Emilian Valentin Fr‚ncu

Declara˛ie politic„: îArti∫tii plastici merit„ mai mult„ aten˛ie“

Dup„ 1989, criza din societatea rom‚neasc„, tranzi˛ia interminabil„, goana dup„ Ónavu˛ire rapid„ au afectat Ón mod direct ∫i nefericit breasla arti∫tilor plastici.

Lipsa comenzilor sociale, Ón primul r‚nd din partea statului, la care se adaug„ absen˛a unei pie˛e de art„ au determinat absen˛a unui standard de via˛„ material„ care s„ permit„ artistului contemporan concentrarea asupra crea˛iei sale, care presupune ∫i investi˛ii de ordin material.

Dezvoltarea fireasc„ a economiei de pia˛„ ∫i crearea cadrului legislativ prin care, pe bun„ dreptate, fo∫tilor proprietari li s-au retrocedat spa˛iile de care Ón mod abuziv fuseser„ deposeda˛i de c„tre regimul comunist au avut ca urmare ∫i pierderea unei importante p„r˛i din atelierele de crea˛ie, precum ∫i a multora dintre galeriile de art„ ale Uniunii Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia.

Uniunea Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia, ca organiza˛ie, n-a reu∫it, Ón principal pentru c„ n-a avut instrumentele necesare, s„ reziste ∫i s„-∫i p„streze spa˛iile de expunere, galeriile, sediile sau atelierele de crea˛ie, Ón ciuda faptului c„ aceast„ organiza˛ie este mo∫tenitoarea Sindicatului Artelor Frumoase, Ónfiin˛at Ón 1922, ∫i ar fi fost Óndrept„˛it„ s„ redob‚ndeasc„ m„car vechile propriet„˛i mo∫tenite de la acest sindicat.

Œn Sibiu, de exemplu, arti∫tii profesioni∫ti locali nu mai au nicio galerie de art„. Œn R‚mnicu-V‚lcea, atelierele de crea˛ie s-au pierdut prin retroced„ri succesive fo∫tilor proprietari.

Exemplele sunt foarte multe ∫i sufer„ aproape to˛i arti∫tii plastici din centre culturale importante, Cluj, Oradea, Bucure∫ti etc., ∫i totu∫i breasla arti∫tilor plastici rom‚ni, grupat„ Ón Uniunea Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia, Ómbog„˛e∫te constant cultura na˛ional„ Ón acest domeniu.

Spa˛iul cultural rom‚nesc trebuie s„ se Ómbog„˛easc„ permanent cu lucr„ri de art„ de valoare. Din p„cate, Ministerul Culturii nu ∫tie sau nu poate s„ profite acum de _boom_ -ul economic pe care Ól sim˛im cu to˛ii ∫i-i trateaz„ pe oamenii de cultur„, pe creatorii de cultur„, cu tipare birocratice.

Œntr-o discu˛ie cu Gheorghe Dican, pre∫edintele U.A.P. V‚lcea, ∫i cel care organizeaz„, cu fonduri pu˛ine, aproape lunar c‚te o expozi˛ie de art„ la R‚mnic, am aflat c„ mul˛i arti∫ti plastici tr„iesc la limita subzisten˛ei ∫i abia dup„ moarte opera lor Óncepe s„ se v‚nd„.

Mi-a spus c„, pe vremuri, guvernele liberale, care au creat Rom‚nia modern„, au intervenit direct Ón cre∫terea cotei arti∫tilor plastici interbelici, achizi˛ion‚nd la pre˛uri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 generoase lucr„ri pentru institu˛iile publice, cre‚nd o emula˛ie vizibil„ ∫i benefic„ a artelor.

Institu˛iile au r„mas cu opere de art„ care, Ón timp, ∫i-au Ónzecit valoarea, iar cota de pia˛„ a arti∫tilor a ajuns la un nivel european, c‚∫tig„toare fiind cultura na˛ional„. Aceast„ ac˛iune ar trebui s„ fie model ∫i pentru noi. Am discutat cu ministrul Adrian Iorgulescu ∫i m-a asigurat c„ se vor aloca fonduri mai mari pentru muzee, dar nu este suficient, trebuie o ac˛iune mai ampl„ ∫i pragmatic„. Acest lucru a ∫i fost discutat recent la Bucure∫ti, Ón cadrul unui simpozion interna˛ional.