Marian-Adrian Motoc

Declara˛ie politic„: îAcord istoric privind Constitu˛ia european„“

Liderii statelor Uniunii Europene au pus cap„t, la Bruxelles, celor doi ani de tratative ∫i celor dou„ zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constitu˛ie european„, care mai urmeaz„, Ónc„, s„ fie ratificat„ de c„tre cele 25 de state membre ale U.E. Consiliul European a c„zut de acord asupra Constitu˛iei.

S-a apreciat c„ din acordul referitor la Constitu˛ia european„ îtoat„ lumea c‚∫tig„“, iar pentru pre∫edintele francez Jacques Chirac acordul celor 25 de ˛„ri membre ale U.E. privind prima Constitu˛ie european„ marcheaz„ îo zi important„ pentru Europa“, Óntr-adev„r, o zi istoric„ pentru to˛i europenii.

Acordul asupra Constitu˛iei îva permite Europei s„ func˛ioneze mai bine, datorit„ desemn„rii unui pre∫edinte stabil al Consiliului European ∫i a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt, un succes pentru Marea Britanie ∫i un succes pentru Europa“, a men˛ionat ∫i premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constitu˛iei europene revine Ón mare m„sur„ unei pre∫edin˛ii a Consiliului Europei care a desf„∫urat Ón ∫ase luni o munc„ imens„ de consultare, analiz„ ∫i convingere, chiar dac„ suntem con∫tien˛i de lovitura enorm„ pe care a reprezentat-o acest nou e∫ec, Ón condi˛iile Ón care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficien˛a democratic„ ce domne∫te Ón U.E. a celor 450 de milioane de cet„˛eni.

Œns„, Ón cazul Ón care Constitu˛ia va fi ratificat„, ea nu va intra Ón vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispozi˛ii ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constitu˛ional, U.E. s-a dotat cu o Conven˛ie, condus„ de fostul pre∫edinte francez, Valery Giscard d’Estaing. Astfel, textul adoptat difer„ Óntr-o mic„ m„sur„ de proiectul elaborat de Conven˛ie. Dar, dup„ cum men˛ioneaz„ Giscard d’Estaing, cu un document fundamental pentru urm„torii 50 de ani, U.E. ar trebui s„ se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 reu∫easc„ o extindere de durat„, s„ g„seasc„ mijloacele pentru o cre∫tere economic„ mai viguroas„, s„ relanseze Strategia de la Lisabona, care are drept ambi˛ie transformarea economiei europene Ón cea mai dinamic„ economie din lume p‚n„ Ón 2010.

Din p„cate, liderii celor 25 de ˛„ri ale noii Europe au e∫uat Ón tentativa de a se Ón˛elege cu privire la numele viitorului pre∫edinte al Comisiei Europene ∫i au am‚nat desemnarea acestuia pentru o dat„ ulterioar„. Diviza˛i Ón dou„ tabere, liderii nu s-au putut Ón˛elege Ón cursul summit-ului asupra nici unuia dintre cei doi candida˛i principali: pre∫edintele francez Jacques Chirac ∫i cancelarul german Gerhard Schroeder au sus˛inut candidatura primului-ministru belgian Guy Verhofstadt, liberal; premierul britanic Tony Blair l-a sprijinit pe compatriotul s„u Chris Patten, actual comisar european al rela˛iilor externe ∫i candidat al conservatorilor Partidului Popular European, P.P.E., de dreapta. Au mai fost vehiculate numele unor poten˛iali candida˛i: cel al ministrului afacerilor externe francez, Michel Barnier, fost membru al Comisiei Europene, ∫i cel al premierului portughez, José Manuel Durao Barroso, f„r„ Óns„ a fi re˛inute.