institu˛ii.

Din p„cate, ∫i o spun cu un mare regret, legea a fost golit„ de con˛inut. Prin amendamentele care au fost adoptate, prin raportul care a fost ieri adoptat, legea a ajuns Óntr-o form„ Ón care scopul urm„rit de c„tre ini˛iator nu mai poate fi atins.

Ini˛iatorul a dorit o institu˛ie prin care s„ fie controlate averile demnitarilor. A dorit o institu˛ie prin care s„ sporeasc„ gradul de transparen˛„ Ón ceea ce prive∫te modalitatea prin care demnitarii acumuleaz„ de-a lungul mandatului pe care Ól au. Legea a fost golit„ de acest con˛inut ∫i acest scop nu mai poate fi atins.

Partidul Democrat Ó∫i exprim„ Óns„ convingerea c„, la nivelul Senatului, Ón˛elepciunea va fi prezent„ Ón cadrul comisiei de specialitate, Ón cadrul plenului Senatului, ∫i forma final„ a acestui act normativ va fi una care s„ corespund„ inten˛iilor ini˛iatorilor, inten˛iilor Guvernului, va fi una care s„ r„spund„ ∫i angajamentelor pe care Rom‚nia ∫i le-a luat fa˛„ de Uniunea European„.

A∫ vrea s„ precizez Ónc„ un singur lucru, c„ acest act normativ nu este al ministrului justi˛iei, ministrul justi˛iei nu poate s„ fie ini˛iator. Acesta este actul normativ al Guvernului Rom‚niei ∫i, Ón consecin˛„, a˛i votat Ómpotriva unui act normativ ini˛iat de c„tre Guvernul Rom‚niei, ∫i nu ini˛iat de c„tre ministrul justi˛iei.

Cu speran˛a c„ ceea ce ast„zi s-a Ónt‚mplat Ón plen va fi corectat din plin Ón plenul Senatului, Partidul Democrat a votat pentru acest act normativ.

V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Mai exist„ vreun grup parlamentar? Nu. Sta˛i un pic! A˛i mai vorbit o dat„, domnule C„lian. Domnule Tab„r„, unul pentru grup, v„ rog frumos!

## **Domnul Valeriu Tab„r„**

**:**

## Procedur„!

## Procedur„?

Sunt dou„ interven˛ii pe procedur„. Este domnul Tab„r„ Ónaintea dumneavoastr„. V„ dau ∫i dumneavoastr„ cuv‚ntul pe procedur„. Dar vreau, Ónainte de aceasta, domnule Tab„r„, dac„-mi Óng„dui˛i, s„ consult celelalte grupuri parlamentare dac„ doresc s„ intervin„.

Grupul minorit„˛ilor? Nu.

Parlamentari independen˛i? Nu.

Bine. Pe procedur„, domnul Tab„r„ ∫i domnul C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

Eu nu vreau s„ iau cuv‚ntul pe procedur„, ci pentru a corecta un element esen˛ial, pentru c„ am auzit de la acest microfon c„, de altfel, activitatea dintr-o comisie de o importan˛„ formidabil„ pentru Parlamentul Rom‚niei, cum este Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, o lege de o importan˛„ formidabil„ pentru societatea rom‚neasc„ a fost judecat„ dup„ persoana ministrului...

Este pentru prima dat„ c‚nd Ón Camera Deputa˛ilor, Ón trei legislaturi, aud de acest lucru!

...∫i nu dup„ con˛inutul ∫i locul unei legi de o importan˛„ capital„.

Regret, m„rturisesc acum, aici, Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor, regret votul pe care l-am dat, pentru c„ l-am dat Ómpreun„ cu colegii democra˛i pentru o institu˛ie absolut necesar„ pentru societatea rom‚neasc„. ™i reafirm ceea ce am mai spus cu ani Ón urm„: corup˛ia nu porne∫te din mediul economic, ci porne∫te din lumea politic„. Iar ast„zi am dat o lovitur„ teribil„ acestei lupte de deschidere a societ„˛ii rom‚ne∫ti spre ceea ce este normalitatea de partener cu cei spre care ne Óndrept„m s„ lucr„m Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat C„lian.

## Procedur„, domnule pre∫edinte.

Unul dintre antevorbitorii mei a specificat faptul c„ unii membri din Coali˛ie au votat Ómpotriva propriului proiect. Fac precizarea c„ at‚t P.D., c‚t ∫i P.N.L. au votat tot Ómpotriva propriului lor proiect, pentru c„ au votat varianta comisiei.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, sunt convins c„ este vorba de acei foarte pu˛ini parlamentari care, mai mult dec‚t probabil, din eroare, au dat votul final Ómpotriva propriului proiect. Cred c„ despre asta era vorba.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 ## Stima˛i colegi,

Fac apel la responsabilitatea noastr„ politic„ ∫i v„ propun s„ trecem mai departe cu votul final ∫i s„ termin„m sesiunea aceasta de vot final.

V„ reamintesc, Ónainte de a-i da cuv‚ntul pe procedur„ domnului Merce, c„ este ∫i o decizie Ón acest sens a Biroului permanent.

Domnule Merce, Ón˛eleg c„ interveni˛i pe procedur„? V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

O s„ intervin ∫i eu pe procedur„, cum au intervenit ∫i al˛i colegi, de dou„ ori. Eu am ridicat m‚na mai demult s„-mi dea cuv‚ntul, dar domnul pre∫edinte face discrimin„ri, am impresia. ™i nu este corect.

Deci, ce vreau eu s„ spun vizavi de aceast„ lege? E inutil„! Ea a fost croit„ gre∫it de la Ónceput. Nu putea s„ sf‚r∫easc„ bine, f„r„ Óndoial„!

De ce se preocup„ puterea, ca s„-∫i creeze arm„? O alt„ arm„, Ón afar„ de C.N.S.A.S., cu opozi˛ia, de r„fuial„ politic„? Asta e ∫i Legea A.N.I., de fapt. Hai s„ nu ne ascundem dup„ degete, c„ devenim neserio∫i, domnilor! Asta se vrea! At‚t timp c‚t Ón ˛ara asta exist„ legi prin care se pot controla averile, da?, ce nu avem noi, Óns„, dar ne e jen„ s„ recunoa∫tem, voin˛a politic„ s„ facem ceea ce trebuie Ón aceast„ ˛ar„. S„ nu umbl„m dup„ lucruri ieftine ∫i dup„ capital politic, ceea ce face˛i dumneavoastr„ acum!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Trecem la votul final.

Suntem la punctul 2 de pe ordinea de zi, de pe lista de vot final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Propunerea nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar pentru a fi adoptat„ ∫i este respins„.

Punctul 3, proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului statistic de comer˛ interna˛ional cu bunuri.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare.

V„ rog s„ vota˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

Proiectul s-a adoptat.

Punctul 4, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, republicat„, ∫i a Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului, republicat„.

Legea are caracter organic. Prioritate de integrare. Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ Ón unanimitate de voturi, 231 de voturi.

Punctul 5, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social„ a str„inilor care au ob˛inut o form„ de protec˛ie Ón Rom‚nia.

Legea are caracter ordinar. Prioritate de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 6, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind finan˛area comun„ a Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (SP CIG TRACECA) dintre Guvernele P„r˛ilor la Acordul multilateral de baz„ privind transportul interna˛ional pentru dezvoltarea Coridorului Europa—Caucaz—Asia, semnat la Baku la 21 aprilie 2005.

Prioritate legislativ„. Lege ordinar„. Prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 7, propunerea legislativ„ privind modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 185 de voturi pentru.

Punctul 8, proiectul de Lege pentru modificarea Legii

nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2006 pentru modificarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activit„˛ii de transfuzie sanguin„, donarea de s‚nge ∫i componente sanguine de origine uman„, precum ∫i asigurarea calit„˛ii ∫i securit„˛ii sanitare, Ón vederea utiliz„rii lor terapeutice.

Lege ordinar„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 10, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor m„suri privind vehiculele rutiere Ónmatriculate.

Lege ordinar„.

Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 11, propunerea legislativ„ privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar-veterinar. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 12, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 13, propunere legislativ„ privind modificarea art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ∫i func˛ionarea parcurilor industriale.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 14, proiectul de Lege privind completarea art. X din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative Ón vederea stabilirii cadrului organizatoric ∫i func˛ional corespunz„tor desf„∫ur„rii activit„˛ilor de eliberare ∫i eviden˛„ a c„r˛ilor de identitate, a actelor de stare civil„, a pa∫apoartelor simple, a permiselor de conducere ∫i a certificatelor de Ónmatriculare a vehiculelor.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 15, propunerea legislativ„ pentru modificarea alineatului (3) al articolului 176 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea a Óntrunit 120 de voturi pentru, a fost adoptat„.

Dac„ e lege ordinar„ Legea Ónv„˛„m‚ntului?

Asta m„ uit ∫i eu aici, c„ eu ∫tiu c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului este lege organic„.

P„i atunci v„ rog s„ corecta˛i, c„ aici este lege organic„!

Deci n-a Óntrunit num„rul necesar de voturi. ™i mie mi se p„rea ciudat c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului este lege ordinar„.

E o lege veche, domnule deputat, ∫tim cu to˛ii, c„ ˛ine de acquis-ul na˛ional calitatea ei.

Considera˛i c„ a˛i fost indu∫i Ón eroare de anun˛ul meu? Dac„ considera˛i a∫a, eu v„ propun s„ repun la vot aceast„ propunere legislativ„.

V„ rog. Domnul deputat Andea.

Votul a fost dat.

Vreau s„ precizez c„ Legea Ónv„˛„m‚ntului este lege organic„ doar Ón ceea ce prive∫te organizarea general„ a Ónv„˛„m‚ntului.

Or, facilitatea de care beneficiaz„ studen˛ii atunci c‚nd cump„r„ un bilet la institu˛iile de cultur„ nu face parte din organizarea general„ a Ónv„˛„m‚ntului.

Deci legea este ordinar„ ∫i votul este valabil. V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ Grupul P.S.D. Ó∫i asum„ faptul c„ legile organice pot fi modificate prin legi ordinare atunci c‚nd prevederile de natur„ organic„ nu sunt afectate, ∫i vom introduce aceasta ca o cutum„ a Camerei Deputa˛ilor, atunci, pentru a nu mai avea genul acesta de discu˛ii de fiecare dat„.

Nu Grupul P.S.D. a modificat. Este prev„zut Ón Constitu˛ie, partea general„ de organizare a Ónv„˛„m‚ntului, iar votul a Óntrunit 120 de voturi pentru. Deci nu apar˛ine doar Grupului P.S.D.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Rog s„ consemn„m ∫i cutuma. Œn raportul comisiei scrie c„ este organic„ sau ordinar„?

Ordinar„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Dac„ Ón raportul comisiei scrie c„ este ordinar„, atunci este lege ordinar„. Cine nu este de acord cu ea, s-o conteste la Curtea Constitu˛ional„, ∫i Curtea va stabili dac„ e organic„ sau ordinar„.

Am luat act. Sigur c„ pute˛i contesta faptul c„ s-a sus˛inut aici ∫i putem verifica stenograma, dar Ón˛eleg c„ v-a˛i asumat o anumit„ chestiune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/10.XI.2006 Punctul 16, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 17, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 109/2000 privind sta˛iunile balneare, climatice ∫i balneoclimatice ∫i asisten˛a medical„ balnear„ ∫i de recuperare.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Punctul 18, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 19, propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici.

- Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Propunerea legislativ„ a Óntrunit 167 de voturi ∫i a fost adoptat„.

Am finalizat sesiunea de voturi finale.

- V„ doresc o zi bun„ Ón continuare!

V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134508]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 162/10.XI.2006 con˛ine 72 de pagini.**

Pre˛ul: 15,12 lei