Stenogramă plen

## Bun„ diminea˛a!

Œncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi dedicat„ interven˛iilor deputa˛ilor.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îIanuarie 2007“.

Œn pofida unor premoni˛ii, avansate Ón special din partea opozi˛iei, cum c„ anul 2007 ar fi un an iluzoriu pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, de la Bruxelles a venit o reconfirmare unanim„. Consiliul European a reafirmat faptul c„ obiectivul comun al Uniunii este ca Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ ob˛in„ statutul de membri ai Uniunii Europene Ón ianuarie 2007.

Premierul Adrian N„stase a precizat c„ îangajamentele ∫i agenda asumate Ón decembrie 2003 au fost reconfirmate, exist‚nd ∫i reiterarea oficial„ a sprijinului pentru ca Rom‚nia s„ Óncheie negocierile Ón anul 2004“.

Œn ansamblul deciziilor luate la Bruxelles este relevant„ hot„r‚rea c„ procedurile de elaborare a Tratatului de aderare la Uniunea European„ pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria vor Óncepe luna viitoare, Ón iulie 2004, iar documentul va fi semnat Ón 2005, c‚t mai cur‚nd posibil.

™eful Executivului de la Bucure∫ti a reliefat faptul c„ aceste elemente au demonstrat îÓncrederea Ón capacitatea Rom‚niei de a respecta calendarul de aderare, Ón contextul men˛inerii unei dinamici accentuate a reformelor adoptate. Este evident c„ aceste decizii sunt Óncurajatoare, ∫i eforturile Guvernului vor fi canalizate spre reforma justi˛iei, administra˛iei publice, mediului, economiei Ón ansamblul s„u.

Œn ciuda anului electoral, suntem capabili s„ ne respect„m promisiunile, ∫i chiar dac„ Uniunea European„ ar putea institui o clauz„ asiguratorie, ca Ón cazul Bulgariei, aceasta ar oferi o mai mare siguran˛„ asupra derul„rii negocierilor de aderare“, a mai precizat domnul Adrian N„stase.

Rom‚nia va finaliza negocierile de aderare la Uniunea European„ doar la patru luni distan˛„ — Ón timp — dup„ ce Bulgaria a reu∫it aceast„ performan˛„, de∫i adev„ratele reforme au Ónceput Ón Rom‚nia doar Ón urm„ cu patru ani, dup„ cum aprecia cu onestitate comisarul european pentru extindere, domnul Günter Verheugen.

Deci, Ón ceea ce ne prive∫te, Consiliul European a reafirmat: îRom‚nia, Ón Uniunea European„ Ón anul 2007“.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul deputat Petru Mirciov.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Vreau s„ fac o declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu legiferarea Ón domeniul pie˛ei de capital din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Cred c„ mul˛i dintre colegii parlamentari s-au informat deja asupra con˛inutului ultimului raport de ˛ar„ elaborat de Banca Mondial„ Ón aceast„ lun„, iunie, a.c. De asemenea, cred c„ contacte sau scrisori primite de la actori ai pie˛ei de capital au fost citite cu aten˛ie de colegii no∫tri.

Œn secven˛a privind serviciile financiare nonbancare, aprecierea c„ pie˛ele de capital din Rom‚nia sunt dispropor˛ionat de mici, ca o consecin˛„ a lipsei de Óncredere a investitorilor, ne duce cu g‚ndul la un fapt evident, c„ unul din principalele instrumente de func˛ionalitate a economiei de pia˛„ nu-∫i Óndepline∫te sau nu este l„sat s„-∫i Óndeplineasc„ rolul pentru care a fost creat.

Am asistat Ón ultimii doi ani la numeroase modific„ri legislative privind pia˛a de capital, ini˛iate poate de bun„credin˛„ ∫i sub imperiul necesit„˛ii armoniz„rii legislative, dar din p„cate consecin˛ele se v„d.

Pe l‚ng„ ceea ce spune Banca Mondial„, apreciez c„ aceste modific„ri, inclusiv actualul proiect de lege introdus Ón Parlament, nu fac dec‚t s„ afecteze sau s„ reflecte modific„ri Ón balan˛a intereselor unor grupuri ∫i actori de pe pia˛„, argumentate din nou, poate chiar Ón mod abuziv, de necesitatea armoniz„rii urgente a legisla˛iei Uniunii Europene.

Dup„ doi ani constat„m c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002, care a modificat neconstitu˛ional o lege organic„, s-a dovedit a fi o inducere Ón eroare, aproape grosolan„, a noastr„, deoarece acum ni se propune o modificare major„ a legii, la care multitudinea observa˛iilor de fond ∫i de form„, venite din partea unor speciali∫ti, le dep„∫e∫te pe cele din 2002.

Ceea ce Guvernul nume∫te ast„zi o lege consolidat„ reprezint„ o traducere, din p„cate, neprelucrat„ ∫i pe alocuri gre∫it„ ∫i confuz„ a unor directive ale Uniunii Europene din 1985 ∫i 1993, modificate nesemnificativ Ón perioada 2000—2003, f„r„ ca acesta s„ probeze Óntr-un fel necesitatea adopt„rii unei noi legi dup„ numai doi ani.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petru Mirciov. Va urma domnul deputat Petre Posea.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ v„ readuc Ón memorie una din cele mai cumplite tragedii petrecute pe p„m‚ntul rom‚nesc Ón anii totalitarismului comunist: deportarea Ón B„r„gan a peste 40.000 de persoane, cet„˛eni ai Rom‚niei — repet, cet„˛eni ai Rom‚niei —, care locuiau Ón zona de vest a ˛„rii, la grani˛a cu Iugoslavia, petrecut„ Ón urm„ cu 53 de ani.

Mai precis, Ón noaptea de 17—18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, Ón numele luptei de clas„, autorit„˛ile comuniste ale vremii au deportat Ón B„r„gan 12.791 de familii, totaliz‚nd 40.320 de persoane din actualele jude˛e: Timi∫, Cara∫-Severin ∫i Mehedin˛i. Ace∫tia proveneau din 297 de localit„˛i situate Óntr-o f‚∫ie lat„ de 25 km de-a lungul grani˛ei cu Iugoslavia.

La opera˛iune, coordonat„ ∫i supravegheat„ de activi∫tii de partid, au participat peste 12.000 de militari. Practic, Ón toiul nop˛ii, oamenii au fost soma˛i de c„tre militari Ónarma˛i s„-∫i p„r„seasc„ locuin˛ele ∫i Óntregul avut. Aveau dreptul s„-∫i ia cu ei lucruri care Ónc„peau Óntr-o c„ru˛„. Au fost Ónc„rca˛i Ómpreun„ cu vitele Ón vagoane de marf„ ∫i, dup„ circa o s„pt„m‚n„, au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 debarca˛i sub cerul liber Ón B„r„gan, Óntr-un mediu ostil lor, unde li s-a fixat domiciliu obligatoriu. Aici au Óntemeiat 18 sate, ini˛ial din bordeie, ulterior fiind obliga˛i s„-∫i construiasc„ case din p„m‚nt b„tut, acoperite cu stuf sau papur„. Au r„mas aici 5 ani, fiind l„sa˛i s„ se Óntoarc„ acas„ abia Ón 1956, dup„ moartea lui Stalin ∫i îdezghe˛ul“ din timpul lui Hru∫ciov.

De altfel, deportarea era de inspira˛ie stalinist„, numai c„ noi neav‚nd o Siberie, a fost inventat B„r„ganul, care pentru ˛„ranii b„n„˛eni deporta˛i a fost o adev„rat„ Siberie. Prin num„rul foarte mare al celor deporta˛i, dar ∫i prin for˛ele desf„∫urate pentru realizarea acestei opera˛iuni, Ón care au fost implica˛i, dup„ cum am mai spus, peste 12.000 de militari coordona˛i ∫i supraveghea˛i de activi∫tii de partid, deportarea Ón B„r„gan a constituit un adev„rat cutremur pentru satele b„n„˛ene, din care nu ∫i-au revenit complet nici acum.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnii deputa˛i Florin Iordache, Ioan Timi∫, Virgil Popescu ∫i Tiberiu Sb‚rcea au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi prezen˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ î115 ani de la trecerea Ón eternitate a poetului nepereche“.

Œntr-o zi nefast„ de joi, 15 iunie 1889, Óntr-un sanatoriu din Bucure∫ti, ros de boal„ ∫i mizerie, se stingea din via˛„ Mihai Eminescu, Luceaf„rul poeziei rom‚ne∫ti.

Locul na∫terii, spun unii, la 15 ianuarie 1850, la Ipote∫ti, al˛ii la 20 decembrie 1849, la Boto∫ani, unde a ∫i fost botezat cre∫tin ortodox... pot fi date contestabile, Óns„ principalul este c„, dintre acestea, una — sigur — este ziua de na∫tere a lui Mihai Eminovici, nume schimbat de Iosif Vulcan Ón Eminescu, Ón 1866.

Sintez„ a spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti din toate timpurile ∫i din toate locurile locuite de rom‚ni — îde la Nistru p‚n’ la Tisa“, Eminescu, poetul na˛ional, venea mult mai de demult ∫i mai de departe, de pe toate coordonatele de timp ∫i de spa˛iu ale istoriei noastre na˛ionale, a∫ezat„ Ón context universal.

Cu poezia care a cuprins toat„ rom‚nitatea ne-a m„rturisit lumii a∫a cum am fost ∫i am vrut s„ fim: oameni de omenie, demni Ón suferin˛„, Ónseta˛i de dreptate ∫i libertate, con∫tien˛i c„ îvreme trece, vreme vine“, fra˛i cu codrul, cu r‚ul, cu ramul, ap„r‚ndu-ne cu un eroism legendar s„r„cia ∫i neamul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Personalitate genial„ de dimensiuni intelectuale neobi∫nuite, de la imnurile vedice la literatura ∫i filozofia greco-roman„, p‚n„ la Kant ∫i Schopenhauer, ˛in‚nd, precum savantul din Scrisoarea I, îtot universul la degetul mic“, Eminescu se identific„ Ón con∫tiin˛a literar„ cu Óns„∫i ideea de poezie.

Apar˛in‚nd organic fiin˛ei noastre na˛ionale, Eminescu a exprimat Óntregul univers cu g‚nduri ∫i sim˛iri ale oamenilor de pe aceste plaiuri rom‚ne∫ti, concep˛ia lor despre lume ∫i via˛„, felul lor de a iubi ∫i urÓ, atitudinea lor Ón fa˛a vie˛ii ∫i a mor˛ii, omenia lor specific„, ca forma cea mai Ónalt„ de umanism rom‚nesc, dragostea lor de frumos ∫i de adev„r, sentimentul viu al naturii care, Ón viziunea lui, g‚nde∫te ∫i simte ca omul acestor p„m‚nturi, dorul ∫i jalea, sim˛ul umorului, sentimentul patriotic ∫i al echit„˛ii sociale, Óncrederea nem„rginit„ Ón destinul nostru istoric.

V„ mul˛umesc ∫i eu, inclusiv pentru tem„.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timpul regimului comunist ne-am obi∫nuit cu cenzura, precum ∫i cu restric˛iile ideologice impuse de c„tre propaganda comunist„ fa˛„ de valorile intelectuale.

Œn perioada totalitarismului exista o singur„ p„rere, iar mass-media era organizat„ pentru sus˛inerea ∫i popularizarea acestei p„reri.

Credeam c„ dup„ schimb„rile din 1989 blocarea g‚ndirii intelectuale va fi de domeniul trecutului. M-am Ón∫elat Óns„. Cazul cel mai concret Ól reprezint„ atitudinea restrictiv„ a Societ„˛ii de cablu TVS îHolding“ — S.R.L. Bra∫ov, c‚t ∫i a C.N.A.-ului, cu televiziunea îObiectiv“, din Gheorgheni.

Aceast„ televiziune a Ónceput s„ func˛ioneze cu data de 16 februarie 2004, pe o frecven˛„ corespunz„toare Ón re˛eaua de cablu a TVS îHolding“ — S.R.L. din Bra∫ov.

Dup„ 3 zile de func˛ionare, li s-a comunicat din partea societ„˛ii de cablu c„ vor fi pu∫i pe o frecven˛„ de 399 MHz, care nu poate fi v„zut„ Ón televizoare vechi, ci numai Ón cele performante, cu toate c„ s-ar putea acorda lor frecven˛e Óntre 167 ∫i 223 MHz.

Frecven˛ele posibile ar putea s„ stea la baza mai multor studiouri de televiziune. ™i, cu toate acestea, ei au fost pu∫i pe o band„ care nu permite, pentru majoritatea locuitorilor din Gheorgheni, s„ beneficieze de emisiunile lor. Se pare c„ ei au fost pu∫i pe aceast„ frecven˛„, la solicitarea televiziunii concurente, îFény TV“.

La emisiunile acestei televiziuni au fost populariza˛i unii reprezentan˛i ai mafiei lemnului, iar Partidul Na˛ional Liberal era numit îo organiza˛ie politic„ diletant„“.

Cei de la îObiectiv TV“ s-au adresat C.N.A.-ului, unde a fost respins„ cererea lor. Mai mult chiar, dup„ prezentarea acestei discrimin„ri la îRealitatea“ TV, reprezentan˛ii acestui post de televiziune au fost avertiza˛i de C.N.A. pentru prezen˛a mea la aceast„ emisiune, afirm‚ndu-se c„ s-a Ónc„lcat Legea alegerilor locale.

Stimate domnule Radu Filip,

Œn emisiunea de vineri seara nu era vorba de campania electoral„, ci de un abuz grav al societ„˛ii de cablu, la care C.N.A.-ul nu a luat nici o m„sur„. Este Ónc„lcat„ Legea concuren˛ei nr. 21/1996, pentru c„ se impune uneia dintre societ„˛i o pozi˛ie dominant„ ∫i o discriminare negativ„ fa˛„ de un grup de consumatori, care nu sunt al˛ii dec‚t popula˛ia municipiului Gheorgheni.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Baban. Va urma doamna deputat Liana Naum.

Domnul Motoc a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îIndexarea pensiilor — Óntre procente ∫i adev„r“.

Pensiile din sistemul public au fost majorate de la 1 iunie cu 2%. C‚t reprezint„ acest procent la o pensie medie din sistemul de stat? Circa 44.000 lei, adic„ un sfert de kilogram de carne Ón plus, un kilogram de c„p∫uni, pentru c„ tot este sezonul lor, sau 10 p‚ini am„r‚te, care toate la un loc nu pot s„ sus˛in„ nici Óntr-un caz o via˛„ de pensionar Ón ziua de ast„zi.

Indexarea este un cuv‚nt care de la Revolu˛ie Óncoace provoac„ dureri de cap ∫i palpita˛ii celor care beneficiaz„ de acest fenomen: bugetarii cu salariilor lor ∫i pensionarii cu pensiile lor. Bucurie amar„, deoarece la num„rarea banilor, dup„ aplicarea index„rii ∫i la corelarea lor cu pre˛urile de v‚nzare, beneficiarii celor dou„ categorii Ó∫i dau seama c„ au c‚∫tigat infim, sumele neput‚nd acoperi g„urile din co∫ul zilnic ∫i din familia lor, iar caracterul laudativ ∫i de binefacere al acestei ac˛iuni nu-∫i mai g„se∫te rostul.

Este trist c„, totu∫i, dup„ at‚tea etape de recorelare a pensiilor (ultima va avea loc Ón luna iulie a.c.) ∫i dup„ at‚tea index„ri care anun˛au traiul bun care Ói a∫teapt„ pe pensionari, realitatea cotidian„ le demonstreaz„ adev„rul crud, adev„r care iese la iveal„ atunci c‚nd aceast„ categorie social„ Óncearc„ s„-∫i acopere cheltuielile curente cu Óntre˛inerea ∫i utilit„˛ile, c‚nd Óncearc„ s„-∫i fac„ rost de medicamente care s„ le mai ostoiasc„ durerile ∫i bolile, dar mai ales atunci c‚nd colind„ pie˛ele ∫i magazinele pentru a-∫i cump„ra cele necesare unei alimenta˛ii decente.

Este tragic c‚nd constat„ c„, Ón ciuda tuturor index„rilor trimestriale, se Óntorc de la pia˛„ cu saco∫a din ce Ón ce mai goal„, pentru c„ veniturile bat pasul pe loc, Ón timp ce pre˛urile cresc lunar. De aceea, nu este de mirare c„ sunt total resemna˛i atunci c‚nd li se mai comunic„ Ón mass-media c„ vor mai primi 2% sau maximum 3% la pensiile mizere pe care le au.

Declara˛iile primului-ministru de dublare a pensiilor nu ∫i-au avut nici locul ∫i nici rostul, dup„ cum s-a v„zut Ón zilele ce au urmat primului tur de scrutin al alegerilor locale. Rectificarea f„cut„ ulterior, ∫i anume c„ acest lucru va avea loc p‚n„ Ón anul 2007/2008, arat„ de fapt c„ actualii guvernan˛i sunt perfect con∫tien˛i de criza sistemului de asigur„ri sociale, de faptul c„ promisa reform„ economic„ nici m„car nu a fost aplicat„ punctual ∫i c„, de∫i, Ón concep˛ia lor, economia na˛ional„ îduduie“, o analiz„ real„ ∫i corect„, f„cut„ de profesioni∫tii Uniunii Europene, arat„ c„ de fapt economia rom‚neasc„ este

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Liana Naum. Va urma domnul deputat Dan Bruda∫cu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAlt„ fa˛„ a alegerilor“.

Turul al doilea al alegerilor locale s-a Óncheiat. A fost o campanie care a adus multe demasc„ri ∫i multe forme de manifestare a sentimentelor politice ale tuturor partidelor. A fost o perioad„ plin„ de mesaje politice, de slogane, de promisiuni. Confruntarea electoral„ a luat, uneori, ∫i forme mai pu˛in pl„cute, exager‚ndu-se cu unele atacuri. Toate acestea, Óns„, au trecut, s-au terminat o dat„ cu Ónchiderea urnelor.

Fiecare lider politic a avut ocazia s„ se manifeste ∫i s„-∫i afirme inten˛iile de a face c‚t mai multe pentru popula˛ia din localit„˛ile ˛„rii. Din p„cate, Óns„, nici chiar Ón acest an nu s-a ajuns la o campanie civilizat„ ∫i corect„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Mul˛i dintre candida˛ii la func˛iile de primari ∫i consilieri au avut un comportament agresiv, proced‚nd la tot felul de metode degradante pentru a cer∫i voturile aleg„torilor.

Oricum, din aceast„ campanie s-a Ón˛eles foarte clar c„ Partidul Social Democrat se bucur„ Ón continuare de cel mai mare sprijin, ceea ce demonstreaz„ o situa˛ie f„r„ precedent. Apreciem ∫i ne bucur„m de sprijinul pe care l-am primit Ón sutele de localit„˛i ale ˛„rii, dar Ón˛elegem ∫i avertismentul, acolo unde rezultatele noastre au fost mai slabe.

Campania a fost ∫i un bun prilej, totu∫i, de a ne perfec˛iona, de a ne da de ∫tire care sunt dolean˛ele rom‚nilor, acesta fiind Ónc„ un mijloc de a ne apropia de oameni, de a-i cunoa∫te Óndeaproape ∫i de a-i ajuta, acolo unde au cea mai mare nevoie. De acum Ónainte vom ∫ti c„ trebuie s„ ne continu„m activitatea bun„ pe care am Ónceput-o Ón urm„ cu patru ani, ˛in‚nd cont, Óns„, ∫i de faptul c„, Ón toate ac˛iunile noastre de guvernare, va trebui s„ ascult„m mai atent dorin˛ele oamenilor, a∫tept„rile lor, s„ ne apropiem mai mult de problemele acestora.

Confruntarea electoral„ s-a Óncheiat. Ne a∫teapt„ o perioad„ Ón care to˛i oamenii politici din Rom‚nia vor trebui s„ dialogheze unii cu al˛ii. Va trebui s„ punem interesul ˛„rii ∫i al rom‚nilor deasupra intereselor de partid, s„ muncim Ómpreun„ pentru ca nivelul de trai Ón ˛ar„ s„ creasc„. Dac„ nu vom Ón˛elege acest lucru, dac„ nu vom pune punct campaniei electorale ∫i atacurilor de orice fel, cei care vor pierde cel mai mult vor fi rom‚nii, pentru c„ nu vor Ón˛elege de ce oamenii pe care i-au ales, Ón loc s„-∫i pun„ Ón practic„ promisiunile, sunt mai ocupa˛i de lupte ∫i de certuri.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Gheorghe Dinu. Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIntimidarea, ∫antajul ∫i teroarea — practici ale P.S.D. ∫i Ón turul II al alegerilor locale“.

Dup„ cum se ∫tie, campania electoral„ a continuat s„pt„m‚nile din urm„ Óntr-un mare num„r de localit„˛i din jude˛ul Cluj, mai precis acolo unde a fost programat cel de-al doilea tur al alegerilor pentru func˛iile de primar.

Partidul Rom‚nia Mare a fost Ónscris Ón aceast„ curs„ Ón localit„˛ile C‚˛c„u, Palatca, Poieni ∫i Triteni. Œn ultima s„pt„m‚n„, conducerea filialei Cluj a P.R.M. a programat Ón aceste localit„˛i Ónt‚lniri cu electoratul pentru a dialoga cu acesta pe probleme de larg interes privind proiectele de dezvoltare social-economic„ ∫i priorit„˛ile de avut Ón vedere Ón urm„torul mandat 2004 — 2008. Œn trei din aceste localit„˛i, Ónt‚lnirile s-au putut desf„∫ura, la ele particip‚nd numero∫i cet„˛eni, at‚t din r‚ndul membrilor ∫i simpatizan˛ilor P.R.M., c‚t ∫i al altor categorii socioprofesionale, dornici s„ ofere sprijinul lor candida˛ilor partidului nostru.

Din p„cate, o astfel de Ónt‚lnire nu a putut avea loc duminic„, 13 iunie a.c., ∫i Ón comuna C‚˛c„u. Motivul esen˛ial ∫i hilar l-a constituit teroarea, amenin˛„rile, ∫antajul ∫i presiunile exercitate asupra candidatului P.R.M. Acesta a fost amenin˛at direct de directorul general al S.C. Romsilva — S.A. Cluj c„, Ón cazul Ón care va Óndr„zni s„ participe la turul II al acestor alegeri, av‚nd contracandidat un reprezentant al P.S.D., Ól va demite din func˛ia de brigadier silvic pe care o de˛ine actualmente Ón cadrul acestei institu˛ii de stat.

Preciz„m c„ directorul S.C. Romsilva — S.A. Cluj nu se afl„ la prima isprav„ infrac˛ional„ de acest fel. Pe parcursul legislaturii recent Óncheiate, av‚nd Ón vedere atitudinea plin„ de demnitate ∫i refuzul constant ∫i categoric al domnului Ioan Neag, consilierul P.R.M. din comuna Beli∫, de a trece la P.S.D., l-au determinat pe director, inginer Victor Chereche∫iu, s„ Ól retrogradeze din func˛ie ∫i s„ Ól amenin˛e inclusiv cu desfacerea contractului de munc„.

De astfel de amenin˛„ri, presiuni, ∫antaje au avut parte ∫i ceilal˛i candida˛i ai P.R.M. r„ma∫i Ón turul al II-lea al acestor alegeri, din partea acelui at‚t de democratic partid despre care a f„cut vorbire antevorbitoarea.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul ™tefan L„p„dat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îMai este drapelul Rom‚niei simbolul nostru sacru?“

Este un adev„r istoric elementar c„ tricolorul rom‚nesc a constituit Ón decursul timpului flamura mobilizatoare a tuturor sentimentelor ∫i tr„irilor patriotice ale celor din neam. Modul cum ne comport„m cu acest simbol exprim„ o anumit„ atitudine, din p„cate. Am primit multe sesiz„ri ∫i constat ∫i eu personal cum, voit sau nu, tricolorul rom‚nesc este murd„rit la propriu Ón fiecare zi. P‚ng„rirea culorilor na˛ionale se produce Ón v„zul tuturor ∫i cel pu˛in p‚n„ acum sim˛irea rom‚neasc„ nu a dat semne dec‚t palide Ón unele publica˛ii de Ómpotrivire. Este inexplicabil cum retina celor care au un cuv‚nt de spus Ón administrarea c„ilor ferate nu a fost lezat„, cel pu˛in o dat„, de asocierea existent„ pe vagoanele ce transport„ marf„ pe C.F.R., unde ca o crud„ ironie tricolorul rom‚nesc a devenit marf„, prin asocierea celor trei culori cu sigla îC.F.R. Marf„“ a societ„˛ii proprietare. ™i cum vagoanele pictate astfel pe fiecare parte transport„ diverse produse, de la cherestea, piatr„ spart„ ∫i c„rbune p‚n„ la produsele petroliere ∫i chiar acid uric sau uree, cu toat„ mizeria, praful ∫i restul reziduurilor

fire∫ti ce se depun Ón timpul transporturilor, este lesne de Ón˛eles cum arat„ culorile na˛ionale, devenite marf„, pe banda galben„, inclusiv Ón circula˛ia lor interna˛ional„.

Nu se poate ca un cet„˛ean rom‚n onest ∫i loial s„ nu se duc„ cu g‚ndul la cei ce nu mai au cu adev„rat nimic sf‚nt. ™i, culmea, nefericita op˛iune de p‚ng„rire a tricolorului, de asociere a drapelului cu marfa, este legiferat„, a fost îb„tut„ Ón cuie“ prin hot„r‚re de guvern Ón 1998, la îspargerea“ fostului S.N.C.F.R.

Dar îC.F.R. Marf„“ nu este singura care arunc„ Ón derizoriu culorile na˛ionale. Avem ∫i al˛i îbinevoitori“ care Ón diverse formule agreseaz„ ∫i Óntineaz„ drapelul na˛ional. Fie c„ devine suport pentru diverse texte, prin care multe firme Ó∫i fac reclam„, fie ambalajele diferitelor produse folosesc tricolorul, fie pe culorile na˛ionale sunt plasate diferite portrete, cum ar fi cele ale unor sportivi, fie pur ∫i simplu drapelul este plasat Ón cele mai nea∫teptate locuri. Este bine de reamintit c„ pe cele trei culori ale tricolorului nu este admis a se inscrip˛iona nimic. Din p„cate, ∫i Ón cazul televiziunii na˛ionale TVR 1, adeseori incon∫tient sau poate con∫tient, problema tricolorului este tratat„ cu o condamnabil„ neglijen˛„. M„ refer la felul cum, retraoctiv privind Ón ultimii 15 ani, prezen˛a tricolorului la emisiunile televiziunii rom‚ne a cunoscut ca sigl„ o manifestare involutiv„, ajung‚ndu-se la o prezentare care poate fi calificat„ drept o blasfemie la adresa componentelor tricolorului. De la prezen˛a panglicii Óncadr‚nd ini˛ialele TVR Ón diverse variante s-a ajuns la 1TV, fiecare por˛iune a cifrei fiind redat„ Ón culorile albastru, galben, ro∫u. Un timp, aceast„ sigl„ a fost prezentat„ ca simbolul definitoriu al postului na˛ional, dar, Ón ultimul timp, componentele cifrei 1, tricolore, au Ónceput s„ ˛op„ie haotic, s„ se adulmece unele pe altele, suger‚nd o vietate nedefinit„, Ómbr„cat„ Ón culorile na˛ionale, f„r„ a avea nimic simbolic ∫i patriotic.

Mul˛umesc ∫i eu.

™i, deocamdat„... domnul ™tefan L„p„dat, p‚n„ o s„ mai vin„ un Ónscris pe list„... La 9,20 Ónchidem ∫edin˛a.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn cartierul Gura V„ii, al municipiului Drobeta-TurnuSeverin, func˛ioneaz„ Spitalul de bolnavi psihic. Situa˛ia celor aproape 100 de bolnavi este dezastruoas„ ∫i inuman„, ceea ce determin„ evad„ri repetate ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 acestora Ón cartier ∫i chiar la distan˛e mai mari, Óngreun‚nd serios recuperarea lor.

Supravegherea bolnavilor de c„tre personalul angajat este superficial„, datorit„ lipsurilor materiale ∫i medicale. Ceea ce este josnic, Óns„, este c„ salaria˛ii Ó∫i permit luxul de a trimite dup„ cump„r„turi de ˛ig„ri, cafea ∫i alte produse chiar pe bolnavi.

Lipsa de alimente determin„ incursiunile bolnavilor Ón localitate, care r„cnesc ∫i arunc„ cu pietre Ón geamurile localnicilor, gener‚nd teroare. Cl„direa spitalului, situat„ la o distan˛„ de 2 km de cea mai apropiat„ locuin˛„, este Ón„bu∫it„ de gunoaie menajere.

Paza spitalului este asigurat„ doar prin fa˛„, dar prin spate poate trece orice bolnav, pentru a cer∫i m‚ncare, ˛ig„ri ∫i bani.

Dac„ nu primesc m‚ncare atac„ gunoaiele, de unde procur„ resturi de alimente, resturi de fructe ∫i chiar r‚me, dup„ cum relateaz„ un cet„˛ean locatar.

Se ridic„ urm„toarele Óntreb„ri:

- Cu ce se ocup„ personalul medical angajat?

- Ce face conducerea spitalului pentru Ómbun„t„˛irea

- condi˛iilor de via˛„ a acestor vitregi˛i de soart„?

- Cu ce se ocup„ Direc˛ia de s„n„tate public„ a

- jude˛ului Mehedin˛i?

Cu respectul de rigoare, rog Ministerul S„n„t„˛ii s„ intervin„ cu promptitudine pentru reglementarea situa˛iei dezastruoase de la Spitalul de bolnavi psihic din Gura V„ii.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc ∫i eu. St„m Ón a∫teptare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRom‚nia va finaliza negocierile cu Uniunea European„ pentru Ónc„ dou„ capitole grele — «Energia» ∫i «Libera circula˛ie a serviciilor»“.

Œncheind aceste capitole, Ónseamn„ c„ am rezolvat pachetul îPia˛a intern„“, fapt ce va deschide calea pentru recunoa∫terea neechivoc„ a statutului de economie de pia˛„ func˛ional„ pentru Rom‚nia, Ón raportul de ˛ar„ al comisiei ce va fi dat publicit„˛ii Ón luna octombrie a acestui an.

Este un efort foarte mare pe care Guvernul Rom‚niei Ól face pentru realizarea acestui deziderat.

Pentru finalul acestui an este prev„zut„ finalizarea negocierilor ∫i pentru capitolele îMediu“ ∫i îJusti˛ie“ ∫i îAfaceri interne“.

Guvernul depune eforturi foarte mari pentru Óncheierea acestor dou„ capitole. Domnul prim-ministru Adrian N„stase a atras aten˛ia ∫i a rugat reprezentan˛ii administra˛iei centrale ∫i locale s„ depun„ eforturi mari pentru realizarea acquis-ului comunitar, iar procesul

electoral s„ nu influen˛eze negativ acest ritm de preg„tire.

Felicit pe to˛i cei care s-au implicat Ón realizarea acestui proces.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Smaranda Ionescu.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Alegerile locale s-au Óncheiat, toate socotelile sunt Ón curs de definitivare, dar e bine s„ ∫tim cum au decurs, Óntr-adev„r, aceste alegeri ∫i am s„ v„ dau un simplu exemplu dintr-o comun„ de l‚ng„ Bucure∫ti, unde v„z‚nd c„ candidatul P.S.D.-ului nu are ∫anse prea mari de reu∫it„ ca s„ ias„ primar a fost chemat„ re˛eaua de distribu˛ie electric„ ∫i oamenii au fost amenin˛a˛i c„ to˛i cei care nu-∫i pl„tiser„ cu o lun„ Ón urm„ lumina li se va t„ia.

La aceast„ amenin˛are oamenii au reac˛ionat diferit, dar p‚n„ la urm„ rezultatul a fost cel dorit: adic„ celor care nu au reu∫it s„ pl„teasc„ pe loc ∫i nici a doua zi li s-a t„iat lumina. Aceste ostilit„˛i au continuat ∫i dup„ ce s-a terminat primul tur de alegeri, Ón turul II fiind un reprezentant al P.R.M.-ului ∫i unul al P.S.D.-ului. Rezultatul a fost c„ de∫i aproape jum„tate din comun„ a r„mas cu lumina t„iat„, tot n-a reu∫it s„ ias„ reprezentantul P.S.D.-ului ∫i a ie∫it primar reprezentantul P.R.M.-ului.

Iat„, deci, cum s-a desf„∫urat campania, îcivilizat, lini∫tit, corect ∫i normal“. Este bine ca aceste lucruri s„ fie consemnate. Este vorba de comuna Petr„chioaia, de l‚ng„ Bucure∫ti, ∫i at‚t opinia public„, c‚t ∫i cea interna˛ional„ s„ ∫tie, de fapt, cum un singur partid dore∫te s„ aib„ o guvernare ve∫nic„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Eugen Nicol„escu, de data aceasta, probabil c„ va prezenta declara˛ia... sau o depune?

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicol„escu**

**:**

Direct depus„!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Direct depus„, domnule Nicolaescu.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicol„escu**

**:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Cu pl„cere. V„ mul˛umesc ∫i v„ urez o zi bun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

## Domnule pre∫edinte,

Alegerile locale au trecut ∫i au r„mas rezultatele, dar ∫i constat„rile de natur„ politic„, care au rolul lor Ón via˛a public„, at‚t pentru cet„˛eni, c‚t ∫i pentru politicieni.

O prim„ constatare este c„ aceste alegeri au fost atipice fa˛„ de o campanie electoral„, refuz‚ndu-se dialogul, dezbaterea public„, reprezentan˛ii P.S.D. ocolind cu ostenta˛ie orice implicare Ón rela˛ia direct„ cu adversarii politici. Poate de aceea cet„˛enii au sanc˛ionat, Ón marile ora∫e, at‚t de drastic candida˛ii din partea P.S.D. S„ subliniem c„ Ón Ardeal P.S.D. nu a reu∫it Ón nici un municipiu re∫edin˛„ de jude˛.

Cet„˛enii nu au avut parte de o confruntare de idei, de programe, chiar ∫i de promisiuni electorale, ceea ce a f„cut ca recenta campanie electoral„ s„ fie anost„, s„ nu cuprind„ elemente concrete ∫i s„ nu implice responsabilit„˛i din partea celor care au intrat Ón jocul electoral.

O alt„ constatare se refer„ la costurile uria∫e, dep„∫ite Ón mai toate cazurile de majoritatea participan˛ilor, cu un accent mare pus pe mediatizarea unui singur candidat sau a unei pretinse echipe. Adoptarea unei asemenea atitudini a permis candida˛ilor s„ spun„ vrute ∫i nevrute, Óns„ a sc„zut interesul electoratului, lipsind dezbaterea vie, leg„tura cu realitatea cotidian„.

De asemenea, Ón multe localit„˛i s-a Ónt‚mplat ceea ce anticipam cu multe luni Ón urm„: utilizarea f„r„ discern„m‚nt a unor informa˛ii adev„rate sau false. Aceasta a degenerat Óntr-o campanie murdar„, agresiv„, cu Ónscen„ri, cu folosirea de cazuri expirate ∫i Ónchise de justi˛ie, de situa˛ii Ónchipuite.

Electoratul rom‚nesc a sanc˛ionat, pentru prima oar„ de c‚nd exist„ democra˛ie Ón Rom‚nia, spiritul ciocoiesc, arogan˛a ∫i nesim˛irea, minciuna ∫i nep„sarea politicienilor. Probabil c„ Óndep„rtarea Ón fapt a ale∫ilor de cet„˛eni este principalul mesaj pe care l-au transmis aleg„torii clasei politice.

O concluzie aparte se refer„ la implicarea institu˛iilor publice, a func˛ionarilor publici ∫i a fondurilor bugetare Ón campania electoral„. ™i de aceast„ dat„ s-a Óncercat cump„rarea voturilor prin alocarea de resurse bugetare pentru diverse lucr„ri de infrastructur„ am‚nate patru ani de zile ∫i Óncepute Ón timpul campaniei electorale.

îP.S.D. — c‚∫tig„tor deta∫at al alegerilor Ón jude˛ul Olt“

Œn jude˛ul Olt sunt 111 unit„˛i administrative, adic„ dou„ municipii, 6 ora∫e ∫i 103 comune.

Alegerile locale, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, s-au desf„∫urat Ón dou„ tururi de scrutin, Ón 6 ∫i 20 iunie. Ca urmare a votului cet„˛enilor jude˛ului Olt, P.S.D. a c‚∫tigat alegerile Óntr-un municipiu, Ón 5 ora∫e ∫i Ón 63 de comune, P.D., Ón 12 localit„˛i, P.R.M., Ón 10, P.N.L., Ón 12, P.U.R., Ón 4, P.N.D., Ón dou„ localit„˛i, iar F.D. ∫i P.N.fi.C.D., Óntr-o localitate.

Tot Ón urma votului din 6 iunie P.S.D. a ob˛inut 16 mandate de consilier jude˛ean, 17 mandate de consilier municipal, 40 de mandate de consilier or„∫enesc ∫i 574 de mandate de consilier comunal.

A∫a cum se poate vedea din analiza acestor cifre, putem lesne s„ ne d„m seama c„ la nivelul jude˛ului Olt P.S.D. a c‚∫tigat simpatia ∫i Óncrederea oamenilor ∫i, prin num„rul de mandate ob˛inute, va putea ca ∫i pe viitor s„ realizeze promisiunile f„cute Ón campania electoral„.

Numai a∫a, prin realiz„ri concrete, popula˛ia va avea Óncredere Ón clasa politic„ ∫i va putea s„-∫i vad„ dorin˛ele Óndeplinite.

îProiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul Rom‚niei ∫i a fost transmis spre dezbatere ∫i adoptare Parlamentului.

Prin apari˛ia acestei legi, sistemul de pensii va avea trei componente:

1. O component„ obligatorie redistributiv„, administrat„ public.

2. O component„ obligatorie, bazat„ pe capitalizare, administrat„ privat, cadrul urm‚nd s„ fie reglementat, dup„ promulgare, prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi are ca tem„ semnifica˛ia alegerilor locale din iunie 2004.

Alegerile locale, prin Óns„∫i esen˛a lor, au ca scop promovarea Ón func˛iile eligibile ale administra˛iei publice a unor buni gospodari, cunosc„tori ai problemelor specifice ale localit„˛ilor, Ón m„sur„ s„ corespund„ cerin˛elor legitime ale electoratului.

Œnc„ de la Ónceputul campaniei electorale, partidele din opozi˛ie s-au orientat Ón direc˛ia politiz„rii excesive a acestor alegeri. Un exemplu concludent l-a oferit Partidul Democrat, care pentru alegerile din municipiul Bucure∫ti l-a delegat pe pre∫edintele acestuia, iar la Cluj a fost propus pre∫edintele lui executiv.

Œn aceste condi˛ii, la Bucure∫ti ∫i la Cluj, votul acordat pentru primar, iar la Bucure∫ti ∫i pentru primarii de sector, s-a produs oarecum automat, mul˛i votan˛i pun‚nd ∫tampila mecanic pe candida˛ii D.A. S-a ajuns astfel la un vot politic pentru candida˛i, Ón locul unei confrunt„ri civilizate ∫i al dezbaterii unor programe concrete destinate s„ contribuie la solu˛ionarea numeroaselor probleme locale, prin care s„ se poat„ explica de c„tre fiecare candidat Ón direct ce a f„cut ∫i ce poate s„ fac„.

Sunt convins c„ Ón cazul primarilor care s-au prezentat pentru reconfirmare ar fi trebuit s„ se aib„ Ón vedere personalitatea candida˛ilor, caracterizat„ prin ceea

ce au realizat sau prin ceea ce pot s„ realizeze. Aceste elemente conceptuale ar fi putut s„ fie judecate ∫i apreciate de c„tre electorat pentru a se putea prezenta la vot Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Astfel de criterii ar fi trebuit s„ fie avute Ón vedere ∫i pentru candida˛ii care veneau pentru prima oar„ la o astfel de confruntare.

Imediat dup„ primul tur al alegerilor locale, partidele din opozi˛ie s-au gr„bit s„ clameze c„ au c‚∫tigat alegerile, iar partidul de guvern„m‚nt a fost Ónfr‚nt, Óntruc‚t nu a ob˛inut majoritatea voturilor. Rezultatele finale au demonstrat Óns„ c„ Partidul Social Democrat a ob˛inut cele mai multe voturi ∫i mandate at‚t la consiliile jude˛ene, c‚t ∫i la consiliile locale.

Rezultatele scrutinului din 6 iunie a.c. au demonstrat c„ electoratul a acordat cel mai mare num„r de voturi ∫i de mandate candida˛ilor Partidului Social Democrat, Ón compara˛ie cu cele ob˛inute de partidele din opozi˛ie, iar voturile exprimate pe ansamblul ˛„rii nu trebuie s„ se confunde cu cele din Capital„.

Astfel, la consiliile jude˛ene, Partidul Social Democrat a ob˛inut 37,8% din totalul mandatelor, la consiliile locale, 37,5%, iar la primari, dup„ primul tur de scrutin, 69,9%, spre deosebire de Partidul Na˛ional Liberal care a ob˛inut numai 19,6%, respectiv 17,6% ∫i 8,3%, sau Partidul Democrat care a ob˛inut 16,0%, respectiv 7,2% ∫i 5,5%.

Dup„ al doilea tur de scrutin, potrivit rezultatelor par˛iale comunicate, pentru peste 90% din totalul mandatelor de primar, 55% din totalul acestora au revenit P.S.D., 14% P.N.L. ∫i 12% P.D.

Orice fel de specula˛ii promovate de partidele din opozi˛ie, prin adunarea num„rului de voturi sau a mandatelor atribuite reprezentan˛ilor P.N.L. ∫i P.D., r„m‚n simple Óncerc„ri de a arunca praf Ón ochii electoratului ∫i de a Óncerca s„ conving„ pe cei ce voteaz„ de necesitatea unei schimb„ri. Aceste specula˛ii, Ón ultim„ instan˛„, eviden˛iaz„ un fapt de net„g„duit: Partidul Social Democrat este ∫i r„m‚ne cel mai puternic Ón aceast„ confruntare electoral„ ∫i mai ales Ón cea care urmeaz„.

Evident, aceasta nu Ónseamn„ c„ partidul de guvern„m‚nt nu s-a confruntat ∫i nu se confrunt„ Ónc„ cu un anumit proces de eroziune, datorit„ Óntr-o oarecare m„sur„ ∫i alegerii unor candida˛i care nu au Óntrunit sus˛inerea electoratului, dar ∫i datorit„ folosirii, Ón unele cazuri, a unor metode inadecvate de comunicare ∫i apropiere de cerin˛ele electoratului Ón cursul campaniei electorale.

Este Óns„ un fapt indubitabil c„ P.S.D. a Ón˛eles ∫i Ón prezent Ón˛elege ∫i mai mult mesajul electoratului rezultat din aceste alegeri. El s-a angajat ferm Óntr-un proces de modernizare a partidului, Ónlocuind mai mult de jum„tate din conducerile organiza˛iilor sale jude˛ene, promov‚nd Óntr-un num„r sporit ∫i semnificativ tinerii ∫i femeile pe listele de candida˛i, precum ∫i prin efortul de a Ónlocui cu hot„r‚re ∫i consecven˛„ acei conduc„tori care au creat greut„˛i de imagine partidului prin comportamentul lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Nu se poate trece cu vedere c„, prin eforturile partidului de guvern„m‚nt ∫i ale Guvernului Adrian N„stase, Ón ˛ara noastr„ s-a realizat macrostabilizarea economic„, pe fondul unei cre∫teri economice cu o medie anual„ de 5%, ∫i a Ónceput s„ se simt„ cre∫terea puterii de cump„rare a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei, prin cre∫terea salariului mediu real pe economie cu 13,9% Ón aprilie 2004, fa˛„ de decembrie 2004, respectiv a pensiei medii reale de asigur„ri sociale de stat cu 13,7%, iar, potrivit datelor prezentate de Banca Mondial„, Ón primii doi ani de guvernare gradul de s„r„cie a sc„zut de la 35% la 28%.

Partidul Social Democrat va continua cu eforturi sporite modernizarea activit„˛ilor sale, dar ∫i concentrarea tuturor for˛elor sale pentru Óndeplinirea obiectivelor pe care ∫i le-a propus prin programul s„u de guvernare at‚t Ón domeniul politicilor economice ∫i financiare, c‚t ∫i Ón domeniul politicilor sociale, de solidaritate ∫i de protec˛ie social„.

Œn acest context, am convingerea c„ cei care se am„gesc c„ anul 2004 se aseam„n„ cu 1996 sau cu anul 2000, Ón care a prevalat nevoia de schimbare, vor avea o mare dezam„gire Ón viitoarele alegeri parlamentare ∫i vor trebui s„ constate c„ cet„˛enii Rom‚niei vor aprecia efortul pe care P.S.D. l-a depus Ón ace∫ti patru ani ∫i se vor pronun˛a pentru continuitate, cu personalit„˛i competente care s-au rodat Ón procesul complex de guvernare, Ón locul unei schimb„ri care s„ conduc„ la Ónt‚rzierea progresului economiei rom‚ne∫ti datorit„, f„r„ Óndoial„, unei perioade de tranzi˛ie mai mult sau mai pu˛in prelungite, p‚n„ la eventuala rodare a unei echipe formate din mai multe partide.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn cadrul interven˛iei mele voi trata tema: îCui folose∫te tergiversarea constituirii Consiliului Jude˛ean Gorj?“

E cunoscut faptul c„ Ón jude˛ul Gorj din 33 mandate de consilieri jude˛eni 16 (48,5%) au revenit Partidului Social Democrat, 7 (21,2%), Partidului Rom‚nia Mare, 6 (18,2%), Partidului Democrat, ∫i 4 (12,1%), Partidului Na˛ional Liberal.

Aceste rezultate eviden˛iaz„ Óncrederea electoratului fa˛„ de realiz„rile Partidului Social Democrat ∫i ale Guvernului Adrian N„stase cu privire la cre∫terea economic„ de peste 5% Ón medie pe an, ridicarea nivelului de trai, precum ∫i la m„surile de protec˛ie social„. Ele reprezint„ totodat„ manifestarea acordului cet„˛enilor fa˛„ de m„surile adoptate de Partidul Social Democrat pe plan local pentru modernizarea activit„˛ii ∫i structurilor sale, pentru promovarea pe listele de candida˛i a tinerilor ∫i femeilor, precum ∫i pentru Ónl„turarea acelor conduc„tori care au creat greut„˛i de imagine partidului prin comportamentul lor. Un exemplu concludent este cazul specific pentru jude˛ul Gorj al domnului Mischie,

care nu a mai candidat pe listele P.S.D., pl„tind astfel pentru gre∫elile sale, chiar dac„ a f„cut ∫i lucruri bune Ón jude˛.

Probleme de rezolvat sunt multe Ón jude˛ul Gorj. Ele sunt clar consemnate Ón programele supuse judec„˛ii electoratului de c„tre candida˛ii Partidului Social Democrat. Pentru realizarea acestor obiective de program este necesar ca principala structur„ a puterii locale, Consiliul jude˛ean, s„ devin„ func˛ional ∫i s„ decid„ cu operativitate asupra m„surilor corespunz„toare.

Cu toate acestea, dup„ dou„ convoc„ri, Consiliul jude˛ean nu s-a putut constitui p‚n„ Ón prezent datorit„ lipsei de cvorum ∫i Óndeosebi a obstruc˛iei manifestate de consilierii ale∫i pe listele Partidului Democrat. Pe bun„ dreptate ne punem Óntrebarea: cui folose∫te o astfel de obstruc˛ie? Cui poate folosi manifestarea dispre˛ului fa˛„ de verdictul dat cu claritate de c„tre electorat? Œn orice caz, astfel de atitudini nu folosesc intereselor ∫i preocup„rilor gorjenilor.

Œmi exprim Óncrederea c„ electoratul din jude˛ul Gorj va sanc˛iona Ón viitoarele alegeri parlamentare aceste atitudini obstruc˛ioniste care neag„ dorin˛a unei colabor„ri constructive Ón folosul solu˛ion„rii numeroaselor probleme, pe care cet„˛enii o a∫teapt„ din partea administra˛iei publice locale, respectiv din partea unor buni gospodari.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Summit-ul de la Bruxelles, prin declara˛ia final„ semnat„ de ∫efii de state ∫i de guverne prezen˛i, confirm„ cu t„rie faptul c„ eforturile Guvernului Adrian N„stase Ón domeniul integr„rii au fost apreciate la justa valoare de oficialii europeni. Reprezentan˛ii cei mai de vaz„ ai Europei ∫i-au reafirmat, cu aceast„ ocazie, inten˛ia de a admite Rom‚nia ∫i Bulgaria Ón U.E. Ón 2007 ∫i, mai mult dec‚t at‚t, au decis Ónceperea Ónc„ din luna iulie 2004 a redact„rii tratatelor de aderare pentru cele dou„ ˛„ri.

P‚n„ la sf‚r∫itul lunii iunie, Rom‚nia va Óncheia Ónc„ dou„ capitole de negociere cu Uniunea European„. Aceste capitole se refer„ la sectorul energetic ∫i la libera circula˛ie a serviciilor. Guvernul Rom‚niei a Óncheiat deja

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 24 de capitole de aderare ∫i anul acesta va finaliza negocierile pentru toate cele 31 de capitole.

Œn acela∫i timp, pentru sus˛inerea eforturilor noastre externe, Guvernul va continua seria m„surilor de reform„ intern„, r„spunz‚nd astfel a∫tept„rilor pe care oficialii europeni le au fa˛„ de Rom‚nia. Stabilitatea intern„, politic„ ∫i economic„, este Ón acest moment deosebit de important„ ∫i vom face tot ceea ce este posibil, la nivel local ∫i central, s„ ob˛inem lini∫tea de care avem nevoie pentru finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea European„.

Œncerc„rile opozi˛iei de a invoca o anumit„ Ónt‚rziere Ón procesul de Óncheiere a negocierilor cu U.E. nu fac dec‚t s„ dovedeasc„ Ónc„ o dat„ lipsa de preg„tire a reprezentan˛ilor acesteia. Prin anumite declara˛ii iresponsabile, anumi˛i lideri ai opozi˛iei au adus multe prejudicii imaginii Rom‚niei pe plan intern ∫i interna˛ional. Sunt convins c„ aceste manifest„ri antina˛ionale vor fi aspru taxate de electorat la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din toamna acestui an.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„ m„ refer la un eveniment care a Óntregit marea bucurie na˛ional„ a unirii provinciilor rom‚ne sub acela∫i drapel, Ónf„ptuit„ la Alba-Iulia la 1 decembrie 1918.

Evenimentul la care m„ refer este semnarea Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de Tratatul de la Versailles. Anul acesta, la data de 28 iunie, s„rb„torim 85 de ani de la Óncheierea oficial„ a Primului R„zboi Mondial.

Tratatul de la Versailles face parte dintr-un sistem de tratate care, practic, au consemnat din punct de vedere diplomatic Óncheierea r„zboiului. Rom‚nia, ca ˛ar„ Ónving„toare, a fost reprezentat„ de o delega˛ie format„ din personalit„˛i marcante ale vie˛ii politice de atunci, dintre care Ói amintesc aici pe Ion I.C. Br„tianu ∫i pe generalul Constantin Coand„.

Importan˛a acestui tratat rezid„ ∫i din faptul c„ dou„ dintre prevederile acestuia fac referire expres„ la Rom‚nia. Astfel, articolul nr. 224 prevedea Óncetarea tuturor drepturilor, titlurilor ∫i privilegiilor de orice natur„ asupra cablului Constan˛a—Istanbul, care intra astfel Ón posesia statului rom‚n.

A doua prevedere avea Ón vedere renun˛area de c„tre Germania la Tratatul de la Bucure∫ti din 24 aprilie/7 mai 1918, tratat care, prin con˛inutul s„u, aservea economic Rom‚nia celui de-Al Doilea Reich. Germania era obligat„ s„ pl„teasc„ îtoate pagubele cauzate popula˛iei civile a fiec„reia dintre Puterile aliate ∫i asociate“, cuantumul urm‚nd a fi stabilit de o comisie.

Din nefericire, Rom‚nia nu a beneficiat din partea Germaniei de nici o sum„ Ón contul pierderilor sale de r„zboi, de∫i problema repara˛iilor de r„zboi a f„cut

obiectul mai multor Ónt‚lniri ∫i aranjamente interna˛ionale Ón perioada interbelic„.

Tratatul cu Germania includea ∫i Statutul Societ„˛ii Na˛iunilor, primul organism interna˛ional care urma s„ vegheze la men˛inerea p„cii. Prin semnarea tratatului, Rom‚nia recuno∫tea ∫i aceast„ organiza˛ie, al c„rei membru fondator va fi.

Contribu˛ia important„ a Rom‚niei la pacea ∫i ordinea mondial„ a f„cut ca prestigiul interna˛ional de care se bucura ˛ara noastr„ s„ ating„ cele mai Ónalte niveluri. De aceea, acum, Ón efortul nostru comun de integrare Ón structurile europene, trebuie s„ aducem un omagiu celor care au dus Rom‚nia pe ni∫te culmi nemaiatinse p‚n„ Ón acel moment.

Declara˛ie politic„: îAcord istoric privind Constitu˛ia european„“

Liderii statelor Uniunii Europene au pus cap„t, la Bruxelles, celor doi ani de tratative ∫i celor dou„ zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constitu˛ie european„, care mai urmeaz„, Ónc„, s„ fie ratificat„ de c„tre cele 25 de state membre ale U.E. Consiliul European a c„zut de acord asupra Constitu˛iei.

S-a apreciat c„ din acordul referitor la Constitu˛ia european„ îtoat„ lumea c‚∫tig„“, iar pentru pre∫edintele francez Jacques Chirac acordul celor 25 de ˛„ri membre ale U.E. privind prima Constitu˛ie european„ marcheaz„ îo zi important„ pentru Europa“, Óntr-adev„r, o zi istoric„ pentru to˛i europenii.

Acordul asupra Constitu˛iei îva permite Europei s„ func˛ioneze mai bine, datorit„ desemn„rii unui pre∫edinte stabil al Consiliului European ∫i a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt, un succes pentru Marea Britanie ∫i un succes pentru Europa“, a men˛ionat ∫i premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constitu˛iei europene revine Ón mare m„sur„ unei pre∫edin˛ii a Consiliului Europei care a desf„∫urat Ón ∫ase luni o munc„ imens„ de consultare, analiz„ ∫i convingere, chiar dac„ suntem con∫tien˛i de lovitura enorm„ pe care a reprezentat-o acest nou e∫ec, Ón condi˛iile Ón care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficien˛a democratic„ ce domne∫te Ón U.E. a celor 450 de milioane de cet„˛eni.

Œns„, Ón cazul Ón care Constitu˛ia va fi ratificat„, ea nu va intra Ón vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispozi˛ii ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constitu˛ional, U.E. s-a dotat cu o Conven˛ie, condus„ de fostul pre∫edinte francez, Valery Giscard d’Estaing. Astfel, textul adoptat difer„ Óntr-o mic„ m„sur„ de proiectul elaborat de Conven˛ie. Dar, dup„ cum men˛ioneaz„ Giscard d’Estaing, cu un document fundamental pentru urm„torii 50 de ani, U.E. ar trebui s„ se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 reu∫easc„ o extindere de durat„, s„ g„seasc„ mijloacele pentru o cre∫tere economic„ mai viguroas„, s„ relanseze Strategia de la Lisabona, care are drept ambi˛ie transformarea economiei europene Ón cea mai dinamic„ economie din lume p‚n„ Ón 2010.

## **Domnul Virgil Popescu:**

Declara˛ie politic„: îDeontologia profesional„, Óntre afirma˛ie ∫i campanie electoral„“.

Eforturile ˛„rii noastre din ultimii patru ani, pentru a parcurge toate etapele necesare integr„rii euroatlantice, s-au conjugat cu numeroase reforme ∫i ac˛iuni pe plan intern menite s„ transforme statutul de aspirant Ón perioada 1997—2000 Ón certitudinea statutului de membr„ a NATO ∫i viitoare membr„ a U.E. Ón 2007.

Cu aceast„ strategie, P.S.D, care a finalizat aderarea Rom‚niei la NATO, continu„ aplicarea ferm„ a programului de guvernare ∫i realizarea angajamentelor asumate Ón procesul de finalizare p‚n„ Ón toamn„ a negocierilor cu U.E.

Œn acest context, acceptarea de c„tre o ˛ar„ vecin„ a clauzei de siguran˛„ (am‚narea cu un an a integr„rii Ón U.E. dac„ nu sunt Óndeplinite angajamentele), la Óncheierea negocierilor, a prilejuit ∫i exprimarea pozi˛iei oficiale a Rom‚niei de c„tre domnul ministru de externe: îRom‚nia nu va accepta Ón mod pripit o clauz„ at‚t de constr‚ng„toare.“

Situa˛ia acceptat„ de c„tre o alt„ ˛ar„, Ón alte Ómprejur„ri, Ón alte condi˛ii ∫i cu alte semnifica˛ii, este Ón mod surprinz„tor comentat„ defavorabil de un cotidian care, se pare, s-ar ocupa de evenimentele zilei. Dincolo de îdecen˛a“ cu care ziarul g„se∫te de cuviin˛„ s„ comenteze o situa˛ie pe care nu o st„p‚ne∫te cu exactitate, apare ∫i adev„rata sa inten˛ie, de fapt, extrapolarea ∫i amplificarea aprecierilor negative la stadiul negocierilor ˛„rii noastre cu U.E.

Contrar pozi˛iei oficiale a M.A.E., exprimat„ mai sus, respectivul ziar afirm„, f„r„ jen„, c„ îBucure∫tiul va accepta f„r„ s„ cr‚cneasc„“, îExecutivul nu-∫i poate permite altceva“ ∫i îGuvernul P.S.D. ∫i-a propus s„ Óncheie cu orice pre˛ negocierile Ón 2004“.

Œn condi˛iile Ón care Ónsu∫i comisarul european Günther Verheugen ∫i-a exprimat speran˛a c„ înegocierile cu Rom‚nia se vor Óncheia p‚n„ Ón luna octombrie“, iar Guvernul P.S.D. a declarat c„ se vor Óncheia Ón actualul mandat al Comisiei Europene, ziarul respectiv acuz„ c„ se dore∫te îun atu european la alegerile din toamn„“.

Ziarului Ói mai vine o idee de aceea∫i factur„ ∫i trage concluzia c„ îP.S.D. este nevoit s„ negocieze Ón genunchi, cu ochii la ceasul electoral, cu heirupism“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ lua˛i locurile Ón primire ∫i s„-mi permite˛i s„ declar deschise lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 274 de colegi, 71 sunt absen˛i, 16 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ Óncepem cu un moment de procedur„ care probabil va mai fi repetat Ón zilele urm„toare. Un coleg de-al nostru, domnul deputat Holtea Iancu, deputat ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 27 Mehedin˛i, ne roag„ s„ lu„m act de demisia Domniei sale Óncep‚nd cu data de 25 iunie, Óntruc‚t a fost ales vicepre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Mehedin˛i, func˛ie care intr„ Ón incompatibilitate cu calitatea de deputat.

Primul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Rom‚nia ∫i Regatul Spaniei privind protec˛ia informa˛iilor clasificate din domeniul ap„r„rii.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu e primul punct!

Sta˛i pu˛in! Din partea Guvernului cine este? Nu s-a prezentat, o s„-l am‚n„m c‚nd se prezint„ reprezentantul Guvernului.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Preg„titoare a Organiza˛iei Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare privind desf„∫urarea activit„˛ilor referitoare la instala˛iile de monitorizare interna˛ional„ Ón aplicarea Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare, inclusiv a activit„˛ilor ulterioare certific„rii, semnat la Viena la 13 iunie 2003.

Din partea Guvernului cine prezint„ raportul? Pofti˛i, domnule ministru!

## **Domnul Lucian Leonida Biro** _— pre∫edintele Comisiei_

_Na˛ionale pentru Controlul Activit„˛ilor Nucleare_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn sus˛inerea acestui demers al Guvernului vreau s„ v„ precizez c‚teva elemente, ∫i anume faptul c„ Rom‚nia a ratificat Tratatul de interzicere total„ a experien˛elor nucleare prin Legea nr. 152/1999. P„r˛ile semnatare la tratat se angajeaz„ s„ nu efectueze ∫i s„ interzic„ orice explozii cu arme nucleare. Monitorizarea respect„rii prevederilor constituite Ón tratat se realizeaz„ printr-un regim global de verificare. Modalitatea de Óncheiere a acestui sistem de verificare este sistemul privind monitorizarea cu cele 337 de sta˛ii r„sp‚ndite pe Óntreg globul. Conform prevederilor anexei la protocolul de tratat, Rom‚nia particip„ la activit„˛i de verificare din cadrul Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare cu sta˛ia seismic„ amplasat„ la Cheia, Muntele Ro∫u, sta˛ie care face parte din sistemul auxiliar de monitorizare seismic„ la nivel interna˛ional.

Tratatul de interzicere total„ a experien˛ele nucleare, exclusiv a activit„˛ilor ulterioare certific„rii, a fost semnat la 13 iunie 2003 ∫i stabile∫te cadrul legal de cooperare bilateral„. P‚n„ Ón prezent acest tratat a fost semnat de 26 de state, dintre care 18 l-au ratificat.

Fa˛„ de cele men˛ionate, prezent„m spre aprobare acest tratat, ca un element deosebit de important pentru primirea de asisten˛„ tehnic„ Ón vederea perfec˛ion„rii ∫i ridic„rii la nivelul standardelor interna˛ionale a sta˛iilor seismice de la Muntele Ro∫u ∫i din Bucure∫ti. Mul˛umesc.

V„ rog, domnule Marcu Tudor, prezenta˛i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Preg„titoare a Organiza˛iei Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare privind desf„∫urarea activit„˛ilor referitoare la instala˛iile de monitorizare interna˛ional„, care a fost semnat la Viena, Ón urm„ cu exact un an.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observa˛ii ∫i propuneri de care s-a ˛inut cont. De asemenea, Comisia pentru politic„ extern„ a avizat favorabil acest proiect de lege, Ón forma prezentat„.

Proiectul stabile∫te cadrul legal de cooperare bilateral„, Ón vederea moderniz„rii ∫i certific„rii sta˛iei seismice de la Cheia, Muntele Ro∫u, ∫i specific„ procedurile de lucru generale.

El face parte din categoria legilor ordinare ∫i se adopt„ Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„ri au fost prezen˛i 18 deputa˛i.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Senatului, iar Ón urma dezbaterilor comisia a hot„r‚t Ón unanimitate s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i aprobare acest proiect de lege, Ón forma prezentat„ de c„tre ini˛iator.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbateri generale.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.

Œn aceste condi˛ii, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a acordului, acord pe care Ól ave˛i anexat proiectului de lege.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege joi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Regatul Spaniei privind protec˛ia informa˛iilor clasificate din domeniul ap„r„rii.

Din partea Guvernului cine Ól prezint„?

Domnul ministru ™erban, pofti˛i!

## **Domnul Nicolae ™erban** _— ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La 3 martie 2004 a fost semnat la Bucure∫ti Acordul dintre Rom‚nia ∫i Regatul Spaniei privind protec˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 informa˛iilor clasificate Ón domeniul ap„r„rii, act care a inten˛ionat s„ creeze cadrul juridic necesar privind protejarea informa˛iilor clasificate la nivel bilateral, fiind, de asemenea, un element important Ón dezvoltarea ∫i consolidarea rela˛iilor dintre cele dou„ state.

Ini˛iat ca un acord la nivel departamental, la solicitarea p„r˛ii spaniole, el a fost Óncheiat la nivelul statului, sub forma unui tratat. Este conform cu principiile dreptului interna˛ional ∫i cu legisla˛ia intern„ a fiec„rui stat ∫i cuprinde prevederi referitoare la scop, defini˛ie, echivalen˛a nivelurilor de clasificare, autorit„˛ile responsabile ∫i punctele de contact, restric˛iile de utilizare ∫i divulgare a informa˛iilor clasificate, m„suri practice pentru protec˛ia acestor informa˛ii.

V„ adresez rug„mintea de a da vot favorabil acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

Domnule Marcu Tudor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei de ap„rare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect a fost semnat la 3 martie a.c., deci Ón urm„ cu 3 luni, iar, Ón conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu acest proiect de Lege privind protec˛ia informa˛iilor clasificate din domeniul ap„r„rii.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observa˛ii ∫i propuneri, de care, de asemenea, s-a ˛inut cont.

El face parte din categoria legilor ordinare ∫i se adopt„ Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

La lucr„ri au fost prezen˛i acela∫i num„r de deputa˛i, 18 din 27. Acest proiect urmeaz„ s„ fie Ón decizia Senatului.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 15 iunie 2004, cu unanimitate de voturi comisia a hot„r‚t s„ supun„ proiectul de lege spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma prezentat„ de Guvern.

...Am scurtat pu˛in.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru sintez„. Trecem la dezbaterea proiectului, stima˛i colegi.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Pe textele acestuia, atunci, v„ rog s„ participa˛i. La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine o dispozi˛ie de ratificare a acordului, acord pe care Ól ave˛i anexat. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat ∫i acesta Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final joi.

La punctul 4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Comisia pentru buget, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Propunem 10 minute pentru Óntreaga lege, cu dou„ minute pentru fiecare interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

Din partea Guvernului? V„ rog, pe scurt, s„ prezenta˛i obiectul acestui acord, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„. **Domnul Enache Jiru** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul PHARE 2003 pentru Rom‚nia. Programul asigur„ finan˛area nerambursabil„ din partea Comisiei Europene cu suma de 265 de milioane de euro, cu posibilitatea de contractare p‚n„ Ón noiembrie 2005. La aceast„ alocare de 265 de euro se adaug„ aproximativ 78 de milioane de euro cofinan˛are na˛ional„ de la bugetul de stat pentru investi˛ii.

Sistemul de cofinan˛are a acestor contracte va fi comun, prin care cofinan˛area se va ad„uga la Fondurile PHARE ∫i va urma regulile ∫i procedurile PHARE, cu excep˛ia cazului Ón care memorandumul prevede alte proceduri specifice pentru anumite proiecte.

Ministerul de Finan˛e, Ón numele Guvernului, sus˛ine adoptarea prezentului act normativ, Ón forma rezultat„ din raportul comisiei de specialitate.

V„ mul˛umesc.

Din partea Comisia pentru buget?

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a analizat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 PHARE 2003 pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la data de 2 decembrie 2003.

Œn unanimitate, comisia a aprobat forma prezentat„ de Guvern ∫i o supune spre aprobare plenului Camerei Deputa˛ilor.

Mul˛umesc.

La proiectul de lege dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Dac„ sunte˛i de acord cu titlul acestuia? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 43/2004. Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 1, 2, 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Art. 4, 5 ∫i 6, care este ultimul. Votate Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textul acestui proiect de lege, pe care Ól vom supune votului final joi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile.

Din partea Guvernului cine Ól prezint„?

Pofti˛i, doamn„ ministru!

## **Doamna Rodica Constantinovici** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ recunoa∫terea independen˛ei de stat ∫i stabilirea rela˛iilor diplomatice cu statele ap„rute ca urmare a dezintegr„rii fostei U.R.S.S., Rom‚nia a ini˛iat negocieri cu aceste state Ón vederea cre„rii bazei juridice bilaterale Ón domenii de interes comun.

Prin memorandumul din 3 decembrie 1999, Pre∫edintele Rom‚niei a aprobat negocierea tratatului Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina privind asisten˛a juridic„ Ón materie civil„.

Pe aceast„ baz„, Ón cadrul a dou„ runde de negocieri, desf„∫urate la Bucure∫ti, Ón decembrie 1999, respectiv, Kiev, Ón septembrie 2000, Óntre delega˛iile rom‚n„ ∫i ucrainean„, a fost negociat ∫i parafat textul Tratatului privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauzele civile.

Œn baza memorandumului din 17 ianuarie 2002, Pre∫edintele Rom‚niei a aprobat semnarea tratatului, eveniment care a avut loc la Bucure∫ti la 30 ianuarie 2002.

V„ mul˛umesc.

Domnule Florin Iordache, prezenta˛i raportul Comisiei juridice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ie, Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„ Ón cazul acestui proiect de lege, competen˛a decizional„ apar˛in‚nd Senatului.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, a analizat Ón plenul s„u ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauze civile, Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri?

Domnul Lucian Bolca∫.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt nevoit s„ v„ reamintesc punctul de vedere al Partidului Rom‚nia Mare cu privire la acest tratat ru∫inos Óncheiat cu Ucraina, care duce interesele ˛„rii dincolo de limita suportabilului.

Œn aceste condi˛ii, noi am considerat c„ nu evocarea tratatului de baz„ trebuia s„ serveasc„ la promovarea acestui proiect de lege, ci existen˛a unui tratat pe un segment distinct, care trebuie reglementat.

Av‚nd Ón vedere, Óns„, conexiunea care a fost f„cut„ aici de doamna ministru Ón sus˛inerea proiectului de lege, noi ne vom ab˛ine de la vot. V„ mul˛umim.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ comenteze?

L-a∫ ruga pe distinsul meu coleg s„ citeasc„ ∫i expunerea de motive, care, Ón mod corect, se raporteaz„ la cuprinsul Tratatului privind asisten˛a juridic„ ∫i rela˛iile juridice Ón cauze civile.

## V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Poate nu trebuia s„ fac acea referire, este o pozi˛ie politic„ pe care trebuie s„ ne-o exprim„m ca atare: pe de o parte, este necesar acest tratat, care reglementeaz„ raporturile civile, dar nu este necesar acest tratat, Ón contextul tratatului Óncheiat cu Ucraina, pe care noi nu Ól putem accepta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Nu ne putem da acceptul pe aceast„ felie component„. E un punct de vedere politic, vi l-am expus cu toat„ sinceritatea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la dezbaterea textelor proiectului. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Noi ne ab˛inem, ierta˛i-m„!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

P„i, m-am uitat la dumneavoastr„ ∫i nu v-a˛i ab˛inut!

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Pentru c„ nu a˛i Óntrebat dac„ se ab˛ine cineva!

Nu! Eu am Óntrebat Ónt‚i, potrivit regulamentului, dac„ sunt obiec˛iuni. Dac„ nu sunt obiec˛iuni la un text, atunci se consider„, potrivit Regulamentului Camerei, votat. Doar dac„ sunt obiec˛iuni se supune votului!

## Domnule pre∫edinte,

Ierta˛i-m„, a∫a cum dumneavoastr„, generic, Óntreba˛i dac„ sunt obiec˛iuni, a∫a ∫i eu, generic, am cantonat punctul nostru de vedere. Eu v„ Ón˛eleg economia de timp ce vre˛i s„ o face˛i — din p„cate, nu a reu∫it acum —, dar v„ rog s„ lua˛i act c„, dac„ ne ab˛inem, Ónseamn„ c„ ne ab˛inem pe fiecare text Ón parte. Este simplu!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am luat act c„ a˛i f„cut obiec˛iuni la articolul unic ∫i Ól

Textul articolului unic a fost votat cu 51 voturi pentru, un vot contra ∫i 16 ab˛ineri.

Vom supune votului final acest proiect joi.

La punctul 6 este reexaminarea, la cererea pre∫edintelui, a Legii privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia.

Dau cuv‚ntul Comisiei pentru s„n„tate.

Domnule profesor Ifrim, ave˛i cuv‚ntul!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a realizat examinarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind exercitarea profesiei de medic

la articolele punctuale la care s-au ridicat probleme. Œntr-adev„r, reexaminarea a fost justificat„ de o serie de inadverten˛e de ordin juridic privind domiciliul ∫i stabilirea de domiciliu.

Suntem cu aceast„ procedur„ realizat„ Ón acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, total, ∫i v„ rug„m s„ aproba˛i aceast„ lege Ón forma reexaminat„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ comenteze punctul de vedere al comisiei? Nu.

Vom supune, atunci, proiectul de lege, Ón forma propus„ de c„tre comisie, Ón urma aprob„rii de c„tre aceasta a cererii pre∫edintelui, votului final joi.

A doua cerere de reexaminare a Pre∫edintelui Rom‚niei vizeaz„ Legea privind exercitarea profesiei de farmacist, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte al Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o situa˛ie similar„ cu legea precedent„, am efectuat cele ce trebuiau realizate pentru a fi o lege mai bun„ ∫i v„ rug„m s„ o accepta˛i Ón forma Ón care v-am propus-o la comisie, de comun acord cu Ministerul S„n„t„˛ii.

Dac„ dore∫te cineva s„ comenteze raportul comisiei?

## Nu.

Vom supune legea votului dumneavoastr„ final Ón forma solicitat„ de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei.

Punctul 8, reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical ∫i a profesiei de moa∫„, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului Asisten˛ilor Medicali ∫i Moa∫elor. Domnule profesor?

## V„ mul˛umesc.

Œntruc‚t privind aceast„ reexaminare mai avem unele lucruri de pus Ón acord, de comun acord cu Ministerul S„n„t„˛ii, cu Ministerul Integr„rii ∫i comisia, v„ rug„m s„ ne permite˛i s„ o am‚n„m p‚n„ joi.

Dac„ sunte˛i de acord cu propunerea comisiei? Mul˛umesc.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

V„ rog s„ v„ str„dui˛i, stimate domnule pre∫edinte, s„ definitiva˛i textele, pentru a face compatibil„ aceast„ lege cu legisla˛ia comunitar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 La punctul 9, proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum ∫i Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia.

S„ prezinte mai Ónt‚i ini˛iatorul proiectul de lege.

Domnule secretar de stat Pavelescu, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul Guvernului.

## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest proiect de lege face parte din pachetul general care s„ reglementeze activit„˛ile specifice domeniului medical. Este o reglementare sectorial„ a exercit„rii profesiilor Ón domeniul medical.

Proiectul de lege define∫te exerci˛iul profesiei, define∫te profesia de medic, dreptul de exerci˛iu al profesiei, obliga˛iile ∫i drepturile pe care medicii denti∫ti le au. Totodat„, reglementeaz„, Ón acordul cu acquis-ul comunitar ∫i cu documentele de pozi˛ie reprezent‚nd angajamentul Rom‚niei, curricula de formare ∫i pentru exerci˛iul profesiei. Asigur„ libera circula˛ie a profesiei, precum ∫i a celor care o profeseaz„.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem de acord cu raportul Óntocmit de comisie ∫i cu amendamentele care sunt Ón cuprinsul acestuia. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnule profesor Ifrim, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Œn leg„tur„ cu proiectul Legii privind exercitarea profesiei de medic stomatolog, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti din Rom‚nia, comisia consider„ c„ aceast„ lege reglementeaz„ Óntr-un mod optim aceast„ profesie, Ón spiritul documentelor Uniunii Europene, astfel Ónc‚t va realiza condi˛iile pentru ca profesia de medic dentist s„ poat„ s„ Ónregistreze cote calitative superioare.

Comisia v„ roag„ s„ o vota˛i Ón forma pe care a aprobat-o.

™i mai fac men˛iunea, Óntruc‚t de la Ministerul Integr„rii au venit c‚teva observa˛ii pertinente, pe care am dori s„ le includem Ón aceast„ lege, domnul ministru Pavelescu le va prezenta ca ∫i amendamente ale ministerului, comisia fiind de acord cu ele.

Dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului.

V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, raportul comisiei ∫i proiectul de lege, ∫i rog ∫i reprezentantul Guvernului s„

vad„ unde intervine cu amendamentele Ónsu∫ite de c„tre comisie.

La titlul proiectului, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2? Nu sunt obiec˛iuni. V„ rog! V-am spus s„ fi˛i aten˛i!

La art. 2 exist„ un amendament.

## Domnule pre∫edinte,

Propunem ca art. 2 lit. c) s„ se modifice cu urm„torul con˛inut: îso˛ul ∫i descenden˛ii de gradul I afla˛i Ón Óntre˛inerea unui cet„˛ean al unuia din statele prev„zute la lit. b), care desf„∫oar„ legal activit„˛i salariate sau nesalariate pe teritoriul Rom‚niei, indiferent de cet„˛enia lor“.

Modificarea este Ón concordan˛„ ∫i cu dreptul comunitar, ∫i cu celelalte modific„ri care au fost solicitate Ón cererile de reexaminare a celorlalte profesii din domeniul medical.

Domnule pre∫edinte al comisiei, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.

## V„ mul˛umesc.

Comisia este de acord cu acest amendament ∫i, Ón acela∫i timp, permite˛i-mi s„ completez cele spuse anterior privind propunerea legislativ„ nr. 369/2003 referitoare la exercitarea profesiei de medic dentist, comisia a preluat, Ómpreun„ cu Ministerul S„n„t„˛ii, tot ceea ce era bun din aceast„ propunere, astfel Ónc‚t ceea ce v„ prezent„m reprezint„ o sintez„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule pre∫edinte,

La art. 10 alin. 1 lit. a) v„ propunem modificarea textului cu urm„torul con˛inut: îMedic dentist, pentru posesorii diplomei de medic stomatolog cu minimum 3 ani experien˛„ profesional„, pentru posesorii diplomei de medic dentist, pentru posesorii certificatului de medic specialist stomatologie general„ ∫i, respectiv, ai certificatului de medic primar stomatologie general„“.

Iar la alin. 2 v„ propunem urm„torul con˛inut: îP‚n„ la Ónsu∫irea experien˛ei profesionale de minimum 3 ani“...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sta˛i pu˛in, domnule ministru, s„ le lu„m pe r‚nd.

Deci, revenim, stima˛i colegi, la art. 10 alin. 1 lit. a), unde s-a propus aceast„ modificare.

Œntreb comisia dac„ e de acord? Comisia e de acord.

Ministerul Integr„rii? ™i Ministerul de Integrare e de acord.

Fa˛„ de amendamentul comisiei, consult‚ndu-ne cu Ministerul Integr„rii, Ministerul Educa˛iei ∫i pentru a asigura exerci˛iul profesiei medicilor stomatologi p‚n„ la Óndeplinirea unui standard de vechime Ón profesie, v„ propunem urm„torul con˛inut: îP‚n„ la Ónsu∫irea experien˛ei profesionale de minimum 3 ani, posesorii diplomei de medic stomatolog care, la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, nu se afl„ Ón preg„tire de reziden˛iat, exercit„ activit„˛ile profesionale Ón calitate de medici stomatologi.“

Œn sistemul de Ónv„˛„m‚nt pentru formarea medicilor stomatologi a func˛ionat Facultatea de Stomatologie General„. Respectivul era absolvent al Facult„˛ii de Stomatologie General„, Ó∫i dob‚ndea titlul profesional de medic specialist stomatolog prin promovarea ∫i sus˛inerea concursului de reziden˛iat, ∫i al doilea titlu profesional era medic primar stomatolog, potrivit Nomenclatorului specialit„˛ilor medicale, medico-dentare ∫i farmaceutice.

Rom‚nia s-a angajat ca aceast„ profesie s„ fie denumit„ îprofesia de medic dentist“, cu aceea∫i durat„ de preg„tire, cu curricul„ similar„, schimb‚nd structura cursurilor prin cre∫terea ponderii activit„˛ii practice.

Medicii stomatologi, Ón 2003, Uniunea Na˛ional„ a Medicilor Stomatologi ∫i Asocia˛ia Medicilor Stomatologi cu drept de liber„ practic„ au ini˛iat un proiect de act normativ, de lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, acceptat„, cu organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor Denti∫ti ca organism profesional. Ea a fost luat„ Ón dezbatere la ∫edin˛ele Comisiei de s„n„tate din aceast„ s„pt„m‚n„, Ómpreun„ cu proiectul de lege prezentat de noi. Foarte multe din amendamentele Ónscrise Ón proiectul de Lege al medicilor stomatologi au fost preluate Ón legea pe care noi o dezbatem ast„zi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog comisia s„ se pronun˛e cu privire la acest amendament.

Alin. 2 de la art. 10.

ei litere noi, respectiv lit. h). Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

V„ mul˛umesc. V„ propun ca timpi de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

Admis amendamentul de la punctul 4 ∫i art. 37 se completeaz„ cu lit. h).

Art. 38, 39 ∫i 40. Votate Ón unanimitate. Art. 41, 42, 43, 44 ∫i 45. Votate Ón unanimitate. Art. 46 ∫i 47. Votate Ón unanimitate. Art. 48, 49, 50 ∫i 51. Votate Ón unanimitate. Art. 52, 53 ∫i 54. Votate Ón unanimitate. Art. 55, 56, 57 ∫i 58. Votate Ón unanimitate. Art. 59 ∫i 60. Votate Ón unanimitate. Art. 61, 62 ∫i 63. Votate Ón unanimitate. Art. 64, 65, 66, 67 ∫i 68. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV ∫i art. 69 ∫i 70. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, raportul comisiei ∫i textul adoptat de c„tre Senat. La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Preambulul art. I, votat Ón unanimitate. Punctele 1 ∫i 2, votate Ón unanimitate. Punctul 3, votat Ón unanimitate. La punctul 4 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Admis amendamentul de la punctul 1 ∫i se modific„ punctul 4. La punctul 5 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón forma Senatului.

La punctul 6 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Nu sunt obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 2. Se modific„ punctul 6.

Art. 71, 72, 73 ∫i 74, votate Ón unanimitate.

La art. 75, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5, pagina 12 din raport. Nu sunt obiec˛iuni.

Punctul 7 — nu sunt obiec˛iuni, votat Ón unanimitate. La punctul 8 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Admis amendamentul de la punctul 3 ∫i se modific„ punctul 8.

Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 75.

Prin amendamentul de la punctul 7, pagina 13, dup„ art. 75 comisia propune un text nou, pe care Ól urm„ri˛i la pagina 13 a raportului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Dup„ punctul 8 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4. Comisia propune introducerea unui punct nou, respectiv punctul 9, al c„rui con˛inut Ól g„si˛i la paginile 6—7: introducerea art. 14[1] , art. 14[2] ∫i art. 14[3] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 4? Admis amendamentul ∫i se introduc cele trei articole noi.

Admis amendamentul de la punctul 6 ∫i se introduce art. 76.

Art. 76 actual, care se va renumerota.

Admis con˛inutul acestui text renumerotat.

La art. 77 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul de la punctul 8 ∫i se modific„ art. 77.

La punctul 9 din proiectul de lege de modificare urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5. De fapt, nu este un amendament, ci se precizeaz„ c„ punctul 9 va fi renumerotat Ón punctul 10.

Œnainte de anexe, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 9, Ón care comisia propune ca Ón tot cuprinsul legii sintagmele îdomicilia˛i“, îcu domiciliul“, îcare au domiciliul“ ∫i îcu domiciliul stabil“ s„ se Ónlocuiasc„ cu sintagmele îstabili˛i“, îcare sunt stabili˛i“. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 9?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vroiam s„ spun c„, o dat„ cu dezbaterea acestei legi, Comisia a luat Ón discu˛ie ∫i propunerea legislativ„ nr. 517/2002, lu‚nd ceea ce este foarte bun din aceast„ propunere ∫i incluz‚nd Ón aceast„ lege.

™i o problem„ de procedur„, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i: comisia v-ar ruga, Óntruc‚t suntem la probleme de s„n„tate, dac„ am putea continua dezbaterea cu punctele 16, 25 ∫i 26, care sunt tot ale Comisiei de s„n„tate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu. Œnt‚i trebuie s„ supun dezbaterii propunerea dumneavoastr„ de respingere.

## **Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Noi le-am combinat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A˛i integrat. Bun.

Vom supune proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile votului final, joi.

Œn ceea ce prive∫te urm„toarea propunere, nu am cum s„ o

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Potrivit obliga˛iei asumate de Rom‚nia prin Documentul de pozi˛ie, la capitolul I de negociere, îLibera

circula˛ie a m„rfurilor“, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a elaborat proiectul de Lege privind regimul armelor ∫i muni˛iilor, act normativ care asigur„, pe de o parte, implementarea Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a Directivei Uniunii Europene nr. 477/1991 cu privire la controlul achizi˛ion„rii ∫i de˛inerii de arme ∫i, pe de alt„ parte, asigur„ protec˛ia persoanelor ∫i a propriet„˛ii Ón condi˛ii de normalitate.

Prin acest proiect de act normativ s-a urm„rit armonizarea legisla˛iei Ón materie de referin˛„ ∫i cu alte acte interna˛ionale la care Rom‚nia a aderat, ca de exemplu: Protocolul Ómpotriva producerii ∫i traficului de arme de foc, a p„r˛ilor ∫i componentelor lor ∫i a muni˛iilor, Conven˛ia de aplicare a Acordului de la Schengen de la 14 iunie 1985 privind eliminarea gradual„ a controalelor la frontierele comune ∫i alte documente juridice interna˛ionale.

Œn textul proiectului de referin˛„ se propune o nou„ defini˛ie pentru arme ∫i o nou„ clasificare a acestora, Ón conformitate cu documentele juridice interna˛ionale amintite ∫i, Ón special, cu Directiva nr. 477.

De asemenea, au fost prev„zute modalit„˛ile prin care o persoan„ fizic„ sau juridic„ poate achizi˛iona arme, stabilindu-se condi˛iile necesare pentru aceste opera˛ii.

Totodat„, Ón textul noii propuneri de reglementare se consacr„ Ón plan legislativ o distinc˛ie mai clar„ Óntre dreptul de a de˛ine ∫i dreptul de a purta, respectiv de a folosi arme de foc ∫i muni˛ii sau, dup„ caz, arme neletale.

Œn ceea ce prive∫te de˛inerea de arme de c„tre persoanele juridice, este reglementat Ón mod expres dreptul acestora de a de˛ine ∫i folosi arme de foc ∫i muni˛ii, de a vinde, de a repara sau de a efectua opera˛iuni cu acestea, stabilindu-se totodat„ ∫i m„surile ce vor fi luate pentru securitatea opera˛iunilor respective.

Uzul de arm„ de c„tre persoanele fizice se limiteaz„ la situa˛ia legitimei ap„r„ri ∫i, dup„ caz, a for˛ei majore, a∫a cum sunt prev„zute ∫i definite aceste no˛iuni Ón Legea penal„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Marcu Tudor, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi citi tot raportul, deoarece este o lege important„.

A˛i dob‚ndit deja o vast„ experien˛„ Ón materie de sintez„ ∫i le reu∫i˛i pe cele mai bune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

Am Ón˛eles.

Vreau Óns„ s„ atrag pu˛in aten˛ia c„ este o lege ordinar„ care este foarte important„, a∫teptat„ de mul˛i, care a necesitat multe discu˛ii, ∫i, ca atare, v-a∫ ruga ceva mai mult„ aten˛ie, dac„ Ómi permite˛i, ∫i Ón sensul acesta voi face ∫i eu referirile mai riguros.

Ca s„ nu re˛in„ lumea un lucru gre∫it, aceasta este o lege organic„, dup„ cum a˛i precizat ∫i dumneavoastr„.

Da, ave˛i dreptate, nu este ordinar„. G‚ndesc ceva ∫i vorbesc altceva. M„ inhiba˛i, domnule pre∫edinte.

Eu ∫tiu ce g‚ndi˛i.

## Da, v„ mul˛umesc.

Raport asupra proiectului de Lege privind regimul armelor ∫i muni˛iilor:

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera, prin Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, a fost sesizat„ Ón procedur„ obi∫nuit„ spre dezbatere ∫i avizare de fond cu acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ie, Camera Deputa˛ilor este decizional„ Ón cazul acestui proiect de lege. Ini˛ial, Senatul a luat Ón discu˛ie acest proiect, pe care l-a adoptat Ón urm„ cu trei luni.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic au avizat favorabil proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

De asemenea, Consiliul Economic ∫i Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, de asemenea, l-a avizat favorabil, cu unele observa˛ii ∫i propuneri de care comisia a ˛inut cont.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea regimului achizi˛ion„rii ∫i de˛inerii armelor ∫i muni˛iilor, precum ∫i folosirea acestora Ón scopul cre∫terii nivelului de protec˛ie a cet„˛enilor, instituind un sistem modern de reglementare armonizat cu prevederile comunitare Ón domeniu.

Am gre∫it ini˛ial, cu toate c„ acest lucru am vrut s„ Ól spun — este o lege organic„.

Comisia a luat Ón discu˛ie acest proiect timp de patru ∫edin˛e, cu invita˛i de marc„ din domeniile competente.

Din totalul de 27 de membri, au participat 19 deputa˛i.

Dup„ dezbateri, membrii Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ au hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca proiectul de Lege privind regimul armelor ∫i muni˛iilor s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu 20 de

amendamente pe care comisia le-a aprobat ∫i cu unul — al senatorului Sergiu Nicolaescu — pe care comisia l-a respins.

Œn acest sens, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i, ca o procedur„ Ón afara regulii obi∫nuite, cu toate c„ nu am Ónsu∫it acest amendament respins, v„ rog s„ Ól citesc ∫i s„ Ól sus˛in la timpul potrivit. Poate Domniile voastre vor g„si aplecare ∫i asupra lui.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

V„ rog s„ urm„ri˛i, Ón paralel, proiectul adoptat de Senat ∫i raportul, cu amendamente admise al comisiei. La titlu ∫i la titlul capitolului I dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate.

Art. 1, votat Ón unanimitate.

La art. 2 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. De fapt, prin amendamentul de la punctul 1, comisia propune un text nou, prin care ne sugereaz„ s„ ad„ug„m celor patru puncte de la art. 2, capitolul I, pe al cincilea. Deci v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul de la punctul 1, ∫i art. 2 se modific„ Ón mod corespunz„tor, prin introducerea punctul 5.

Tot la art. 2, îDefini˛ii“, la capitolele II ∫i III comisia nu a mai avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni la capitolele II ∫i III?

Domnul deputat Oltei, v„ rog. La care capitol ave˛i obiec˛iuni?

La punctul 2 din raport.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn c„r˛ile tehnice ale armamentului individual, precum ∫i Ón instruc˛iunile, principiile ∫i regulile de tragere cu armamentul individual, ca ∫i Ón îDic˛ionarul cu termeni operativi militari“, nu se Ónt‚lne∫te termenul de îrafal„“. De aceea, am propus ∫i la Comisie, care a sc„pat acest lucru, s„ se Ónlocuiasc„ îrafal„“ cu îserie“.

Spune˛i exact la care din punctele capitolului II v„ referi˛i.

La punctul 4 al art. 2, punctele 4 ∫i 5, la definire: îArme de foc automate“ — îArmele de foc care dup„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 fiecare cartu∫ tras se reÓncarc„ automat ∫i trag o serie de mai multe cartu∫e prin ap„sarea continu„ pe tr„gaci“.

La fel, la punctul 5, la îArmele de foc semiautomate“, se Ónlocuie∫te termenul de îrafal„“ cu îserie“.

Art. 2 are mai multe defini˛ii Óncadrate la puncte romane. La care punct roman v„ referi˛i?

La punctul IV.

Dar nu am ajuns Ónc„ acolo. De ce nu urm„ri˛i? Eram la punctele II ∫i III. Aici dac„ sunt obiec˛iuni. Nu sunt.

Votate Ón unanimitate, Ón formula ini˛iatorului.

La punctul IV avem Ón primul r‚nd un amendament al comisiei — amendamentul de la punctul 2, cu privire la punctele 4 ∫i 5.

Deci la punctul 4 propun s„ se Ónlocuiasc„ termenul de îrafal„“ cu îserie“.

V„ referi˛i la punctul 4 din amendamentul comisiei sau din textul ini˛ial?

Al comisiei.

Bun.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, ∫i ini˛iatorul, ∫i comisia.

La punctul 4 textul a fost analizat ∫i este un amendament la îArme de foc automate“. Suntem de acord cu forma care a fost adoptat„ de comisie, care este trecut„ Ón raport. Fac precizarea c„ Ón comisie s-a discutat s„ se Ónlocuiasc„ ∫i termenul de îrafal„“ cu termenul de îserie“, care nu s-a prins Ón raport. Domnul deputat acest lucru cere, ∫i noi suntem absolut de acord cu propunerea.

Deci textul va fi: îArme de foc automate egal arme de foc care dup„ fiecare foc tras se reÓncarc„ automat ∫i trag o serie“... A∫a s-a discutat Ón comisie, dar nu s-a prins aceast„ formul„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Amendamentul de la punctul 2, pagina 2, la punctul 4, ultimul r‚nd: î∫i trag o serie de mai multe cartu∫e“... At‚t este la punctul 4?

**:**

Se propune acela∫i lucru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Supun ∫i punctul 5 votului dumneavoastr„, prin aceast„ modificare — Ónlocuirea îrafalei“ cu îseria“.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

A˛i avut o serie de interven˛ii folositoare, domnule coleg.

Punctele 6 ∫i 7, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu. Votate Ón formula ini˛iatorului.

La punctul V urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3, care vizeaz„ eliminarea punctelor 4 ∫i 6. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul ∫i se elimin„ punctele 4 ∫i 6 din capitolul V.

Celelalte numere, punctele 1, 2, 3, 5 ∫i 7, r„m‚n. De acord, comisia ∫i ini˛iatorul?

**Domnul Marcu Tudor**

**:**

Da, cu alt„ numerotare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn alt„ numerotare, bineÓn˛eles.

Capitolul VI — îTipuri de documente“. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4, care modific„ doar punctul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 4?

Admis amendamentul de la punctul 4 ∫i se modific„ punctul VI cu privire la punctul 1.

Celelalte puncte, de la punctul 2 p‚n„ la 7, r„m‚n Ón formularea ini˛iatorului, da? A∫a spun ∫i ini˛iatorul, ∫i comisia.

Art. 3, 4 ∫i 5. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Art. 6 ∫i 7. Votate Ón unanimitate. Art. 8 ∫i 9. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului II, votat Ón unanimitate. Art. 10, 11, 12 ∫i 13. Votate Ón unanimitate.

La art. 14 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5, care se refer„ la lit. b). Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul de la punctul 5 ∫i se modific„ alin. 2 lit. b).

Lit. a) ∫i c) r„m‚n Ón continuare Ón formularea ini˛iatorului.

La lit. d) urm„ri˛i amendamentul de la punctul 6. Comisia propune eliminarea acesteia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Admis amendamentul ∫i se elimin„ lit. d).

De la alin. 3 p‚n„ la alin. 6 comisia nu mai are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate textele ini˛iatorului.

Art. 15, votat Ón unanimitate.

Art. 16 — urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

La art. 15, dac„ Ómi permite˛i. Este vorba de acea procedur„.

V„ permit, dar v„ rog ca alt„ dat„ s„ v„ pronun˛a˛i c‚nd anun˛ eu articolul, nu dup„ ce trec la altul. La care liter„ v„ referi˛i?

Stimate coleg, este o procedur„ ciudat„, cea pe care o propune˛i dumneavoastr„.

Œn˛eleg c„ dumneavoastr„ v„ Ónsu∫i˛i amendamentul respins, da?

Dac„ v„ Ónsu∫i˛i amendamentul respins de comisie, v„ rog.

Dumneavoastr„ a˛i vrut s„ fi˛i elegant, ∫i eu am vrut s„ fiu elegant s„ v„ dau cuv‚ntul s„ sus˛ine˛i textul. Deci nu mai spune˛i at‚ta poveste.

Deci pot s„ citesc, da?

De ce a˛i venit acolo, stimate coleg? Nu s„ citi˛i un text?

Œnt‚i am venit pentru procedur„, ca s„ accepta˛i, ∫i dup„ aceea s„ Ól citesc.

Dac„ m„ lua˛i dup„ procedur„, nu am cum s„ v„ dau cuv‚ntul.

Bine, am Ón˛eles.

Pentru c„ este amendamentul unui senator.

## Domnule pre∫edinte,

Cer clemen˛a Adun„rii, prin bun„voin˛a dumneavoastr„, inform‚ndu-v„, totu∫i, c„, atunci c‚nd am ˛inut ∫edin˛a, noi am ˛inut-o for˛a˛i ∫i de termenul scurt pe care l-am avut la dispozi˛ie, ∫i de amploarea acestei legi. Astfel, cu toate c„ eu am anun˛at prin sms-uri, personal, ∫i prin secretarele noastre, pe to˛i cei care trebuiau s„ vin„ la ∫edin˛„, la domnul Sergiu Nicolaescu nu a ajuns anun˛ul f„cut de noi, s-a oprit la biroul Domniei sale, lucru care a generat discu˛ii Ón Senat. De aceea, Domnia sa m-a rugat, dac„ pot, ∫i Ónc„ o dat„ spun: dac„ dumneavoastr„ g„si˛i s„ fi˛i de acord s„ Ói sus˛in eu punctul de vedere, cu toate c„ nu mi l-am Ónsu∫it. Este o repara˛ie a unui viciu de procedur„, prin neanun˛area Domniei sale ca autor al amendamentului, pe care noi l-am luat Ón discu˛ie ∫i l-am respins.

V„ mul˛umesc.

Nu am Ón˛eles nimic. Ne-a˛i spus o poveste Ón afara Regulamentului ∫i Ón afara textului de lege.

Dac„ dumneavoastr„ ave˛i un amendament care a fost respins ∫i pe care dori˛i s„ Ól sus˛ine˛i ∫i s„ Ól prezenta˛i plenului, v„ rog s„ Ól prezenta˛i. Dac„ nu, am Ón˛eles, ∫i mergem mai departe.

Procedura la care v„ solicitam eu bun„voin˛a era urm„toarea: o modificare, oarecum, de cutum„: dintr-un viciu de anun˛are de la noi...

Da, am Ón˛eles, v„ mul˛umesc. Œl voi citi.

Este vorba de o modificare, de o completare a art. 15: îcare permite ca s„ fie Óndrept„˛it s„ poarte arme de foc pentru protec˛ia Ón domiciliu sau la re∫edin˛„ a unor persoane care cumulativ Óndeplinesc opt condi˛ii“... ∫i pe care Domnia sa le enun˛„. Este inutil s„ citesc aceste condi˛ii. Ele au fost analizate de c„tre comisie, ∫i noi am socotit c„ nu putem extinde Ónc„ dreptul de a purta arme pentru ap„rare, chiar cu bunele inten˛ii pe care sunt convins c„ le-a avut domnul Sergiu Nicolaescu la acest amendament, deoarece, Ónc„, Ón societatea noastr„ nu este posibil, dup„ p„rerea noastr„, s„ se extind„ dreptul de a purta arme de foc chiar pentru ap„rare.

Œn afar„ de aceasta, domnul general de la Ministerul de Interne a confirmat c„, Ón anul trecut, ca ∫i Ón anii anteriori, cele mai multe atacuri urmate cu moarte sau cu r„niri grave nu au fost f„cute cu arme de foc ∫i s-au datorat armelor albe, despre care nu este vorba Ón aceast„ lege. Ca atare, noi am g„sit de cuviin˛„ c„ Ónc„ nu este preg„tit„ societatea rom‚neasc„ s„ copieze societatea american„, care ∫i a∫a dore∫te — Ón massmedia am citit de multe ori — s„ restr‚ng„ ∫i acolo dreptul de a purta armament, pentru c„ tot timpul ni se d„ exemplul cu Statele Unite. Alte ˛„ri nu au asemenea drept. De asemenea, cum zic ∫i eu, pentru noi, mai t‚rziu, poate Ól vom lua Ón discu˛ie. Mi-am f„cut datoria aceasta, nu mi-am Ónsu∫it acest amendament, dar v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

Œntreb ini˛iatorul, care Ói e p„rerea cu privire la acest amendament?

## Domnule pre∫edinte,

Guvernul nu a sus˛inut acest amendament. Fac precizarea c„ a fost discutat art. 15[1] , introdus ca amendament al domnului senator Sergiu Nicolaescu Ón dou„ ∫edin˛e de Senat, a fost respins Óntr-o prim„ ∫edin˛„ Ón plen...

Stimate coleg, v-am Óntrebat, pe fond, dac„ sunte˛i de acord sau nu cu amendamentul. Nu mai povesti˛i ce a f„cut Senatul, ce... Spune˛i de ce nu sunte˛i de acord!

Nu suntem de acord, pentru c„ admiterea acestui amendament ar aduce un risc major de agravare a insecurit„˛ii persoanelor ∫i patrimoniului. Nu este momentul acum s„ permitem, practic, accesul liber al persoanelor fizice la armele letale.

De la art. 37 p‚n„ la 42, votate Ón unanimitate. Art. 43, votat Ón unanimitate.

Art. 44. Urm„ri˛i amendamentul 10. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 10, modificat alin. 5 de la art. 44. Celelalte texte r„m‚n Ón formula ini˛ial„.

Art. 45, 46, votate Ón unanimitate, Ón formularea ini˛ial„.

Art. 47. Urm„ri˛i amendamentul 11, pagina 6 din raport.

Admis amendamentul, modificat lit. c). Celelalte texte ale art. 47 r„m‚n Ón formularea ini˛iatorului.

De la art. 47 p‚n„ la 50, votat Ón unanimitate, Ón formularea ini˛iatorului.

De la art. 51 p‚n„ la 54, votat Ón unanimitate.

De la art. 55 p‚n„ la 57, inclusiv, votat Ón unanimitate.

Art. 58. Urm„ri˛i amendamentul 12, Ól g„si˛i la

pagina 6 din raport, se refer„ la alin. 1 de la art. 58. Admis amendamentul, modificat alin. 1. Alin. 2 r„m‚ne Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 59, urm„ri˛i amendamentul 13, pagina 7. Se refer„ la alin. 4.

Admis amendamentul, modificat alin. 4. Celelalte texte,

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Pentru c„ am acceptat aceast„ formul„ de prezentare a amendamentului, s„-l supunem ∫i votului. A˛i auzit amendamentul, a˛i auzit p„rerea comisiei ∫i a Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Nimeni.

Mul˛umesc.

La art. 15 dac„ mai sunt obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate, Ón formula ini˛iatorului.

Art. 16. Urm„ri˛i amendamentul 7. Comisia propune modificarea lit. a) ∫i b). Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 7, modificat lit. a) ∫i b). Restul textului r„m‚ne Ón formula ini˛iatorului.

Art. 17, 18, 19. Votate Ón unanimitate. Art. 20 p‚n„ la 23. Votate Ón unanimitate. Art. 24, votat Ón unanimitate.

La art. 25 urm„ri˛i amendamentul 8, care se refer„ la modificarea alin. 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat alin. 4. Celelalte alineate de la art. 25 r„m‚n Ón formula ini˛iatorului.

Art. 26, 27, 28, 29, 30. Votate Ón unanimitate. Art. 31, 32. Votate Ón unanimitate.

Art. 33. Urm„ri˛i amendamentul 9, care se refer„ doar la alin. 1.

Admis amendamentul, modificat art. 33 alin. 1. Celelalte r„m‚n Ón formula ini˛iatorului.

De la art. 34 p‚n„ la 36, inclusiv, votate Ón unanimitate.

alin. 1—3 ale art. 59 r„m‚n Ón formularea ini˛iatorului. Art. 60 p‚n„ la 63, votate Ón unanimitate. La art. 64 urm„ri˛i amendamentul 14, pagina 7. Admis amendamentul, modificat art. 64.

Art. 65, votat Ón unanimitate, Ón formula adoptat„ de Senat.

V-a∫ ruga s„ se corecteze Ón stenogram„: de c‚te ori am vorbit de ini˛iator, s„ se Ón˛eleag„ c„ e formula adoptat„ ∫i de Senat, care poate fi aceea∫i cu formula ini˛iatorului.

Capitolul III, titlul — votat Ón unanimitate.

Art. 66. Urm„ri˛i amendamentul 15. Se refer„ la alin. 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul, modificat alin. 1.

Art. 66 alin. 2, 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votate Ón formularea Senatului.

La alin. 4 urm„ri˛i amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat alin. 4. La alin. 5 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formularea Senatului. Art. 67, 68. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votate Ón unanimitate.

**:**

Permite˛i, domnule pre∫edinte!

La care?

La 80.

Revenim la 80, pentru cuv‚ntul domnului Marcu Tudor.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru corelarea corect„, dac„ nu fac un pleonasm, a textului, eu a∫ supune aprob„rii dumneavoastr„ s„ trecem Ón sintagma îarmelor ∫i a muni˛iei“ îarmelor letale ∫i a muni˛iei“. Despre ele este vorba, s-a omis cuv‚ntul îletale“, nu ∫i de cele neletale. Œn tot textul este clar c„ despre ele e vorba, dar am vrut s„ fie specificat, pentru c„, dac„ se Ónt‚mpl„ cumva s„ fac„ cineva referire numai la acest articol, s-ar Ón˛elege ∫i armele neletale. De aceea, v„ rog s„ trece˛i dup„ cuv‚ntul îarmelor“ cuv‚ntul îletale“... î∫i a muni˛iei“, ∫i textul va fi îarmelor letale ∫i a muni˛iei“.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Guvernul e de acord.

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

f n s„ v„ rog s„ aducem o mic„ completare care s-a Ónt‚mplat datorit„ erorii secretariatului nostru. Iat„, la punctul 12 de la amendamentele respinse, la art. 58, pe care l-a˛i votat Domniile voastre, printre autori sunt Cornel Boiangiu, Radu Stroe, Marcu Tudor, dar ini˛iativa a fost a lui Dr„g„nescu Ovidiu. Deoarece Domnia sa face parte din dou„ comisii, Ón timpul „la a plecat la cealalt„ comisie, secretarul nostru a uitat s„-l nominalizeze, s„ treac„ ∫i numele Domniei sale.

V„ rog s„ aproba˛i ca printre autorii amendamentului 12 din art. 58 s„ fie trecut ∫i domnul Ovidiu Dr„g„nescu. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este problema comisiei, v„ rog s„ opera˛i aceast„ corectur„.

Vom supune votului final, joi, acest proiect.

Trecem Ón continuare la urm„torul, Statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Comisia pentru buget s„-∫i ia locul. ™i din partea ini˛iatorului cine este prezent, din partea Guvernului?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Numai pu˛in. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, am vrut s„ v„d dac„ sunte˛i aici, stimate coleg.

Propunem timpii de dezbatere Ónt‚i, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, ∫i pe urm„ v„ dau cuv‚ntul, ca foarte pe scurt s„ prezenta˛i proiectul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunem ca timp de dezbatere 30 de minute, cu dou„ minute de interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Mul˛umesc. Unanimitate.

V„ rog, stimate coleg, prezenta˛i, pe scurt, proiectul de lege.

## V„ mul˛umesc.

Prin acest act normativ, se armonizeaz„ legisla˛ia Ón domeniu, cu scopul transpunerii acquis-ului comunitar privind politica monetar„ ∫i a cursului de schimb din cadrul capitolului 11 — îUniunea economic„ ∫i monetar„“ —, respectiv alinierea statutului B.N.R. la prevederile acestuia. Principalele modific„ri ∫i complet„ri aduse Legii nr. 101/1998 privind Statutul B.N.R. vizeaz„ statuarea unicit„˛ii obiectului ∫i Ónt„ririi independen˛ei func˛ionale a b„ncii centrale, consolidarea independen˛ei institu˛ionale a b„ncii centrale, asigurarea independen˛ei personale a b„ncii centrale, interzicerea oric„rei posibilit„˛i de finan˛are direct„ de c„tre banca central„ a institu˛iilor publice ∫i eliminarea accesului privilegiat al institu˛iilor publice la resursele financiare. Totodat„, sunt stabilite ∫i anumite prevederi care intr„ Ón vigoare Óncep‚nd cu data ader„rii Rom‚niei la Eurosistem, acestea se refer„, Ón principal, la participarea B.N.R. la organiza˛ia interna˛ional„ cu caracter financiar.

Ministerul de Finan˛e sus˛ine forma adoptat„ comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia...

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a aprobat Ón unanimitate proiectul de Lege privind Statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, examin‚nd Óntregul proiect de lege.

Supunem spre aprobare ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege, cu amendamentele din anexele prev„zute la lege.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul legii ∫i titlul capitolului I nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Art. 1, 2 ∫i 3. Votate Ón unanimitate. La art. 3?

La art. 2.

Art. 1. Votat Ón unanimitate.

La art. 2, domnul Nicol„escu are o interven˛ie.

La art. 2 alin. 3, la amendamente respinse, pozi˛ia 1, doream s„ Ómbun„t„˛im formularea din textul ini˛ial al legii, Ón sensul Ón care s„ prelu„m formula din Tratatul privind Ónfiin˛area Comunit„˛ii Europene, ∫i anume: îBanca Na˛ional„ a Rom‚niei sprijin„ politica economic„ general„ a statului“ ∫i acum vine propunerea: îŒn conformitate cu principiul unei economii de pia˛„ deschise, bazate pe libera competi˛ie...“ ∫i continu„ textul îf„r„ prejudicierea Óndeplinirii obiectivului s„u fundamental“ ∫.a.m.d. Cred c„ Ón acest fel punem de acord textul de lege ∫i cu textul constitu˛ional de la art. 135 alin. 1, care spune c„ Ón Rom‚nia exist„ economie de pia˛„ bazat„ pe competi˛ie ∫i concuren˛„.

Mul˛umesc.

Ini˛iatorul.

Mul˛umesc.

Amendamentul a fost studiat, noi nu suntem de acord cu el, deoarece toate celelalte sunt...

V„ rog s„ vorbi˛i Ón microfon.

Amendamentul propus este acoperit de Legea privind Consiliul Concuren˛ei ∫i Legea competi˛iei ∫i fundamentul este dat prin cel„lalt cadru normativ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nici comisia nu este de acord cu acest amendament.

Art. 14 alin. 3.

Textul ini˛ial suna: îFalsificarea sau contrafacerea bancnotelor ∫i monedelor constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te conform legii“. V„ propunem, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ca acest alineat s„ sune: îFalsificarea sau contrafacerea bancnotelor ∫i monedelor se pedepse∫te conform legii“. Sintagma îconstituie infrac˛iune“ induce schimbarea caracterului legii din lege ordinar„ Ón lege organic„. Proiectul de lege nu stabile∫te care sunt infrac˛iunile ∫i ce pedepse se aplic„, astfel c„ se impune eliminarea sintagmei respective, pentru eliminarea confuziilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Art. 35 alin. 4, este o formulare la amendamente admise ∫i mai este o alt„ formulare la amendamente respinse. V-a∫ propune s„ v„ apleca˛i asupra amendamentului respins, pentru c„ eu consider c„ este mult mai acoperitor; pe de o parte, iar pe de alt„ parte vine s„ respecte procedurile parlamentare, atunci c‚nd se analizeaz„ raportul unei institu˛ii autonome din subordinea Parlamentului, a∫a cum este Banca Na˛ional„. ™i eu cred c„ raportul anual al B„ncii, ca ∫i raportul de audit financiar asupra situa˛iilor financiare Óntocmite de Banca Na˛ional„ trebuie s„ fie discutate Ón prealabil Ón comisiile de specialitate reunite ale celor dou„ Camere ∫i dup„ aceea raportul comisiilor reunite s„ fie supus dezbaterii plenului ∫i sunt de acord cu formularea din amendamentul admis, ca acest raport s„ nu mai fie supus votului.

Cred c„ Ón felul acesta Ónt„rim, dac„ vre˛i, un control ∫i o supraveghere asupra B„ncii Na˛ionale, din punct de vedere profesional ∫i, Ón acela∫i timp, respect„m ∫i imperativul ca Parlamentul s„ asculte un raport prezentat de Banca Na˛ional„.

A∫ dori s„ Ón˛elege˛i aceast„ motiva˛ie ∫i s„ considera˛i c„ este mult mai corect„ formularea propus„. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

Ini˛iatorul.

Constat„m c„ rapoartele de activitate ∫i de audit financiar au caracter foarte tehnic ∫i profesional ∫i ele se vor analiza Ón comisia de specialitate, vor fi dezb„tute Ón plenul reunit al Parlamentului ∫i astfel se Óndepline∫te ∫i criteriul de independen˛„ al b„ncii centrale, Ón sensul c„ ele nu vor fi supuse votului. Banca central„ va prezenta raportul aici.

V„ mul˛umesc.

Comisia Ó∫i Ónsu∫e∫te acela∫i punct de vedere.

Supun, totu∫i, votului dumneavoastr„ alin. 4 din art. 35, Ón formularea cuprins„ Ón amendamentul comisiei, amendamentul 4 de la pagina 5 din raport.

Cine este pentru amendamentul 4? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Voturi Ómpotriva amendamentului comisiei? 4 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 4 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, majoritatea pentru, s-a adoptat alin. 4 de la art. 35, Ón formularea cuprins„ Ón amendamentul 4 al comisiei. Restul textului r„m‚ne Ón formularea adoptat„ de c„tre Senat.

Art. 36.

La art. 36, domnul Nicol„escu.

Ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

La art. 36 - 1 e vorba de amendamente respinse. M„car aici s„ accepte reprezentantul Ministerului Finan˛elor, al Guvernului, formularea noastr„, care este Ón spiritul Legii auditului financiar. Dup„ opinia mea, formularea f„cut„ Ón textul ini˛ial al legii este departe de textul Legii auditului financiar ∫i cred c„ m„car Ón aceast„ situa˛ie s„ ˛in„ cont c„ cei care am f„cut acest amendament chiar vorbim din interiorul profesiei ∫i consider„m c„ este corect„ aceast„ formulare. Mul˛umesc.

Din partea Guvernului.

Œn prezentul articol se propune ca procedur„ de achizi˛ie — licita˛ie. Este reglementat„ de legisla˛ia Ón vigoare ∫i, ca urmare, aici legiuitorul dore∫te exact procedura de licita˛ie, nu cealalt„, Óntreaga procedur„ a achizi˛iilor publice. Deci ne referim distinct, pentru a u∫ura Óns„∫i achizi˛ia acestui serviciu care este auditul. ™i noi consider„m c„ procedura de licita˛ie este deja reglementat„ de lege, deci este conform„ cu legisla˛ia Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ó∫i Ónsu∫e∫te punctul de vedere al Guvernului.

Art. 37 alin. 1 punctul 4, la amendamente respinse, este o chestie numai de gramatic„. Dac„ am scris peste tot, îbilan˛ul“, îcontul“, s„ scriem ∫i înotele explicative“, înotelor“ înotele“, ca s„ fie textul corect, pentru c„ vorbim de 3 componente ale situa˛iilor financiare care se prezint„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este evident c„ trebuie folosit corect articolul.

Deci la art. 37 alin. 1 se sf‚r∫e∫te cu î∫i notele explicative“.

## V„ mul˛umesc.

Prezentul act normativ creeaz„ cadrul regulamentar pentru un management eficient al portofoliului datoriei publice a Rom‚niei, pentru gestionarea resurselor financiare ale statului privind atacarea resurselor Ón exces pentru o anumit„ perioad„, c‚t ∫i ca datorii, realiz‚ndu-se Ón acest fel ∫i armonizarea legisla˛iei cu practicile ∫i prevederile legisla˛iei europene.

Astfel, legea este restructurat„ pe cele dou„ componente ale datoriei publice, ∫i anume datorie direct„ ∫i garantat„ ∫i prevede expres etapele ∫i atribu˛iile legate de procesul contract„rii derul„rii ∫i pl„˛ii datoriei. Totodat„, se realizeaz„ ∫i administrarea propriu-zis„ a portofoliului datoriei publice, respectiv sunt introduse noi instrumente financiare din domeniu.

Proiectul de lege urm„re∫te armonizarea Ón special cu capitolul XI — Uniunea economic„ ∫i monetar„ — ∫i capitolul IV — Libera circula˛ie a capitalului. Ministerul de Finan˛e sus˛ine, Ón numele Guvernului, forma adoptat„ de comisia de specialitate a Camerei Deputa˛ilor. Mul˛umesc.

Raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn urma examin„rii proiectului de lege cu privire la Legea datoriei publice Ón ∫edin˛a din 16 iunie 2004,

comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat. Mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul Napoleon Pop, din partea Partidului Na˛ional Liberal.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Desigur, o nou„ lege a datoriei publice este absolut necesar„ Ón raport cu necesitatea administr„rii eficiente ∫i a clarific„rilor legate de modul de integrare a datoriei publice locale, subcontractarea datoriei publice directe, acoperirea riscurilor ∫i, evident, cu procesul de armonizare legislativ„.

Constat„m, totu∫i, fa˛„ de preocup„rile de acurate˛e ale ini˛iatorului, cel pu˛in dou„ sc„deri. Prima este definirea vag„ Ón ceea ce prive∫te ce se finan˛eaz„ din datoria extern„, art. 3 lit. c) prev„z‚nd: îproiecte sau alte necesit„˛i“. Preciz„ri cum sunt: proiecte ∫i programe de dezvoltare sau necesit„˛i de utilitate public„ erau bine venite, Óntruc‚t contractarea de datorie public„ atrage necesitatea asigur„rii surselor de rambursare a acesteia, adic„ crearea bazei de formare sau de sus˛inere a unor asemenea surse.

A doua sc„dere ar fi c„, de∫i legea stabile∫te obiective ∫i opera˛iuni ale administr„rii datoriei publice, vezi art. 18 ∫i 19, apreciem c„ ar fi fost necesar ∫i un articol special dedicat principiilor contract„rii ∫i administr„rii datoriei publice, cu at‚t mai mult cu c‚t legea se dore∫te s„ fie complet„.

Printre aceste principii a∫ fi amintit: principiul sustenabilit„˛ii datoriei publice, cel al finan˛„rii noninfla˛ioniste, armoniz„rii fiscale cu prevederile Uniunii Europene Ón materie, Ón dinamica acesteia, principiul echit„˛ii intergenera˛ionale Ón contractarea ∫i rambursarea datoriei publice, ∫i altele, bineÓn˛eles.

Consider„m c„ o activitate at‚t de important„ ca managementul datoriei publice guvernamentale nu poate s„ se desf„∫oare Ón afara unor principii clar explicite definite ∫i care s„ se Óncadreze Ón _acquis_ -ul comunitar Ón materie.

Desigur c„, per ansamblu, apreciem c„ legea este bun„, dar aceste dou„ mici sc„deri, am fi vrut totu∫i s„ le men˛ion„m ∫i de la aceast„ tribun„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. Titlul proiectului.

Votat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Titlul capitolului 1. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 care cuprinde defini˛iile. Votat Ón unanimitate Ón formula adoptat„ ∫i de c„tre Senat.

Art. 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate. Art. 5. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate. Art. 6, 7, 8, 9. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate. Art. 10, 11, 12, 13, 14. Votate Ón unanimitate. Art. 15, 16, 17. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV. Votat Ón unanimitate. Art. 18, 19 ∫i 20. Votate Ón unanimitate. Art. 21, 22 ∫i 23. Votate Ón unanimitate. Titlul capitolului V. Votat Ón unanimitate. Art. 24, 25, 26, 27, 28, 29, care este ∫i ultimul. Votate toate Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune joi votului final.

La punctul 14, proiectul de Lege privind r„spunderea penal„ a persoanelor juridice pentru infrac˛iuni de falsificare de monede sau de alte valori.

Reprezentantul Ministerului Justi˛iei rog s„ prezinte, Ón numele Guvernului, acest proiect de lege.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege Ó∫i propune reglementarea imediat„ Ón legisla˛ia intern„ a r„spunderii penale a persoanei juridice pentru infrac˛iunile de falsificare de moned„ sau de alte valori, r„spunz‚nd astfel uneia dintre exigen˛ele definitiv„rii negocierilor pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Infrac˛iunile de falsificare de monede sau de alte valori na˛ionale sau str„ine, deci inclusiv falsificarea monedei euro, sunt incriminate de Codul penal Ón art. 282 ∫i 284, iar Ón art. 285 este prev„zut„ infrac˛iunea de fabricare ori de˛inere de instrumente Ón vederea falsific„rii acestor monede sau a altor valori.

Proiectul de Lege privind r„spunderea penal„ a persoanelor juridice pentru infrac˛iunile de falsificare de monede sau de alte valori con˛ine dispozi˛ii care stabilesc sanc˛iuni penale Ón cazul Ón care astfel de infrac˛iuni sunt

comise de persoanele juridice, respectiv amenda ca pedeaps„ principal„ ∫i suspendarea activit„˛ii sau a uneia dintre activit„˛ile persoanei juridice ca pedeaps„ complementar„.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, suntem de acord cu toate amendamentele Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Domnule Florin Iordache, V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, competen˛a decizional„ Ón cazul acestui proiect de lege apar˛ine Camerei Deputa˛ilor. Acest proiect de lege, a∫a cum preciza ∫i doamna ministru, a fost adoptat Ón Senat Ón ∫edin˛a din 4 iunie 2004. Vreau s„ v„ spun Ón plus faptul c„ am primit avizul favorabil ∫i din partea Consiliului Legislativ. Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege privind r„spunderea penal„ a persoanelor juridice pentru infrac˛iunea de falsificare de moned„ sau alte valori s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise, a∫a cum sunt Ón prezenta anex„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

- ™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„

- Ón dezbateri generale?

- Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. La titlul legii dac„ sunt obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate. Art. 1.

Votat Ón unanimitate.

- La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 1 de la pagina 3. Admis amendamentul, modificat art. 2.

La art. 3 alin. 1 dac„ sunt obiec˛iuni la formula

adoptat„ de Senat? Nu.

- Votat Ón unanimitate.

- La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat alin. 2 al art. 3. Deci, prin amendamentul 2 s-a modificat ∫i alin. 2 ∫i

- 3, potrivit acestuia ∫i voin˛ei dumneavoastr„. La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art. 4. Art. 5. Nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

- Art. 6, urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat alin. 1 de la art. 6,

- restul r„m‚ne Ón formularea adoptat„ de Senat. Art. 7. Nu sunt amendamente.

- Votat Ón unanimitate textul Senatului.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs acest proiect de lege adopt‚nd textele acesteia. Vom supune proiectul Ón ansamblu votului dumneavoastr„ final m‚ine.

Proiectul de Lege privind libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i spa˛iul economic european. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Comisia pentru administra˛ie, domnule Ple∫a, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de 17 articole, 1 minut la fiecare. Pot s„ citesc raportul?

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Mul˛umesc.

V„ rog s„ prezenta˛i pe scurt ∫i raportul.

Raport asupra proiectului de Lege privind libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European.

Deci, aceasta prevede, printre altele, reglementarea drepturilor ∫i obliga˛iilor cet„˛enilor acestor state pe teritoriul Rom‚niei, condi˛ii de intrare pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor acestor state ∫.a.m.d. Av‚nd Ón vedere importan˛a acestui proiect de lege, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune aprobarea acestuia. Este vorba de o lege din categoria legilor ordinare.

rezulta c„ cei Ón cauz„, respectiv cet„˛enii statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European au doar dreptul de liber„ circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei, pe c‚nd Ón cuprinsul acestei legi este vorba ∫i de alte no˛iuni foarte importante; deci, este vorba de intrarea Ón Rom‚nia, de ∫ederea Ón Rom‚nia ∫i de libera circula˛ie Ón Rom‚nia.

Prin urmare, cred c„ se impune ca ∫i titlul s„ eviden˛ieze aceste valori.

Prin urmare, a∫ sugera o modificare de redactare Ón sensul ca legea s„ se numeasc„ Lege privind intrarea, dreptul de ∫edere ∫i libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European.

Œn felul acesta, nu exist„ diferen˛e Ón privin˛a titlului ∫i con˛inutului legii pe care o supune˛i dezbaterii plenului.

Dar legea, s„ ∫ti˛i, stimate coleg, nu trebuie s„ cuprind„ Ón titlul ei tot con˛inutul, c„ atunci am face o poveste din titlu.

Domnul ministru.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Deci, Óns„∫i Uniunea European„ folose∫te sintagma îlibera circula˛ie a cet„˛enilor“ ∫i prin aceast„ circula˛ie incluz‚nd, se Ón˛elege, ∫i dreptul de ∫edere ∫i dreptul de a desf„∫ura alte activit„˛i pe teritoriul nostru.

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ v„ contrazic.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. La titlul acestuia, Ón formula adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului I. Votat Ón...

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Am eu obiec˛iuni la titlu.

Ave˛i obiec˛iuni la titlu? V„ rog! Domnul Dan Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte,

Exist„ o diferen˛„ Óntre ideea pe care o sugereaz„ acest titlu ∫i con˛inutul acestui act normativ. Dac„ ne-am lua dup„ formularea pe care a avut-o ini˛iatorul, ar

## Domnule profesor,

Nu este o chestiune de lingvistic„, este o treab„ de tehnic„ legislativ„.

Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte, nu este o chestiune lingvistic„, a∫a cum Óncerca˛i dumneavoastr„ s„-mi subaprecia˛i interven˛ia.

Niciodat„ nu am subapreciat-o, dar acum...

Dar, Ón cazul Ón spe˛„ trebuie s„-l contrazic pe reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Óntruc‚t potrivit reglement„rilor proprii, pentru cet„˛enii rom‚ni libera circula˛ie ∫i ∫edere este limitat„ Ón timp la 3 luni de zile Ón momentul de fa˛„. Dac„ ar exista o situa˛ie similar„ ∫i Ón condi˛iile prev„zute de actuala lege nu a∫ avea nimic Ómpotriv„, pentru c„ ar fi vorba de libera circula˛ie ∫i nu de ∫ederea, de a∫ezarea aici pe o perioad„ de p‚n„ la 5 ani cu posibilit„˛i de prelungire...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Deci, acest document vine cu elemente mult mai complexe dec‚t practica de p‚n„ acum ∫i trebuie s„ se eviden˛ieze c„ nu este vorba de o activitate mai mult turistic„, de deplasare Ón scopuri limitate Ón timp ∫i pe direc˛ii ∫i coordonate limitate. Aici, acest proiect de lege vrea s„ ne aduc„ Ón spa˛iul european ∫i s„ ne introduc„ acelea∫i norme ∫i acelea∫i interpret„ri no˛iunii de îliber„ circula˛ie“.

Cred c„ este vorba... nu se aduce nici o atingere nici textului legii ∫i nici altor formul„ri dac„ se precizeaz„ ∫i acest drept de ∫edere ∫i liber„ circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei, legea este mai complet„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Œnc„ o dat„ v„ spun, f„r„ a contesta con˛inutul spuselor dumneavoastr„, ele se refer„ la con˛inutul legii, ar putea face obiectul unui articol care s„ spun„ obiectul, scopul. Titlul trebuie s„ fie, potrivit Legii privind normele de tehnic„ legislativ„, foarte succint.

Supun totu∫i, pentru c„ au fost obiec˛iuni la titlu, supun titlul legii votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriva altcuiva dec‚t titularul obiec˛iei.

Ab˛ineri?

Cu majoritatea de voturi s-a adoptat titlul adoptat de c„tre Senat, titlul Ón formula adoptat„ ∫i de c„tre Senat.

Titlul capitolului I.

Votat Ón unanimitate.

Art. 1.

Votat Ón unanimitate. Art. 2.

Votat Ón unanimitate. Art. 3. Votat Ón unanimitate. Art. 4.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Am ni∫te preciz„ri, dac„ Ómi permite˛i?

La ce articol?

La toate, dar ca s„ nu mai vin de fiecare dat„, domnule pre∫edinte,...

V„ rog s„ v„ fixa˛i la care din articole, pentru c„ eu m-am uitat la dumneavoastr„ p‚n„ la 3 ∫i nu v-a˛i manifestat.

Art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5, 6, 7 ∫.a.m.d., ca s„ nu vin de fiecare dat„ la microfon ca s„ v„ m„n‚nc din pre˛iosul timp al dezbaterii, da˛i-mi voie s„ ofer ori

ini˛iatorului, ori comisiei, Ónsemn„rile pe care mi le-am f„cut ∫i acolo unde ei sunt de acord, s„ ∫i le Ónsu∫easc„, pentru economie de timp.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La art. 4, at‚t.

E vorba de rectific„ri materiale sau de corecturi de exprimare. V„ rog! Dac„ ele nu afecteaz„ fondul textelor, v„ rog s„ opera˛i corecturile ∫i erorile materiale semnalate de c„tre domnul nostru coleg.

La art. 4 dac„ sunt altele?

Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II. Votat Ón unanimitate. Art. 5. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate. Art. 6 ∫i 7. Votate Ón unanimitate. Art. 8, 9. Votate Ón unanimitate. Art. 10 ∫i 11. Votate Ón unanimitate. Art. 12. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului IV. Votat Ón unanimitate. Art. 13, 14, 15. Votate Ón unanimitate. Art. 16 ∫i 17. Votate Ón unanimitate. Art. 18 ∫i 19, care este ∫i ultimul. Votate Ón unanimitate.

V„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele acestui proiect de lege. Œl vom supune votului final joi.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„; procedur„ de urgen˛„.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, domnule profesor Ifrim, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere.

V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Propun 4 minute, 1 minut pentru fiecare interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord? Este cineva Ómpotriv„?

Se ab˛ine cineva? Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea acestui proiect. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textul acestuia cu raportul comisiei. La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004

Votat Ón unanimitate. Punctele 1, 2, 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate. Punctele 5, 6 ∫i 7, 8. Votate Ón unanimitate. Punctele 9, 10. Votate Ón unanimitate. Punctele 11, 12, 13, 14. Votate Ón unanimitate. Punctele 15, 16. Votate Ón unanimitate. Punctul 17. Votat Ón unanimitate. Punctele 18, 19, 20, 21. Votate Ón unanimitate. Punctele 22, 23. Votate Ón unanimitate. Punctele 24, 25, 26. Votate Ón unanimitate. Punctul 27, urm„ri˛i amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat punctul 27 Ón mod corespunz„tor.

La punctul 28 urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat punctul 28. Punctele 29, 30, 31, 32. Votate Ón unanimitate. Punctul 33. Votat Ón unanimitate. Punctul 34, urm„ri˛i amendamentul 4. Votat amendamentul 4, modificat punctul 34. Punctele 35, 36, 37. Votate Ón unanimitate. Punctele 38, 39, 40, 41, 42. Votate Ón unanimitate. Punctele 43, 44. Votate Ón unanimitate. Punctul 45, urm„ri˛i amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat punctul 45. La punctul 46 urm„ri˛i amendamentul 7. Admis amendamentul 7, se modific„ punctul 46. Punctele 47, 48. Votate Ón unanimitate Ón formula Senatului. Punctul 49. Urm„ri˛i amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat punctul 49.

Urm„ri˛i Ón continuare amendamentul 10. Comisia propune introducerea a dou„ noi puncte dup„ punctul 47, respectiv punctele 48, 49. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul 10, se introduc cele dou„ noi puncte.

La punctul actual 50 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Cel cu privire la anex„.

Votat Ón unanimitate.

La anex„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votat anexa Ón unanimitate. Art. II.

Votat Ón unanimitate. Art. III. Votat ∫i acesta Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Vom supune proiectul votului final joi.

Domnule pre∫edinte,

Acest proiect de Lege al coopera˛iei agricole are rolul de a armoniza legisla˛ia rom‚neasc„ cu legisla˛ia Uniunii Europene. Pentru discutarea lui v„ propun un timp de 4 minute, c‚te 1 minut pentru cei care intervin.

V„ mul˛umesc.

Raportul comisiei de mediere, v„ rog. Pardon! Raportul comisiei de fond, am spus mediere, m„ g‚ndesc la c‚t a˛i mediat ca s„ ajunge˛i la forma final„ a acestei legi.

Deci, Comisia pentru agricultur„, domnul pre∫edinte B‚ldea.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industria alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu propunerea legislativ„ privind cooperativele agricole, transmis„ cu adresa 329 din 24 septembrie 2001. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Propunerea legislativ„ analizat„ are ca obiect reglementarea Ónfiin˛„rii, organiz„rii ∫i func˛ion„rii cooperativelor agricole ca asocia˛ii autonome ale produc„torilor agricoli, constituite prin libera asociere a persoanelor fizice sau juridice Ón scopul Óntrajutor„rii pentru aprovizionarea cu echipamente ∫i materiale necesare produc˛iei agricole, depozitare, prelucrare ∫i v‚nzare a produselor, precum ∫i pentru realizarea de investi˛ii ∫i prestare de servicii necesare produc˛iei agricole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Propunerea legislativ„ privind cooperativele agricole face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 33 de deputa˛i, membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 15 iunie 2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modific„ri ∫i complet„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ asculta˛i ∫i punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, mai exact al Guvernului.

## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Œn sf‚r∫it, avem o lege de acum Ónainte, chiar dac„ este deocamdat„ Ón proiect care va veni s„ pun„ Ón valoare mai bine agricultura ∫i baza material„ care o mai avem Ón aceast„ important„ ramur„ economic„. Legea coopera˛iei ne-a demonstrat, Ónc„ o dat„, c„ era o structur„ care ne-a lipsit din lan˛ul tuturor organiza˛iilor institu˛ionale ∫i a cadrului legislativ, pentru c„ era cea mai important„ verig„ care trebuia s„ Ónchid„ acest lan˛, respectiv asigurarea serviciilor f„r„ de care nu putem s„ concepem dezvoltarea agriculturii, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ noi, a∫a cum func˛ion„m ast„zi, vrem ca acest agricultor s„ fie de toate: de la manager, economist, om care s„ prospecteze pia˛a, om care s„ ∫tie s„ valorifice ∫i deci, nu se ∫tie c‚nd mai are timp s„ ∫i lucreze, c„ el trebuie s„ fac„ de toate.

Aceast„ lege vine s„ completeze acest gol, aceast„ verig„ care lipsea acestui lan˛ de organizare ∫i func˛ionare a agriculturii.

Coopera˛ia, domnule pre∫edinte, are vechi state de servicii Ón Rom‚nia ∫i, pentru informarea doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, vreau s„ v„ spun c„ Ón 1952, primul pre∫edinte de onoare al Alian˛ei Cooperatiste Interna˛ionale la creare a fost un rom‚n, respectiv Dimitrie Butculescu, care a fost reales, iar primele forme de cooperative, sigur, ele au fost mai complexe, nu s-au referit direct la agricultur„.

Noi suntem convin∫i c„ vom realiza prin aceast„ lege cre∫terea de ansamblu a economiei noastre, ∫i nu numai a celei agricole, vom asigura securitatea alimentar„ ∫i vom crea disponibilit„˛i ∫i pentru valorificare extern„.

Era nevoie de aceast„ lege pentru c„ situa˛ia actual„, structura de proprietate nu ne permitea s„ form„m exploata˛ii viabile, dar mai ales nu puteam s„ realiz„m investi˛ii care s„ valorifice superior produc˛ia acestor oameni, situa˛ie cu care ne confrunt„m ∫i ast„zi, de∫i noi, cu sprijinul Parlamentului, am elaborat ∫i aprobat p‚n„ acuma peste 200 de legi care vin s„ pun„ Ón

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Pentru c„ Ón realitate comisia aproape c„ a construit o nou„ lege, v„ propun s„ urm„m Ón dezbatere doar raportul ∫i, Ón consecin˛„, nu m„ voi referi la amendamente, ci la punctele marginale care prev„d ∫i vechiul text r„mas nemodificat, sau textele modificate, cele completate, toate amendamentele.

Deci, la punctul 1 care prevede titlul legii. Votat Ón unanimitate. Punctul 2. Votat Ón unanimitate. Punctul 3. Votat Ón unanimitate. Punctul 4. Votat Ón unanimitate. Punctul 5. Votat Ón unanimitate. Punctul 6 care introduce un art. 4 nou. Votat Ón unanimitate. Nu un art. 4, a introdus mai multe: 4, 5, 6. Punctul 7 din raport. Votat Ón unanimitate. Punctul 8. Votat Ón unanimitate. Punctul 9. Votat Ón unanimitate. Punctul 10. Votat Ón unanimitate. Punctul 11. Votat Ón unanimitate. Punctele 12, 13. Votate Ón unanimitate. Punctele 14, 15. Votate Ón unanimitate. Punctele 16, 17, 18. Votate Ón unanimitate. Punctele 19, 20. Votate Ón unanimitate. Punctul 21. Votat Ón unanimitate. Punctele 22, 23, 24. Votate Ón unanimitate. Punctele 25, 26, 27. Votate Ón unanimitate. Punctele 28, 29. Votate Ón unanimitate. Punctele 30, 31. Votate Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/29.VI.2004 Punctele 32, 33. Votate Ón unanimitate. Punctele 34, 35, 36. Votate Ón unanimitate. Punctele 37, 38. Votate Ón unanimitate. Punctele 39, 40, 41, 42. Votate Ón unanimitate. Punctele 43, 44, 45. Votate Ón unanimitate. Punctele 46, 47. Votate Ón unanimitate. Punctele 48, 49, 50, 51. Votate Ón unanimitate. Punctele 52, 53, 54. Votate Ón unanimitate. Punctele 55, 56, 57. Votate Ón unanimitate. Punctele 58, 59, 60. Votate Ón unanimitate. Punctele 61, 62, 63. Votate Ón unanimitate. Punctul 64, punctul 65, punctul 66, punctul 67. Votate Ón unanimitate. Punctul 68, punctul 69. Votate Ón unanimitate. Punctul 70, punctul 71, punctul 72, punctul 73. Votate Ón unanimitate. Punctul 74. Votat Ón unanimitate. Punctul 75, punctul 76. Votate Ón unanimitate. Punctul 77, punctul 78, punctul 79. Votate Ón unanimitate. Punctul 80, punctul 81, punctul 82. Votate Ón unanimitate. Punctul 83. Votat Ón unanimitate. Punctul 84 ∫i punctul 85. Votate Ón unanimitate. Punctul 86. Votat Ón unanimitate. Punctul 87, care este ∫i ultimul. Votat Ón unanimitate.

V„ mul˛umesc.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de lege anun˛at de dumneavoastr„.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei judiciare Ón cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Senatului.

Œn cadrul comisiei, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hot„r‚t s„ supun„ proiectul de lege spre dezbatere ∫i aprobare Camerei.

Propun 3 minute Ón total, un minut de fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

La titlul legii, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. La art. 1.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Alexandru. V„ rog, la art. 1 s„ face˛i propunerea respectiv„.

Pentru o mai corect„ coordonare a textului ∫i pentru a∫ezarea structurilor Óntr-o ordine fireasc„, propunem ca alin. 2 de la art. 1 s„ fie mutat la art. 2, ca alin. 5.

Bun. ™i, Ón aceast„ situa˛ie, la art. 1 r„m‚ne un singur alineat, care nu se numeroteaz„.

Da, art. 1 are un singur alineat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 93/29.VI.2004 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 76.000 lei