Gheorghe Chiper

Declara˛ie politic„: îC‚teva probleme neclare ∫i anacronice privind proiectul Legii lustra˛iei“.

Dup„ succesul campaniei de deconspirare a colaboratorilor Securit„˛ii Ón materie mediatic„ ∫i pe planul diversiunii politice, frunta∫ii Alian˛ei — cu deosebire liberalii — ∫i-au propus s„ continue manifest„rile de acest gen ∫i pentru adoptarea proiectului Legii lustra˛iei, alt„ prioritate portocalie prin care se dore∫te acumularea de capital politic, chiar dac„ aceasta se face cu victime Ón propriul partid.

Tema anticomunist„, se ∫tie, este Ón primul r‚nd de inspira˛ie liberal„, iar promotorii ei Ó∫i fac un titlu de merit din lustrarea ∫i sanc˛ionarea persoanelor care au f„cut parte din structurile de putere ∫i/sau din aparatul represiv al regimului comunist. Numai c„ aceast„ ac˛iune, pentru care se va relua cu certitudine isteria na˛ional„ a dosarelor, denun˛urilor ∫i demasc„rilor, creeaz„ probleme la fel de mari Ón practic„ precum Legea deconspir„rii Securit„˛ii.

Iat„, Ón sintez„, c‚teva dintre ele, pe care doresc s„ le grupez Ón con˛inutul actualei declara˛ii politice:

1. Œnc„ de la primul articol al legii se men˛ioneaz„ c„ persoane lustrabile sunt cele care au ocupat func˛ii Ón aparatul Partidului Comunist ∫i al Uniunii Tineretului Comunist, la toate nivelurile administrative, ignor‚ndu-se faptul c„ cele mai mari func˛ii ∫i demnit„˛i le-au ocupat cei din organele alese ale partidului: comitetele ∫i consiliile care erau alc„tuite din ∫efi de institu˛ii ∫i departamente, din directori de centrale ∫i mari unit„˛i economice, din alte cadre cu r„spunderi Ón domeniul sindical, social-cultural ∫i chiar edilitar.

Œntrebarea este: ace∫tia vor r„m‚ne Ón afara sferei de aplicare a legii? Vor veni iar îjusti˛iarii“ s„ depl‚ng„ faptul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 c„ se face demascarea unor mici activi∫ti Ón dauna greilor, care vor fi cu siguran˛„ identifica˛i Ón partidul care de obicei nu este Ón zona lor de op˛iuni politice?

2. Œn mod similar se poate ra˛iona ∫i Ón cazul celor care au constituit aparatul de propagand„ al Consiliului Culturii ∫i Educa˛iei Socialiste de la nivelul central, regional, raional ∫i jude˛ean, Óndeosebi conducerile fostelor institu˛ii de pres„. ™i aici ne putem Óntreba: dar redactorii care au scris laudativ la adresa regimului comunist ∫i a conduc„torilor s„i? Dar cei care realizau emisiuni ∫i rosteau elogii despre conduc„torii iubi˛i ∫i care au devenit, dup„ 1989, mari opozan˛i, a∫a-zi∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, critici acerbi ai Guvernului P.S.D. ∫i umili slujitori ai Guvernului actual? Ei vor fi excep˛ii scuzabile ∫i scuzate de c„tre eliti∫tii no∫tri, care acum se t‚nguiesc pentru faptul c„ sunt deconspira˛i oameni de calitate, cu presta˛ii excelente (Ón ac˛iuni anti-P.S.D., se Ón˛elege), dar care sunt sacrifica˛i ∫i demasca˛i Ón dauna altora, cei r„i ∫i cu adev„rat colaboratori ai poli˛iei politice.