Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a!

V„ cer scuze pentru Ónt‚rziere. Nu am s„ dau vina pe trafic, c„ este foarte fluid! Vina Ómi apar˛ine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Domnule Fr‚ncu, ave˛i cuv‚ntul, dup„ ce declar deschis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi, destinat„ prezent„rii declara˛iilor politice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îMo˛iunea de cenzur„, un r„sun„tor e∫ec!“

Doar 115 voturi pentru o mo˛iune prin care se inten˛iona c„derea Guvernului, at‚t au reu∫it s„ ob˛in„ P.D. ∫i P.L.D., partidele preziden˛iale, anti-P.N.L. ∫i anti-T„riceanu. Dac„ ne g‚ndim la modul lor de manifestare ∫i la efectele ob˛inute, din fericire, doar par˛ial, am putea s„ mergem mai departe ∫i s„ le numim partide anti-sistem, anti-stabilitate, anti-democra˛ie ∫i chiar anti-Rom‚nia.

Cele 115 voturi ob˛inute luni sunt mai pu˛ine chiar dec‚t num„rul de semn„turi din tabelul-anex„ cu care textul mo˛iunii a reu∫it s„ fie, abia la a treia Óncercare, depus la cele dou„ Camere ale Parlamentului. Ne aducem aminte cum, la un moment dat, erau 115 nume ∫i 116 semn„turi, situa˛ie justificat„ de conducerile celor dou„ partide ca îo eroare tehnic„, de secretariat“. Ce a fost Ón realitate p‚n„ la urm„ s-a v„zut: semn„turi scanate ∫i tip„rite la imprimant„.

Nu am verificat Ón arhive, dar sunt aproape sigur c„ 115 bile albe Ón urna alb„ reprezint„ cel mai mic num„r de voturi îpentru“ din istoria tuturor mo˛iunilor de cenzur„ cu care s-a confruntat vreun guvern Ón cei 17 ani ∫i jum„tate de construire a democra˛iei Ón ˛ara noastr„, o Ónfr‚ngere categoric„, pentru motive asupra c„rora nu mai are rost s„ insist acum ∫i aici.

Ai zice c„ oricine sufer„ un asemenea e∫ec se a∫az„ cuminte Ón banca lui ∫i trage, Ón t„cere, Ónv„˛„mintele. Ei bine, nu! Asemenea pre∫edintelui Traian B„sescu, cel care la c‚teva minute dup„ scrutinul din 19 mai s-a str„duit s„ prezinte Óntr-o fals„ lumin„ efectele referendumului, domnul Boc ∫i ciracii lui se dau de ceasul mor˛ii s„ ne spun„ c„ 115 voturi Ónseamn„ mult mai mult dec‚t reprezint„ Ón realitate.

Trezi˛i-v„, stima˛i colegi parlamentari care a˛i pus bila dup„ pofta inimii lui Traian B„sescu! 115 nu reprezint„ nici m„car un sfert din Camera Deputa˛ilor plus Senat. Calma˛i-v„ ∫i haide˛i s„ purcedem din nou la treab„, fiindc„ legile integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ sunt multe ∫i trebuie, Ón continuare, votate! Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. a depus Ón scris interven˛ia domnul Mih„i˛„ Calimente. Urmeaz„ domnul Mocanu Vasile.

Domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îAm dat o ∫ans„ Guvernului“.

Œn ultimii 17 ani, Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, a devenit un loc comun expresia îa alege dintre dou„ rele r„ul cel mai mic“. Din p„cate, Ón ultimii doi ani, aceast„ sintagm„ a ajuns aproape o emblem„ a situa˛iei politice din Rom‚nia, dar nu din vina noastr„.

Ieri P.S.D. a avut de ales Óntre dou„ rele. Am avut, pe de o parte, mo˛iunea democrat„, un document slab preg„tit, contradictoriu, populist ∫i demagog. Am mai spus-o: at‚ta vreme c‚t cei peste 1.000 de func˛ionari democra˛i care ocup„ func˛ii Ón administra˛ia local„ nu-∫i dau demisia, orice atac al P.D. la adresa Executivului nu poate fi dec‚t neavenit.

Œn realitate, dincolo de capul lui T„riceanu, P.D. nu-∫i dore∫te altceva dec‚t alegeri anticipate, pentru a profita de confuzia care domne∫te Ón r‚ndul electoratului dup„ referendumul din 19 mai.

Nu dragostea de ˛ar„ Ói m‚n„ pe democra˛i Ón lupt„, ci mirosul ciolanului! Democra˛ii ∫tiu foarte bine c„ Ón urm„toarele luni P.D. se va dezumfla ca o gogoa∫„ cu termen de garan˛ie dep„∫it, de aceea se zbat dispera˛i pentru a for˛a alegerile anticipate. Ne-am plictisit totu∫i de aceast„ idee unic„, dar fix„, a P.D. ∫i a ∫efului statului, Traian B„sescu.

Avem, de cealalt„ parte, un Cabinet ineficient, incompetent ∫i lipsit de proiecte, un guvern care doar profit„ de av‚ntul s„n„tos pe care l-a luat economia Ón perioada 2000—2004, c‚nd la guvernare s-a aflat P.S.D.

Nu pentru c„ este genial, frumos ∫i bine-crescut am mai dat o ∫ans„ Cabinetului C„lin Popescu-T„riceanu, ci pentru c„, Ón aceast„ var„, guvernan˛ii sunt obliga˛i s„ ia m„suri urgente pentru a diminua dezastrul din agricultur„, din s„n„tate sau din educa˛ie. Œn plus, este grabnic nevoie de o strategie de absorb˛ie a fondurilor europene, f„r„ de care economia rom‚neasc„ este Ón pericol s„ o ia din nou la vale.

Dac„ am fi acceptat mo˛iunea de cenzur„ a P.D. am fi blocat activitatea Guvernului Óntr-un moment Ón care nu de lupte politice avem trebuin˛„, ci de transpira˛ie ∫i putere de munc„. Œn urm„toarele luni Rom‚nia are nevoie de stabilitate pentru a dep„∫i criza Ón care se afl„. Am dat o ∫ans„ Guvernului, pentru c„ am pus interesul na˛ional deasupra intereselor de partid.

V„ mul˛umesc, domnule deputat Mocanu.

Are cuv‚ntul domnul deputat ™tefan Baban, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îCriza gr„dini˛elor din Rom‚nia“

Crize, crize, crize! Œncep‚nd de la criza politic„ ∫i termin‚nd cu cea din sistemul sanitar, Rom‚nia este b‚ntuit„ de acest fenomen Ónc„ din primii ani ai tranzi˛iei spre democra˛ie.

Ast„zi, este r‚ndul crizei din sistemul de Ónv„˛„m‚nt. Am Ón˛eles, greu, este adev„rat, criza locurilor din Ónv„˛„m‚ntul liceal, universitar, criza locurilor de cazare din c„minele studen˛e∫ti, dar nu pot pricepe cum a ap„rut acest fenomen ∫i la nivel de gr„dini˛„ ∫i de ciclu primar, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care pentru aceste dou„ forme de Ónv„˛„m‚nt sunt acreditate ∫i unit„˛i particulare.

A crescut num„rul copiilor de v‚rst„ pre∫colar„ ∫i ∫colar„? A sc„zut num„rul cadrelor didactice care s„ practice aceast„ meserie pentru prichindei? La prima Óntrebare Ónclin s„ cred c„ nu. La a doua spun hot„r‚t da, pentru c„ av‚nd Ón vedere salariile mizere, corup˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 din Ónv„˛„m‚nt, Óncep‚nd de la repartizare ∫i termin‚nd cu titularizarea pe post, lipsurile pe care le Óndur„ ani Óntregi tinerii dasc„li, nu e de mirare c„ las„ totul Ón urm„ ∫i pleac„ Ón str„in„tate, chiar dac„ trebuie s„ presteze o munc„ necalificat„, inferioar„ ∫i de cele mai multe ori umilitoare fa˛„ de cea pentru care s-au preg„tit.

Criza gr„dini˛elor ofer„ o imagine foarte bun„ pentru Rom‚nia de ast„zi, ∫i asta pentru c„ exist„ dou„ sisteme paralele de gr„dini˛e, cele de stat ∫i cele private. Cele de stat sunt mai ieftine, de fapt, teoretic, sunt gratuite, de∫i pe parcursul anilor de gr„dini˛„ p„rin˛ii pl„tesc diferite taxe cu nume ciudate, astfel Ónc‚t cu echivalentul a c‚torva zeci de euro Ó˛i ˛ii copilul la gr„dini˛a de stat. Evident, func˛ionarea acestora este subven˛ionat„ de noi to˛i de la buget, pl„tim to˛i pentru ca to˛i s„ beneficiem, dar realitatea ne arat„ c„ de fapt beneficiaz„ cei de∫tep˛i care, Ónc„ de la Ónceputul anului, au dat mit„ la conducerile gr„dini˛elor de stat pentru a asigura copilului lor un loc îeligibil“.

Œn paralel func˛ioneaz„ ∫i gr„dini˛ele private, ceva mai scumpe dec‚t cele ale statului, Ón care principiul: pl„te∫ti ∫i ai loc asigurat, f„r„ s„ fii nevoit s„ mai dai ∫i ∫pag„, func˛ioneaz„ din plin, dar costul este ridicat, astfel Ónc‚t doar un anumit segment al popula˛iei, ∫i anume cel cu venituri peste media cet„˛eanului obi∫nuit, Ó∫i poate permite toate aceste cheltuieli.

## Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Petru C„lian. Se preg„te∫te domnul domnul Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi cred c„ poate s„ fie denumit„ îApel de urgen˛„ c„tre ministrul Cristian Adomni˛ei“.

Œn aceast„ s„pt„m‚n„, elevii clasei a VIII-a termin„ o prim„ etap„ din via˛a lor Ón ceea ce prive∫te

Ónv„˛„m‚ntul. Majoritatea copiilor, plini de emo˛ii pe ultima sut„ de metri, Ó∫i fac ultimele preg„tiri, astfel Ónc‚t Óncep‚nd de luni s„ Ónfrunte cele trei examene de capacitate.

Apare Óns„ o problem„ extrem de important„ ∫i, cred eu, totodat„ grav„ ∫i tocmai de aceea lansez un S.O.S. c„tre actualul ministru al Ónv„˛„m‚ntului: dup„ cum mul˛i dintre noi ∫tim, Ón Óntreaga ˛ar„, mii de copii de clasa a VIII-a au r„mas corigen˛i, din diferite motive pe care nu le comentez. Ace∫ti copii, din p„cate, nu vor avea posibilitatea s„ treac„ peste examenele de capacitate care Óncep s„pt„m‚na viitoare, luni.

N-o s„ aib„ posibilitatea pentru c„, din p„cate, actualul ministru nu a avut Ón vedere o problem„ de o importan˛„ major„, nu le-a oferit posibilitatea acestor copii r„ma∫i corigen˛i ca Ónainte de examenul de capacitate s„ poat„ s„-∫i sus˛in„ examenul de corigen˛„, astfel Ónc‚t s„ aib„ ∫i ei un drept legitim, cel de a participa ∫i de a-∫i sus˛ine examenul de capacitate.

Din acest motiv, ace∫ti copii care, repet, sunt de ordinul miilor sau poate chiar al zecilor de mii, sunt obliga˛i s„ stea un an îpe dreapta“, cum se spune pe rom‚ne∫te. Or, aceast„ pauz„ de un an de zile nu face altceva dec‚t s„ duc„, pentru mul˛i copii, la abandonul ∫colar, lucru extrem de grav care, totu∫i, se petrece Ón Rom‚nia.

Pe cale de consecin˛„, fac un apel ∫i voi emite azi o scrisoare deschis„ pe care o s-o adresez domnului ministru Cristian Adomni˛ei, rug‚ndu-l ca, Ón cursul zilei de ast„zi, Ón regim de urgen˛„, s„ emit„ un ordin, astfel Ónc‚t p‚n„ vineri s„ poat„ s„ fie organizate Ón toate ∫colile din ˛ar„ examene de sus˛inere a corigen˛elor. Aceast„ solu˛ie optim„, care nu face altceva dec‚t s„ stimuleze ace∫ti copii minuna˛i pe care-i avem ∫i, mai mult de at‚t, s„ nu mai avem probleme legate de abandonul ∫colar, va fi benefic„ ∫i trebuie neap„rat s„ se desf„∫oare, astfel Ónc‚t luni ace∫ti elevi s„ participe la examenul de capacitate, iar Ministerul Œnv„˛„m‚ntului s„ nu le r„peasc„ un an din via˛„, Ministerul Œnv„˛„m‚ntului s„ nu stimuleze, a∫adar, abandonul ∫colar.

Mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul domnul Becsek Garda Dezsö. Se preg„te∫te domnul Aledin Amet.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am sperat Ón promisiunile domnului ministru al agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale privind lupta Ómpotriva mafiei Ón cadrul ministerului pe care-l conduce, Óns„ m-am Ón∫elat amarnic. Cazul cel mai concret Ól reprezint„ r„spunsul primit pe baza Óntreb„rii formulate cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 nr. 2891/2007, Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, adresat„ Domniei Sale, din care rezult„ clar sus˛inerea oficial„ a mafiei lemnului prin actualul director al Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“. Mai concret, este vorba despre domnul Aldea Ion Dan ∫i despre speciali∫tii silvici din cadrul ministerului pe care Ól conduce.

Noul director al regiei, domnul Aldea Dan, este persoana care a intervenit at‚t Ón anul 2003, c‚t ∫i la data prezent„ pentru salvarea tuturor persoanelor implicate Ón mafia lemnului din jude˛ul Harghita, Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc ∫i la ocoalele silvice de stat subordonate de la Topli˛a, Borsec, dar Ón special la Tulghe∫, respectiv la Centrul de Produc˛ie Gheorgheni, cu concursul Inspec˛iei Silvice Harghita ∫i Bra∫ov.

Persoanele din institu˛iile silvice, Óncep‚nd cu directorul Direc˛iei Silvice Miercurea-Ciuc ∫i cu ∫efii de sec˛ie, p‚n„ la ultimul p„durar, au defri∫at bazinetele cu sute de hectare ∫i au comercializat Ón mod fraudulos masa lemnoas„, cu Ónc„lcarea grav„ a regimului silvic reglementat Ón domeniu.

Œn ceea ce prive∫te urm„rirea abuzurilor confirmate de speciali∫tii Domniei Sale, p‚n„ la data prezent„ nu a avut niciun ecou, iar din afirma˛ia prezentat„ rezult„ clar lipsa de interes total pentru stoparea fenomenului infrac˛ional s„v‚r∫it de c„tre personalul silvic, fapte care persist„ Ón mod haotic ∫i la data prezent„ Ón jude˛ul Harghita.

Fa˛„ de cele afirmate, a∫ preciza continuarea jafurilor dup„ anul 2003, pe care le-am sesizat la cererea popula˛iei din zon„, Ón urma c„reia s-au instrumentat o serie de dosare penale cu numerele 243/2005, 483 din 2005, 111 din 2006, 619 din 2006, 426 din 2005, 127 din 2006, 212 din 2005, care sunt cercetate la Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫ ∫i Ón care este cercetat personalul silvic de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, Topli˛a, Tulghe∫ ∫i, totodat„, fa˛„ de aceste cercet„ri, actualul director Mitic„ C„t„lin permite continuarea ∫i distrugerea unor acte necesare pentru organele de cercetare penal„ ca acte probatorii.

Mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul domnul Aledin Amet. Se preg„te∫te domnul Tudor Constantin.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îŒn favoarea trecerii unui num„r de ac˛iuni ale administra˛iilor porturilor maritime c„tre autorit„˛ile locale“.

Trecerea unor procente din ac˛iunile administra˛iilor porturilor maritime c„tre autorit„˛ile locale ar fi, cu siguran˛„, Ón beneficiul cet„˛enilor jude˛ului Constan˛a. Dincolo de aspectele politice, care pot dilua substan˛a subiectului, se afl„ ideea unei construc˛ii solide, av‚nd la baz„, Ón primul r‚nd, interesele tuturor locuitorilor zonei. Se cunoa∫te faptul c„ jude˛ul Constan˛a beneficiaz„ de un poten˛ial economic deosebit. Œn egal„ m„sur„, progresul zonei turistice poate Ónsemna un progres real al tuturor domeniilor de activitate. Prin urmare, ˛in‚nd cont de importan˛a strategic„ a jude˛ului pe care Ól reprezint, trebuie s„ existe un buget suplimentar.

Const„n˛enii, Ón general, sunt mai pu˛in interesa˛i de doctrinele politice, sunt mai pu˛in interesa˛i de apartenen˛a la un partid sau altul a celor responsabili. Const„n˛enii Ó∫i doresc doar ca localitatea Ón care tr„iesc s„ beneficieze, Óntr-un mod constant, de moderniz„ri. Pentru ei nu conteaz„ din ce zon„ politic„ este lansat„ o idee, care, odat„ concretizat„, s„ conduc„ la o cre∫tere a bun„st„rii. Politicienii sunt ale∫i pentru a sus˛ine proiectele aleg„torilor. Politicienii sunt ale∫i nu pentru p„rerile lor personale, ci pentru a promova interesul general.

Din cauza acestor motive, demersul pentru trecerea unui num„r de ac˛iuni ale administra˛iilor porturilor maritime c„tre autorit„˛ile locale este unul firesc, exist‚nd posibilitatea ob˛inerii unor rezultate notabile pentru economia local„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Constantin Tudor.

Se preg„te∫te, pentru al doilea tur, domnul Andrian Mihei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este mai mult cu caracter tehnic, dar ∫i, bineÓn˛eles, politic, Óntruc‚t, ca deputat independent Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 12 C„l„ra∫i Ón care am activat p‚n„ la Ónceputul lunii acesteia Ón Grupul parlamentar al Partidului Conservator, trec Óncep‚nd de ast„zi, deci cu data prezentei declara˛ii, Ón Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ca deputat independent, Óntruc‚t din 7 iunie anul curent sunt membru al Partidului Democrat.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere ∫i pentru aten˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul domnul Andrian Mihei. Se preg„te∫te domnul Vasile Soporan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ie politic„: îPe.De. o parte P„l„vr„geal„, Pe. De. alt„ parte Demagogie!“

îS„ te duci dracului, c„ nu a Ónceput lumea asta cu tine!“, i-a spus la un moment dat domnul Vasile Blaga lui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 S‚ntion. ™i ne-a aruncat praf Ón ochi la dispari˛ia lui Omar Hayssam, f„r„ s„ Ó∫i asume mari responsabilit„˛i, iar reforma administra˛iei publice nu a constituit un punct de mare interes pentru Domnia Sa.

Rom‚nia a primit o scrisoare de avertizare Ón leg„tur„ cu 156 de directive care nu au fost modificate ∫i transpuse Ón legea intern„, dintre care 87 erau Ón responsabilitatea Ministerului Mediului (fost ministru: Sulfina Barbu) ∫i 36 de competen˛a Ministerului Agriculturii (fost ministru: Gheorghe Flutur). Doamna Barbu Óns„ a avut alte preocup„ri ardente, bloc‚nd, de exemplu, proiecte importante ale municipiului ∫i jude˛ului Constan˛a pe criterii strict politice, ignor‚nd frecventele incendii din Delta Dun„rii ∫i nelu‚nd m„suri energice pentru prevenirea acestora, bulvers‚nd turismul litoral doi ani la r‚nd, juc‚ndu-∫i rolul de ministru cu carnet de partid, Ón detrimentul ac˛iunilor concrete ∫i pozitive.

Scandalul clipurilor supraevaluate ∫i niciodat„ utilizate pentru turism, din curtea domnului Radu Berceanu, practic, un milion ∫i jum„tate de euro arunca˛i pe apa s‚mbetei, Ón timp ce ˛„ri precum Croa˛ia, Bulgaria ∫i chiar Albania Ó∫i promoveaz„ turismul pe posturi TV interna˛ionale, evolu˛ia stagnant„ a lucr„rilor la autostr„zile Ón lucru ∫i a tuturor proiectelor legate de acest domeniu ne dau o m„sur„ a interesului fostului ministru din acest domeniu.

Gheorghe Barbu, extrem de pasiv Óntr-un domeniu unde se cerea tocmai opusul, a t„r„g„nat reforma pensiilor, nu a f„cut nimic pentru a stopa migra˛ia muncitorilor rom‚ni, lucru care se resimte negativ pe pia˛a intern„ a muncii, a tratat cu indiferen˛„ problema marinarilor rom‚ni dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i a fost aproape invizibil pe durata mandatului.

Dep„∫it ∫i lipsit de anvergura necesar„, fostul ministru al educa˛iei, domeniu de mare importan˛„ pentru competitivitatea pe termen lung a Rom‚niei, Mihail H„rd„u, a declarat la respingerea ordonan˛ei de guvern privind recalcularea veniturilor salariale ale cadrelor didactice din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar pentru perioada 2001—2004, referindu-se chiar la colegii s„i de partid, c„ îEste un gest populist. Mi se pare nedrept s„ se calce Ón picioare un efort al Guvernului de a face dreptate profesorilor, frustra˛i, la salarii. Din nefericire, am v„zut cum a ap„rut demagogia ∫i ne afl„m Ón situa˛ia s„ pl„tim gre∫elile fostei guvern„ri“. Bine spus!

Mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul domnul deputat Vasile Soporan de la P.S.D. Urmeaz„ domnul deputat Paul Magheru de la P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îAlian˛a D.A., Óntre real ∫i imaginar“

Discut‚nd, cum facem ast„zi, f„r„ a Ón˛elege profund problemele majore pe care le are Rom‚nia real„, Ón care unii afirm„ cu satisfac˛ie alunecarea st‚ngii spre dreapta ca urmare a constr‚ngerilor europene ∫i repetarea, parc„ la indigo, a situa˛iei grave prezentate de François Mitterand, Ón 1991, aceea Ón care sociali∫tii viseaz„ ca oamenii de dreapta s„ le ofere diplome de economi∫ti frunta∫i, ajung‚nd chiar s„ uite c„ sunt de st‚nga, consider c„ a sosit momentul pentru un alt tip de discu˛ie, aceea lipsit„ de populism, Ón care forma˛iunile politice s„ prezinte clar ∫i pe Ón˛elesul celor mul˛i problemele reale ∫i modalitatea Ón care acestea Ó∫i g„sesc rezolvarea Ón cadrul programelor politice.

Este dificil chiar ∫i pentru o forma˛iune de st‚nga s„ asculte, s„ interpreteze p„rerile adverse ale diverselor categorii ∫i s„ genereze o politic„ social„ care s„ fie favorabil„ tuturor.

Guvernan˛ii prezen˛i ∫i cei trecu˛i ai Alian˛ei D.A. prezint„ cre∫terea economic„ ca fiind suficient„ pentru a a∫eza Ón umbr„ deficitul de cont curent care va fi cu 166% mai mare dec‚t cel de anul trecut; datoria extern„ total„, care a urcat Ón primele dou„ luni ale anului 2007 la 29 miliarde de euro; men˛inerea cheltuielilor publice pentru educa˛ie la 5% din P.I.B. ∫i pentru cercetaredezvoltare la 0,3% din P.I.B., cu mult sub media statelor dezvoltate; ineficien˛a energetic„ de ∫ase ori mai mare dec‚t media Uniunii Europene; dezinteresul sectorului privat de a contribui esen˛ial pentru educarea superioar„ a for˛ei de munc„; considerarea Rom‚niei ca poligonul cel mai potrivit pentru reluarea tehnologiilor testate cu ani Ón urm„ Ón alte ˛„ri; cre∫terea ponderii salariilor sc„zute ∫i a inegalit„˛ilor de salarizare; cre∫terea salariului mediu net la nivelul procentelor, Ón compara˛ie cu cre∫terea dividendelor la nivelul sutelor de procente; situa˛ia deloc favorabil„ Ón care 10% dintre rom‚ni Ói sus˛in pe ceilal˛i 90%.

M„ opresc din analiza sumar„ ∫i solicit fo∫tilor parteneri din Alian˛a D.A. o analiz„ serioas„ a Óntregii perioade trecute de la instalarea Guvernului T„riceanu ∫i prezentarea solu˛iilor preconizate pentru redresarea pe baze durabile a economiei Rom‚niei.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Are cuv‚ntul domnul Paul Magheru. Se preg„te∫te domnul Munteanu Ioan, apoi doamna Ionica Constan˛a Popescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îCinstirea c„r˛ii: «Bookfest 2007»“.

M„ bucur c„ pot face un elogiu al c„r˛ii, ocazionat de un foarte important t‚rg de carte, nu numai de la catedr„, dar ∫i de la tribuna Parlamentului, pentru c„ Ón bezmeticeala politic„ Ón care ne-au cufundat cei de la timona ˛„rii, Salonul de promovare a c„r˛ii îBookfest 2007“ ne-a tonificat c‚t de c‚t sentimentul apartenen˛ei la un spa˛iu cultural care ∫tie s„ dep„∫easc„ primejduirile politice.

A doua edi˛ie a Salonului de carte îBookfest 2007“, organizat, ca ∫i anul trecut, Ón vastul pavilion al Complexului Expozi˛ional îRomexpo“, Óntre 6—10 iunie, a fost unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului, pe marginea c„ruia merit„ s„ facem c‚teva reflec˛ii, chiar politice.

Organizat de Asocia˛ia Editorilor din Rom‚nia, salonul expune produc˛ia de carte a peste 200 de edituri din toat„ ˛ara, paralel cu o serie de ac˛iuni — lans„ri de carte, mese rotunde, festivaluri de literatur„, chestionare, concerte, antren — menite s„ promoveze cartea ∫i s„ sporeasc„ gustul pentru citit. Este un exemplu concret de ceea ce Ónseamn„ descentralizarea ∫i Óncurajarea ini˛iativelor particulare Ón producerea ∫i desfacerea reciproc avantajoas„ a bunurilor culturale.

M„rturisesc c„ Ónainte ∫i pe timpul vizitei m-a Ónso˛it ca o obsesie pictura lui Giuseppe Aricimbaldo (1527—1593), îBibliotecarul“, emblematic„ pentru secolul al XVI-lea, un portret ludic, reconfortant, alc„tuit numai din c„r˛i.

De altfel, una dintre cele mai Ónalte elogieri ale c„r˛ii o g„sim tot la un italian, din acela∫i secol, Baltassar Castiglione, care, Ón cartea sa îCurteanul“ (1529), aprecia: îŒn afar„ de bun„tate, adev„rata ∫i cea mai de seam„ podoab„ a sufletului socot c„ este la oricine dragostea de carte“.

Umani∫tii renascenti∫ti, p„trun∫i de spiritul antic, au fost cei care au revigorat vechea concep˛ie a paideii, a educa˛iei spritului uman prin cultivarea ∫tiin˛elor ∫i artelor.

Œn fa˛a fiec„rui stand aveam progresiv aceea∫i impresie a unei paidei moderne, a revitaliz„rii interesului ∫i Óncrederii Ón litera tip„rit„. Cartea bun„ este cel mai de n„dejde prieten al omului, care nu te dezam„ge∫te ∫i nu te Ón∫al„ niciodat„. Ea te ridic„, te edific„ intelectual ∫i moral, te ajut„ s„ nu-˛i pierzi timpul Ón zadar, fiindc„, vorba cronicarului, citez din memorie: îNu exist„ alta nici mai pl„cut„ ∫i nici mai de folos z„bav„ pentru om dec‚t cetitul c„r˛ilor“.

Mul˛umesc, domnule coleg, dar n-a˛i avut o interven˛ie politic„, ci o or„ de curs, a∫a c„ o s„ fiu nevoit s„ tai ni∫te minute de la colegul ∫i prietenul dumneavoastr„, domnul Costache.

Domnul Munteanu. Se preg„te∫te doamna Constan˛a Popescu.

## Domnule pre∫edinte,

Mai Ónt‚i, vreau s„ v„ spun c„ domnul profesor universitar Paul Magheru, Óntr-adev„r, are dreptate mai mult dec‚t cred cei care vor citi sau vor c„uta pe Internet declara˛ia politic„ de ast„zi.

Eu, la o alt„ scar„, m„ refer aproape la acelea∫i lucruri, dar, repet, la o alt„ scar„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îApelul elevilor c„tre oamenii politici“.

Zilele trecute, 70 de elevi din ∫colile bucure∫tene ne-au oferit o lec˛ie de curaj ∫i de demnitate. Ei au venit Ón Parlament ∫i au cerut s„ fie asculta˛i ∫i s„ se ˛in„ seama de p„rerile lor.

Epistolele copiilor cuprindeau tot felul de referiri la situa˛ia din ∫coli, ∫i ele au fost deja afi∫ate Ón holul Parlamentului pentru ca demnitarii s„ ia act de grijile ∫i nevoile lor.

îPrin aceast„ scrisoare“ — nota un ∫colar — îvreau s„ v„ adresez rug„mintea s„ v„ g‚ndi˛i ∫i la noi, pentru c„ sunte˛i Ón m„sur„, ∫i subliniez, sunte˛i Ón m„sur„, ∫ti˛i cel mai bine de ce are nevoie un copil(...), spre deosebire de unii oameni politici.

Nu ∫tiu cum decurge o zi obi∫nuit„ din via˛a dumneavoastr„, Óns„ o zi obi∫nuit„ din via˛a mea este a∫a: ∫coal„, Ónv„˛at, teme, ∫coal„, Ónv„˛at, teme...“.

Spre deosebire de pre∫edintele ˛„rii, care a reu∫it Ón scurt timp, dar pe termen lung, s„ discrediteze institu˛ia Parlamentului Ón ochii rom‚nilor, ace∫ti copii au declarat c„: îParlamentarii Ó∫i fac bine treaba, chiar dac„ mai adorm...“ — ∫i aici este o realitate — î...∫i ei din c‚nd Ón c‚nd, a∫a cum Ói vedem la televizor“, ∫i c„ ei sunt cei care vor ∫ti s„-i asculte ∫i s„-i ajute.

Acum, c‚nd por˛ile Europei s-au deschis ∫i pentru ei, l„s‚nd s„ se vad„ cum Ónva˛„ cei de-o seam„ cu d‚n∫ii, elevii no∫tri nu au cerut dec‚t lucruri simple, normale, realizabile: programele ∫colare s„ nu mai fie at‚t de Ónc„rcate, subiectele la examene s„ fie mai accesibile, s„

fie proteja˛i de c„tre paznici pe durata programului de ∫coal„, s„ beneficieze de bilete de tren la pre˛ redus, s„ fie promulgate legi pentru copiii cu handicap. Destul de pu˛ine solicit„ri!

La fel de bine ar fi putut s„ cear„ ca toate ∫colile rom‚ne∫ti s„ aib„ minime condi˛ii de igien„, c„ldur„, lumin„, ap„ potabil„, toalete Ón incinta unit„˛ii, copiii de la ˛ar„ s„ aib„ acelea∫i ∫anse cu cei de la ora∫, s„ nu mai parcurg„ zilnic zeci de kilometri pentru a ajunge la ∫coal„, s„ Ónve˛e cu profesori califica˛i ∫i s„ nu mai fie nevoi˛i s„ abandoneze studiile din cauza s„r„ciei.

Mul˛umesc.

Doamna deputat Constan˛a Popescu, din partea Partidului Conservator.

Bun„ diminea˛a tuturor!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îŒn ˛ara lui 75% se merge cu 10 kilometri la or„ sau, hai, treac„ de la ei, cu 30 kilometri la or„!“.

Am avut zilele trecute proasta inspira˛ie de a Óncerca s„ g„sesc o logic„ pe drumurile din ˛ara noastr„. ™i am Ónceput, firesc, cu drumul pe care-l fac s„pt„m‚nal spre Hunedoara, jude˛ul pe care Ól reprezint. Un drum de 400 kilometri pe care Ól faci dup„ cum d„ Dumnezeu. Se poate Ón patru ore ∫i jum„tate, dar nu spun c„ eu fac asta, pentru c„ atunci ar Ónsemna s„ Ón˛elege˛i c„ dep„∫esc limita de vitez„, ceea ce nu fac. Se poate Ón cinci ore ∫i jum„tate sau ∫ase, de cele mai multe ori, Ón ∫apte, opt sau nou„ ore, dac„ ai ghinionul s„ fie aglomerat, s„ Ónt‚lne∫ti c‚teva camioane Ónc„rcate, care merg cu 30 kilometri la or„, pe care nu le po˛i dep„∫i, sau s„ fie vreun blocaj la intrarea sau la ie∫irea din Sibiu, la Sebe∫ sau pe Valea Oltului.

Dup„ cum vede˛i, ∫ansele de ghinion nu sunt pu˛ine. S„ nu v„ imagina˛i acum c„ am s„ v„ vorbesc despre un drum comunal, de∫i la c‚te comune traverseaz„ drumul spre Deva, poate fi mai degrab„ comunal. Nu. Vorbesc despre un drum european, despre un drum care duce spre Europa, care va s„ zic„, un drum care ne leag„ pe noi, poporul, expresie at‚t de drag„ unora, de Europa! Vorbesc despre Drumul European 81.

Acum ceva vreme, nu mult„, pre∫edintele statului ne-a informat c„ Domnia Sa este cel care a Óndreptat Rom‚nia spre Vest. Pesemne c„ o fi Óndreptat-o, dar a r„mas a∫a, Ón pozi˛ie Óndreptat„. De ajuns, ajunge greu!

Coridorul IV Paneuropean este, a∫a cum am vorbit, inexistent, iar Drumul European 81, dinspre Bucure∫ti c„tre Deva, de acolo n-am mai avut proasta curiozitate s„ fac niciun calcul, are o singur„ band„ pe sens, ∫i este pres„rat cu vreo o sut„ de localit„˛i, prin care ∫i rom‚nul, ∫i europeanul Óndr„zne˛ merg cu 50 kilometri la or„, potrivit normelor care spun c„ aceasta este viteza legal„ Ón localit„˛i. ™i, evident, aceste localit„˛i mai sunt Ónso˛ite ∫i de trecerile de pietoni de rigoare.

De asemenea, Drumul European 81 este pres„rat cu vreo trei treceri de cale ferat„ at‚t de prost Óntre˛inute, Ónc‚t dac„ treci peste ele cu 30 kilometri la or„ te po˛i numi vitezoman.

Are cuv‚ntul domnul Ion Aurel Rus, din partea P.R.M. Se preg„te∫te domnul deputat ™tiuc„, de la P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îPenalul B„sescu“.

Un vechi proverb rom‚nesc spune c„: îLupul Ó∫i schimb„ p„rul, dar n„ravul, ba!“. Asta i se potrive∫te de minune pre∫edintelui-juc„tor, b„utor, manglitor... rea∫ezat la Cotroceni pentru Ónc„lcarea flagrant„ a Constitu˛iei.

Nu este zi l„sat„ de Dumnezeu Ón care pre∫edintele Traian B„sescu s„ nu Óncalce Constitu˛ia Rom‚niei, acea Constitu˛ie pe care a jurat s„ o respecte. Odat„ cu t„ierea bucluca∫ei ∫uvi˛e de p„r, B„sescu nu ∫i-a schimbat atitudinea, ci, dimpotriv„, instig„ la subminarea puterii de stat.

Art. 80 alin. (2) din Constitu˛ie spune: îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice“.

Dup„ c‚t cunoa∫tem noi, Guvernul T„riceanu II, de∫i nu a fost votat de Partidul Rom‚nia Mare, el totu∫i este Ón func˛iune, ∫i deci convocarea partidelor politice de vineri, 8 iunie, la Palatul Cotroceni, de c„tre pre∫edintele Traian B„sescu, s-a f„cut cu Ónc„lcarea flagrant„ a legii.

Dac„ Ón Rom‚nia statul de drept ar func˛iona, ∫i principiul separa˛iei puterilor Ón stat ar fi aplicat, atunci pre∫edintele Traian B„sescu ar trebui s„ fie depus urgent Óntr-un penitenciar de maxim„ siguran˛„.

Art. 96 din Constitu˛ie d„ putere Parlamentului ca Ón ∫edin˛„ comun„, cu votul a cel pu˛in dou„ treimi din num„rul deputa˛ilor ∫i senatorilor, s„-l pun„ sub acuzare pe pre∫edintele Rom‚niei pentru Ónalt„ tr„dare.

De unde reiese tr„darea? Din Ónc„lcarea Legii nr. 574 din 27 iunie 2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, care spune:

A. Capitolul III — îOrganizare ∫i func˛ionare“ — art. 5 alin. (1): îPre∫edintele Rom‚niei Óndepline∫te func˛ia de pre∫edinte al Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.“;

B. Capitolul II — îAtribu˛ii“ — art. 4: îConsiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii are urm„toarele atribu˛ii:

Analizeaz„ ∫i/sau propune, potrivit legii, promovarea:

1. strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei;

2. strategiei militare a Rom‚niei;

Are cuv‚ntul domnul Alecsandru ™tiuc„. Se preg„te∫te domnul Mircea Costache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ este intitulat„: îManuale alternative sau alternan˛a oportunit„˛ilor“.

Apari˛ia manualelor didactice alternative la diverse discipline de Ónv„˛„m‚nt a presupus realizarea anual„ de c„tre Consiliul Na˛ional pentru Evaluarea ∫i Difuzarea Manualelor a unor analize ∫i evalu„ri periodice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Este de presupus faptul c„, teoretic, acest consiliu este format din reputa˛i speciali∫ti, care analizeaz„ obiectiv valen˛ele didactice, bog„˛ia ∫i valoarea con˛inutului manualelor, conformitatea acestora cu programa ∫colar„ elaborat„ de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, aprob‚nd apari˛ia pe pia˛„ a celor mai bune manuale, care vor constitui baza preg„tirii ∫colare a actualelor genera˛ii de elevi.

Teoria ∫i practica sunt Óns„ dou„ lucruri diferite Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt actual. Astfel, anul acesta, la evaluarea manualelor ∫colare de limba ∫i literatura rom‚n„ pentru clasa a XII-a, al„turi de alte lucr„ri a fost prezentat ∫i un manual realizat de profesor dr. Florina Rogalski, lector universitar Daniel Cristea-Enache, sub coordonarea academicianului Eugen Simion, fostul pre∫edinte al Academiei Rom‚ne.

Edi˛ia precedent„ a acestui manual, ap„rut Ón anul 2002 la Editura îCorint“, a fost aprobat„ cu punctajul maxim la momentul respectiv, prin ordinul ministrului, fiind lider de pia˛„ timp de 5 ani, cu un tiraj de aproximativ 200.000 exemplare, fiind preferat ∫i utilizat la clas„ de aproximativ 75% dintre profesorii de limba ∫i literatura rom‚n„.

Œn mod firesc, era de a∫teptat ca edi˛ia din acest an a respectivului manual, revizuit„ ∫i Ómbun„t„˛it„, s„ fie aprobat„ de Consiliul Na˛ional pentru Evaluarea ∫i Difuzarea Manualelor. Surpriza s-a produs, Óns„, excesiv de rigurosul consiliu acord‚nd manualului doar 77,88% puncte, din 83 c‚te erau necesare pentru a fi admis.

Principala obiec˛ie care i se aduce manualului se refer„ la faptul c„ acesta are un nivel prea ridicat de cuno∫tin˛e, f„r„ a se ˛ine seama de faptul c„ el se adreseaz„ celor mai buni elevi din clasele de filologie de la liceele teoretice, care reprezint„, probabil, viitorii dasc„li de limba rom‚n„.

Œn condi˛iile Ón care, timp de 5 ani, elevii au Ónv„˛at f„r„ probleme dup„ manualul similar, f„r„ a fi inhiba˛i de volumul mare de cuno∫tin˛e de specialitate, cum se afirm„ Ón motivarea emis„ de consiliu, ne Óntreb„m care este juste˛ea m„surii respingerii acestui manual.

Interven˛iile ∫i inten˛iile evaluatorilor anonimi ai consiliului sunt v„dite, raportul-pamflet Óntocmit de ace∫tia cu ocazia respingerii manualului ar„t‚nd o lips„ de loialitate intelectual„ ∫i o programatic„ ostilitate.

Pasivitatea de care a dat dovad„ Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, care nu a avut nicio reac˛ie la articolele ap„rute Ón mass-media pe aceast„ tem„, este una regretabil„ ∫i condamnabil„, demonstr‚nd faptul c„ ministerul are preocup„ri mai importante dec‚t cele viz‚nd asigurarea unui act educa˛ional de calitate, bazat pe materiale didactice valoroase, cu un con˛inut ∫tiin˛ific bogat.

De asemenea, este inacceptabil„ situa˛ia creat„ de conflictul de interese Ón care se afl„ directorii generali, inspectorii generali ∫i al˛i angaja˛i ai Ministerului Educa˛iei, care elaboreaz„ programe, semneaz„ manuale ∫colare, editeaz„ lucr„ri auxiliare ∫i tot ei evalueaz„, le aprob„, ca s„ nu mai vorbim de modul cum le îpromoveaz„“ Ón ∫coli (Óntre ghilimele promoveaz„!).

Este timpul s„ se fac„ ordine Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i s„ se acorde respectul cuvenit valorilor autentice, ca premis„ fundamental„ a calit„˛ii Ón educa˛ie. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Mircea Costache, de la Partidul Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Costache Mircea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

M-am str„duit din r„sputeri ∫i nu am reu∫it niciodat„ s„ aduc o primenire a limbajului Ón via˛a public„. Am v„zut c„ unii au Ónceput deja s„ acuze ∫i s„ resimt„ ∫ocurile electrice ale unor discursuri parlamentare, d‚nd vina numai ∫i numai pe lipsa de orizont cultural, pe s„r„cia spiritual„, care ar degenera Ón limbaj plin de durit„˛i ∫i de atacuri la adresa unor personaje din via˛a public„.

Au ajuns unii p‚n„ acolo cu obr„znicia, oameni care nu au citit Ón via˛a lor dec‚t etichete de pe sticlele de b„uturi sau prospectul propriilor limuzine, ca s„ ∫tie s„ ∫i le foloseasc„ Ón mod performant, au ajuns s„ ne acuze pe aceia care nu avem la Óndem‚n„ alte mijloace dec‚t vocabularul limbii rom‚ne pentru a Ónfiera tarele unei societ„˛i Ón deriv„, sc„pate oric„rui control.

Am s„ fac de data aceasta efortul de a nu mai c„dea Ón patima accentului pamfletar ∫i a verbului coroziv, de altfel, singurele mijloace care ne stau la Óndem‚n„ unora dintre noi, ∫i de a spune c„ nu exist„ ∫arlatanie mai mare dec‚t s„ min˛i cu naturale˛e, s„ acuzi c„ unii dintre cei afla˛i sub cupola Parlamentului Rom‚niei ar lupta Ómpotriva propriului popor. Nu cred c„ exist„ acuz„ mai grav„ ∫i afirma˛ie mai iresponsabil„, din partea oricui ar veni, dec‚t aceea c„ cine nu a acumulat averi, cine nu Óncalc„ nicio lege, cine Óncearc„ cu propriile mijloace, prin comportament civic exemplar, s„ traseze pentru el ∫i pentru semenii lui o alt„ traiectorie Ón contemporaneitate ∫i cu propensiune spre viitor poate fi cu u∫urin˛„ etichetat, de indivizi primitivi, anima˛i de spirit gregar, c„ ar lupta Ómpotriva propriului popor.

Cine are curajul s„ foloseasc„ no˛iunea istoric„ de îpopor“, c‚nd habar n-are de istoria, cultura, tezaurul de spiritualitate al acestui popor, Ónseamn„ c„ este animat nu numai de spirit gregar, de spiritul de turm„, mai pe rom‚ne∫te, ∫i c„ are un profund dispre˛ fa˛„ de to˛i cei pe care Ói are Ón preajm„ ∫i pe care pretinde a-i reprezenta. Nu exist„ Ón lume ∫arlatanie mai mare dec‚t s„ fii Ónconjurat de clanuri mafiote, de bande infrac˛ionale, de c„∫uneni, de coco∫i, de bitneri, de petrache, de alte udrea, de tot felul de scursuri ∫i de creaturi, ∫i de scursuri vorace, ∫i s„ Ónfierezi, chipurile, ni∫te oameni care ∫i-au p„strat m„sura, bunul-sim˛, sentimentul patriotic de apartenen˛„ la neam, pe care s„-i acuzi zilnic, Ón pia˛a public„ ∫i cu alte prilejuri, c„ ar lupta Ómpotriva propriului popor.

Mul˛umesc ∫i eu.

Are cuv‚ntul doamna Monalisa G„leteanu ∫i se preg„te∫te domnul Vl„doiu, o recompens„ pentru faptul c„ au stat de la Ónceput p‚n„ la sf‚r∫it.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ asigura˛i ∫anse egale tuturor parlamentarilor, Ón Parlamentul Rom‚niei, indiferent de gen, pentru a-∫i sus˛ine declara˛iile politice.

Œn aceast„ diminea˛„ am s„ v„ vorbesc despre îDreptul la educa˛ie“.

Educa˛ia, ca paradigm„ a vie˛ii sociale, implic„ construirea unei con∫tiin˛e morale vii, care s„ asigure fiec„rui cet„˛ean o existen˛„ demn„ ∫i decent„.

Baza oric„rui demers educa˛ional presupune existen˛a Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar de stat, accesibil ∫i gratuit pentru to˛ii copiii, Óncep‚nd cu v‚rsta de trei ani, al c„ror drept la educa˛ie este garantat prin art. 32 din Constitu˛ia Rom‚niei. Acest drept nu poate fi negociat de c„tre conducerea politic„ a ˛„rii ∫i, Ón niciun caz, nu poate fi Óngr„dit prin incompeten˛a unei echipe aflate vremelnic la c‚rma ministerului educa˛iei.

Lipsa locurilor Ón gr„dini˛ele publice din marile ora∫e ale Rom‚niei, semnalat„ de c„tre Partidul Social Democrat Ónc„ din anul 2006, agraveaz„ starea lamentabil„ Ón care se afl„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ∫i subliniaz„ o realitate social„ dureroas„, Ón care alternativa gr„dini˛elor particulare este o solu˛ie inaccesibil„ pentru majoritatea familiilor din Rom‚nia, av‚nd Ón vedere costurile ridicate ale ∫colariz„rii Ón aceste institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt.

Partidul Social Democrat solicit„ Ón mod imperativ ministrului educa˛iei, domnul Cristian Adomni˛ei, s„ Ó∫i asume responsabilitatea g„sirii unor solu˛ii rapide pentru ie∫irea din impasul lipsei locurilor Ón gr„dini˛ele publice din Rom‚nia.

De asemenea, atragem aten˛ia c„ desconsiderarea sistemului educa˛ional rom‚nesc ∫i Ónc„lcarea flagrant„ a drepturilor fundamentale ale omului ∫i a valorilor democratice converg inevitabil c„tre distrugerea statutului de cet„˛ean european, pe care cu greu l-am dob‚ndit dup„ 17 ani de tranzi˛ie, prin efortul Óntregului popor. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Vl„doiu.

V„ anun˛ c„ au depus Ón scris domnii deputa˛i: Dumitru Bentu, Mihaela Rusu, Vasile Pu∫ca∫, Gheorghe Chiper, Iuliu Nosa ∫i Mih„i˛„ Calimente.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule coleg.

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îBulina ro∫ie de pe s„n„tatea Rom‚niei“.

Nimic nu este mai scump dec‚t s„n„tatea, spun rom‚nii. Nimic mai adev„rat, spun eu, acum, c‚nd mori cu zile Ón spital, dac„ n-ai bani s„-˛i cumperi medicamente sau s„ îstimulezi“ actul medical.

oamenilor, vom Ónregistra pierderi cu to˛ii, mai pu˛in cei ce-∫i pot permite, pe cheltuiala copiilor, s„ dea fuga la Viena pentru o interven˛ie chirurgical„.

Œn ultimii ani, cu zeci sau poate sute de milioane de euro pl„ti˛i din banii publici, altfel zis, din buzunarele pacien˛ilor, spitalele au fost utilate cu aparatur„ medical„, cu tehnic„ de ultim„ or„ de investigare ∫i diagnosticare, dar oamenilor nu le este mai bine, nu sunt mai s„n„to∫i. Pacien˛ii continu„ s„ moar„ Ón autosanitarele echipate necorespunz„tor sau chiar Ón spitale, Ónainte sau dup„ interven˛ii chirurgicale de rutin„.

Cauzele sunt multiple ∫i complexe. Unele ˛in de indolen˛a medicilor, insuficient stimula˛i de pacien˛i. Altele ˛in de slaba acoperire a rela˛iei medic—pacient de c„tre legisla˛ie. Altele, cu o puternic„ component„ obiectiv„, ˛in de managementul defectuos din unit„˛ile sanitare.

De multe ori este invocat„ lipsa banilor. Cu toate acestea, sumele care tranziteaz„ prin s„n„tate sunt imense. De pild„, Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate V‚lcea, care aloc„ celor 9 spitale, 8 publice ∫i unul privat, peste 2 milioane de euro lunar: aproximativ 70—80% din ace∫ti bani reprezint„ salariile celor care concur„ la realizarea actului medical, iar diferen˛a, 20%, este actul medical Ón sine. Acest raport se Ónt‚lne∫te ∫i Ón ˛„rile Ón care se opereaz„ cei mai Ónst„ri˛i ∫i mai populari rom‚ni, cu deosebire c„ procentele sunt distribuite exact invers fa˛„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ la noi.

## Stima˛i colegi,

Cred c„ a venit vremea s„ recunoa∫tem c„ o principal„ cauz„ a extrem de proastei calit„˛i a actului medical din Rom‚nia o reprezint„ indolen˛a cu care noi, institu˛iile statului, am tratat ∫i trat„m condi˛ionarea actului medical de c„tre medic sau asistent Ón func˛ie de îpresta˛ia“ pacientului. De multe ori salariile medicilor, care, oricum, au ajuns, Ón unele cazuri, la 2 mii de euro pe lun„, reprezint„ simple venituri colaterale, fa˛„ de îaten˛iile“ venite drept îmul˛umiri“ din partea pacien˛ilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

A depus Ón scris ∫i domnul Viorel Pupez„.

Stima˛i colegi,

De 17 ani ∫i jum„tate Óncerc„m s„ rezolv„m problema cea mai important„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti: s„n„tatea. Œndr„znesc s„ afirm c„ aceast„ problem„ — sigur c„ nu este singura — se num„r„ printre cauzele mor˛ii regimului de dinainte de ’89. Tot ea st„ la baza slabei Óncrederi a societ„˛ii Ón principala institu˛ie a statului, f„cut„ Ón mod pervers responsabil„ Ón totalitate.

Dac„ nu vom g„si urgent solu˛ii prin care Executivul s„ produc„ schimb„ri reale Ón s„n„tate, Ón beneficiul

## V„ mul˛umesc.

Œn fiecare an, pe 5 iunie, se celebreaz„ Ziua Mondial„ a Mediului, ocazie cu care Organiza˛ia Na˛iunilor Unite

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 atrage aten˛ia oamenilor asupra problemelor legate de mediu.

Activit„˛ile dedicate Zilei Mondiale a Mediului Ón jude˛ul Buz„u au Ónceput Ónc„ din data de 30 mai, fiind demn de remarcat c„ la acestea au fost implica˛i mai ales elevii, care au participat la ac˛iuni specifice v‚rstei lor.

Au fost antrena˛i elevi din 30 de unit„˛i ∫colare Ón activit„˛i de educa˛ie ecologic„ cum ar fi: campanii de colectare a de∫eurilor reciclabile, concursuri de desene, referate, eseuri, parade ale costumelor ∫i juc„riilor realizate din materiale reciclabile, plant„ri de flori, vizite de documentare Ón natur„ ∫i Óntreceri sportive.

Activit„˛ile cu elevii au cuprins tot jude˛ul. Œn municipiul Buz„u, circa 260 de elevi din ∫ase institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt au participat la un mar∫ pe str„zi, finalizat Ón centrul municipiului, ocazie cu care au fost premia˛i cei care s-au eviden˛iat Ón colectarea de∫eurilor reciclabile. Cu aceast„ ocazie, unor gr„dini˛e, ∫coli ∫i licee le-au fost distribuite containere pentru colectarea de∫eurilor.

Elevii de la ™coala Pietrosu din comuna Coste∫ti ∫i cei de la ™coala Movila Banului au participat la un concurs de eseuri pe teme de mediu, organiz‚nd cu aceast„ ocazie ∫i o expozi˛ie de desene. Cei de la ™coala ∫i Gr„dini˛a Policiori, comuna Scor˛oasa, au f„cut o expozi˛ie de desene, urmat„ de o scenet„ ∫i o parad„ a costumelor din materiale reciclabile.

Marcarea Zilei Mondiale a Mediului s-a f„cut ∫i la ™coala nr. 7 din Cartierul Bro∫teni ∫i la ™coala nr. 11, unde s-au organizat, de asemenea, concursuri de desene, colaje ∫i obiecte realizate din materiale refolosibile ∫i simpozioane pe teme ecologice.

La sediul G„rzii de Mediu din Buz„u a avut loc Ónm‚narea primelor 17 legitima˛ii pentru agen˛ii voluntari de mediu persoanelor care au trecut testarea ∫i care vor ac˛iona pe l‚ng„ comisarii G„rzii de Mediu pentru a depista orice Ónc„lcare a normelor privind legisla˛ia Ón vigoare. Œn perioada urm„toare, vor fi recruta˛i ∫i al˛i agen˛i voluntari de mediu, din toate localit„˛ile jude˛ului Buz„u.

îCu trotineta la Palatul Victoria!“

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Se pare c„ pentru unii politicieni activitatea legislativ„ ∫i executiv„ a acestei ˛„ri Óncepe s„ semene tot mai mult cu via˛a la gr„dini˛„. Certuri, injurii, haos... totul spre binele na˛iunii.

Œns„ de aici ∫i p‚n„ la a te adresa Óntr-o scrisoare oficial„ Pre∫edintelui Rom‚niei Óntr-un limbaj pueril ∫i plin de neseriozitate este cale lung„ sau cel pu˛in a∫a am

crezut p‚n„ zilele trecute, c‚nd realitatea m-a contrazis. Am spus-o ∫i o repet: Pre∫edintele unei na˛iuni este o institu˛ie. Indiferent de persoana care o ocup„, aceast„ func˛ie este garantul respect„rii legalit„˛ii ∫i democra˛iei politice. Votul este direct, poporul fiind cel care decide, de aici ∫i respectarea demnit„˛ii func˛iei supreme Óntr-un stat.

Domnul C„lin Popescu-T„riceanu a uitat Óns„ toate acestea ∫i de la balconul Palatului Victoria, pe principiul bile˛elelor Ón a c„ror scriere este specialist, a mai trimis o scrisoare la Cotroceni, de ast„ dat„ nu referitoare la îPetrom“, ci la consult„rile privind formarea unui nou guvern. Textul scrisorii nu are mare importan˛„ Ón contextul actual, doar c„ a fost adresat„ Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu. ™i trebuie s„ fi fost foarte m‚ndru domnul T„riceanu de crea˛ia sa literar„, din moment ce a relatat vesel presei cum scriind epistola c„tre Pre∫edintele Rom‚niei s-a g‚ndit la fiul s„u pre∫colar pe care Ól dojene∫te ∫i Ól trimite Ón banca lui c‚nd gre∫e∫te. Ridicol, incon∫tien˛„, lips„ de educa˛ie sau toate la un loc?!

Domnule C„lin Popescu-T„riceanu, sunte˛i, Ónc„, primul-ministru al unei ˛„ri ∫i v„ adresa˛i coresponden˛a Ón aceast„ calitate oficial„ Pre∫edintelui Rom‚niei! Limbajul folosit denot„ o bravad„ pueril„ ieftin„ ∫i, ˛in‚nd cont de subiectul mesajului, este o nou„ dovad„ de neseriozitate din partea dumneavoastr„ Ón rela˛ia Guvern — Pre∫edinte.

Sunte˛i pre∫edintele unui partid care are simpatizan˛i ∫i care v-a acordat girul Óncrederii sale. Ce reac˛ie a˛i avea dac„ m‚ine un t‚n„r liberal v-ar trimite o scrisoare la Palatul Victoria Ón care a˛i fi Óndemnat s„ v„ lua˛i motocicleta ∫i s„ da˛i c‚teva ture prin curte s„ v„ r„cori˛i? Œn fond, este ∫i asta o solu˛ie demn„ de luat Ón seam„.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ ridic o problem„ Ón aten˛ia colegilor din Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport, precum ∫i reprezentan˛ilor Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Este vorba despre evaluarea profesorilor de c„tre studen˛i — o practic„ _sine qua non_ Ón universit„˛ile occidentale, care r„m‚ne o necunoscut„ pentru mare parte a Ónv„˛„m‚ntului superior rom‚nesc.

Anual, studen˛ii ar trebui s„ primeasc„ o fi∫„ ce con˛ine Óntreb„ri referitoare la calitatea pred„rii, evalu„rii, personalitatea profesorului etc. ∫i, Ón func˛ie de r„spunsurile tinerilor, fiecare profesor Ón parte s„ primeasc„ un punctaj. De∫i acest gen de evaluare se poate face cu eforturi minime din partea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, rectorii nu s-au gr„bit s„ introduc„ procedeul.

Pentru c„ Ón esen˛„ procedura e simpl„, dar av‚nd Ón vedere ∫i principiul autonomiei universitare, v„ rog s„ analiza˛i posibilitatea implement„rii unui astfel de sistem Ón universit„˛ile rom‚ne∫ti, at‚t Ón cele de stat, c‚t ∫i Ón cele private, cu at‚t mai mult c„ niciuna dintre universit„˛ile rom‚ne∫ti nu se afl„ Ón topul primelor 500 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior din lume.

V„ mul˛umesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

Declara˛ie politic„: îDeclinul demografic, un pericol pentru Rom‚nia“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ la o problem„ care ar trebui s„ ne preocupe pe to˛i: Ómb„tr‚nirea popula˛iei ∫i multiplele implica˛ii ale acestui fenomen pentru Rom‚nia.

Conform unui studiu realizat de Academia Rom‚n„ pe marginea acestui fenomen, popula˛ia Rom‚niei este Ón continu„ sc„dere ∫i aparent nu exist„ perspective de stopare a declinului. Potrivit datelor statistice, fertilitatea sc„zut„ ∫i migra˛ia extern„ sunt principalele motive pentru care popula˛ia Rom‚niei a sc„zut cu 1,5 milioane de persoane din 1990 Óncoace. Conform autorului studiului, profesorul Vasile Ghe˛„u, situa˛ia economic„ precar„ ∫i lipsa unor politici familiale concrete Ói determin„ pe mul˛i dintre tineri s„ aib„ un singur copil, ceea ce este, practic, insuficient pentru asigurarea schimbului de genera˛ii.

Continuarea actualelor tendin˛e demografice ar duce la un veritabil derapaj demografic pe la mijlocul secolului, practic, la un dezastru demografic Ón Rom‚nia. Asta ar Ónsemna o depopulare masiv„ a ˛„rii. Dac„ nu se schimb„ ceva Ón materie de natalitate, Ón primul r‚nd, popula˛ia Rom‚niei va ajunge la 15 milioane Ón 2050, ∫i 8 milioane Ón 2100. Deci, practic, p‚n„ la mijlocul secolului, declinul va continua ∫i, dac„ fertilitatea ar urma s„ creasc„ Ón urm„torii ani, este posibil ca Ón a doua parte a secolului s„ apar„ o stopare a declinului demografic ∫i o reapari˛ie a unei cre∫teri a popula˛iei Rom‚niei.

Situa˛ia noastr„, ca ˛ar„, nu difer„ de situa˛ia altor ˛„ri europene, care se confrunt„ ∫i ele cu acelea∫i probleme. Diferen˛ele Óns„ exist„ ∫i ele ˛in at‚t de fenomenul migra˛iei popula˛iei tinere, Ón special, dar ∫i de solu˛iile identificate de respectivele ˛„rii care aplic„ politici corecte pentru a stopa declinul demografic.

Astfel, tinerii rom‚ni migreaz„ c„tre ˛„rile vesteuropene duc‚ndu-∫i cu ei familiile proasp„t Ónfiin˛ate sau Ó∫i formeaz„ familii ∫i cresc copii pe teritoriul ˛„rilor de adop˛ie. Odat„ cu ei pleac„ ∫i o parte din Rom‚nia, din viitorul ei!

Desigur c„ aceast„ situa˛ie nu poate dec‚t s„ ne revolte ∫i s„ ne Óngrijoreze. Guvernarea precedent„, P.S.D., a reu∫it s„ ofere premisele pentru a opri declinul demografic. Dac„ ar fi s„ numesc numai un singur exemplu dintre multe altele, v„ amintesc c„, potrivit unui principiu social-democrat consacrat, pe care l-am sus˛inut cu ardoare, se pl„tesc sume importante pentru concediile de maternitate sau paternitate, pentru ca tinerele familii s„ poat„ avea cu ce s„ sus˛in„ cre∫terea unui copil. Guvernarea actual„ nu numai c„ nu a Ón˛eles s„ continue ce am Ónceput noi, ba, mai mult, din neglijen˛„ sau din rea-voin˛„, a l„sat ca lucrurile s„ se deterioreze. ™i aici voi da, din spirit de _fairplay_ , numai un singur exemplu, de∫i ∫ti˛i prea bine c„ sunt foarte multe.

îGuvernul cade Ón orice condi˛ii. Important este ∫i c‚nd!“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

P„cat c„ mul˛i dintre dumneavoastr„, stima˛i colegi din partide aflate Óntr-o pseudoopozi˛ie sau fals„ putere, nu a˛i vrut s„ Ón˛elege˛i importan˛a mo˛iunii P.D.-iste referitoare la Guvernul T„riceanu. Probabil c„ necesitatea de a nega orice ini˛iativ„ venit„ din afara arcului dumneavoastr„ politic v„ oblig„ la respingerea aprioric„ a oric„rui dialog constructiv.

Este greu de crezut c„ niciunul dintre liderii partidelor dumneavoastr„ nu a Ón˛eles agonia Ón care se zbate societatea rom‚neasc„. Tr„im momentul de sf‚r∫it al unei perioade ∫i Ónceputul unei alte etape politice. Situa˛ia actual„ de criz„ nu mai poate fi prelungit„ ∫i este momentul s„ lu„m o decizie. De la Cotroceni s-a Óntins o m‚n„ pe care Óns„ mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i refuzat-o, din orgoliu, pentru a nu fi obliga˛i s„ sta˛i la aceea∫i mas„ cu cel pe care, p‚n„ acum c‚teva zile, Ól umplea˛i de venin ∫i noroi. Se pare c„ lec˛iile trecutului nu au fost suficient de clare. Rom‚nia nu mai are nevoie acum de proiecte populiste, f„r„ a avea solu˛ii de rezerv„ viabile. Oricum, Ón aceste clipe, clasa politic„ rom‚neasc„ tocmai asta face: refuz„ un dialog ∫i ni∫te solu˛ii f„r„ a oferi nimic Ón schimb.

Domnilor colegi, s„ nu fim naivi: Guvernul T„riceanu va c„dea oricum, ∫i asta nu pentru c„ a∫a vrea Partidul Democrat, ci pentru c„ este incapabil s„ supravie˛uiasc„ politic ∫i profesional. Argumente precum c„ P.D.-ul nu are legitimitatea de a cere schimbarea unui guvern din care el Ónsu∫i a f„cut parte p‚n„ acum c‚teva s„pt„m‚ni nu au un sprijin logic. Nu se impune schimbarea actualului guvern pentru Programul de guvernare adoptat, ci pentru oamenii care Ól formeaz„. Indiferent ce se spune despre mult controversata ∫i contestata doamn„ Macovei, ∫i acesta ar fi numai un exemplu, presta˛ia Domniei Sale ∫i rezultatele profesionale nu pot fi comparate cu cele ale actualului ministru al justi˛iei. Cu un Guvern ce are un sprijin politic de maximum 20% se poate guverna pe termen scurt pentru a ie∫i dintr-o criz„, nu pentru a reforma o na˛iune. ™i dac„ at‚t a putut s„ dea Partidul Na˛ional Liberal pentru un guvern, mai bine o retragere onorabil„ dec‚t o ru∫ine na˛ional„!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Doresc s„ atrag aten˛ia asupra unui miting care a avut loc Ón data de 7 iunie la Arad, miting organizat de asocia˛iile de pensionari. Vreau s„ precizez din start c„ nu doresc s„ profit din punct de vedere electoral, a∫a cum au f„cut al˛ii la Arad, ci s„ duc mai departe problemele acelor oameni care au muncit din greu o via˛„ Óntreag„ pentru ca acum via˛a lor s„ se Ómpart„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Óntre gestionarea drastic„ a banilor primi˛i ca pensii ∫i cozile de la medicamente. Pentru c„, vrem, nu vrem, trebuie s„ admitem c„ pensionarul rom‚n a devenit cel mai bun economist al ˛„rii, dr„muind eficient un buget infim Óntre cheltuieli cu Óntre˛inerea, medicamente ∫i m‚ncare, dar ∫i un bun organizator, care se Ómparte Óntre cozile de la medicamente ∫i cele mai ieftine magazine.

Nu despre aceste lucruri voiam s„ v„ vorbesc, pentru c„ ele se ∫tiu chiar dac„ de cele mai multe ori nu sunt b„gate Ón seam„. Voiam s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ problemele semnalate la Arad ∫i propunerile pensionarilor, pe care le consider justificate, decente ∫i aplicabile. Pensionarii ar„deni au vorbit despre Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de trai, despre nivelul sc„zut al pensiilor, despre asisten˛a medical„ ce de multe ori las„ de dorit, despre pre˛ul mare al medicamentelor, dar au adus Ón prim-plan ∫i un pachet de propuneri legislative care ar putea s„ le schimbe Ón bine via˛a ∫i s„ Ói aduc„ la ceea ce ei sper„ s„ devin„: pensionari cu nivel de trai apropiat de cel al pensionarilor din Uniunea European„.

Pensionarii de la Arad au vorbit — ∫i cred cu t„rie c„ se pot g„si solu˛ii ∫i la noi — despre ceea ce li se ofer„ celor din Ungaria. Pe l‚ng„ faptul c„ aceia au pensii mai mari, se bucur„ de o serie de facilit„˛i pe care eu le-a∫ cataloga de bun-sim˛. Este vorba, bun„oar„, despre transportul gratuit pe toate mijloacele de transport Ón comun local ∫i na˛ional, mai pu˛in cu avionul, sau despre gratuit„˛ile pe care le au pentru a se trata Ón sta˛iuni. Sunt lucruri simple, care nu necesit„ cheltuieli foarte mari Ón buget, care pot fi aplicate ∫i care le-ar crea v‚rstnicilor din Rom‚nia o posibilitate de a tr„i ceva mai bine. Iar dac„ acestor variante li s-ar ad„uga ∫i restul solicit„rilor — o nou„ lege a pensiilor, posibilitatea ca, dup„ decesul so˛ului sau so˛iei pensionare, partenerului de via˛„ s„ Ói revin„, ca mo∫tenire, un cuantum de 50% din pensia decedatului —, cred c„ putem spune c„ ∫i pensionarilor le-a fost oferit ceva cu adev„rat important pentru ei.

Declara˛ie politic„: îRom‚nia, ˛ara uitat„!“

La prima vedere ar putea p„rea un pic exagerat„ aceast„ afirma˛ie, dar dac„ se analizeaz„ mai atent ∫i mai Ón profunzime faptele ∫i atitudinile mini∫trilor ∫i ale demnitarilor afla˛i la putere se observ„ c‚t se poate de limpede c„ principala lor preocupare nu este nici pe departe soarta Rom‚niei ∫i a rom‚nilor.

Ceea ce Ói preocup„ ∫i le acapareaz„ Óntreaga aten˛ie este propria lor persoan„ ∫i men˛inerea c‚t mai mult timp posibil a func˛iei pe care o ocup„, pentru care sunt dispu∫i s„ sacrifice absolut orice, inclusiv o Óntreag„ ˛ar„.

Astfel, Ón loc s„ se ocupe de problemele cu care se confrunt„ popula˛ia Ón aceste zile, ∫i care nu sunt pu˛ine, ∫i s„ Óncerce s„ g„seasc„ solu˛ii viabile pentru rezolvarea lor, ei au cu totul alte preocup„ri.

Œn aceste zile, Ón loc s„ se discute despre seceta care afecteaz„ destul de grav Rom‚nia ∫i care va avea repercusiuni nu prea pl„cute pentru majoritatea popula˛iei, care, foarte probabil, va trebui s„ fac„ fa˛„ unei scumpiri destul de mari a p‚inii, se discut„ despre politicieni ∫i despre cine, cum ∫i c‚t va conduce Guvernul.

Dar, domnilor politicieni afla˛i la putere, Ón loc ca toat„ aten˛ia opiniei publice s„ fie captat„ de jocuri de culise care intereseaz„ doar c‚teva persoane, mai bine ar fi s„ v„ apuca˛i de treab„ ∫i s„ Óncerca˛i s„ rezolva˛i gravele crize prin care trece agricultura rom‚neasc„, astfel Ónc‚t s„ nu mai trecem de la o criz„ la alta, de la un scandal la altul, care nu fac dec‚t r„u Óntregii popula˛ii.

Œns„, Ón loc s„ se ocupe de administrarea ˛„rii, ei se ocup„ de interese de partid ∫i de grup, astfel c„ totul a devenit anapoda Ón aceste zile Ón ˛ara Ón care politicienii se ocup„ de politicieni, iar ˛ara ∫i rom‚nii sunt pur ∫i simplu uita˛i.

Astfel c„ dup„ ce Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate rom‚nii au fost pedepsi˛i cu ni∫te politicieni incompeten˛i care mai c„ au distrus ˛ara ∫i au adus la disperare multe categorii sociale, acum ace∫ti politicieni vor s„ duc„ pedeapsa mai departe ∫i s„ le serveasc„ rom‚nilor ∫i Rom‚niei uitarea ca pedeaps„ de c„p„t‚i.

Pur ∫i simplu se fac c„ nu v„d problemele din ˛ar„ ∫i uit„ s„ fac„ ceva Ón afar„ de realizarea propriului scop.

Declara˛ie politic„: îArti∫tii plastici merit„ mai mult„ aten˛ie“

Dup„ 1989, criza din societatea rom‚neasc„, tranzi˛ia interminabil„, goana dup„ Ónavu˛ire rapid„ au afectat Ón mod direct ∫i nefericit breasla arti∫tilor plastici.

Lipsa comenzilor sociale, Ón primul r‚nd din partea statului, la care se adaug„ absen˛a unei pie˛e de art„ au determinat absen˛a unui standard de via˛„ material„ care s„ permit„ artistului contemporan concentrarea asupra crea˛iei sale, care presupune ∫i investi˛ii de ordin material.

Dezvoltarea fireasc„ a economiei de pia˛„ ∫i crearea cadrului legislativ prin care, pe bun„ dreptate, fo∫tilor proprietari li s-au retrocedat spa˛iile de care Ón mod abuziv fuseser„ deposeda˛i de c„tre regimul comunist au avut ca urmare ∫i pierderea unei importante p„r˛i din atelierele de crea˛ie, precum ∫i a multora dintre galeriile de art„ ale Uniunii Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia.

Uniunea Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia, ca organiza˛ie, n-a reu∫it, Ón principal pentru c„ n-a avut instrumentele necesare, s„ reziste ∫i s„-∫i p„streze spa˛iile de expunere, galeriile, sediile sau atelierele de crea˛ie, Ón ciuda faptului c„ aceast„ organiza˛ie este mo∫tenitoarea Sindicatului Artelor Frumoase, Ónfiin˛at Ón 1922, ∫i ar fi fost Óndrept„˛it„ s„ redob‚ndeasc„ m„car vechile propriet„˛i mo∫tenite de la acest sindicat.

Œn Sibiu, de exemplu, arti∫tii profesioni∫ti locali nu mai au nicio galerie de art„. Œn R‚mnicu-V‚lcea, atelierele de crea˛ie s-au pierdut prin retroced„ri succesive fo∫tilor proprietari.

Exemplele sunt foarte multe ∫i sufer„ aproape to˛i arti∫tii plastici din centre culturale importante, Cluj, Oradea, Bucure∫ti etc., ∫i totu∫i breasla arti∫tilor plastici rom‚ni, grupat„ Ón Uniunea Arti∫tilor Plastici din Rom‚nia, Ómbog„˛e∫te constant cultura na˛ional„ Ón acest domeniu.

Spa˛iul cultural rom‚nesc trebuie s„ se Ómbog„˛easc„ permanent cu lucr„ri de art„ de valoare. Din p„cate, Ministerul Culturii nu ∫tie sau nu poate s„ profite acum de _boom_ -ul economic pe care Ól sim˛im cu to˛ii ∫i-i trateaz„ pe oamenii de cultur„, pe creatorii de cultur„, cu tipare birocratice.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De doi ani ∫i jum„tate Rom‚nia este devastat„ de un groaznic taifun politic. Asist„m la b„t„lii c‚nd surde, c‚nd asurzitoare, c‚nd oarbe, c‚nd la baionet„, Ón v„zul Óntregii lumi. Nici nu se mai ∫tie cine cu cine se lupt„. ™tim c„ este o lupt„ pentru putere, pentru noul ∫i suculentul ciolan pe care-l reprezint„ acum fondurile comunitare. Œn aceast„ Ónc„ierare general„ a fost atras p‚n„ ∫i corpul electoral, chipurile pentru a fi consultat Óntr-o problem„ vital„: destituirea sau reconfirmarea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Desf„∫urat Óntr-un climat de profund„ Óncr‚ncenare, referendumul de la 19 mai n-a adus niciun dram de lini∫te ∫i nicio brum„ de speran˛„ pe scena vie˛ii noastre politice, fiindc„ marea majoritate a cet„˛enilor a refuzat s„ participe la o b„l„c„real„ politicianist„ de cea mai pur„ esen˛„ balcanic„, str„in„ de confrunt„rile desf„∫urate Ón jurul unor obiective politice, economice ori sociale majore, de unele dintre a∫tept„rile stringente ale rom‚nilor. Nici consult„rile pe care pre∫edintele B„sescu le-a avut cu partidele politice la Cotroceni ∫i nici mesajul pe care Domnia Sa l-a adresat Parlamentului n-au avut darul s„ Ónsenineze atmosfera politic„. Dimpotriv„, starea conflictual„ din ultimii doi ani s-a accentuat, credibilitatea partidelor a continuat s„ se erodeze, iar criza din s‚nul societ„˛ii rom‚ne∫ti pare f„r„ ie∫ire.

Clasa politic„, dar Ón primul r‚nd cet„˛enii acestei ˛„ri sperau c„ mesajul preziden˛ial va degaja unele solu˛ii Ón˛elepte care s„ pun„ cap„t dezm„˛ului politicianist ce s-a instalat Ón Rom‚nia dup„ alegerile din toamna anului 2004. N-a fost Óns„ vorba de a∫a ceva. Dimpotriv„, de la un cap„t la altul, mesajul preziden˛ial a fost unul revan∫ard, care a sfidat ∫i Constitu˛ia, ∫i democra˛ia, ∫i institu˛iile statului, ∫i partidele politice, cu excep˛ia celor de suflet.

Paradoxal, definind democra˛ia drept un sistem politic Ón care voin˛a popular„ se reflect„ corect Ón componen˛a Parlamentului ∫i a Executivului, adic„ Ón cele dou„ institu˛ii fundamentale ale statului care-i sunt defavorabile, pre∫edintele B„sescu n-a ezitat s„ profereze grave acuze la adresa celor 322 de senatori ∫i deputa˛i mandata˛i de popor ∫i care constituie o mare majoritate a forului legislativ. Domnia Sa ∫i-a m„rturisit, astfel, Ónc„ o dat„, o mai veche dorin˛„, aceea de a transforma Parlamentul Óntr-o singur„ Camer„ legislativ„, care s„ lucreze sub bagheta sa politic„, a∫a cum, odinioar„, Marea Adunare Na˛ional„ ac˛iona dup„ directivele fostului dictator. Potrivit conceptului s„u despre democra˛ie, dup„ referendumul de la 19 mai, Parlamentul ∫i Guvernul ar fi trebuit s„ capete o alt„ Ónf„˛i∫are, afirm‚nd Ón mod tenden˛ios c„ schimbarea ar reprezenta nu dorin˛a sa arz„toare, c‚t mai cu seam„ voin˛a electoratului, de∫i aleg„torii au fost chema˛i la urne pentru cu totul altceva. Din p„cate, pre∫edintele B„sescu nu extinde defini˛ia pe care o confer„ democra˛iei ∫i la scrutinul din toamna anului 2004, c‚nd una a ie∫it din urne (P.S.D.), dar, prin aportul s„u decisiv, alta s-a aflat la guvernare (Alian˛a D.A.), brutalitate politic„ pe care avea s-o m„rturiseasc„ nu demult. Dac„ Domnia Sa n-ar fi Ónc„lcat flagrant democra˛ia ∫i ar fi respectat voin˛a popular„, iar c‚∫tig„torii reali ai scrutinului s-ar fi aflat la guvernare, cu siguran˛„ c„ toate scandalurile p„guboase din ultimii doi ani ar fi fost evitate. Poate c„ ∫i Alian˛a D.A. ar fi avut o alt„ soart„.

Declara˛ie politic„: îPensionarii cu pensii mici au nevoie de Fondul de solidaritate social„“

Una dintre priorit„˛ile Partidului Conservator a fost dintotdeauna rezolvarea problemelor pensionarilor, f„r„ Óndoial„ categoria cea mai defavorizat„ a Rom‚niei postrevolu˛ionare. Toate guvernele perindate p‚n„ acum la conducerea ˛„rii ∫i-au f„cut un titlu de glorie din promisiunile c„ vor Ómbun„t„˛i nivelul de trai al celor ∫ase milioane de v‚rstnici, dar majoritatea ac˛iunilor au r„mas la stadiul de vorbe goale de campanie electoral„.

Partidul Conservator a demonstrat Ón repetate r‚nduri c„ este decis s„ contribuie la Ómbun„t„˛irea vie˛ii pensionarilor, Ón primul r‚nd prin elaborarea unor legi care s„ asigure cel pu˛in o minim„ decen˛„ Ón procurarea co∫ului zilnic. Astfel, am elaborat o propunere legislativ„ prin care fiecare operator economic ar urma s„ contribuie la un Fond de solidaritate social„ cu 1% din profitul anual net pe o perioad„ de trei ani. Sumele acumulate la Fondul de solidaritate social„ se vor constitui ca surs„ a

bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i vor fi folosite pentru cre∫terea pensiilor mai mici dec‚t salariul minim pe economie. Ini˛iativa a primit aviz favorabil de la Comisia juridic„ ∫i cea pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare din Camera Deputa˛ilor, dup„ ce a fost votat„ de Senat. Œn mod paradoxal, Óns„, 12 reprezentan˛i ai P.D., U.D.M.R. ∫i P.N.L., membri Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, au fost Ómpotriva Ónfiin˛„rii Fondului de solidaritate social„, vot‚nd f„r„ fundament Ómpotriva propunerii noastre.

Partidul Conservator va face Óns„ tot ce este posibil pentru adoptarea proiectului, cu at‚t mai mult cu c‚t un num„r foarte mare de pensionari din toat„ ˛ara ∫i-au exprimat sprijinul pentru aceast„ ini˛iativ„, ∫i, mai mult, Fondul de solidaritate social„ nu implic„ niciun fel de aloca˛ii bugetare.

Consider c„ rolul parlamentarilor nu este acela de a se opune cu orice pre˛ unor proiecte pentru simplul motiv c„ semnatarii lor fac parte din alte partide. Trebuie s„ d„m dovad„ de coeziune politic„ Ón sus˛inerea ini˛iativelor cu impact direct asupra popula˛iei ∫i asupra cre∫terii nivelului de trai al acesteia, iar propunerea noastr„ se Ónscrie Ón aceste coordonate. Œn loc s„ pierdem timp pre˛ios Ón interminabilele dispute politicianiste de orgolii, ar fi timpul s„ ne concentr„m cu adev„rat pe problemele oamenilor, pe bun„ dreptate dezam„gi˛i de presta˛ia clasei politice. Un exemplu de preocupare ∫i de respect fa˛„ de oameni ar fi un vot pozitiv masiv pentru adoptarea Proiectului de lege privind Programul de solidaritate social„ Ón favoarea pensionarilor cu venituri reduse, care ar scoate din s„r„cie c‚teva milioane de v‚rstnici r„ma∫i f„r„ speran˛a unor zile mai bune.

Ieri, mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Democrat ∫i Partidul Liberal Democrat a fost respins„ de plenul reunit al Senatului ∫i al Camerei Deputa˛ilor. M„ Óntreb ce fel de clas„ politic„ are Rom‚nia din ziua de azi, pentru c„ ieri am v„zut mai clar dec‚t niciodat„ absurditatea total„ care domne∫te Ón actuala clas„ politic„ rom‚neasc„.

Astfel, jum„tate din portofoliile Executivului apar˛in Ón acest moment unei forma˛iuni politice, U.D.M.R., care nici m„car nu este partid ∫i care a ob˛inut Ón alegeri un procent cu pu˛in peste pragul electoral.

Mai mult, tot ieri a avut loc o premier„ absolut„: Partidul Rom‚nia Mare a votat pentru un guvern din care face parte du∫manul s„u tradi˛ional, U.D.M.R.

Avem o ˛ar„ Ón care Partidul Social Democrat, care Ón acest moment se declar„ ca fiind Ón opozi˛ie, are putere, dar nu guverneaz„, iar Partidul Na˛ional Liberal guverneaz„ f„r„ s„ aib„ nicio putere. Oricum, P.N.L. a ajuns un partid-satelit al P.S.D., o adev„rat„ celul„ dur„ a acestuia.

P.N.L. ∫i-a tr„dat partenerii al„turi de care a ajuns la guvernare, ∫i-a tr„dat electoratul care i-a acordat Óncrederea Ón 2004 ∫i a sfidat op˛iunea clar„ ∫i cov‚r∫itoare exprimat„ de poporul rom‚n la referendumul din 19 mai.

Foarte grav este faptul c„ aceast„ situa˛ie se reflect„ direct Ón performan˛ele Rom‚niei, care nu a accesat nici m„car 10% din fondurile europene puse la dispozi˛ia acesteia ∫i c„, Ón ultim„ instan˛„, cet„˛enii sunt cei care pl„tesc Ón mod scump iresponsabilitatea unor personaje a∫a cum este C„lin Popescu-T„riceanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

îTraian B„sescu f„r„ intrigi ∫i manipulare nu e Traian B„sescu!“

A∫ dori s„ vorbesc ast„zi despre c‚teva aspecte extrem de importante pentru actualul context politic.

A∫a cum ne-a obi∫nuit Traian B„sescu, orice idee m„rea˛„ cu care dore∫te s„ ∫ocheze electoratul se dovede∫te a fi un joc politic cu un profund substrat. Vinerea trecut„, domnul pre∫edinte a lansat o formul„ aberant„ de guvern: P.N.L.—P.D.—P.L.D. Aceast„ formul„ nu ar avea sor˛i de izb‚nd„ pentru clasa politic„ rom‚neasc„ deoarece nu este altceva dec‚t o Óncercare disperat„ a pre∫edintelui de a convinge popula˛ia c„ nu el a destr„mat coali˛ia rezultat„ din votul anului 2004, ba chiar c„ face eforturi s„ o reÓnvie. Cu ce curaj vine Traian B„sescu Ón fa˛a electoratului, propun‚nd o formul„ care a dovedit c„ nu poate supravie˛ui, iar ruptura nu s-a produs Ón dou„ p„r˛i, ci chiar Ón trei? Astfel, din Alian˛a D.A. s-a desprins P.N.L.-ul, iar din P.N.L. s-a desprins P.L.D.-ul. Halal mod de lucru ∫i de convie˛uire!

Acum, s-a trezit subit ∫i P.L.D.-ul c„ vrea la guvernare al„turi de P.D. De∫i a fost sedus de Traian B„sescu ∫i abandonat de P.D. dup„ ie∫irea de la guvernare, Partidul Liberal Democrat se vrea b„gat din nou Ón p‚inea guvern„rii.

Traian B„sescu Óntruchipeaz„ cel mai bine mitul salvatorului. De∫i dore∫te s„ se transpun„ Ón fa˛a electoratului ca fiind unica sc„pare a poporului rom‚n, nimeni nu mai poate fi indus Ón eroare de lacrimile de crocodil, care nici ele nu mai vor s„ se preling„ pe obrazul neted al pre∫edintelui, Óntruc‚t au secat!

Exist„ voci c„rora sim˛ul realit„˛ii le joac„ feste, prezent‚ndu-l pe Traian B„sescu drept un om politic carismatic ∫i un lupt„tor redutabil. Mai degrab„ eu l-a∫ caracteriza ca fiind un personaj care, cu s‚nge rece ∫i cu instinct imbatabil, Ó∫i lichideaz„ adversarul, iar adversarii s„i sunt pretutindeni, chiar dac„, Ón prealabil, ei sunt doar pure inven˛ii. Secretul supravie˛uirii politice a fost ∫i r„m‚ne Ón permanen˛„ pentru Traian B„sescu provocarea ∫i men˛inerea conflictelor. Cu siguran˛„, B„sescu va intra nu numai Ón istorie, dar ∫i Ón Cartea recordurilor ca fiind pre∫edintele care a b„tut recordul dezbin„rii na˛ionale.

Declara˛ie politic„: îZero legitimitate Ón plus!“

îD„-te tu la o parte, ca s„-mi pun eu acolo pe cine poftesc!“, aceasta este marota pre∫edintelui Traian B„sescu la adresa premierului C„lin Popescu-T„riceanu, cel care conduce un Guvern Ónvestit cu voturile a trei sferturi dintre parlamentari.

S„pt„m‚na trecut„, domnul pre∫edinte al Rom‚niei a convocat ni∫te a∫a-zise consult„ri cu totul pe dinafara prerogativelor sale constitu˛ionale.

Parlamentul se preg„tea s„ asculte mo˛iunea de cenzur„ introdus„ de P.D. cu sprijinul P.L.D.

Guvernul era bine mersi, nu c„zuse de nic„ieri, iar legile trimise de el Ón Parlament erau votate aproape pe band„ rulant„.

fiara nu era ∫i nu este Ón niciun fel de criz„.

Singura criz„ era, ∫i este, Ón„untrul cercului de interese din jurul Pre∫edin˛iei, pentru care orice zi Ón care Guvernul T„riceanu conduce ˛ara reprezint„ un fel de pumnal autoÓnfipt Ón apropierea inimii. Ciudat seppuku!

™i atunci domnul pre∫edinte a avansat o Ónc„ ∫i mai ciudat„ propunere: Guvern P.N.L.—P.D.—P.L.D., dar f„r„ C„lin Popescu-T„riceanu, de parc„ s-ar fi negociat ni∫te blue-jeans ∫i ni∫te whisky de contraband„, Ón cine ∫tie ce port obscur, din Orientul mai apropiat sau chiar mai Óndep„rtat: îUite, eu Ó˛i dau ˛ie o l„di˛„ Ón plus, dar Ól scoatem pe cutare din combina˛ie.“

Obsesia domnului Traian B„sescu de a ob˛ine c„derea actualului Guvern se bizuie pe Ónsumarea locurilor din Parlament ale celor dou„ partide care Ól alc„tuiesc.

îCe legitimitate e asta...?!“, se mir„ f„˛arnic domnul pre∫edinte ∫i corul bocitorilor din mass-media care Ói este subordonat„. îGuvernul are doar 20% sus˛inere direct„ Ón Parlament“, exclam„ ei, uit‚nd de voturile primite la Ónvestitur„, care se apropie de 80%.

De dragul demonstra˛iei, s„ admitem c„ ar avea dreptate, de∫i nu au, ∫i da˛i-mi voie s„ Óntreb: c‚t„ sus˛inere va avea un guvern croit dup„ voin˛a pre∫edintelui, Ón formula P.N.L.—P.D.—P.L.D.? Vreo 28%? Cu ce ar fi mai legitim un guvern sus˛inut direct, ca membri de partid, de 28% dintre parlamentari, dec‚t unul sus˛inut de 20%?

8% Ón plus este egal cu zero ca supliment de legitimitate, mai ales c„ un asemenea eventual guvern ar c„dea cu brio la procedura de Ónvestire.

Declara˛ie politic„: îLegea lustra˛iei, Óntre da ∫i nu“ Tema Legii lustra˛iei a fost abordat„ de c„tre P.N.L. Ón 2005 printr-un proiect de lege bazat pe proiectul P.N.fi.C.D. ∫i al Societ„˛ii îTimi∫oara“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Œntr-o interven˛ie de ieri pre∫edintele Traian B„sescu a reamintit importan˛a acestei legi, dar, din p„cate, Óncearc„ s„-∫i Ónsu∫easc„ ideea propus„ de Partidul Na˛ional Liberal. Noi suntem oarecum obi∫nui˛i cu aceste apuc„turi ale pre∫edintelui, dar ne mir„ faptul c„ acum Domnia Sa crede c„ îniciodat„ nu este prea t‚rziu pentru lustra˛ie“ pentru c„, Ón urm„ cu doi ani, opinia sa era cu totul alta.

Faptul c„ lustra˛ia este din nou Ón actualitate nu poate dec‚t s„ ne bucure, Ón condi˛iile Ón care acesta nu este un subiect nici expirat ∫i nici imposibil sau care s„ Óncalce drepturile omului, chiar la 17 ani dup„ revolu˛ie. Chestiunea asan„rii clasei politice rom‚ne∫ti va r„m‚ne una dintre priorit„˛ile P.N.L. Ón reforma moral„.

Opozan˛ii legii spun ca vine prea t‚rziu, e neconstitu˛ional„ ∫i Óncalc„ drepturile omului. Societatea îTimi∫oara“ ∫i o parte a spectrului politic doreau aplicarea legii mai devreme, dat„ fiind configura˛ia politic„ din anii ’90. Œn fond, e vorba despre un principiu democratic. Trebuie s„ Ón˛elegem c„ Ón aten˛ia legii nu sunt oamenii, ci impunerea unor principii. Semnalul c„ aceast„ colaborare cu fostul partid comunist, la nivel Ónalt, nu a fost un lucru bun pentru societatea rom‚neasc„ trebuie dat chiar ∫i Ón ceasul al doisprezecelea. Acesta trebuie s„ fie mesajul esen˛ial al legii.

Œn privin˛a acuza˛iei c„ Óncalc„ drepturile omului, aceasta nu e o noutate. A∫a s-a Ónt‚mplat Ón toate ˛„rile foste comuniste din Europa de Est: Cehia, Polonia ∫i Ungaria.

îViolen˛a Ón ∫coli trebuie stopat„ ∫i prin prezentarea unor exemple pozitive“

Violen˛a Ón ∫coli a devenit un fenomen extrem de Óngrijor„tor Ón Rom‚nia, iar autorit„˛ile se pare c„ nu g„sesc cele mai optime solu˛ii pentru a stopa aceste manifest„ri. Institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt au devenit teatrele unor ac˛iuni agresive, Ón care sunt implica˛i deopotriv„ elevi ∫i cadre didactice. Mai mult, pe fondul dezorient„rii ∫i al Óndep„rt„rii de fenomenul educa˛ional, tot mai mul˛i tineri Ó∫i pun cap„t zilelor, fapt determinat, pe l‚ng„ inerentele probleme de comportament, ∫i de lipsa acut„ a cabinetelor medicale de care ar trebui s„ beneficieze elevii.

O alt„ cauz„ este neglijarea comunic„rii cu copiii Ón s‚nul familiei. Pe de o parte, familiile cu venituri mari sunt prinse de febra afacerilor pe care le conduc ∫i consider„ c„ partea material„ compenseaz„ preocuparea pentru rela˛ia fireasc„ cu copiii, iar pe de alt„ parte familiile cu venituri reduse sunt ocupate cu asigurarea traiului de zi cu zi al odraslelor lor.

Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a anun˛at demararea unui proiect de Ónfiin˛are a cabinetelor de psihologie ∫i logopedie Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Proiectul a r„mas Ónc„ Ón faza de... proiect, de∫i Ón acest mod s-ar putea preveni eficient Ónt‚mpl„rile tragice din r‚ndul elevilor. Œn acest context, ar fi de dorit implicarea posturilor publice de radio ∫i televiziune Ón educarea tinerei genera˛ii ∫i a popula˛iei pentru asimilarea evenimentelor pozitive petrecute Ón ∫coli, precum ∫i prin prezentarea unor cazuri concrete de elevi merituo∫i. Œndeosebi Televiziunea Rom‚n„, institu˛ie pl„tit„ din bani publici, trebuie s„-∫i asume cu adev„rat un rol educativ, pentru ca, Ón timp, audien˛a s„ creasc„ ∫i pentru emisiuni pozitive, nu doar pentru violen˛e, agresiuni ∫i dezastre.

De∫i nu se poate vorbi despre un fenomen generalizat, Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului trebuie s„ ia m„suri reale pentru combaterea violen˛ei Ón r‚ndul tinerilor ∫i s„ asigure acel climat de siguran˛„ ∫i stabilitate at‚t de necesar dezvolt„rii procesului educa˛ional.

Declara˛ie politic„: îMintea de pe urm„“ Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a de plen de s„pt„m‚na trecut„ am asistat cu to˛ii la un dialog al mu˛ilor, Ón care, dintr-o ambi˛ie de moment, domnul deputat al P.D. Valeriu Tab„r„ a reu∫it s„ arunce Clujul, ∫i nu numai, Ón aer pentru a sus˛ine cauza unui teren aflat Ón paragin„ de zeci de ani de zile, ∫i anume terenul pe care ar urma s„ se deruleze investi˛ia Nokia.

Cum spiritele s-au mai calmat ∫i, slav„ Domnului, datorit„ semnalului pe care l-am tras prin intermediul presei, colegii democra˛i ai domnului Tab„r„ au ajuns la sentimente mai bune, Ómi permit s„ aduc la cuno∫tin˛a dumneavoastr„ ce presupune, Ón linii mari, investi˛ia Nokia de la Cluj.

Œn primul r‚nd, spre informarea expres„ a domnilor deputa˛i ai P.D., ˛in s„ precizez c„ Nokia va dezvolta la Cluj, Ón urma lobby-ului intens dus de liberalul Marius Nicoar„ ∫i cu sprijinul financiar al Guvernului T„riceanu, un departament de cercetare ∫i dezvoltare. Fabrica de la Cluj va fi cea de-a treia loca˛ie, dup„ Finlanda ∫i Ungaria, unde compania Ó∫i va extinde activitatea de cercetare. Sediul firmei va fi la Cluj-Napoca, deci Nokia va contribui la bugetul local al municipiului. De asemenea, firma finlandez„, ∫i nu îamericanii“, dup„ cum crede domnul Tab„r„, va crea la Cluj 15.000 de locuri de munc„ bine pl„tite ∫i va transforma Clujul Óntr-un centru economic regional. Mai mult dec‚t at‚t, to˛i tinerii absolven˛i ai facult„˛ilor de Politehnic„ din ˛ar„ nu vor mai fi nevoi˛i s„ plece care mai de care prin ˛„ri str„ine pentru un salariu decent.

De asemenea, pe acel teren pe care domnul Tab„r„ vrea s„ fac„ îcercetare agricol„“, Nokia Ó∫i va aduce Ónc„ c‚teva companii mari, ∫i anume furnizorii s„i. Pentru a evalua nivelul investi˛iei de la Cluj, ar mai fi de spus c„, la nivel global, compania finlandez„ are peste 600.000 de angaja˛i, iar Ón 2005 veniturile nete din v‚nz„rile de telefoane mobile au fost de 34,2 miliarde de euro, cu 16% mai mari dec‚t cele din 2004, de 29,3 miliarde de euro. Pentru aceasta, era perfect normal ∫i legal s„ facem aceast„ atribuire de teren c„tre Consiliul Jude˛ean Cluj, cel care are Ón subordine parcul tehnologic pe care se va construi îNokia Village“.

Obiectul declara˛iei politice: îPledoarie conservatoare pentru p„rin˛i (II)“

Duminic„ la îRomexpo“ am tr„it unul dintre momentele unice din activitatea mea parlamentar„.

Œn prezen˛a celor peste 600 de pensionari prezen˛i la Ónt‚lnirea cu conservatorii am avut sentimentul c„ Ómpreun„ cu colegii mei trebuie s„ devenim de neclintit Ón demersul nostru de redare a demnit„˛ii acestor îenigmatici ∫i cumin˛i“ rom‚ni:

îPlini de boli ∫i suferin˛i,

C‚t mai suntem, c‚t mai sunt,

M‚ng‚ia˛i-i pe p„rin˛i!“

Acesta este chipul trist pe care guvern„rile postdecembriste l-au marcat Ón sufletul p„rin˛ilor no∫tri, dup„ ce odat„ la 4 ani au fost min˛i˛i cu discursuri am„gitoare despre un ipotetic trai mai bun.

De aceea, dragi pensionari, p„rin˛i ∫i bunici, Ómpreun„ cu colegii conservatori vom continua s„ ∫tergem ru∫inea pe care ar trebui s„ o simt„ toat„ clasa politic„ posdecembrist„ pentru modul nedemn Ón care v-au cumin˛it, Ón to˛i ace∫ti ani, prin omiterea de pe lista de priorit„˛i a mai-marilor ˛„rii a peste 5 milioane de rom‚ni. V„ mul˛umesc.

îSp„larea creierelor ∫i tentativa de Ómb„tare cu ap„ chioar„!“

Cerbicia cu care domnul pre∫edinte al Rom‚niei urm„re∫te un singur scop, Ónl„turarea primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, Ó∫i spune cuv‚ntul ∫i asupra grupului s„u de sus˛in„tori mediatici.

Editoriali∫tii c‚torva ziare centrale, promova˛i la rangul de comentatori politici Ón anumite emisiuni de televiziune, se Óntrec Ón a repeta, cu obstina˛ie papagaliceasc„, îlozinca suprem„“ lansat„ de Traian B„sescu Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni.

Reflexul lor pavlovian, de satisfac˛ie fa˛„ de benevolen˛a electoratului care i-a mai dat pre∫edintelui o ∫ans„ de a trage Ónv„˛„minte ∫i de a se Ómp„ca cu clasa politic„, se transform„, astfel, Óntr-o patetic„ Óncercare de a justifica îcu argumentele ra˛iunii“ ceea ce nu poate fi pretextat dec‚t cu aser˛iuni culese din planul afectelor negativiste.

îGuvernul T„riceanu trebuie s„ plece“, a∫a repeta, Óntr-una, un astfel de îcomentator politic“ Óntre dou„ v‚rste, invitat mai serile trecute la un post central de televiziune. Era limpede pentru oricine c„ prezen˛a lui Ón studio era menit„ doar s„ tensioneze un pic discu˛iile, ad„ug‚nd astfel la rating-ul emisiunii, fiindc„ ceilal˛i invita˛i nu erau Ón ruptul capului de acord cu respectivul Ón aceast„ privin˛„.

Dar el nu intuise care era rostul s„u Ón emisiune ∫i se lua pe sine Ónsu∫i Ón serios, mai ceva ca-n b„t„lia de la Verdun. Degeaba i se explica dumnealui c„ un guvern nu poate fi taxat drept incompetent la numai 7 s„pt„m‚ni de la Ónvestire ∫i c„ ar fi nevoie m„car de o jum„tate de

an pentru a se putea vedea punctele tari ∫i punctele slabe ale oric„rui Cabinet.

Œn zadar i se ar„ta c„ legitimitatea unui guvern este dat„ nu de p„relnice sondaje de opinie, ci de num„rul de voturi ob˛inute Ón Parlament, la procedura de Ónvestire Ón func˛ie a mini∫trilor.

F„r„ efect i s-a Ónvederat c„ nicio democra˛ie, nici Ón Europa ∫i nici altundeva Ón largul lumii, nu func˛ioneaz„ pe baz„ de a∫a-zis referendum perpetuu, ci doar Ón temeiul unor alegeri parlamentare ˛inute la termen, odat„ la un anumit num„r de ani ∫i doar Ón mod cu totul excep˛ional pe baza vreunui scrutin anticipat.

Declara˛ie politic„: îPopor vs. Cet„˛ean“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îPopor“ este una dintre cele mai des uzitate sintagme Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ de dup„ 1989, dar ∫i de dinainte, fiind expresia preferat„ a multor politicieni, inclusiv ast„zi a pre∫edintelui B„sescu, prin care ace∫tia Ó∫i manifest„, astfel, asentimentul cu dorin˛ele ∫i aspira˛iile popula˛iei acestei ˛„ri.

Eu consider, Óns„, c„ Ón discursurile ∫i ac˛iunile lor publice politicienii ar trebui s„ aib„ Ón vedere, mai ales Ón actualul context european al Rom‚niei, nu at‚t ideea de popor, destul de ambigu„ ∫i generalizatoare — de unde ∫i u∫urin˛a cu care poate fi folosit„, pentru c„ nu ri∫ti s„ superi pe nimeni —, c‚t mai ales pe aceea de cet„˛ean, ca subiect politic cu drepturi ∫i obliga˛ii constitu˛ionale, Ón fa˛a c„ruia to˛i oamenii politici sunt responsabili.

Ideea de popor, cu voin˛a ∫i nevoile acestuia destul de greu de identificat, a fost folosit„ ∫i de c„tre regimul comunist pentru a-∫i justifica ∫i legitima ac˛iunile, a fost folosit„ ∫i de fostul pre∫edinte Ion Iliescu pentru a avea controlul puterii, imediat dup„ evenimentele din decembrie 1989, de aici rezult‚nd confrunt„ri s‚ngeroase Óntre ni∫te emana˛i ai îpoporului“ ∫i un grup de cet„˛eni care Óncercau s„-∫i exercite Ón mod pa∫nic Ón pia˛a public„ drepturile ∫i libert„˛ile recent c‚∫tigate. A fost folosit„ ∫i de c„tre actualul pre∫edinte Traian B„sescu Ón Óncercarea acestuia de a domina scena politic„, dincolo de atribu˛iile pe care i le conferea Constitu˛ia.

Œn schimb, toate democra˛iile consolidate din lumea asta se bazeaz„ pe cet„˛ean, ca subiect politic activ, dornic s„ se implice Ón ac˛iunea politic„ ∫i capabil s„ o modifice a∫a cum Ói serve∫te mai bine intereselor sale ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 ale comunit„˛ii sale. Or, ∫i Ón Rom‚nia, pentru a putea progresa la un asemenea tip de cet„˛ean trebuie s„ ajungem la un cet„˛ean con∫tient de interesele ∫i de individualitatea sa, capabil s„ se asocieze cu al˛i cet„˛eni pentru a-∫i realiza dorin˛ele, nu s„ r„m‚nem captivii tipului de cet„˛ean pasiv, pe care no˛iunea atotcuprinz„toare de popor o Ónsumeaz„.

î5 Iunie — Ziua Interna˛ional„ a Protec˛iei Naturii ∫i a Mediului Œnconjur„tor“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„, Óntr-un anonimat aproape total, s-a s„rb„torit Ziua Interna˛ional„ a Protec˛iei Naturii ∫i a Mediului Œnconjur„tor. Œn situa˛ia Ón care aceast„ problem„ a devenit una nu doar de interes na˛ional, ci ∫i mondial, protejarea naturii ∫i a mediului ar trebui s„ fie mereu Ón aten˛ia noastr„, a tuturor.

Œn ultimele decenii procesul de degradare a factorilor de mediu de pe Óntinsul planetei noastre a avut o evolu˛ie din ce Ón ce mai Óngrijor„toare, cantitatea de poluan˛i ating‚nd cifre ce dep„∫esc orice imagina˛ie. Œnl„turarea polu„rii este o problem„ de corectare a erorilor care o provoac„. Decizia de combatere trebuie s„ existe chiar din momentul Ón care r„ul este denun˛at ca atare, iar mijloacele tehnico-∫tiin˛ifice actuale pot rezolva problemele de poluare.

No˛iunea de mediu Ónconjur„tor nu trebuie confundat„ cu aceea de natur„, care Ói este anterioar„ ∫i are un con˛inut diferit. Conceptul de mediu Ónconjur„tor are caracter de sistem; este vorba despre un sistem complex, dar unitar, format dintr-un num„r foarte mare de elemente ∫i de leg„turi, av‚nd o anumit„ capacitate de autoreglare ∫i Ón care factorul cel mai activ Ól reprezint„ comunit„˛ile omene∫ti. Œn ultimul timp, un termen asociat celui de mediu Ónconjur„tor este poluarea, care se manifest„ ca o agresiune continu„ Ómpotriva integrit„˛ii acestuia. Poluarea reprezint„, de fapt, pre˛ul pe care

oamenii Ól pl„tesc pentru beneficiile aduse de tehnica modern„.

Ceea ce se cheam„ Ón prezent poluare este sf‚r∫itul unui proces care a Ónceput odat„ cu formarea comunit„˛ilor omene∫ti ∫i care, la un moment dat, a Ónceput s„ degradeze mediul. Poluarea mediului Ónconjur„tor, care ∫i-a Óntins amenin˛area asupra Óntregii planete, a ajuns Ón punctul Ón care atac„ dezl„n˛uit omul ∫i spa˛iul s„u de existen˛„.

Trec‚nd peste limitele capacit„˛ii proprii de ap„rare a naturii, de regenerare ∫i de echilibrare, to˛i agen˛ii poluan˛i noi se r„sp‚ndesc rapid Ón aer, Ón ap„ sau Ón sol, gener‚nd, dezvolt‚nd ∫i propag‚nd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a Ónt‚mpinat civiliza˛ia modern„. Omul ∫i mediul sunt entit„˛i inseparabile, existen˛a omului fiind dependent„ de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica Ón urma folosirii lor de c„tre om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vie˛ii, Ón desf„∫urarea c„reia unele produse, rezultate din procesele fiziologice ∫i din activitatea omului ∫i a animalelor, devin reziduuri care pot s„ incomodeze bunul trai Ón func˛ie de natura ∫i cantitatea lor. Se poate spune c„ poluarea a Ónso˛it omul Ónc„ de la apari˛ia lui pe Terra.

Declara˛ie politic„: îDrepturi doar pe h‚rtie pentru persoanele cu handicap“

Avem legi care se schimb„ la trei luni, Ón timp ce persoanele cu handicap nu Ó∫i cunosc drepturile, iar A.N.P.H. ∫i autorit„˛ile locale plimb„ pe la ghi∫ee pe cei care cer informa˛ii sau drepturi, iar umilin˛a este la rang de lege tocmai Ón îAnul European al Egalit„˛ii de ™anse pentru To˛i“. Sloganul pentru ei ar fi: îS„ muri˛i bine!“.

Œn Rom‚nia nu exist„ o eviden˛„, o statistic„ real„ privind num„rul persoanelor cu handicap. Anual, persoanele imobilizate sunt chemate, pentru evaluare, la sediul comisiei, trebuind s„ parcurg„ zeci de kilometri, pentru a sta la vestita coad„, ore Ón ∫ir, pentru a fi v„zute de o comisie format„ din nespeciali∫ti, psihologi, asisten˛i sociali, care Ón fapt doar semneaz„ documentul ∫i ridic„ indemniza˛ia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Medicii de specialitate au disp„rut din comisie, iar pre∫edintele care, de regul„, trebuie s„ fie medic de expertiz„, nu are aceast„ calificare, pentru c„ salariul lor este foarte mic.

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 14/2007 se Ónfiin˛eaz„ serviciul de evaluare, Ón baza c„ruia comisia de evaluare care emite certificatul de Óncadrare Ón grad de handicap nu mai vede pacientul, pre∫edintele comisiei r„spunz‚nd penal Ón cazul Ón care Óncadrarea dat„ de serviciul de evaluare nu este real„. A∫a vor disp„rea din comisii ∫i medicii pre∫edin˛i care mai sunt Ón prezent.

Œn timp ce unele partide vor Legea lustra˛iei ∫i alte modific„ri de imagine, c‚nd este vorba despre o Ómbun„t„˛ire a legii pentru persoana cu handicap, aceasta nu are prioritate, de parc„ persoana cu handicap nu ar exista ∫i nu ar avea nevoie de nimic, pentru aceasta, valea pl‚ngerii, raportat„ la umilin˛„, nep„sare ∫i discriminare, fiind la rang de lege nescris„.

îAvem o ˛ar„. Cum proced„m?“

Mi-am permis ca pentru titlul acestei declara˛ii s„ Ómprumut denumirea unei rubrici consacrate dintr-un prestigios îS„pt„m‚nal de moravuri grele“. Sper c„ nimeni din redac˛ia respectiv„ nu se va sup„ra, mai ales c„ demersul meu vizeaz„ acela∫i scop: g„sirea unei solu˛ii de a reintra Ón normalitate.

Patriotismul de operet„ a apus demult. Nici m„car partizanii extremi ai na˛ionalismului nu se mai bat ast„zi cu pumnul Ón piept, proclam‚ndu-∫i zilnic dorin˛a îs„ Ómbrace c„ma∫a mor˛ii“ doar ca s„ Ói vad„ lumea la televizor.

Patriotismul adev„rat, Óns„, nu va muri niciodat„. El se manifest„ discret ∫i eficient, prin fapte certe, nu prin vorb„rie inflamat„ ∫i inflamant„. Œn acela∫i timp, patriotismul adev„rat Ónseamn„ s„-i la∫i pe ceilal˛i s„ Ó∫i fac„ datoria chiar ∫i atunci — mai bine zis mai ales atunci — c‚nd tu nu prea ai ce face Ón domeniul lor de activitate.

Este ∫i cazul domnului pre∫edinte Traian B„sescu, cel care nu scap„ nicio ocazie s„ le vorbeasc„, Ón biserici, enoria∫ilor, spun‚ndu-le c„ simte el c„ are o misiune divin„, aceea de a-∫i consacra Óntreaga existen˛„, Ón mod patriotic, mai-binelui Rom‚niei ∫i fericirii locuitorilor ei.

Trec peste ridicolul unui asemenea gest de prosl„vire de sine ∫i Ól invit pe domnul Traian B„sescu s„ fie patriot p‚n„ la cap„t. S„-i lase pe oameni s„ Ó∫i vad„ de ale lor, s„ lase Rom‚nia Ón pace, de la vl„dic„ p‚n„ la opinc„, s„ nu mai st‚rneasc„ scandaluri ∫i dezbinare, s„ nu se mai pun„ Gic„-contra Ómpotriva Guvernului. S„ ne lase pe to˛i Ón pace ∫i s„-∫i vad„ doar de atribu˛iile sale constitu˛ionale, pe care s„ le Óndeplineasc„ doar atunci c‚nd i-o cere Ón mod expres Constitu˛ia!

Œntr-un recent interviu, distinsa doamn„ Doinea Cornea a remarcat faptul c„, Ón ultimele ∫ase luni, a devenit infernal s„ tr„ie∫ti Ón Rom‚nia.

Ar trebui ca pre∫edintele B„sescu s„ ˛in„ cont de asta. Nu este deloc pe placul lui Dumnezeu ca dumnealui s„ r„scoleasc„ ∫i s„ r„stoarne smoala din cazanul dracilor drept Ón tinda bisericilor!

A∫adar, avem o ˛ar„. Noi ∫tim cum s„ proced„m. ™tie ∫i domnul B„sescu. Dar sunt sceptic c„ Domnia Sa va accepta s„ procedeze cum trebuie!

îSolicitare c„tre Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, autoritate aflat„ sub control parlamentar“

Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii este autoritatea na˛ional„ care investigheaz„ ∫i sanc˛ioneaz„ contraven˛ional faptele sau actele de discriminare.

C„tre conducerea Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii

V„ adresez solicitarea de a v„ autosesiza pentru sintagma î322“, atribuit„ Ón mod def„im„tor ∫i ofensator Ón ultimele luni parlamentarilor care au votat pentru suspendarea pre∫edintelui.

V„ adresez aceast„ solicitare Ón nume personal, apelativul devenind un _brand_ negativ, care Ómi produce grave prejudicii de imagine at‚t Ón Circumscrip˛ia pe care o reprezint Ón Parlament, c‚t ∫i Ón calitate de cet„˛ean care vremelnic ocup„ o demnitate public„.

Activitatea mea parlamentar„ pe care am desf„∫urat-o m„ determin„ s„ nu permit niciunei persoane sau autorit„˛i publice s„-mi lezeze demnitatea prin includerea mea Óntr-o expresie care produce Ón mentalul colectiv al rom‚nilor conota˛ii discriminatorii, profund negative.

Consider, de asemenea, c„ nesanc˛ionarea celor care continu„ s„ utilizeze expresia î322“ ca fiind similar„ cu îparlamentarii r„i“ constituie ∫i un atentat la Constitu˛ia Rom‚niei, care, conform art. 61 alin. (1) ne spune c„ îParlamentul este organul reprezentativ al poporului rom‚n“. Œn consecin˛„, una dintre atribu˛iile C.N.C.D. fiind propunerea de instituire, Ón condi˛iile legii, a unor ac˛iuni afirmative sau m„suri speciale pentru protec˛ia persoanelor care fie se afl„ pe o pozi˛ie de inegalitate Ón raport cu majoritatea cet„˛enilor, datorit„ diferen˛elor identitare fa˛„ de majoritate, fie se confrunt„ cu un comportament de respingere ∫i marginalizare, consider c„ solicitarea mea este profund Óntemeiat„, a∫tept‚nd Ón acest sens un r„spuns autorizat din partea conducerii C.N.C.D.

V„ mul˛umesc.

îSe c‚nt„ fals la Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj“ La Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca se pare c„ lucrurile nu se vor a∫eza prea cur‚nd pe un f„ga∫ normal pentru ca melomanul s„ beneficieze de muzic„ de foarte bun„ calitate, ∫tiut fiind faptul c„ aici sunt unii dintre cei mai buni muzicieni din Rom‚nia, ∫i nu numai.

Din p„cate, ilustrativ pentru ce traverseaz„ Ón prezent Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca este un spectacol, îV„duva vesel„“ de Franz Lehar, a c„rui premier„ din data de 22 ianuarie 2007 a fost primit„ de publicul meloman cu huiduieli. Din comentariile auditoriului, dar ∫i ale presei locale de specialitate, reiese degradarea artistic„ ∫i estetic„ a genului de operet„ clasic„, scena fiind transformat„ Óntr-un local de consum al ideilor comercial-obscene dintr-o mahala. Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca este rezultatul muncii tuturor, este o necesitate de exprimare a celei mai Ónalte forme de cultur„ muzical„.

Œn plus, la Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca nu exist„ un consiliu artistic, Ón ciuda prevederilor legale Ón vigoare (legea e totu∫i obligatorie Óntr-un stat de drept). Opera Rom‚n„ trebuie s„ Óncurajeze arta liric„ rom‚neasc„ — exist„ Ónalte institu˛ii de cultur„ Ón limba minorit„˛ilor na˛ionale, respectiv maghiar„ —, dar, din p„cate, acest lucru nu se reg„se∫te Ón repertoriul pentru stagiunea 2007—2008, iar turneele au fost anulate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Deciziile luate unilateral de conducerea Operei Na˛ionale Rom‚ne din Cluj-Napoca Ón ceea ce prive∫te repertoriul, angaj„rile pe posturi, reprezint„ tot at‚tea Ónc„lc„ri ale legisla˛iei rom‚ne∫ti Ón vigoare, sus˛in angaja˛ii institu˛iei clujene.

Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca ar trebui s„ ofere publicului meloman muzic„ de calitate, nu conflicte interioare, lucru care afecteaz„ performan˛a artistic„.

îZiua Rusiei“

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Œn aceast„ zi, Federa˛ia Rus„ s„rb„tore∫te ziua na˛ional„, zi Ón care Rusia s-a desprins din blocul U.R.S.S., c„p„t‚ndu-∫i astfel independen˛a.

Politica extern„ a noului stat ex-sovietic a fost sinuoas„ Ón mai multe privin˛e, ea Óncerc‚nd totu∫i s„ p„streze o constant„, ∫i anume a urm„rit promovarea cu consecven˛„ a unor rela˛ii de colaborare cu S.U.A. ∫i cu marile puteri occidentale. Desigur, aceast„ politic„ nu a izvor‚t din simpatie real„ pentru sistemul democra˛iei occidentale, ci din dorin˛a de a reu∫i s„ dep„∫easc„ cu ajutorul Vestului criza economic„ ∫i politic„, c„reia trebuia s„-i fac„ fa˛„ toate republicile ex-sovietice dup„ dispari˛ia fostei U.R.S.S., fenomen de la care nu f„cea excep˛ie nici Federa˛ia Rus„.

De asemenea, un ˛el, nedeclarat expres, a fost acela de transformare a Rusiei dintr-un stat excesiv totalitar Óntr-o ˛ar„ modern„, cu o politic„ ra˛ional„, capabil„ s„ se integreze Ón comunitatea statelor civilizate, Ón stare s„-∫i rezolve contradic˛iile externe nu prin for˛„, ci prin negocieri pa∫nice. Aceasta a facilitat includerea uria∫elor bog„˛ii naturale ale Rusiei Ón circuitul valorilor mondiale f„r„ ciocniri violente de interes sau conflicte armate. Acest lucru a fost realizat cu succes Ón decursul anilor, Rusia ajung‚nd dependent„ de marile puteri occidentale ∫i astfel a de˛inut pre∫edin˛ia G 8 (cele 8 mari puteri economice). Œn prezent, Rusia a cunoscut o cre∫tere economic„, Ón medie, de 6,7%, iar rezervele valutare au crescut de la 12 miliarde de dolari, Ón anul 1999, ajung‚nd la 315 miliarde Ón anul 2006.

S-au dezvoltat rela˛ii parteneriale Óntre Rusia ∫i Rom‚nia, at‚t pe plan economic, politic, dar ∫i pe plan cultural. Œns„, Ón ultimul timp, rela˛iile rom‚ne-ruse nu au mai evoluat a∫a cum ne-am fi dorit ∫i noi. Dac„ pe domeniul economic Rom‚nia este unul dintre clien˛ii importan˛i, mai ales pentru importul de energie din Rusia, Ón domeniul comercial nu se constat„ niciun progres, Ón Rom‚nia cresc‚nd importurile, comparativ cu exporturile aproape inexistente c„tre pia˛a rus„.

Œn arena interna˛ional„, Rusia s-a afirmat ca stat cu o politic„ extern„ de sine st„t„toare ∫i previzibil„, cu un larg cerc de parteneri strategici. Acest fapt trebuie s„ ne atrag„ aten˛ia asupra reconstituirii exporturilor c„tre pia˛a rus„.

îRechizitoriul tandemului T„riceanu—Geoan„ este Ón cre∫tere“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Mo˛iunea de cenzur„ ini˛iat„ de Partidul Democrat a c„zut. ™ansele ei de izb‚nd„ au fost limitate drastic, de la bun Ónceput, de rela˛ia clientelar„ dintre grupul T„riceanu ∫i liderii P.S.D., care sper„ astfel s„ reziste pe toate cele trei fronturi: opozi˛ie, guvernare ∫i D.N.A.

Din punctul nostru de vedere, mo˛iunea este un c‚∫tig. Ea a demonstrat adev„rata stare de fapt de pe scena politic„ rom‚neasc„, oficializ‚nd, prin vot, concubinajul dintre gruparea T„riceanu ∫i st‚nga socialdemocrat„ a lui Hrebenciuc ∫i a lui îm„i drag„“! Dup„ mo˛iune, t‚rgul Óncheiat Óntre cele dou„ grup„ri îrivale“ este at‚t de evident, Ónc‚t nu mai las„ loc de interpret„ri. Speriat de ideea c„ unii parlamentari P.S.D. ar putea vota, fie ∫i din gre∫eal„, mo˛iunea de cenzur„, liderii acestui partid le-au interzis s„ pun„ m‚na pe bile. Au preferat s„ nu voteze, dec‚t s„-i dea emo˛ii inutile prietenului lor de familie, C„lin Popescu-T„riceanu.

A∫adar, sprijinit de îopozi˛ia“ de parad„ a P.S.D.-ului, T„riceanu poate s„ p„storeasc„ Ón continuare cel mai incompetent ∫i ilegitim guvern din toate c‚te a avut p‚n„ azi Rom‚nia. Interesul P.S.D.-ului este clar: compromiterea total„ a P.N.L.-ului, l„sat Ón continuare s„ se lupte cu probleme peste puterile sale de a ac˛iona, ∫i chiar de a Ón˛elege.

Cu o sut„ ∫i ceva de voturi de sus˛inere, Guvernul liberal seam„n„ cu o frunz„ ruginie, uitat„ Ón v‚rful unui plop, Ón prag de iarn„. P‚n„ ∫i faimosul lot î322“ i-a refuzat sprijinul, deschis. Guvernul T„riceanu este o ruin„, care pentru unii pare s„ aib„, totu∫i, valoare de patrimoniu.

Ce va face Ón continuare acest guvern-marionet„ al P.S.D.-ului e u∫or de intuit. Œn niciun caz nu va cre∫te gradul de absorb˛ie a fondurilor puse la dispozi˛ie de Uniunea European„.

T„ricenii vor ridica, ∫i exist„ dovezi clare Ón acest sens, deficitul bugetar, relans‚nd molima infla˛iei, prin m„suri populiste, Ón Óncercarea disperat„ de a nu coborÓ sub pragul electoral. T„ricenii vor Ómpinge lucrurile p‚n„ la activarea clauzei de salvgardare privitoare la justi˛ie, prin mu∫amalizarea dosarelor clientelei lor politice. T„ricenii vor am‚na la nesf‚r∫it alegerile de orice fel, refuz‚nd s„ dea piept cu electoratul, pe care l-au tr„dat cu neru∫inare.

îDomnul Boc continu„ s„ manipuleze“

Partidul Democrat a e∫uat ieri Óntr-o nou„ tentativ„ de a destabiliza politic Rom‚nia. Este regretabil faptul c„ de∫i s-a convins c„ restul for˛elor politice parlamentare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 nu doresc la ora actual„ s„ arunce ˛ara Ón haos, P.D. ignor„ realitatea ∫i continu„, prin argumente false, s„ manipuleze opinia public„ ∫i s„ o incite Ómpotriva Legislativului. îAceast„ mo˛iune a reconfirmat solidaritatea celor 322 de parlamentari Ómpotriva voin˛ei exprimate de c„tre cet„˛eni ∫i a reconfirmat faptul c„ oligarhia din jurul domnului T„riceanu controleaz„ Ónc„ actualul Parlament...“, s-a gr„bit s„ declare, printre altele, imediat dup„ votarea mo˛iunii, Ón fa˛a camerelor de luat vederi, pre∫edintele P.D., domnul Emil Boc.

Liderul P.D. se aga˛„ ca un naufragiat de un pai ∫i continu„ s„ interpreteze Óntr-o manier„ eronat„, dar convenabil„, rezultatul referendumului. Pentru c„ ∫i P.D. trebuie s„ Ón˛eleag„, odat„ pentru totdeauna, c„ la referendum nu a existat dec‚t o singur„ miz„: reÓntoarcerea sau nu a pre∫edintelui Traian B„sescu la serviciu. Alt„ problem„ nu s-a pus. Nu a existat vreo lupt„ de idei, de programe politice ale pre∫edintelui ∫i Guvernului, nu a existat o confruntare Óntre un grup de parlamentari ∫i pre∫edinte. A existat doar o Óntrebare la care electoratul trebuia s„ r„spund„.

A doua tez„ sus˛inut„ de domnul Boc reprezint„ Óngustimea judec„˛ii liderului P.D. Dac„ p‚n„ acum îoligarhii“ controlau înumai“ Guvernul, acum ei controleaz„ ∫i Parlamentul. Sunt tare curios s„ aflu cum poate demonstra domnul Boc faptul c„ ace∫ti îoligarhi“, presupun, liberali, dicteaz„ conduita parlamentarilor P.R.M., P.C. sau P.S.D. Care sunt atuurile acestor îoligarhi“, cu ce Ói au la m‚n„ pe parlamentarii din respectivele partide?!

L„s‚nd gluma la o parte, Ói solicit domnului Boc fie s„ Ónceteze cu aceste calomnii, fie atunci c‚nd face declara˛ii televizate, s„ vin„ cu argumente. V„ asigur Óns„ c„ acest lucru nu se va Ónt‚mpla.

Tot domnul Boc a mai spus c„ îmo˛iunea mai confirm„ ∫i existen˛a a dou„ Rom‚nii, una Ón interiorul Parlamentului, grupat„ Ón jurul celor 322 de parlamentari, iar cealalt„, o Rom‚nie real„, care cu 75% a dat un vot de blam celor 322 de parlamentari“. Trec peste faptul c„ 75% din cei care au votat pro-B„sescu la referendum nu Ónseamn„ 75% dintre cet„˛enii Rom‚niei, a∫a cum Óncearc„ de trei s„pt„m‚ni s„ manipuleze opinia public„ liderii P.D., ci doar 33%.

îAlgocalminul, durerea de cap a Ministerului S„n„t„˛ii!“ De ce algocalminul? Pentru c„ ministrul s„n„t„˛ii publice, domnul Eugen Nicol„escu, nu a binevoit s„ ia o pozi˛ie Ón leg„tur„ cu solicitarea venit„ din partea speciali∫tilor pentru a include banalul medicament contra durerilor de cap pe lista celor interzise sau m„car restric˛ionate ori s„ oblige produc„torii s„ inscrip˛ioneze reac˛iile adverse pe care le d„ consumul algocalminului.

Da, stima˛i colegi, banalul algocalmin se dovede∫te a fi o otrav„ pentru organismul uman. Studii interna˛ionale arat„ c„ algocalminul con˛ine metamizol, substan˛„ care

provoac„ o boal„ numit„ agranulocitoza. Denumiri pompoase poate pentru unii, dar care Ónseamn„ distrugerea celulelor din m„duva osoas„ care sunt precursoarele celulelor sangvine, cele ce asigur„ ap„rarea organismului.

A fost avertizat oare ministrul Nicol„escu despre toate aceste lucruri? Sigur c„ da. Asocia˛ia Rom‚n„ pentru Studiul Durerii a efectuat un studiu de specialitate Ón patru spitale universitare din Rom‚nia. Metamizolul este prezent Ón aproximativ 60% din medicamentele folosite la noi pentru controlul durerii, iar algocalminul este cel mai des prescris, de∫i medicii cunosc efectele secundare pe care le-au studiat Ón facultate.

Aceea∫i asocia˛ie a tras un semnal de alarm„, care nu a fost Óns„ auzit de ministrul Nicol„escu, prin care se solicitau factorilor de r„spundere, Ón spe˛„ ministerul p„storit de domnul Nicol„escu, s„ stabileasc„ cu exactitate dac„ mai este nevoie s„ men˛inem pe pia˛a farmaceutic„ combina˛iile ce con˛in metamizol sau s„ impun„ produc„torilor corecta informare a pacien˛ilor Ón leg„tur„ cu riscurile la care se expun Ón cazul unei automedica˛ii incorecte.

S-a luat vreo m„sur„? Ei bine, niciuna! Ministrul Nicol„escu se face c„ nu ∫tie nimic, de∫i studiile exist„, iar Domnia Sa le cunoa∫te.

Domnule ministru, vreau s„ v„ informez c„ Ón S.U.A. metamizolul a fost retras complet de pe pia˛„ Ónc„ din 1977, Ón Marea Britanie, din 1965, iar Ón Arabia Saudit„, din 1980. Œn ˛„ri precum Suedia, Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda medicamentul este strict interzis. P‚n„ ∫i Ón ˛„ri precum Nepal, Ghana, Kuweit, Bangladesh sau Georgia aceast„ substan˛„ este interzis„, Ón timp ce Belgia a impus p„strarea medicamentului la sec˛iunea îotr„vuri“. Œn Rom‚nia Óns„ medicamentul face parte din por˛ia zilnic„ a multor cet„˛eni. ™i dac„ tot am amintit de Belgia, poate ministrul nostru al s„n„t„˛ii nu ∫tie, algocalminul are pe eticheta sa inscrip˛ionat un cap de mort.

Declara˛ie politic„: îRezultatul mo˛iunii reconfirm„ Ón˛elegerea politic„ P.S.D. — P.N.L.“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îOpozi˛ia politic„ este institu˛ia care Óncununeaz„ o societate politic„ pe deplin dezvoltat„ institu˛ional ∫i tr„s„tura distinctiv„ a acelor societ„˛i politice care sunt cunoscute sub denumiri ca: societate democratic„, liberal„, parlamentar„, constitu˛ional„, pluralistconstitu˛ional„ sau chiar deschis„ sau liber„.“

Am Ónceput aceast„ declara˛ie politic„ cu un extras din una dintre cele mai competente trat„ri din ∫tiin˛ele politice a temei numite îopozi˛ie politic„“, apar˛in‚nd Ónt‚mpl„tor unui cercet„tor de origine rom‚n„, Ghi˛„ Ionescu, care, din p„cate, nu mai este ast„zi Ón via˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 pentru a ne face o analiz„ a ceea se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia.

Rezultatul votului de ieri din Parlament pe marginea mo˛iunii de cenzur„ Ómpotriva Guvernului T„riceanu ar fi ridicat desigur semne de Óntrebare oric„rui observator str„in aflat pentru prima dat„ Ón contact cu realitatea politic„ a Rom‚niei anului 2007, Óns„ pentru to˛i cei care au avut ocazia s„ urm„reasc„ modul de instalare a acestui guvern Ón prim„vara acestui an ∫i Óncercarea de demitere a pre∫edintelui B„sescu, votul de ieri din Parlament nu ar mai fi trebuit s„ fie o surpriz„. Pentru ace∫tia din urm„ nu este niciun secret c„ Rom‚nia are un guvern condus de T„riceanu, compus oficial din P.N.L. ∫i U.D.M.R., dar care a fost legitimat public la Ónvestitur„ de c„tre P.S.D. ∫i care, de atunci ∫i p‚n„ ast„zi, a ac˛ionat conform unei agende fixate de Mircea Geoan„, Ón calitate de lider al partidului de îopozi˛ie“ P.S.D.

Mai grav chiar dec‚t caracterul de coali˛ie contra naturii, P.S.D. — P.N.L., este faptul c„ cele dou„ partide continu„ s„ nu recunoasc„ public aceast„ coali˛ie, lucru care face ca o institu˛ie fundamental„ a democra˛iei, ∫i anume opozi˛ia, s„ nu existe sau doar s„ mimeze func˛ionarea. Œn acest sens, conform citatului de la Ónceputul acestei interven˛ii, Rom‚nia pur ∫i simplu nu se calific„ pentru numele de îsocietate democratic„, parlamentar„ sau constitu˛ional„“. Lipsa unui raport clar Óntre putere ∫i opozi˛ie a condus ∫i la situa˛ia de ieri de la vot, c‚nd, Ón mod aberant, P.S.D. — partidul de opozi˛ie cu cel mai mare num„r de parlamentari — nu a ∫tiut cum s„ voteze, aleg‚nd Óntr-un final s„ se ab˛in„!

## îP.D. nu a Ónv„˛at nimic din lec˛ia mo˛iunii“

Credeam ieri, dup„ Óncheierea dezbaterilor ∫i dup„ votul privind unul dintre cele mai penibile documente din istoria postdecembrist„ a Parlamentului Rom‚niei, c„

liderii Partidului Democrat au tras concluziile necesare ∫i vor respecta decizia Legislativului. Declara˛iile date presei de domnul Emil Boc au dovedit contrariul. Domnia Sa este obsedat de un inexistent, Ón realitate, protocol Óntre P.N.L. ∫i P.S.D. îRezultatul ne confirm„ Ón primul r‚nd c„ unul dintre scopurile mo˛iunii de cenzur„ a fost atins, ∫i anume acela de a demonstra alian˛a politic„ dintre P.N.L. ∫i P.S.D. (...) Un gest de decen˛„ minim„ ar Ónsemna ca premierul T„riceanu s„-∫i prezinte demisia dup„ un asemenea rezultat, Ón condi˛iile Ón care P.S.D., tacit, l-a sus˛inut din b„nci“. A∫a sun„ declara˛ia pre∫edintelui P.D. Din orice unghi sunt interpretate aceste afirma˛ii, ele sunt complet eronate. Œn primul r‚nd, nu este vorba despre nicio alian˛„ Óntre P.N.L. ∫i P.S.D. P‚n„ Ón prezent, Ón Parlament, P.S.D. a sus˛inut doar proiectele Guvernului care reprezentau priorit„˛i Ón leg„tur„ cu cerin˛ele Uniunii Europene sau proiectele care erau importante pentru cet„˛enii Rom‚niei. A sus˛ine astfel de proiecte, care sunt pe linia interesului na˛ional, nu Ónseamn„ neap„rat c„ ar fi vorba despre o alian˛„. Culmea, unele dintre aceste proiecte, ∫i am s„ dau doar exemplul Legii A.N.I., a fost votat ∫i de P.D. ™i, repet, nu a fost singurul. Exist„ cumva o Ón˛elegere secret„ ∫i Óntre P.N.L. ∫i P.D., adic„ partidul care dore∫te scoaterea liberalilor de pe scena politic„? De ce domnul Emil Boc nu-∫i pune Óntreb„ri Ón leg„tur„ cu aceste voturi favorabile Guvernului venite din partea colegilor s„i de partid?!

Nu numai P.S.D., dar ∫i P.R.M. ∫i P.C. nu au r„spuns demersurilor P.D. ∫i nu au dat un vot favorabil mo˛iunii. De ce domnul Boc nu face vreo referire ∫i la conduita P.R.M. ∫i a P.C. de la mo˛iune? De ce nu spune ∫i despre eventuale protocoale ale P.N.L. ∫i cu aceste partide?

Realitatea este Óns„ cu totul alta, ∫i ea nu convine deloc liderilor P.D. At‚t P.S.D., c‚t ∫i P.R.M. ∫i P.C. au considerat c„ la ora actual„ un scandal politic nu trebuie s„ se transforme Óntr-o criz„ politic„, pentru c„ la a∫a ceva se ajungea dac„ Guvernul ar fi c„zut, iar Rom‚nia nu trebuia s„ fie t‚r‚t„, a∫a cum v„d c„ urm„re∫te P.D., Óntr-o aventur„ cu urm„ri incalculabile Ón acest moment.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn ∫edin˛a de guvern de s„pt„m‚na trecut„ premierul a subliniat necesitatea g„sirii unor solu˛ii urgente pentru reducerea deficitului de locuri din gr„dini˛e.

Identificarea spa˛iilor disponibile din ∫coli ∫i amenajarea acestora pentru a func˛iona ca gr„dini˛e, precum ∫i Ónchirierea de spa˛ii care vor fi amenajate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 pentru gr„dini˛e reprezint„ dou„ dintre solu˛iile urgente, pe termen lung, care au fost identificate de ministrul Cristian Adomni˛ei.

Fondurile alocate pentru construc˛ia de gr„dini˛e au fost distribuite, Óns„ efortul nu a fost sus˛inut de c„tre toate autorit„˛ile locale, unele dintre prim„rii nealoc‚nd bani pentru extinderea spa˛iilor pentru gr„dini˛e sau pentru construirea unora noi.

O alt„ m„sur„ cu impact pe termen lung asupra Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar este proiectul de reform„ a educa˛iei pre∫colare.

Guvernul l-a mandatat, Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, pe ministrul economiei ∫i finan˛elor s„ semneze Ón numele Rom‚niei un acord-cadru de Ómprumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ón valoare de 66,8 milioane euro, destinat finan˛„rii proiectului de reform„ a educa˛iei pre∫colare.

Valoarea total„ a proiectului, care se va derula p‚n„ Ón anul 2011, este de 88 milioane euro. Diferen˛a de 21,5 milioane de euro, reprezent‚nd contribu˛ia Rom‚niei, se asigur„ din bugetul Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului (M.E.C.T.).

Proiectul va fi coordonat de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i vizeaz„ reabilitarea, dezvoltarea infrastructurii gr„dini˛elor ∫i dezvoltarea calitativ„ a Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar.

Œn cadrul acestui proiect, vor fi construite 410 spa˛ii noi pentru gr„dini˛e, 340 vor fi reabilitate ∫i consolidate, alte 750 vor fi dotate cu mobilier. Toate gr„dini˛ele, aproximativ 13.000, vor fi dotate cu material didactic, jocuri educative ∫i materiale necesare pentru procesul de educa˛ie.

De asemenea, va fi perfec˛ionat personalul din gr„dini˛e: manageri, cadre didactice, asistente, administratori.

Acordul-cadru de Ómprumut a fost negociat de Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor (M.E.F.), Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i reprezentan˛ii BERD.

Declara˛ie politic„: îO criz„ pe care unii nu doresc s„ o stopeze“

Doamnelor si domnilor deputa˛i,

Criza politic„ prin care trece de ceva vreme Rom‚nia nu a luat ∫i, din c‚te se pare, nici nu va lua prea repede sf‚r∫it. Acest lucru se datoreaz„, Ón prezent, faptului c„ unii dintre cei care formeaz„ ∫i conduc actualul Guvern nu-∫i recunosc ineficien˛a ∫i incapacitatea.

S„pt„m‚na trecut„ partidele politice au fost chemate, a∫a cum era ∫i firesc, la consult„ri politice.

Toat„ lumea este de acord, Ón momentul de fa˛„, c„ Rom‚nia trece Ón continuare printr-o criz„ major„, at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i Ón cel extern, concluziile sunt foarte pu˛in Óncurajatoare. Singurii care nu recunosc acest lucru sunt Óns„ cei care conduc actualul Guvern: P.S.D., care prefer„ s„ r„m‚n„ netransparent la guvernare, dar foarte potrivit ∫i avantajos pentru ei Ón acest moment, P.N.L., care pentru a-∫i p„stra scaunele c„ldu˛e Ón continuare, prefer„ ∫antajul P.S.D.-ului ∫i slujba Ón favoarea oligarhiei, al c„rei r‚nd continu„ s„-l Óngroa∫e.

Œn opinia acestora, cu toate c„ Rom‚nia se duce de r‚p„, lucrurile sunt perfect normale ∫i posibile Ón orice democra˛ie. Rom‚nia este pe îcalea cea bun„“, cu toate c„ oamenii mor din lipsa medicamentelor ∫i a asisten˛ei medicale, acea asisten˛„ pe care n-o mai g„sim Ón spitalele noastre, ci prin cele occidentale mai degrab„. ™i exemplele pot continua, Óns„ ele sunt mult prea negre pentru a le mai enumera Ónc„ o dat„.

Toate sunt lucruri pe care cet„˛enii acestei ˛„ri le doresc stopate. Rom‚nii doresc ca ele s„ nu mai continue, dar cu toate acestea Guvernul Ónchide Ónc„ ochii ∫i prefer„ s„ nu le vad„, Ó∫i astup„ urechile ca s„ nu mai aud„ ce vrea electoratul, iar electoratul ∫i-a exprimat voin˛a atunci c‚nd ∫i-a demonstrat, Ón 19 mai, Óncrederea pe care o mai are Ón cei ce formeaz„ Guvernul actual.

S-a propus ∫i o solu˛ie din partea pre∫edintelui Traian B„sescu. Solu˛ia era benefic„ chiar ∫i pentru P.N.L. Acesta ar fi putut r„m‚ne Ón continuare la guvernare, al„turi de Partidul Democrat ∫i de P.L.D., Óns„ singura condi˛ie era aceea ca P.N.L. s„ nu mai continue al„turi de premier Óntr-un nou guvern. Binele colectiv, interesul na˛ional n-a fost pus Óns„, nici de data aceasta, Ón fa˛a celui personal. Or, cu un premier-marionet„, aflat doar Ón propria slujb„ ∫i Ón cea a oligarhilor, care-n prezent Ói comand„ mi∫c„rile, Rom‚nia nu mai poate continua. Varianta propus„ de pre∫edintele B„sescu, de∫i era mai bun„, a fost dat„ la o parte. Rom‚nia are nevoie de un prim-ministru care s„ ia deciziile potrivite pentru popor, nu pentru grupurile de interese care-l sus˛in ∫i-l manipuleaz„.

îfiara lui «Papur„ Traian» ∫i «Lobod„ C„lin»“ Sunt unul din cei 322, nelini∫ti˛i ∫i neast‚mp„ra˛i! Unul dintre cei ce Óncearc„ s„ schimbe ceva Ón via˛a de zi cu zi a fiec„ruia dintre noi. Dar e greu, aproape imposibil!

Œn ˛ara lui îPapur„ Traian“, Constitu˛ia este o carte pe care acesta nu d„ doi bani! A∫a cum bine sesiza Óntr-un editorial Ion Cristoiu, ast„zi, aplic‚nd modelul îEmil — barb„ de aur“, acesta Ónc„lc„ Constitu˛ia ∫i vrea s„ dea o lovitur„ de stat. Cum altfel ar putea fi oare catalogat„ hot„r‚rea neconstitu˛ional„ a pre∫edintelui de a forma o nou„ majoritate parlamentar„, c‚nd actualul Guvern nu a c„zut ∫i nici alegeri anticipate nu au avut loc?!

Departe de scena politic„, societatea rom‚neasc„ se confrunt„ cu o criz„ f„r„ precedent. S„lile îBookfest“ sunt goale, copiii se sinucid pe capete, ∫colile sunt pline de violen˛„ ∫i droguri. Privim cu to˛ii, cu mare Óngrijorare, la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ∫colile noastre, Ón satele noastre ∫i uit„m cine a generat toate aceste chestiuni. Suntem pu∫i Ón situa˛ia mai mult dec‚t tragic„ de a ne ˛ine copiii acas„, sau a-i trimite Ón gr„dini˛e/cre∫e particulare, doar pentru c„ onor conducerea Ministerului Educa˛iei nu catadicse∫te s„ g„seasc„ solu˛ii viabile pentru criza locurilor din unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Poate c„ solu˛ia ar putea fi g„sit„ ∫i Ón realizarea unui parteneriat public — privat pentru sprijinirea ∫i dezvoltarea sistemului de cre∫e ∫i gr„dini˛e particulare.

Culegem ast„zi nes„buin˛a domnului îPapur„ Traian“ din 2004 c‚nd, ignor‚nd regulile matematicii, a stabilit c„ 31 este mai mare dec‚t 37.

La Ónceputul anului 2005 ministrul de interne a modificat rolul Jandarmeriei Rom‚ne Ón cadrul institu˛iilor statului. Deh, intrau Ón coliziune cu fo∫tii ofi˛eri ce aveau firme de paz„, dar ∫i cu Poli˛ia Rom‚n„, ineficient„ ∫i corupt„ (Ón special Ón mediul rural). Astfel, jandarmii au fost retra∫i din ∫coli, Ónlocui˛i cu reprezentan˛ii a tot felul de firme de paz„ (Ón marile ora∫e doar!) sau cu... nimic Ón mediul rural.

Pe de alt„ parte, ministrul îdemocrat“ al educa˛iei Óncepe îportocalizarea“ tuturor cadrelor de conducere Ón paralel cu eliminarea cadrelor a∫a-zis P.S.D.-iste. Œn doi ani ∫coala colc„ie de violen˛„, promov„rile se fac pe baza apartenen˛ei la un partid sau altul al alian˛ei, valoarea educa˛iei Ón ∫coli scade dramatic (vezi rezultatele testelor!). Sindicatelor — scuza˛i, acelora∫i lideri li se Ónchide gura cu promisiuni de∫arte! ™i sistemul genereaz„ ce i-a fost dat: violen˛a Ón ∫coli, droguri Ón toate liceele urbane din Rom‚nia (vezi opiniile scrise ale O.N.G.-urilor de specialitate sau ale Agen˛iei Na˛ionale Antidrog).

îInteresul Rom‚niei ∫i viitorul Tratatului constitu˛ional european“

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi nu voi vorbi despre spasmele vie˛ii politice d‚mbovi˛ene ∫i nici despre scenarii aproape fantasmagorice privind accesul la guvernare. Ast„zi voi vorbi despre ceva care se afl„ la aproximativ 3.000 de kilometri distan˛„ real„ de politica d‚mbovi˛ean„, dar, Ón acela∫i timp, foarte aproape de interesul real al cet„˛enilor rom‚ni. E vorba despre viitoarea reuniune a Consiliului European de la Bruxelles, care vizeaz„ repunerea Ón topul priorit„˛ilor comunitare a Tratatului constitu˛ional european. Desigur c„ dezbaterile asupra acestui subiect exist„ ∫i au fost deosebit de active Ón ultimele s„pt„m‚ni ∫i luni, Ón majoritatea statelor membre ale U.E.

Rom‚nia, reamintim tuturor colegilor no∫tri, indiferent de ce parte a e∫ichierului politic se afl„, este membru al U.E. ∫i Ón aceast„ calitate are dreptul, dar, Ón acela∫i timp, ∫i datoria de a aduce o contribu˛ie la evolu˛ia construc˛iei europene care ne define∫te Óncep‚nd din 1 ianuarie 2007. ™i, pentru a aduce o contribu˛ie, este nevoie de o viziune coerent„ ∫i consensual„ asupra rolului Rom‚niei Ón U.E., care s„ exprime ∫i interesele ˛„rii noastre, ale cet„˛enilor rom‚ni, ceea ce, din p„cate, nu g„sim Ón Rom‚nia, ca ∫i cum Rom‚nia ∫i-ar fi abandonat toate interesele de ˛ar„ ∫i popor, la noi predomin‚nd numai interesele anumitor indivizi.

Degeaba primim mesaje de Óngrijorare din partea grupurilor politice din Parlamentul European ∫i tot degeaba suntem aproape permanent Óndemna˛i de Comisia European„ s„ ne concentr„m asupra reducerii decalajelor din perioada de preaderare ∫i asupra elabor„rii demersurilor ∫i proiectelor necesare pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 atragerea fondurilor structurale ∫i pentru agricultur„ ce ne sunt alocate prin bugetul U.E.

Revenind la reuniunea Consiliului European care va urma, trebuie s„ spunem c„ un viitor Tratat constitu˛ional ne prive∫te direct ∫i pe noi, la fel ca pe toate celelalte state membre, Ón parte ∫i Ómpreun„. Nu ar trebui s„ ne permitem s„ ignor„m acest aspect, lini∫tindu-ne cu ideea c„ Rom‚nia a ratificat Tratatul constitu˛ional european odat„ cu ratificarea Tratatului de aderare la U.E. Cet„˛enii rom‚ni sunt aproape complet neinforma˛i, chiar dezinforma˛i putem ad„uga, Ón ceea ce prive∫te viitorul U.E., politicile acesteia ∫i ce anume presupune statutul de membru al U.E. Aceast„ lips„ de informare se r„sfr‚nge asupra capacit„˛ii sc„zute a administra˛iei locale de participare la proiectele finan˛ate din fonduri europene, ∫i deci asupra nivelului de trai al cet„˛enilor, precum ∫i asupra poten˛ialului de investi˛ii al Rom‚niei.

## îJaful p„durilor (aurul verde)“

Manifest„rile dedicate Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie) au readus Ón aten˛ie odat„ Ón plus problemele stringente ale protej„rii mediului ∫i de combatere a Ónc„lzirii globale.

Factorii care determin„ cre∫terea temperaturii pe Terra, cu consecin˛e catastrofale ∫i pierderi ireversibile, sunt tot mai greu de ˛inut sub control. Exploatarea ira˛ional„ a resurselor de energie, consumul industrial excesiv, poluarea atmosferei amenin˛„ s„n„tatea planetei ∫i a tuturor locuitorilor s„i, indiferent de meridianul pe care se afl„.

Ac˛iunile concentrate ale organismelor interna˛ionale, apelurile pentru strategii comune de protec˛ie a naturii sunt contracarate de ritmul diabolic de agresare a naturii, de ofensiva intereselor mercantile, de abuzuri ∫i ilegalit„˛i, care lovesc Ón plin fragilul echilibru ecologic.

Una dintre cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defri∫area masiv„ a zonelor Ómp„durite, care provoac„ degradarea brusc„ a solului, alunec„ri de teren ∫i reac˛ia Ón lan˛ a furtunilor violente, a tornadelor ∫i a inunda˛iilor.

Natura, v„duvit„ de coroana benefic„ a p„durilor, reac˛ioneaz„ violent, cer‚ndu-∫i Ónapoi scutul ei protector — aurul verde al p„durilor. Rom‚nia a Ónregistrat Ón ultimii 17 ani o îperforman˛„“ incredibil„ de sacrificare a p„durilor, care acopereau generos toate formele de relief ale ˛„rii, aduc‚nd perspectiva sumbr„ a solurilor aride ∫i a de∫ertific„rii.

Suprafe˛e imense Ómp„durite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal, t„ind f„r„ mil„ p„duri Óntregi, a c„ror refacere ar dura un secol. Mii de copaci din jude˛ele Suceava, Prahova, Mehedin˛i au fost culca˛i la p„m‚nt, consecin˛ele asupra mediului fiind dezastruoase.

Œn jude˛ul Bac„u, unde legea punerii Ón posesie a fost gre∫it interpretat„, mul˛i neaveni˛i au devenit proprietari a mii de hectare de p„dure, f„r„ a avea vreun drept. Dup„ ce au intrat ilegal Ón posesie, le-au jefuit f„r„ a cunoa∫te vreo opreli∫te.

Dup„ cum comenteaz„ presa cotidian„, îpentru aproape 10.000 de hectare care au c„zut celor ce nu au avut nici ei, nici Ónainta∫ii lor vreodat„ un petic de p„dure, exist„ dosare la D.N.A. aflate Ón cercetare. Dar c‚nd vor fi, totu∫i, finalizate?“

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRusia ∫i Rom‚nia“ Stima˛i colegi,

Œn aceste zile c‚nd Ón politica rom‚neasc„ se poate spune orice, am auzit o idee care sigur purcede tot de la anali∫tii unor institu˛ii care Ón loc sa se ocupe de ceea ce trebuie s„ fac„ intoxic„ opinia public„, ating‚nd subiecte care ∫tiu c„ sunt pe placul rom‚nilor.

De altfel, cine urm„re∫te cu aten˛ie via˛a politic„ rom‚neasc„ va observa un comportament consecvent Ón acest sens al unei anume institu˛ii ∫i al unui anumit om. Pre∫edintele nu simpatizeaz„ Parlamentul ∫i atac„ Parlamentul. Nu au rom‚nii o simpatie deosebit„ pentru romi, Ónjur„m romii. Nu iubesc rom‚nii oamenii care au avere, le spunem oligarhi ∫i Ói Ónfier„m pentru toate relele de pe p„m‚nt, Óns„ nu pe to˛i. Pe cei care ne aplaud„ ∫i poate ne sponsorizeaz„ Ón campanii electorale ∫i Ón referendumuri, nu!

De-a lungul istoriei, rom‚nii ∫i teritoriile locuite de ei au fost ocupate vremelnic de imperiile care ne-au Ónconjurat.

Cele mai multe resentimente ale rom‚nilor Óns„ au r„mas Ón leg„tur„ cu ocupa˛ia ∫i comportamentul imperiului de la r„s„rit, Imperiul Rus.

Purt‚nd numele varegilor ros, care la sf‚r∫itul mileniului Ónt‚i ∫i Ónceputul celui de-al doilea au cobor‚t din Scandinavia ∫i Gotland pe Nistru ∫i Volga spre Imperiul Bizantin ∫i Constantinopole, au fondat pe teritoriile slave rusiile, adic„ state conduse de varegii ros: Novgorod, Trev, Susdal, Kiev, Izborosk. De altfel, aceste

afirma˛ii sunt documentate de îPovestea vremurilor de demult“, cunoscut„ sub denumirea îCronica lui Nistor“, alc„tuit„ pe la anul 1113 Óntr-o m„n„stire din Kiev. ™i urma∫ii lor pe jum„tate slaviza˛i ∫i apoi chiar complet slaviza˛i, Igor, Sveatoslav, Vladimir, au sim˛it aceast„ atrac˛ie c„tre Mihailgrad (Constantinopol, Ón limba rus„). Probabil c„ de acolo le-a r„mas ru∫ilor nostalgia m„rilor calde ∫i a capitalei la Constantinopol, dup„ ce Vladimir i-a cre∫tinat Ón apa Niprului ∫i mai ales dup„ c„derea Constantinopolului sub otomani. Rusia era de acum cea mai mare putere ortodox„, a treia Rom„. Urmeaz„ o lung„ perioad„ de st„p‚nire mongol„ a cnezatelor ruse∫ti. Apoi are loc unificarea acestora sub suzeranitatea Moscovei, Ón timpul lui Ivan al III-lea. Fiul s„u, Ivan al IV-lea Ó∫i ia titulatura de ˛ar sau Ómp„rat, renun˛‚nd la cea de mare cneaz. Se emancipeaz„ de sub st„p‚nirea t„tar„, Ónving‚nd ∫i cucerind Kazarul ∫i Astrahanul (urma∫ele unor hoarde).

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este: îConsecven˛„ ∫i obedien˛„“.

Am ales tema consecven˛ei partidului preziden˛ial pentru a putea demonstra afinitatea pe care o au pentru

scandalul politic ∫i sensibilitatea de care dau dovad„ c‚nd vine vorba despre interesele ît„tucului“ lor de la Cotroceni.

Œn urm„ cu aproape un an, mai exact pe data de 20 iunie 2006, liderii P.D. au reac˛ionat deosebit de virulent la mo˛iunea de cenzur„ depus„ de P.S.D. Ómpotriva Guvernului T„riceanu. Œn acele vremuri, cu toate c„ luna de miere dintre P.N.L. ∫i P.D. se apropia de sf‚r∫it, liderii marcan˛i ai partidului preziden˛ial luptau acerb, prin declara˛ii politice, pentru salvarea acelui Guvern. Œn acele zile, C„lin Popescu-T„riceanu era cel mai bun premier, reformele demarate de diferi˛i mini∫tri erau reale, Executivul avea meritul deplin pentru facilitarea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Ast„zi, conform opiniei democra˛ilor, premierul T„riceanu comite doar abuzuri, iar Guvernul îeste cel mai slab Guvern pe care l-a avut vreodat„ Rom‚nia“.

Sunt convins c„ a˛i remarcat ∫i Domniile Voastre, stima˛i colegi, îconsecven˛a“ politic„ a Partidului Democrat, care i-a Ómpins p‚n„ acolo Ónc‚t, cu prilejul actualei mo˛iuni de cenzur„, au ajuns s„ Ól critice p‚n„ ∫i pe ministrul s„n„t„˛ii, unul dintre mini∫trii pe care liderii democra˛i Ól l„udau anul trecut Ón dezbaterile pe marginea mo˛iunii de cenzur„ depuse de social-democra˛i.

De fapt, am dorit s„ scot Ón eviden˛„ inconsecven˛a politic„ a democra˛ilor. Pozi˛ia lor depinde, de fiecare dat„, de un singur element, ∫i anume de comenzile cet„˛eanului de la Cotroceni, îtr‚mbi˛ate“ permanent de îportavocea“ Emil Boc. Singurul lor program politic este cel de a-l mul˛umi pe Traian B„sescu, al c„rui unic ˛el a r„mas Óndep„rtarea lui C„lin Popescu-T„riceanu. Pu˛in Ói pas„ autointitulatului îpartid de 75%“ de interesele acute ale Rom‚niei aderate ∫i de nevoile stringente ale cet„˛enilor!

Democra˛ii au acuzat Guvernul T„riceanu II c„ Ón cele dou„ luni dup„ Ónvestitur„ nu a f„cut dec‚t pa∫i Ónapoi. Pe seama incompeten˛ei Guvernului restructurat se pune ∫i slaba accesare a fondurilor structurale. Sunt critici aduse pentru dou„ luni de guvernare.

î _Palme d’Or_ pe chipuri meschine“ Œn copil„rie am avut Ón bunicul dinspre tat„ pe cel mai bun prieten. Era camaradul, sf„tuitorul, Ónv„˛„torul sau modelul de urmat Ón via˛„, dup„ caz.

Timpul a trecut, via˛a ∫i-a urmat cursul, bunicul a plecat pu˛in. Au r„mas p„rin˛ii mei, oameni harnici ∫i de isprav„, pe care Ói respecta Óntreaga comunitate Ón care tr„iam atunci. De∫i munceau mult, Ón pu˛inul timp liber pe care Ól aveau nu ezitau s„ m„ Óndrume pe un drum adev„rat Ón via˛„. Le mul˛umesc Ón fiecare zi pentru asta.

M-am str„duit la r‚ndul meu s„-mi sf„tuiesc copilul cu grij„ p„rinteasc„. Prin cariera didactic„ pe care am urmat-o, am fost mereu aproape de tineri, o Óntrecere continu„ de a te ridica la preten˛iile lor, Óncerc‚nd s„ faci c‚t mai pu˛ine gre∫eli.

Faptul c„ e∫ti Óntr-o permanent„ competi˛ie cu tine Ónsu˛i te face mai atent la faptele tale ∫i asta e bine.

Dup„ ’89, copiii ∫i tinerii au avut tot mai pu˛ine modele de urmat. Ho˛i, prostituate, proxene˛i, violatori, criminali, maneli∫ti, fripturi∫ti, tiriplici, manechine, fotbaliatori, Óntr-un cuv‚nt, o faun„ de succes a invadat ziarele ∫i televiziunile!

Politicienii noi, continuatori ai practicilor vechi, s-au perindat la putere ∫i Ón opozi˛ie. Iar ∫i iar, cam tot acelea∫i chipuri p‚n„ ast„zi. Rom‚nia a trecut prin chinuri teribile, transform‚nd multe personaje necunoscute ∫i pu˛in valoroase Ón nomenclatura tranzi˛iei, infatuat„, nes„tul„ ∫i incapabil„ s„-∫i reprezinte electoratul.

Rom‚nii, s„tui de promisiunile neonorate, au emigrat Ón disperare, adopt‚nd modele externe pentru a-∫i defini reu∫ita ∫i succesul Ón via˛„. Oameni valoro∫i, demni ∫i performan˛i au g„sit spa˛iu de exprimare nesemnificativ Ón mass-media.

A∫a ∫i acest domn Mungiu, care, enervat, ∫icanat ∫i persiflat de unii corifei ai crea˛iei de film din ˛ar„, trage o palm„ de aur tuturor incapabililor care conduc cu diletantism domenii vitale ale economiei ∫i culturii. Succesul talentatului domn Mungiu smulge ropote de aplauze la Cannes, minute Ón ∫ir, pentru Rom‚nia, tocmai de la cei care au fost inventatorii modelelor de urmat.

A∫adar, adev„ra˛ii h„l„duiesc hai-hui prin lume, devenind modele pentru al˛ii ∫i mai rar pentru copiii no∫tri.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Societatea rom‚neasc„ ne ofer„ Ón ultimii 17 ani postdecembri∫ti o serie de clivaje comportamentale peiorative, Ón fruntea c„rora persist„ ∫i se permanentizeaz„ interesul financiar personal sau de grup, care se manifest„ Ón contemporaneitate cu o pronun˛at„ asiduitate Ón totalul detriment ∫i dispre˛ al decen˛ei, bunului-sim˛ ∫i mai ales al legilor.

Aceast„ ultim„ categorie, care se constituie Óntr-o veritabil„ _rara avis_ , ar trebui, Ón esen˛„, s„ reprezinte Óntr-o

societate viabil„, democratic„, asanat„ moral, comportamental ∫i mintal, pionul central, care s„ genereze la propriu o funda˛ie solid„, pe baza c„reia s„ po˛i reconstrui optim, la toate nivelurile, o societate aflat„ Óntr-o permanent„ tranzi˛ie moral„.

Starea de permanentizare a acestei interminabile tranzi˛ii este generat„, la o laconic„ analiz„, de numeroasele, invizibilele ∫i inextirpabilele tentacule care se Óntind cu voluptate Ón toate sferele ∫i domeniile de relevan˛„ maximal„ ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, datorit„ faptului c„ la nivelurile decizionale, care ar trebui s„ reglementeze aceste aspecte, voin˛a este sublim„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire.

Œn multitudinea de aspecte desuete care guverneaz„ societatea rom‚neasc„, flagelul primordial este generat de fenomenul generalizat la toate nivelurile decizionale, ∫i anume corup˛ia, fenomen comb„tut declarativ de c„tre toate forumurile, institu˛iile ∫i factorii de decizie abilita˛i, Óns„ f„r„ o viabilitate evident„, at‚t timp c‚t aceste declara˛ii sunt emise doar de dragul audiovizualului, pentru o acoperire na˛ional„ ∫i, mai ales, interna˛ional„.

Actualul Guvern s-a angajat, din nefericire doar declarativ, s„ genereze mecanisme ∫i instrumente care cel pu˛in s„ limiteze efectele majore ale acestui flagel care paraziteaz„ institu˛iile publice, factori de decizie, Guvern, av‚nd totodat„ o ˛int„ precis„: banul public.

Incapacitatea actualului Guvern, care este el Ónsu∫i o îvictim„“ a sistemului tic„lo∫it, fiind condus ∫i sprijinit de bravi c‚∫tig„tori de pe urma sistemului oligarhic, se reg„se∫te _de facto_ ∫i la nivel local.

îC.I.A.: Rom‚nia este pe locul 12 Ón lume la deficitul extern“

Rom‚nia s-a plasat anul trecut pe locul 12 din 163 de state ale lumii dup„ valoarea absolut„ a deficitului de cont curent, arat„ un clasament realizat de Centrul îIntelligence Agency“ (CIA) din Statele Unite, Ón cadrul anuarului îWorld Factbook 2007“, cu date de la Banca Mondial„ ∫i F.M.I.

Astfel, Rom‚nia a avut anul trecut un deficit de cont curent de 10 miliarde de euro, mai mare dec‚t toate statele din regiune, reu∫ind s„ dep„∫easc„ ∫i statele cu o economie de c‚teva ori mai mare. Deficitul de cont curent — deficitul extern — m„soar„ ie∫irile nete de valut„ din ˛ar„ ∫i reprezint„ Ón acest moment principalul factor de vulnerabilitate a economiei, dup„ cum recunosc at‚t anali∫tii, c‚t ∫i oficialii.

De altfel, Rom‚nia este prima Ón regiune la acest capitol, devans‚nd Ungaria (6,7 miliarde euro, pe locul 14), Bulgaria (4,1 miliarde euro, pe locul 18) ∫i celelalte state din centrul ∫i estul Europei.

Œn clasamentul dup„ P.I.B. la paritatea puterii de cump„rare Rom‚nia se plaseaz„, conform C.I.A., pe locul 48 din 229 de state.

Œn acela∫i timp, Óntr-un clasament al investi˛iilor str„ine directe — care finan˛eaz„ deficitul extern —, Rom‚nia s-a plasat anul trecut Ón primele 25 de state, conform îEconomist Intelligence Unit“. Investi˛iile str„ine directe au fost anul trecut de 9,1 miliarde euro, acoperind Ón propor˛ie de 91% deficitul extern. îAt‚ta vreme c‚t avem investi˛ii str„ine directe mari ∫i avem cre∫tere economic„, deficitul extern va continua s„ creasc„ Ón valoare absolut„“, spune Lucian Anghel, economistul-∫ef al B.C.R. Œn cazul Rom‚niei, deficitul este cauzat de o cerere intern„ de consum foarte solid„, c„reia oferta intern„ de bunuri nu poate s„-i fac„ fa˛„. Ca urmare, excesul de cerere este satisf„cut din importuri, major‚nd deficitul comercial ∫i, implicit, pe cel de cont curent. îDeficitul extern necesit„ acum aten˛ie“, consider„ Anghel.

Pe termen mediu, anali∫tii se tem Óns„ c„ deficitul excesiv ar putea duce la o corec˛ie a cursului valutar, Ón sensul deprecierii leului.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îCutia“.

S-a estompat, relativ repede, cazul tragic al tinerei din zona Satu Mare care a p„r„sit aceast„ lume Ón cel mai fascinant ∫i miraculos moment din existen˛a ∫i Ómplinirea unei femei — na∫terea. Tragedia a avut loc Óntr-unul dintre spitalele rom‚ne∫ti, atinse, ca de altfel Óntreg sistemul, de bacilul botulinic al îreformei“ de tip Nicol„escu. Promovat prin asumarea r„spunderii sub

Ónaltul ∫i euforicul patronaj al pre∫edintelui T. B„sescu, Óntr-o atmosfer„ de îOscar“, proiectul a ajuns la anatomie patologic„.

Care sunt, Ón prim„ sau Ón ultim„ instan˛„, c‚teva jaloane ale a∫a-zisei reforme, Óntr-o ordine absolut aleatorie: lipsa medicamentelor, a materialelor sanitare, a reactivilor etc., managementul defectuos ∫i incompetent (de exemplu Spitalul de Psihiatrie din Foc∫ani este îcondus“ de un fost general de tancuri); derularea unei avalan∫e de experimente; Ónc„lc„ri ale legii Ón timpul examenelor pentru func˛ia de director; iresponsabilitatea ministrului — directorul este angajat sub semn„tura proprie a acestuia; administrarea catastrofal„ a resurselor; subnutri˛ia (eufemistic vorbind), practic, foamea din spitale; neÓn˛elegerea unui principiu simplu ∫i conving„tor Ón acela∫i timp: reu∫ita reformei presupune reducerea num„rului de spitale, ∫i nu construirea altora.

™i pentru completarea acestui sinistru tablou al unei Rom‚nii aflate Ón Uniunea European„, a ap„rut ∫i solu˛ia salvatoare — cutia! — îcutia cu sugestii ∫i reclama˛ii“, care devine astfel component„ fundamental„ a reformei actualului ministru al s„n„t„˛ii. Pentru orice problem„ ap„rut„ pe parcursul actului medical te adresezi Ón scris (po˛i s-o faci ∫i verbal) cutiei!

Din acest moment ∫tii c„ totul se va rezolva, iar domnul Eugeniu va constata c„ reforma duduie, iar pacien˛ii Óncolona˛i pe diagnostice p„r„sesc voio∫i saloanele unit„˛ilor spitalice∫ti.

Concep˛ia unei reforme autentice ar fi trebuit s„ germineze Óntr-o alt„ cutie, domnule ministru, cutia cranian„! Numai c„, afla˛i Ón premier„, decisiv este con˛inutul acesteia, ∫i nu ansamblul osos propriu-zis, cum a˛i crezut, cel pu˛in p‚n„ acum.

## îLustra˛ia, arhivele ∫i nomenclatura (II)“

Am ar„tat Ón prima parte c„ aceast„ tem„ at‚t de c„utat„ de anticomuni∫tii autodeclara˛i, at‚t de invocat„ de demagogi ∫i populi∫ti, at‚t de mult folosit„ de to˛i frustra˛ii pentru a-∫i etala îvirtu˛ile“ este, de pe acum, un categoric e∫ec Ón demersurile lor pentru acumularea de capital politic.

Arhivele Securit„˛ii sunt, desigur, un izvor important de fapte ascunse ale puterii comuniste, prin care se dezv„luie acum abuzurile ∫i ac˛iunile ilegale pentru eliminarea adversarilor politici, c‚t ∫i pentru crearea bazei materiale a noii societ„˛ii egalitariste. Arhivele partidului comunist dezv„luie Óns„ doar nume ∫i biografii (C.V.-urile nu erau inventate), care alc„tuiau a∫a-zisa rezerv„ de cadre, termen echivalent, ast„zi, cu nomenclatura, dar care nu desemneaz„ doar pe cei din v‚rfurile puterii, c‚t, mai ales, pe mul˛i, foarte mul˛i care urmau s„ accead„ la putere, Ón diferitele ei ipostaze, pe func˛ii, posturi ∫i niveluri ierarhice.

Proiectul de Lege a lustra˛iei formuleaz„ interdic˛ii doar pentru cei care au fost salaria˛i ai diferitelor comitete de partid, de la raioane, jude˛e ∫i din conducerea central„ a partidului. S-au mai ad„ugat, Ón textul proiectului, redactorii-∫efi ∫i adjunc˛ii acestora din presa central„ ∫i local„. F„c‚nd un sumar, dintre cei care ar fi lustrabili din cauza func˛iilor avute Ónainte de 1989 ar fi foarte pu˛ini sub inciden˛a acestor reglement„ri, poate doar Ion Iliescu ∫i Corneliu Vadim Tudor, pentru care, se pare, s-au g‚ndit aceste interdic˛ii ce ar rezolva — Ón mintea îdisiden˛ilor“ postcomuni∫ti — problema

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 competen˛ei politice, care se va duce dup„ adoptarea legii doar Óntre partidele îjusti˛iare“ (printre acestea fiind desigur ∫i P.D.-ul), ai c„ror lustrabili sunt îachita˛i“ prin simpla apartenen˛„ la aceast„ formul„ politic„.

Fals„, nociv„ ∫i nedreapt„ aceast„ tez„, pentru c„, a∫a cum am spus, cei ale c„ror func˛ii sunt incriminate de lege aproape c„ nu se mai reg„sesc Ón structurile politice actuale; cei care ar putea fi supu∫i lustra˛iei sunt incomparabil mai mul˛i — de la directori sau viitori directori de unit„˛i economice, centrale industriale, institu˛ii administrative ∫i cultural-sociale la procurori, juri∫ti, cadre militare ∫i de mili˛ie, dar mai ales oameni de pres„, care, de∫i n-au fost ∫efi sau adjunc˛i, au scris frecvent despre marele conduc„tor, despre binefacerile socialismului, despre racilele capitaliste Ón forma lor avansat„, a imperialismului de stat.

Stima˛i colegi,

Œn perioada 4—8 iunie 2007 a avut loc la Bucure∫ti îS„pt„m‚na European„ a Tineretului — 2007“, unul dintre cele mai importante evenimente ale anului consacrate tineretului, desf„∫urat„ cu sprijinul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret.

Temele pe care s-au axat ac˛iunile prilejuite de acest eveniment au fost at‚t îIncluziunea social„ ∫i diversitatea tinerilor Ón Europa“, precum ∫i îTinerii ∫i viitorul Europei“, dat fiind faptul c„ acestea au avut loc Ón Anul European al Egalit„˛ii de ™anse.

Scopul acestui eveniment a fost acela de a permite consultarea ∫i dialogul cu tinerii asupra viitoarelor perspective ale politicilor de tineret Ón Uniunea European„. Alte obiective specifice au fost: promovarea programului îYouth in Action“, aduc‚nd totodat„ Ón aten˛ie realiz„rile ∫i proiectele de succes sprijinite de Programul comunitar îYouth“, derulat Ón perioada 2000—2006, facilitarea dialogului menit s„ contribuie la dezbateri na˛ionale pe tema incluziunii sociale ∫i a diversit„˛ii tinerilor, discu˛ii deschise ∫i consult„ri cu tinerii asupra contribu˛iei lor la dezbaterile ce au loc cu privire la viitorul Europei.

Aflat la a treia edi˛ie, evenimentul va fi organizat Ón toate statele membre ale Uniunii Europene, precum ∫i Ón acele state care beneficiaz„ de noul program îTineret Ón ac˛iune“.

îOglinda g‚lcevii politice ar trebui s„ fie necazul poporului rom‚n“

G‚lceava sau îp„ruiala“ politic„ din Rom‚nia demonstreaz„ c„ unii dintre liderii politici ai acestui moment sunt departe de statura unor deciden˛i politici na˛ionali ∫i a unor oameni de stat. Aproape nimeni nu a sc„pat f„r„ s„ fie implicat Ón b‚lciul zilei, l„s‚nd impresia unei imaturit„˛i ∫i iresponsabilit„˛i politice. Œntr-adev„r, pluralitatea de idei ∫i conflictul dintre ele sunt benefice unei democra˛ii, iar lupta pentru putere politic„, chiar la

baionet„, nu este neap„rat rea sau imoral„, oricum, preferabil„ unei puteri totalitare.

Totu∫i, politicienii s-au transformat Ón regizori sau scenari∫ti de guverne, iar gestionarea ˛„rii pentru bun„starea cet„˛enilor ei a fost trecut„ Ón plan secundar. O criz„ politic„ anticipat„ Ónc„ de la nominalizarea primului-ministru, demers care nu a respectat voin˛a electoratului din 2004 ∫i era sortit e∫ecului, are consecin˛e care nici nu pot fi prev„zute acum sau contabilizate.

Agenda public„ a fost aproape abandonat„ de cei mandata˛i s„ o pun„ Ón practic„. Agricultura Rom‚niei nu este doar neperformant„, dar ∫i neglijat„ de autorit„˛i. Œn lipsa acces„rii de fonduri comunitare, aflat„ la un nivel inimaginabil Ón 2006, situa˛ia investi˛iilor Ón varii domenii este pe cota de avarie, iar toate acestea se resimt la bugetul de stat. Œncetul cu Óncetul, Rom‚nia devine o ˛ar„ importatoare de bunuri, de la produse alimentare p‚n„ la baterii ∫i chibrituri, fapt ce va avea repercusiuni grave pe termen lung. Sistemul de Ónv„˛„m‚nt, cel sanitar, protec˛ia social„ sunt tot at‚tea domenii ce a∫teapt„ de ceva vreme interven˛ia guvernamental„.

Administra˛ia local„ este Óntr-o nepermis„ vacan˛„, petrecut„ Ón fa˛a televizorului, pentru a afla care mai este trendul Ón politica de la Bucure∫ti. Serviciile publice deconcentrate nu Ó∫i mai asum„ deciziile, a∫tept‚nd, de fapt, clarificarea de la nivel central, care s„ lini∫teasc„ apele. Prin gesturi politice ce denot„ instabilitate, chiar liderii politici vulnerabilizeaz„ institu˛ii fundamentale, timoreaz„ Óntregul personal, prin nesiguran˛a postului, ∫i submineaz„ Óncrederea cet„˛eanului c„ acestea sunt chiar Ón slujba lui.

îVeleit„˛i occidentale ∫i apuc„turi orientale“

Abia ne-am a∫ezat la masa select„ a Europei, n-au trecut dec‚t ∫ase luni, ∫i deja ne b‚ntuie trecutul ∫i Orientul. Desprinderea de aceste dou„ fantasme pare traumatizant„ pentru mul˛i dintre noi. Ne confrunt„m cu alte realit„˛i politice; avem un Guvern nou, func˛ional ∫i legitim — informa˛ia este valabil„ pentru cei care Ónc„ nu s-au obi∫nuit cu ideea —, am ie∫it din coridorul Óngust al tranzi˛iei, dar comportamentul unora Ónc„ ne mai ˛ine la por˛ile Occidentului.

Asist„m Ón ultima vreme la o campanie murdar„, purtat„ pe coridoarele Parlamentului European, care are drept obiectiv convingerea oficialilor europeni c„ ceva nu-i Ón ordine cu Rom‚nia, c„ acolo lupta Ómpotriva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 corup˛iei ∫i reforma sistemului judiciar a fost Óncetinit„ ∫i c„ merit„ activarea clauzei de salvgardare pe aceste domenii.

îVictim„“ a acestei manipul„ri, Markus Ferber, parlamentar german din partea Partidului Popular European, a trimis chiar o scrisoare comisarului Franco Frattini Ón care cere analizarea posibilit„˛ii activ„rii clauzei pe justi˛ie. Markus Ferber a formulat critici dure la adresa modului Ón care a fost modificat„ Legea Agen˛iei de Integritate, regret‚nd-o nespus de mult pe Monica Macovei, care a pus piatra de temelie a acestei legi.

Inconsisten˛a unui astfel de gest este clar„ ∫i constituie un obstacol Ón calea evolu˛iei ∫i moderniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti. Faptul c„ avem un nou ministru al justi˛iei, neagreat de o parte a clasei noastre politice, care, nostalgic„, reÓnvie umbra Monic„i Macovei la Bruxelles, reprezint„ un argument insuficient ∫i pueril pentru a cere ca toate criteriile de analiz„ pentru raportul din iunie s„ fie urm„rite ∫i cu mai mare stricte˛e.

Titluri precum îComisarii U.E. ne arat„ clauza“ sau îComisarul Frattini, cu m‚na pe clauza de salvgardare“ sunt pure specula˛ii.

Da˛i-mi voie s„ v„ evoc un moment petrecut Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, care i-a avut drept protagoni∫ti pe ministrul Chiuariu ∫i pe comisarul Franco Frattini, Ón cadrul reuniunii Consiliului Mini∫trilor Justi˛iei din statele membre ale Uniunii Europene, desf„∫urat la Luxemburg, unde oficialul european a subliniat c„ la nivelul Comisiei Europene nu exist„ nicio Óngrijorare fa˛„ de situa˛ia politic„ intern„, ∫i c„ este de acord cu obiectivele mandatului noului ministru al justi˛iei.

îSitua˛ia «Arpechim» Pite∫ti — consecin˛e grave pe termen mediu ∫i lung“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu c‚teva luni, la sf‚r∫itul lunii noiembrie 2006, semnalam de la aceast„ tribun„ c„ la îArpechim“ Pite∫ti sunt a∫teptate disponibiliz„ri, ca urmare a Ónchiderii par˛iale a combinatului. Totodat„, Ói Óntrebam atunci pe reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului asupra situa˛iei de fapt existente acolo, at‚t din punct de vedere al implica˛iilor economice, c‚t ∫i sociale.

Trebuie s„ remarc c„ demersurile f„cute de mine Ón urm„ cu o jum„tate de an — declara˛ia politic„ ∫i interpelarea, singurele instrumente de lucru ale parlamentarilor aplicabile Ón acest caz — nu au avut ecou.

™ase luni mai t‚rziu, Óns„, Combinatul Petrochimic îArpechim“ — membru al Grupului OMV, este Ónchis ca urmare a unei decizii a Agen˛iei Regionale de Mediu Arge∫, pentru nerealizarea a dou„ m„suri din Planul de ac˛iuni al autoriza˛iei integrate de mediu, asumat de c„tre îPetrom-Arpechim“ Pite∫ti Ón data de 30 noiembrie 2005, dup„ preluarea de c„tre Grupul OMV.

Jude˛ul pe care Ól reprezint este grav afectat de situa˛ia creat„ la îArpechim“, at‚t din punct de vedere economic, c‚t ∫i social. îArpechim“ nu mai produce, ∫i sute de oameni Ó∫i vor pierde locurile de munc„. Trebuie subliniat Óns„ c„ Ónchiderea îArpechim“ s-a f„cut cu respectarea legisla˛iei Ón vigoare ∫i c„ m„surile de protec˛ie a mediului nu sunt f„cute pentru a fi respectate op˛ional. Obligativitatea acestora este de maxim„ importan˛„, cu at‚t mai mult acum, c‚nd Rom‚nia este membr„ a Uniunii Europene.

De∫i la nivel interna˛ional protec˛ia mediului este pe primul plan Ón ceea ce prive∫te strategiile politice ∫i economice pe termen mediu ∫i lung, nu pot s„ nu remarc c„ Ón Rom‚nia aspectele legate de poluare ∫i de nerespectarea prevederilor legislative Ón domeniul mediului sunt Ónc„ trenate, ba, mai mult, acestea sunt bagatelizate, desconsiderate.

Mass-media rom‚ne∫ti au adus Ón aten˛ia opiniei publice importan˛a economic„ ∫i aspectul social al Ónchiderii Combinatului Petrochimic de la Pite∫ti, f„r„ Óndoial„ foarte importante pentru comunitatea local„, dar ∫i pentru economia na˛ional„, Óns„ nu au f„cut nimic pentru ca rom‚nii s„ con∫tientizeze riscurile grave ale polu„rii ∫i care sunt costurile reale din acest punct de vedere pentru via˛a lor de zi cu zi, Ón special pentru via˛a copiilor lor.

## îPoluarea Dun„rii ∫i educa˛ia ecologic„“

Nu trece un singur an f„r„ ca Dun„rea s„ nu fie poluat„, iar Ón ultimii ani acest lucru se Ónt‚mpl„ la fiecare 3-4 luni. Chiar dac„ pe 22 martie este s„rb„torit„ Ziua Mondial„ a Apei, din p„cate, Ón Rom‚nia acest eveniment trece aproape neobservat.

Trebuie s„ recunoa∫tem faptul c„ Rom‚nia nu a avut ∫i nu are nici acum o politic„ de educa˛ie ecologic„ destinat„ tuturor locuitorilor, c„ Ón afar„ de ac˛iunile sporadice ale unor organiza˛ii ecologice nu s-a f„cut mare lucru ∫i c„ din c‚nd Ón c‚nd presa mai semnaleaz„ c‚te un accident de mediu.

Num„rul mare de accidente de poluare a r‚urilor ∫i Ón special a Dun„rii, de∫eurile reciclabile aruncate peste tot ∫i chiar proiectul Ro∫ia Montan„ sunt dovada vie a celor afirmate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 C‚nd Dun„rea este poluat„ au de suferit nu numai speciile de pe∫ti ∫i p„s„ri, ci ∫i oamenii care tr„iesc pe malurile fluviului ∫i Ó∫i au legat„ existen˛a de acesta, pentru c„ multe localit„˛i din Mehedin˛i ∫i din ˛ar„ se alimenteaz„ cu ap„ potabil„ din Dun„re.

La sf‚r∫itul anului 2006 au fost 6 cazuri de poluare cu produse petroliere, iar la Ónceputul acestui an a fost o poluare cu produse chimice Ón zona Moldova Nou„, Ón timp ce ora∫ul Or∫ova a fost afectat de poluarea cu de∫euri menajere.

Din cauza acestor de∫euri menajere ajunse Ón Dun„re, Lotul olimpic de canotaj al Rom‚niei, care se afla Ón cantonament la Or∫ova, a fost Ón imposibilitate de a se antrena, sportivii fiind expu∫i pericolelor de accidentare.

De∫i am sesizat Ministerul Mediului ∫i Dezvolt„rii Durabile cu privire la poluarea Dun„rii ∫i a Golfului Cerna din luna martie a acestui an, nu s-a Óntreprins mai nimic.

Iat„ c„ nu au trecut dec‚t dou„ luni ∫i jum„tate ∫i PET-urile, furajele ∫i electrocasnicele au ajuns iar„∫i Ón Dun„re.

Una dintre solu˛iile Ministerului Mediului, propus„ de secretarul de stat Lucia Varga, era sensibilizarea opiniei publice din zon„.

Din p„cate, politica de educa˛ie ecologic„ actual„ nu exist„ dec‚t, poate, pe h‚rtie!

Cu siguran˛„ nu v„ spun o noutate c‚nd vorbesc despre aceste exemple de poluare a Dun„rii, dar cred c„ a venit timpul s„ lu„m m„suri, Rom‚nia trebuie s„ aib„ o politic„ de educa˛ie ecologic„. Este o datorie fa˛„ de noi ∫i urma∫ii no∫tri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceasta, da˛i-mi voie, epuiz‚ndu-se ∫i timpul, ∫i lista celor care s-au Ónscris, s„ declar Ónchis„ prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi. Urmeaz„ partea a doua, destinat„ dezbaterilor proiectelor Ónscrise pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„ din totalul celor 237 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 173, sunt absen˛i 154, din care 46 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Pentru Ónceput, Ón conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente:

— ordinea de zi pentru ziua de mar˛i, 12 iunie 2007;

— programul de lucru pentru perioada 11—16 iunie 2007;

— informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente;

— lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale;

— lista rapoartelor depuse Ón perioada 5—11 iunie 2007 de comisiile permanente sesizate Ón fond;

— sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.

Œn continuare, urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi, amintindu-v„ c„ la ora 12,30 vom avea vot final.

Mai Ónainte, Óns„, Ól invit pe domnul deputat Buh„ianu pentru un anun˛ cu caracter personal.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Óncep‚nd de ast„zi Ómi voi desf„∫ura activitatea Ón cadrul Grupului parlamentar al P.D., fiind membru al Partidului Democrat Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 7 Boto∫ani.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. La punctul 2, modific„ri Ón componen˛a nominal„ a unor comisii permanente ale Camerei Deputa˛ilor.

La propunerea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, supun aten˛iei dumneavoastr„ Ónlocuirea domnului deputat Drago∫ Dumitriu Ón cadrul Comisiei pentru agricultur„ cu domnul deputat Adrian Moisoiu.

Dac„ exist„ observa˛ii, obiec˛ii? Nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii.

La punctul 3, numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, numirea Ón calitatea de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ se face cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor, la propunerea Biroului permanent ∫i pe baza recomand„rii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Sergiu Andon, pentru prezentarea raportului comisiei.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raport privind audierea unui candidat pentru postul de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

Œn conformitate cu prevederile art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost depus„ candidatura domnului profesor universitar doctor Tudorel Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, pentru demnitatea de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

Propunerea nominal„ a fost transmis„ comisiei cu adresa nr. 692 BP din 30 mai 2007, Ónregistrat„ cu nr. 31/669 din 30 mai, aceea∫i zi, de c„tre secretarul general al Camerei Deputa˛ilor.

Numirea ca judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ urmeaz„ s„ se fac„ pentru ocuparea unui post de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ pentru un mandat complet de 9 ani.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Óntruni˛i Ón ∫edin˛a din 5 iunie 2007, au procedat la verificarea Óndeplinirii de c„tre candidatul propus a condi˛iilor prev„zute Ón art. 143 din Constitu˛ia Rom‚niei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 republicat„, precum ∫i Ón art. 61 ∫i 62 din Legea nr. 47/1992, republicat„.

Cu acest prilej s-a constatat c„ domnul Tudorel Toader Óndepline∫te Ón prezent func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, fiind numit pentru o perioad„ mai mic„ de 3 ani, pe postul r„mas vacant la data de 7 aprilie 2006, ca urmare a demisiei domnului Constantin Doldur, mandat care Ónceteaz„ la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judec„torul Ónlocuit, respectiv la 7 iulie 2007.

Totodat„, s-a constatat c„ dosarul depus de candidatul doctor Tudorel Toader este complet ∫i con˛ine Óntreaga documenta˛ie prev„zut„ de dispozi˛iile legale sus-men˛ionate, dup„ cum urmeaz„: candidatul Óndepline∫te condi˛ia privind preg„tirea juridic„ superioar„, Ónalta competen˛„ profesional„ ∫i vechimea de peste 18 ani Ón activitatea juridic„ sau Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar superior. Candidatul ∫i-a dat acordul scris pentru ocuparea postului de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, preciz‚nd c„ Ón prezent nu exercit„ nicio alt„ func˛ie public„ sau privat„ incompatibil„ cu func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„. Candidatul a depus declara˛ia pe propria r„spundere c„ nu a fost agent sau colaborator al organelor de Securitate ∫i nu a f„cut poli˛ie politic„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dau cuv‚ntul domnului profesor universitar doctor Tudorel Toader, candidat pentru numirea Ón func˛ia de judec„tor al Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru a se prezenta. Domnule profesor, v„ rog.

## **Domnul Tudorel Toader** _— judec„tor la Curtea Constitu˛ional„_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din octombrie 2006 sunt judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, ca urmare a votului exprimat de dumneavoastr„ Ón acest sens.

La data de 3 octombrie m„ prezentam Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i f„ceam referire la activitatea desf„∫urat„ de la absolvirea cursurilor facult„˛ii de drept, cu precizare expres„ asupra experien˛ei dob‚ndite Ón activitatea judiciar„, cu referire la activitatea didactic„ desf„∫urat„ ca profesor universitar ∫i Óndrum„tor de doctorat Ón domeniul dreptului penal. De asemenea, f„ceam referire la rezultatele cercet„rii ∫tiin˛ifice, concretizate prin mai multe lucr„ri ∫tiin˛ifice publicate Ón edituri de specialitate.

Cele spuse Ón octombrie 2006 Ó∫i p„streaz„ valabilitatea ∫i ast„zi ∫i sunt consemnate Ón dosarul depus la Comisia juridic„.

Din octombrie 2006 ∫i p‚n„ Ón prezent am continuat s„-mi desf„∫or activitatea didactic„, am continuat s„ desf„∫or activitatea de cercetare Ón domeniul dreptului penal, activitate finalizat„ prin dou„ c„r˛i de specialitate publicate Óntr-o editur„ din Bucure∫ti.

De asemenea, din octombrie 2006 am participat la activitatea Cur˛ii Constitu˛ionale, Curte care a avut de solu˛ionat o cazuistic„ bogat„, o cazuistic„ diversificat„, o cazuistic„ solicitant„, a∫a cum, din perspective diferite, cu to˛ii cunoa∫tem foarte bine.

Nu am desf„∫urat, nu desf„∫or nicio activitate incompatibil„ cu statutul de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, iar Ón ipoteza, desigur, a unui vot favorabil din partea dumneavoastr„, a∫a cum legea ∫i Constitu˛ia Ómi cer, Ómi voi Óndeplini atribu˛iunile cu bun„-credin˛„ ∫i f„r„ p„rtinire.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule profesor.

Din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii pe aceast„ tem„? Nu exist„ interven˛ii.

Stima˛i colegi, potrivit regulamentului, art. 128 alin. (2), exprimarea votului se face cu buletine de vot. Av‚nd Ón vedere aceast„ procedur„, v„ propun ca modalitate de lucru, ca ast„zi, Óncep‚nd cu ora 12,00, Ónainte de procedura de vot final, s„ trecem la acest vot cu buletine de vot, cu rug„mintea, evident, c„tre liderii de grupuri de a-∫i invita colegii, Óncep‚nd cu ora 12,00, pentru procedur„.

Se va desf„∫ura apelul nominal, se vor distribui buletinele de vot. Comisia de num„rare se va deplasa apoi Ón sala Biroului permanent, pentru a face centralizarea, timp Ón care vom putea merge Ónainte cu procedura de vot final.

Rug„mintea este ca, pe parcursul dezbaterilor proiectelor de ast„zi, liderii de grupuri s„ fac„ la secretari propuneri pentru comisia de num„rare ∫i validare.

Deci am rug„mintea, p‚n„ la ora 12,00, la secretarii de ∫edin˛„ s„ se fac„, din partea fiec„rui grup, propunerile pentru comisia de num„rare.

Sunte˛i de acord cu aceast„ procedur„? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

R„m‚ne atunci ca la ora 12,00 s„ efectu„m apelul nominal ∫i s„ distribuim buletinele de vot.

Rug„mintea este de a nu uita s„ aduce˛i propunerile de membri Ón comisie.

La punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic nr. 407/2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu. Comisia juridic„?

Domnule vicepre∫edinte Iordache, raportul, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Voi prezenta raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul s„u de vedere, sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare este modificarea Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic, Ón sensul major„rii componentei de protec˛ie a faunei cinegetice ∫i, implicit, a gradului de protejare a factorilor de mediu.

Œn urma dezbaterilor, Ón Comisia juridic„ s-a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege sus-men˛ionat.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, ini˛iativa legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog.

Domnul deputat Támas Sándor, apoi domnul deputat Gabor.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi din Camera Deputa˛ilor,

Problema dreptului de v‚n„toare, a tarifelor de v‚n„toare, problema pagubelor cauzate de v‚nat Ón culturile agricole ∫i Ón vegeta˛iile forestiere, precum ∫i pagubele cauzate de v‚nat Ón privin˛a animalelor domestice este arhicunoscut„.

Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia a militat Óntotdeauna pentru a acorda c‚t mai mare posibilitate proprietarilor de terenuri agricole ∫i cele forestiere Ón a decide Ón privin˛a acord„rii dreptului de v‚n„toare. Anul trecut, de pild„, probabil, v„ aminti˛i ∫i dumneavoastr„, am venit Ón fa˛a Parlamentului cu un proiect de lege separat, care reglementeaz„ acest domeniu. Cum e Ón Rom‚nia, totdeauna am ajuns la un compromis, pentru c„ Ón ˛ara noastr„ totdeauna ajungem la un compromis.

Am ajuns la o variant„ de compromis Ón care, totu∫i, am c‚∫tigat Ón favoarea proprietarilor o sum„ destul de important„ din veniturile realizate din v‚nat. Proprietarii terenurilor forestiere ∫i agricole o s„ ob˛in„ 81%, 16% o s„ r„m‚n„ la stat ∫i 3%, Ón fondul de mediu.

Deci a fost un c‚∫tig, zicem noi, Ón favoarea proprietarilor care, mai ales dup„ anul 1999, anul 2000, au ajuns majoritari pe terenurile forestiere ale ˛„rii.

Practica, Óns„, a dovedit c„ la anexele legii v‚n„torii nu am fost destul de previzibili. ™i realitatea este c„ tarifele de gestionare stabilite ini˛ial erau, pot s„ v„ spun, destul de mari fa˛„ de posibilitatea de achitare a lor pentru majoritatea v‚n„torilor, v‚n„tori care sunt, pe de o parte, ∫i proprietari de p„m‚nturi.

Ca o consecin˛„, credem c„ fondurile de v‚n„toare, chiar ∫i Ón jude˛ul meu, jude˛ul Covasna, ar fi r„mas nearondate, deci treceau automat Ón gestiunea ocoalelor de stat, iar pentru aceste fonduri, proprietarii nu primeau nimic.

Colegii no∫tri din Camera Deputa˛ilor au venit cu un proiect de modificare, mai ales la anexele acestei legi, modificare care a suferit Ón comisie noi compromisuri, compromisuri la care ar trebui s„ ajungem Óntre proprietarii de terenuri agricole ∫i forestiere, pe de o parte, ∫i Óntre v‚n„tori, pe de alt„ parte. Iar... cum spune un banc clasic, ∫i proprietarii sunt ai no∫tri, ∫i v‚n„torii sunt ai no∫tri, deci nu putem s„ fim exclusivi∫ti cu numai un segment al popula˛iei — ori proprietari, ori v‚n„tori — ∫i a trebuit s„ ajungem la un compromis, la care U.D.M.R.-ul a contribuit destul de mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Gabor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sunt unul dintre ini˛iatorii acestei ini˛iative legislative de modificare a Legii v‚n„torii ∫i protec˛iei v‚natului.

Eu consider, ca ∫i ceilal˛i colegi care au avut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, c„ se impune adoptarea ei din multiple motive.

A∫a cum a fost ini˛ial adoptat„ legea — m„ refer la anexele acestei legi, unde se stabileau tarifele de v‚n„toare pentru diferite specii de v‚nat —, dac„ ar fi r„mas Ón aceste condi˛ii ar fi fost o catastrof„ pentru asocia˛iile de v‚n„toare. De ce? Pentru c„ tarifele erau extrem de mari, nu puteau fi suportate de c„tre nicio asocia˛ie de v‚n„toare ∫i, Ón aceast„ situa˛ie, fondurile de v‚n„toare ar fi putut s„ fie arondate de c„tre diferite persoane din afara ˛„rii, cu posibilit„˛i materiale deosebite. Acestea ar fi practicat o v‚n„toare intens„, pentru trofeele deosebite pe care le are v‚natul din ˛ara noastr„, ∫i ar fi produs, pur ∫i simplu, o depopulare a v‚natului ∫i, dup„ aceea, aceste fonduri de v‚n„toare nu ar mai fi fost preluate de nimeni, arondate de nimeni.

Am g‚ndit modificarea acestor tarife, pentru ca to˛i v‚n„torii din ˛ara noastr„ s„ poat„ practica acest sport deosebit care aduce vigoare, aduce lini∫te omului ∫i care a fost practicat p‚n„ acum de a∫a manier„ Ónc‚t ˛ara noastr„ beneficiaz„ ∫i Ón prezent de exemplare de v‚nat deosebite, a∫a cum nu mai sunt Ón Europa.

Eu v„ invit ∫i v„ rog s„ v„ da˛i votul dumneavoastr„ pentru adoptarea acestei ini˛iative legislative, ea fiind at‚t Ón favoarea proprietarilor fondurilor de v‚n„toare, c‚t ∫i Ón favoarea v‚n„torilor rom‚ni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ghiorghioni, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distin∫i colegi,

Ca orice lege, desigur, ∫i Legea nr. 407, Legea v‚n„torii, poate fi perfectibil„.

Consider c„, prin actuala ini˛iativ„ legislativ„, legea poate deveni deosebit de aplicabil„ Ón noul context european ∫i, mai ales, Ón condi˛iile actuale ale Rom‚niei.

Consider‚nd acest lucru, desigur, ∫i Ón nume personal, ca ini˛iator, ∫i Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vom sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Calimente, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ v‚n„toarea, a∫a cum s-a spus aici, este un sport, Óns„ eu nu cred c„ este un sport de mase, a∫a cum se vorbea despre sport Ón alte timpuri. Este, probabil, o ocupa˛ie a unor elite care-∫i permit s„

practice acest sport, pl„tind tarifele care se cuvin pentru trofeele pe care le dob‚ndesc.

N-a∫ vrea s„ ajungem Ón situa˛ia unor ˛„ri, cum este Italia, de exemplu, unde exist„ 80 de mii de v‚n„tori ∫i care, la aceast„ or„, cred c„ mai v‚neaz„ mu∫te, pentru c„ v‚nat nu mai exist„ Ón Italia. Aceast„ bog„˛ie Ón v‚nat pe care o avem este real„, dar este epuizabil„. ™i dac„ vom continua ∫i cu num„rul mare de v‚n„tori din ˛ar„, ∫i cu num„rul mare de v‚n„tori care vin din afar„ ∫i care pl„tesc oric‚t pentru un trofeu, cred c„ nu vom atinge obiectivul legii, ∫i anume chiar titlul pe care-l poart„: îprotec˛ia v‚natului Ón Rom‚nia“.

™i ar mai fi un lucru de care cred c„ legea nu se ocup„ Ón mod deosebit, ∫i anume protejarea arealului de v‚n„toare, a p„durilor, a zonelor cum este Delta Dun„rii, a Luncii Dun„rii, a altor zone unde se dezvolt„ acest v‚nat. Pentru c„, dac„ vom t„ia Ón continuare p„durile Ón ritmul actual ∫i vom distruge Delta Dun„rii a∫a cum o distrugem acum, Ón c‚˛iva ani nu vom mai avea nu numai v‚nat, dar nici aceste areale deosebite... ∫i cred c„ nu vom mai avea nici v‚n„tori, nici turi∫ti, nici v‚nat!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Petru C„lian.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

M„ Óntreba un distins deputat liberal dac„ m„ pricep ∫i la acest proiect de lege. Œnt‚mpl„tor m„ pricep, pentru c„, atunci c‚nd s-a dezb„tut prima variant„ a Legii v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic, eram Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i am participat la dezbaterea pe fond a acestui proiect de lege extrem de important.

Vreau s„ eviden˛iez doar faptul c„ atunci c‚nd dup„ o perioad„ lung„ de timp s-a finalizat raportul ne-am dat seama c„ legea este extrem de grea, extrem de Óncurcat„, s„ spun a∫a, din multe puncte de vedere, fapt care ne-a determinat s„ credem c„ va fi destul de greu de pus Ón aplicare. Or, acest lucru se confirm„ ast„zi prin prisma faptului c„ sunt necesare normele metodologice, sunt necesare alte ordonan˛e care s„ ajute la punerea Ón aplicare a acestui proiect de lege.

Au fost discu˛ii ample pe marginea anexelor, Óns„ nu doresc dec‚t s„-i felicit pe ini˛iatorii acestui proiect de lege pentru modificarea pe care au adus-o ast„zi prin acest proiect, deoarece, Óntr-adev„r, din p„cate, majoritatea v‚n„torilor din Rom‚nia provin din mediul rural. ™ti˛i foarte bine c„ acolo, prin pensiile pe care le au sau chiar prin alte venituri, este aproape imposibil s„ poat„ achita taxe exagerate, astfel Ónc‚t s„ poat„ s„ de˛in„ cel pu˛in permisul de v‚n„toare.

Este o modificare corect„, iar Grupul parlamentar al P.C. va sprijini acest proiect de lege ∫i-l va vota. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Timar, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Œntr-adev„r, acest proiect de lege este un proiect de lege bun, dar a∫ vrea s„ fac urm„toarea precizare. Dac„ Ón acest proiect de lege se discut„ foarte mult despre cei care gestioneaz„ fondul de v‚n„toare, iar la un articol se spune imperativ c„ de˛in„torii de terenuri sunt obliga˛i s„ respecte pe cei care execut„ v‚natul pe terenul lor, nu acela∫i lucru se spune Ón textul de lege ∫i despre desp„gubiri, cum a amintit colegul de la U.D.M.R., ce se Ónt‚mpl„ cu pagubele pe care le face v‚natul pe terenurile arabile pentru proprietarii de terenuri.

Spun acest lucru fiindc„ ∫i eu provin dintr-un jude˛ unde exist„ un fond de v‚nat foarte bun. ™i problemele cele mai grele pe care le avem, pe l‚ng„ pl„cerea celor care mergem la v‚n„toare, este problema desp„gubirii oamenilor pentru pagubele pe care le produc animalele s„lbatice. ™i cred c„ aici va trebui, Óntr-adev„r, s„ fim mult mai aten˛i cu aceste pagube.

Vom vota acest proiect de lege, totu∫i, Ón aceast„ form„ care exist„ la aceast„ dat„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt interven˛ii la dezbateri...

V„ rog, domnule deputat Asztalos.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De la bun Ónceput trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ nu sunt un specialist al problematicii pe care o dezbatem Ón momentul de fa˛„. Dar, fiind printre oameni, cunosc care este situa˛ia proprietarilor ∫i cum privesc ei aceast„ problematic„ a desp„gubirilor.

Eu Ón˛eleg c„, de fapt, acest proiect de lege reglementeaz„ o serie de probleme ∫i, printr-un compromis Ón˛elept, este mai bun acest text dec‚t forma ini˛ial„.

Dar am o singur„ problem„: din cuno∫tin˛ele mele, Constitu˛ia garanteaz„ proprietatea, ∫i nu v‚natul, iar, din alt punct de vedere, Ón aceast„ ˛ar„ mi se pare c„ num„rul proprietarilor este mai mare dec‚t num„rul v‚n„torilor. Deci ar trebui s„ g„sim modalitatea s„ rezolv„m ∫i problema desp„gubirilor, ca s„ fim Ón consens cu problema real„ a oamenilor care lucreaz„ Ón acest teritoriu. Nu ∫tiu cum am putea rezolva, dar, v„ rog frumos, speciali∫tii s„ aib„ Ón vedere ∫i acest punct de vedere, fiindc„ Ón jude˛ul Harghita, oriunde mergem, ne lovim de aceast„ problem„, problem„ care de ani de zile nu este rezolvat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, trecem la dezbaterile pe articole.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5...?

V„ rog, domnul deputat Sandor.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ vrea s„ v„ rog s„ urm„ri˛i la punctul 3 introducerea unui nou alineat. Œn comisie am discutat Óndelung cu privire la introducerea acestui nou alineat, Óns„ Ón raport, probabil din cauza dactilografierii, s-a omis o parte din ultima fraz„. Deci articolul amendat, articolul nou-introdus sun„ Ón felul urm„tor: îde˛in„torii cu orice titlu ai terenurilor incluse Ón fondurile de v‚n„toare au obliga˛ia de a permite desf„∫urarea ac˛iunilor de v‚n„toare autorizate pe terenurile ce le de˛in sau apar˛in, Ón condi˛iile alin. (1)“. ™i acesta este foarte important, pentru c„ un coleg antevorbitor a ridicat aceast„ problem„.

Alin. (1), la care se face referire, Ón condi˛iile alin. (1), sun„ a∫a: îNimeni nu are dreptul de a v‚na pe terenul proprietatea altuia f„r„ a avea asupra sa autoriza˛ia de v‚n„toare care dovede∫te Ón condi˛iile prezentei legi consim˛„m‚ntul proprietarului, al asocia˛iei de proprietari, sau al celui mandatat de ace∫tia Ón acest scop“.

Deci este foarte important. S-a emis Ón comisie ∫i eu propun s„-l introducem... cu care am Ón˛eles c„ ceilal˛i colegi din comisie sunt de acord.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ ∫i din minister este de acord cu amendamentele la punctul 3 ∫i la punctul 4. Deci s„ mergem la punctul 4 pe îaprobat“, nu pe îrealizat“.

Deci la punctul 4 r„m‚nem pe textul adoptat de Senat.

Obiec˛ii, observa˛ii la aceste dou„ modific„ri?

La punctul 4, la textul adoptat de Senat, a∫a r„m‚nem, da?

Da, da, da. Punctul 4 — varianta adoptat„ de Senat. V„ rog, domnul deputat Gabor.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a∫a s-a discutat ∫i chiar eu am fost acela care a redactat textul a∫a cum a fost prezentat de coleg mai Ónainte.

Deci este o omisiune a staff-ului tehnic ∫i cred c„ poate s„ fie remediat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc. Animalele v„ r„m‚n Óndatorate! Œn˛eleg c„, p‚n„ la punctul 5 aprob„m cu aceste modific„ri.

De la punctul 6 la punctul 10?

## **Domnul Florin Iordache**

**:**

La punctul 7.

La punctul 7, domnul deputat Florin Iordache. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

Aceasta este ultima completare, domnule pre∫edinte. Art. 27 alin. (2), forma pe care vreau s-o supune˛i este: îV‚n„toarea cu p„s„ri r„pitoare ∫i v‚n„toarea cu arcul se vor reglementa prin lege special„“.

V„ mul˛umesc.

Desigur.

Obiec˛ii la v‚n„toarea cu arcul ∫i cu p„s„ri r„pitoare? Œn˛eleg c„ nu.

P‚n„ la punctul 10, atunci, este aprobat.

De la punctul 11 la punctul 17? Nu sunt?

Am finalizat dezbaterea pe articole, stima˛i colegi. Anexele nu fac parte din puncte?

La anexe.

Anexa nr. 1? Aprobat„. Anexa nr. 2? Aprobat„.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Ac˛iunea umanitar„ a Parlamentului Rom‚niei merge Ónainte.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 5, Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune nr. 41/1994, republicat„.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 13 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 6, Propunere legislativ„ privind participarea Rom‚niei la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene ∫i Óndeplinirea obliga˛iilor asumate fa˛„ de Uniunea European„.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Propunerea comisiei, de respingere a ini˛iativei legislative, nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptare la votul final din 5 iunie ∫i, ca urmare, plenul a hot„r‚t dezbaterea pe articole Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„, potrivit art. 104 alin. (3) din regulament.

Stima˛i colegi, dac„ ini˛iatorul mai dore∫te s„ sus˛in„...?

V„ rog, domnul deputat Pu∫ca∫, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ m„rturisesc c„ sunt unul dintre ini˛iatorii acestui proiect legislativ ∫i, ascult‚nd dezbaterea anterioar„ referitoare la v‚n„tori ∫i v‚nat, mi-am amintit c„ Ón istorie am Ónv„˛at c„ unele dintre primele preocup„ri ale omului erau aceea de culeg„tor, de v‚n„tor, de pescar, ∫i acum s„ vorbesc despre procesul decizional al Rom‚niei, integrat Uniunii Europene, mi se pare absolut sinistru, din cauza faptului c„ ar trebui s„ explic ce este Strategia ∫i Procesul Lisabona, ce este dezvoltarea durabil„, ce este competitivitatea ∫i a∫a mai departe, cu at‚t mai mult cu c‚t am Ón˛eles c„ este un proiect sortit e∫ecului.

Dar a∫ dori s„ v„ spun ceva despre istoria acestui proiect. Suntem Ón Uniunea European„ aproape de o jum„tate de an, dar se vede ∫i din dezbaterile anterioare, ∫i din atitudinea fa˛„ de acest proiect c„ nu suntem Ón„untru.

Ca atare, ∫i la aceast„ or„, Rom‚nia nu are un mecanism care s„ ac˛ioneze Ón concordan˛„ cu procesele decizionale din Uniunea European„ ∫i, ca atare, Rom‚nia se va mul˛umi anul acesta s„ devin„ contributor net la bugetul Uniunii Europene, s„ fie stat care s„ sprijine dezvoltarea durabil„ a Germaniei, a Marii Britanii, a altor state, Ón timp ce noi vom avea, spre sf‚r∫itul anului, o balan˛„ negativ„ Ón rela˛ia cu Uniunea European„, ∫i aceasta se datoreaz„, Óntr-o bun„ parte, distin∫i colegi, ∫i modului Ón care noi am g‚ndit acest proces decizional. Pentru c„ acest proiect a fost depus anul trecut, s-a interferat cu un proiect guvernamental care venea s„ sus˛in„ un departament de afaceri europene, iar dispute dinl„untrul Alian˛ei D.A., Ónso˛ite de grupuri de influen˛„ din P.S.D., au f„cut ca acest proiect legislativ, de∫i se ajunsese la un moment dat la un acord de convergen˛„ Óntre proiectul guvernamental ∫i acesta, s„ nu se mearg„ pe acesta, ci s„ mearg„ pe proiectul guvernamental, care se vede, iat„, la ora aceasta, c„ nu a fost func˛ional. Iat„, se preg„tesc noi proiecte legislative care s„ reglementeze raporturile dintre Guvern, Parlament Ón procesul decizional ∫i a∫a mai departe.

Distin∫i colegi,

Ave˛i un proiect legislativ pe care Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i v„ propune s„-l respinge˛i. V„ propun s„ v„ g‚ndi˛i cum v„ asocia˛i la maniera Ón care Parlamentul va fi judecat c„ a sus˛inut Rom‚nia ∫i interesele Rom‚niei.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Din partea comisiei?

O s„ ne prezenta˛i pe scurt raportul, v„ rog. Domnul deputat Iordache.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative.

Membrii comisiei au constatat c„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 133/2006 s-a Ónfiin˛at Departamentul pentru Afaceri Europene, prin comasarea Secretariatului Permanent pentru Afaceri Europene din Cancelaria Primului-Ministru, a Direc˛iei Generale pentru Evaluare ∫i Preg„tire pentru Aderare, o structur„ de coordonare a afacerilor europene alta dec‚t cea deja creat„, nici cerin˛e pentru a jalona liniile directoare ale raportului dintre Parlament ∫i Guvern, Ón cadrul procesului decizional la nivel comunitar.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t respingerea propunerii legislative privind participarea Rom‚niei Ón procesul decizional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Potrivit procedurii, va trebui s„ trecem la dezbaterea pe articole. Dezbaterea general„ s-a realizat.

Vom dezbate proiectul pe articole, dup„ care, la final, voi supune votului dumneavoastr„ propunerea de adoptare. A∫a prevede procedura.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ se refer„ la reorganizarea comunei Periam din jude˛ul Timi∫ ∫i, mai ales, la transformarea satului actual, fost„ comun„ Pesac, Ón comuna Pesac.

Este una dintre vechile comune ale Banatului ∫i ale jude˛ului Timi∫. Are absolut toate condi˛iile ca s„ func˛ioneze ca o comun„. Œndepline∫te condi˛iile legale ∫i din punct de vedere al referendumului care s-a f„cut, dar ∫i Ón ceea ce prive∫te delimitarea cadastral„ a teritoriului pentru noua comun„.

Ambele comune, nou-reie∫ite din aceast„ reorganizare a comunei Periam, au toate condi˛iile de func˛ionare Ón condi˛ii normale ∫i nu necesit„ fonduri speciale pentru sus˛inere.

Mul˛umesc comisiei pentru avizul favorabil, dat Ón unanimitate.

Cred c„ ∫i colegii no∫tri parlamentari vor da acest aviz.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia, domnul deputat Iga∫, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„ ∫i aviz„rii Ón fond cu Propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area comunei Pesac din jude˛ul Timi∫.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

De la 6 la 10? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec˛ia Social„.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„, raport Ónlocuitor de adoptare din partea aceleia∫i comisii. Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Doamna secretar de stat Theodora Bertzi, v„ rog.

## **Doamna Theodora Bertzi** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse_ **:**

## Bun„ ziua!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œn aceast„ zi, prin aceast„ lege, v„ propunem Ónfiin˛area unei noi institu˛ii, Inspec˛ia Social„, organizat„ la nivel central ∫i cu personalitate juridic„ la nivel regional, av‚nd ca atribu˛ii monitorizarea ∫i controlul tuturor serviciilor sociale at‚t publice, c‚t ∫i private.

Consider„m c„ aceast„ institu˛ie este foarte important„, foarte necesar„ Ón economia activit„˛ilor la nivel local ∫i Ón domeniul social.

Doresc s„ spun c„ sus˛inem raportul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Ón forma Ón care va fi prezentat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul pre∫edinte Barbu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec˛ia Social„ are un raport de Ónlocuire, a∫a cum a fost el retrimis, Ón temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, comisiei, pentru complet„ri.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ legea intr„ Ón categoria legilor organice ∫i c„ comisia noastr„ v„ propune spre aprobare proiectul de lege, Ón forma Ón care este prezentat Ón acest raport, cu amendamentele care au fost admise, neav‚nd amendamente respinse.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbateri pe articole. Cum spunea domnul pre∫edinte Barbu, nu exist„ amendamente respinse. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

De la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat. Punctele 11 la 20? Adoptate. Punctele 21 la 30? Adoptate. Punctele 31 la 40? Adoptate. Punctele 41 la 50? Adoptate. Punctele 51 la 60? Adoptate.

Punctele 61 la 66? Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

V„ mul˛umesc.

La punctul 9 avem 3 propuneri legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Au caracter organic.

Un raport comun din partea Comisiei pentru administra˛ie pentru cele trei ini˛iative legislative, de adoptare a uneia dintre ele ∫i respingere a celorlalte dou„.

Dac„ ini˛iatorii doresc s„ sus˛in„ elemente din aceste propuneri care se reg„sesc Ón raportul comun final? Nu.

Comisia, am s„-l rog atunci pe domnul deputat Iga∫ s„ ne prezinte raportul comisiei.

Comisia a examinat cele trei propuneri, care au fost dezb„tute la nivelul comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi, iar Ón urma dezbaterii comisia propune respingerea Propunerilor legislative nr. 411/2007, nr. 412/2007 ∫i propune admiterea cu modific„ri a Propunerii legislative nr. 404/2007.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Exist„ ∫i dou„ amendamente respinse, o s„-i consult pe ini˛iatorii lor dac„ le sus˛in. Nu le sus˛in.

Pe anexa cu amendamente admise, de la punctul 1

la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Punctele 11 la 20?

- Adoptate. Punctele 21 la 23?

Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 ## **Domnul Aurel Gubandru**

**:**

Punctul 22, art. 2[1] .

V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, La punctul 22 a∫ fi avut o corec˛ie la art. 2[1] , deci punctul 22.

Da, v„ ascult.

Deci îPrevederile art. 72 ∫i art. 73 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar sunt aplicabile femeilor cu acest statut, precum ∫i angajatelor pe baze contractuale din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, care Ómplinesc v‚rsta de 55 de ani Ón cursul anului 2007 ∫i depun cererea de pensionare p‚n„ la data de 31 decembrie 2007, cu Óndeplinirea cumulativ„ a condi˛iei de vechime Ón munc„ de 30 de ani ∫i Ón structurile Parlamentului de 14 ani.“

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Zgonea.

## Stimate coleg,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„-i fac o rug„minte domnului deputat Gubandru s„ Ó∫i retrag„ amendamentul. El face parte dintr-o negociere dintre sindicate, reprezentan˛ii func˛ionarilor publici parlamentari ∫i toat„ Comisia pentru administra˛ie, astfel Ónc‚t s„ cre„m un singur precedent pentru to˛i cei care Óndeplinesc condi˛iile Legii nr. 19, peste 55 de ani; Ón Legea func˛ionarului public parlamentar, Legea nr. 7, sunt echivala˛i cei care lucreaz„ Ón Camera Deputa˛ilor ∫i Senat ∫i nu sunt func˛ionari publici parlamentari acestei legi ∫i le putem permite, celor care au peste 30 de ani vechime, 14 ani Ón institu˛ia Parlamentului ∫i au peste 55 de ani ca v‚rst„ s„ poat„ s„-∫i depun„, Ón 90 de zile, cererea pentru pensionare.

Acest amendament a fost f„cut la Ón˛elegere cu toat„ lumea. Am luat aceast„ v‚rst„ de 55 de ani pentru c„ credem c„ institu˛ia Parlamentului nu trebuie s„ fac„ pensionari tineri. Dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ respect„m ∫i Legea nr. 19 ∫i s„ d„m ∫i o ∫ans„ colegilor no∫tri, indiferent c„ sunt femei sau b„rba˛i, care vor s„ ias„ la pensie Óntr-un termen special pe care l-am considerat, pentru c„ Legea nr. 7 este o lege special„, pentru o structur„ special„ a Parlamentului Rom‚niei.

De aceea, domnule deputat, rug„mintea mea este s„ accepta˛i s„ retragem acest amendament, pentru c„ Grupul politic P.S.D. a acceptat, Ón acea comisie, s„ mearg„ pe o negociere Ón a∫a fel Ónc‚t s„ fie Ón binele func˛ionarului public parlamentar.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnul deputat Du∫a.

Insisten˛a mea era tot cea pe care o f„cea domnul Zgonea.

Trebuie s„ observ„m c„ la Ómplinirea v‚rstei de 55 de ani, dar p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007, nu Ón termenul de trei luni de la adoptarea legii.

Deci toat„ lumea care urmeaz„ s„ Óndeplineasc„ aceste condi˛ii p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007 poate beneficia de acest drept.

Domnule deputat, acesta este un amendament de fond, deci nu-l putem introduce aici. Este de fond, deci nu-l putem introduce Ón discu˛ie.

Stima˛i colegi,

Dezbaterile pe articole sunt Óncheiate la proiectul de lege. Ne vom manifesta prin vot, la votul final.

V„ rog s„ retrimite˛i acest articol la comisie. Œn comisie acest lucru s-a discutat. To˛i cei care Óndeplinesc condi˛iile Ón cursul acestui an, Ón termen de 90 de zile de la Óndeplinirea condi˛iilor, dar p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007.

Domnule deputat Iga∫, ce s-a discutat?

## Domnule pre∫edinte,

Este foarte greu s„ lu„m o decizie aici, pentru c„ v„d c„ — eu ∫tiu — colegii no∫tri nu s-au decis. Accept„m s„ fie retrimis„ la comisie.

Sta˛i un pic, n-am ce s„ retrimit la comisie dec‚t dac„ ne l„murim c„ este o problem„.

Ce s-a discutat? Domnul deputat Márton?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Din lu„rile de cuv‚nt cel pu˛in a∫a se Ón˛elege, c„ nu este o propunere de fond f„cut„, ci este o eroare material„. C„ dac„ s-a discutat un lucru la comisie ∫i a fost Ónregistrat Ón raport altceva, aceasta se poate corecta, cum s-a mai f„cut cu vreo dou„-trei legi Ónainte.

Deci eu propun ca cei din comisie s„ clarifice raportul ∫i putem vota. Dac„ Óntr-adev„r este de fond, dac„ nu s-a discutat aceast„ problem„ sau exist„ un amendament respins Ón comisie, atunci se supune votului acel amendament.

V„ dau absolut„ dreptate. La momentul la care am spus c„ o este chestiune de fond nu se invocase faptul c„ s-ar fi discutat Ón comisie, dar Ónc„ nu este clarificat la nivelul comisiei dac„ s-a discutat sau nu.

Deocamdat„ eu pornesc de la premisa c„ raportul comisiei, a∫a cum este f„cut, este f„cut bine.

Deci Ón˛eleg c„ raportul comisiei este f„cut corect, pe baza dezbaterilor din comisie. Bun! Atunci r„m‚ne a∫a. E Ón regul„.

Proiectele r„m‚n la vot final, unul cu propunere de adoptare, dou„ cu propunere de respingere.

La punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Raport comun ∫i raport comun Ónlocuitor din partea Comisiilor pentru administra˛ie public„ ∫i pentru Ónv„˛„m‚nt, raport de adoptare, de men˛inere a raportului ini˛ial.

Comisiile, v„ rog frumos, dac„ vre˛i s„ prezenta˛i raportul comun.

Domnul deputat Asztalos.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pentru acest proiect de lege Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt au Óntocmit raportul nr. 26/1669 din 30 mai 2007, prin care s-a propus admiterea acestuia.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a dispus, Ón ∫edin˛a din 5 iunie 2007, ca proiectul de lege ∫i raportul Óntocmit s„ fie retrimise comisiilor Ón vederea reexamin„rii.

Cele dou„ comisii au reanalizat proiectul de lege ∫i raportul aferent ∫i, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu am ajuns Ón posesia niciunui element nou, a niciunei informa˛ii noi, cele dou„ comisii au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, men˛inerea raportului nr. 26/1669 din 30 mai 2007, Ón forma prezentat„ anterior. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 11, reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii.

Legea are caracter ordinar.

Proiect reexaminat ∫i adoptat de Senat.

Raport, din partea Comisiei pentru buget, de respingere a legii. Raport suplimentar de adoptare a legii, cu amendamente.

Supus„ votului final, propunerea comisiei, de respingere, nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi la votul final din 24 aprilie ∫i s-a retrimis la comisie pentru un nou raport.

Prin noul raport, comisia propune adoptarea legii, cu amendamente.

Ini˛iatorii, mai Ónt‚i, dac„ doresc s„-∫i sus˛in„ proiectul? Nu sunte˛i ini˛iator.

Da, procedur„. Domnul Uioreanu, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ anun˛ retragerea unuia dintre ini˛iatori, este vorba despre domnul Cristian Adomni˛ei.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dintre ini˛iatorii care au r„mas, Ói rog, dac„ doresc, s„ sus˛in„ proiectul. Nu se sus˛ine?

Comisia? V„ rog, domnul deputat C„lian.

V„ prezint raportul Comisiei pentru buget, finan˛e. Cu adresa PL-x 723/2006, din 24 aprilie 2007, Biroul

permanent a sesizat Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pentru Óntocmirea unui raport suplimentar asupra Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii, reexaminat„, la cererea pre∫edintelui.

Œn ∫edin˛a din data de 24 aprilie 2007, Camera Deputa˛ilor, Ón temeiul art. 104 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, a hot„r‚t retrimiterea Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii, reexaminat„, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Ón vederea Óntocmirii unui raport suplimentar.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat 22 de deputa˛i din totalul de 26, raportul comisiei fiind adoptat cu majoritate de voturi.

Legea privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii, reexaminat„, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a fost aprobat„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 28 martie 2007.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din data de 29 mai 2007, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii, reexaminat„, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, cu amendamentele din anex„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dezbateri generale? Domnul Uioreanu, domnul Lakatos.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ne afl„m din nou Ón fa˛a unei legi pe care, din p„cate, unii colegi de-ai no∫tri au f„cut-o pentru a proteja firme, a∫a-zise I.M.M.-uri, sau unele dintre I.M.M.-uri, Ón sensul de a le scuti de plata taxelor la bugetul statului.

f n s„ amintesc aici ∫i tuturor s„ v„ spun c„ Partidul Na˛ional Liberal a atacat, la Curtea Constitu˛ional„ — la vremea aceea, acest proiect de lege, ˛in s„ amintim c„ Grupul parlamentar liberal a f„cut o adres„ c„tre domnul pre∫edinte Traian B„sescu, Ón care am sesizat pericolul aprob„rii unei asemenea legi. Iat„ c„ d‚nsul a reac˛ionat, pe bun„ dreptate, amintind, bineÓn˛eles, c„ exist„ grupuri de interese Ón acest Parlamentul ∫i iat„ c„, printre ini˛iatori — ∫i nu vreau s„ le dau nume pentru c„ nu cred c„ merit„ publicitate — sunt oameni, b„nuim, care au interese Ón promovarea acestui proiect. Din p„cate, nu-i vedem acum la fa˛„, de∫i sunt ini˛iatori, ca s„ sus˛in„ acest proiect.

Cum fiecare dintre dumneavoastr„ a˛i primit la caset„ scrisoarea Asocia˛iei Berarilor, a∫ dori s„ citez c‚teva cuvinte de acolo: îM„surile respective vor produce o concuren˛„ neloial„, care avantajeaz„ doar doi juc„tori de pe pia˛a berii, Ón detrimentul celorlalte I.M.M.-uri. Acest tip de «ajutor de stat» este interzis prin Tratatul Comunit„˛ii Europene, pentru c„ multiplele amendamente aduse proiectului de lege nu schimb„ fondul problemei, ci doar anumite aspecte de form„. To˛i trebuie s„ respect„m Codul fiscal ∫i s„ ne pl„tim impozitele.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 ™i atunci, Ómi pun Óntrebarea: care sunt interesele ascunse ale acestui proiect?

Vreau s„ spun tuturor c„ Partidul Na˛ional Liberal r„m‚ne consecvent votului dat anterior ∫i nu vom vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Lakatos.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

C‚˛iva colegi parlamentari, dup„ trei ani — ne referim la anul 2003 ∫i dup„ aceea la 2006 —, care nu fac parte din cei 322 stigmatiza˛i, au propus ∫i au sus˛inut iertarea datoriilor unor societ„˛i produc„toare de bere.

La dezbaterile din Camer„, at‚t eu, c‚t ∫i Grupul parlamentar al U.D.M.R., am argumentat ∫i am votat Ómpotriva acestui proiect de lege. Ulterior, am solicitat, ∫i pre∫edintele nu a promulgat legea. BineÓn˛eles, Óntre timp, cu m‚nie proletar„, a Ónfierat parlamentarii care fac legi pentru infractori, uit‚nd s„ fac„ nominaliz„ri... îprietenii ∫tiu de ce!“

Noi ∫i acum afirm„m c„ nu este corect s„ acorzi preferen˛ial ajutor de stat pentru unele societ„˛i comerciale, de altminteri profitabile. Neplata accizelor, a T.V.A.-ului ∫i a impozitului pe profit nu este admis„ nici pentru firmele prietenilor. Stimulentele care se acord„ I.M.M.-urilor trebuie s„ fie transparente, conforme cu normele Uniunii Europene ∫i, ceea ce este mai important, acordate exclusiv anterior anului fiscal respectiv, Ón a∫a fel Ónc‚t nimeni s„ nu fie defavorizat.

Colegul de la P.N.L. a citit adresa Asocia˛iei Berarilor, nu mai repet, vom propune, Grupul parlamentar al U.D.M.R., s„ fie vot final Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ia cuno∫tin˛„ ∫i pre∫edintele ˛„rii cine sunt îb„ie˛ii ∫mecheri“. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat C„lian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cu str‚ngere de inim„, am prezentat raportul suplimentar de adoptare, pentru c„, Ónc„ de la Ónceputul acestui demers, at‚t eu, c‚t ∫i Grupul parlamentar al Partidului Conservator am fost Ómpotriva proiectului de lege. Am explicat atunci motivele care au stat la baza votului nostru Ómpotriv„, Óns„, din p„cate, se Ónt‚mpl„ lucruri ciudate. Am auzit p‚n„ acum punctele de vedere a dou„ grupuri parlamentare, plus al nostru, cel de-al treilea grup. Œns„, interesant, din 22 de membri ai Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci prezen˛i la acea ∫edin˛„ s-a Ónjghebat o majoritate, de∫i teoretic 3 grupuri parlamentare au votat Ómpotriva acestui raport de adoptare. Se pare c„ este cel pu˛in un lucru ciudat, ∫i poate c„ ar fi bine s„ avem t„ria, ∫i cei care au sus˛inut acest proiect de lege, s„ anun˛e ∫i Ón plen faptul c„ Ón continuare Ól contrazic pe pre∫edinte ∫i voteaz„ legi speciale acele legi, probabil, îpentru infractori“! Este bine ca de aceast„ dat„ s„-i d„m dreptate pre∫edintelui

B„sescu ∫i s„ vot„m Ómpotriva acestui raport suplimentar de adoptare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Moisoiu, urmeaz„ domnul deputat Buda.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Provin dintr-un jude˛ Ón care berea se produce sau, mai bine spus, se producea p‚n„ c‚nd au Ónceput s„ se dea loviturile ∫i mafia s„ intre Ón func˛iune ∫i Ón felul acesta s„ disponibilizeze o serie Óntreag„ de oameni care lucrau Ón acest domeniu.

Cred c„ este cazul ca, a∫a cum au ar„tat ∫i celelalte, hai s„ spunem acum, 3 grupuri parlamentare, s„ adaug p„rerea noastr„, p„rerea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, este normal s„ nu sus˛inem mafio˛ii. De fiecare dat„ Partidul Rom‚nia Mare a avut un slogan real: îJos mafia, sus patria!“, iar Ón clipa de fa˛„, cu at‚t mai mult, de a sus˛ine anumite persoane individuale care, Ón felul acesta, Óncearc„ s„ se sustrag„ de la plata taxelor, de la plata impozitelor, ∫i Ón felul acesta s„ v„duveasc„ bugetul Rom‚niei. Nu este cazul ast„zi s„ mai facem asemenea concesii. De fapt, noi, de la Partidul Rom‚nia Mare, niciodat„ nu am f„cut concesii de acest gen, faptele ∫i toate documentele din timp arat„ acest lucru, a∫a c„ v„ invit„m ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i Ómpotriva acestui proiect de lege.

Deci... pentru propunerea ini˛ial„, care s-a discutat Ón ∫edin˛a trecut„, adic„ respingerea sa.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Daniel Buda, v„ rog.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Am s„ anun˛ c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota Ómpotriva acestui proiect de lege. Nici noi nu suntem de acord cu acordarea unor facilit„˛i, p‚n„ la urm„, pe anumite criterii fabricilor sau indiferent despre ce fel de fabric„ am discuta, dar, Ón acela∫i timp, a∫ solicita Ón mod public Guvernului Rom‚niei, actualului Guvern al Rom‚niei, s„ aib„ aceea∫i pozi˛ie ∫i fa˛„ de alte situa˛ii similare, pentru c„ am putea s„ d„m aici c‚teva exemple Ón care Guvernul a avut o atitudine de o alt„ manier„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, domnul deputat Márton.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Aceast„ lege nu este, de fapt, o lege economic„, ci este o lege prin care ne facem cu to˛ii de ru∫ine. Pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 c„, de fapt, toate interven˛iile de ast„zi nu reflect„ dec‚t o pozi˛ie politicianist„ sau o urmare a sentimentului de team„ fa˛„ de st„p‚nul de la Cotroceni. Ar fi suficient s„ lu„m stenogramele ∫edin˛elor trecute Ón care s-a discutat aceast„ lege ∫i ve˛i vedea c„ pozi˛iile multor grupuri parlamentare au fost cu totul altele, iar Ón privin˛a votului Ón comisie, iar„∫i cred c„ este relevant. Acolo unde s-a spus c„ partidele s-au opus, cel mult s-au ab˛inut. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád Francisc.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Chiar a∫ putea propune, dac„ n-a∫ ∫ti c„ conform regulamentului nu este posibil, ca ini˛iatorii s„-∫i retrag„ legea, pentru c„ dup„ ce ∫i-a retras calitatea de ini˛iator un deputat P.N.L. au r„mas doar 5 ini˛iatori, to˛i f„c‚nd parte din Grupul Partidului Democrat. Dup„ anun˛ul f„cut de Partidul Democrat, se pare c„ nici ini˛iatorii nu vor sus˛ine acest proiect de lege. Aceast„ prevedere Óns„ nu o avem Ón regulament, conform c„ruia din moment ce este pus pe ordinea de zi poate s„ fie retras un proiect de lege.

Ca atare, eu zic s„ trecem la votul pe articole, cei care doresc vor vota Ómpotriv„, iar la votul final v„ rog s„ organiza˛i Ón a∫a fel votul final ca, a∫a cum a preconizat colegul nostru, la aceast„ lege grupul nostru parlamentar va solicita un vot nominal, s„ ∫tim cine sunt îb„ie˛ii ∫mecheri“ ∫i cine-i sus˛ine.

De altfel, grupul nostru parlamentar nu ∫i-a schimbat, dup„ cum am mai spus, punctul de vedere legat de acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ asigur c„ va fi vot nominal ∫i lista de vot va fi publicat„ pe site, ca de obicei.

Domnul deputat Valeriu Zgonea.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, Óncheiem lista la dezbateri generale, trecem la dezbateri pe articole.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

N-a∫ fi intervenit, dar c‚teodat„ penibilul situa˛iei m„ face s„ r‚d ∫i s„-mi aduc aminte c„ tindem s„ fim la fel de slabi ca Ón 1997—2000 ca membri ai Parlamentului.

Ini˛iem un proiect de lege care este sus˛inut peste tot Ón Europa ∫i se nume∫te Dezvoltare regional„, a venit domnul Mocanu care ast„zi nu este prezent ∫i ne-a vorbit foarte frumos atunci. Pe mine personal m-a convins ∫i mi-a schimbat votul ∫i avea dreptate. Te duci Ón Slovacia, te duci Ón Cehia, te duci Ón Belgia, te duci Ón Olanda ∫i ai s„ vezi c„ Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii pentru berea pe care o fac, chiar ∫i Óntr-o aba˛ie, sunt sus˛inu˛i ∫i sunt l„uda˛i ∫i fac parte din proiectul de dezvoltare regional„. Te Óntorci a doua zi ∫i-l vezi pe Crin Antonescu vorbind despre cet„˛eanul Traian B„sescu care le schimb„ votul ∫i apare colegul meu, domnul Uioreanu, ∫i spune c„ are dreptate cet„˛eanul Traian B„sescu, Ónc„ este liderul Alian˛ei D.A., Ónscris„ la tribunal.

Apoi, Ól vedem pe domnul Bud, care peste c‚teva minute va sus˛ine s„ d„m bani de la buget s„ facem autostrad„ pentru îNokia“ Ón Rom‚nia, care se va termina Óntr-o fund„tur„, ∫i s„ b„g„m bani acolo, pentru c„ sunt locuri de munc„ Ón jude˛ul Cluj. ™i aceea nu este o sponsorizare din partea Guvernului, dar, Ón acela∫i timp, nu trebuie s„-i facem pe cei care produc bere, mici, c‚˛i sunt ei, 15—20 Óntr-o localitate ∫i care pot s„ dezvolte regional un concept Ón Rom‚nia, care nu are niciun concept de doi ani ∫i jum„tate, ∫i ne retragem votul.

Am ajuns de un penibil incredibil ast„zi, dac„ ∫i domnul Árpád... a avut ∫i dreptate. Eu a∫ vrea totu∫i s„ fim serio∫i, chiar dac„ ini˛iem un proiect de lege, s„ respect„m, s„ citim Statutul ∫i Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, s„ vot„m a∫a cum trebuie ∫i s„ fim verticali de la o zi la alta. S„ fim verticali ∫i s„ nu trimitem un lider de grup s„ ne spun„ c„ ceilal˛i sunt r„i ∫i voteaz„ a∫a cum le spune cet„˛eanul Traian B„sescu, ∫i ast„zi ∫i noi suntem r„i c„ vot„m cum a spus cet„˛eanul Traian B„sescu, care s-a Ómpotrivit acestui proiect de lege, dar, Ón schimb, promoveaz„ companiile mari care au c‚te 300—400 de miliarde de lei de luat, ∫i le trimite c‚te o semn„tur„, Ón schimb promoveaz„ marile transna˛ionale... ™i am s„ v„ spun ce promoveaz„: va promova acele companii care pot s„ dea 2% sau s„ v„ dea dumneavoastr„ 20 de milioane de euro ∫i s„ v„ pun„ 100 de parlamentari pe uninominal. Aceia sunt marii oligarhi pe care dumneavoastr„ Ói promova˛i, ∫i dezvoltarea regional„, ∫i aceste companii mici care vin ∫i care pot s„ aduc„ bani la bugetele locale sunte˛i Ómpotriva lor!

Da.

V„ mul˛umesc.

Domnul Uioreanu, drept la replic„? La domnul Zogonea?

Da, nu ∫tiu la ce se referea domnul Zgonea, m„ rog, dac„ a pomenit numele meu, din p„cate, trebuie s„-i r„spund.

Cred c„ Ón alocu˛iunea mea am spus de la bun Ónceput ceea ce a sus˛inut Partidul Na˛ional Liberal ∫i ce am sus˛inut ∫i eu personal. Nu ∫tiu de unde a tras concluzia c„ prin schimbarea sau prin atitudinea domnului pre∫edinte Traian B„sescu ne-am schimbat ∫i noi punctul de vedere. P„i eu spun chiar din contr„, prin scrisoarea ∫i prin tot ce am f„cut Ón mass-media, vizavi de acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 proiect, cred c„ noi am influen˛at punctul de vedere al pre∫edintelui! Apoi, ce a f„cut el mai departe cu Partidul Democrat ∫i ini˛iatorii care s-au evaporat din sal„ asta nu e problema mea, domnule Valeriu Zgonea.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

De la punctul 1 p‚n„ la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Da.

Vre˛i s„ supunem la vot? Am Ón˛eles, de acord, atunci...

V„ rog, domnule deputat. La dezbateri generale? Ave˛i cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

Era vorba ini˛ial de 10 fabrici de bere cu o capacitate de p‚n„ la 50 mii de hectolitri pe an, de mici capacit„˛i.

Œntre timp, o parte dintre ei au reu∫it s„-∫i pl„teasc„ datoriile fie printr-o infuzie de capital, cum a fost vorba de fabrica de la Azuga, fie prin alte metode. Au r„mas 2-3.

Mai mult, noi, la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, le-am cerut s„ aduc„ avizul Comisiei concuren˛ei la Consiliul Europei. ™i l-au adus.

Vreau s„ v„ mai informez c„ datoriile pe care le au se vor pl„ti. Nu d„ statul rom‚n niciun leu din buget. V„ rog s„ hot„r‚˛i dumneavoastr„, dup„ cele spuse de mine, care sunt conforme cu realitatea, nu am nicio fabric„ de bere, dar nici nu consum bere, deci nu am niciun interes personal. Deci v„ rog s„ analiza˛i foarte bine Ónainte de a v„ da votul.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Consider„m, din nou, Óncheiate dezbaterile, avem aici Óns„ o propunere de procedur„: s„ vot„m pe fiecare articol. De aceea, lucr„m pe raportul cu amendamente admise al comisiei, nu exist„ amendamente respinse.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

- S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

_11 voturi pentru, 72 de voturi Ómpotriv„, 37 de ab˛ineri.)_ Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

_13 voturi pentru, 70 de voturi Ómpotriv„, 35 de ab˛ineri.)_ Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

_13 voturi pentru, 69 de voturi Ómpotriv„, 36 de ab˛ineri.)_ Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Œn aceste condi˛ii, voi supune votului dumneavoastr„ propunerea de respingere a legii, la momentul votului final.

P„i n-are con˛inut, s-a respins inclusiv titlul!

Procedural trebuie supus„ propunerea de adoptare, dar... m„ rog. Œn maturitatea sa, cu siguran˛„ Camera Deputa˛ilor va ∫ti cum s„ voteze.

Deci supunem propunerea de adoptare ∫i... vom ˛ine cont de faptul c„ Ón acest moment legea nu are titlu ∫i articole.

Reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de A.N.A.F. fa˛„ de Societatea Na˛ional„ Œmbun„t„˛iri Funciare — S.A.

Legea are caracter ordinar.

Reexaminat„ ∫i adoptat„ de Senat.

Raport din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci fa˛„ de respingerea cererii formulate de pre∫edinte. Rog comisia s„ ne prezinte raportul.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere cererea de reexaminare formulat„ de Pre∫edintele Rom‚niei, legea trimis„ la promulgare ∫i proiectul de lege aprobat de Senat Ón urma reexamin„rii.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare suspendarea pentru o perioad„ de 3 ani ai execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ Œmbun„t„˛iri Funciare — S.A.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Œn urma dezbaterii legii, Ón ∫edin˛a din data de 5 iunie 2007 comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea cererii formulate de Pre∫edintele Rom‚niei, av‚nd Ón vedere faptul c„ procesul de reorganizare a societ„˛ii prin divizare, prev„zut Ón Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost Ónt‚rziat, iar executarea silit„ demarat„ de organele fiscale blocheaz„ continuarea restructur„rii financiare ∫i comerciale a acesteia.

Totodat„, aceasta are ∫i un impact negativ Ón plan social, respectiv Ón concedieri colective, precum ∫i Ón sistarea execut„rii lucr„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare, din lips„ de fonduri.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc foarte mult, domnule vicepre∫edinte. Guvernul?

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul sus˛ine raportul de respingere prezentat de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale?

Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale, nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul rom‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii gazelor.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Suntem Camer„ decizional„.

Se discut„ Ómpreun„ cu Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 351/2004, Legea gazelor.

Raport comun pentru ambele ini˛iative din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i raport suplimentar de men˛inere a raportului ini˛ial, adoptarea unuia dintre proiecte ∫i respingerea celuilalt.

Ulterior am primit un raport suplimentar din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ de respingere a ambelor ini˛iative. Asta nu se poate... Nu, cred c„ e o eroare... o gre∫eal„ de tipar. Da. Deci comisia de...

Ini˛iatorii dac„ doresc s„ sus˛in„ proiectele? V„ rog, domnule deputat Iancu.

Rog s„ se fac„ corectura Ón lista de vot.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este vorba despre proiectul de lege ini˛iat ca urmare a disputei create Ón septembrie anul trecut, atunci c‚nd operatorii, respectiv, Ón mod special, îPetrom“-ul a solicitat o majorare a pre˛ului gazelor naturale peste limita angajat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei Ón Tratatul de aderare la Uniunea European„.

Œn consecin˛„, proiectul de lege nu face altceva dec‚t s„ dea autorit„˛ii de reglementare dreptul s„ stabileasc„, Ón conformitate cu acel tabel, pre˛ul gazelor naturale din produc˛ia intern„ ∫i, totodat„, modific„ defini˛ia consumatorului de gaze, oblig‚nd astfel produc„torii de gaze din Rom‚nia s„ ofere Óntreaga cantitate de gaze spre co∫ul intern, spre consumul intern din Rom‚nia, ∫i oferind astfel posibilitatea popula˛iei s„ aib„ acces la o cantitate mai mare de gaze din produc˛ia intern„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Raportul comisiei, v„ rog, pentru ambele proiecte.

## Stima˛i colegi,

Comisia a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu dou„ proiecte de lege pentru modificarea Legii nr. 351, Legea gazelor naturale, ∫i a primit aviz din partea Consiliului Legislativ, de asemenea, aviz din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i, de asemenea, a avut o prim„ dezbatere Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, dat„ la care a fost retrimis comisiei Ón urma unei interven˛ii a unuia dintre colegii no∫tri care a Óncercat s„ coreleze proiectul de lege cu strategia pentru domeniul energetic, Ón speran˛a c„ Ón acea strategie ar putea s„ existe prevederi care s„ fie contrazise de proiectele de lege aflate Ón dezbatere. Nu a fost cazul.

Prin urmare, Comisia pentru industrii ∫i servicii s-a reunit Ón plen ∫i, Ón unanimitate, a decis men˛inerea raportului de sus˛inere a proiectului de lege respectiv, Proiectul de lege nr. 267, respectiv respingerea proiectului de Lege nr. 283.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Guvernul, v„ rog? Domnul secretar de stat Doic„.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Punctul de vedere al Guvernului referitor la ambele ini˛iative legislative, pentru care, de fapt, raportul este ∫i comun, este c„ nu sus˛ine niciuna dintre aceste dou„ ini˛iative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Interven˛ii la dezbateri generale?

La dezbateri generale, domnul deputat Iancu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

## Stima˛i colegi,

Sunt obligat s„ intervin, ca urmare a pozi˛iei Guvernului ∫i Óncerc s„ v„ explic Ón detaliu, de fapt, care este esen˛a acestei propuneri legislative.

Œn Legea gazelor exist„ o defini˛ie a consumatorului de gaze. Œn baza defini˛iei din lege, îPetrom“—OMV are dreptul s„ foloseasc„ gaze din produc˛ia intern„ la pre˛ de produc„tor la îDoljchim“, iar Óntreg profitul se transfer„ practic operatorului, ∫i acea cantitate de gaze este scoas„ din co∫ul na˛ional de gaze.

Prin noua defini˛ie oferim posibilitatea, Ónc„ o dat„ subliniez, ca Óntreaga cantitate de gaze produs„ Ón Rom‚nia s„ fie oferit„ co∫ului na˛ional.

Aceasta este esen˛a ∫i acum Ómi explic de ce ∫i interven˛ia colegului nostru, Ón ∫edin˛a de data trecut„, care a invocat corelarea proiectului de lege cu strategia na˛ional„. Absolut nicio leg„tur„. ™i sesiz„m de aici un foarte mare interes ∫i un foarte mare lobby ca aceste gaze, ∫i e vorba de milioane de metri cubi, s„ r„m‚n„ la pre˛ de produc„tor Ón exclusivitate Ón utilizarea îPetrom“ — OMV. Aceasta este, de fapt, esen˛a. Iar pe cel„lalt capitol, s„-i dai dreptul autorit„˛ii na˛ionale s„ stabileasc„ pre˛ul, nimic mai eronat ca punct de vedere din partea Guvernului.

Sper ca acum, d‚nd aceste detalii, s„ fie pe Ón˛elesul dumneavoastr„ ∫i s„ am acceptul dumneavoastr„ pentru acest proiect de lege care nu face altceva dec‚t s„ ofere co∫ului na˛ional de gaze Óntreaga produc˛ie din subsolul ∫i z„c„mintele na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Da, domnul secretar de stat Doic„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la propunerea de redefinire a no˛iunii de consumator din Legea gazelor, Guvernul nu ar avea nimic Ómpotriv„. Singura problem„ este c„ acest proiect de act normativ con˛ine mult mai multe propuneri, care se refer„ inclusiv la l„rgirea atribu˛iei A.N.R.E.-ului, drept pentru care, dac„ ne permite˛i, discut‚nd ∫i cu domnul pre∫edinte, poate ar putea fi reÓntoars„ la comisie, dac„ cineva e de acord s„-∫i Ónsu∫easc„ aceast„ propunere ∫i s„ mic∫or„m ini˛iativa legislativ„ doar la nivelul redefinirii no˛iunii.

Cum ∫tiu c„ nu-i atribu˛ia noastr„ s„ cerem a∫a ceva...

Da. Œn˛eleg c„ e Ón consultare cu comisia?

## Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ sunt de acord, Guvernul a Ón˛eles de ce este at‚t de important s„ redefinim, s„ d„m o nou„ defini˛ie consumatorului ∫i, practic, s„ utiliz„m Óntreaga produc˛ie de gaze Ón co∫ul na˛ional, sunt de acord cu retrimiterea, cu at‚t mai mult cu c‚t, practic, noi ofeream autorit„˛ii acel drept de autonomie ∫i independen˛„. Dac„ Guvernul dore∫te, Ón continuare, s„ decid„ asupra pre˛ului la gaze naturale, Ón conformitate cu angajamentele sale, nu v„d nicio problem„.

Da.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propun atunci retrimiterea la comisie a acestui proiect pentru punerea de acord cu pozi˛ia Guvernului.

V„ rog s„ vota˛i retrimiterea la comisie. Am‚ndou„, bineÓn˛eles, p„i e raport comun! Da.

V„ mul˛umesc.

Retrimiterea a fost aprobat„.

Domnule pre∫edinte, termen? O s„pt„m‚n„, ca s„ avem timp, nu? S„ avem timp s-o repunem pe ordinea de zi. V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiectele au fost retrimise la comisie.

Domnule deputat Pu∫c„, o chestiune de procedur„?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chestiunea de procedur„ pe care eu o invoc Ón acest moment se refer„ la punctul 10 de pe ordinea de zi ∫i prevede repararea unei erori materiale. Œn textul art. 1 exist„ o omisiune. Art. 1 alin. (1) Óncepe: îSe aprob„ transmiterea unui teren Ón suprafa˛„ de 159,562 hectare...“ ∫i este omis„ sintagma î...ca urmare a ob˛inerii aprob„rii Senatului universit„˛ii,“ ∫i textul continu„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Obiec˛ii, observa˛ii, la aceast„ chestiune? Nu sunt. Rog comisia s„ fac„ aceast„ completare, atunci, a acestei omisiuni.

Interveni˛i de la microfon, v„ rog, dac„ sunt chestiuni. Da. V„ mul˛umesc.

La punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Prognoz„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei economice. Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te? V„ rog frumos.

Rog, de asemenea, liderii de grupuri s„-∫i invite colegii Ón sal„, pentru c„ vom avea apel nominal la votul de la punctul 2.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

**Domnul Ion Ghizdeanu** _— pre∫edintele Comisiei Na˛ionale de Prognoz„_ **:**

V„ mul˛umesc.

™i vreau s„ spun acordul ini˛iatorului pentru raportul...

V„ rog s„ trage˛i microfonul un pic mai aproape.

...raportul Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i, de asemenea, a∫ dori s„ mul˛umesc foarte mult pentru aprecierile acordate Comisiei Na˛ionale de Prognoz„ pe parcursul discu˛iilor Ón comisii.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte Tudose, raportul comisiei, v„ rug„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

V„ prezint succint raportul Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de Guvern nr. 22/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Prognoz„, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul favorabil primit de la Comisia juridic„, Comisia pentru administra˛ie public„, Comisia pentru munc„, precum ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul reglementeaz„ finan˛area activit„˛ii Comisiei Na˛ionale de Prognoz„, stabile∫te structura organizatoric„, num„rul maxim de posturi, precum ∫i Óncadrarea prev„zut„ de lege ∫i, Ón general, reglementarea organiz„rii ∫i func˛ion„rii Comisiei Na˛ionale de Prognoz„.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, membrii comisiei au examinat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din data de 8, respectiv 22 mai 2007, precum ∫i Ón ∫edin˛a din 4 iunie 2007. Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, 21 de voturi.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei Na˛ionale de Prognoz„ cu amendamentele admise, conform anexei.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctele 11 la 20?

Adoptate. Punctele 21 la 24? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului ∫i condi˛iilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, Ón proprietatea privat„ a statului.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru buget. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Domnule secretar de stat Doic„, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de act normativ aduce Ón principal urm„toarele nout„˛i Ón domeniul valorific„rii bunurilor intrate, potrivit legii, Ón proprietatea privat„ a statului, ∫i anume: aplicarea regimului vamal Ón momentul introducerii Ón liber„ circula˛ie a bunurilor pentru bunurile abandonate Ón vam„ sau confiscate de autorit„˛ile vamale, provenind

din ˛„ri nemembre ale Uniunii Europene; reglementarea modalit„˛ii de distrugere a bunurilor dovedite c„ aduc atingere unui drept de proprietate intelectual„; aceste bunuri urmeaz„ a fi distruse de c„tre o comisie constituit„ de c„tre titularul dreptului de proprietate intelectual„ invocat.

De asemenea, proiectul de act normativ abrog„ toate reglement„rile care fac referire la valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, Ón proprietatea statului, unific‚nd cadrul legal Óntr-un singur act normativ.

Fa˛„ de toate acestea, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul de adoptare, f„r„ amendamente, depus de c„tre comisie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia?

Domnule vicepre∫edinte C„lian, v„ rog.

Prezentul proiect de lege are ca obiect reglementarea modului ∫i a condi˛iilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, Ón proprietatea privat„ a statului, activitate ce se realizeaz„ de c„tre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, prin organele de valorificare abilitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat 22 de deputa˛i din totalul de 27 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 26 aprilie 2007, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Iancu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ solicit„m retrimiterea la comisie a proiectului de lege, pentru c„ ast„zi, pe ordinea de zi, la comisia noastr„, pentru acest proiect de lege, Ministerul Finan˛elor, ne∫tiind s„ dea r„spunsuri Ón dezbateri Ón cadrul comisiei la amendamentele deputa˛ilor, urma s„ prezinte metodologia existent„ Ón vederea aplic„rii acestui proiect de lege. Or, ast„zi fiind Ón dezbatere, neprezent‚nd metodologia, nu s-au putut prezenta amendamentele, ∫i v„ rug„m s„ retrimitem la comisie. Mul˛umesc.

Da, e Comisia de buget, finan˛e.

Comisia noastr„ n-a avut posibilitatea s„-∫i trimit„ avizul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie, dar ar trebui o s„pt„m‚n„, ca s„ avem timp s„...

Domnule C„lian, v„ rog, pe aceast„ tem„ a retrimiterii la comisie dac„ sunt discu˛ii?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ reamintesc faptul c„ avizele sunt consultative. Œn situa˛ia Ón care se va vota retrimiterea la comisie, solicit„m un termen de dou„ s„pt„m‚ni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Conform Regulamentului Camerei, avizele, chiar dac„ sunt consultative, ele se stabilesc Óntr-un anumit circuit Óntre comisia de fond ∫i comisia de aviz. S„ nu minimaliz„m rolul unei comisii de aviz, pentru c„ dac„ Ól minimaliz„m o s„ modific„m Regulamentul Camerei ∫i nu mai accept„m sub nicio form„ avize din partea unor comisii. Dac„ Comisia de buget face dovada Ón acest moment c„ a existat acest dialog stabilit de regulament, ∫i anume c‚nd s„ se trimit„ acest aviz, ∫i a fost Ónc„lcat„ aceast„ prevedere, putem s„ stabilim ca aceast„ Camer„ s„ fie sau s„ nu fie de acord cu retrimiterea la comisie.

Dar Ón contextul Ón care Comisia de buget nu poate face aceast„ dovad„, v„ r„m‚ne dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, s„ decide˛i retrimiterea la comisie, pentru c„ nu au fost respectate prevederile regulamentului.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sub nicio form„ nu vom neglija importan˛a avizelor.

∫te.

Domnul Gheorghiof Titu Nicolae, prezent.

Sta˛i o secund„, c„ avem un singur chestor! Sta˛i un pic, s„ primeasc„ buletinele de vot domnii chestori.

A∫a e Ón via˛„, cel„lalt e P.D-ist ∫i n-are cum s„ fie, e Ón leg„tur„ cu electoratul.

Ia vede˛i, o fi vreo emisiune ∫i sunt colegii la emisiuni... transmit vreun mesaj. Chema˛i-i!

Da. V„ rog, domnule secretar Zgonea, s„ purcede˛i la apelul nominal.

## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**

|**Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**|| |---|---| |Domnul Gheorghiof Titu Nicolae<br>Adomnic„i Mirela Elena<br>Adomni˛ei Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe<br>Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin|prezent<br>prezent„<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Amet Aledin|prezent| |Anastase Roberta Alma|europarlamentar| |Andea Petru|prezent| |Andon Sergiu|prezent| |Andreica Romic„|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Árpád András|prezent„<br>prezent| |Antal István|prezent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|prezent| |Apostolache Mihai Cristian|absent| |Ardelean Lia|prezent„| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avram Dumitru|prezent| |Baban ™tefan|prezent| |Bara Nicolae|absent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bardan Cornel ™tefan|prezent| |B„d„l„u Niculae|prezent|

## 54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007

B„e∫u George prezent B„nicioiu Nicolae prezent B„rbule˛iu Tiberiu europarlamentar Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán prezent Bec∫enescu Dumitru prezent Bejinariu Eugen prezent Bentu Dumitru absent Bivolaru Ioan prezent BÓrsan Iulian Gabriel prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Bobeanu R„zvan Petric„ absent Boeriu Valeriu Victor prezent Bolca∫ Lucian Augustin prezent Bonis Istvan prezent Borbély László Guvern Bo∫neac Valentin Samuel prezent Boureanu Cristian Alexandru absent BrÓnz„ William Gabriel prezent BrÓnzan Ovidiu prezent Bruchental-Pop Ionela prezent„ Buciu Angela prezent„ Buciuta ™tefan absent Buda Daniel prezent Buda Ioan prezent Buh„ianu-Obuf C„t„lin Ovidiu prezent Buruian„ Aprodu Daniela europarlamentar Bu∫oi Cristian Silviu absent Buzatu Dan Hora˛iu absent Buzea Cristian Valeriu prezent Calimente Mih„i˛„ prezent Canacheu Costic„ prezent Cantaragiu Bogdan prezent Cazan Romeo Gheorghe Leonard prezent C„lian Petru prezent C„lin Ion prezent C‚mpanu Liviu prezent Chiper Gheorghe prezent Chi∫ Filona∫ prezent Cindrea Ioan prezent Cioc‚lteu Alexandru prezent Ciontu Corneliu prezent Ciopraga Mircea absent Ciuc„ Liviu Bogdan prezent Cliveti Minodora absent„ Cocrea Olgu˛a prezent„ CodÓrl„ Liviu absent Constantinescu Anca absent„ Constantinescu Viorel absent Corl„˛ean Titus absent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea europarlamentar Cr„ciunescu Grigore absent Cre˛u Gabriela europarlamentar Cutean Vasile Emilian prezent Dan Iosif prezent Diaconescu Marin prezent Diaconescu Renic„ absent Dida Corneliu Ioan prezent Dobre Traian prezent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru prezent Dragomir Gheorghe prezent Dr„gu∫ Radu C„t„lin prezent Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ Dumitrescu Cristian Sorin europarlamentar Dumitrescu Liana prezent„ Dumitrescu Zamfir prezent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Dumitriu Mihai prezent

**:**<br>

Rog colegii s„ ia loc Ón b„nci ∫i s„-∫i introduc„ cartelele.

Punctul 2, Propunerea legislativ„ privind participarea Rom‚niei la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene ∫i Óndeplinirea obliga˛iilor asumate fa˛„ de Uniunea European„.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Deci nu este respingere, este propunere de adoptare. Opri˛i votul, ca s„ fiu c‚t se poate de explicit. A fost propunere de respingere data trecut„. Nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi. Potrivit regulamentului, am votat pe articole ∫i acum vot„m propunerea de adoptare.

Deci

Va pleca la Senat cu propunere de respingere.

Punctul 3, Propunere legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Pesac, jude˛ul Timi∫, prin reorganizarea comunei Periam.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a Óntrunit 205 voturi pentru.

A fost adoptat„.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec˛ia Social„.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a Óntrunit 210 voturi.

A fost adoptat„.

Punctul 5, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune adoptarea. V„ rog s„ vota˛i.

Proiectul a Óntrunit 165 de voturi.

A fost adoptat.

Œn continuare, avem dou„ propuneri legislative pentru modificarea aceleia∫i legi, la care comisia propune respingerea.

Mai Ónt‚i, la punctul 6, Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

- Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

196 de voturi pentru respingere. Proiectul a fost respins.

Punctul 7, Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (5) al art. 89 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

207 voturi. S-a respins.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog, doamna deputat.

Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ Ón timpul dezbaterilor generale grupul nostru nu a Ón˛eles dac„ a fost adoptat sau nu a fost adoptat un amendament, a∫ vrea, Ónainte de a ne putea exprima votul, s„ ∫tiu dac„ acel amendament a fost sau nu a fost adoptat.

Deci dumneavoastr„ s„ ne informa˛i, ca s„ ∫tim cum vot„m.

V„ referi˛i la amendamentul privind acordul Senatului universit„˛ii?

Da.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Amendamentul a fost adoptat prin consensul parlamentarilor prezen˛i Ón Camer„ la momentul dezbaterii.

A fost expus la microfon ∫i lucrul a fost consemnat, dac„ nu gre∫esc, ∫i Ón stenogram„, sper. Este Ón regul„? Bine.

V„ mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Reiau: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situa˛iei juridice a unui teren aflat Ón domeniul public al statului.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Zgonea.

## Domnilor colegi,

Nu puteam s„ nu intervin la primul proiect Ón care vot„m pentru o ini˛iativ„ uninominal„, Óntr-un jude˛ care este transpartinic c‚nd este vorba de o ini˛iativ„. Dup„ aceea, vom vota Ómpotriva ini˛iativei legate de Proiectul berii.

™i atunci ne Óntreb„m: c‚nd vom fi serio∫i, Ón momentul Ón care vom face autostrada care se termin„ nic„ieri? Œn momentul Ón care domnul Radu Berceanu ne spunea ieri c„ 10 autostr„zi, 10 proiecte de lege ∫i ini˛iative au fost anulate exact c‚nd trebuiau s„ fie f„cute publice?

Dac„ ast„zi sau m‚ine vom face fiecare dintre noi c‚te o ini˛iativ„, sunt curios dac„ colegii no∫tri de la Cluj ∫i cei din Ardeal ne vor vota ∫i pe noi, cei din sud, care n-avem a∫a de multe proiecte de legi ∫i n-avem a∫a de multe Nokii, dar poate avem mai mult„ bere ∫i avem tot sute de oameni care vor s„ lucreze?!

Grupul parlamentar a fost corect ∫i a fost vertical ∫i a spus c„ v„ sus˛ine de la Ónceput, de∫i dumneavoastr„, dup„ dou„ proiecte de lege, v-a˛i adus aminte c„ n-a˛i f„cut bine un proiect de lege ∫i c„ trebuie s„ mai pune˛i un amendament.

Vom sus˛ine Óntotdeauna tot ceea ce este Ón beneficiul cet„˛enilor, de∫i c‚teodat„ dumneavoastr„ nu sunte˛i serio∫i ∫i ave˛i un mesaj duplicitar.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat C„lian, apoi domnul deputat Uioreanu, privind explicarea votului.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am dorit s„ iau cuv‚ntul Ón calitate de deputat de Cluj. f n s„ mul˛umesc tuturor celor care au votat acest proiect de lege, tuturor celor care au votat pentru Ónfiin˛area a 15.000 de locuri bine pl„tite, fapt care va bloca tineretul din Rom‚nia aici Ón ˛ar„, ∫i cu siguran˛„ c„ ∫i pe viitor, indiferent de cine va ini˛ia un proiect de lege bun, indiferent de zona Ón care se vor crea locuri de munc„ bine pl„tite, vom vota pentru orice ini˛iativ„ de acest gen.

V„ mul˛umesc mult tuturor.

## Mul˛umesc.

Domnul deputat Uioreanu, apoi domnul deputat Buda.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu pot s„ nu mul˛umesc tuturor pentru votul dat ast„zi. Dup„ emo˛iile avute s„pt„m‚na trecut„, sigur c„ putem da vina pe anumite inadverten˛e, pe anumite p„reri, pe anumite idei, pe anumite zvonuri, dar s„ nu uit„m, ast„zi am f„cut un lucru mare: este una dintre cele mai mari investi˛ii private care se fac Ón Rom‚nia. Nu discut„m numai despre locuri de munc„, ci avem Ón vedere faptul c‚te taxe ∫i impozite se vor str‚nge Ón urma acestei firme, ∫i asta va fi benefic pentru dezvoltarea zonei.

Eu ˛in s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„, Ón numele Partidului Na˛ional Liberal, ∫i Ón numele meu, ca clujean.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Buda.

## **Domnul Daniel Buda:**

Pentru c„ ˛in neap„rat s„-i completez pe to˛i clujenii care au vorbit de la acest microfon, vreau ∫i eu s„ v„ mul˛umesc pentru acest vot dat ast„zi Ón Camera Deputa˛ilor, s„ asigur Grupul parlamentar al P.S.D.-ului c„ vom vota ori de c‚te ori va fi nevoie un proiect de lege care va permite crearea unui num„r de locuri de munc„ ∫i care va aduce bun„stare Óntr-o zon„ a ˛„rii, indiferent cum se va numi ea.

Eu cred c„ trebuie s„ fie felicitat, Ón acest sens, at‚t primarul Clujului, Emil Boc, pentru aceast„ investi˛ie, c‚t ∫i pre∫edintele Consiliului jude˛ean, pentru c„ a fost un efort comun.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

V„ reamintesc c„ sunt ∫i doi vicepre∫edin˛i de Consiliu jude˛ean de la U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., v„ mul˛umesc c„ a˛i dat acest vot ∫i v„ promit c„ Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia va sus˛ine orice astfel de lege, proiect de lege, ini˛iativ„ legislativ„ care este Ón interesul unei comunit„˛i.

Totodat„, mul˛umesc Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care de s„pt„m‚na trecut„ ∫i-a schimbat punctul de vedere, s-a documentat ∫i a aflat c„ noi am avut dreptate. Este un exemplu de urmat pentru to˛i colegii no∫tri, indiferent dac„ sunt Ón opozi˛ie sau la guvernare, s„-∫i poat„ modifica punctul de vedere dac„ constat„ c„ adev„rul este contrar celor ce au crezut Domniile Lor Ónainte.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat MÓnzÓn„.

## **Domnul Ion MÓnzÓn„:**

S„rut m‚na, doamnelor! Domnilor,

Purt„torul de cuv‚nt al Prim„riei Clujului l-a felicitat doar pe domnul Boc. Mie Ómi pare r„u, nu trebuia s„ se opreasc„ aici. Trebuia felicitat ∫i domnul B„sescu, ∫i doamna Elena Udrea, ∫i C„∫uneanu, ∫i toat„ echipa aceea excep˛ional„ pe care o are P.D.-ul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 L„s‚nd gluma la o parte, am votat, Ón primul r‚nd, pentru locurile de munc„ din acea zon„, dar ∫i pentru a-l salva pe domnul Tab„r„ de la sanc˛iune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la explicarea votului...? Mai sunt?

Da, doamna profesor Andronescu, v„ rog. M„ ierta˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am venit la microfon nu ca s„-l felicit pe primarul Clujului, ci pur ∫i simplu s„ m„ bucur pentru c„ aceast„ lege aprob„ o mare investi˛ie Ón Rom‚nia ∫i cred c„ este un atribut al Parlamentului s„ promoveze asemenea ini˛iative ∫i mi se pare c„ este un c‚∫tig pentru noi to˛i, parlamentarii.

Œn acela∫i timp, a∫ vrea s„ aduc de la acest microfon ∫i aprecierea pe care o am fa˛„ de ideea unui parteneriat public privat, Óntre o universitate de stat ∫i o institu˛ie privat„, cum este o mare institu˛ie, o mare corpora˛ie interna˛ional„ cum este îNokia“.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Cred c„ pot s„ sintetizez aceste interven˛ii, mul˛umind grupurilor de la Cluj pentru activitatea Domniilor Lor.

La punctul 9, reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

Œn cadrul dezbaterilor au fost respinse at‚t articolele, c‚t ∫i titlul legii.

Potrivit procedurii, urmeaz„ s„

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Art. 106 din regulament spune clar, domnule pre∫edinte: îCamera Deputa˛ilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci c‚nd Ón raportul comisiei sesizate Ón fond exist„ amendamente admise sau respinse“.

Nu ∫tiu dac„ este cazul aici de fa˛„, dar titlul legii nu cred c„ este un amendament admis sau respins. Eu cred c„ s-a gre∫it atunci c‚nd la dezbaterea pe articole s-a luat fiecare articol Ón parte; domnule pre∫edinte, cred c„ corect era s„ se ia numai amendamentele admise sau respinse.

De aceea, v„ solicit retrimiterea la comisie, pentru a discuta Ónc„ o dat„ amendamentele admise sau respinse, ∫i Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„ a plenului s„ venim ∫i s„ rectific„m ceea ce trebuie rectificat.

Mul˛umesc foarte mult.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Márton. Era ∫i domnul deputat Uioreanu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Corect! Interven˛ia este corect„. Deci trebuie s„ supune˛i votului nostru proiectul de lege, adic„ ce a r„mas din proiectul de lege Ón urma respingerii acelor amendamente.

™i, dup„ cum am mai solicitat ∫i solicit Ónc„ o dat„, vot nominal pe proiectul de lege, deci textele nemodificate din legea ini˛ial„.

Doar o precizare: vot nominal sau prin apel nominal, c„ votul electronic este nominal ∫i lista se public„?!

Cum prefera˛i, nu este niciun fel de problem„. Sunte˛i lider de grup ∫i ave˛i calitatea s„ cere˛i oricare dintre forme.

Vot nominal, cu apel nominal.

## V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte propuneri?

Cu apel nominal a˛i zis? Sigur, sigur, sigur?

Mai Ónt‚i, voi supune votului Óns„ propunerea de retrimitere la comisie.

Pe aceast„ tem„, domnul Uioreanu.

Exact pe aceea∫i tem„, domnule pre∫edinte, deci Ónt‚i s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie, conform propunerii. ™i, sigur, s„ Óntreba˛i ∫i ini˛iatorii, dac„ sunt de acord cu retrimiterea la comisie.

Mul˛umesc.

Domnule deputat Buda, ave˛i cuv‚ntul.

S„-l Óntreb„m pe domnul Adomni˛ei, eventual, dac„ este de acord cu retrimiterea la comisie.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Avem o propunere de retrimitere la comisie.

Am s„ fac observa˛ia, c„, desigur, o supun, fiind o propunere procedural„, dar Ói atrag aten˛ia domnului deputat c„, potrivit art. 104 alin. (3), dac„ propunerea de respingere nu este Ónsu∫it„ de Camer„, se trece la dezbaterea pe articole ∫i votarea unei propuneri de adoptare. Dar este o propunere procedural„ ∫i eu o voi supune votului dumneavoastr„.

9. Reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind aprobarea unor m„suri financiare pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii din industria berii. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

Repet, Ón cadrul dezbaterilor au fost respinse at‚t articolele, c‚t ∫i titlul legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/22.VI.2007 Potrivit regulamentului, voi supune votului dumneavoastr„ o propunere de adoptare a acestei propuneri legislative.

- V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

51 de voturi pentru adoptare, 28 de ab˛ineri, 124 Ómpotriv„.

S-a respins.

Votul este nominal ∫i potrivit solicit„rii unui lider de grup va fi f„cut public, cu at‚t mai mult cu c‚t este ∫i o prevedere regulamentar„.

10. Reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea execut„rii silite a crean˛elor fiscale administrate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ fa˛„ de Societatea Na˛ional„ îŒmbun„t„˛iri Funciare“ — S.A. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea cererii formulate de Pre∫edintele Rom‚niei.

V„ rog s„ vota˛i.

85 de voturi pentru respingere, 118 Ómpotriv„.

Propunerea de respingere nu a fost adoptat„, retrimit proiectul la comisie pentru un nou raport.

Termen: dou„ s„pt„m‚ni, Comisia pentru buget, finan˛e.

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de c„tre deputa˛i cu privire la numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

Œn urma verific„rii ∫i num„r„rii voturilor exprimate de deputa˛i prin vot secret cu buletine de vot, conform Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, asupra candidatului propus Ón vederea numirii Ón func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, Ón conformitate cu prevederile art. 142 ∫i 143 din Constitu˛ia Rom‚niei privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au constatat urm„toarele: num„rul total al deputa˛ilor, 327; num„rul deputa˛ilor prezen˛i, 232; num„rul total de voturi exprimate, 232; num„rul de voturi anulate, zero; num„rul total de voturi, din care voturi pentru: 231; voturi contra: 1.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, numirea judec„torilor la Curtea Constitu˛ional„ se face cu votul majorit„˛i deputa˛ilor.

Av‚nd Ón vedere c„ din totalul de 327 de deputa˛i au fost prezen˛i 232, din care 231 au votat pentru ∫i doar unul contra, a fost Óntrunit num„rul de voturi cerut de lege ∫i, Ón consecin˛„, Camera Deputa˛ilor Ól nume∫te pe domnul Tudorel Toader Ón func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202047]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 91/22.VI.2007 con˛ine 60 de pagini.**

Pre˛ul: 15,00 lei