Stenogramă plen

Stima˛i colegi, Bun„ diminea˛a! Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Am dou„ rug„min˛i din partea a doi colegi parlamentari.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petru C„lian, care va trebui s„ participe la ∫edin˛a Birourilor permanente reunite.

V„ rog, domnule deputat, Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îComemorarea Ónceputului r„zboiului declarat terorismului“.

Nu putem uita tragicul eveniment petrecut Ón America acum 5 ani ∫i pe care l-am comemorat ieri.

Nu putem uita c„ Ón 11 septembrie 2001 a avut loc cel mai cumplit atac la adresa democra˛iei, la adresa p„cii ∫i a lini∫tii cet„˛enilor de bine, nu numai din Statele Unite ale Americii, ci din Óntreaga lume.

Nu putem uita c„ cei care au murit nevinova˛i Ón pr„bu∫irea turnurilor gemene World Trade Center, cei care ∫i-au jertfit via˛a Ón Óncercarea de a-∫i ajuta semenii, cei care Ó∫i pl‚ng rudele sau prietenii pierdu˛i Ón masacru cer lumii Óntregi o explica˛ie.

Poate tocmai cu inten˛ia de a oferi aceast„ explica˛ie, Guvernul Statelor Unite a declan∫at, Óncep‚nd cu acea dat„, o ampl„ ac˛iune de v‚nare a terori∫tilor mondiali, a organiza˛iilor b„nuite sau dovedite a fi avut vreo implicare Ón teribilul m„cel din 11 septembrie. Numai c„ nimic din aceste ac˛iuni, spectaculoase de altfel ∫i care au ˛inut primele pagini ale ziarelor din Óntreaga lume, nu a oferit sprijinul de care cei afecta˛i de evenimentul World Trade Center, afecta˛i fizic sau emo˛ional, aveau nevoie. Ba, mai mult, Ón ultimul timp, Guvernul Bush este ˛inta manifest„rilor pa∫nice ale cet„˛enilor ce b„nuiesc conducerea S.U.A. de o conspira˛ie Ómpreun„ cu liderii

terori∫ti urm„ri˛i, descriind teorii ale conspira˛iei la nivel mondial.

Fa˛„ de pierderile produse de deturnarea avioanelor teroriste Ón septembrie 2001, pierderi de mii de vie˛i omene∫ti, Ón primul r‚nd, dar ∫i pierderi materiale ∫i morale, dat fiind faptul c„ cele dou„ turnuri gemene reprezentau for˛a ∫i suprema˛ia democra˛iei americane Ón lume, victoriile Guvernului Bush Ómpotriva terorismului sunt extrem de nesemnificative. îReu∫ita“ terori∫tilor Ón 2001 ∫i îreu∫itele“ lui George W. Bush de dup„ cumplita tragedie au totu∫i ceva Ón comun: un num„r mare de vie˛i omene∫ti, nevinovate Ón ambele cazuri, sacrificate pe altarul unor idealuri.

R„m‚ne Óns„ dilema dac„ respectivele idealuri merit„ acest sacrificiu de vie˛i umane, dac„ e moral ∫i justificat s„ ucizi Ón numele unor idealuri, indiferent dac„ te afli Ón postura de justi˛iar sau de terorist. Statele lumii trebuie s„-∫i uneasc„ for˛ele pentru a stopa acest fenomen al terorismului interna˛ional care r„pune mii de suflete anual.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

A doua rug„minte, din partea domnului deputat Mircea Ciopraga, Grupul parlamentar al P.N.L., care trebuie s„ ajung„ la aeroport de urgen˛„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc frumos, doamna pre∫edinte. Mul˛umesc, stima˛i colegi.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCorelarea legisla˛iei privind achizi˛iile publice“.

Dragi colegi,

S„pt„m‚na trecut„ a fost amendat Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„ este o ini˛iativ„ a Ministerului Finan˛elor Publice.

Ordonan˛a a intrat Ón vigoare la 30 iunie 2006, simultan cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi˛ii publice, a contractelor de concesiune de lucr„ri publice ∫i a contractelor de concesiune de servicii. De∫i cele dou„ acte normative se refer„ la contractele de achizi˛ie public„, prevederile nu sunt corelate.

Spre exemplu, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 instituie Ón cadrul structurilor specializate din Ministerul Finan˛elor Publice func˛iile de observatori care s„ participe Ón procesul de atribuire a contractelor. Problema declan∫at„ de instituirea acestei func˛ii este dat„ de faptul c„, potrivit variantei ini˛iale a ordonan˛ei, ace∫ti observatori puteau suspenda procesul de achizi˛ie public„ Ón cazul apari˛iei unei contesta˛ii, m„sur„ care poate fi aplicat„ Óns„ ∫i de c„tre Consiliul Na˛ional de Solu˛ionare a Contesta˛iilor. C.N.S.C. este Óns„ un organism specializat Ón domeniul achizi˛iilor publice, care func˛ioneaz„ independent ∫i nesubordonat pe l‚ng„ Autoritatea Na˛ional„ pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.

Consiliul Na˛ional de Solu˛ionare a Contesta˛iilor a fost instituit prin actul normativ cel mai recent ∫i mai complex Ón domeniul achizi˛iilor publice, care transpune prevederile legislative cerute de Uniunea European„. Este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 34/2006 aprobat„ prin Legea nr. 337 din 17 iulie 2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi˛ie public„, a contractelor de concesiune de lucr„ri publice ∫i de servicii.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., invit la microfon pe domnul deputat Mihai Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umim, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDezastrul din ∫coli la Ónceput de an ∫colar 2006—2007“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din multele nestemate ale Ón˛elepciunii chineze, Ómi este drag un aforism: îCine deschide o ∫coal„, Ónchide o pu∫c„rie“.

O medita˛ie profund„ asupra semnifica˛iei ∫i mesajului acestui aforism ar trebui s„ ne responsabilizeze pe to˛i Ón atitudinea pe care o manifest„m fa˛„ de ∫coal„.

Aminti˛i-v„, dragi colegi, ce consecin˛„ au avut asupra Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc politicile liberale, democrate, ˛„r„niste din perioada 1996—2000: nivelul sc„zut de instruc˛ie ∫i educa˛ie; frecven˛a sc„zut„ Ón gr„dini˛e; num„rul mare de elevi care abandonau ∫coala. Foarte mul˛i elevi absolven˛i de clasa a VIII-a renun˛au s„-∫i continue studiile.

Ast„zi, septembrie 2006, dup„ doi ani de guvernare portocalie a Alian˛ei D.A., liberalii, democra˛ii ∫i udemeri∫tii au revenit la politica aplicat„ Ón anii 1996—2000.

Se eviden˛iaz„ acelea∫i probleme grave pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc preuniversitar, care, pe fondul neimplic„rii ∫i iresponsabilit„˛ii guvernan˛ilor portocalii, se ad‚ncesc, prevestind un dezastru pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

V„ aduc Ón aten˛ie doar c‚teva aspecte semnalate de presa ie∫ean„ ∫i central„ referitoare la disfunc˛iile din Ónv„˛„m‚ntul ie∫ean ∫i din toat„ ˛ara, ce preced Ónceputul noului an ∫colar 2006—2007: ne∫colarizarea anun˛at„ a tuturor copiilor de 3, 6, 7 ani, din cauza insuficien˛ei spa˛iilor ∫colare pentru gr„dini˛e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 P„rin˛ii se lovesc de refuzul directorilor de gr„dini˛e de a le Ónscrie copiii Ón v‚rst„ de 3—5 ani, cu toate c„ legea prevede obligativitatea ∫colariz„rii tuturor copiilor de 3, 6, 7 ani.

Motivul? Nu sunt locuri sau nu ai pile sau nu ai culoare portocalie. Mai nou, refuzul este motivat ∫i de faptul c„ Inspectoratul ™colar Jude˛ean Ia∫i nu le-a alocat grupe suficiente, pe motiv c„ se dep„∫e∫te num„rul de norme alocate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Dar factorii responsabili portocalii din Inspectoratul ™colar Jude˛ean au g„sit o solu˛ie liberal-democrat„: p„rin˛ii s„-∫i ˛in„ copiii acas„ sau s„ le g„seasc„ o bon„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, timp de 4 zile, s-au desf„∫urat la T‚rgovi∫te îZilele Cet„˛ii“, cuprinz‚nd peste 60 de manifest„ri oficiale, religioase, ∫tiin˛ifice, culturale, sportive, alegorice sau de divertisment.

Obiceiul unor astfel de manifest„ri este tot mai des Ónt‚lnit Ón lume, amploarea lor este diferit„, iar cea de la T‚rgovi∫te a fost maxim„. Œn plus, cu un efort organizatoric ∫i financiar impresionant, s-a asigurat festivit„˛ilor un stil aparte, pe care edilii promit s„-l perpetueze.

S-a recurs la elemente de scenografie, muzic„ ∫i obiceiuri medievale, aerul tradi˛ional Ómbin‚ndu-se cu fiin˛a ∫i preocup„rile contemporane.

S-a ob˛inut miracolul ca expresia banalizat„ îtradi˛ie vie“ s„ aib„ la T‚rgovi∫te chip ∫i fior real.

Un aer de demnitate istoric„ str„b„tea ora∫ul con∫tient de identitatea lui aparte: fost„ capital„ a fi„rii Rom‚ne∫ti, Óncep‚nd de acum 610 ani, re∫edin˛„ a 33 de voievozi.

Nu Ónt‚mpl„tor era reprezentat„ ∫i Casa Regal„, implicat„ de altfel de mai mult„ vreme constant, st„ruitor, Ón eforturile de revitalizare economic„ ∫i social„ a zonei.

Dar, pe c‚t de frumoase, de elevate, de Ón„l˛„toare au fost manifest„rile, pe at‚t de nefericit ∫i nedrept este destinul contemporan al T‚rgovi∫tei. Ora∫ul, ca ∫i jude˛ul D‚mbovi˛a, pot fi socotite printre marile victime ale tranzi˛iei.

Zon„ cu toate condi˛iile pentru via˛„ economic„ Ónfloritoare, cu o popula˛ie foarte instruit„ ∫i harnic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 situat„ Ón triunghiul celei mai dezvoltate regiuni a ˛„rii, jude˛ul D‚mbovi˛a ∫i ora∫ul T‚rgovi∫te sunt enclavizate aproape deliberat Ón marginalizare ∫i subfinan˛are. Ora∫ul ∫i zona supravie˛uiesc, Ón mod miraculos, Ón demnitate, cultur„, cur„˛enie ∫i... s„r„cie. O stare de adev„rat sf‚r∫it de Ev Mediu, cu nobili distin∫i, dar sc„p„ta˛i.

Dup„ ce dezvoltata industrie t‚rgovi∫tean„ a fost jefuit„, muncitorimea local„ extrem de calificat„ fiind transformat„, Ón marea ei parte, Óntr-o mul˛ime derutat„ ∫i frustrat„, zona este jefuit„ ∫i de prezentul ei.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îRadiografia unei veri fierbin˛i“.

Vara anului 2006 a fost o var„ a contrastelor, at‚t la propriu, c‚t ∫i la figurat: pe rom‚ni i-au omor‚t, pe de o parte, c„ldurile toride de p‚n„ la 40 de grade, dar ∫i furtunile nea∫teptate, pe de alt„ parte, care unora le-au spulberat toat„ agoniseala de o via˛„, dar ∫i fr„m‚nt„rile de pe scena politic„, care ∫i-au dovedit nefasta influen˛„ ∫i asupra banalului cotidian.

Dac„ Ómpotriva naturii nu prea avem cu ce lupta, Ómpotriva r„ut„˛ilor semenilor avem destule arme, dar trebuie s„ ∫tim ∫i s„ le folosim. Cum altfel poate fi definit„ aceast„ cruciad„ a dosarelor colaboratorilor ∫i informatorilor dinainte de 1989?

Pentru a decima opozi˛ia ∫i a fi unici ∫i eterni guvernan˛i, Alian˛a îDeparte de Adev„r“, prin portavocea sa, adic„ domnul B„sescu, a strigat Ón gura mare c„ vrea deconspirarea celor care au colaborat Ónainte de 1989 cu Securitatea sau au f„cut poli˛ie politic„.

™i pentru ca efectul s„ fie amplu ∫i devastator, domnul B„sescu, Ónc„lc‚ndu-∫i cu brio drepturile legale, a hot„r‚t dosarele c„ror reprezentan˛i ai vie˛ii rom‚ne∫ti s„ fie f„cute publice, afirm‚nd pe toate posturile ∫i aproape Ón toate zilele sale de vacan˛„ c„ cine ar citi aceste dosare s-ar Óngrozi.

Œntrebarea pe care ∫i-o pune orice om cu bun-sim˛ ∫i cu judecat„ este de unde ∫tie primul om din stat ce con˛in dosarele celor incrimina˛i. R„spunsul este foarte u∫or de ghicit.

™i, ca Ón principiul dominoului, piesele nea∫teptate, este adev„rat, au Ónceput s„ cad„. Primele este adev„rat c„ au fost tocmai cele care sprijineau ideile pre∫edintelui, chiar Ón detrimentul partidului din care f„ceau parte. Apoi, ca neÓncrederea popula˛iei, precum ∫i divizarea ei s„ fie tot mai puternic„, dosariada s-a extins ∫i asupra formatorilor de opinie, a celor din mass-media, a sportivilor ∫i, mai ales, asupra bisericii, cea Ón care majoritatea rom‚nilor avea Óncredere.

Este greu s„ vezi Ón sondajele comandate c„ acest popor nu are Óncredere Ón pre∫edinte, Ón clasa politic„, ci Ón lucrurile fire∫ti, normale ∫i mai ales ancestrale cu care s-a n„scut ∫i cu care sigur va muri. Atunci, pentru a reu∫i s„-˛i satisfaci vanitatea, faci cel mai normal lucru posibil: dezavuezi pe cei ce-˛i sunt potrivnici.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Liviu Miro∫eanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn perioada 15.05.2006—29.06.2006, Ón jude˛ul Bac„u au evoluat 15 focare de grip„ aviar„ Ón 11 localit„˛i, ap„rute ca urmare a comercializ„rii puilor proveni˛i de pe platforma avicol„ îCodlea“, jude˛ul Bra∫ov, f„r„ documente sanitar-veterinare care s„ ateste starea lor de s„n„tate, de c„tre persoane fizice neautorizate sanitarveterniar.

Boala a fost confirmat„ de c„tre Institutul de Diagnostic ∫i S„n„tate Animal„ Bucure∫ti, instituindu-se imediat m„suri de carantin„ de gradul I.

Pentru combaterea acestor focare, din totalul de 57.858 p„s„ri au fost eutanasiate 14.482, din 1.770 de gospod„rii ale popula˛iei, aplic‚ndu-se metoda sectoriz„rii teritoriului, raportat„ la unitatea epidemiologic„.

Œn fiecare dintre localit„˛ile vizate unde a evoluat gripa aviar„ au fost constituite echipe mixte de interven˛ie compuse din personal sanitar-veterinar din cadrul Direc˛iei Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor Bac„u, Direc˛iei de S„n„tate Public„, precum ∫i din lucr„tori ai Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Ministerului de Interne.

Datorit„ existen˛ei riscului de reapari˛ie a gripei aviare, Ón jude˛ a fost stabilit un exerci˛iu de simulare a gripei aviare, Ón cadrul c„ruia 36 de medici veterinari au punctat principalele elemente ale luptei Ómpotriva gripei aviare, stabilindu-se, de asemenea, cantit„˛ile de materiale ∫i produse dezinfectante necesare complet„rii stocurilor existente.

Concomitent cu aceasta, a fost demarat„ o ampl„ ac˛iune de informare a popula˛iei prin afi∫aje stradale cuprinz‚nd principalele m„suri Ón ceea ce prive∫te at‚t preÓnt‚mpinarea infec˛iei aviare, c‚t ∫i m„surile imediate ce trebuie luate Ón cazul Ón care aceasta este deja instalat„.

De asemenea, au fost activate comandamentele antiepizootice locale, instituindu-se m„suri de biosecuritate, cu respectarea tehnologiilor de cre∫tere, exploatare a p„s„rilor, limitare a circula˛iei ∫i interzicere a comercializ„rii p„s„rilor vii Ón pie˛e ∫i t‚rguri.

De asemenea, autorit„˛ile administra˛iei publice locale, conform Legii nr. 211/2006, au fost obligate s„ fac„ public„ imediat apari˛ia unui focar de grip„ aviar„, restric˛iile impuse de c„tre comandamentele antiepizootice locale Ón focar, zonele de protec˛ie ∫i supraveghere sau alte zone stabilite Ón cadrul programelor de supraveghere profilactic„ ∫i de combatere a gripei aviare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor a efectuat Ón a doua s„pt„m‚n„ a lunii iulie 2006 un control Ón jude˛ul Harghita Ón ceea ce prive∫te respectarea prevederilor legale Ón materia reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i cu vegeta˛ie forestier„.

Œn cadrul controlului s-a adeverit clar c„ at‚t peti˛ionarii, c‚t ∫i Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii au fost batjocorite clar de c„tre comisiile locale ∫i jude˛ene, de c„tre prefectur„, privind rezolvarea unor grave Ónc„lc„ri ale legalit„˛ii.

Dintre acestea, a∫ aminti doar cazul lui Benedek Anna, care de ∫apte ani duce o lupt„ continu„ pentru restabilirea dreptului de proprietate asupra unui teren din municipiul Gheorgheni, postata Cianod, din zona Drumului Na˛ional nr. 12C.

De∫i persoana respectiv„, pe calea instan˛ei, a ob˛inut o sentin˛„ definitiv„ ∫i irevocabil„ privind retrocedarea terenului men˛ionat, comisia local„ pentru aplicarea Legii fondului funciar a refuzat s„ solu˛ioneze cazul conform sentin˛ei judec„tore∫ti. Refuzul comisiei locale de a retroceda f‚nea˛a respectiv„ proprietarului de drept este Ón str‚ns„ leg„tur„ cu faptul c„ terenul are o importan˛„ strategic„ deosebit„ din punct de vedere turistic, la confluen˛a p‚r‚ului Cianod cu p‚r‚ul Belchia.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor, cu ocazia controlului, Ón raportul s„u privind acest caz, a constatat urm„toarele: îCererea 6124/12 septembrie 2005,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 5420/15 august 2005, 6395/19 septembrie 2005 — Benedek Anna — beneficiaz„ de o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„. Hot„r‚rea a fost anexat„ memoriului formulat c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor.

Cu ocazia controlului, hot„r‚rea a fost depus„ ∫i la prim„rie (de∫i aceasta, prin comisia local„ de fond funciar, a fost parte Ón proces ∫i, prin urmare, avea cuno∫tin˛„ de sentin˛„). At‚t primarul, pre∫edinte al comisiei locale de fond funciar, c‚t ∫i secretarul au afirmat c„ cererea petentei se va discuta Ón ∫edin˛a de joi a comisiei locale de fond funciar.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îCometa“.

O defini˛ie simpl„ de dic˛ionar ∫colar ne precizeaz„ c„ respectivul corp cosmic este un astru nebulos care descrie Ón jurul soarelui o elips„ alungit„ ∫i este Ónso˛it de o prelungire luminoas„, stea cu coad„. Poart„, de regul„, numele descoperitorului sau un nume de cod pe care doar astronomii Ól Ón˛eleg.

Nu vom glosa Óns„ pe acest subiect, ci vom preciza c„ astfel a fost perceput„, ca o comet„, de c„tre presa vasluian„, ca ∫i de c„tre cadrele didactice ale jude˛ului, vizita domnului ministru H„rd„u, acum, Ón preajma tot mai incertului 15 septembrie, deschiderea noului an ∫colar.

Pentru c„ era Ón drum spre Ia∫i, iar jude˛ul Vaslui Ói st„tea Ón cale, Ón buna tradi˛ie a actualilor guvernan˛i — vezi vizitele premierului T„riceanu ∫i ale ministrului Nicol„escu — mai-marele Ónv„˛„m‚ntului na˛ional a aruncat o privire ∫i prin c‚teva ∫coli de prin zon„.

Mai-marii ∫colii vasluiene de data acesta au selectat cu grij„ unit„˛ile demne de aten˛ia vizual„ a ministrului, fapt pentru care acesta a concluzionat extatic: îEste o mare pl„cere s„ v„d a∫a ceva“.

De-abia la conferin˛a de pres„ a aflat c„ jude˛ul Vaslui se confrunt„ cu serioase probleme, de la cele legate de calitatea ∫i Ónt‚rzierile foarte mari ale unor investi˛ii specifice, p‚n„ la condi˛iile execrabile din multe ∫coli, Ón mod deosebit din mediul rural.

A aflat cu nedisimulat„ uimire c„ mai sunt ∫coli care nu sunt racordate la curentul electric. Œn siajul marilor gafe care i-au jalonat îmanagementul“ (testele na˛ionale, schimbarea metodologiei bacalaureatului, schimb„rile politice ale unor directori), domnul H„rd„u a oferit ∫i solu˛ia, Óntr-o cugetare îprofund„“ ∫i îresponsabil„“: îNu este Ón regul„ s„ avem l„mpa∫i. Nu este normal ca o ∫coal„ s„ nu aib„ generator. Ideea de electrificare i-a apar˛inut lui Lenin. Dar nu trebuie s„ vin„ ministrul educa˛iei ∫i s„ aduc„ electricitate Ón ∫coli. Dac„ vre˛i, v„ dau bani s„ cump„ra˛i lum‚n„ri“.

Sfidare ∫i, probabil, Ón accep˛iunea Domniei Sale, ironie subtil„.

Dovedind îsolide“ cuno∫tin˛e de specialitate, la Óntrebarea îCe se Ónt‚mpl„ cu calculatoarele care vor intra Ón dotarea ∫colilor f„r„ curent?“, a r„spuns stupefiant: îDrag„, nu Ó˛i face probleme, tehnologia a evoluat foarte mult, calculatoarele pot func˛iona ∫i f„r„ curent electric“.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dau cuv‚ntul, Ón continuare, domnului deputat Emil Strung„, Grupul parlamentar al P.N.L.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îP.S.D. Ón criz„“.

Actuala sesiune parlamentar„ a Ónceput sub semnul schimb„rii. Œn ceea ce prive∫te principalul partid de opozi˛ie, ∫i anume Partidul Social Democrat, schimb„rile se produc, Ón mod aparent, spontan ∫i necontrolabil.

Demisia domnului Dan Ioan Popescu, fost membru marcant al P.S.D., fost ministru ∫i lider de opinie, Ónainte de scandalul produs de incapacitatea sa de a-∫i justifica o parte din avere, vine acum Ón cel mai prost moment pentru actuala conducere social-democrat„.

Deja Partidul Social Democrat a pierdut o parte important„ din reprezentan˛ii s„i Ón plan local. Mai mult, domnul Dan Ioan Popescu Ó∫i motiveaz„ demisia prin nemul˛umirile pe care le are fa˛„ de actuala conducere a partidului.

Singura reac˛ie pe care domnul Mircea Geoan„, pre∫edinte al Partidului Social Democrat, a avut-o Ón leg„tur„ cu acest incident ce aduce grave prejudicii de imagine partidului s„u a fost exprimarea regretelor.

Probabil c„ tot acela∫i sentiment l-a Óncercat domnul Geoan„ ∫i atunci c‚nd, Ón prima zi de activitate parlamentar„, doi dintre deputa˛ii P.S.D. au anun˛at Ón plen demisiile lor din partid ∫i, mai mult, Ónscrierea lor Ón

partidele care se afl„ acum la guvernare. Este vorba de Gheorghe S‚rb, care va activa Ón cadrul grupului Partidului Democrat, ∫i Ioan Timi∫, de aceast„ dat„ Ón cadrul grupului Partidului Na˛ional Liberal, ambii Ón Camera Deputa˛ilor. Senatorul Rodica St„noiu, fost ministru al justi˛iei, demisioneaz„ ∫i ea din P.S.D., la doar o zi diferen˛„.

Manevra pe care actuala conducere a P.S.D. a aplicat-o pentru a distrage aten˛ia de la aceste dezert„ri masive din s‚nul s„u a fost propunerea de Óntinerire a membrilor care activeaz„ Ón Parlament. Aceast„ Óntinerire, intens mediatizat„, s-a concretizat mai pu˛in intens, singura modificare vizibil„ fiind Ónlocuirea lui Valer Dorneanu cu eterna speran˛„ a Partidului Social Democrat, Victor Ponta, Ón pozi˛ia de vicepre∫edinte al Camerei.

S-a vehiculat Ón media ideea c„ partidele care aplic„ acum reguli etice Ón privin˛a colabor„rii membrilor lor cu fosta Securitate se vor trezi depopulate. Partidul Social Democrat, de∫i nu pare s„ pun„ prea mult pre˛ pe cur„˛irea clasei politice rom‚ne∫ti, pare a se depopula dintr-un motiv mult mai grav: managementul defectuos al conducerii actuale ∫i lipsa de viziune asupra vie˛ii politice actuale.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Lauren˛iu Mironescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

îDemonizarea unei meserii“

Ultima perioad„ ne-a ar„tat acroba˛iile grote∫ti pe care unii oameni politici sunt Ón stare s„ le fac„ Ón virtutea atacurilor la adresa adversarului politic.

M„ refer la uluitoarele interpret„ri aduse sarcinilor de serviciu corespunz„toare func˛iei de comandant de curs„ lung„ exercitate la bordul navelor sub pavilion rom‚nesc.

Citind unele declara˛ii ap„rute Ón ultimele s„pt„m‚ni Ón diverse publica˛ii, o persoan„ neintrodus„ Ón realitatea industriei maritime ar putea crede c„ navele rom‚ne∫ti Ónainte de 1989 au fost conduse de varianta pe ap„ a comisarului Moldovan, veghind neÓntrerupt la dezvoltarea societ„˛ii socialiste multilateral dezvoltate ∫i turn‚nd negre∫it toate persoanele care cutezau s„ se interpun„ acestui traseu luminos.

Mai trist este atunci c‚nd aceste declara˛ii apar˛in unor fo∫ti navigatori, ofi˛eri de marin„ comercial„ care, dintr-o anumit„ tab„r„ politic„, picteaz„ meseria de ofi˛er de marin„ Ón culori simpatice Felic∫ilor scenei politice din Rom‚nia.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006

Nu cred c„ are rost s„ v„ prezint tot ceea ce ar trebui s„ fac„ un comandant la bordul unei nave civile angajate Ón voiaj interna˛ional.

Pot s„ v„ spun Ón schimb, din proprie experien˛„, ce con˛ine raportul de c„l„torie al comandantului, raport at‚t de enigmatic prezentat de tot felul de moderatori sau _talk-showmen_ pe canalele media, c„rora le stau cu generozitate la dispozi˛ie pe aceast„ tem„.

De acord, propria experien˛„ provine dintr-o activitate de comand„ performat„ dup„ 1989, dar procedurile referitoare la rapoartele de c„l„torie de dup„ 1989 sunt structurate identic cu cele de dinainte de 1989, constituindu-se Ón nimic altceva dec‚t Ón acte manifeste ale istoricului de voiaj, documente elocvente pentru performan˛a navei ∫i a echipajului.

Consider lipsit de demnitate tot acest demers care love∫te Ón cariera profesional„ a comandantului de curs„ lung„, lans‚nd o serie de elucubra˛ii care Óntineaz„ un traseu profesional irepro∫abil ∫i demonizeaz„ o meserie care a servit interesele comerciale ale Rom‚niei. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îAvram Iancu, 134 de ani de la moarte“.

îUltima mea voin˛„, unicul dor al vie˛ii mele e s„-mi v„d na˛iunea fericit„, pentru care dup„ puteri am ∫i lucrat p‚n„ acum, durere f„r„ mult succes, ba tocmai acum cu Óntristare v„d c„ speran˛ele mele ∫i jertfa adus„ se prefac Ón nimica“, spunea Ón testamentul s„u, redactat Ón 1850, cel de la a c„rui moarte s-au Ómplinit la 10 septembrie 134 de ani.

La numai 48 de ani, Óntr-o diminea˛„ de septembrie, a murit pe prispa unui gospodar din Baia de Cri∫ marele conduc„tor ∫i voievod al rom‚nilor din Ardeal Avram Iancu, îCraiul Mun˛ilor“, democrat revolu˛ionar rom‚n ∫i unul dintre conduc„torii Revolu˛iei de la 1848—1849 din Transilvania.

N„scut la Vidra de Sus, Ón Mun˛ii Apuseni, dup„ cum a declarat el, îla vremea cire∫ilor“, adic„ Ón luna iunie a anului 1824, din p„rin˛ii Alexandru ∫i Maria, ˛„rani, dup„ ce a studiat dreptul la Cluj, la Ónceputul anului 1846 a plecat la T‚rgu-Mure∫ pentru a se preg„ti pentru cariera de avocat.

Œn preajma izbucnirii revolu˛iei f„cea parte dintre frunta∫ii intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti transilv„nene, lupt„toare pentru eliberarea social„ ∫i na˛ional„ a rom‚nilor.

De aici, de la T‚rgu-Mure∫, va fi enun˛at Ón martie 1848 cel mai avansat punct programatic democrat-revolu˛ionar al revolu˛iei burgheze din r„s„ritul Europei: eliberarea din iob„gie f„r„ desp„gubiri.

Avram Iancu a fost unul din ini˛iatorii ∫i organizatorii adun„rilor de la Blaj din 30 aprilie, 15—17 mai ∫i 15—23 septembrie 1848 ∫i conduc„torul cetelor Ónarmate de ˛„rani ∫i mineri din Mun˛ii Apuseni. Refuzul Guvernului ungar de a acorda libert„˛i na˛ionale rom‚nilor ∫i votarea

de c„tre Dieta de la Cluj a unirii Transilvaniei cu Ungaria au dus la dezbinarea for˛elor revolu˛ionare rom‚ne ∫i ungare ∫i la ridicarea la lupta pentru rezolvarea problemei sociale ∫i a celei na˛ionale.

Iancu a fost conduc„torul acestor o∫ti ˛„r„ne∫ti revolu˛ionare. El a organizat temeinic ap„rarea Mun˛ilor Apuseni ∫i a respins numeroase atacuri ale o∫tilor maghiare, c‚∫tig‚ndu-∫i renumele de îcrai al Mun˛ilor“.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Aledin Amet, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îRom‚nia, un c‚∫tig pentru Uniunea European„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Odat„ cu aderarea la Uniunea European„, Rom‚nia Ó∫i va redob‚ndi locul cuvenit Ón r‚ndul statelor cu democra˛ii consolidate.

Niciodat„ Ón afara marii civiliza˛ii europene, ˛ara noastr„ va Óntregi, datorit„ bog„˛iei tradi˛iilor populare, spiritului creator prezent, tenacit„˛ii, un vechi demers politic, aproape de a fi finalizat.

Reprezint„ un lucru important faptul c„ ne vom asuma responsabilit„˛i noi, Óntr-o lume dinamic„, Óntr-o lume Ón care economia tinde s„ devin„, dac„ nu a ∫i devenit, cel mai important capitol din existen˛a unei na˛iuni.

Integrarea practic„, chiar ∫i dup„ aderare, nu se raporteaz„ la o dat„ anume, ci constituie un proces complex, multe aspecte tehnice depinz‚nd de eficacitatea speciali∫tilor. Din fericire, Rom‚nia are capacitatea de a gestiona corect Óntreaga problematic„, dispun‚nd, Ón acela∫i timp, ∫i de un numeros personal calificat.

Aceste aspecte reprezint„ o dovad„ concret„ c„ ˛„rii noastre nu i se face Ón mod deosebit o favoare, ci totul poart„ amprenta corect„ a firescului.

Este nevoie de noi Ón cadrul acestei construc˛ii politice. Este nevoie de noi pentru a se putea crea defini˛ia corect„ a unei societ„˛i europene cu o compozi˛ie at‚t de variat„, dar care Ó∫i propune acelea∫i n„zuin˛e.

Diversitatea, dincolo de aparen˛e, produce apropierea ∫i dorin˛a de a-˛i Ón˛elege semenii. Rom‚nia va reprezenta, cu siguran˛„, un c‚∫tig pentru aceast„ Europ„ unit„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îHo˛ia ridicat„ la rang de lege“.

Œn Rom‚nia a ap„rut, cu concursul legilor, dar ∫i al speculan˛ilor, un nou îsport“: Ón∫elarea clien˛ilor caselor de schimb valutar.

Din nefericire, autorit„˛ile nu au nicio posibilitate pentru a pune cap„t acestei practici, Óntruc‚t legisla˛ia din domeniu las„ loc de foarte multe interpret„ri.

De parc„ s„r„cia nu era de ajuns, cei care au norocul de a-∫i vinde un bun, imobil, ma∫in„ sau altceva Óntr-o moned„ convertibil„ Ónt‚mpin„ o mare problem„. La casele de schimb valutar este afi∫at un curs la care este specificat cu litere mari c„ nu se percepe niciun fel de comision, Óns„ dup„ ce persoana schimb„ Óntreaga sum„ pe care o posed„, de regul„ de c‚teva zeci de mii de euro sau dolari, realizeaz„ c„ a pierdut o important„ sum„ de bani.

Motivul: la sumele mari se percepe comision, numai c„ de obicei acest lucru este specificat cu caractere mici ∫i ascuns vederii. ™i astfel legisla˛ia rom‚neasc„, datorit„ ambiguit„˛ii, promoveaz„ furtul la drumul mare, autorit„˛ile competente Ón domeniul neput‚nd veni Ón sprijinul celui Ón∫elat.

™i asta, c‚nd Ón Rom‚nia pre˛ul serviciilor ∫i al utilit„˛ilor cre∫te Ón fiecare lun„, salariile r„m‚n‚nd la un nivel extrem de sc„zut.

Atunci c‚nd un om Ó∫i Ónstr„ineaz„ un bun pe ceva bani pentru a-∫i duce traiul mai departe Óntr-un mod decent, este Ón∫elat Ón mod voit ∫i grosolan. Cei care ar trebui s„ aplice legea ridic„ neputincio∫i din umeri, deoarece legea nu e de partea lor.

O sanc˛iune sau o amend„ de c‚teva zeci de milioane de lei vechi nu Ói sperie pe cei care s-au obi∫nuit s„ Óncalce legea Ón mod voit.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ jude˛ul Cluj nu este un caz singular, trebuie modificat„ legisla˛ia Ón domeniu, pentru ca persoanele care apeleaz„ la serviciile caselor de schimb valutar s„ nu mai Ónt‚mpine astfel de probleme. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„ îEi v-au votat, voi i-a˛i uitat!“

E greu s„ fii student ast„zi Ón Rom‚nia.

Noul an universitar pare o teribil„ Óncercare pentru cei care ∫i-au pus Ón cap s„ mai fac„ o facultate Ón Rom‚nia.

40% dintre studen˛i nu vor mai avea locuri Ón c„mine, pentru c„, de∫i reabilitarea c„minelor trebuia Ónceput„ Ón aprilie, lucr„rile au fost demarate abia Ón august. Cu toate acestea, studen˛ii fuseser„ evacua˛i din c„mine Ónc„ din prim„var„ pentru a permite Ónceperea cur„˛eniei. Asta DA eficien˛„!

De asemenea, nici ve∫tile pentru cei care vor avea totu∫i norocul s„ ocupe un loc Ón c„mine nu sunt deloc mai bune. Ei vor pl„ti taxe de cazare mai mari cu 20—30% fa˛„ de anul trecut, Ón condi˛iile Ón care subven˛ia pentru regia de c„min nu a fost Ónc„ stabilit„.

Nu-i de mirare c„ studen˛ii amenin˛„ cu proteste ∫i chiar cu boicotarea anului universitar. Care sunt solicit„rile studen˛ilor? Dublarea burselor, alocarea de bonuri pentru m‚ncare ∫i men˛inerea unei subven˛ii de 960.000 pe Óntreg anul universitar.

Evident, studen˛ii mai cer o Ónt‚lnire urgent„ cu ministrul Ónv„˛„m‚ntului.

Domnule ministru,

Da˛i curs acestor solicit„ri de bun-sim˛ ∫i nu mai promite˛i c„ ve˛i face o mul˛ime de lucruri bune pentru studen˛i îde la anu’“. E riscant. Dup„ cum decurg lucrurile Ón fruntea ˛„rii, s-ar putea ca la anul s„ nu mai fi˛i ministru.

Am f„cut aceste preciz„ri de la tribuna Parlamentului din dou„ motive.

Primul. Ministrul Ónv„˛„m‚ntului, Mihai H„rd„u, a declarat recent c„ nu ∫tia care sunt problemele din Ónv„˛„m‚ntul universitar, Óntruc‚t studen˛ii nu l-au anun˛at din timp ce necazuri au. Pentru a veni Ón ajutorul studen˛ilor, dar ∫i, mai ales, pentru a-i ar„ta ministrului de resort care Ói sunt Óndatoririle, iat„ c„ am ˛inut s„ fac

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 ∫i eu publice nemul˛umirile tinerilor care-∫i doresc s„ urmeze cursurile unei facult„˛i Ón Rom‚nia mileniului al treilea.

Al doilea. Ia∫iul este al doilea centru universitar al ˛„rii dup„ Bucure∫ti, dar, dac„ raport„m num„rul total al studen˛ilor la popula˛ia ora∫ului, s-ar putea s„ st„m chiar mai bine la acest capitol dec‚t capitala ˛„rii.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul Petre Ungureanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îCine ap„r„ ∫i de cine ordinea de drept ∫i lini∫tea public„ Ón jude˛ul V‚lcea?“.

Declara˛ia politic„ de ast„zi a fost dictat„ de agravarea st„rii de lucruri Ón ceea ce prive∫te ordinea public„ ∫i de drept Ón jude˛ul V‚lcea.

Ca parlamentar al acestui jude˛, m„ v„d obligat s„ nu las s„ zac„ Ón t„cere un buboi care, cu siguran˛„, va izbucni c‚t de cur‚nd.

Nu pot s„ m„ fac c„ nu v„d c„ Ón jude˛ul V‚lcea organele statului, Ón spe˛„ poli˛ia, au serioase probleme de credibilitate.

Declara˛ia de fa˛„ este doar partea vizibil„ a ac˛iunilor pe care le Óntreprind ca deputat al Partidului Na˛ional Liberal Ón jude˛ul V‚lcea. De asemenea, declara˛ia va fi urmat„, chiar Ón urm„toarele zile, de Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Problema pus„ Ón discu˛ie este cu at‚t mai grav„ cu c‚t, cel pu˛in aparent, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu a Óntreprins m„suri care s„-mi dea speran˛e c„ lucrurile ar fi pe un bun f„ga∫.

Se impun c‚teva preciz„ri. Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, pe posturile locale de televiziune, precum ∫i Ón presa scris„, au fost difuzate aspecte de la conferin˛a de pres„ a unor lideri jude˛eni ai unui partid politic, lideri care au somat pur ∫i simplu conducerea poli˛iei jude˛ene s„ demisioneze Ón termen de 10 zile.

Persoana respectiv„ a afirmat r„spicat c„ ∫efii poli˛iei jude˛ene urmeaz„ a demisiona din func˛ii, pentru c„ altfel va face publice dovezi edificatoare privind implicarea celor viza˛i Ón fapte de corup˛ie.

Lucrurile sunt grave din cel pu˛in dou„ puncte de vedere: primul este acela c„ profesionalismul, onoarea, morala celor care conduc Poli˛ia Jude˛ului V‚lcea sunt public puse la Óndoial„; persoana care a f„cut public„ inten˛ia este o persoan„ care, dincolo de faptul c„ este liderul jude˛ean al unui partid politic, este cunoscut„ Ón

opinia public„ v‚lcean„ ca apar˛in‚nd lumii interlope. De dou„ ori grav.

Probabil c„ are responsabilitatea ∫i argumentele necesare pentru a-∫i duce amenin˛area la bun sf‚r∫it. Aceasta este partea v„zut„ ∫i mai pu˛in periculoas„, dac„ nu sunt de-a dreptul cinic.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Cristian Buzea.

Da, era mai devreme Ón sal„.

Domnul deputat Eduard Hellvig, Grupul parlamentar al P.C. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ va fi despre îImportan˛a luptei Ómpotriva terorismului“.

Ieri s-au Ómplinit 5 ani de la atacurile teroriste Ómpotriva Statelor Unite. Un atac ce p„rea a fi local, dar al c„rui impact a fost ∫i este de fapt unul global. ™i aceasta fiindc„ terorismul este o amenin˛are difuz„, de natur„ nonmilitar„, care aduce atingere principiilor ∫i valorilor democra˛iei, care afecteaz„ Ón cel mai serios mod securitatea, la toate nivelurile sale, de la cea individual„ la cea interna˛ional„.

Terorismul este un pericol care nu poate fi nici ignorat, nici tolerat.

Este nevoie de ac˛iune colectiv„, este nevoie de solidaritatea interna˛ional„ a tuturor democra˛iilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 responsabile pentru a lupta Ómpotriva acestuia. Ultimii 5 ani sunt o dovad„ Ón acest sens.

Rom‚nia ∫i-a asumat un rol activ Ón acest proces. Lupta Ómpotriva terorismului Óns„ trebuie s„ fie pentru Rom‚nia o prioritate a Strategiei de securitate na˛ional„, Ón calitate de membru al N.A.T.O., c‚t ∫i de grani˛„ extern„ a acestei organiza˛ii.

Rom‚nia a participat ∫i particip„ la toate ac˛iunile N.A.T.O de combatere a terorismului.

Œn aceast„ calitate, ˛ara noastr„ are astfel o responsabilitate nu doar pentru a asigura securitatea fiec„rui cet„˛ean rom‚n sau securitatea na˛ional„, ci ∫i pentru a contribui la asigurarea securit„˛ii regionale.

Este un rol multiplu care necesit„ un efort sus˛inut, dar pe care Rom‚nia trebuie s„ ∫i-l asume at‚t pentru sine, c‚t ∫i pentru asigurarea p„cii ∫i a securit„˛ii interna˛ionale.

Este un efort care are o latur„ intern„ ∫i care implic„ toate institu˛iile societatea civil„, opinia public„, Ón ansamblul s„u, dar ∫i o latur„ extern„: colaborarea cu celelalte state Ón cadrul organiza˛iilor ce compun mediul interna˛ional de securitate.

Este o lupt„ care nu poate fi abandonat„, fiindc„ a o face Ónseamn„ a l„sa democra˛ia s„ piard„. Fiin˛a uman„ nu Ó∫i poate permite acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Cristian Buzea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la îMineritul Ón Mun˛ii Apuseni“.

Mineritul Ón Mun˛ii Apuseni a fost o Óndeletnicire ∫i surs„ de trai de sute de ani pentru locuitorii acestor locuri, cunoscu˛i sub numele de mo˛i.

Œncep‚nd cu anul 1997, disponibiliz„ri succesive de personal au adus mineritului din Mun˛ii Apuseni o restr‚ngere a activit„˛ii sale, culmin‚nd cu anul 2004, c‚nd exploat„rile miniere de la Zlatna ∫i apoi de la Baia de Arie∫ au fost pe r‚nd Ónchise, duc‚nd la cre∫terea r‚ndurilor ∫omerilor la valori inimaginabile pentru localit„˛ile respective: 90% la Zlatna ∫i 75% la Baia de Arie∫.

Au r„mas s„-∫i continue activitatea dou„ exploat„ri miniere: cea de aur de la Ro∫ia Montan„ ∫i cea de cupru din imediata apropiere a acesteia, de la Ro∫ia Poieni.

Despre exploatarea minier„ de la Ro∫ia Poieni s-a vorbit mai pu˛in, poate ∫i pentru faptul c„ este relativ nou„, fiind Ónfiin˛at„ la 21 mai 1977, ∫i av‚nd ca obiect de activitatea exploatarea minereurilor de cupru printr-o carier„ de mari dimensiuni.

Cariera de la Ro∫ia Poieni este apreciat„ de speciali∫ti ca fiind cea mai veche din Europa ∫i una dintre cele mai mari din lume, av‚nd o rezerv„ de minereu de cupru de aproximativ 1,5 miliarde tone. Pe l‚ng„ cupru, se mai exploateaz„ auxiliar aur ∫i argint.

Uniunea European„ a luat decizia suprim„rii subven˛iilor pentru minerit p‚n„ la integrarea de la

1 ianuarie 2007, exploatarea minier„ de la Ro∫ia Montan„ fiind programat„ de c„tre Guvernul Rom‚niei pentru Ónchidere cu data de 1 septembrie 2006, fiind probabil preluat„ de c„tre îGold Corporation“, care o va face ulterior rentabil„.

Exploatarea minier„ de la Ro∫ia Poieni, sub denumirea actual„ S.C. îCurpu Min“ — S.A., Abrud, avea Ón anul 1989 aproape 3.000 de salaria˛i.

Activitatea societ„˛ii la ora actual„ este desf„∫urat„ de c„tre 925 de salaria˛i, dar, paradoxal, produc˛ia de cupru a crescut la cifre record, ajung‚nd de la 250 de tone la 300 tone cupru pe lun„ Ón anii preceden˛i, la 500 tone cupru pe lun„ Ón 2005 ∫i 2006.

O unitate minier„ cu siguran˛„ model pentru industria extractiv„ din Rom‚nia, care Ón anul 2006 a fost cuprins„ Ón Programul de restructurare a mineritului, cu 170 de salaria˛i, ∫i care, spre deosebire de majoritatea unit„˛ilor miniere, nu a fost prev„zut„ pentru Ónchidere.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Aurel Vl„doiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îRom‚nia Ónvolburat„“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Dup„ aproape 17 ani, Biserica ∫i Armata se situeaz„ constant pe primele dou„ locuri Ón ierarhia celor mai credibile institu˛ii ale tinerei noastre democra˛ii.

Sigur c„ au avut pozi˛ii privilegiate Ón raport cu celelalte, altfel implicate Ón transform„rile postdecembriste ∫i, Ón consecin˛„, mai expuse nemul˛umirilor generate de schimb„rile pe care a trebuit s„ le producem ∫i s„ le tr„im.

Rom‚nii ∫tiu c„ Biserica lor str„mo∫easc„, Biserica Ortodox„ Rom‚n„, a contribuit decisiv la afirmarea ∫i p„strarea fiin˛ei na˛ionale.

Ei mai ∫tiu c„ Biserica este Ónt‚iul Ónv„˛„tor Ón cele bune ∫i duhovnicul, care de-a lungul veacurilor a reu∫it s„ p„trund„ Ón sufletul omului, acolo unde nici politica ∫i nici justi˛ia nu au reu∫it.

Spuneam c„ cealalt„ institu˛ie, a doua Ón ierarhia credibilit„˛ii Ón r‚ndul rom‚nilor, este Armata.

Nu po˛i s„ g‚nde∫ti cu m‚ndrie despre trecutul na˛iunii tale f„r„ s„ pomene∫ti faptele de vitejie ale str„bunilor t„i ∫i de aici, probabil, respectul colectiv ancestral fa˛„ de ceea ce generic numim Armata _._

C„ nu to˛i slujitorii bisericii sunt f„r„ pat„, este ∫tiut, dar pata poate fi a oric„ruia dintre ei, nu a Bisericii.

La fel ∫i slujitorii Armatei, adic„ ai ˛„rii, fie ei ∫i mini∫tri sau ∫efi de Stat Major General.

™i unii ∫i ceilal˛i, dac„ nu au respectat legile, s„ r„spund„ Ón fa˛a instan˛elor. Dac„ nu ∫i-au respectat canoanele sau regulamentele, s„ r„spund„ Ón fa˛a sinodului sau consiliului de onoare, dup„ caz.

Dar, Ón acela∫i timp, noi, diriguitorii, parlamentari, guvernan˛i, pre∫edinte de ˛ar„, suntem obliga˛i s„ fim responsabili, s„ nu ne l„s„m manipula˛i incon∫tient de acuzatorii publici sau comisari politici care exist„ de dinainte de Inchizi˛ie, Gestapo sau K.G.B. ∫i, din p„cate, vor exista c‚t este lumea.

S„ nu fim simpli spectatori ai destabiliz„rii celor dou„ institu˛ii fundamentale ale statului, Ón felul acesta transform‚nd Rom‚nia Óntr-o mare Ónvolburat„, chiar dac„ ar fi pe placul c„pitanilor dornici sa-∫i etaleze calit„˛ile Ón condi˛ii extreme, ignor‚nd condamnabil riscul e∫u„rii sau chiar al scufund„rii.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Gheorghe Gabor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îAdoptarea Legii lustra˛iei este o necesitate“.

Opiniile exprimate Ón diferite medii, Ón presa audio-video, ca ∫i Ón diferite cercuri sunt contradictorii. Ele variaz„ de la sus˛inerea ferm„ a necesit„˛ii adopt„rii Legii lustra˛iei ∫i p‚n„ la opunerea categoric„ la adoptarea ei.

De la bun Ónceput, declar c„ sunt Ón tab„ra celor care sus˛in f„r„ rezerve adoptarea Legii lustra˛iei.

Adoptarea ei va demonstra capacitatea rom‚nilor de a se debarasa definitiv de un trecut ce ne-a fost impus prin for˛„, de a ne ar„ta nou„ ∫i de a ar„ta ∫i altora c„ suntem capabili s„ ne examin„m Ón mod critic istoria recent„.

Œn parantez„ fie spus, am considerat Óntotdeauna c„ noi, rom‚nii, avem un caracter conservator, iar exemplul cel mai elocvent este acela c„ am opus rezisten˛a cea mai Ónd‚rjit„ la comunizarea ˛„rii, mii de oameni hot„r‚˛i lupt‚nd Ón mun˛i Ómpotriva îslugilor ro∫ii“. Aceast„ lupt„ armat„ a durat p‚n„ Ón anii 1957—1958 Ón mun˛ii din fiara F„g„ra∫ului.

Din p„cate, tot noi, rom‚nii, suntem aceia care ne desprindem cel mai greu de microbul sem„nat de comuni∫ti Ón mintea noastr„.

Este suficient s„ observ„m cum g‚ndesc ∫i ac˛ioneaz„ diferi˛i factori de conducere, mai ales la nivel local, c‚t de greu se adapteaz„ la economia de pia˛„ liber„, c‚t de greu se renun˛„ la teoriile egalitariste, promovate, din p„cate, chiar de mass-media. Iar acest fapt este deosebit de Óngrijor„tor, deoarece este exprimat de oameni tineri, care nu ar trebui s„ fie infesta˛i de teoriile comuniste, egalitariste.

Tinerii au totu∫i o scuz„. Ea a fost exprimat„ de marele nostru g‚nditor Petre fiu˛ea, care spunea c„ orice t‚n„r p‚n„ la 30 de ani trebuie s„ fie de st‚nga sau are dreptul s„ fie de st‚nga. Dar, dac„ ∫i dup„ v‚rsta de 30 de ani r„m‚ne de st‚nga, spunea fiu˛ea, el este prost.

Revenind la Legea lustra˛iei, sus˛in c„ adoptarea ei este necesar„, Ón primul r‚nd pentru a demonstra c„ am reu∫it s„ ne desp„r˛im definitiv de comunism.

Adoptarea legii mai este necesar„ pentru a da o minim„ satisfac˛ie moral„ milioanelor de victime, celor care au avut de suferit din pricina comunismului ∫i a celor care l-au pus Ón practic„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu.

Nu este, nu?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Domnul deputat Ioan Stan, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Doresc s„ trag un semnal de alarm„, dac„ mai poate fi de folos, fiind, cred, ceasul al treisprezecelea, Ón ceea ce prive∫te situa˛ia foarte grav„ Ón care se afl„ agricultura rom‚neasc„.

Anul agricol de produc˛ie 2006 a fost anul cel mai prost din 1990 Óncoace privind asigurarea stocului de cereale care trebuie s„ asigure consumul popula˛iei p‚n„ la produc˛ia de gr‚u din anul 2007.

Astfel, din necesarul de 4,5—5 milioane de tone, av‚nd Ón vedere ∫i stocul de semin˛e, se vor sigura din produc˛ia intern„ doar 3,5 milioane tone, deficitul trebuind a fi asigurat din importuri.

C‚nd s-a mai Ónt‚mplat asta, domnilor, Ón fiara Rom‚neasc„?

Domnule ministru al agriculturii rom‚ne∫ti Gheorghe Flutur,

Exist„ Ón acest moment o singur„ cale de a preÓnt‚mpina ca ∫i Ón anul 2007 s„ existe o asemenea situa˛ie: introducerea de urgen˛„ a subven˛iilor la principalele culturi agricole. Cum crede˛i de altfel c„ e mai bine, fie la suprafa˛„, fie pe unitatea de produs, dar face˛i-o c‚t mai urgent!

Œn caz contrar, domnule ministru, Ón toamna anului 2006 nu se va mai Óns„m‚n˛a nici m„car jum„tate din suprafa˛a Óns„m‚n˛at„ Ón toamna anului 2005, ∫i asta pe bun„ dreptate.

™tiind c„ pre˛ul de cost pentru a Óns„m‚n˛a, Óntre˛ine ∫i recolta un hectar de gr‚u cost„ Ón medie 15 milioane de lei, iar produc˛ia medie ob˛inut„ pe ˛ar„ declarat„ de c„tre ministerul pe care Ól conduce˛i este de 2.700 kg la hectar, la pre˛ul de v‚nzare al gr‚ului Ón acest moment cultivatorul va realiza o pierdere de 7 milioane lei la hectar.

Œn atare condi˛ii, foarte pu˛ini cultivatori vor face altfel de calcul ∫i, cu siguran˛„, atunci Rom‚nia va deveni Óntre ˛„rile europene îregina b„l„riilor“. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, doamna deputat Olgu˛a Cocrea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc. Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te î™oselele din Rom‚nia provoac„ tragedii“.

Ora∫ul One∫ti, jude˛ul Bac„u, p‚n„ mai zilele trecute un ora∫ ca oarecare altul din Rom‚nia, cu cet„˛eni preocupa˛i de via˛a de zi cu zi, a fost zguduit de o mare tragedie. Un bilan˛ groaznic, 12 mor˛i care au sosit Ón sicrie Ón ora∫, ora∫ care a fost zguduit de groaza ∫i durerea familiilor Óndoliate.

Din 1990 p‚n„ Ón prezent, toate guvern„rile s-au preocupat de orice, numai de infrastructur„ ∫i nivelul de trai al cet„˛enilor nu. Dac„ Ón Rom‚nia am avea ∫i noi ∫osele ca-n occident, nu am mai fi nevoi˛i s„ vedem zilnic, pe toate posturile de televiziune, groaznicele accidente care curm„ vie˛i nevinovate ∫i aduc durere Ón familiile Óndoliate.

Datorit„ nivelului de trai sc„zut, cei 12 care au decedat Ón cumplitul accident din jude˛ul Vaslui nu ∫i-au putut permite s„ Ónchirieze o ma∫in„ dotat„ pentru transport de persoane, au plecat Óntr-o ma∫in„ neechipat„ corespunz„tor, ne∫tiind c„ merg pe ultimul drum.

Oare dac„ ∫tiau care sunt riscurile mai plecau de acas„? Nu, nimeni nu dore∫te s„ mearg„ la moarte!

Dac„ ei ∫i familiile lor ∫i-ar fi putut permite s„-∫i procure pe∫tele pe care urmau s„-l pescuiasc„ din iaz dintr-un supermarket, oare ar fi plecat noaptea pentru a-∫i procura hrana de zi cu zi?

Nu, nu cred c„ exist„ cineva care ∫i-ar permite s„-∫i procure hrana ∫i s„ aleag„ varianta pe care au plecat cei 12 one∫teni.

Pentru ei totul s-a sf‚r∫it, dar durerea ∫i suferin˛a l„sat„ Ón urm„ Ón familiile lor nu va disp„rea niciodat„.

La polul opus celor care se chinuiesc s„-∫i procure hrana de zi cu zi pentru ei ∫i familiile lor se afl„ chiar fo∫tii guvernan˛i sau politicieni — nu to˛i, dar majoritatea lor — care tr„iesc Ón desf„tare, Ó∫i permit tot ce-∫i doresc ei ∫i familiile lor ∫i, pe l‚ng„ acest trai de huzur, au avut grij„ s„-∫i str‚ng„ averi care s„ le asigure un trai de huzur Ónc„ pentru ∫apte genera˛ii.

De aceea, cred c„ actualul Guvern are o misiune foarte dificil„ Ón contextul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón ianuarie 2007. Va trebui s„ fac„ toate eforturile ca ∫i Rom‚nia s„ se alinieze cu ˛„rile din U.E.: s„ avem autostr„zi pe care s„ circul„m Ón siguran˛„.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte, Domnilor colegi,

Tema declara˛iei mele politice este îAgricultorii au nevoie de subven˛ii Ón aceast„ toamn„“.

Rom‚nia ocup„ locul opt Ón Europa dup„ m„rimea suprafe˛ei agricole ∫i locul ∫ase dup„ suprafa˛a arabil„ ∫i alte pozi˛ii importante Ón ceea ce prive∫te m„rimea planta˛iilor de vii ∫i livezi, a p„∫unilor ∫i f‚ne˛elor naturale ∫i a efectivelor de animale.

Aceast„ bog„˛ie uria∫„ trebuie s„ o punem Ón valoare Ón interesul economiei rom‚ne∫ti, a produc„torilor agricoli ce lucreaz„ Ón acest domeniu.

Cu patru luni Ónaintea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, se poate constata c„ produc˛iile medii pe hectar ∫i totale ob˛inute Ón acest an sunt tot mai mici comparativ cu al˛i ani, f„r„ a Óndr„zni s„ facem compara˛ie cu produc˛iile ob˛inute Ón Uniunea European„.

Capacitatea financiar„ a societ„˛ilor comerciale cu profil agricol, a asocia˛iilor agricole, a ˛„ranilor ∫i a tuturor locuitorilor este tot mai critic„.

Pe l‚ng„ acest aspect, putem observa c„ ∫i peisajul agricol este tot mai ap„s„tor prin suprafe˛e agricole foarte mari nelucrate ∫i o p„dure de buruieni ce cre∫te Ón voie, produc‚nd o rezerv„ ce va fi greu de comb„tut, Ón ani de zile ∫i cu costuri mari. Acest peisaj dezolant s-a extins la peste 35% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii, cu contribu˛ia major„ a politicii agricole gre∫ite duse de actualul Guvern.

Œn nici o ˛ar„ din Uniunea European„ nu se Ónt‚lnesc astfel de peisaje, lucru ce se observ„ imediat ce treci grani˛a spre vest, unde totul este lucrat ∫i Óntre˛inut ca la carte.

Pentru a exemplifica cele afirmate, am s„ prezint produc˛iile medii pe hectar ob˛inute ∫i evaluate Ón anul 2006, comparativ cu anii 2004 ∫i 2005, din jude˛ul Mure∫, produc˛ii care sunt asem„n„toare cu produc˛iile ob˛inute pe ˛ar„:

|pe ˛ar„:|| |---|---| |Prod.<br>Prod.<br>Prod.<br>Cultura<br>medie<br>medie<br>medie<br>Kg/ha<br>Kg/ha<br>Kg/ha<br>2004<br>2005<br>2006|%<br>2006<br>Fa˛„ de| ||<br>2004<br>2005| |Gr‚u de toamn„<br>3.910<br>3.300<br>2.385<br>61<br>84<br>Orz de toamn„<br>3.710<br>2.910<br>2.497<br>67<br>86<br>Orzoaic„ de prim„var„<br>2.920<br>2.350<br>1.860<br>64<br>79<br>Ov„z<br>2.280<br>1.850<br>1.500<br>66<br>81<br>Porumb boabe<br>4.430<br>4.010<br>3.207<br>72<br>80<br>Soia<br>1.570<br>1.938<br>1.530<br>97<br>79<br>Sfecl„ de zah„r<br>40.460<br>31.207<br>28.500<br>70<br>91<br>Cartofi<br>18.260<br>12.666<br>14.372<br>79<br>113<br>Legume<br>16.100<br>13.771<br>13.750<br>85<br>100<br>Mere din livezi<br>11.820<br>11.500<br>9.540<br>81<br>83<br>Struguri<br>3.810<br>2.300<br>2.490<br>65<br>108||

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPrea multe avize, prea multe piedici“.

Legea nr. 50 din 19 iulie 1991 privind autorizarea execut„rii construc˛iilor ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor, precum ∫i normele metodologice ale acestei legi au rolul de a pune buna r‚nduial„ ∫i de a statua o anumit„ disciplin„ Ón activitatea de construc˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Œn timp, ea a fost completat„ ∫i modificat„. Este o lege bun„, chiar dac„ uneori ea este inegal aplicat„.

Exist„ Óns„ Ón cuprinsul acestei legi un anumit factor de imperfec˛iune ce merit„ aten˛ia noastr„ ∫i despre care Óndr„znesc s„ spun c„ sper din toat„ inima s„ fie c‚t mai grabnic remediat: Ón cazul Ón care proprietarul unui apartament de bloc dore∫te s„-∫i fac„ o banal„ amenajare interioar„, sunt necesare tot at‚tea avize ∫i aprob„ri ca ∫i Ón cazul Ón care un mare investitor dore∫te s„ construiasc„ o hal„ industrial„ sau un hipermarket.

Acest aspect este nefiresc, deoarece una este s„ demolezi sau s„ construie∫ti un perete interior la tine acas„ ∫i cu totul altceva este s„ ridici o construc˛ie pe sute sau chiar mii de metri p„tra˛i.

Œn plus, taxele aferente majorit„˛ii acestor avize sunt la fel de mari Ón cazul proprietarului de apartament ca ∫i Ón cazul investitorului, ceea ce reprezint„ un aspect iar„∫i nefiresc.

Principala consecin˛„ este aceea c„ mul˛i proprietari de apartamente nici m„car nu se mai obosesc s„ ia leg„tura cu autorit„˛ile competente ∫i se apuc„ de capul lor s„ fac„ modific„ri Ón„untrul locuin˛elor.

Astfel, Ón lipsa oric„rei inform„ri din partea popula˛iei, nu exist„ de fapt un control adecvat din partea celor Óndrept„˛i˛i prin lege s„ dea aprob„ri.

Nu de pu˛ine ori, lucr„rile astfel efectuate pe ascuns ∫ubrezesc structura de rezisten˛„ a blocurilor, cu posibile urm„ri dramatice Ón cazul unui seism de intensitatea celui de acum aproape 30 de ani.

Œnc„ o dat„ se adevere∫te c„ excesul de reglementare este la fel de r„u ca ∫i eventuala lips„ a oric„rei reglement„ri Ón domeniu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

M„ preg„tisem pentru o cu totul alt„ declara˛ie politic„ ast„zi, dar am sesizat c„ pe ordinea de zi a plenului a intrat un proiect de lege la care a∫ dori foarte mult s„ m„ refer.

Acesta este proiectul Legii privind acordarea unui sprijin financiar Ón constituirea familiei ∫i se refer„ la o anumit„ sum„ de lei, mai precis 8 milioane, care se acord„ unei familii Ón momentul Ón care se c„s„tore∫te.

Am dorit neap„rat s„ intervin pe aceast„ tem„, pentru c„ este vorba de un plagiat.

Noi am depus Ónc„ din anul 2002 o asemenea ini˛iativ„ legislativ„, eu, Ómpreun„ cu actualul lider de grup Ioan MÓnzÓn„, cu domnul Gelil Eserghep ∫i cu domnul deputat Marius Iriza.

™i, Ón legea respectiv„, ne refeream la faptul c„ a sc„zut dramatic num„rul de c„s„torii Ón ultimii 10 ani, aproape la jum„tate, c„ tinerii nu mai sunt interesa˛i de Óntemeierea unei familii pentru c„ le lipsesc locuin˛ele ∫i banii necesari achizi˛ion„rii unor bunuri de folosin˛„ Óndelungat„, c„ prefer„ s„ tr„iasc„ Ón concubinaj, c„ sunt sprijini˛i mai mult de p„rin˛i ∫i c„ a ajuns v‚rsta cuplurilor c„s„torite la 30 de ani pentru b„rba˛i ∫i 27 de ani pentru femei.

Œn aceste condi˛ii, noi propuneam ca o t‚n„r„ familie, ai c„rei so˛i au v‚rsta cuprins„ Óntre 18 ∫i 35 de ani, s„ primeasc„ un ajutor Ón cuantum de 50 de milioane de lei la un an dup„ Óncheierea c„s„toriei, dovedit„ cu certificat de c„s„torie, evident c„ ace∫ti bani fiind pentru plata avansului unor rate la achizi˛ionarea unei locuin˛e, pentru achizi˛ionarea de bunuri de folosin˛„ Óndelungat„, iar de respectiva lege s„ nu beneficieze dec‚t cei care sunt la prima c„s„torie.

Legea a fost respins„ Ón anul 2002, poate ∫i pentru faptul c„ Guvernul P.S.D. nu accepta atunci niciun fel de proiecte de lege venite din partea opozi˛iei. Dar ni s-a p„rut nefiresc ca proiectul nostru de lege s„ fie plagiat, s„ apar„ Ón Programul de guvernare al Alian˛ei D.A. ∫i s„ nu ni se recunoasc„ niciun fel de merite.

Œn anul 2005 am reintrodus acest proiect de lege pe ordinea de zi, Ón speran˛a c„ vom beneficia de noul Regulament al Camerei Deputa˛ilor, care prevede c„ prima lege care intr„ Ón Parlament pe o anumit„ tem„ va deveni obiect de baz„, iar toate celelalte care sunt pe aceea∫i tem„ se vor constitui ca amendamente.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umim, doamn„ deputat.

Stima˛i colegi, v„ informez c„ o serie de deputa˛i au depus Ón scris declara˛iile politice.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnii deputa˛i Ion Mocioalc„, Vasile Pu∫ca∫, Gheorghe Chiper, Vasile Filip Soporan, Mihaela Rusu, Victor Sanda.

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Din partea Grupului parlamentar P.N.L., au depus Ón scris declara˛iile domnii deputat Claudius Zaharia ∫i Mihai M„laimare.

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnii deputa˛i Daniel Buda, Mircea Man, Roberta Anastase, Constantin Traian Iga∫, Monica Iacob-Ridzi, Marius Rogin, Aurel Olarean, Dumitru Ioan Puchianu, Ioan Oltean, Petru Movil„.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnii deputa˛i Costache Mircea ∫i Dumitru Avram, iar din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Petru Lificiu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia politic„ de ast„zi vreau s„ fac referire la evenimentul de referin˛„ al lunii septembrie pentru marea majoritate a rom‚nilor: Ónceperea noului an ∫colar.

A∫a cum ne-am obi∫nuit Ón ultimii 16 ani, fiecare deschidere de an ∫colar este anun˛at„ de campaniile mass-media, care eviden˛iaz„ aspectele negative ale sistemului de educa˛ie, exemplele de infrastructur„ precar„, nemul˛umirile sindicatelor din domeniu.

Œn Ón˛elegerea mea, acestea au ca scop atragerea aten˛iei opiniei publice asupra dezinteresului manifestat de autorit„˛i Ón Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de studiu ale pre∫colarilor, elevilor ∫i ucenicilor, fapt bine-venit, deoarece condi˛iile Ón care Ónva˛„ copiii no∫tri trebuie s„ fie o preocupare permanent„ pentru autorit„˛ile din Rom‚nia.

Din articolele ∫i reportajele ap„rute, anul acesta nu pare s„ se desprind„ nici el din acest cadru, deschiderea anului ∫colar 2006—2007 fiind caracterizat„ de acelea∫i probleme: infrastructur„ educa˛ional„ care descrie un cadru ce face imposibil procesul de predare-Ónv„˛are, materiale didactice sau resurse financiare pentru renov„ri insuficiente, lucr„ri de reabilitare ce nu vor fi terminate p‚n„ la data de 15 septembrie etc.

™i totu∫i, toate acestea sunt puse Ón planul doi atunci c‚nd din partea sindicatelor cadrelor didactice apare din nou amenin˛area boicot„rii Ónceputului de an ∫colar.

De∫i venirea zilei de 15 septembrie pare s„ fi prins din nou pe picior gre∫it autorit„˛ile, eu nu pot s„-mi manifest dec‚t optimismul c„ reforma Ón educa˛ie ini˛iat„ de Cabinetul T„riceanu va reu∫i.

Œn sprijinul acestei afirma˛ii, vreau s„ reamintesc faptul c„, raportat la anul 2004, Ón anul 2006 bugetul alocat educa˛iei a fost dublat. Astfel, pentru educa˛ie, Ón 2006 a fost alocat un buget de circa 17 miliarde RON, Ón timp ce Ón 2004 acesta era de numai 8 miliarde RON.

Acestei dubl„ri a bugetului i se adaug„ programul de investi˛ii Ón sistemul de educa˛ie, cu bani at‚t din rezervele Guvernului, c‚t ∫i ob˛inu˛i Ón urma parteneriatelor semnate cu Banca Mondial„. Suma total„ a acestor investi˛ii se ridic„ la 400 milioane euro pentru mediul universitar ∫i 700 milioane euro pentru mediul preuniversitar, ceea ce ne conduce spre un total de 1,1 miliarde euro, bani direc˛iona˛i 100% Ómbun„t„˛irii condi˛iilor din sistemul de educa˛ie.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îS.O.S. Cultura!“

Declara˛ia mea de ast„zi se refer„ la situa˛ia mai mult dec‚t precar„ Ón care se g„se∫te cultura rom‚n„ ast„zi.

Considerat„ aproape mai mereu o îcenu∫„reas„“ din punct de vedere al aloc„rii de resurse bugetare, cultura ∫i-a p„strat Óns„ locul Ón min˛ile ∫i sufletele rom‚nilor iubitori de frumos.

Se pune Óns„ Óntrebarea c‚t va mai rezista cultura rom‚neasc„ Ón condi˛iile actualei mizerii Ón care se zbate s„ tr„iasc„.

Cunoa∫tem cu to˛ii c„ sufletul activit„˛ilor culturale sunt oamenii, arti∫tii aceia minuna˛i care ne bucur„ spiritul prin crea˛iile lor. Din punctul nostru de vedere ei sunt elitele. Sunt Óns„ elite ∫i c‚nd vine vorba de r„splata pentru eforturile lor? Din p„cate, ∫tim cu to˛ii c„ r„spunsul este unul negativ.

Toat„ lumea cunoa∫te faptul c„, f„r„ s„ aib„ bacalaureatul, ce s„ mai vorbim de studii superioare, frizerii, taximetri∫tii, gunoierii, manipulan˛ii sau osp„tarii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 c‚∫tig„ de dou„ ori mai mult dec‚t actorii debutan˛i, muzeografii, dirijorii sau instrumenti∫tii de filarmonic„.

Desigur c„ nu avem nimic Ómpotriva niciunei meserii onorabile ∫i oneste, Óns„ c‚t de redus„ poate fi g‚ndirea celor care manageriaz„ institu˛iile de cultur„, care au fixat prin Ordonan˛a nr. 3/2006 ni∫te grile de salarizare absolut ridicole care nu le permit bugetarilor s„ c‚∫tige at‚t c‚t ar merita de pe urma muncii lor.

Exist„ Ón jude˛ul Boto∫ani, pe care Ól reprezint Ón Parlament, numeroase institu˛ii culturale de prestigiu la nivel na˛ional ∫i interna˛ional, printre care se num„r„ Teatrul de Stat îMihai Eminescu“, Filarmonica de Stat, Teatrul de Papu∫i îVasilache“, Muzeul Memorial îGeorge Enescu“, Muzeul memorial îOctav Onicescu“, Casa memorial„ îMihai Eminescu“, Casa memorial„ îGeorge Enescu“, Casa memorial„ îNicolae Iorga“, Muzeul Jude˛ean, Muzeul de ™tiin˛e ale Naturii, Muzeul de Arheologie, Galeriile de Art„ î™tefan Luchian“, Casa Antipa, Casa Bolfosu, Casa Silion, toate obiective culturale Ón care oameni deosebi˛i pun suflet ∫i talent Ón munca lor.

Consider c„ nu este normal ca un actor boto∫enean aflat la primul contract cu teatrul sau un muzeograf s„ c‚∫tige 400 de lei noi salariu impozabil, un dirijor debutant al Filarmonicii s„ c‚∫tige 372 de lei noi, iar un corist 510 lei noi, de asemenea impozabili!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCopiii trebuie s„ fie indulgen˛i cu adul˛ii“ (Antoine de Saint-Exupéry).

S„pt„m‚na aceasta Óncepe anul ∫colar 2006—2007. Elevii, p„rin˛ii, unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt, cadrele didactice, autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene, Ministerul Educa˛iei au Ónceput preg„tirile pentru Ónceputul anului ∫colar.

Din p„cate, ca Ón fiecare an, multe gr„dini˛e, ∫coli ∫i licee nu sunt preg„tite corespunz„tor s„-i Ónt‚mpine pe elevi. Lipsa utilit„˛ilor, a apei potabile ∫i a renov„rii s„lilor de clas„, mai ales Ón mediul rural, plaseaz„ respectivele unit„˛i ∫colare Ón afara unui cadru propice desf„∫ur„rii procesului educa˛ional.

Pentru a condimenta pu˛in acest Ónceput de an, disputa dintre domnii mini∫tri ai educa˛iei ∫i s„n„t„˛ii, legat„ de starea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt, nu face dec‚t s„ ne lase un gust amar despre modul Ón care se organizeaz„ lucrurile Ón Rom‚nia, Ón prag de integrare.

Finan˛area f„r„ precedent c„tre Ónv„˛„m‚nt, plus rectificarea bugetar„ venit„ abia la finele lui august, Óndreptat„ c„tre Ónv„˛„m‚nt, face destul de dificil„ finalizarea proiectelor de reabilitare a l„ca∫elor de Ónv„˛„m‚nt p‚n„ la data de 15 septembrie.

Pe fondul amenin˛„rilor f„cute de c„tre liderii sindicali din Ónv„˛„m‚nt privind boicotarea Ónceperii anului ∫colar, sindicali∫tii ∫i mini∫trii educa˛iei, finan˛elor ∫i muncii s-au

Ónt‚lnit pentru a analiza stadiul realiz„rii acordului Óncheiat Ón noiembrie 2005 care a dus la Óncetarea grevei profesorilor.

De∫i premierul T„riceanu consider„ c„ acordul Óncheiat cu federa˛iile din Ónv„˛„m‚nt a fost respectat Ón totalitate de Guvern ∫i, din punctul s„u de vedere, înu exist„ niciun conflict cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt“, ministrul educa˛iei, Mihail H„rd„u, a declarat la finalul discu˛iilor cu sindicali∫tii c„ atitudinea Guvernului este una pozitiv„ fa˛„ de problemele din Ónv„˛„m‚nt ∫i a dat asigur„ri c„ mar˛i, 12 septembrie, adic„ ast„zi, se vor prezenta liderilor sindicali propuneri concrete care s„ garanteze angajamentele reprezentan˛ilor Executivului fa˛„ de situa˛ia cadrelor didactice. Œnc„ o dovad„ c„ nu ∫tie st‚nga ce face (∫i zice) dreapta.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îParlamentarism sau semipreziden˛ialism“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Am tot auzit Ón ultima perioad„ numeroase voci care sus˛ineau ideea potrivit c„reia sistemul politic ∫i social rom‚nesc s-ar centra mai bine pe o republic„ semipreziden˛ial„ sau pe o republic„ parlamentar„.

Urm„toarea idee pe care am avut-o a fost s„ compar cele dou„ sisteme politice ∫i s„ aflu care se pliaz„ cel mai bine pe realit„˛ile politice actuale.

Sistemul parlamentar este cel care ast„zi controleaz„ cel mai bine ∫i mai eficient activitatea guvernelor, permi˛‚ndu-∫i s„ le Ónlocuiasc„ atunci c‚nd comit gre∫eli ∫i chiar s„ trag„ la r„spundere pe ∫eful statului, Ón cadrul unei proceduri care comport„ o serie de etape ∫i garan˛ii.

For˛a sistemului parlamentar const„ Ón principiul suveranit„˛ii na˛ionale, Ón ideea c„ parlamentul reprezint„ interesele poporului.

Regimul parlamentar prezint„ dou„ tr„s„turi principale, ∫i anume: puterea executiv„ este colegial„, lu‚nd forma unui cabinet sau a unui consiliu de mini∫tri, iar mini∫trii sunt ∫i membri ai Parlamentului. ™eful Guvernului ∫i Cabinetul pot fi elibera˛i printr-un vot de neÓncredere din partea Parlamentului.

A∫a cum noi, reprezentan˛ii Partidului Conservator, am cerut, sistemul de vot trebuie schimbat prin introducerea votului uninominal, care ar corecta defectele celor dou„ sisteme, ar da echilibru ∫i ar produce o reform„ Ón valoarea parlamentarilor.

Dac„ ne referim ∫i la sistemul semipreziden˛ial, putem spune c„ acest sistem p„streaz„ alegerea direct„ a Pre∫edintelui de c„tre popor ∫i, de∫i nu este ∫i ∫eful Guvernului, Pre∫edintele ˛„rii poate prezida lucr„rile Executivului, poate sesiza Curtea Constitu˛ional„ ∫i are drept de veto legislativ.

Sistemul semipreziden˛ial imagineaz„ o cale de mijloc, Ón care Pre∫edintele ales de popor devine arbitru Óntre puterile statului, dar nu are dreptul de ini˛iativ„ legislativ„, Óns„ poate opri adoptarea unor proiecte de lege prin exercitarea dreptului de veto ∫i s„ dispun„ trimiterea lor pentru o nou„ dezbatere.

Exemplul clasic al sistemului semipreziden˛ial Ól constituie Fran˛a, consacrat de Constitu˛ia de la 1958.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îDac„ Alian˛„ nu e, nimic nu e!“

Ca pre∫edinte al P.D. — Cluj ∫i ca deputat al unui jude˛ considerat pilot pentru Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D., cred Ón continuare Ón viitorul acestei construc˛ii politice ∫i cred Ón continuare, lucru confirmat ∫i de sondajele de opinie, c„ Alian˛a nu ∫i-a epuizat resursele pentru a merge mai departe.

Am aceast„ convingere pornind de la realit„˛ile politice de la Cluj.

Aici Alian˛a s-a consolidat Ón marea confruntare de la alegerile locale din anul 2004. Cu aceast„ ocazie, am demonstrat cu to˛ii, at‚t noi, c‚t ∫i colegii liberali, c„ avem voin˛„ politic„ ∫i c„ pentru realizarea unor obiective majore suntem capabili s„ l„s„m la o parte frustr„rile personale, interesele de grup sau orgoliile fiec„ruia.

Marea miz„ a fost c‚∫tigarea alegerilor pentru func˛ia de primar al municipiului Cluj-Napoca ∫i a celorlalte municipii din jude˛, preluarea conducerii consiliului jude˛ean ∫i de fapt a puterii la nivelul administra˛iei jude˛ului.

Proiectul politic al Alian˛ei ∫i-a dovedit succesul.

Am avut maturitatea necesar„ s„ renun˛„m la candida˛i proprii, l„s‚nd s„ vorbeasc„ sondajele de opinie ∫i, Ón ultim„ instan˛„, electoratul, astfel Ónc‚t la aceste alegeri locale am venit Ón fa˛a cet„˛enilor cu acei candida˛i care au avut ∫anse reale de victorie, f„r„ a face diferen˛a c„ ei apar˛in P.N.L. sau P.D.

A∫tept„rile noastre au fost confirmate de urne. Cu excep˛ia unui singur municipiu, candida˛ii Alian˛ei au c‚∫tigat Ón toate municipiile alegerile pentru func˛ia de primar ∫i, peste toate acestea, îperla coroanei“: Prim„ria Cluj-Napoca, dup„ 12 ani de administra˛ie Funar ∫i dup„ at‚˛ia ani Ón care P.N.L. sau P.D. nu au contat Ón Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Œn acela∫i timp, Alian˛a a reu∫it s„ se impun„ ∫i la conducerea consiliului jude˛ean, dup„ 14 ani de administra˛ie pesedist„ ∫i peunerist„ a jude˛ului Cluj.

Ceea ce este Óns„ mai important este faptul c„ administra˛ia portocalie a jude˛ului nu i-a dezam„git pe cet„˛eni. Este faptul c„ Ón mod incontestabil aceast„ administra˛ie a adus o schimbare de optic„ Ón ceea ce prive∫te gestionarea problemelor municipiului Cluj-Napoca ∫i ale jude˛ului Cluj.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îGeopolitica“.

Din p„cate, Ón momentul actual, lumea politic„ rom‚neasc„ este biciuit„ de alte preocup„ri, nemaireu∫ind s„-∫i exercite realele obliga˛ii fa˛„ de ˛ar„ ∫i electorat.

Scandalurile parc„ interminabile din coali˛ie, tendin˛a de autoritarism a unora, festivalul na˛ional îDosariada 2006“ ∫i alte asemenea creeaz„ motive de a nu face exact ceea ce trebuie.

Ierarhia puterilor Ón stat stipulat„ de Constitu˛ie este îbasculat„“ de la normalitate.

Neverosimil pentru un stat de drept, prima putere Ón stat pare a fi banul, urmat„ la mic„ distan˛„ de puterea presei, care, nu de pu˛ine ori, fac Ómpreun„ un îamalgam“ otr„vitor pentru evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Pozi˛ia a treia, zic eu, o ocup„ institu˛ia Pre∫edin˛iei, urmat„, la mare distan˛„, de Guvern ∫i de Parlament.

™i deasupra tuturor este îCineva“. Din p„cate, acest îCineva“ nu este Dumnezeu, pentru c„ Dumnezeu este milostiv ∫i, oric‚t de p„c„to∫i am fi, ∫i-ar mai Óntoarce din c‚nd Ón c‚nd fa˛a c„tre noi, pentru c„ nu putem noi p„c„tui c‚t poate El ierta. Acest îCineva“ nu-∫i urm„re∫te dec‚t propriul interes ∫i este dispus s„ calce pe cadavre pentru acesta.

Œn acest timp, Ómi permit s„ v„ reamintesc c„ Ón nord-estul ˛„rii exist„ o zon„ pe care, nefiind rupt de realitate, pot s„ o numesc îRepublica Boto∫ani“.

Este zona cu cea mai proast„ infrastructur„, cea mai slab dezvoltat„ industrie ∫i unde resursele agricole nu sunt exploatate la adev„rata lor valoare. Spun asta deoarece acolo locuie∫te o popula˛ie s„r„cit„, ce tr„ie∫te la cheremul a cel mult 100—150 de indivizi Ómbog„˛i˛i peste noapte.

Acolo, din nefericire, nu se aplic„ legile Rom‚niei, nici m„car legile bunului-sim˛, ci triumf„ ostentativ legea celui mai tare. Acolo respir„ intens un sistem rela˛ional creat de comuni∫ti ∫i ridicat îpe cele mai Ónalte culmi“ de c„tre social-democra˛ia rom‚neasc„.

Din 1989 Óncoace, Boto∫aniul a fost condus de social-democra˛i, au de˛inut permanent pre∫edin˛ia consiliului jude˛ean.

Din p„cate, asta se Ónt‚mpl„ ∫i acum, c‚nd la guvernare ne afl„m noi, Alian˛a.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSitua˛ia Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc“.

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne afl„m Ón situa˛ia nepl„cut„ de a a∫tepta cu emo˛ie Ónceputul unui nou an ∫colar, nu din cauza sentimentelor elevilor care trec din nou pragul ∫colilor, ci pentru c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 festivit„˛ile de deschidere ar putea fi boicotate de profesori.

Consider c„ at‚t cadrele didactice, sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, c‚t ∫i reprezentan˛ii Guvernului care negociaz„ cu acestea trebuie s„ depun„ eforturi sus˛inute pentru ca ∫i Ón acest an data de 15 septembrie s„ fie o s„rb„toare a ∫colii, ∫i nu o confruntare Óncr‚ncenat„ Óntre sindicate ∫i autorit„˛i.

Trebuie s„ ne g‚ndim c„ principalul scop al statului este de a asigura copiilor no∫tri cele mai bune condi˛ii Ón ∫coli, un mediu propice Ón care s„ fac„ un Ónv„˛„m‚nt de calitate.

Bobocii din clasa Ónt‚i ∫i p„rin˛ii lor, dar ∫i elevii din celelalte clase, merit„ o prim„ zi de ∫coal„ de care s„ Ó∫i aminteasc„ peste ani cu emo˛ie ∫i bucurie.

Sindicatele din Ónv„˛„m‚nt au, desigur, destule motive Óntemeiate s„ protesteze.

Totu∫i, fac un apel la cadrele didactice s„ Ó∫i respecte voca˛ia ∫i s„ se g‚ndeasc„ Ón primul r‚nd la binele elevilor, l„s‚nd deoparte formele sindicale radicale de lupt„.

Din p„cate, perspectiva anun˛atelor ac˛iuni de protest ale sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt nu este singura care umbre∫te Ónceputul noului an ∫colar.

Cunosc faptul c„ Ón multe dintre ∫colile din Rom‚nia condi˛iile sunt sub standardele decente. Am f„cut multe deplas„ri Ón jude˛ul Arad, am primit o sumedenie de semnale din partea cet„˛enilor ∫i a autorit„˛ilor locale, sunt la curent cu realit„˛ile din ∫colile comunelor ∫i satelor mai s„race.

Sunt numeroase cazuri Ón care autorit„˛ile locale nu au reu∫it, din diverse motive, s„ finan˛eze renovarea ∫i salubrizarea unit„˛ilor ∫colare. Oricare ar fi aceste cauze, cu siguran˛„ vina nu este a elevilor. De aceea, consider c„ se impune elaborarea unui plan de m„suri la nivel na˛ional, prin care ∫colile s„ fie ajutate s„ ajung„ la un standard minim de func˛ionare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCiud„˛enii europene“.

Œn timp ce tot mai mul˛i cet„˛eni mor cu dreptatea Ón m‚n„, umili˛i, c„lca˛i Ón picioare, zdrobi˛i pur ∫i simplu de instan˛ele judec„tore∫ti, unde parc„ s-a pus un pariu universal c„ nu se va da cur‚nd o solu˛ie just„, determin‚ndu-i pe cei mai mul˛i justi˛iabili s„-∫i caute cu disperare dreptatea la C.E.D.O., la instan˛ele interna˛ionale, sufoca˛i de l„comia, de mizeria moral„ ∫i lipsa de profesionalism a unor judec„tori, ministrul justi˛iei, Monica Macovei, culege laurii ∫i laudele Ónal˛ilor comisari europeni pentru perpetuarea dezastrului justi˛iei rom‚ne.

Vin periodic pe la noi domnii Franco Frattini ∫i Olli Rehn, critic„ pe toat„ lumea, Ón special Parlamentul, Ón

timp ce doamnei Macovei Ói g„sesc, ca prin farmec, numai merite ∫i calit„˛i care ne las„ cu gura c„scat„ de uimire.

Care ar fi meritele fostului procuror comunist ∫i ale Alian˛ei civico-sorosiste, de culege at‚tea laude ∫i aprecieri c‚nd ˛ara geme de corup˛ie ∫i de ho˛ii ∫i nedrept„˛i, iar justi˛ia face un jalnic spectacol de pantomim„, plimb‚nd c‚˛iva aresta˛i cu c„tu∫ele pe la televizor, dup„ care, invariabil, Ói face sc„pa˛i?

Au fugit infractorii de prin pu∫c„rii, precum Omar Hayssam, Gregorian Bivolaru, Frantisek Priplata ∫i al˛ii, iar doamna ministru, mereu premiat„ ∫i eviden˛iat„ de domnul Frattini, se preg„te∫te s„ primeasc„ pe frunte coroni˛a de comisar european.

Ce s„ mai Ón˛eleag„ umilitul, dezmo∫tenitul ∫i etern nedrept„˛itul rom‚n din aceast„ stare de lucruri?

Este ∫tiut de oricine c„ nicio ˛ar„ membr„ U.E. nu are o Agen˛ie de Integritate, fiindc„ asta ar Ónsemna c„ sistemul judiciar este ineficient ∫i are nevoie de organisme paralele de control politic al actului de justi˛ie.

Cum se explic„ atunci presiunile pe care se zice c„ le fac europenii ca s„ avem noi o A.N.I. — Agen˛ie Na˛ional„ de Integritate, devenit„ condi˛ie obligatorie pentru aderare?

Cum i-au primit pe ceilal˛i Ón U.E. f„r„ A.N.I. ∫i de ce rom‚nilor li se impune un astfel de minister al controlului, care sub guvern„rile trecute controla doar m„rarul din pie˛e, Ón loc s„ se ocupe de marii infractori?

Declara˛ie politic„ intitulat„ îS„ nu punem lupul paznic la oi“.

Cu ani buni Ón urm„ citeam, oarecum surprins, c„ Elvis, regele rock-ului, ar fi fost informator al C.I.A.

Nu ∫tiu azi dac„ ∫tirea respectiv„ a fost sau nu confirmat„, cu alte cuvinte nu am certitudinea c„ lucrurile scrise atunci corespundeau realit„˛ii.

Oricum, nu cu o discu˛ie legat„ de Elvis vreau s„ Óncep. Mai important mi se pare s„ descriu reac˛ia provocat„ de aceast„ ∫tire Ón America. Surprinz„tor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 pentru al˛ii, dar nu ∫i pentru mine, reac˛ia americanilor, chiar ∫i a fanilor Elvis, a fost una de dezam„gire...

Am resim˛it ∫i eu aceea∫i dezam„gire. Nu pentru c„ a∫ fi fost un fan Elvis sau pentru c„ îregele“ ar fi fost un model pentru mine. Nu! Dezam„girea izvora dintr-un motiv simplu, ∫i atunci, ∫i ast„zi. Organisme de genul C.I.A., prezente ∫i Ón state democratice, ∫i Ón state autocrate sau dictatoriale, au prin natura activit„˛ilor pe care le desf„∫oar„ un anume comportament care violeaz„ un drept al persoanei, de regul„ garantat prin text constitu˛ional, anume dreptul la intimitate Ón via˛a privat„. Or, a accepta s„ violezi un drept al individului ridic„ semne de Óntrebare privind moralitatea celui care o face, pe de o parte, dar ∫i semne de Óntrebare privind c„rui sistem de valori i se raporteaz„ acel individ ∫i, mai mult, cum le ap„r„.

Ast„zi, Ón Rom‚nia anului 2006, apar informa˛ii, mai mult sau mai pu˛in adev„rate, referitoare la persoane din mediul politic, cultural, sportiv etc., privind trecutul lor de colaboratori cu Securitatea.

Exist„ puncte de vedere care Óncearc„ s„ nuan˛eze responsabilitatea colaboratorilor.

Unii dintre cei viza˛i Óncearc„ s„ se disculpe ∫i s„ explice conjunctura Ón care s-au aflat atunci c‚nd au luat decizia de a colabora cu Securitatea.

Al˛ii Óncearc„ s„ minimizeze efectele acelor colabor„ri, invoc‚nd inexisten˛a unor prejudicii aduse persoanelor... îturnate“.

Cred c„ ∫i unii, ∫i al˛ii sunt Óntr-o grav„ eroare, ∫i eroarea provine tocmai de la modul Ón care ei se raporteaz„ la principiile ∫i valorile unei democra˛ii autentice.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îŒnceputul unui nou an ∫colar — acela∫i entuziasm“. Œnceputul anului ∫colar — grev„.

Œncheierea situa˛iei ∫colare pe primul trimestru — amenin˛are cu greva.

Programarea testelor na˛ionale — amenin˛are cu boicotarea.

Examenul de bacalaureat — scandaluri publice privind fraudarea examenelor.

Sf‚r∫itul anului ∫colar — nu se Óncheie situa˛ia ∫colar„ pe motiv de neacordare a tichetelor de mas„ c„tre cadrele didactice sau orice altceva.

Mijlocul semestrului — greva de peste o lun„ de zile. Aceasta este, stima˛i colegi parlamentari, structura anului ∫colar de ani buni.

Nu mai exist„ momente festive sau evenimente hot„r‚toare Ón via˛a elevilor Ón cursul unui an ∫colar, ci doar o Ón∫iruire de oportunit„˛i Ón care eventualele proteste ale cadrelor didactice au impact major.

Exist„ probleme multe ∫i importante Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia. Ca guvernan˛i, trebuie s„ avem permanent Ón agenda noastr„ problemele din Ónv„˛„m‚nt, pentru c„ suntem cu to˛ii con∫tien˛i de importan˛a viitorului copiilor no∫tri.

Sunt de p„rere c„ toate aceste probleme trebuie discutate ∫i rezolvate, dar nu cred c„ ar trebui s„ ni se confi∫te toate aceste momente.

A∫ vrea s„ putem avea ∫i noi la nivel na˛ional un eveniment cum este Ónceputul de an ∫colar sau bacalaureatul pe care to˛i s„ Ól resim˛im ca un Ónceput de drum pentru cei care sunt cei mai implica˛i Ón aceasta ecua˛ie, elevii.

Putem sta la masa negocierilor Ón fiecare zi din an s„ discut„m probleme care trebuie dezb„tute institu˛ional, dar nu putem crea Ón fiecare an aceea∫i stare de nemul˛umire ∫i de tensiune Óntre elevi, p„rin˛i, cadre didactice, guvernan˛i, Ón momente Ón care ar trebui s„ fim mai aten˛i cu cei pentru care trebuie s„ ne zbatem, adic„ copiii, ∫i mai pu˛in scrupulo∫i cu propriile noastre dorin˛e ∫i aspira˛ii.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe la agricultura de subzisten˛„ la dezvoltarea rural„ durabil„“.

Agricultura a fost unul din cele mai dificile capitole negociate cu Comisia European„ de la Bruxelles.

Œn majoritatea studiilor ∫i rapoartelor europene se vorbea despre agricultura noastr„ ca fiind una de subzisten˛„, ceea ce Ónseamn„ c„ ˛„ranii rom‚ni cultivau ∫i valorificau produsele agricole doar pentru uzul propriei gospod„rii. Produsele care le prisoseau erau v‚ndute prin t‚rguri ∫i oboare.

Œn ceea ce prive∫te fermele, acestea ori au fost ferme-mamut de tip Culi˛„ T„r‚˛„ ∫i Tri˛„ F„ni˛„, ori pur ∫i simplu n-au existat. Filmul acestui proces de tranzi˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 la agricultura extensiv„ de tip comunist la agricultura de subzisten˛„ este cunoscut de aproape toat„ lumea, Ónc‚t nu mai trebuie povestit.

Œn ultimii doi ani, agricultura rom‚neasc„ a Ónregistrat unele progrese pe drumul integr„rii europene, chiar dac„ inunda˛iile din prim„vara anului 2005 ∫i gripa aviar„ din 2006 p„reau c„ vor compromite definitiv ∫i pu˛inele succese Ónregistrate.

Semnalele care ne vin de la Comisia European„ referitoare la progresele Rom‚niei Ón domeniul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale sunt Óncurajatoare. Acest lucru se datoreaz„ Ón primul r‚nd Ónd‚rjirii ministrului Gheorghe Flutur, care n-a ezitat niciun moment Ón a-∫i vedea Programul îFermierul“, îRenta viager„“ puse Ón practic„.

Succesele reformei ministrului Flutur le-am putut vedea traduse Ón practic„ ∫i Ón jude˛ul Vaslui. S„pt„m‚na trecut„, jude˛ul nostru a g„zduit timp de 3 zile t‚rgul de animale, utilaje ∫i produse agricole îExpo Zoo Agroind“ organizat de Direc˛ia de Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ Vaslui.

Majoritatea exponatelor au fost aduse de fermieri din jude˛ul Vaslui ∫i din jude˛ele Ónvecinate care au c‚∫tigat proiecte prin finan˛are S.A.P.A.R.D. sau prin Programul îFermierul 3“.

Œn momentul de fa˛„, jude˛ul Vaslui are cel mai mare num„r de proiecte S.A.P.A.R.D. din toate jude˛ele Moldovei care sunt Ón a∫teptare pentru a primi finan˛are. Num„rul mare de proiecte depuse pentru Ónfiin˛area de noi ferme, achizi˛ia de utilaje performante necesare moderniz„rii vechilor unit„˛i agricole, achizi˛ia de animale de ras„ l-au determinat pe ministrul Flutur s„ negocieze la Bruxelles un program S.A.P.A.R.D. rom‚nesc, finan˛at integral de la bugetul statului.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îConstitu˛ia Rom‚niei ∫i constitu˛ia rom‚nului“.

Stima˛i colegi,

Œn Rom‚nia ultimilor 17 ani nu am avut perioade prea dese de lini∫te pe scena politic„, ceea ce a indus mereu o stare de fierbere Ón r‚ndul popula˛iei, mereu nemul˛umit„ ∫i revoltat„. S„ fie de vin„ modalit„˛ile de selectare a liderilor, felul de a g‚ndi ∫i de a fi al poporului rom‚n? Œnc„ este greu de stabilit, de dat verdicte. Cert este c„, atunci c‚nd cineva a vrut s„ vad„ circ Ón _prime time_ , l-a avut din plin.

Din p„cate, suntem Ón postura Ón care s-a acordat credibilitate unor lideri care au spus ce a vrut s„ aud„ poporul ∫i... at‚t. Ca o consecin˛„ direct„, eforturile noastre de a ne face credibili acum, dup„ 17 ani de circ, trebuie s„ fie de-a dreptul ie∫ite din comun.

Discu˛iile din ultima perioad„ referitoare la Constitu˛ia Rom‚niei au dat dovad„, de cele mai multe ori, de un soi de populism, Ómbinat cu un orgoliu politic de neimaginat. Spun asta pentru c„, Ón 17 ani, ne afl„m Ón fa˛a celei de-a treia modific„ri de Constitu˛ie, dar trat„m subiectul ∫i de aceast„ dat„ cu acela∫i amatorism cu care l-au tratat cei care au elaborat precedentele Constitu˛ii ale Rom‚niei. Risc„m astfel ca, peste al˛i c‚˛iva ani, s„ mai avem de-a face cu o alt„ Constitu˛ie, Ón func˛ie de dorin˛ele de moment ale c‚torva actori politici.

Un prieten din Germania exclama zilele trecute, intrigat de faptul c„ ˛ara noastr„ are Ón plan o nou„ modificare a Constitu˛iei... Pentru c„ nu vorbim despre o lege oarecare, ci despre baza tuturor legilor. Or, a schimba aceast„ baz„ at‚t de des Ónseamn„ a bulversa Óntreg sistem legislativ din Rom‚nia, Ónseamn„ a crea noi ∫i noi dispute politice, care de cele mai multe ori pornesc de la persoane, ∫i nu de la principii.

A spune acum c„ avem nevoie de republic„ preziden˛ial„ sau parlamentar„ este egal cu a spune: îpe care s„-l facem mai tare, pe C„lin Popescu-T„riceanu sau pe Traian B„sescu?“. Este echivalent cu acutizarea unei st„ri conflictuale, pentru care Rom‚nia nu are timp Ón momentul de fa˛„. Este vorba de energii care pot fi folosite constructiv, Ón folosul direct al comunit„˛ii, ∫i nu pentru a salva o situa˛ie de moment.

Declara˛ie politic„ cu titlul îGeneralul B„d„lan se ap„r„ politiz‚nd un scandal economic Ón care este implicat“.

Asist stupefiat Ón ultimele zile la tentative de mascare a unor nereguli — pe care le consider ca fiind inerente Óntr-o institu˛ie mamut — din Armat„ prin acuza˛ii gratuite de implicare a politicului, cu b„taie direct„, ca s„ nu zic acuza˛ii directe, la adresa P.N.L. ∫i a premierului T„riceanu.

Concret, este vorba de scandalul declan∫at Ón jurul contractului sau contractelor dintre firmele domnului Tofan ∫i Armat„. Nu m„ pronun˛ pe fond, pentru c„ nu cunosc am„nunte privind acest subiect ∫i nici nu am vreo atribu˛ie Ón acest sens. Nu sunt Óns„ deloc de acord cu declara˛iile cu tent„ clar politic„ ∫i cu insinu„rile f„cute de protagoni∫ti ai acestui scandal ∫i de c„tre unii lideri politici.

Œntr-o prim„ faz„, una dintre p„r˛ile din contract(e), domnul Tofan, dup„ dezvinov„˛irile de rigoare — repet, nu le comentez, pentru c„ ˛in de fondul problemei ∫i exist„ organe abilitate care desf„∫oar„ cercet„ri —, sus˛ine c„ totul nu este dec‚t o r„fuial„ politic„.

Domnul Tofan afirm„ cu non∫alan˛„ c„ ancheta D.N.A. demarat„ vineri Ómpotriva fostului ∫ef al Marelui Stat Major, generalul Eugen B„d„lan, reprezint„ o urmare direct„ a faptului c„ Pre∫edintele d„duse verde, cu o zi Ónainte, cercet„rii penale Ón ceea ce-l privea pe ministrul ap„r„rii. O aluzie direct„ la premierul T„riceanu, pentru c„ anterior respectivul domn Tofan afirmase c„ ministrul Atanasiu îeste omul premierului“, care acum, chipurile, s-a r„zbunat pe generalul B„d„lan, care îeste omul lui B„sescu“.

Iat„, deci, o prim„ Óncercare de a arunca Ón zona politicului un scandal pur economic, cu care nici premierul ∫i nici ministrul ap„r„rii nu au nicio leg„tur„.

Dar, pentru ca lucrurile s„ fie bine Ón˛elese, iese la ramp„ ∫i cealalt„ parte implicat„, generalul B„d„lan.

Ieri, Óntr-o conferin˛„ de pres„, Ón loc s„ ia pozi˛ia de drep˛i ∫i s„ recunoasc„, Ón spiritul corectitudinii care trebuie s„-l caracterizeze pe un militar, c„ se afl„ Ón culp„, generalul B„d„lan a politizat cazul.

îCred c„ asist„m Ón Rom‚nia la atacul Ómpotriva celor dou„ turnuri gemene simbolice ale rom‚nilor: Armata ∫i Biserica. Nu ∫tiu cine are acest interes. R„m‚ne de v„zut“, a declarat generalul B„d„lan.

Declara˛ie politic„ cu titlul îParanoia terorismului interna˛ional sau Rom‚nia este o ˛ar„ paranoic„?“

Domnule pre∫edinte

Stima˛i colegi parlamentari,

Probabil c„ din lipsa de subiecte mai serioase ∫i demne de luat Ón seam„, aceast„ var„ a fost intoxicat„ ∫i masacrat„ sistematic de mass-media rom‚neasc„ cu subiectul Omar Hayssam.

Un subiect, altfel, destul de îsub˛ire“ pentru o ˛ar„ cu o pres„ serioas„ ∫i care caut„ solu˛ii pentru rezolvarea unor probleme social-economice presante, dar Ón Rom‚nia Ón perioada de vacan˛„ orice subiect este incitant.

Un acuzat de terorism arab, anchetat, dar nedovedit ca atare, reu∫e∫te s„ fug„ din Rom‚nia ∫i astfel face de ru∫ine Óntreg sistemul de supraveghere infrac˛ional„ rom‚nesc. Dar de aici ∫i p‚n„ la demiterea-demisia ∫efilor principalelor servicii secrete rom‚ne∫ti este o cale lung„ pe care numai o minte diabolic„ o poate Ón˛elege sau accepta!

Din declara˛iile oficiale ulterioare rezult„ c„ nici m„car nu se ∫tie cine ∫i cum trebuie s„ ac˛ioneze ∫i cum s„ supravegheze o persoan„ acuzat„ ∫i urm„rit„ Ón astfel de situa˛ii. Œn orice ˛ar„ democrat„, ∫efii serviciilor secrete sunt persoane invizibile ∫i intangibile, iar schimbarea lor Ón aceste condi˛ii a ∫ocat, prin faptul c„ a dezv„luit, Ón premier„, vulnerabilitatea Rom‚niei. Dar nu o vulnerabilitate Ón fa˛a terorismului interna˛ional, ci Ón fa˛a micilor infractori care dispar peste hotare ajuta˛i de re˛ele de trafican˛i interna˛ionali.

™tirea evad„rii arabului poate face, eventual, obiectul unei noti˛e la televiziunile de scandal, dar nu poate face obiectul unei campanii de pres„ care a adus din nou Rom‚nia Ón zona negativ„ a scandalului de pres„. Cu at‚t mai mult cu c‚t nici acum, la 3 luni de la evadare, nimeni nu poate s„ ofere o explica˛ie plauzibil„ ∫i acceptabil„.

Toate ˛„rile au exemple similare, dar parc„ cele mai mediatizate sunt cele din Rom‚nia, ∫i asta datorit„ mass-media autohtone, care nici nu a∫teapt„ s„ se usuce cerneala pe o pagin„ ∫i transmit diverse variante ∫i supozi˛ii asupra informa˛iei.

Paranoia care a cuprins mass-media rom‚neasc„ referitor la acest caz a dep„∫it limitele bunului-sim˛.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îO societate rom‚neasc„ curat„, Ón memoria celor care au murit pentru libertate“.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La 16 ani de la evenimentele din decembrie ’89, iat„ c„ ∫i poporul rom‚n a ajuns la gradul de maturitate politic„ ∫i t„rie moral„ de a privi Ón fa˛„ adev„rata imagine a celor care Ól conduc.

Pentru alte ˛„ri deconspirarea celor care, Óntr-un fel sau altul, au sprijinit regimurile totalitare este deja o poveste de domeniul trecutului. Au Ón˛eles c„, oric‚t de dureroas„ este demolarea miturilor, este de preferat realitatea crud„ Ón locul unei incertitudini perpetue. Pentru c„ semne de Óntrebare au existat ∫i Ón societatea rom‚neasc„ postrevolu˛ionar„, dar, paradoxal, poporul rom‚n, acela∫i care a ie∫it cu pieptul gol Ón fa˛a gloan˛elor, nu a avut curajul sa-i dema∫te pe cei care erau tor˛ionarii din umbr„. Se pare c„ acum a venit momentul de maturitate c‚nd avem curajul ∫i t„ria s„ privim realitatea Ón fa˛„.

Cum era ∫i de a∫teptat, demascarea unora a st‚rnit adev„rate valuri, unele de neÓncredere, altele de stupoare, dar majoritatea de furie mocnit„: aceasta este deci adev„rata fa˛„ a celor care ani de zile au fost adev„ra˛i st‚lpi ai integrit„˛ii ∫i probit„˛ii morale? Scuzele tardive ∫i penibile nu au f„cut dec‚t s„ Ónt„reasc„ sentimental de sc‚rb„ al omului simplu care ridicase aceste personaje la rangul de simbol al luptei pentru dreptate ∫i integritate moral„. Pentru c„, indiferent de motiva˛ie, gestul Ón sine r„m‚ne acela∫i: ace∫ti oameni ∫i-au tr„dat aproapele, de multe ori rud„ sau prieten, un om care le-a d„ruit Óncrederea ∫i ∫i-a deschis sufletul, pentru ca apoi vorbele lui s„ fie a∫ternute pe h‚rtie ∫i predate Securit„˛ii. Pentru c„ asta au f„cut Ón esen˛„ ace∫ti turn„tori: au profitat de Óncrederea investit„ de al˛ii Ón ei ca apoi s„-i denun˛e. Nu mai conteaz„ nici motiva˛ia, cum nu conteaz„ nici dac„ informa˛iile erau sau nu incriminatorii, conteaz„ gestul.

Privite moral, faptele lor le dep„∫esc pe cele ale adev„ra˛ilor securi∫ti. Angaja˛ii Securit„˛ii cel pu˛in lucrau pe fa˛„, erau pl„ti˛i pentru asta ∫i nu f„ceau un secret din meseria lor, pe c‚nd ace∫ti turn„tori lucrau din umbr„ ∫i principala lor arm„ era perfidia. Profitau de naivitatea celui h„ituit pe fa˛„ de Securitate ∫i Ói aplicau lovitura de gra˛ie pe la spate.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLunga var„ fierbinte“.

Din perspectiva evenimentelor politice, vara care tocmai se Óncheie a fost una extrem de fierbinte. Am avut de toate pentru to˛i: au fost deconspira˛i informatori ai fostei Securit„˛i la cel mai Ónalt nivel politic, au fost scandaluri care s-au spart precum baloanele de s„pun, provocate de unii care vor ∫i ei s„ r„zbat„ Ón prim-planul politicii rom‚ne∫ti, au fost ∫i inunda˛ii care au luat din nou casele oamenilor, ace∫tia r„m‚n‚nd, la fel ca d„˛ile trecute, la m‚na destinului!

Este exact ceea ce ∫tiu mai bine s„ fac„ cei afla˛i vremelnic la putere Ón Rom‚nia, adic„ nimic concret, nimic bun pentru cet„˛eni, doar apari˛ii pe la televizor ∫i prin ziarele avide de evenimente de consum. Dosariada care a avut loc Ón aceast„ var„ a ar„tat clar Ón cine ∫i-au pus speran˛ele cei care au votat Alian˛a D.A.

Dintre toate proiectele prin care au c‚∫tigat alegerile cei din Alian˛„ nici m„car unul nu a ajuns s„ produc„ efecte benefice pentru popula˛ie.

Scandalurile ∫i manevrele de eliminare a adversarilor politici nu duc la Ómbun„t„˛irea nivelului de trai.

O s„ dau c‚teva exemple concrete, pentru c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ este absolut inacceptabil:

— reforma din s„n„tate s-a dovedit a fi doar o chestiune de imagine a ministrului Eugen Nicol„escu, acesta Óncerc‚nd s„ conving„ pe toat„ lumea c„ se

pricepe la manageriat ∫i reu∫ind numai s„ bulverseze un sistem care ∫i a∫a era pe marginea pr„pastiei.

Œn continuare oamenii bolnavi trebuie s„ stea la cozi interminabile la farmacii pentru a-∫i procura medicamentele necesare, banii pentru medicamentele compensate fiind mereu insuficien˛i. La u∫ile cabinetelor medicilor de familie se st„ cu orele pentru prescrierea unei re˛ete.

Taxa pe viciu nu a dus dec‚t la umplerea visteriei ministerului cu bani, Ón niciun caz la sc„derea consumului de ˛ig„ri ∫i alcool, efect care s-ar fi urm„rit prin impunerea taxei.

— reforma din armat„ are doar un iz îpenal“ ∫i nimic mai mult. ™eful Statului Major al Armatei, Eugen B„d„lan, este cercetat penal pentru tranzac˛ii cu fier vechi ∫i cauciucuri, dar nici ministrul ap„r„rii nu se simte prea bine, fiind si el cercetat penal.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îNumai agricultor s„ nu fii!“ (I) Ce au f„cut de la instalarea din decembrie 2004 Guvernul, Ministerul Agriculturii, domnul ministru Flutur ∫i echipa sa, pentru agricultori? Nimic.

Dup„ aproape doi ani de promisiuni, declara˛ii de pres„ ∫i proiecte fanteziste, agricultura rom‚neasc„ a ajuns Ón paragin„ ∫i se Óndreapt„ cu vitez„ spre dezastru. Nici vorb„ de sprijinirea ˛„ranilor ori de investi˛ii serioase Ón acest sector de care depinde existen˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Óntregii na˛iuni, dimpotriv„, o politic„ dirijat„, av‚nd o singur„ finalitate: preluarea terenurilor ∫i a afacerilor din agricultur„ de c„tre grupurile de interese care se afl„ Ón spatele actualilor guvernan˛i.

Un singur exemplu, dar c‚t se poate de gr„itor. Ce a Ónsemnat mult tr‚mbi˛atul Program îFermierul“? Subven˛ionarea b„ncilor comerciale cu 7.000 miliarde lei vechi din bugetul at‚t de ∫ubred al Ministerului Agriculturii. Œn mod concret, p‚n„ la finele lunii iulie nu au fost consumate dec‚t aproximativ 100 miliarde de lei vechi, extrem de pu˛in fa˛„ de inten˛iile exprimate at‚t de g„l„gios.

Mai precis, via˛„ bun„ nu pentru cei care-∫i doreau o afacere cinstit„ ∫i bine pus„ la punct, ci pentru proteja˛ii actualilor dirijori politici.

De∫i cele 7.000 miliarde lei vechi ar fi rezolvat problema subven˛iilor necesare pentru agricultur„, Guvernul T„riceanu a decis s„-i fac„ cadou b„ncilor, ∫i asta Ón detrimentul a peste 43% din popula˛ia ˛„rii, cea din mediul rural.

Consider c„ trebuie pus cap„t acestei politici falimentare, antisociale, promovate de c„tre oameni cu o slab„ preg„tire de specialitate, interesa˛i de afaceri personale ∫i de grup. Acum, c‚t Ónc„ nu e prea t‚rziu, c‚t Ónc„ agricultura se mai poate redresa, ace∫ti pseudospeciali∫ti trebuie Ónl„tura˛i ∫i Ónlocui˛i cu oameni pricepu˛i, competen˛i, capabili s„ repare gre∫elile incompeten˛ei ∫i ale demagogiei actualei guvern„ri!

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Perioada vacan˛ei tocmai Óncheiate a fost una foarte agitat„ din punct de vedere politic, deconspirarea colaboratorilor fostei Securit„˛i ˛in‚nd capul de afi∫, produc‚nd surprize mai mari sau mai mici pe scena politic„.

Din p„cate, odat„ ce aceast„ deconspirare a luat amploare, au ap„rut tot mai multe voci, unele ale unor politicieni, altele ale unor a∫a-zi∫i lideri de opinie, care sus˛ineau c„ aceast„ ac˛iune de deconspirare se aseam„n„ cu teroarea declan∫at„ de comuni∫ti Ón anii 1950 ∫i c„ singurul ei scop este de a fi folosit„ Ón eliminarea adversarilor politici.

Consider c„ un asemenea mod de a g‚ndi constituie o jignire adus„ zecilor de mii de rom‚ni care ∫i-au pierdut via˛a Ón urma terorii declan∫ate de Partidul Comunist Ón anii 1950, murind ca tr„d„tori de neam pentru c„ au Óncercat s„ se opun„ unui regim criminal, neav‚nd î∫ansa“ de a munci ca ni∫te îbuni rom‚ni“ la prop„∫irea ∫i ap„rarea intereselor statului rom‚n comunist, a∫a cum ne spun c„ au f„cut cei mai mul˛i colaboratori ai Securit„˛ii, deconspira˛i ast„zi.

Eu sus˛in Ón continuare c„ aceast„ deconspirare este bine-venit„, chiar dac„ are loc cu o Ónt‚rziere de 16 ani, pentru c„ nu putem func˛iona ca o societate normal„, mai ales Ón contextul apropiatei noastre integr„ri europene, at‚ta timp c‚t planeaz„ o suspiciune din partea majorit„˛ii popula˛iei asupra faptului c„ cei care de˛in posturile cele mai importante Ón politic„, afaceri, media sunt Ón fapt crea˛ii ale fostului sistem securisto-comunist.

Œns„ eu consider ∫i c„ aceast„ deconspirare nu trebuie s„ se opreasc„ doar la informatori ai fostei

Securit„˛i, pentru c„ p‚n„ la urm„ ace∫tia se aflau pe ultimele trepte ale sistemului, ci trebuie s„ Ói aib„ Ón vedere ∫i pe ofi˛erii de Securitate ∫i mai ales pe fo∫tii nomenclaturi∫ti de diferite ranguri, pentru c„ de fapt ace∫tia erau cei care controlau inclusiv Securitatea. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îŒnceput de an ∫colar sumbru“.

Reforma Ón Ónv„˛„m‚nt este un dezastru ridicat la rangul de ru∫ine na˛ional„ de c„tre un Guvern incapabil s„ Ó∫i gestioneze priorit„˛ile.

Anul trecut a˛i avut Ónc„ pe cine da vina, Óns„ de aceast„ dat„ cine va purta ru∫inea pentru e∫ecul ∫i neputin˛a din sistemul de Ónv„˛„m‚nt? Nici m„car greva prelungit„ a profesorilor de anul trecut nu a putut s„ v„ scoat„ din amor˛eal„, nici perioada de vacan˛„ nu v-a adus la munc„ mai dornici a munci pentru poporul rom‚n. Un guvern care tr„ie∫te din certuri ∫i iner˛ie e un guvern sortit e∫ecului ∫i se pare c„ prefera˛i re˛eta e∫ecului dec‚t o minim„ decen˛„ Ón a privi spre nevoile reale ale poporului care v-a ales cu at‚ta Óncredere.

V„ reamintesc c„ Ónv„˛„m‚ntul formeaz„ noi ∫i noi genera˛ii, iar lipsa de reform„ duce la pierderi Ónsemnate pe termen lung ∫i foarte lung. ™coli gata s„ cad„ peste elevi, salarii mai mult dec‚t ru∫inoase, lipsa de proiecte ∫i strategii m„ oblig„ s„ m„ Óntreb pentru ce mai exista˛i Ón fruntea unui minister lipsit de activitate!

Nu este admis ca Ón prag de integrare european„ s„ fim de r‚sul Europei Ón ce prive∫te educa˛ia, Óntr-o ˛ar„ cu tineri deosebi˛i, al c„ror poten˛ial se pierde sub conducerea incompeten˛ei.

Dasc„lii au investit ani Ón educa˛ie ∫i nu merit„ s„ fie lua˛i peste picior de ni∫te conduc„tori vremelnici, ajun∫i Ónt‚mpl„tor pe func˛ii de conducere. Mai nou, a fi profesor a devenit subiect de glum„ na˛ional„ ∫i doar dragostea pentru elevi Ói mai ˛ine pe mul˛i dintre ei Ón Ónv„˛„m‚nt.

Sau a˛i luat exemplu de la domnul pre∫edinte B„sescu, care a recunoscut Ón repetate r‚nduri c„ nu prea i-a pl„cut ∫coala, ∫i face˛i acum din asta un slogan na˛ional? S„ fie aceasta re˛eta unui rom‚n de succes? Plimbarea prin c‚rciumi, ridiculizarea valorilor ∫i r‚setele Ónfundate care suplinesc tot mai des lipsa unor remarci inteligente par a fi noile metode de c‚∫tigare a popularit„˛ii. Ce nevoie mai avem de bun-sim˛ sau cunoa∫terea istoriei na˛ionale, c‚nd vulgaritatea e mult mai la Óndem‚n„?

C‚t mai trebuie s„ a∫tept„m s„ v„ trezi˛i ∫i s„ Ón˛elege˛i c„ elevii ∫i profesorii nu sunt ni∫te fiin˛e inferioare lipsite de importan˛„, ci reprezint„ viitorul, pe care nu ave˛i dreptul s„ Ól distruge˛i?

Declara˛ie politic„ intitulat„ îStabilirea priorit„˛ilor“.

Œn sesiunea parlamentar„ trecut„ am f„cut un apel c„tre colegii mei din partidele de opozi˛ie prin care doream s„ ne concentr„m mai mult asupra problemei integr„rii ∫i s„ l„s„m m„car pentru c‚teva luni la o parte certurile politicianiste ∫i lupta de culise.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Angajamentele pe care Guvernul T„riceanu ∫i le-a asumat Ón timpul campaniei electorale, ∫i anume introducerea cotei unice de impozitare, recalcularea pensiilor, combaterea corup˛iei, au fost Óndeplinite ∫i au fost abordate probleme grave ale societ„˛ii, precum reforma Ón justi˛ie, problema propriet„˛ii, controlul asupra averii demnitarilor sau transparen˛a asupra cheltuirii banului public.

De∫i se contest„ acest lucru, putem s„ afirm„m c„, datorit„ cotei unice de impozitare, pentru prima dat„ dup„ 1989 pe pia˛a muncii din Rom‚nia s-a Ónregistrat o cre∫tere a num„rului de locuri de munc„, mai ales Ón sectorul privat, datorat„ Óncuraj„rii mediului de afaceri, ce reprezint„ caracteristica principal„ a unei adev„rate guvern„ri de dreapta, dar ∫i o sc„dere a muncii la negru.

Prin programele destinate agriculturii, Ón principal S.A.P.A.R.D., îFermierul“ ∫i îRenta viager„“, a devenit o alt„ prioritate modernizarea agriculturii rom‚ne∫ti ∫i adaptarea la cerin˛ele Uniunii Europene. Dar mai important dec‚t toate aceste programe este finalizarea retroced„rii propriet„˛ii funciare.

Œn ceea ce prive∫te infrastructura, au fost elaborate noi proiecte Ón ce prive∫te construc˛ia de autostr„zi, dar au fost demarate ∫i chiar Óncheiate lucr„ri de modernizare a drumurilor, dar ∫i construc˛ia de poduri ∫i pode˛e, consolidarea malurilor ∫i sistematizarea albiilor de r‚uri.

Dar mai presus de toate, prioritatea zero a Guvernului a reprezentat-o ∫i o reprezint„ Ón continuare integrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, obiectiv Óndeplinit printr-un efort sus˛inut, ce a dus la eliminarea stegule˛elor ro∫ii, iar Ón acest moment Rom‚nia se afl„ Ón acelea∫i condi˛ii Ón care se aflau noile state membre Ón momentul ader„rii.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îNevoia de adev„r“. Stima˛i colegi,

Cu toate c„ Ón ultimul timp s-au f„cut pa∫i importan˛i Ón direc˛ia descoperiri adev„rului despre perioada comunist„ ∫i repunerii societ„˛ii rom‚ne∫ti pe noi baze morale, consider c„ putem merge mai departe ∫i c„ putem ar„ta cet„˛enilor acestei ˛„ri adev„rul a∫a cum este.

Contrar a∫tept„rilor mele, deconspirarea dosarelor secretizate a aruncat mai mult umbr„ ∫i confuzie dec‚t lumin„ asupra trecutului persoanelor vizate. Mai mult, C.N.S.A.S.-ul a ajuns Ón situa˛ia Ón care a fost contestat din cauza modului Ón care au fost luate deciziile, fiind aproape discreditat ca institu˛ie.

Am asistat Ón ultimul timp la apari˛ia unui nou tip de b„t„lie politic„, bazat„ pe manipularea opiniei publice prin celebrele informa˛ii din diferite îsurse“ ∫i prin declara˛ii care nu se bazeaz„ pe dovezi reale.

Cred c„ a venit timpul s„ punem cap„t suspiciunilor ∫i isteriei na˛ionale prin dou„ m„suri care s„ asigure transparen˛a, claritatea ∫i care s„ dea posibilitatea cet„˛enilor de a lua o decizie obiectiv„ asupra celor care Ói conduc ∫i-i reprezint„.

Prima m„sur„ este modificarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„, prin introducerea unui articol care prevede publicarea Ón Óntregime a dosarelor

persoanelor prev„zute la articolul 2 pe pagina de web a institu˛iei.

A doua m„sur„ este de a modifica Legea nr. 16 din 2 aprilie 1996, Legea Arhivelor Na˛ionale, prin desecretizarea tuturor dosarelor care au apar˛inut Partidului Comunist Rom‚n ∫i publicarea acestora pe pagina de web a institu˛iei.

Prin adoptarea acestor modific„ri, vom putea Ón sf‚r∫it s„ ne Óndeplinim scopul de a Ónf„˛i∫a opiniei publice adev„rul, ∫i nu interpret„ri, despre ce a Ónsemnat regimul totalitar Ón care am fost captivi timp de 50 de ani. Nu Ón ultimul r‚nd, ne vom alinia Ón sf‚r∫it Ón r‚ndul fostelor ˛„ri ale blocului socialist care au ∫tiut s„ fac„ lumina Ón trecutul lor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAgen˛ie Na˛ional„ pentru Integritate, de dragul ministrului justi˛iei“.

Dup„ haosul produs prin modific„rile aduse Codului penal ∫i Codului de procedur„ penal„, prin jocul de-a îuite prorogarea, nu e prorogarea“ Legilor nr. 301/2004, respectiv nr. 294/2004, uite modific„ri noi! De fapt acelea∫i, dar preluate sub un alt nume. Ministrul justi˛iei Ó∫i pune amprenta pe un alt delir inventat peste noapte sub numele A.N.I.

Nu vreau s„ fac aici apologia omului din opozi˛ie, ci vreau s„ semnalez anumite aspecte care, ∫i cu ochiul liber, nu pot fi trecute cu vederea.

Œncep‚nd de s„pt„m‚na trecut„, ordinea de zi a Comisiei juridice are o nou„ prioritate legislativ„, numit„ Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate.

Probabil c„ un necunosc„tor se Óntreab„ ce este aceast„ A.N.I. sau cu ce anume se ocup„ ea, at‚t timp c‚t nici Uniunea European„ nu prea are habar cu ce se m„n‚nc„.

Nu contest puterea de ini˛iativ„ a ministrului justi˛iei, dar de aici ∫i p‚n„ la a crea o institu˛ie pirat, pe placul unora, cred c„ este totu∫i mult.

Am fost obi∫nui˛i s„ ni se v‚re sub nas proiecte ini˛iate de Guvern, invoc‚ndu-se mult vehiculata îprioritate a Uniunii Europene“. Miz‚nd pe acest aspect, ministrul justi˛iei a crezut c„ vine Ón fa˛a unui Parlament care nu prea are habar de ce zice Uniunea European„.

Vrem s„ o asigur„m pe doamna ministru c„ lucrurile nu sunt nici pe departe a∫a cum dore∫te Domnia Sa s„ lase s„ se Ón˛eleag„.

Œntrebat„ totu∫i dac„ mai exist„ o institu˛ie similar„ Ón Uniunea European„, ministrul justi˛iei a r„spuns r„spicat: îNu! Dar ce conteaz„ c„ nu exist„? Eu vreau aceast„ institu˛ie. Dumneavoastr„, nu?“.

Doamna ministru avea o atitudine sfid„toare, de parc„ noi, parlamentarii, am fi de capul nostru ∫i am crea institu˛ii pentru c„ a∫a vrea un ministru efemer.

S„ nu uit„m c„ avem o Constitu˛ie care nu ne permite Ónfiin˛area de institu˛ii ori de c‚te ori ne trezim diminea˛a cu dorin˛a de a mai scoate c‚te o tr„snaie cu care s„ ne m‚ndrim Ón fa˛a camerelor de luat vederi.

Mai este pu˛in timp ∫i vom fi membri ai Uniunii Europene ∫i nou„ ne arde de creat institu˛ii. Dar de ce s„ ne mir„m, c‚nd Ónsu∫i ministrul justi˛iei a sus˛inut Ón fa˛a Comisiei juridice c„: îLegea A.N.I. este Legea Macovei“!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îŒnceperea noului an ∫colar, Óntre adev„r ∫i mistificare“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne mai despart doar c‚teva zile de un moment emo˛ionant at‚t pentru copiii no∫tri, c‚t ∫i pentru cei care Ói Óndrum„ de la catedre, dasc„lii lor. Deschiderea noului an ∫colar bate la u∫„.

Dar, dincolo de lupte mai mult sau mai pu˛in justificate, de zbateri mai mult sau mai pu˛in utile ∫i de plata unor poli˛e prin intermediul mijloacelor de comunicare Ón mas„, suntem datori s„ spunem adev„rul.

Anul ∫colar 2006—2007 va fi pentru educa˛ie un an al proiectelor de anvergur„. Va fi un an hot„r‚tor, pentru c„ va ar„ta, Ónainte de integrarea Ón Uniunea European„, capacitatea ∫colilor de a atrage fonduri pe baza proiectelor.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc are mare nevoie de acest lucru, are nevoie de banii aloca˛i, dar nu este mai pu˛in adev„rat c„ trebuie neap„rat s„ dovedeasc„ faptul c„ are capacitatea de a-i utiliza.

Œntreaga strategie a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru anul ∫colar 2006—2007, precum ∫i pentru perioada imediat urm„toare, 2006—2008, este orientat„ spre Óndeplinirea criteriilor de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, spre satisfacerea cerin˛elor de calitate ∫i competitivitate europene.

Nu trebuie s„ uit„m c„ Ón prezent avem de-a face cu un sistem subfinan˛at timp de 17 ani. Este un adev„r crud ale c„rui roade se culeg, din nefericire, acum. Pe de alt„ parte, este adev„rat c„ infrastructura Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i preuniversitar este Ón plin proces de ameliorare. Finan˛area Ónv„˛„m‚ntului din acest an este f„r„ precedent.

Toate unit„˛ile din sistemul de Ónv„˛„m‚nt au avut sarcina ca, p‚n„ la 15 septembrie, s„ realizeze igienizarea spa˛iilor. Dotarea cu mobilier nou, reabilit„ri, repara˛ii majore, stabilirea de noi spa˛ii de Ónv„˛„m‚nt sunt ˛inte realizabile Ónc„. Ceea ce nu se va putea realiza din lips„ de timp fizic se va concretiza cu siguran˛„ Ón perioada urm„toare, Ón condi˛ii de finan˛are sus˛inut„.

La rectificarea bugetar„ din luna august de anul acesta a fost prev„zut un num„r de 365 de ∫coli pentru asigurarea utilit„˛ilor — ap„ curent„, instala˛ii sanitare —, Ón valoare de 35,6 milioane lei. La urm„toarea rectificare vor fi propuse 791 de unit„˛i ∫colare pentru aloc„ri de investi˛ii Ón vederea asigur„rii utilit„˛ilor, Ón valoare de 66,4 milioane lei.

Dup„ cum se ∫tie, dup„ evenimentele din decembrie 1989, Ón c„utarea unui trai mai bun, tot mai mul˛i rom‚ni aleg s„-∫i Óncerce norocul Ón str„in„tate.

Œn ultimii ani s-a putut observa o tot mai accentuat„ migra˛ie a personalului mediu sanitar c„tre ˛„ri ale Uniunii Europene.

Conform unui studiu comandat de Federa˛ia îSolidaritatea Sanitar„“, 93,1% din personalul mediu sanitar din Rom‚nia consider„ c„ salariul actual nu Ói asigur„ o via˛„ confortabil„.

Dintre cei chestiona˛i, 91,52% sunt de p„rere c„ singura solu˛ie pentru realizarea lor financiar„ este plecarea la munc„ Ón str„in„tate. Acest fapt demonstreaz„ c„ Ón acest moment este de preferat un loc de munc„ dincolo de hotarele ˛„rii, mai bine pl„tit, Óns„ c‚t se poate de nesigur, dec‚t un loc de munc„ sigur Ón ˛ar„, Óns„ mult mai prost pl„tit.

Posibil ca r„spunsurile la acest sondaj s„ fi fost influen˛ate ∫i de faptul c„ 87,79% dintre subiec˛i au colegi sau prieteni pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.

Nu doar salariul Ói nemul˛ume∫te Óns„ pe asisten˛ii medicali. Printre motivele invocate la plecarea lor Ón alta ˛ar„, se reg„sesc nemul˛umiri legate de criza de medicamente, de dot„rile spitalelor ∫i Ón special de proasta administrare a acestora.

Dac„ situa˛ia r„m‚ne neschimbat„, am putea asista la o criz„ sever„ Ón sistemul sanitar Ón privin˛a personalului medical mediu, iar ceea ce va favoriza aceast„ criz„ este posibilitatea asisten˛ilor medicali de a pleca legal cu contract de munc„ Ón str„in„tate.

Este de Ón˛eles migrarea cadrelor medicale medii c„tre ˛„rile europene, deoarece acolo g„sesc toate condi˛iile necesare desf„∫ur„rii procesului de munc„ Ón condi˛ii civilizate, iar salariile pe care le primesc Ói ajut„ s„ poat„ spera pe viitor la o via˛„ mai bun„.

Interesant de urm„rit sunt pozi˛ia Guvernului T„riceanu privitor la aceast„ problem„ ∫i m„surile care vor fi luate pentru stoparea migra˛iei continue a cadrelor medicale rom‚ne∫ti c„tre alte ˛„ri.

Sper„m ca Ón anii ce vor urma rom‚nii s„ nu mai fie nevoi˛i s„ ia drumul pribegiei pentru a putea oferi familiei un trai decent.

Declara˛ie politic„ intitulat„ î21 septembrie — Ziua Mondial„ a P„cii“.

îPacea Ónseamn„ libertate Ónf„ptuit„, libertate ∫i Ón acela∫i timp adev„r.“ — Aldous Huxley Œn fiecare an, la data de 21 septembrie, se celebreaz„ Ziua Interna˛ional„ a P„cii, zi Ón care Óntreaga lume Ó∫i exprim„ speran˛a Óntr-un viitor al p„cii ∫i al unit„˛ii Óntre na˛iuni.

Ziua Interna˛ional„ a P„cii s-a stabilit pe 21 septembrie 1981 de c„tre Adunarea General„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Organiza˛iei Na˛iunilor Unite prin Rezolu˛ia 55/282, adunare ce a sf„tuit ca aceast„ zi s„ reprezinte o zi de Óncetare a focului ∫i a nonviolen˛ei la nivel global.

Ziua Interna˛ional„ a P„cii este celebrat„ Ón fiecare an la deschiderea sesiunii anuale a Adun„rii Generale a Na˛iunilor Unite ∫i reprezint„ unica s„rb„toare oficial„ declarat„ de Na˛iunile Unite.

Cel mai obi∫nuit mod de a comemora aceast„ zi important„ este acela de a p„stra un moment de reculegere, de a reflecta asupra angajamentului fiec„ruia dintre noi Ón lupta pentru men˛inerea p„cii Ón lume.

Nu trebuie s„ uit„m ziua de 11 septembrie 2001, zi Ón care la New York s-au comis cele mai violente acte de terorism Ómpotriva umanit„˛ii, zi ce a influen˛at cursul istoriei.

îLumea nu va mai fi vreodat„ la fel“, pentru c„ s-a schimbat ordinea mondial„, lumea Óntreaga s-a Ómp„r˛it Ón îbuni“ ∫i îr„i“, Ón îprieteni“ ∫i îdu∫mani“.

Ast„zi, dup„ 5 ani de la aceast„ mare tragedie, cet„˛enii americani, dar si oamenii de pe Óntregul mapamond ˛in un moment de reculegere Ón memoria victimelor terorismului, a familiilor ∫i apropia˛ilor lor.

Trebuie ca ziua de 21 septembrie s„ fie o zi a nonviolen˛ei, f„r„ focuri de arm„, f„r„ ur„, o invita˛ie la Óncetarea oric„ror ostilit„˛i ∫i la prevenirea tuturor conflictelor violente.

Noi to˛i putem s„ cre„m o lume mai bun„ ∫i mai dreapt„, o lume a p„cii ∫i siguran˛ei, pentru c„ pacea este dorin˛a comun„ a tuturor oamenilor din Óntreaga lume.

Pacea global„ este posibil„, indiferent de cultur„ sau religie, ∫i fiecare dintre noi poate s„-∫i aduc„ contribu˛ia la Ónf„ptuirea acestui lucru.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre perenitatea unei mari s„rb„tori: comemorarea eroului Avram Iancu“.

A devenit o tradi˛ie ca Ón fiecare an, pe 17 septembrie, s„ ne reculegem Óntr-un moment de pioas„ aducere-aminte la fiebea, Ón inima fi„rii Mo˛ilor, l‚ng„ morm‚ntul lui Avram Iancu, erou al neamului rom‚nesc.

Personalitate complex„, om de mare cultur„ ∫i de mare curaj, iubitor de neam ∫i ˛ar„, Avram Iancu ∫i-a c‚∫tigat un loc inegalabil Ón istoria noastr„ modern„ prin lupta sa neobosit„ pentru afirmarea identit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor din Ardeal.

Morm‚ntul s„u a fost str„juit mai bine de un veac de falnicul gorun al lui Horea, alt tribun al drepturilor legitime ale rom‚nilor, ridicat din seva aceluia∫i p„m‚nt.

Dar timpul, Ón nemiloasa ∫i implacabila sa trecere, nu iart„ nici oameni, nici arbori. Stejarul bisecular al lui Horea s-a stins. Anul trecut, ultimele pic„turi de sev„ din glorioasa sa existen˛„ mai tremurau Ón frunze. A r„mas, Óns„, ∫i va r„m‚ne de-a pururi vie amintirea celor doi eroi: Horea ∫i Avram Iancu, îCraiul Mun˛ilor Apuseni“, nume ve∫nic Óngem„nate Ón panteonul devenirii noastre. S„ cinstim ∫i Ón acest an memoria lui Avram Iancu. Aceast„ s„rb„toare nu-∫i va pierde nicic‚nd din glorioasa ei m„re˛ie.

Ne bucur„m c„ vom intra Ón Uniunea European„. Da, vom intra cu Óntreaga noastr„ zestre istoric„, Ómpreun„ cu toate numele sfinte ale bogatului nostru trecut. Vom

intra al„turi de spiritul vizionar al lui Avram Iancu, indiferent dac„ unora le place sau nu acest lucru. Pentru c„ noi ∫i numai noi avem dreptul de a ne stabili pietrele de hotar ale istoriei noastre na˛ionale.

A∫adar, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, a∫tept„m ∫i din partea celor ce nu vor putea veni, fizic vorbind, la fiebea, Ón acest frumos Ónceput de toamn„, un g‚nd frumos ∫i un gest de pioas„ aducere-aminte pentru memoria nepieritoare a unui mare erou al neamului nostru, Avram Iancu.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre mult a∫teptata desecretizare a dosarelor Securit„˛ii“.

Am Ónceput, dup„ o foarte lung„ a∫teptare, s„ asist„m la o real„ schimbare de situa˛ie, pe care mul˛i dintre noi o a∫teptam odat„ cu desecretizarea dosarelor fostei Securit„˛i.

La fel de adev„rat este Óns„ ∫i faptul c„ nu pu˛ini dintre noi erau cei care nu doreau de fapt acest lucru, din motive lesne de Ón˛eles.

Aceast„ îdeschidere a cutiei Pandorei“ a Ónceput deja s„ aduc„ c‚teva surprize care schimb„ total punctul de vedere pe care unii ∫i l-au f„cut despre unele persoane implicate politic sau altfel dec‚t politic.

Faptul c„ cei care nu doreau aceast„ desecretizare sunt din ce Ón ce mai mul˛i nu ne face s„ credem altceva dec‚t c„ cei care au desf„∫urat activit„˛i Ón folosul acestei Securit„˛i sunt Óntr-un num„r mult mai mare dec‚t ne imagin„m ∫i c„ nu pu˛ini dintre ace∫tia mai sunt Óntr-un fel sau altul activi.

Am observat Óns„ c„ scuza pe care mul˛i o folosesc Ón ap„rare este cea c„ acele vremuri erau diferite de cele din prezent. Da, adev„rat este c„ cele de acum sunt altfel dec‚t cele care au fost. Œns„ ∫i oamenii de acum ar trebui s„ fie al˛ii dec‚t cei de atunci. Faptul c„ ace∫tia mai sunt Ónc„ cei de atunci se datoreaz„ Óns„ ∫i Ónt‚rzierii cu care noi, rom‚nii, am ajuns s„ facem un lucru pe care firesc era s„-l facem mult mai devreme. Cu totul altfel ar fi stat lucrurile Ón prezent. Cu totul alta ar fi fost clasa politic„ din aceste vremuri ∫i pot s„ spun c„ cu totul alta ar fi fost situa˛ia Rom‚niei ∫i din alte puncte de vedere. Aceast„ situa˛ie n-a f„cut altceva dec‚t s„ dea voie anumitor grupuri s„-∫i duc„ la Óndeplinire planurile ∫i s„ aduc„ Rom‚nia Óntr-o situa˛ie din care cu greu vom mai putea ie∫i.

Au existat Óns„ voci, mai exist„ Ónc„ ∫i acum, care pun Óntreb„ri de genul: c‚t de bun„ este aceast„ desecretizare? Oare chiar ne dorim acest lucru? Sau suntem noi preg„ti˛i pentru ea? Nu pot s„ spun dec‚t un lucru: nu ne mai putem folosi de scuza îmai bine mai t‚rziu, dec‚t niciodat„“.

Un lucru Óns„ las„ cet„˛eanului simplu, observatorului care urm„re∫te t„cut Óntreg acest spectacol, un gust amar: unii se folosesc de aceste dosare pentru a-∫i regla conturile cu cei care le stau Ón drum, cu cei Ón fa˛a c„rora se simt vulnerabili, descoperi˛i. Iat„ deci c‚t de pu˛in au Ónv„˛at din acea democra˛ie cu care le place s„ se laude, Ón numele c„reia afirm„ sus ∫i tare c„ pledeaz„!

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLegea bunului plac Ón s„n„tate“.

A∫a s-ar putea numi, stima˛i colegi, legea pe care o aplic„ unele administra˛ii locale, ∫i fac referire aici la acele administra˛ii conduse de reprezentan˛ii Partidului Social Democrat.

De ce îlegea bunului plac“? Pentru c„ este interpretat„ Ón stilul propriu al celui care o aplic„ ∫i nu Ón spiritul legii.

Exemplul cel mai recent este dat de Legea privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

Dup„ cum bine ∫ti˛i, Ordonan˛a de Urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 ∫i legea privind aprobarea ordonan˛ei au stabilit foarte clar condi˛iile care trebuie Óndeplinite de solicitan˛i, dar ∫i atribu˛iile unit„˛ilor administrativ-teritoriale Ón ceea ce prive∫te situa˛ia spa˛iilor Ón cauz„. Legea stabile∫te cadrul juridic pentru v‚nzarea spa˛iilor proprietate private a statului Ón care, la data prezentei ordonan˛e de urgen˛„, func˛ioneaz„ unit„˛i medicale Ónfiin˛ate ∫i organizate potrivit Ordonan˛ei Guvernului nr. 124/1998.

Aceste spa˛ii sunt v‚ndute celor care Ó∫i desf„∫oar„ deja activitatea Ón ele. Or, la nivelul unor administra˛ii locale, prevederile legale au ajuns s„ fie interpretate dup„ bunul plac.

Situa˛iile pe care vi le voi descrie nu sunt doar apanajul municipiului Ia∫i, ci se Ónt‚lnesc Ón toate localit„˛ile conduse de membrii P.S.D.

Cererile privind cump„rarea spa˛iilor sunt analizate la nivelul administra˛iei locale pe baza afinit„˛ilor politice ale solicitan˛ilor. Dac„ e∫ti membru al Partidului Social Democrat prime∫ti Ón cel mai scurt timp contractul de cump„rare. Dac„, pe de alt„ parte, simpatia este Óndreptat„ spre dreapta e∫ichierului politic, te treze∫ti cu un r„spuns sec: îSpa˛iul va fi scos la v‚nzare prin licita˛ie“. Cunosc mult situa˛ii Ón care cabinete care func˛ioneaz„ Ón aceea∫i cl„dire au fost v‚ndute solicitan˛ilor pe astfel de criterii, Ón timp ce unii medici s-au lovit de r„spunsul amintit, scoaterea la v‚nzare prin licita˛ie.

Motivele invocate de administra˛iile locale sunt din cele mai diverse: posibile, ∫i nu certe, cereri de retrocedare a cl„dirilor Ón care func˛ioneaz„ cabinetele medicale, renumerotarea cabinetelor existente, astfel Ónc‚t unul sau dou„ îdispar“ din acea unitate medical„, publicarea pe site-ul oficial a cabinetelor scoase la v‚nzare, dar v‚nzarea lor c„tre alte persoane dec‚t cele Óndrept„˛ite de lege. Astfel de practici se doresc a aduce oprobriul public fa˛„ de actuala guvernare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îBarierele Rom‚niei“.

Noile coordonate europene ne oblig„ la ridicarea barierelor, at‚t ale grani˛elor, c‚t ∫i ale mentalit„˛ilor.

Œn Giurgiu, domnul primar Lucian Iliescu, exponent al liberalismului local, a promovat o politic„ financiar„ nefast„.

Turismul este sufocat de taxe de pod, de tranzit, de ecologizare. Toate grani˛ele Uniunii Europene trebuie s„ permit„ libera circula˛ie.

Prim„ria braveaz„ Ón investirea banilor prelua˛i samavolnic din vam„. Infrastructura ora∫ului este dezvoltat„ Óns„ din fonduri europene, Ómprumuturi care se vor rambursa Ón ani.

Vorbim de turism, de dezvoltarea lui, Óns„ invent„m tot felul de bariere care alung„ turi∫tii. Invent„m taxa de tranzit a municipiului, Óns„ ∫oseaua nu trece prin municipiu. Turi∫tii ne ocolesc ora∫ul de frica barierelor.

Europa Ó∫i deschide grani˛ele pentru rom‚ni, Óns„ noi le Óngr„dim cu bariere.

Taxe dus: 472.000 — tax„ tranzit ora∫; tax„ trecere pod — 208.000; tax„ ecologizare — 390.000.

Taxe Óntors: 472.000 — tax„ tranzit ora∫; tax„ ecologizare — 64.000; tax„ ecologizare —390.000.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Taxele care se ridic„ la 2.500.000 lei un drum dus-Óntors Rom‚nia—Bulgaria p„teaz„ obrazul nostru de diploma˛i. Suntem one∫ti cu noi Ón∫ine, trebuie s„ fim one∫ti ∫i cu cei care ne viziteaz„!

Ce vin„ au rom‚nii din alte jude˛e c„ noi vrem s„ ne dezvolt„m ora∫ul prin bani ce nu ne apar˛in? Iar verific„rile institu˛iilor de profil demonstreaz„ circuite vicioase ale acestor taxe.

Dac„ vrem s„ fim europeni, trebuie s„ avem deschidere spre Europa.

Blocajul ini˛iat la Giurgiu spre ˛ara cu care suntem Ón tandem, Bulgaria, Óncalc„ legile bunului-sim˛, sacrific„ un turism deja precar. Cet„˛enii str„ini se vor duce spre zone cu adev„rat de agrement, unde se vor sim˛i bine.

Œn Rom‚nia, intrarea ∫i ie∫irea danubian„ e presat„ de dezacorduri pecuniare.

Ca reprezentant al Parlamentului Rom‚niei Ón jude˛ul Giurgiu, solicit demontarea tuturor barierelor care ne separ„ de lumea civilizat„ ∫i deschiderea por˛ilor spre stelele azurului european.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCre∫terea fiscalit„˛ii Ón agricultur„ — o propunere liberal„ aberant„, care-l irit„ chiar ∫i pe «forumistul» Traian B„sescu“.

Recent, Pre∫edintele Traian B„sescu ni s-a dezv„luit Óntr-o nou„ postur„, aceea de forum«ist pe paginile de internet ale cotidienelor centrale.

Dorin˛a sa de a da peste m‚ini acelora care, Ón opinia sa, au gre∫it sau au dezinformat sau s-au ab„tut de la adev„r sau de la ceea ce Domnia Sa consider„ c„ este bine l-a f„cut pe Pre∫edintele B„sescu s„ ajung„ s„-∫i posteze comentariile ∫i nemul˛umirile p‚n„ ∫i pe forumurile publica˛iilor na˛ionale.

Cu to˛ii am fost pu∫i Ón tem„ asupra ur„rii pe care pre∫edintele ˛„rii i-a adresat-o pe forum directorului editorial al unui important cotidian central, care publica un articol despre trecutul s„u: îDumnezeu s„ ne dea s„n„tate c‚t adev„r spunem legat de povestea pe care a˛i prezentat-o Ón ziarul de m‚ine“.

Ast„zi, la r‚ndul meu, vreau s„-i Óntorc urarea forumistului Traian B„sescu.

Iat„ de ce. S„pt„m‚na trecut„, am lecturat un articol intitulat îStrategia fiscal-bugetar„ m„re∫te taxele pe proprietate, munc„ ∫i agricultur„“, ap„rut Ón num„rul din 4 septembrie al aceluia∫i cotidian central.

Se cuvine s„ precizez c„ articolul respectiv prezenta c‚teva din direc˛iile pe care se bazeaz„ viitoarea strategie fiscal„ pe termen mediu a Rom‚niei, elaborat„ de ministrul finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu.

Œntre aceste direc˛ii, se num„r„ ∫i cre∫terea fiscalit„˛ii Ón agricultur„. Aceast„ cre∫tere a impozit„rii Ón ramur„ este practic aberant„, de∫i este sus˛inut„ de colegul liberal al ministrului, senatorul Varujan Vosganian, prin aceea c„ circa 40% din popula˛ia ˛„rii lucreaz„ Ón agricultur„.

Pre∫edintele Comisiei senatoriale de buget, finan˛e afirm„ c„ aportul acestei ramuri Ón P.I.B. este de doar circa 1%, respectiv jum„tate fa˛„ de perioada dinainte de 1989, dar fie se preface, fie a uitat cu des„v‚r∫ire c„ la

vremea aceea Rom‚nia era supranumit„ îgr‚narul Europei“.

Mai cu picioarele pe p„m‚nt, al˛i colegi de doctrin„ ai finan˛istului Vl„descu, fo∫ti mini∫tri de finan˛e, sus˛in contrariul, baz‚ndu-se pe realitatea crud„ din domeniul agriculturii din zilele noastre, ∫i anume c„ majoritatea celor 40% care lucreaz„ Ón agricultur„ tr„iesc Ón condi˛ii de s„r„cie, practic‚nd o agricultur„ de subzisten˛„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îClasa politic„, Óntre pragmatism ∫i demagogie“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Vara care tocmai s-a Óncheiat a fost condimentat„ cu dispute, declara˛ii belicoase, lovituri sub centur„, dezv„luiri scandaloase ∫i, Ón general, rele tratamente aplicate adversarilor politici. Toate acestea, Ón vreme ce momentul 1 ianuarie 2007 se transform„, pe zi ce trece, dintr-o perspectiv„ Óndep„rtat„ Óntr-o certitudine apropiat„.

Se Óncearc„ a∫adar, pe diferite c„i, ob˛inerea de capital politic. Nimic r„u Ón asta ∫i Ón deplin„ legitimitate, Óntr-o democra˛ie pe care o dorim cu to˛ii viabil„. Pericolul rezid„ Óns„ Ón tenta˛ia unora de a duce discursul politic Óntr-o zon„ a derizoriului. Se inventeaz„ teme de dragul orgoliului personal ∫i se lanseaz„ specula˛ii ∫i acuze lipsite de con˛inut.

Toate elementele de mai sus creeaz„ iluzia discordiei perpetue Ón s‚nul clasei politice rom‚ne∫ti. Œn acest r„stimp, rom‚nii sunt bulversa˛i de avalan∫a deciziilor politice, iar oficialii europeni lanseaz„ avertismente dup„ avertismente privind aderarea Rom‚niei la termenul stabilit, legate fiind ∫i de pachetele de legi care condi˛ioneaz„ integrarea la 1 ianuarie 2007.

Dup„ o var„ marcat„ profund de interven˛ia politicului Ón administrarea ˛„rii, a venit momentul ca Óntreaga clas„ politic„ s„ se replieze ∫i s„ se preg„teasc„ temeinic pentru momentul ader„rii, l„s‚nd deoparte intrigile ∫i r„zboaiele de o zi care au caracterizat ultimele dou„ luni. V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îContestarea raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru Ro∫ia Montan„“.

Doresc s„ exprim profunda Óngrijorare fa˛„ de iminenta avizare a proiectului minier Ro∫ia Montan„ privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 exploatarea aurului din Ro∫ia Montan„ de c„tre compania îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“.

Doresc s„ atrag aten˛ia dumneavoastr„ asupra pierderilor majore de mediu, sociale, culturale, economice ∫i de imagine extern„ pe care le va avea Rom‚nia dac„ acest proiect va fi acceptat de autorit„˛ile rom‚ne∫ti.

Proiectul trebuie oprit, deoarece nu exist„ argumente suficiente ∫i credibile privind eficien˛a economic„, social„, de mediu etc. a acestui proiect pentru Rom‚nia.

Proiectul implic„ dezvoltarea celei mai mari exploat„ri de aur ∫i argint din Europa ∫i are ca scop ob˛inerea de beneficii materiale uria∫e pentru compania îRo∫ia Montan„ Gold Corporation“ Óntr-un interval de timp foarte scurt ∫i este realizat pe principiul exploat„rii ∫i utiliz„rii excesive a resurselor zonei. Impactul asupra bun„st„rii sociale este limitat, iar mediul natural, compromis.

Nu exist„ nici o tendin˛„ c„tre o dezvoltare durabil„ a comunit„˛ilor ∫i nici o performan˛„ de mediu, social„ sau economic„ pentru zona Ro∫ia Montan„.

La nivel european, strategia dezvolt„rii durabile are rolul de a asigura coeren˛a Óntre diferitele politici ∫i obiective pe termen lung, iar Ón aplicarea sa se are Ón vedere un sistem de indicatori care s„ permit„ o evaluare periodic„ a activit„˛ii. Œn cazul proiectului Ro∫ia Montan„, nu se fac referiri la acest tip de dezvoltare, nu se vorbe∫te nimic despre strategiile viitoare ∫i nu se pomene∫te nimic de evaluarea periodic„ viitoare.

Rezervele de aur ∫i argint de la Ro∫ia Montan„ reprezint„ una dintre rezervele strategice ale Rom‚niei. Raportul costuri (pierderi)/beneficii este defavorabil pentru Rom‚nia.

Cuantificarea impactului poten˛ial a fost realizat„ superficial, iar planurile de management prezentate Ón scopul diminu„rii impactului sunt pline de generalit„˛i, f„r„ a prezenta nici m„car costurile estimative pentru toate domeniile ∫i, cel mai grav, sunt f„cute pe termen scurt, pe durata de via˛„ a minei: 2007 — autorizare, 2009 — construc˛ie, 2026 — exploatare ∫i 2029 — Ónchidere.

3. Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului (E.I.M.) depus de îCompania Ro∫ia Montan„ Gold Corporation“ s„ fie analizat de Parlamentul Rom‚niei prin comisiile de specialitate.

Rezultatele s„ fie supuse dezbaterilor parlamentare. Raportul s„ fie f„cut public.

Stima˛i colegi,

Guvernul va investi suma de 100 milioane euro pentru reabilitarea a∫ez„mintelor ∫i institu˛iilor culturale din mediul rural.

Acest program vine s„ schimbe fundamental modul Ón care se face cultura Ón mediul rural. Este probabil cea mai important„ sum„ investit„ de un guvern postdecembrist Óntr-un asemenea proiect.

Programul vizeaz„ Ónt„rirea rolului a∫ez„mintelor culturale ∫i institu˛iilor culturale din mediul rural ∫i transformarea acestora Ón centre comunitare de acces universal la informa˛ie ∫i cultur„ ∫i de coeziune cultural„.

Totodat„, se urm„re∫te diversificarea ofertei culturale Ón mediul rural ∫i cre∫terea gradului de acces ∫i de participare a popula˛iei rurale la via˛a cultural„.

Programul se adreseaz„ comunelor, satelor, dar ∫i ora∫elor cu p‚n„ la 10.000 de locuitori. Aceste a∫ez„minte se afl„ Óntr-o stare grav„ de deteriorare.

Prin acest program vor fi reabilitate Ón jur de 3.0003.500 de obiective culturale: c„mine culturale, monumente, biblioteci, muzee, case memoriale.

Implementarea programului se va face de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor, care va Ónfiin˛a o unitate de management. Din aceasta vor face parte reprezentan˛i ai Cancelariei Primului-Ministru, Ministerului Culturii, Ministerului Agriculturii, P„durilor si Dezvolt„rii Rurale, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Secretariatului General al Guvernului — Departamentul pentru Rela˛ii Interetnice ∫i ai Asocia˛iei Comunelor din Rom‚nia.

Programul na˛ional de reabilitare a a∫ez„mintelor culturale ∫i institu˛iilor culturale din mediul rural se va aplica Óncep‚nd cu anul Ón curs ∫i se va desf„∫ura pe o durat„ de doi ani, cu posibilitatea prelungirii.

Salut„m astfel ini˛iativa Ministerului Culturii ∫i Cultelor, mai ales av‚nd Ón vedere situa˛ia Ón care se afl„ aceste a∫ez„minte ∫i institu˛ii.

Reuniunea anual„ a diploma˛iei rom‚ne, desf„∫urat„ sub mottoul îNoi realit„˛i, noi r„spunderi, noi perspective“, a constituit un moment de reflec˛ie pentru clasa politic„ cu privire la viitoarele responsabilit„˛i pe care Rom‚nia ∫i le va asuma ca membr„ a Uniunii Europene.

P‚n„ acum prioritatea a fost finalizarea procesului de aderare.

Œn prezent ne a∫teapt„ un alt test de o importan˛„ major„, cel al raportului Comisiei din 26 septembrie pe baza c„ruia Consiliul Uniunii urmeaz„ s„ confirme aderarea noastr„ la 1 ianuarie 2007.

Rom‚nia are nevoie de o strategie coerent„ postaderare, care s„ formuleze Ón clar interesele na˛ionale, cum ar fi valorificarea poten˛ialului s„u politic, economic, social, cultural ∫i uman, dar care s„ nu exclud„ faptul c„ Uniunea European„ traverseaz„ o perioad„ sensibil„, urm„rind o sporire a coeziunii interne a Uniunii, care are nevoie de o reconfigurare institu˛ional„ ∫i juridic„, de g„sirea unor solu˛ii bune cu privire la viitoarele sale grani˛e ∫i care Óncearc„ s„-∫i consolideze avantajul economic pe plan global.

Pe viitor ne putem raporta la r„spunderile politice ∫i de securitate, la o abordare strategic„ regional„, la necesitatea unor noi parteneriate ∫i eliminarea discrepan˛elor economico-sociale, dar, evident, vor exista dificult„˛i de integrare a priorit„˛ilor Rom‚niei Ón ansamblul politicii externe, ca ∫i de abordare a agendei europene.

Aceast„ recuplare cu Europa nu Ónseamn„ aducerea problemelor cu care ne confrunt„m ∫i a e∫ecurilor noastre Ón interiorul Uniunii, ci adoptarea unui model institu˛ional, sprijinirea unui proiect politic ∫i definirea profilului european al Rom‚niei. De asemenea, nu trebuie s„ ne g‚ndim numai la beneficiile integr„rii, ci ∫i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 aportul nostru la construc˛ia Europei de m‚ine. Statul rom‚n trebuie s„ sprijine deblocarea Tratatului Constitu˛ional, dezvoltarea PESC/PESA, diversificarea politicii de vecin„tate ∫i promovarea Agendei Lisabona.

Statutul de membru al Uniunii Europene induce schimb„ri fundamentale, de la normele de drept p‚n„ la schimbarea mentalit„˛ilor. Rom‚nia nu trebuie s„ intre pe u∫a din spate, pentru c„ are poten˛ialul de a-∫i mobiliza resursele institu˛ionale ∫i individuale ∫i de a men˛ine ∫i dezvolta diversitatea culturilor europene.

Foarte des s-au auzit Ón ultima vreme glasurile unor lideri politici Óndemn‚ndu-∫i colegii de partid mai agita˛i ∫i mai nervo∫i s„-∫i spele rufele Ón familie, acolo unde se presupune c„ treaba aceasta este departe de ochii lumii, ai presei, ai bunului-sim˛ la urma-urmelor.

Ce m-a surprins este asem„narea fantastic„ a expresiilor acestora, fie c„ sunt de st‚nga, de dreapta sau de centru. Ies frumos Ón fa˛a p„durii de microfoane ∫i rostesc, cu glas solemn ∫i Ónc„rcat de seriozitate, fraze care nu sunt, de fapt, dec‚t ni∫te am„r‚te de poncifuri. Spun c„ ador„ b„t„lia de idei Ón s‚nul partidului, c„ democra˛ia presupune dezbatere ∫i, evident, supunerea fa˛„ de argumentul forte al acesteia: votul. O spun cu credin˛a afi∫at„, a∫a, ca pentru ni∫te pro∫ti, ∫i, dac„ ai norocul s„ nu fii chiar de v‚rsta gr„dini˛ei, ceva Ó˛i atrage imediat aten˛ia: mu∫chii Óncorda˛i ai fe˛ei, care tremur„ nervos, glasul Ónc„rcat de amenin˛are, degetele m‚inilor care se crispeaz„ f„r„ sens aparent, ca un fel de reac˛ie a unei biete broa∫te disecate la stimulul electric.

Toate acestea vorbesc despre cu totul altceva, ∫i anume c„ nu se accept„ deloc pluralismul opiniilor, c„ a∫a-numita sp„lare a rufelor Ón familie nu este dec‚t o pozi˛ionare de-a dreapta sau de-a st‚nga baricadei, conform principiului comunist: îCine nu e cu noi e Ómpotriva noastr„“.

Toate acestea ne arat„ c„ avem o clas„ politic„ primitiv„, care nu s-a ridicat deloc deasupra acestui sistem instaurat Ónc„ din 1990, Ón perioada luptelor politice de strad„, a marilor ∫i pateticelor Óntreb„ri lansate de pe tanchete de in∫i care nu foarte t‚rziu au ajuns infractori, g„inari de doi bani, nebuni sau chiar lideri importan˛i.

Ciolanul Ói face s„ fream„te Ón halul acesta, pozi˛ia aduc„toare de beneficii imediate, acel implacabil elixir d„t„tor de vertij care este licoarea puterii.

C‚nd ai puterea, ui˛i c„ toate cele ar trebui sp„late Ón familie, m‚r‚i ca un dul„u c„ruia i se amenin˛„ osciorul, rupi cu din˛ii ∫i cu unghiile ∫i, normal, vii Ón fa˛a ziari∫tilor ∫i spui c„: îNoi nu vom tolera luptele de opinii Ón afara

cadrului organizat al partidului, c„...“ ∫i nu-˛i dai seama c„ ochii Ó˛i sunt injecta˛i, c„ glasul este Ónc„rcat de ur„ puturoas„, c„ mu∫chii fe˛ei tresar ca nebunii, c„ pumnii ˛i se Ónchid ∫i deschid f„r„ rost, c„ e∫ti tu Ónsu˛i un poncif, rostind poncifuri.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Suntem, Ón aceste zile, martorii ∫i, Ón acela∫i timp, spectatorii t„cu˛i ai unui fapt pe care Ól a∫teptam de foarte mult timp. Mul˛i dintre noi au fost aceia care ne doream s„ afl„m cine au fost cei care au colaborat cu fosta Securitate. La fel de mul˛i au fost ∫i mai sunt Ónc„ cei care au f„cut ∫i vor face totul pentru ca ace∫ti colaboratori s„ nu fie cunoscu˛i. Œncet, Óns„, numele lor Óncep a fi cunoscute. Unele ne surprind, altele mai pu˛in.

Afl„m despre oamenii Securit„˛ii afla˛i ast„zi Ón sfera politic„, afl„m de colaboratori din r‚ndul reprezentan˛ilor biserice∫ti, de oameni de cultur„, ziari∫ti sau sportivi. Cei mai v‚na˛i, Óns„, r„m‚n cei din domeniul Ón care ∫i noi activ„m: cel al politicii. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ acest lucru se Ónt‚mpl„ din dou„ motive: unul ar putea fi legat de faptul c„ oameni care au slujit cu credin˛„ P.C.R.-ul de pe b„ncile Securit„˛ii se afl„ ast„zi Ónc„ pe func˛ii importante Ón stat, iar cel de-al doilea ar putea fi datorat Ónd‚rjirii cu care s-au zb„tut s„ fac„ tot ceea ce a fost posibil pentru ca informa˛iile cuprinse Ón anumite dosare s„ nu fie cunoscute.

Ca ultim„ scuz„, aduc Ón fa˛a cet„˛eanului simplu ∫i milos afirma˛ia c„ altfel erau acele vremuri ∫i c„ nu ar fi avut de ales. Total gre∫it! Fiecare dintre noi avem de ales Ón anumite situa˛ii. Mul˛i dintre oamenii acelor vremuri au ales s„ fac„ cele mai umilitoare munci sau s„ suprapopuleze celulele Ónchisorilor. Al˛ii, Óns„, au ales calea cea mai u∫oar„ ∫i mai avantajoas„.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ consider c„ este un lucru care ar fi trebuit f„cut cu mul˛i ani Ón urm„. Multe dintre situa˛iile grave Ón care se afl„ ast„zi Rom‚nia sunt din cauza acelor oameni care au continuat s„ conduc„ destinele acestei ˛„ri, pun‚nd mai presus de toate interesele proprii.

Al˛ii ar fi fost oamenii care ar fi condus aceast„ ˛ar„ dac„ acest lucru se petrecea, a∫a cum era ∫i firesc s„ se Ónt‚mple, imediat dup„ revolu˛ie. Alta ar fi fost clasa politic„ de ast„zi ∫i reprezentan˛ii cet„˛enilor, chiar ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, ∫i poate c„ alta ar fi fost situa˛ia actual„ din ˛ar„ din mai multe puncte de vedere. Suntem iar„∫i Óntr-o mare Ónt‚rziere, din care avem foarte mult de recuperat.

Declara˛ie politic„: îIndicatori economici peste a∫tept„ri, dar f„r„ un nivel de trai mai bun al rom‚nilor“.

Institutul Na˛ional de Statistic„ anun˛„ pentru trimestrul al doilea o cre∫tere economic„ de 7,8%, iar pentru prima jum„tate a anului, de 7,4%. Valoarea P.I.B. pentru aceast„ perioad„ este de 38,5 miliarde de euro. Structura economiei, Ón viziunea unor anali∫ti, se apropie de statele vestice, unde serviciile au cea mai mare contribu˛ie Ón economie. Industria reprezint„ 27% din P.I.B., construc˛iile 5%, iar agricultura doar 3%. Consumul final s-a majorat cu 11,5% Ón trimestrul al doilea ∫i cu 10,9% Ón prima jum„tate a anului, iar investi˛iile au crescut cu 12,2% Ón trimestrul doi ∫i cu 11,9% Ón prima jum„tate a anului.

Ritmul de cre∫tere a economiei este nesustenabil, consumul fiind acela care contribuie Ón mare m„sur„ la formarea P.I.B., fiind peste poten˛ialul real al economiei rom‚ne∫ti. Cre∫terea cererii de consum, al„turi de cererea din construc˛ii, nu determin„ un nivel de trai mai bun pentru marea majoritate a popula˛iei. Consumul poate fi realizat doar de cei care au mai mul˛i bani, ∫i nu de cei care tr„iesc de la o zi la alta, oameni care nu mai reu∫esc s„ achite facturile de energie electric„ ∫i de gaze naturale. Pentru mai bine de 40% din popula˛ia Rom‚niei factura la Óntre˛inere este mai mare dec‚t venitul lor lunar.

Cre∫terea economic„ nu se resimte nici la pensionari. Recalcularea pensiilor nu a adus nimic Ón plus pentru 2.700.000 de pensionari, unii Ónregistr‚nd pierderi Ón urma recalcul„rii, fie direct, prin diminuarea cuantumului lunar, fie indirect, prin anularea dreptului de compensare la unele medicamente.

Din cauza cre∫terii pre˛urilor se modific„ sim˛itor ∫i co∫ul minim, care, conform calculelor, trebuie s„ asigure un trai decent ∫i de subzisten˛„ pe o gospod„rie sau pe o persoan„. Astfel, co∫ul minim pe septembrie s-ar situa la 12.085.000 lei pentru o gospod„rie format„ din 2,804 persoane, respectiv 4.309.900 lei pe o persoan„. Mul˛i nu Ó∫i permit nici acest minim necesar, cu toate c„, din indicatorii economici, consumul ∫i investi˛iile reprezint„ indicatorii principali care contribuie la cre∫terea economic„ a acestei perioade.

Declara˛ie politic„: îC‚teva probleme neclare ∫i anacronice privind proiectul Legii lustra˛iei“.

Dup„ succesul campaniei de deconspirare a colaboratorilor Securit„˛ii Ón materie mediatic„ ∫i pe planul diversiunii politice, frunta∫ii Alian˛ei — cu deosebire liberalii — ∫i-au propus s„ continue manifest„rile de acest gen ∫i pentru adoptarea proiectului Legii lustra˛iei, alt„ prioritate portocalie prin care se dore∫te acumularea de capital politic, chiar dac„ aceasta se face cu victime Ón propriul partid.

Tema anticomunist„, se ∫tie, este Ón primul r‚nd de inspira˛ie liberal„, iar promotorii ei Ó∫i fac un titlu de merit din lustrarea ∫i sanc˛ionarea persoanelor care au f„cut parte din structurile de putere ∫i/sau din aparatul represiv al regimului comunist. Numai c„ aceast„ ac˛iune, pentru care se va relua cu certitudine isteria na˛ional„ a dosarelor, denun˛urilor ∫i demasc„rilor, creeaz„ probleme la fel de mari Ón practic„ precum Legea deconspir„rii Securit„˛ii.

Iat„, Ón sintez„, c‚teva dintre ele, pe care doresc s„ le grupez Ón con˛inutul actualei declara˛ii politice:

1. Œnc„ de la primul articol al legii se men˛ioneaz„ c„ persoane lustrabile sunt cele care au ocupat func˛ii Ón aparatul Partidului Comunist ∫i al Uniunii Tineretului Comunist, la toate nivelurile administrative, ignor‚ndu-se faptul c„ cele mai mari func˛ii ∫i demnit„˛i le-au ocupat cei din organele alese ale partidului: comitetele ∫i consiliile care erau alc„tuite din ∫efi de institu˛ii ∫i departamente, din directori de centrale ∫i mari unit„˛i economice, din alte cadre cu r„spunderi Ón domeniul sindical, social-cultural ∫i chiar edilitar.

Œntrebarea este: ace∫tia vor r„m‚ne Ón afara sferei de aplicare a legii? Vor veni iar îjusti˛iarii“ s„ depl‚ng„ faptul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 c„ se face demascarea unor mici activi∫ti Ón dauna greilor, care vor fi cu siguran˛„ identifica˛i Ón partidul care de obicei nu este Ón zona lor de op˛iuni politice?

2. Œn mod similar se poate ra˛iona ∫i Ón cazul celor care au constituit aparatul de propagand„ al Consiliului Culturii ∫i Educa˛iei Socialiste de la nivelul central, regional, raional ∫i jude˛ean, Óndeosebi conducerile fostelor institu˛ii de pres„. ™i aici ne putem Óntreba: dar redactorii care au scris laudativ la adresa regimului comunist ∫i a conduc„torilor s„i? Dar cei care realizau emisiuni ∫i rosteau elogii despre conduc„torii iubi˛i ∫i care au devenit, dup„ 1989, mari opozan˛i, a∫a-zi∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, critici acerbi ai Guvernului P.S.D. ∫i umili slujitori ai Guvernului actual? Ei vor fi excep˛ii scuzabile ∫i scuzate de c„tre eliti∫tii no∫tri, care acum se t‚nguiesc pentru faptul c„ sunt deconspira˛i oameni de calitate, cu presta˛ii excelente (Ón ac˛iuni anti-P.S.D., se Ón˛elege), dar care sunt sacrifica˛i ∫i demasca˛i Ón dauna altora, cei r„i ∫i cu adev„rat colaboratori ai poli˛iei politice.

Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Da˛i-mi voie ca Ón actualul context, caracterizat prin apropierea momentului ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, s„ revin asupra unui subiect pe c‚t de important nu numai pentru realizarea realei reforme politice ∫i institu˛ionale rom‚ne∫ti, dar ∫i pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare la spa˛iul comunitar european, pe at‚t de ocolit.

Este vorba, doamnelor ∫i domnilor colegi, despre statul de drept Ón Rom‚nia de azi.

Sunt frecvente, de multe ori demagogice ∫i ajunse Ón derizoriu, discu˛iile purtate Ón prezent asupra acestui subiect. Din anii ’90 ∫i p‚n„ acum s-au desf„∫urat numeroase seminarii, dezbateri etc. S-au ini˛iat numeroase proiecte de reformare a institu˛iilor, politicilor ∫i legisla˛iei, pentru ca aceast„ sintagm„, ce poate p„rea abstract„ pe alocuri, s„ func˛ioneze ∫i Ón Rom‚nia.

Conceptul statului de drept circul„ Ónc„ din Antichitate, c‚nd filosofii apar˛in‚nd ∫colii sofiste grece∫ti au ini˛iat ideea fundament„rii statului de drept pe lege. Uniunea European„ a condi˛ionat apartenen˛a la aceast„ organiza˛ie Ón primul r‚nd de acest criteriu, al unui stat care func˛ioneaz„ ∫i Ó∫i exercit„ prerogativele pe baza legii. Legea, a∫a cum este ea Ón˛eleas„ Ón concep˛ia statului de drept, Ónseamn„ ordine constitu˛ional„ (lege suprem„), care s„ legitimizeze, fundamenteze, argumenteze, orienteze ∫i s„ conduc„ Óntreaga activitate a institu˛iilor statului. De asemenea, Ónseamn„ o aplicare riguroas„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat, precum

∫i o delimitare clar„ Óntre atributele institu˛iilor statului ∫i cele ale partidelor politice.

Ce s-a Ónt‚mplat Ón prezent Ón Rom‚nia? Cel mai succint am putea r„spunde prin spusele ministrului german pentru afaceri europene Günter Glosser, care s-a aflat la sf‚r∫itul lunii august a.c. Ón Rom‚nia. Cit„m din declara˛iile de pres„ ale reprezentantului viitoarei pre∫edin˛ii a Uniunii ∫i, Ón acela∫i timp, al unuia dintre statele membre U.E. care nu a ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la U.E.: îActele arbitrare din partea statului ∫i a poli˛iei sunt de neacceptat. Infrac˛iunile trebuie urm„rite Ón justi˛ie indiferent de statutul f„ptuitorului. Existen˛a unor judec„tori impar˛iali trebuie garantat„. (...) Multe companii se pl‚ng de incertitudinea legal„, chiar de acte arbitrare. Companiile ar fi mult mai dispuse s„ lucreze ∫i s„ investeasc„ Ón Rom‚nia dac„ a∫tept„rile lor legitime privind statul de drept ar fi Ómplinite. Rom‚nia ar trebui s„ implementeze de urgen˛„ reformele necesare pentru a deschide acest poten˛ial neutilizat.“ (Vezi îCotidianul“, 31 august 2006: îGermania flutur„ salvgardarea“.)

Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îPreocup„ri ale Adun„rii Parlamentare a Francofoniei Ón vederea dezvolt„rii durabile“.

Œn calitate de membru al Adun„rii Parlamentare a Francofoniei, Ón preajma Reuniunii ∫efilor de stat ∫i de guverne din spa˛iul francofon, ce se va desf„∫ura la Bucure∫ti Ón septembrie 2006, doresc s„ v„ prezint una dintre preocup„rile importante ale acestei institu˛ii, legate de dezvoltarea durabil„ ∫i de sprijinirea ˛„rilor membre Ón ac˛iunile de conservare ∫i de protejare a naturii.

Comisia de cooperare ∫i dezvoltare din cadrul APF a preg„tit un raport privind îGestiunea de∫eurilor Ón francofonie“, care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desf„∫urat„ Ón perioada 30 iunie—3 iulie 2006.

Pentru a avea o imagine asupra analizei ∫i m„surilor preconizate, propun spre studiu colegilor o sinteza asupra raportului, pe care o ata∫ez prezentei declara˛ii politice.

Sintez„ asupra raportului Comisiei de dezvoltare ∫i cooperare la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei privind îGestiunea de∫eurilor Ón spa˛iul francofon“

## 1. Introducere

Adunarea Parlamentar„ a Francofoniei (APF) se constituie Óntr-o institu˛ie interna˛ional„ important„ care, pe l‚ng„ promovarea comunic„rii Ón limba francez„, Ó∫i propune s„ abordeze problematica specific„ ˛„rilor membre, iar Ón cadrul acesteia se acord„ o aten˛ie deosebit„ dezvolt„rii durabile ∫i gestiunii de∫eurilor.

Comisia de cooperare ∫i dezvoltare din cadrul APF a preg„tit un raport privind îGestiunea de∫eurilor Ón francofonie“, care a fost prezentat la a XXXII-a Sesiune a Adun„rii Parlamentare a Francofoniei de la Rabat (Maroc), desf„∫urat„ Ón perioada 30 iunie—3 iulie 2006.

Raportul a fost prezentat de reprezentan˛ii comunit„˛ii franceze din Belgia ∫i din Vallée d’Aoste ∫i a avut la baz„ rapoartele preliminare ale reprezentan˛ilor din Canada, Fran˛a, Gabon, Geneva, Jura, Liban, Macedonia, Mali, Monaco, Quebec, Senegal, Rom‚nia, Elve˛ia.

Analiza a fost realizat„ cu scopul de a se constitui pentru ˛„rile membre un instrument de schimburi constructive de informa˛ii, un creuzet de idei, de referin˛e, de metode, de proiecte, de cooper„ri, pentru a se Ómbun„t„˛ii activitatea parlamentar„ care se desf„∫oar„ cu aplica˛ie Ón domeniul gestiunii de∫eurilor, esen˛ial pentru viitorul omenirii.

îPre∫edinte juc„tor sau rezerv„ de lux?“ Distinse doamne,

## Stima˛i domni deputa˛i,

Republic„ semipreziden˛ial„ sau parlamentar„? Aceasta pare a fi Óntrebarea cu adev„rat esen˛ial„ a sistemului politic ∫i de autoritate de stat rom‚nesc.

Dup„ decembrie 1989, except‚nd perioada de îdolce far niente“ a anilor 1992—1996, c‚nd sistemul neocomunist P.D.S.R. a guvernat f„r„ prea mari schisme la nivelul celor dou„ palate, Nicolae V„c„roiu fiind un bun ascult„tor al lui Ion Iliescu, lipsa unor competen˛e sporite ∫i clare ale Executivului ∫i Pre∫edintelui Rom‚niei a f„cut ca scena politic„ s„ fie teatrul unor competi˛ii penibile Óntre cele mai importante autorit„˛i ale statului. Ne amintim cu amuzament, dar ∫i cu jen„ cum s-a baricadat Radu Vasile Ón Palatul Victoria, aflat Ón conflict direct cu pre∫edintele Emil Constantinescu.

Au urmat patru ani de h‚rjoneal„ permanent„, ∫uturi pe sub mas„, pumnale Ónfipte pe la spate, mesaje dure lansate prin interpu∫i Óntre Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase. Toate aceste lupte surde s-au datorat unor evidente lacune constitu˛ionale cu privire la rolul pe care cele dou„ importante autorit„˛i trebuie s„-l joace Ón societate.

Dar de fapt ce reprezint„ o republic„ semipreziden˛ial„?

Dup„ modelul francez, este Ón mod evident o republic„ unde pre∫edintele este un adev„rat juc„tor, un veritabil _playmaker:_ pre∫edintele nume∫te premierul, are dreptul de a dizolva Parlamentul, poate prezida Guvernul, ia decizii Ón perioade de criz„ ∫i recurge direct la referendum.

Ce este o republic„ parlamentar„?

Este o republic„ unde prim-ministrul este ∫eful Guvernului, autoritatea executiv„ Ón stat, iar ∫eful statului, ales de Parlament, are func˛ii simbolice, un fel de rezerv„ de lux.

V„z‚nd cele dou„ descrieri, sensibil diferite, se na∫te o Óntrebare fundamental„ al c„rei r„spuns poate clarifica Óntr-o bun„ m„sur„ dilema îsemipreziden˛ial„ sau parlamentar„“.

Cine are mai mult„ legitimitate Ón fa˛a oamenilor? Cel ales prin vot direct de ace∫tia sau cel numit de un pre∫edinte ales de majoritatea oamenilor?

F„r„ Óndoial„ c„ singurul resort care arat„ valoarea real„ a unui politician este votul. ™i niciun vot nu este

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema îToamna se num„r„ bobocii, dar ∫i angajamentele neonorate ale Guvernului T„riceanu“.

Aten˛ia opiniei publice a fost captat„ ∫i, totodat„, deturnat„ Ón ultima vreme de fuga lui Omar Hayssam, de explozia produs„ prin desecretizarea dosarelor Securit„˛ii sau de discu˛iile privind o republic„ parlamentar„, respectiv preziden˛ial„.

Œn acest v‚rtej de evenimente, aten˛ia autorit„˛ilor statului a fost, de asemenea, deturnat„ de la abordarea pe fond a problemelor economice ∫i sociale importante ale ˛„rii noastre.

Œntruc‚t este toamn„ ∫i, cum se spune, îtoamna se num„r„ bobocii“, este cazul s„ ne amintim acum, la jum„tatea mandatului actualului Guvern al Rom‚niei condus de premierul C„lin Popescu-T„riceanu, de unele angajamente nerespectate prev„zute Ón Programul de guvernare 2005—2008 cu privire la: cre∫terea pensiei reale, cre∫terea salariului mediu brut pe economie ∫i cre∫terea num„rului de salaria˛i pe economie.

Programul de guvernare prevedea o cre∫tere Ón termeni reali a pensiilor cu 30% p‚n„ Ón anul 2008. Realitatea arat„ c„ Ón luna iulie 2006 pensia medie real„ a crescut cu numai 8,2% fa˛„ de decembrie 2004. Pensia medie nominal„ de asigur„ri sociale de stat Ón luna iulie a.c. a fost de numai 304 lei, fiind cu 8% mai redus„ fa˛„ de salariul minim pe economie ∫i cu peste o treime sub nivelul pragului de s„r„cie al unui pensionar din mediul urban. Œn aceste condi˛ii, pensionarii reprezint„, f„r„ Óndoial„, cel mai defavorizat segment social, at‚t prin nivelul mizer al puterii de cump„rare a pensiilor, c‚t ∫i prin nivelarea f„r„ precedent a acestora.

Ca s„ realizeze angajamentele prev„zute Ón Programul de guvernare, pensia medie nominal„ ar trebui s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 majoreze cu c‚te 18-19% Ón anii 2007 ∫i 2008, ˛in‚nd seama ∫i de rata prognozat„ a infla˛iei.

P‚n„ Ón prezent Guvernul T„riceanu nu ∫i-a declarat inten˛iile Ón acest domeniu, ceea ce implicit creeaz„ premisele nerespect„rii angajamentului luat ∫i ale condamn„rii Ón continuare la mizerie a celor peste 5,6 milioane de pensionari.

îManagementul _fuzzy_ ∫i haosul politic“

Œn cea de-a 15 carte a profesorului Dan Voiculescu, îCompeti˛ie ∫i competitivitate“, am fost contrariat s„ constat c„ termenul _fuzzy,_ utilizat de Domnia Sa pentru a interpreta aplica˛ii din economie, eu Ól utilizam de c‚tva timp pentru a-mi explica situa˛ii politice.

Plagiindu-l pe autor, care traduce acest termen prin îvag“ sau îconfuz“ sau îneclar“ ∫i exemplific„ Ón carte logica _fuzzy_ pe care consiliul de administra˛ie al unei firme (Ón cazul analizat fiind vorba de managementul ˛„rii) o utilizeaz„ c‚nd ia o decizie strategic„, am realizat c„ similitudinea termenului _fuzzy_ utilizat Ón economie nu prea mai are corespondent Ón politica d‚mbovi˛ean„ cu damf de ˛uiculi˛„, din cauza absen˛ei oric„rei logici.

Am sperat ani de zile c„ senza˛ia de haos politic pe care o percepeam al„turi de mul˛i al˛i rom‚ni ar putea s„ fie o eroare. Acum am certitudinea c„ a∫a-zisul management de bodeg„ al conduc„torilor no∫tri contrazice chiar ∫i termenul economic folosit de profesorul Dan Voiculescu, pentru simplul motiv c„ aceast„ ˛ar„ nu are ∫ansa de a fi condus„ dup„ nicio logic„.

E trist„ aceast„ perioad„ Ón care cet„˛eanul nu mai poate fi nici m„car turmentat, ca Ón vremurile parfumate cu umor ale lui Caragiale. E vremea, Óns„, a conduc„torilor turmenta˛i, care ne-au ucis chiar ∫i speran˛a c„ ar putea fi _fuzzy_ .

îCine se teme de trecut?“ Distinse doamne, Stima˛i domni deputa˛i,

Marele c„rturar rom‚n Nicolae Iorga spunea, Óntr-unul dintre nenum„ratele sale momente de iluminare spiritual„, c„: îAdev„rul este ca apa rece care face r„u doar din˛ilor strica˛i“. Nu Ómi propun s„ efectuez o analiz„ pe text cu privire la aceast„ fraz„, ci doar o transpunere a sa Ón prezentul politic at‚t de agitat.

Despre clasa politic„ postdecembrist„, adev„rul care o caracterizeaz„ ∫i care poate fi spus cu responsabilitate nu este deloc de natur„ a o favoriza. Lipsa de modele, rota˛iile de cadre, nenum„ra˛ii politicieni care au f„cut ∫i Ónc„ mai fac politic„ pentru propriile buzunare, Ón detrimentul oamenilor simpli, sunt elemente definitorii care au dominat sistemul politic autohton dup„ anul 1989. Sigur c„ exist„ ∫i excep˛ii, dar parc„ prea pu˛ine Ón compara˛ie cu marea mas„ a clasei politice.

Nu trebuie s„ ne mire c„ noi, politicienii, implicit partidele pe care le reprezent„m, ne situ„m pe un loc coda∫ Ón topul preferin˛elor electoratului. Pe l‚ng„ promisiunile nerespectate care au discreditat pe bun„ dreptate sistemul politic 16 ani la r‚nd, un alt element care s-a manifestat ca un balast invizibil pentru clasa politic„ a fost ∫i este Ónc„ legat de Ómp„carea fiec„rui politician cu trecutul s„u.

Asanarea moral„ a sistemului politic rom‚nesc este una dintre principalele teme de dezbatere public„ din aceste zile. Scoaterea la lumin„ a arhivelor Securit„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 a bulversat scena politic„ rom‚neasc„ ∫i a oferit deja surprize de propor˛ii opiniei publice. Chiar dac„ nivelul decibelilor emi∫i de mul˛i politicieni este aproape de limita de suportabilitate din partea opiniei publice, acest aspect este de Ón˛eles. To˛i cei care se ∫tiu c„, Óntr-un fel sau altul, s-au vopsit Ón albastru Ónainte de 1989, se agit„ fie ca urmare a luminii f„cute Ón dosarele lor, fie Ón anticiparea unor astfel de momente.

A fost nevoie de 16 ani de la c„derea comunismului ca oamenii s„ poat„ afla adev„rul despre cei care i-au condus, iar unii Ónc„ le mai conduc destinele. ™i suntem abia la Ónceput. Categoric c„ reforma Ónceput„ prin publicarea dosarelor fostei Securit„˛i trebuie continuat„.

Din momentul ader„rii, Rom‚nia are acelea∫i drepturi ca oricare alt stat membru al Uniunii Europene. Introducerea de permise de munc„ pentru muncitorii rom‚ni ar conduce c„tre o discriminare a rom‚nilor Ón problema dreptului de a munci Ón interiorul spa˛iului european.

De cur‚nd, Ón media european„ a fost redeschis subiectul ocup„rii locurilor de munc„ de c„tre muncitorii rom‚ni. Nelini∫tea creat„ de acest subiect Ón r‚ndul popula˛iei Comunit„˛ii Europene este de natur„ a ne Óndemna pe noi, cei care putem exprima un punct de vedere ∫i putem ini˛ia demersuri pe l‚ng„ forurile europene, care s„ prezinte realist prognozele privind migra˛ia for˛ei de munc„ rom‚ne∫ti.

Marea Britanie, care a avut o alt„ pozi˛ie Ón 2004 fa˛„ de for˛a de munc„ provenit„ din ˛„rile nou aderate ce ar fi putut concura cet„˛enii britanici, are acum o pozi˛ie

modificat„ Ón ceea ce prive∫te lucr„torii din Rom‚nia, care, din toate datele statistice, a rezultat c„ nu reprezint„ Ón acest moment un factor problem„. Œn primul r‚nd, rom‚nii se Óndreapt„ spre domeniile care ar putea fi temporare, de tipul activit„˛ilor din turism, agricultur„, asisten˛„ social„. Or, ocuparea acestor posturi nu determin„ o destabilizare a pie˛ei muncii din Marea Britanie.

Consider c„ este momentul s„ ne implic„m Ón aceast„ problem„, ce nu trebuie s„ devin„ doar o problem„ a diploma˛iei rom‚ne∫ti, ci ne prive∫te pe to˛i, Ón calitatea noastr„ de reprezentan˛i ai cet„˛enilor ce ne-au acordat votul lor.

îDosariada celor dou„ anotimpuri“

Lunile calde de var„ au devenit fierbin˛i odat„ cu dezbaterea unei noi teme na˛ionale: cine are dosar la Securitate ∫i cine nu are, cine a f„cut poli˛ie politic„ ∫i cine nu. Se pare c„ îDosariada“ se va Óntinde ∫i Ón toamn„, pe alocuri c„p„t‚nd accente de isterie na˛ional„. Acest fenomen este oarecum de Ón˛eles, av‚nd Ón vedere zecile de ani Ón care am stat Ón umbr„ ∫i minciun„. De Ón˛eles este ∫i Ónver∫unarea cu care unii caut„ s„ descopere adev„rul. Mai pu˛in pot Óns„ s„ Ón˛eleg jocurile politice care se ˛es Ón jurul acestor dosare, ∫antajele ∫i vendetele personale.

Fenomenul numit îDosariada“ a luat Óns„ o amploare prea mare Óntr-un timp at‚t de scurt. Œn c‚teva zile, toat„ lumea voia s„ ∫tie dac„ preo˛ii au f„cut poli˛ie politic„, dac„ au fost ∫i rectorii implica˛i, sportivii ∫i a∫a mai departe.

Prin satura˛ie ∫i f„r„ rezultate, deconspirarea Securit„˛ii va ajunge o chestiune care nu va mai interesa pe nimeni, iar acest lucru nu trebuie s„ se Ónt‚mple, pentru c„ este absolut necesar s„ ne cunoa∫tem trecutul.

Important este ca acum s„ facem o ierarhizare a acelor categorii de oameni despre trecutul c„rora ar trebui s„ ∫tim. C.N.S.A.S.-ul a fost asaltat de at‚tea cereri de verificare Ónc‚t risc„ s„-i fie blocat„ activitatea. Cred c„ Ón momentul de fa˛„ cel mai important este s„ se finalizeze cercetarea demnitarilor, a celor care au fost Ónvesti˛i cu Óncredere de c„tre poporul rom‚n ∫i care sunt responsabili de destinul na˛ional.

Abia dup„ aceea ar trebui cercetate ∫i celelalte categorii sociale, cum ar fi liderii de opinie sau jurnali∫tii. Iar una dintre cerin˛ele stringente ale societ„˛ii de care trebuie s„ ˛inem seama este publicarea listei cu ofi˛erii ∫i subofi˛erii de Securitate care au activat Óncep‚nd cu anii ’50.

De asemenea, este necesar„ ∫i definirea termenului de îpoli˛ie politic„“, tocmai pentru a evita multiplele interpret„ri ∫i neÓn˛elegeri.

Doar Ón acest mod s-ar elimina suspiciunile ∫i confuzia ce au Ómboln„vit Ón ultimul timp via˛a public„.

îBilan˛ul (ne)realiz„rilor Ón materia drepturilor copilului“ îCopiii trebuie s„ aib„ parte de un start c‚t mai bun Ón via˛„. Supravie˛uirea, protec˛ia ∫i dezvoltarea lor Ón condi˛ii de s„n„tate ∫i beneficiind de hran„ adecvat„ reprezint„ Óns„∫i esen˛a dezvolt„rii umane. Vom depune eforturi concentrate pentru combaterea bolilor infec˛ioase,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 vom aborda cauzele majore ale malnutri˛iei ∫i vom Óncuraja cre∫terea copiilor Óntr-un mediu sigur, Ón care Ó∫i vor p„stra s„n„tatea fizic„, abilitatea mental„, siguran˛a afectiv„, competen˛a social„ ∫i capacitatea de Ónv„˛are.“ Acesta reprezint„ unul dintre obiectivele asumate prin documentul adoptat de Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite la cea de XXIV-a Sesiune Special„.

Œn Rom‚nia, dreptul la Óngrijirea s„n„t„˛ii, dreptul la asisten˛a medical„ adecvat„ se ob˛in greu ∫i doar Ón condi˛ii speciale: nenum„rate ore petrecute la coad„ Ón fa˛a u∫ilor cabinetelor medicale, personal medical insuficient, erori medicale ale c„ror cobai sunt copiii, un num„r limitat de medicamente gratuite, supraaglomer„ri Ón saloanele de spitalizare.

Prin acela∫i document al Na˛iunilor Unite, statele membre se angajeaz„ la asigurarea de ∫anse egale ∫i acces la Ónv„˛„m‚nt de calitate, gratuit ∫i obligatoriu, la medii ∫colare Ón care copiii sunt ferici˛i s„ Ónve˛e, la educa˛ia pentru via˛„, care dep„∫e∫te cadrul strict al programei ∫colare ∫i cuprinde lec˛ii despre Ón˛elegerea ∫i drepturile omului, despre pace, toleran˛„ ∫i spirit cet„˛enesc activ.

La Ónceput de an ∫colar, Ón ˛ara noastr„ unit„˛ile ∫colare ∫i pre∫colare din ˛ar„ nu sunt preg„tite pentru Ónceperea procesului de Ónv„˛„m‚nt. Mai mult de jum„tate din ∫coli, din cauza condi˛iilor necorespunz„toare igienico-sanitare, reprezint„ adev„rate focare de infec˛ie. ™i mai alarmant este faptul c„ peste 40% din ∫colile din zona rural„ nu au surse de ap„ ∫i func˛ioneaz„ Ón cl„diri neadecvate. Din cauza acestor deficien˛e Ón dotarea spa˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, ∫ansele copiilor din comune ∫i sate la o preg„tire corespunz„toare se reduc dramatic ∫i Ón aceste condi˛ii putem aprecia c„ nu se respect„ principiul egalit„˛ii de ∫anse ∫i de tratament pentru to˛i copiii ∫i c„ se Óncalc„ dreptul acestora la educa˛ie.

îAngajamentul“

Dup„ epidemia Contractului cu Rom‚nia ∫i prelungirile aferente, angajarea Ón campania militar„ NATO, Ón care am devenit combatan˛i direct implica˛i, vaccinarea prin ordonan˛e de urgen˛„, parastasele mineritului, metalurgiei, siderurgiei, precum ∫i ale celorlalte ramuri ale defunctei economii na˛ionale, transferat„ la buticari, valuti∫ti ∫i alte soiuri de oameni de afaceri mai mici sau mai mari, crizele guvernamentale de legitimitate, sindromurile f gareta I, II, III, sanctific„rile cu bule ∫i indulgen˛e la Casa Alb„, O.N.U., F.M.I. sau Ón Pia˛a Universit„˛ii, crizele din s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, finan˛e, inunda˛ii, gripa aviar„, Legea lustra˛iei, zugr„virea Ón portocaliu a vie˛ii politice, economice ∫i sociale, iat„ c„ s-a g„sit antidotul care poten˛eaz„ st„rile euforice ∫i disconfortul intelectual: angajamentul la Securitate.

Este documentul care rezolv„ toate problemele na˛ionale, pentru care s-au b„tut Ón v„zul lumii, la TV, Ón Parlament ∫i Ón paginile ziarelor, la simpozioanele ∫i

sesiunile ∫tiin˛ifice ale Institutului de Œnalte Studii ale Totalitarismului, distin∫ii no∫tri t„ietori de frunze la c‚ini din Alian˛a Civic„, forma˛iunile de comando din Pia˛a Universit„˛ii, posesorii de certificate... sau liber-profesioni∫tii de pe la anumite edituri umaniste.

Ac˛iunea îAngajamentul“ s-a declan∫at dup„ o atent„ documentare a speciali∫tilor Ón diversiune la C.I.A., MOSSAD, K.G.B., B.N.D., C„∫tile Albastre, moa∫tele lui Mihai I de Hohenzollern, spiritele Œntelep˛ilor Sionului, mumia lui Tutankhamon ∫i Oracolul din D„m„roaia.

P‚n„ ∫i domnul Vasile Lupu — nume de falnic domnitor — s-a Ónsp„im‚ntat de groz„via faptei sale, consim˛„m‚ntul de colaborare fiindu-i luat sub presiunea unui pluton de haidamaci, care l-au supus la cazne pe un rotisor special fabricat la I.M.G.B. Imagina˛i-v„ ce lupte s-au purtat, ce expresii ∫i citate despre mam„ ∫i origine s-au consumat pe cale oral„, ce cutremur s-a produs Ón con∫tiin˛a proasp„tului botezat, care au r„scolit m„runtaiele p„m‚ntului din Vrancea! Dar s-a r„corit omul la o bere, c‚nd a ie∫it din camera de tortur„ ∫i a putut s„ strige Ón gura mare la toat„ lumea n„stru∫nica Ónt‚mplare ∫i s„ mai comande o tur„.

îAnul ∫colar debuteaz„ cu st‚ngu-n dreptul’!“

15 septembrie 2006 ar trebui s„ reprezinte un reper pentru toat„ suflarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Este momentul c‚nd ar trebui s„ p„∫im cu dreptul spre valorile europene, spre standardele educa˛ionale ale Uniunii Europene. Dup„ cum decurg preg„tirile, s-ar putea s„ nu avem nici unde ∫i nici cine s„ sune clopo˛elul.

Pentru cine mai avea iluzii privind resursele Ónv„˛„m‚ntului autohton de a contribui la dezvoltarea unui nou spirit ∫i a unor noi mentalit„˛i Ón ce prive∫te menirea ∫i obiectivele unei ∫coli moderne Ón formarea noilor genera˛ii, a sosit momentul adev„rului, un moment pe c‚t de trist, pe at‚t de revelator, care demonstreaz„, Óns„, f„r„ echivoc c„, a∫a cum a fost el conceput ∫i pus Ón aplicare, Ónv„˛„m‚ntul este un proiect sortit s„ e∫ueze.

Baza material„ este Ón multe locuri din ˛ar„ ca pe vremea domnului Trandafir. Cl„diri insalubre, f„r„ racorduri la re˛eaua de ap„, f„r„ grupuri sanitare. Ce s„ mai vorbim despre materialul didactic...

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a crezut c„ dotarea cu calculatoare a ∫colilor va revolu˛iona sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, dar educa˛ie nu se face doar cu calculatorul, mai este nevoie Ónc„ de o tabl„, cret„, h„r˛i reactualizate, microscoape etc.

Nici cu resursele umane nu st„m extraordinar, mii de posturi fiind ocupate ba de tineri f„r„ studii superioare, corigen˛i la titularizare, ba de pensionari.

A fi cadru didactic reprezint„ ultima op˛iune pentru mul˛i dintre tinerii no∫tri ∫i este considerat drept un semie∫ec Ón carier„.

Ministrul Mihail H„rd„u, complet debusolat, vorbe∫te despre îbre∫e din sistem“, f„r„ s„ realizeze c„ adev„rata îbre∫„“ nu este incidentul care a f„cut posibil„ sustragerea subiectelor de la testele na˛ionale sau bacalaureat, ci îsistemul“ Ónsu∫i, din care ∫i el face parte ∫i pe care cu m‚ndrie Ól conduce.

Rom‚nia nu are o strategie pentru acest domeniu considerat prioritate na˛ional„ doar pe ciornele Guvernului, iar ideea c„ avem un Ónv„˛„m‚nt de calitate, pliat pe nevoile societ„˛ii, este demult perimat„. Oamenii care conduc Ón acest moment destinele Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc sunt lipsi˛i de resursele, motiva˛ia ∫i viziunea necesar„ unei schimb„ri reale.

Problema imigr„rii lucr„torilor rom‚ni Ón Marea Britanie a inflamat opinia public„ ∫i mijloacele media Ón ultima s„pt„m‚n„, at‚t Ón Rom‚nia, c‚t ∫i Ón Marea Britanie.

Consider c„ p„rerile expuse public Ón leg„tur„ cu acest subiect nu s-au bazat pe argumente corecte. Unele, ce invocau num„rul prognozat de imigran˛i, mi s-au p„rut irelevante, altele, cum ar fi cele de reciprocitate inamical„, etalate amenin˛„tor de c„tre pre∫edintele B„sescu, Ón acela∫i timp ∫i p„rintele originalei axe, aveau la baz„ un comportament resentimentar ∫i lipsit de diploma˛ie, menit s„ aduc„ satisfac˛ie unor voci xenofobe din peisajul d‚mbovi˛ean.

Permite˛i-mi s„ aduc c‚teva argumente Ón cadrul unei abord„ri strict europene:

1. Scenariul demografic european elaborat de c„tre Eurostat prevede declinul drastic al popula˛iei active din Europa Ón cursul urm„toarelor trei decade, ca urmare Ón principal a pension„rii genera˛iei n„scute dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, nesus˛inute demografic de o popula˛ie activ„ Ónlocuitoare.

Pentru a satisface parametrii propu∫i la Lisabona de asigurare a unei cre∫teri economice anuale medii la nivelul ˛„rilor europene de 2,5% ∫i un grad de ocupare minim de 70%, este nevoie ca, cel pu˛in Óncep‚nd cu 2010, num„rul de lucr„tori pe total s„ creasc„ anual cu un num„r de 630 de mii de lucr„tori imigran˛i.

Chiar Ón aceste condi˛ii, ponderea ocup„rii Ón cre∫terea economic„ va ajunge de 0,61% din cre∫terea economic„ medie de 2,5%. Restul de cre∫tere va trebui s„ fie asigurat de cre∫terea productivit„˛ii (cel pu˛in 3% anual).

Concluzia acestui scenariu este aceea c„ num„rul necesar de lucr„tori imigran˛i va fi Ón cre∫tere Óncep‚nd chiar cu ace∫ti ani la nivelul Europei, iar ˛„rile industrializate vor avea nevoi superioare dac„ vor dori s„-∫i men˛in„ puterea de dezvoltare economic„.

2. Sc„derea drastic„ de ocupare nu va avea un efect devastator asupra cre∫terii, c„ci aceasta va fi compensat„ de progresul tehnologic, dar va avea un efect devastator asupra sistemelor de pensii ∫i a nivelului de trai al pensionarilor.

Este clar Ón interesul — cam meschin! — ˛„rilor s„ beneficieze de c‚t mai mul˛i muncitori imigran˛i, Ón special de cei mai pu˛in tineri ∫i proveni˛i din spa˛iu

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, Óncheiem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice.

Œn 5 minute Óncepe ∫edin˛a Ón plen, cu dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i,

∫i-au Ónregistrat prezen˛a un num„r de 233, sunt absen˛i 98, dintre care 27 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a din ziua de mar˛i, 12 septembrie 2006.

V„ reamintesc c„ ne afl„m pe ordinea de zi la punctul 11.

Œnainte de aceasta, Óns„, domnul deputat Marcu Tudor are o chestiune de procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ admite˛i s„ se repun„ Ón discu˛ie Legea pentru modificarea Legii nr. 656 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism. Din toat„ analiza pe care am f„cut-o ieri, Ón timpul programului ∫i dup„ aceea, din lips„ de timp, pentru c„ ministrul finan˛elor s-a lungit aici mult timp ∫i ne-a m‚ncat toat„ ziua, am c„zut de acord c„ s-au adus ni∫te justific„ri care demonteaz„ complet motivarea comisiei introdus„ aici, Ón acest proiect de lege.

Pentru c„ nu mai vrem s„ facem o discu˛ie asupra acestor motiv„ri, care sunt departe, absolut paralele cu proiectul de lege, doresc s„ pune˛i la vot, domnule pre∫edinte, de comun acord cu to˛i cei implica˛i Ón aceast„ activitate, s„ se reÓntoarc„ la comisie acest proiect de lege, pentru a se pune de acord solicit„rile justificate ∫i pertinente, Ón baza legilor anterioare, ale Oficiului Na˛ional pentru Prevenirea Sp„l„rii Banilor ∫i Combaterea Terorismului, pentru ca s„ fim Óntr-adev„r Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, corect, cu propunerile dumnealor, ale Guvernului, ale Senatului, ale Consiliului Legislativ ∫i ale Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, care au fost Óntru totul de acord cu propunerile Guvernului.

Numai c„ Ón comisie, prin modific„rile acestea, absolut paralele cu proiectul de lege, lucru ce m„ face s„ cred c„ nici nu au ∫tiut bine ce scriu Ón motiva˛ia aceasta, s„ se pun„ Domniile Lor de acord ∫i s„ fim Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ atunci c‚nd putem judeca acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ exist„ ∫i un acord din partea pre∫edintelui Comisiei juridice ∫i un acord din partea liderilor de grupuri pentru aceast„ chestiune. Œn˛eleg c„ a fost vorba de o eroare Ón prezentarea documenta˛iei, a∫a Ónc‚t, dac„ ve˛i fi de acord, voi supune votului dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie pe fond a acestui proiect.

O s„ v„ rog s„ v„ utiliza˛i cartelele de vot.

Termen: dou„ s„pt„m‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 V„ mul˛umesc.

Revenim la punctul 11 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 33/2006 privind unele m„suri pentru finalizarea privatiz„rii B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A.

Dezbaterile generale s-au Óncheiat, suntem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe raportul Comisiei economice ∫i de privatizare.

Nu exist„ amendamente respinse, exist„ un num„r de amendamente admise.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 5, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 27, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii pe propunerea comisiei? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Rog reprezentantul ini˛iatorului.

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimat„ Camer„,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea modific„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004, aprobat„ cu complet„ri ∫i modific„ri prin Legea nr. 161/2004, Ón sensul utiliz„rii stocului de puie˛i forestieri Ón campaniile de Ómp„durire, Ón vederea realiz„rii programului de Ómp„durire p‚n„ la data de 30 iunie 2008.

Da. V„ mul˛umesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Munteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„ a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i a fost adoptat Ón unanimitate, Ón forma prezentat„ de Senat, Ón ∫edin˛ele din 5, 6 ∫i 7 septembrie.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mul˛umesc ∫i colegilor pentru lini∫te. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege. El este necesar ∫i bine-venit, pentru c„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 42 prevedea ni∫te restric˛ii cu privire la transmiterea puie˛ilor dintr-un jude˛ Ón altul, datorit„ unor situa˛ii fitosanitare.

Faptul c„ noi am avut calamit„˛i ∫i foarte multe jude˛e din ˛ar„, ∫i anul trecut, dar ∫i anul acesta, au fost grav afectate de calamit„˛ile naturale, categoric au nevoie de ace∫ti puie˛i ∫i de transferul lor dintr-un jude˛ Ón altul, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ acoperim necesit„˛ile pentru Ómp„duririle de care ˛ara ∫i mun˛ii no∫tri au nevoie.

Deci membrii Grupului parlamentar al Partidului Conservator, deputa˛ii, vom sus˛ine acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare? Nu exist„ alte interven˛ii.

Am Óncheiat dezbaterile generale.

Œntruc‚t nu exist„ amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 13: proiectul de Lege privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prev„zute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„.

Suntem Camer„ decizional„. Invit ini˛iatorul.

Domnule pre∫edinte, Stimat„ Camer„,

Proiectul de lege reglementeaz„ suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere care se g„sesc Ón oricare dintre situa˛iile prev„zute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar. Practic, art. III din Legea nr. 169/1997 prezint„ cazurile de nulitate absolut„ pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.

Reglementarea a ap„rut ca necesar„ pornind de la experien˛a unor zone Ón care t„ierile ilegale au fost foarte intense ∫i experien˛a dob‚ndit„ a demonstrat faptul c„ asupra p„durilor care au fost preluate Ón proprietate Ón condi˛iile reglementate mai sus s-a exercitat o presiune deosebit„, fiind t„iate, Ón general, Ón mod ilegal, suprafe˛e Óntinse de p„dure.

Œn aceste condi˛ii, se va suspenda serviciul public cu specific silvic pentru proprietarii care au Ón litigiu suprafa˛a respectiv„ ori c„rora li s-a constatat cazul de nulitate absolut„ pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Munteanu. Ast„zi trebuie s„ fi˛i pl„tit cu norm„ dubl„...

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu acest proiect de lege a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond Comisia pentru agricultur„.

Ceea ce este important este c„ m„sura care este propus„ este considerat„ necesar„ pentru a se opri astfel t„ierile abuzive ∫i necontrolate, constat‚ndu-se Ón prezent c„ sunt multe situa˛ii c‚nd exploatarea masei lemnoase de pe terenurile forestiere se face de c„tre persoane care, de fapt, nu au acest drept.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a celor prezen˛i

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de Lege privind suspendarea serviciului public cu specific silvic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe raportul comisiei. Nu avem amendamente respinse.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat.

Punctul 4? Adoptat.

Punctul 5, textul comisiei? Adoptat.

Punctul 6? Adoptat. Punctul 7? Adoptat.

Proiectul a fost adoptat pe articole, urmeaz„ s„ fie supus votului final.

La punctul 14 avem propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii ∫i proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor, republicat„.

Proiectele au caracter organic.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, propunerea legislativ„, respins„.

Raport comun pentru ambele ini˛iative legislative, de adoptare, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„. Suntem Camer„ decizional„.

Invit ini˛iatorii. Lips„.

Din partea comisiei?

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, precum ∫i punctele de vedere ale Guvernului, care sus˛in promovarea acestei ini˛iative legislative.

Œn concluzie, comisia propune adoptarea acestei ordonan˛e.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ reamintesc, raportul comisiei vizeaz„ ambele proiecte.

Nu avem amendamente respinse, doar amendamente admise.

Dac„ la punctul 1, titlul legii, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 1, articolul unic? Nu sunt. Punctul 3?

Adoptat.

Punctul 4, Ón varianta comisiei? Adoptat.

Punctul 5? Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 ## Punctul 6?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, Ól

## **Domnul Marius Marinescu —** _senator_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Doresc prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ca institu˛iile statului s„ nu mai sponsorizeze firme private, institu˛iile statului s„ sponsorizeze protec˛ia social„, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, cultura, s„ sponsorizeze gr„dini˛e de copii, c„mine de b„tr‚ni, s„ sponsorizeze pe cet„˛enii care au r„mas f„r„ case Ón urma inunda˛iilor.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ anul trecut sponsoriz„rile de la institu˛iile statului s-au cifrat la aproximativ 150 de milioane de euro, iar cu ace∫ti bani se puteau construi 10 mii de case pentru sinistra˛i.

Aceasta a fost pe fond ini˛iativa mea ∫i v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Din partea comisiei?

Cu adresa nr. 472/15 mai 2006, Biroul permanent, conform art. 95 din Regulamentul Camerei, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu acest proiect de lege.

S-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru politic„ economic„, avizul Comisiei juridice, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, domnul senator Marius Marinescu, Ón calitate de autor al proiectului de lege.

La lucr„rile comisiei au participat 19 deputa˛i, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ propunem avizarea, votarea acestui proiect. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege. Mi se pare firesc s„ se Ónt‚mple a∫a, pentru c„, de multe ori, firmele de stat care au datorii imense la bugetului de stat, la Casa de Asigur„ri pentru S„n„tate, la alte institu˛ii de protec˛ie social„, dup„ ce c„ nu-∫i achit„ aceste datorii c„tre stat, ele au totu∫i bani s„ sponsorizeze fel de fel de firme private care intr„ Ón contact cu acestea ∫i a∫a mai departe. Mai ales c„ aceste sponsoriz„ri c„tre firmele private sunt suspecte ∫i fapte de corup˛ie.

Ca atare, pentru a nu ne mai confrunta cu aceste situa˛ii, eu cred c„ legea este bine-venit„ ∫i v„ propun, ∫i dumneavoastr„, ∫i celorlal˛i din coali˛ie, s„ vot„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

™i noi, Grupul Partidului Rom‚nia Mare, sus˛inem aceast„ ini˛iativ„. Este bine-venit„, face pu˛in„ cur„˛enie Ón mediul economic, pentru c„ noi nu credem c„ prioritatea sponsoriz„rilor de c„tre stat a firmelor private este principala noastr„ problem„. Ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul Loteriei Na˛ionale ∫i Ón alte exemple pe care le-a∫ putea da aici — dar nu vreau s„ v„ re˛in — m-a convins s„ vot„m ∫i s„ sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

La dezbateri generale am o Óntrebare pentru ini˛iator sau pentru comisie _._

##

Domnule senator ∫i stimat„ comisie,

Vreau s„ men˛ionez pentru Ónceput c„ sunt de acord cu acest proiect de lege. Am Óns„ o Óntrebare l„muritoare ∫i poate c„ o putem aborda pe linia unei modific„ri de tehnic„ legislativ„.

La alin. 2 al articolului unic se prevede c„ sunt incluse Óntre cei care nu pot beneficia persoanele juridice cu capital privat.

Eu, ca jurist, ∫tiu c„ persoanele juridice nonprofit nu au capital. Nu sunt convins c„ reprezentan˛ii Ministerului de Finan˛e ∫tiu ∫i accept„ acest lucru ∫i mi-e team„ s„ nu cre„m o situa˛ie Ón care anumite sponsoriz„ri de care beneficiaz„ asocia˛ii sau funda˛ii care sunt private ∫i au patrimoniu privat, f„r„ Óndoial„, nu capital social privat, s„ poat„ fi supuse unui control abuziv sau necompetent ca urmare a faptului c„ au beneficiat de sponsoriz„ri.

De aceea, a∫ dori s„ consult Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i ini˛iatorul, dac„ nu am putea clarifica no˛iunea de îcapital privat“, folosind, de exemplu, termenul îcapital social“ sau un alt termen care s„ fie mai clar aplicabil, exclusiv societ„˛ilor comerciale.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, m-am referit la institu˛iile ∫i la autorit„˛ile publice,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat ∫i regiile autonome.

Deci asta a∫ vrea s„ fie precizarea.

Am Ón˛eles inten˛ia. Cred c„ este foarte corect. Nu este, din p„cate, un amendament de tehnic„ legislativ„, ∫i atunci voi trimite alin. 2 la comisie, pentru reformulare.

Termen, domnule vicepre∫edinte? Dou„ s„pt„m‚ni. O.K., c„ vine Francofonia.

Bine. V„ mul˛umesc.

Bine. Deci atunci trimitem alin. 2 pentru reformulare Ón spiritul a ceea ce s-a discutat, pentru a fi foarte clar c„ este vorba de societ„˛ile comerciale, persoane juridice cu scop lucrativ.

Propunerea legislativ„ privind modificarea unor dispozi˛ii legale care reglementeaz„ exercitarea comer˛ului cu produse agricole Ón pie˛e, t‚rguri, oboare ∫i alte zone publice.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost respins de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii

- ∫i servicii.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul. Nu avem ini˛iator. Rog comisia.

Doamna deputat Aura Vasile.

Comisia a fost sesizat„ cu aceast„ propunere legislativ„. Propunerea legislativ„ are urm„toarele principii: principalele interven˛ii vizeaz„ exceptarea comercian˛ilor, persoane fizice sau juridice, de la utilizarea de aparate electronice de marcat fiscale pentru comer˛ul ocazional sau av‚nd caracter de permanen˛„ cu produse agricole Ón pie˛e, t‚rguri, oboare sau alte pie˛e autorizate, precum ∫i Ón activit„˛i de jocuri de noroc desf„∫urate cu mijloace tehnice de joc ce func˛ioneaz„ pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

Totodat„, se reglementeaz„ accesul comercian˛ilor care v‚nd alte produse dec‚t cele agroalimentare numai Ón spa˛ii de v‚nzare special amenajate, Óntr-o zon„ separat„ de produc„torii agricoli din pie˛ele agroalimentare, administratorul pie˛ei fiind obligat s„ Ónscrie la data Ónchirierii locului de v‚nzare, Ón registrul de eviden˛„ special Ónfiin˛at, datele de identificare a persoanelor fizice, juridice, precum ∫i localitatea de origine a produc„torilor agricoli, data, seria ∫i num„rul chitan˛ei care atest„ plata chiriei.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Are avizare negativ„ din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, are aviz negativ din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Senatul a dat raport de respingere,

Comisia noastr„, Ón urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea propunerii legislative

privind modificarea unor dispozi˛ii legale care reglementeaz„ exercitarea comer˛ului cu produse agricole Ón pie˛e, t‚rguri, oboare ∫i alte zone publice, cu amendamentele admise de comisie.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Bogdan Mircea Dumitrache** _— secretar general al Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Guvernul sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbateri generale.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu avem interven˛ii la dezbateri generale.

La dezbaterile pe articole nu exist„ amendamente respinse.

Avem o serie de amendamente admise. Lucr„m pe raport.

Punctul 1.

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2.

Adoptat.

Punctul 3.

Adoptat.

Punctul 4.

Adoptat.

Punctul 5.

Adoptat.

Punctul 6.

Adoptat.

Punctul 7. Anexa?

Adoptat„.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Urmeaz„ votul final.

La punctul 17 avem proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.

- Suntem Camer„ decizional„. Ini˛iatorul? Domnul senator Marinescu Marius.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ini˛iativa mea legislativ„ se refer„ la faptul c„ achizi˛iile publice trebuie s„ fie transparente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Vreau s„ v„ spun c„ achizi˛iile publice Ónseamn„ aproximativ 16% din produsul intern brut, deci cam 10-12 miliarde de euro anual. Singura excep˛ie o fac achizi˛iile publice c‚nd este vorba de siguran˛a na˛ional„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia? Domnul deputat Str„chinaru.

Stima˛i colegi,

A∫a cum v-a spus ∫i ini˛iatorul acestei propuneri legislative, legea se refer„ la liberul acces la informa˛iile de interes public, Ón principal Ón procesul de desf„∫urare a licita˛iilor, Ón privin˛a activit„˛ii autorit„˛ilor contractante.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au avizat favorabil proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ s-a primit aviz negativ.

Potrivit prevederilor Constitu˛iei, proiectul acesta de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Men˛ionez c„ Senatul a adoptat acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din aprilie 2006, iar Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a adoptat, Ón unanimitate, cu voturile celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii, forma pe care o propune˛i ∫i dumneavoastr„ adopt„rii, cu amendamente pe care le-am realizat de comun acord cu ini˛iatorul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt. Punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Corneliu Burada** _— vicepre∫edinte la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Suntem de acord cu adoptarea proiectului de Lege privind completarea art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, motiva˛i de faptul c„ aceast„ completare este Ón acord cu prevederile art. 215 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 34 privind atribuirea contractelor de lucr„ri publice, de achizi˛ii de bunuri ∫i de concesiune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

La dezbateri pe articole, nu exist„ amendamente respinse.

Pe raportul cu amendamente admise, la punctul 1, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Punctul 2. Adoptat. Punctul 3. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 18 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici pentru anul 2006.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i a Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul. Domnul secretar de stat D„nil„. V„ rog.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect reglementarea drepturilor salariale ∫i a altor drepturi ale func˛ionarilor publici Ón anul 2006. Proiectul are Ón vedere stabilirea elementelor sistemului de salarizare a func˛ionarilor publici Ón func˛ie de categorie, de clas„, care reflect„ nivelul studiilor necesare exercit„rii func˛iei publice, ∫i, dup„ caz, de gradul profesional al func˛iei publice, precum ∫i de nivelul la care se presteaz„ activitatea, respectiv nivelul central sau local, de asemenea, ∫i sporurile care se acord„ acestei categorii profesionale, premiile ∫i alte drepturi.

Œn acela∫i timp, prin textele propuse Ón acest proiect, am fost sesiza˛i de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici c„ au ap„rut contradic˛ii cu Legea, adoptat„ Ón acest an, nr. 251, pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188, republicat„, lege organic„, referitoare la func˛ionarii publici.

Ca urmare, v„ rog s„ fi˛i de acord cu retrimiterea la comisie pentru revizuirea acelor articole care trebuie s„ fie Ón concordan˛„ cu actuala form„ a Legii nr. 188, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse de Legea nr. 151, care a fost adoptat„ Ón ziua de 23 iunie a.c., respectiv publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ Ón 4 iulie.

V„ mul˛umesc. Comisiile?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cele dou„ comisii sunt de acord pentru retrimiterea acestui material la comisie.

V„ mul˛umesc.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006

Am, atunci, propunerea de retrimitere, cu termen dou„ s„pt„m‚ni, la comisie a acestui proiect.

- Supun aprob„rii dumneavoastr„ aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

- Propunerea a fost adoptat„.

Se retrimite la comisie. Termen: dou„ s„pt„m‚ni.

Rog majoritatea colegilor no∫tri care se afl„ Ón picioare s„ se a∫eze l‚ng„ minoritatea care se afl„ deja pe scaune, astfel Ónc‚t s„ putem s„ vot„m cu to˛ii, cei care ne afl„m Ón sal„.

La punctul 19 avem proiectul de Lege privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei. Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„. Suntem Camer„ decizional„.

- Rog ini˛iatorul.

Domnul secretar de stat D„nil„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin m„surile propuse Ón acest proiect de lege se recunoa∫te importan˛a familiei ∫i rolul acesteia pentru men˛inerea coeziunii sociale ∫i pentru cre∫terea natalit„˛ii. Œn acest sens, se propune acordarea unui sprijin financiar de 200 de euro la Óntemeierea familiei tinerilor domicilia˛i ∫i reziden˛ilor pe teritoriul Rom‚niei, la prima c„s„torie a so˛ilor, f„r„ stabilirea unor limite de venituri.

Vor beneficia de acest sprijin numai familiile constituite Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007. Trebuie s„ v„ spun c„, de asemenea, se urm„re∫te implicarea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón vederea sus˛inerii tinerelor familii privind m„suri punctuale de sprijin financiar.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ propunem adoptarea prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte Du˛u. V„ rog, raportul comisiei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic ∫i Social, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t prin acesta se urm„re∫te implicarea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Ón vederea sus˛inerii familiilor tinere prin m„suri punctuale de sprijin financiar.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 6 septembrie 2006, comisia propune admiterea, Ón forma prezentat„, a proiectului de lege cu un amendament respins.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale.

Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

V„ rog frumos.

Doamna deputat Cornelia Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Conservator este un sus˛in„tor consecvent al familiei. Acest proiect de lege Ónseamn„ un Ónceput. Nu este totul, dar este un Ónceput, iar implicarea autorit„˛ilor locale Ón sus˛inerea familiei este un semnal bun Ón ceea ce Ónseamn„ sus˛inerea familiei.

Œn consecin˛„, noi vom vota acest proiect ∫i, repet, Ól consider„m doar un Ónceput. Pe parcurs, consider„m c„ implicarea este necesar s„ fie ∫i mai mare Ón sus˛inerea tinerelor familii.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Domnul deputat Cindrea, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Nu neg„m c„ este necesar un astfel de proiect de lege care s„ reglementeze acordarea unui sprijin financiar pentru constituirea familiilor, dar noi consider„m c„, din punctul nostru de vedere, are o mare deficien˛„ acest proiect de lege, deoarece acest sprijin financiar de 200 de euro se acord„ indiferent de veniturile viitorilor so˛i. Unul dintre amendamentele respinse sau singurul amendament al Grupului parlamentar al P.S.D. a prev„zut ca acest ajutor financiar s„ se acorde numai familiilor care au venituri... sau viitoarelor familii care au venituri sub un anumit nivel. Noi am propus 2.000 de lei venitul cumulat al so˛ilor care vor compune viitoarea familie.

Noi consider„m c„, fiind o lege de protec˛ie social„, o m„sur„ de protec˛ie social„, ea nu trebuie acordat„ indiferent de veniturile acestora ∫i, Ón aceste condi˛ii, rug„m, prin votul dumneavoastr„, s„ fie retrimis, reg‚ndit acest proiect de lege. Fiind vorba de sume importante de la bugetul statului, cred c„ responsabilitatea care ne revine este s„ condi˛ion„m Ón func˛ie de nivelul veniturilor, ca o m„sur„ de protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Costache, urmeaz„ domnul deputat C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consider„m ∫i noi, Grupul parlamentar al P.R.M., c„ orice m„sur„ luat„ pentru Óncurajarea familiei este bine-venit„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Sus˛inem proiectul a∫a cum este, mai ales c„, ini˛ial, Ón legislatura trecut„, proiectul a fost Ónaintat sub semn„tura unor deputa˛i P.R.M.: Lia Olgu˛a Vasilescu, Gelil Eserghep, Marius Iriza ∫i Ioan MÓnzÓn„, liderul grupului nostru parlamentar.

Nu ne-am protejat ideile la O.S.I.M. Ne aducem ∫i noi contribu˛iile noastre anonime. Sus˛inem proiectul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Inten˛ia este foarte bun„.

Proiectul de lege este foarte bun, Óns„ nu sunt de acord cu implicarea bugetului consiliului local.

Cred c„ nu este posibil s„ impunem consiliilor locale s„ aloce bani de la bugetul local, ∫i a∫a foarte pu˛ini, pentru acoperirea acestor cheltuieli.

S„ lu„m exemplu o comun„ care nu are buget la consiliul local nici m„car s„-∫i acopere cheltuielile curente. Din ce bani vor pl„ti aceste prime? Cred eu c„ acest proiect de lege va fi inaplicabil, deoarece foarte multe consilii locale n-or s„ fie de acord s„ aloce bani pentru aceste premii. A∫adar, nu avem nici m„car p‚rghii prin care s„ oblig„m un consiliu local Ón vederea Óntocmirii unui buget Ón care s„ fie incluse ∫i aceste sume.

A∫adar, din p„cate, legea va fi par˛ial inaplicabil„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

O l„murire, domnule Cindrea. Dumneavoastr„ solicita˛i retrimiterea la comisie sau admiterea amendamentului?

## **Domnul Ioan Cindrea**

**:**

Retrimiterea la comisie.

Bun. Deci exist„ o propunere, Ón cazul acesta, de retrimitere la comisie, c„ discut„m mai Ónt‚i pe propunerea procedural„.

Dac„ pe propunerea de retrimitere la comisie exist„ interven˛ii? Nu exist„ interven˛ii.

Voi supune votului dumneavoastr„, desigur, propunerea de retrimitere la comisie.

Domnule Fenechiu, dori˛i s„ interveni˛i pe retrimiterea la comisie? F„r„ Óndoial„ c„ v„ dau cuv‚ntul.

amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic facem permanent trimitere la acest principiu. Principiul este cel al autonomiei locale ∫i dorim prin toat„ legisla˛ia pe care o promov„m Ón Rom‚nia ca din ce Ón ce mai pu˛in s„ intervenim Ón autonomia local„, dimpotriv„, nu s„ impunem f„r„ s„ preciz„m sursele de finan˛are autorit„˛ilor locale astfel de obligativit„˛i la plat„.

A∫a Ónc‚t, dac„ s-a cerut, trebuie s„ supune˛i la vot retrimiterea la comisie, dar rog colegii din ambele p„r˛i s„ se g‚ndeasc„. Nu are sens, chiar dac„ ve˛i retrimite la comisie, votul va fi acela∫i.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Suntem edifica˛i Ón ce prive∫te punctul de vedere al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Domnul Valentin Iliescu, domnul BrÓnzan ∫i domnul Nicolae Popa.

Discut„m, v„ reamintesc, pe propunerea de retrimitere la comisie, iar proiectul este, Ón fond, la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mi se pare nerealist„ propunerea f„cut„ de colegul de la Grupul parlamentar al P.S.D. ∫i Óndr„znesc s„ spun acest lucru baz‚ndu-m„ foarte mult pe ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu exact o s„pt„m‚n„, atunci c‚nd am dezb„tut acest proiect la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

A fost o discu˛ie mai ampl„ dec‚t toate celelalte dezbateri f„cute pe celelalte subiecte de pe ordinea de zi. Evident, colegii de la P.S.D. ∫i-au sus˛inut punctul de vedere, el nu a avut c‚∫tig de cauz„. Nu s-au adus, dup„ p„rerea mea, ast„zi Ón dezbatere elemente Ón plus. Mai mult dec‚t at‚t, cred c„ este salutar„ ini˛iativa Guvernului de a veni ∫i a se implica, inclusiv prin administra˛iile locale, de a sus˛ine familiile tinere, astfel Ónc‚t v„ rog ferm pe to˛i colegii din Parlament s„ respingem aceast„ propunere de retrimitere la vot ∫i s„ trecem la dezbaterea pe articole. Œn m„sura Ón care argumentele colegilor de la P.S.D. sunt sus˛inute de majoritate, atunci se vor putea face ∫i amendamente.

Oricum, nu este Ón niciun caz posibil, cred eu, s„ retrimitem la comisie. Doar pierdem timpul.

Da. V„ rog. Domnul deputat BrÓnzan.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu cred c„ are sens s„ retrimitem la comisie aceast„ lege. Comisia a adoptat cu o larg„ majoritate raport de respingere.

Noi, aici, avem un principiu pe care dorim s„-l respect„m ∫i Ón Comisia pentru administra˛ie public„,

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am intervenit fiindc„ se face o confuzie aici ∫i, din p„cate, stima˛ii colegi n-au Ón˛eles despre ce este vorba.

Suntem cu to˛ii de acord cu autonomia local„ Óntr-o Europ„ a autonomiei locale ∫i a descentraliz„rii. Ce nu se Ón˛elege este c„ la noi autonomia local„ este perceput„ ca dreptul comunit„˛ii de a nu face nimic ∫i de a nu avea nicio obliga˛ie fa˛„ de cet„˛enii pe care-i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 reprezint„ ∫i pe care trebuie s„-i protejeze. Œn Europa, autonomia local„ Ónseamn„ c„ acea comunitate se implic„ Ón toate problemele cet„˛enilor care fac parte din comunitate. ™i m„ refer la protec˛ie social„, m„ refer la probleme medicale, m„ refer la problemele de zi cu zi ale cet„˛enilor.

Asta Ónseamn„, stima˛i colegi, autonomie local„! Nu dreptul lor de a cheltui banii cum vor ∫i cum le dicteaz„ interesele. A∫a c„ v„ rug„m foarte mult s„ accepta˛i ca aceast„ problem„ s„ fie rediscutat„ Ón comisie, fiindc„, dup„ cum v-am demonstrat, a fost o neÓn˛elegere asupra atribu˛iilor pe care comunitatea le are sau nu le are. ™i, v„ repet, Ón Rom‚nia comunitatea trebuie s„ aib„ atribu˛ii de protec˛ie social„. Aceasta nu este o doctrin„ socialdemocrat„, este o obliga˛ie european„ a comunit„˛ilor din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Vreau s„ mul˛umesc domnului Fenechiu, care a introdus chestiunile de administra˛ie public„ local„ Ón aceast„ discu˛ie. Se pare c„ aici era, de fapt, cheia. Domnul deputat Nicolae Popa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œl rog pe domnul deputat Fenechiu s„ ne l„mureasc„ care este verdictul comisiei Domniei Sale, pentru c„ la noi apare adoptare a acestui proiect de lege, ∫i d‚nsul ne-a spus c„ este respins acest proiect de lege. Deci s„ ne l„mureasc„ despre treaba aceasta, ca s„ nu r„m‚nem Ón confuzie total„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ ∫i pentru consiliile locale aceste sume care se aloc„ vin de la consiliul jude˛ean. Consiliul jude˛ean prime∫te aceste sume ∫i ace∫ti bani de la Guvern, prin bugetul de stat, bugetul consolidat al statului. Nu ∫tiu dac„ aceste consilii locale — sunt foarte multe dintre ele, 70-80% — vor avea posibilitatea s„ achite aceast„ obliga˛ie pe care o prevedem noi prin prezentul proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul pre∫edinte Du˛u, din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt extrem de interesante toate sus˛inerile, Óns„ nu t„ria vocii poate reprezenta un argument pentru a justifica o autonomie local„ care trebuie s„ se manifeste.

V„ rog s„ v„ uita˛i la art. 9 din proiectul de lege: îFondurile pentru plata sprijinului financiar acordat la constituirea familiei, precum ∫i pentru cheltuielile cu transmiterea drepturilor se pl„tesc prin bugetele locale ale comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti, din transferurile de la bugetul de stat c„tre bugetele locale, prev„zute cu aceast„ destina˛ie Ón bugetul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.“ Nu este afectat bugetul

local; nu din sursele proprii ale autorit„˛ilor locale se face plata acestui sprijin familial. Œmi pare r„u c„ nu s-a acordat aten˛ia cuvenit„.

Œn acela∫i timp, la amendamentul respins ∫i care a f„cut obiectul unor discu˛ii nu a∫a de intense sau aprinse Ón comisie, argumenta˛ia re˛inut„ de c„tre comisie este urm„toarea: Óntruc‚t este un drept universal de care trebuie s„ beneficieze to˛i tinerii la Óntemeierea familiei, indiferent de venituri, condi˛ionarea Ón func˛ie de venituri ar putea fi discriminatorie, Ón special pentru cei care au veniturile foarte aproape de acest prag.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i la vot amendamentul, iar dac„ prin votul Camerei trece, Ónseamn„ c„ el va fi Ónsu∫it de plenul Camerei.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Du∫a.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Toat„ lumea vorbe∫te de autonomia local„. De c‚te ori am venit la tribuna Camerei, am vorbit despre Ónt„rirea autonomiei locale ∫i, mai ales, a celei financiare.

Domnul Du˛u, care este un om cu experien˛„ Ón administra˛ia local„, a Ónt„rit acest lucru de foarte multe ori, Óns„ sub masca aceasta a sumelor de echilibrare a bugetelor locale sau de transfer de la bugetul de stat se ascund multe.

Eu am f„cut pu˛in scandal ∫i atunci c‚nd s-a adoptat bugetul de stat cu privire la sumele care sunt prev„zute Ón anex„ la îŒnv„˛„m‚nt“, care au fost cuprinse Óntr-o anex„ cu multe alte activit„˛i ∫i nu mai ∫tiam care sunt sumele pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫i a∫a a r„mas.

Cred c„ totu∫i este oportun„ retrimiterea la comisie, ca s„ prevedem, domnule pre∫edinte, distinct acolo, la acest articol, c„ aceste sume vor fi prev„zute Óntr-o anex„ distinct„ la Legea bugetului de stat.

L„sa˛i... c„ sume distincte, cum este Ón lege, ne-am l„murit. Uita˛i-v„ ∫i acum, Ón anexa Ónv„˛„m‚ntului, cum a r„mas Ón Legea bugetului, c„ nu ∫tim care sunt sumele pentru Ónv„˛„m‚nt, c„ sunt acolo cuprinse 5-6 feluri de cheltuieli Ón sum„ total„, iar suma care este pentru Ónv„˛„m‚nt nu o depist„m nici acum. ™i a∫ dori ca acest lucru s„ fie exact specificat Ón art. 9 din proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Bivolaru. V„ rog.

Trecem la Comisia pentru industrii ∫i servicii.

Spre deosebire de regulament, acum o s„ discut pe fondul problemei.

Aflu cu surprindere de la domnul pre∫edinte Du˛u c„ aceast„ tinere˛e este un mare handicap. Œn contextele Ón care noi vorbim acum ∫i despre reforma clasei politice, ∫i despre reforma moral„, consider„m c„ aceast„ tinere˛e, repet, reprezint„ zona de mare handicap a societ„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Domnule pre∫edinte Du˛u, Ón momentul Ón care P.S.D. a venit cu o propunere ca aceste ajutoare acordate tinerilor pentru locuin˛e... Trebuie totu∫i stabilite ni∫te criterii Ón func˛ie ∫i de posibilit„˛ile lor, pentru c„ handicapul cel mai mare al tinerilor este al acelor tineri care au venituri reduse fa˛„ de tinerii care au venituri ceva mai consistente.

Deci, Ón acest context, l„sa˛i handicapul general al tinerilor ∫i s„ stabilim care sunt, Óntr-adev„r, cei care au rezerve ∫i resurse mai pu˛in substan˛iale.

Deci acesta este un motiv Ón plus pentru retrimitere la comisie, domnule pre∫edinte. Nu putem s„ fim de acord cu astfel de globalizare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Constat cu surprindere c„ nu mai exist„ alte interven˛ii.

Dac„ Guvernul dore∫te s„ intervin„ Ón Óncheierea acestor aprinse dezbateri?

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ pun o Óntrebare retoric„. Ce diferen˛„ este Óntre o familie care are venituri de 1.999 RON ∫i o familie care are venituri de 2.001 RON?

Mul˛umesc frumos.

## 2 lei!

## V„ mul˛umesc.

Comisia dore∫te s„ mai intervin„? Nu. Chestiunea diferen˛ei este l„murit„.

Am finalizat dezbaterea general„. Suntem la propunerea procedural„ de retrimitere la comisie.

Voi supune aprob„rii dumneavoastr„ propunerea f„cut„ de domnul deputat Cindrea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptat„ cu 94 de voturi pentru, 83 contra ∫i 5 ab˛ineri. Exist„ o contestare?

Rog un lider de grup s„ vin„ la tribun„. Sta˛i, c„ ∫i domnul Dumitriu contest„!

V„ dau imediat cuv‚ntul.

Sunt mai mul˛i colegi care sus˛in c„ nu au putut s„ efectueze votul...

Rog s„ da˛i o listare.

...∫i atunci, dac„ se poate, s„-l repet„m.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Œn˛eleg c„ ∫i la P.R.M...? Nu. La P.R.M., nu. Nu-mi r„m‚ne dec‚t s„

Eu am tot respectul pentru colegul lider de la P.D., dar trebuie s„ ne Ónv„˛„m c„ Ón momentul c‚nd contest„m un vot trebuie s„ venim, efectiv, ∫i cu dovada. V„ rog s„ nu ne juc„m cu acest lucru.

Dovada este pe drum, vine lista acum de la imprimant„.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule pre∫edinte,

Nu poate fi o motiva˛ie faptul c„ unii dintre colegi nu au votat. Avem prevedere Ón regulament, c‚nd unii dintre colegi au dreptul s„ nu voteze.

Deci s„ nu cre„m din acest lucru o defec˛iune tehnic„.

Domnul vicelider Anghel Stanciu.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri...

Nu-l uita˛i pe Nicol„escu!

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ solicitarea distinsului meu coleg Cristi R„dulescu, cu care Ómp„r˛im acest aer oarecum rarefiat al s„lii deputa˛ilor de mul˛i ani..., are dreptate ∫i trebuie repetat votul, ∫i are ∫i motive. D‚nsul este pu˛in mai timid ∫i nu a Óndr„znit s„ vi-l spun„.

Domnia Sa are pe birou dou„ aparate, cu dou„ cartele, ∫i probabil c„ n-a reu∫it Ón timpul respectiv sau nu are Óndem‚narea respectiv„ s„ voteze cu am‚ndou„, ceea ce trebuie s„ decidem. Dac„ acesta este un motiv Óntemeiat, c„ nu au to˛i dexteritatea piani∫tilor, atunci repet„m votul. Dac„ nu, eu a∫ recomanda celor care sunt singuri Ón banc„ ∫i au dou„ cartele s„ fac„ exerci˛iile acestea Ón orb, acas„, ca s„ nu ne pun„ pe noi Ón imposibilitatea de a putea merge la urm„torul vot.

Ca atare, domnule pre∫edinte, v„ revine sarcina s„ veghea˛i ∫i s„ vede˛i: cine nu are dexteritatea respectiv„ s„ fie sanc˛ionat.

Noi nu putem accepta s„ relu„m votul din cauza lipsei de Óndem‚nare a unor colegi care apoi ∫i contest„. V„ mul˛umesc.

Privesc cu triste˛e Ón sal„ ∫i constat c„ nu exist„ niciun chestor care, potrivit procedurilor, s„ mearg„ s„ ridice cartela aflat„ Ón dreapta domnului lider R„dulescu.

™i am s„-l rog pe domnul lider R„dulescu s„ ridice d‚nsul, s„ scoat„ din...

Nu, cealalt„, domnule, nu a dumneavoastr„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Rog chestorii s„ vin„ s„ se prezinte totu∫i Ón sal„, pentru a-∫i Óndeplini atribu˛iile, altfel promit c„ o s„ t„iem indemniza˛ia pentru ziua de ast„zi, dac„ nu se afl„ la vot.

Rog liderii de grup s„-∫i invite chestorii Ón sal„. Domnul Dumitriu, pe procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

Mie mi se pare de bun-sim˛, oarecum, ce a spus domnul Stanciu, dar mai este ∫i o chestiune de regulament, ∫i anume ave˛i doi secretari l‚ng„ dumneavoastr„. At‚ta timp c‚t d‚n∫ii nu v-au sesizat cu nimic, eu cred c„ totul a fost Ón regul„ ∫i ∫edin˛a poate merge mai departe f„r„ s„ se mai Ómpotmoleasc„ Ón aceast„ revenire cerut„.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii legate de contestarea votului?

V„ rog.

## **Domnul Cornel ™tefan Bardan:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu m-am uitat acum pe lista scoas„ de staff-ul tehnic. Eu nu apar pe list„. Aparatul meu era blocat pe ab˛inere cu zece minute Ónainte. Se poate verifica treaba asta.

**Din sal„**

**:**

## Prostii!

Nu vorbesc prostii, pe cuv‚ntul meu de onoare! Deci nu vin s„ spun prostii aici.

Diferen˛a a fost u∫or mai mare, m„ tem.

Eu zic s„ constat„m c„ votul a fost exercitat Óntr-o marj„ normal„ pentru diferen˛a de vot ∫i ca atare situa˛ia care a fost invocat„ nu poate aduce...

Retrimitem la comisie.

Termen, domnule pre∫edinte? Dou„ s„pt„m‚ni.

La punctul 20 avem proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii Bucure∫ti.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ ia cuv‚ntul.

Ini˛iatorul?

Domnule secretar de stat, sunte˛i ini˛iator la Centrul de recuperare pentru copii sau este ini˛iativ„ parlamentar„?

Suntem la punctul 20, Ónfiin˛area Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii Bucure∫ti. Este al Guvernului? Nu este al Guvernului.

Atunci o s„ v„ dau punctul de vedere al Guvernului. Œn˛eleg c„ ini˛iatorul lipse∫te.

Comisia, domnul BrÓnzan.

Comisia de s„n„tate a analizat proiectul de lege, este de acord cu con˛inutul lui, Óntruc‚t el reprezint„ rezolvarea unei probleme la care Rom‚nia este deficitar„. Nu avem Ón ˛ar„ asemenea centre de recuperare neuromotorie pentru copii. Este absolut necesar„ prezen˛a lor. Salut„m Ónfiin˛area unui astfel de centru.

™i, pentru a nu face o nou„ interven˛ie, a∫ dori un amendament, de fapt comisia are dou„ amendamente de redactare pe care a∫ dori s„ le citesc acum.

Œn toat„ legea se reactualizeaz„ ∫i se Ónlocuie∫te îMinisterul S„n„t„˛ii“ cu noua denumire îMinisterul S„n„t„˛ii Publice“, iar la art. 2 alin. 2 se Ónlocuie∫te denumirea veche a îCentrului Na˛ional de Perfec˛ionare Ón Domeniul Sanitar a Personalului cu Studii Superioare ∫i Asisten˛i Medicali“ cu denumirea nou„ îCentrul Na˛ional de Perfec˛ionare Ón Domeniul Sanitar Bucure∫ti“.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog. Domnul secretar de stat Székely?

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn fond, Guvernul este de acord c„ este necesar„ Ónfiin˛area unei astfel de unit„˛i sanitare, Óns„, potrivit legii, Ónfiin˛area de unit„˛i sanitare cu paturi se poate face prin hot„r‚re de guvern, ∫i nu prin ini˛iativ„ legislativ„.

Acesta a fost motivul pentru care Guvernul nu a sus˛inut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, cu toate c„ accept„m c„ este necesar„ Ónfiin˛area unei astfel de unit„˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Eu m„ Óntreb, Ón condi˛iile acestea, cum o fi dat Consiliul Legislativ aviz?

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

## Politic!

Este aviz de la Consiliul Legislativ, deci nu putem s„ coment„m pe mai departe.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege este perfect constitu˛ional.

De altfel, a primit un aviz favorabil inclusiv din partea Comisiei juridice ∫i consider c„ hot„r‚rea de guvern putea s„ vin„ p‚n„ acum, iar dac„ ea nu a venit p‚n„ acum poate s„ vin„ de acum Óncolo, av‚nd, de aceast„ dat„, inclusiv o baz„ legal„.

A∫ dori s„ insist foarte pe scurt asupra unei chestiuni. Avem, din p„cate, foarte mul˛i bolnavi neuropsihomotori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Ón Rom‚nia. Cheltuim foarte mul˛i bani cu ∫colarizarea ∫i cu Óngrijirea lor ∫i consider c„ un asemenea centru, care ar putea s„ fie un centru na˛ional, ar rezolva, oarecum, problemele ∫i ar exista o compensare, inclusiv financiar„, astfel Ónc‚t s„ nu Ónt‚mpin„m nici m„car costuri suplimentare cu Ónfiin˛area acestui centru.

A∫adar, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege perfect constitu˛ional. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul doctor Nechita, v„ rog.

V„ mul˛umesc.

Este bine c„ am aflat c„ domnul ministru al s„n„t„˛ii poate mult. Asta Ól Óncurajeaz„.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale.

Pe articole nu avem amendamente admise sau respinse. Nici Guvernul ∫i nici comisia nu mai sunt interesa˛i s„ intervin„.

R„m‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea activit„˛ilor ∫i practicilor de medicin„ complementar„/alternativ„.

Legea are caracter ordinar.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn Rom‚nia exist„ foarte mul˛i copii cu afec˛iuni neuropsihomotorii.

Nu ∫tiu dac„ ∫ti˛i c„ avem o serie Óntreag„, un lan˛ de spitale, de centre de a∫a-zis„ recuperare a bolilor neuropsihomotorii ∫i care nu fac altceva dec‚t s„ acorde cazarea acestor copii.

Cred c„ acest centru este util ∫i, mai ales, poate fi un centru de referin˛„ care s„ coordoneze toate celelalte centre din ˛ar„.

V„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege, pentru c„ noi a∫tept„m de cinci ani o hot„r‚re de guvern care nu mai vine.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii?

V„ rog, domul deputat Rus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine Ónfiin˛area acestui Centru Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii. Este o necesitate ∫i nu v„d de ce ar fi o oarecare cramponare din partea Guvernului, c‚nd el oricum trebuie f„cut, ∫i, dac„ s-a ivit acum ocazia, trebuie s-o facem acum.

Deci vom sus˛ine ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ vota˛i aceast„ lege.

Domnul deputat Movil„.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, Óns„ vreau s„ v„ reamintesc c„ asemenea institu˛ii ar trebui s„ dep„∫easc„ grani˛ele Bucure∫tiului, s„ reg„sim Ón diverse zone din ˛ar„ aceste institu˛ii, pentru c„ mi se pare absolut corect ∫i ra˛ional ca accesibilitatea pacien˛ilor despre care am vorbit s„ fie maxim„ la institu˛iile de s„n„tate.

™i, doi, domnul ministru al s„n„t„˛ii poate mult, va putea ∫i pu˛in. S„ facem acest pu˛in, care este institu˛ia despre care am vorbit.

Mul˛umesc.

Proiectul a fost respins de Senat.

Œn schimb, avem propunere de adoptare din partea Comisiei pentru s„n„tate a Camerei.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul s„ se prezinte.

Domnul deputat BrÓnzan este ini˛iator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vorbesc Ón calitate de cosemnatar al proiectului. Œntr-adev„r, el a avut un parcurs ezitant, a fost respins de Senat ∫i a fost adoptat de comisia echivalent„ a Camerei.

Este, Óntr-adev„r, o lege care lipse∫te din legisla˛ia rom‚neasc„, Legea pentru reglementarea practicilor de medicin„ complementar„ ∫i alternativ„. Este un domeniu destul de delicat, un domeniu Ón care pe spectrul acesta se g„sesc, Ón Rom‚nia, mai ales, ∫i sunt foarte la mod„, tot felul de vraci, ∫amani, vr„jitoare, ghicitoare ∫i tot felul de alte îspecialit„˛i“ care afirm„ c„ Ói ajut„ pe doctori Ón practica lor medical„. De fapt, ∫ti˛i foarte bine c„ este o mare Ón∫el„torie. Le iau bie˛ilor oameni banii ∫i Ói fac s„ piard„ timpul Ón loc s„ mearg„ la medic, se duc acolo unde cred ei c„ Ó∫i vor g„si alinarea.

Acesta este motivul pentru care un astfel de proiect de lege este necesar. Bun sau r„u, el este necesar pentru legisla˛ia rom‚neasc„.

Dar, Óntruc‚t la nivelul comisiei ∫i al Ministerului S„n„t„˛ii s-au purtat Ón ultima vreme discu˛ii ∫i s-a ajuns la concluzia c„ actualul proiect de lege, Ón forma Ón care este, ar putea fi Ómbun„t„˛it, propun, de comun acord cu Comisia de s„n„tate ∫i cu Ministerul S„n„t„˛ii, retragerea la comisie spre rediscutare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

™i din partea comisiei aceea∫i propunere?

Alte interven˛ii pe aceast„ tem„? Nu sunt alte interven˛ii pe aceast„ tem„.

Supun atunci votului dumneavoastr„ propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Œn unanimitate de voturi, s-a decis retrimiterea la comisie. Poate c„ comisia va face ∫i traducerea diver∫ilor termeni care se g„sesc Ón anex„, pentru a ne edifica ∫i a putea s„ ∫tim s„ vot„m la proceduri.

Termen la comisie, domnule BrÓnzan? Trei s„pt„m‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 La punctul 22, propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din parte Comisiei juridice. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul s„-∫i prezinte proiectul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Inten˛ia autorilor acestei ini˛iative legislative a fost aceea de a extinde atribu˛iile Avocatului Poporului Ón materia aviz„rilor proiectelor de lege care au ca obiect de reglementare domeniul drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului.

Ne-am fundamentat acest proiect de lege pe ideea valorific„rii imensului material faptic cuprins Ón sesiz„rile ∫i peti˛iile cet„˛enilor care se adreseaz„ acestei institu˛ii ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pe posibilitatea de expertiz„ pe acest domeniu al materiei drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului a Avocatului Poporului.

Am considerat c„ putem s„ d„m mai mult„ for˛„ ∫i expresivitate public„ acestei institu˛ii, s„ o ajut„m s„ dep„∫easc„ statutul de îCenu∫„reas„“ a dreptului constitu˛ional.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ ne acorda˛i votul dumneavoastr„, vot care vine exclusiv Ón sus˛inerea ∫i dezvoltarea unei institu˛ii constitu˛ionale, Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia, domnul pre∫edinte Andon.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Obiectul de reglementare este cel prezentat de unul dintre ini˛iatori.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Proiectul a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

M„rturisim c„, f„r„ s„ ∫tim de ce nu a primit avizul din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Ón opinia Comisiei juridice proiectul este oportun ∫i propunerea de reglementare este Óntemeiat„, mi-a∫ permite s„ spun chiar profesional„.

Ea a fost dezb„tut„ Ón ∫edin˛a din 6 septembrie a.c., fiind prezen˛i to˛i membrii Comisiei juridice, Ón num„r de 26, care, cu unanimitate de voturi — de aceea mi-am ∫i permis aceste considera˛ii laterale —, cu unanimitate de voturi au avizat favorabil propunerea legislativ„.

Deci v„ propunem adoptarea ei, cu precizarea c„ face parte din categoria legilor organice. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale. Domnul deputat Victor Ponta.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o propunere legislativ„ ini˛iat„ de doi colegi care, la momentul ini˛ierii proiectului, erau am‚ndoi colegii no∫tri social-democra˛i. Chiar dac„ unul dintre cei doi ini˛iatori Óntre timp s-a r„zg‚ndit privind concep˛iile lui ideologice, credem c„ este un act legislativ util ∫i necesar, ∫i grupul nostru va vota Ón favoarea lui. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Sunt convins c„ doamna deputat Cliveti se simte Ónc„ foarte str‚ns legat„ de ideile social-democrate.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnul deputat Mircea Costache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine proiectul, cu precizarea c„ institu˛ia Avocatului Poporului va trebui reformat„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ ne aliniem la standardele Uniunii Europene Ón materie de rezolvare a peti˛iilor cet„˛enilor, pentru c„ _ombudsman_ -ul european difer„ foarte mult de modul de solu˛ionare a peti˛iilor Ón Rom‚nia, unde, de regul„, pl‚ngerile cet„˛enilor se Óntorc spre rezolvare tot la aceia de care cet„˛enii se pl‚ng.

De data aceasta am vorbit despre Avocatul Poporului, Ón general. Proiectul Ón spe˛„ se refer„ — ∫i m„ Óntreb de ce ini˛iatorul n-a f„cut precizarea — la extinderea institu˛iei Avocatului Poporului ∫i Ón materie de drepturi ale copilului. Nici raportul comisiei ∫i nici ini˛iatorul nu au vorbit despre esen˛a proiectului. Œl vom sus˛ine.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian.

Este un proiect de lege benefic, Óns„ trebuie s„ avem Ón vedere faptul c„ fi∫a postului s-a aglomerat, practic, atunci c‚nd discut„m de ceea ce trebuie s„ fac„ aceast„ institu˛ie care este Avocatul Poporului.

Num„rul peti˛iilor venite de la cet„˛eni este Ón cre∫tere ∫i cred eu c„ ∫i din punct de vedere administrativ institu˛ia Avocatul Poporului trebuie s„ fie revigorat„. Mai precis, sunt necesare acele birouri, m„car Ón municipiile re∫edin˛e de jude˛, birouri unde s„ fie primite peti˛iile ∫i, pe c‚t posibil, s„ fie solu˛ionate chiar la nivel zonal.

Œns„ mai multe aspecte o s„ aduc Ón discu˛ie Ón momentul Ón care va fi dezb„tut raportul de activitate.

A∫adar un proiect de lege bun, pe care Grupul parlamentar al P.C. Ól sus˛ine.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Nu exist„ dezbateri pe articole, Óntruc‚t nu avem amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 23 avem propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor

- ∫i procurorilor.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Rog ini˛iatorul s„ sus˛in„ proiectul.

Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cred c„ este a treia oar„ c‚nd ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„ ini˛iatori care s„ se refer„ la o modificare, ∫i la aceea∫i modificare, a Legii nr. 303 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

™tiu c„ s-a discutat ∫i ∫tiu c„ cunoa∫te˛i foarte bine subiectul.

Eu nu vreau s„ v„ spun dec‚t c‚teva lucruri Ón leg„tur„ cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i de ce este necesar s„ fie modificat„ Ón acest sens.

Primul lucru la care vreau s„ m„ refer este art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia ˛„rii, care vorbe∫te de separarea ∫i de echilibrul celor trei puteri: legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.

Al doilea lucru la care vreau s„ m„ refer, ∫i tot din Constitu˛ia ˛„rii, este art. 133 alin. (1), Ón care se vorbe∫te despre Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul justi˛iei Ón Rom‚nia.

Iar al treilea lucru care m-a surprins la un moment dat, pentru c„ nu era cunoscut de unii colegi de-ai mei, discut‚nd ∫i Óncerc‚nd s„-mi fac un pic de lobby Ón leg„tur„ cu acest lucru, ∫i Ón care... Dac„ ave˛i Constitu˛ia, v„ rog s-o deschide˛i, este art. 134 alin. (1), cu scuzele de rigoare pentru cei care cunosc textul, dar vreau s„-l reamintesc ∫i vreau s„-l citesc Ón fa˛a dumneavoastr„.

Deci la capitolul îAtribu˛ii“: îConsiliul Superior al Magistraturii propune Pre∫edintelui Rom‚niei numirea Ón func˛ie a judec„torilor ∫i a procurorilor, cu excep˛ia celor stagiari, Ón condi˛iile legii.“

Domnilor, este un text constitu˛ional care, de fapt, clarific„ ∫i l„mure∫te problema.

™tiu ce discu˛ii s-au f„cut Ón leg„tur„ cu statutul procurorilor, cu rolul ∫i unde ar trebui s„ fie procurorii ∫i a∫a mai departe, dar acestea sunt probleme teoretice care nici Ón Uniunea European„ nu sunt foarte bine clarificate.

Deci, Ón sintez„, propunerea noastr„ legislativ„ dore∫te ca art. 54 alin. (1) ∫i alin. (4) s„ Ónlocuiasc„ sintagma îministrul justi˛iei“ cu îConsiliul Superior al Magistraturii“ at‚t la numire, c‚t ∫i la revocarea din func˛ie, pentru a se crea un echilibru Ón ceea ce prive∫te aceast„ problem„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, respectiv Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, domnul pre∫edinte Sergiu Andon.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Obiectul reglement„rii este cel prezentat de unul dintre ini˛iatori.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativ„.

Guvernul ∫i-a exprimat un punct de vedere de nesus˛inere.

Din cei 26 de membri ai comisiei, au participat la dezbateri 25. Comisia a aprobat proiectul cu majoritate de voturi, hot„r‚nd supunerea sa spre dezbatere ∫i adoptare.

Œnainte de a Óncheia raportul, a∫ vrea, totu∫i, s„ men˛ion„m o eroare material„ semnalat„ de aparatul Camerei Deputa˛ilor ∫i care este evident„, ∫i anume Ón textul ini˛iatorului, la art. 1, este men˛ionat din gre∫eal„ alin. (2) Ón loc de alin. (4) al art. 54 din Legea nr. 303/2004.

Faptul c„ e vorba de o eroare material„ rezult„ clar din contextul proiectului de lege, pentru c„ Ón continuare, c‚nd se detaliaz„ ∫i se expune noul text, e vorba de art. 54 alin. (4).

Prin obiectul s„u de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M-am g‚ndit s„ v„ facem aceea∫i surpriz„ ca ∫i ieri. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

O propunere legislativ„ cu con˛inut asem„n„tor nu demult a fost dezb„tut„ de c„tre dumneavoastr„, diferen˛a dintre cele dou„ ini˛iative legislative fiind aceea c„, Ón timp ce ini˛iativa legislativ„ care apar˛inea parlamentarilor Partidului Social Democrat se rezuma doar la propunerea de numire a procurorului general, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ extinde aceast„ propunere ca numire s„ fie f„cut„ de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii ∫i la alte func˛ii de conducere din cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

™i, la vremea aceea, s-au spus argumente pro ∫i contra Ón leg„tur„ cu acest aspect. Ideea de a nu exista nicio suspiciune cu privire la independen˛a procurorilor se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 petrecea Óntr-o mentalitate Ón care Ónc„ reglement„rile procedurale nu erau modificate ∫i Ón care, Óntr-adev„r, ∫efii ierarhici superiori din cadrul parchetelor de˛ineau monopolul a tot ceea ce Ónsemna ∫i solu˛ia de netrimitere Ón judecat„, apreciind c„ o persoan„ este nevinovat„, dar ∫i solu˛iile de trimitere Ón judecat„ care pe urm„, sigur, erau cenzurate de instan˛„.

Modific„rile care au intervenit legislativ garanteaz„ de acum independen˛a procurorului Ón solu˛iile pe care le d„ — ∫i aici este accentul —, ∫i nu independen˛a Ón ceea ce Ónseamn„ managementul, pentru c„ p‚n„ la urm„ managementul este o chestiune administrativ„.

Ideea este c„ la ora actual„, c‚nd solu˛iile de netrimitere Ón judecat„ sunt cenzurate de c„tre instan˛„, pentru c„ permite Codul de procedur„ penal„ s„ atac„m solu˛iile care au fost date de c„tre procuror la instan˛a competent„ s„ o judece, Ónseamn„ c„ avem o cenzur„ ∫i c„ independen˛a sub acest aspect nu este periclitat„ c‚tu∫i de pu˛in.

De altfel, haide˛i s„ ne g‚ndim ∫i la modul practic dac„ exist„ vreo primejdie atunci c‚nd ministrul justi˛iei propune o persoan„ Óntr-o func˛ie de conducere. Avem, la fel, deja un rezultat concret. Atunci c‚nd s-au f„cut propunerile pentru func˛iile de conducere la parchetele militare, s„ ne aducem aminte c„ acea propunere care nu a fost avizat„ de Consiliul Superior al Magistraturii nu a trecut ∫i Pre∫edintele Rom‚niei a respins-o, iar ministrul justi˛iei trebuia s„ fac„ din nou o alt„ propunere.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Trecem acum la dezbateri generale.

Domnul deputat Ujeniuc.

Sta˛i s„-mi mai notez, c„ e list„ lung„. Sigur.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Argumentarea domnului senator Vasilescu Ón sus˛inerea proiectului de lege, cum c„ Ón Constitu˛ie sunt dispozi˛ii care se refer„ la modalitate de numire a procurorilor ∫i judec„torilor, nu poate servi drept argument ∫i Ón cauza de fa˛„, Óntruc‚t este vorba de numirea Ón func˛ia de judec„tori ∫i de procurori, iar nu de numirea pe func˛ii de conducere a acestora. Pe de o parte.

Pe de alt„ parte, am s„ v„ rog s„ constata˛i c„ aceast„ institu˛ie, nu de pu˛ini controversat„, Consiliul Superior al Magistraturii, este expresia independen˛ei ∫i garantul independen˛ei judec„torilor Ón Rom‚nia, a justi˛iei, dar aceasta este Ón Constitu˛ie, este un principiu consemnat Ón Constitu˛ie. Œn realitate nu-l reg„sim de cele mai multe ori. ™i eu v„ spun c„ am convingerea c„, at‚ta vreme c‚t cel pu˛in c‚˛iva membri ai C.S.M.-ului sunt Ónc„ contesta˛i, at‚ta timp c‚t activitatea C.S.M.-ului este Ónc„ neconving„toare ca eficien˛„, cel pu˛in, nu se poate pune problema arunc„rii Ón bra˛ele C.S.M.-ului a atribu˛iei de propunere pentru numirile Ón func˛iile respective.

Eu ∫tiu c„ s-au invocat o serie de argumente, cum c„ Ón Uniunea European„, unde spiritul democratic d„inuie ∫i e, f„r„ Óndoial„, necontestat, sigur c„ un organism ca C.S.M.-ul trebuie s„ aib„ acest atribut de a propune pentru func˛iile respective Pre∫edintelui Rom‚niei anumite persoane.

Nu cred c„ m„ contrazice cineva c„ suntem departe de a fi o ˛ar„ Ónc„ normal„, Ón parametrii Uniunii Europene, unde Ónc„ nici nu am fost primi˛i Ónc„.

De aceea spun s„ manifest„m r„bdare.

Nu sunt adeptul respingerii ∫i Ón viitor a unui asemenea proiect. Voi sus˛ine un asemenea proiect atunci c‚nd va veni momentul. Rom‚nia Ónc„ nu este preg„tit„ cu un organism ca C.S.M.-ul, a∫a cum func˛ioneaz„, ca s„ dea Ón m‚inile acestuia propunerea de numire Ón func˛iile Ón discu˛ie.

De aceea, eu v„ rog s„ manifesta˛i r„bdare ∫i, c‚nd ve˛i vota, s„ respinge˛i acest proiect de lege, pentru c„, iat„, mai sunt c‚teva luni p‚n„ la dorita integrare Ón Uniunea European„, aderarea la Uniunea European„, ∫i de atunci vom mai discuta.

C.S.M.-ul are timp, trebuie s„-i d„m timp s„ se perfec˛ioneze ∫i s„-∫i manifeste eficien˛a. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Florin Iordache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De la bun Ónceput vreau s„ spun c„ Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. V„ voi spune ∫i de ce: pentru c„ primii care au sus˛inut ca procurorul general s„ fie numit de c„tre C.S.M. au fost parlamentarii P.S.D., care Ón sesiunea trecut„ au avut un astfel de proiect de lege. Din p„cate, Ón acea sesiune, colegii no∫tri de la Partidul Conservator nu ne-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 sus˛inut, dar a∫a este via˛a. Noi acum suntem pentru, c„ suntem pentru normalitate ∫i consider„m c„ acest proiect de lege aduce normalitatea.

Cred c„ Parlamentul are o problem„ ∫i v„ spun de ce are o problem„. Dac„ m„ uit Ón Programul de guvernare pe care dumneavoastr„, stima˛i colegi din partea dreapt„ a s„lii, l-a˛i votat Ón 2004, prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 24, dac„ ne uit„m foarte atent la capitolul X, la îPuterea judec„toreasc„“, dumneavoastr„ sus˛inea˛i atunci: îGuvernul va adopta urm„toarele m„suri: modificarea legisla˛iei pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de Pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii...“. P„i, atunci a˛i vrut una ∫i acum vre˛i altceva, stima˛i colegi?

V„ spun eu ce se Ónt‚mpl„. ™i doamna secretar de stat ne Óntreba de ce ne e fric„. Ne este fric„ de Monica Macovei, pentru c„ Monica Macovei este un om politic ∫i Monica Macovei face politic„ Ón locul Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 133 din Constitu˛ie, este organismul abilitat ∫i garantul independen˛ei justi˛iei. S„ nu uit„m c„, Ón momentul Ón care a fost adoptat„ Legea nr. 317 Ón 2004, pre∫edintele P.D.-ului de la acest moment, vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, chiar afirma: îEste o m„sur„ foarte bun„, prin aceasta se depolitizeaz„ justi˛ia.“ Iat„ c„ ∫i Partidul Democrat, Ón momentul Ón care a fost adoptat„ acea lege, saluta depolitizarea justi˛iei ∫i trecerea prerogativelor de numire a procurorului general ∫i a procurorului-∫ef de la D.N.A. Ón competen˛a C.S.M.-ului.

De asemenea, Monica Macovei, care, la acea vreme, era pre∫edinta Asocia˛iei APADOR-CH, solicita diminuarea puterii ministrului justi˛iei ca om politic ∫i puterea aceasta s„ treac„ c„tre C.S.M. Iat„ c„, Ón momentul Ón care a schimbat scaunul de pre∫edinte al APADOR-CH cu scaunul ministerial, doamna ministru Monica Macovei ∫i-a schimbat p„rerea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Victor Ponta.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ fiu sau o s„ Óncerc s„ fiu scurt, ca s„ aib„ timp toate grupurile s„-∫i spun„ opinia.

Mie nu Ómi e team„, nu mi-e fric„, cum zicea cineva aici, de Monica Macovei. Monica Macovei vine ∫i pleac„. Mie Ómi e team„ sau, mai bine zis, sunt un pic dezam„git de modul Ón care colegi care ar trebui s„ fie responsabili spun ceva Ón 2004, spun ceva ∫i acum, Ón 2006, pe culoare, c„ e o prostie s„-i d„m at‚ta putere ministrului justi˛iei, c„ vrea Monica Macovei putere, ∫i c‚nd vin aici Ón plen: îa∫a ne-a zis partidul, trebuie s„ vot„m a∫a, c„ se sup„r„ Macovei“. De asta Ómi e team„. Œmi e team„ c„, din p„cate, ma∫ina de vot trece peste convingeri personale, peste responsabilit„˛i.

Œn 2004, Guvernul Partidului Social Democrat, sus˛inut de toate celelalte for˛e politice, a adus aceast„ schimbare legislativ„, procurorul general ∫i procurorii-∫efi s„ fie numi˛i la propunerea C.S.M.-ului. Uniunea European„ — ∫i Ón 2004 era aceea∫i Uniune European„ ca ∫i Ón 2006 — a salutat acest gest. Opozi˛ia de atunci, actuala putere, ∫i-a trecut-o Ón Programul de guvernare. Toat„ lumea era de acord c„ e o solu˛ie foarte bun„. Nimeni nu s-a g‚ndit c„ o s„ vin„ o doamn„ ambi˛ioas„ ∫i c„ trebuie s„ schimb„m, noi to˛i s„ ne schimb„m opiniile ca s„ satisfacem o ambi˛ie personal„.

Stima˛i colegi,

Vot„m ambi˛ii personale aici sau vot„m ceea ce a˛i considerat ∫i dumneavoastr„ c‚nd era˛i Ón opozi˛ie ∫i noi la putere ∫i ceea ce a considerat Uniunea European„ c„ e normal?

Œl ascult cu mare pl„cere pe domnul Frattini ∫i cred c„ ar trebui s„ fac„ parte dintr-un partid aflat aici l‚ng„ noi, pentru c„-∫i schimb„ opiniile la fel de des. Vine ∫i ne spune cum s„ facem Ón Rom‚nia ce nu e la el acas„. Œn Italia, procurorul general e numit la propunerea C.S.M.-ului, dar e bine s„ fac„ experien˛e pe noi, c„ are o prietenie aici pe care trebuie s„ o sus˛in„.

Œn 2005, nu printr-o ordonan˛„, nu printr-o lege, s-a introdus aceast„ modificare. f ne˛i minte, asumarea r„spunderii, o mul˛ime de gre∫eli pe care, dup„ aceea, le tot repar„m de atunci Óncoace. A fost un proiect de lege aproape asem„n„tor pe care majoritatea deputa˛ilor — o sut„ cincizeci ∫i ceva dintre noi — l-au votat. Bun. S-a g„sit ∫mecheria. C„ nu sunt 167, cic„ s-a respins cu 150 pentru ∫i 90 contra!

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Andras Máté.

## **Domnul Máté András Levente:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De regul„, nu citez. De data asta m„ simt obligat s„ citez Ón fa˛a dumneavoastr„ anumite fraze, propozi˛ii. Program de guvernare 2005—2008. Suntem la guvernare ∫i citez din acest program care consider c„ este obligatoriu pentru fiecare partid sau forma˛iune politic„ care este Ón Guvern: îRestr‚ngerea treptat„ a competen˛elor Ministerului Justi˛iei, corespunz„tor cre∫terii competen˛elor Consiliului Superior al Magistraturii.“

De asemenea, da˛i-mi voie s„ citez tot din Programul de guvernare, la îPuterea judec„toreasc„“: îModificarea legisla˛iei pentru a permite numirea procurorului general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.“

Tot de la acest microfon, Ón 4 iunie 2002 s-a declarat: îŒn forma ini˛ial„, se propune ca acest procuror general s„ fie numit ∫i eliberat din func˛ie de Pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Ministerului Justi˛iei.“ Formula noastr„ la comisie, echilibrat„, spunem noi, ∫i profesionist„, Ón acela∫i timp, este urm„toarea: îProcurorul general al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie este numit ∫i eliberat din func˛ie de Pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea C.S.M.“

Œn condi˛iile Ón care va r„m‚ne tot ministrul justi˛iei ca factor principal decisiv Ón desemnarea procurorului na˛ional anticorup˛ie, repet, nu am rezolvat nimic cu aceast„ lege. Nu are sens s„ facem un Parchet Na˛ional Anticorup˛ie care s„ dubleze Ón oglind„ o structur„ existent„.

™i tot acest deputat mai spunea, tot Ón data de 2 iunie 2002: îCredem c„ este cazul s„ d„m Cezarului ce e al Cezarului, adic„ s„ d„m comisiei de specialitate ceea ce merit„ ∫i s„ l„s„m politica Ón alt„ parte, la u∫„. De ce s-a ajuns oare la corup˛ie? Pentru c„ politicul a fost prezent tot timpul Ón activitatea actului de justi˛ie. Adic„ acest parchet tocmai acest lucru Ó∫i dore∫te, s„ fie scos din sfera politicului, din sfera influen˛elor politicianiste. Nu este magistrat acest om politic“ — se referea la ministru — îeste un om politic membru al Guvernului, ministrul justi˛iei. Ce independen˛„ putem

## Stima˛i colegi,

Atunci c‚nd Ón Comisia juridic„, ca reprezentant al U.D.M.R.-ului, am votat ∫i am sus˛inut proiectul de lege al colegilor de la Partidul Conservator, am votat pentru c„ noi suntem consecven˛i Ón idei ∫i Ón politic„. Acest proiect de lege a fost ∫i ideea unui coleg de-al nostru, domnul senator Frunda György, ∫i l-am sus˛inut ∫i atunci, fapt pentru care Ól vom sus˛ine ∫i acum, pentru c„ respect„m ideile noastre ∫i Programul de guvernare ∫i este momentul s„ schimb„m, nu cum s-a spus de la acest microfon c„ nu este momentul. Este momentul. Tocmai unii dintre colegii no∫tri cu care acum suntem la guvernare Ón 2002 au spus c„ este momentul ∫i a fost deja momentul.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Florina Jipa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Chiar dac„ cu Ónt‚rziere, observ c„ la pupitrul din spatele meu sunt numai misogini. A˛i dat cuv‚ntul numai b„rba˛ilor p‚n„ acum, dar voi trece peste asta.

Vreau s„ v„ Óntreb un lucru. Cui Ói este fric„ de Virginia Woolf? Asta este Óntrebarea. Prima.

™i v„ r„spunde˛i dumneavoastr„ singuri, stima˛i colegi.

Cu privire la proiectul de lege pe care l-am avut Ón dezbatere la Comisia juridic„ s„pt„m‚na trecut„, vreau s„ v„ spun c„ lupta a fost acerb„, de∫i n-ar fi trebuit s„ fie a∫a. Toate argumentele prezentate anterior de colegii mei, bine documenta˛i, pe textul Constitu˛iei, Constitu˛ie care de foarte multe ori Ón ultima vreme s-a Óncercat a fi c„lcat„ Ón picioare, vreau s„ v„ spun c„ sunt imbatabile at‚ta timp c‚t Consiliul Superior al Magistraturii este prev„zut Ón Constitu˛ie ∫i i se prev„d strict atribu˛iile, printre care ∫i desemnarea procurorilor.

E adev„rat, noi, Ón cealalt„ legislatur„, am spus: îla propunerea C.S.M.-ului, de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei“. Noi l-am amestecat atunci pe Pre∫edintele Rom‚niei Ón aceast„ poveste, asta este situa˛ia. M„ Óndoiesc c„ dac„ nu-i propune doamna ministru ∫i-i propune organul anume ales, autoritatea public„, mai bine zis, anume reglementat„ de Constitu˛ie, care este Consiliul Superior al Magistraturii, se va Ónt‚mpla vreo nenorocire. Pre∫edintele statului Ói va numi tot pe cei pe care-i va considera d‚nsul c„ sunt competen˛i sau, m„ rog, exist„ alte criterii Ón plus fa˛„ de competen˛„. Nu vom st‚rpi corup˛ia prin asemenea lucruri.

Gre∫it se spune c„ nu avem legi. Avem legi, a∫a cum aveam ∫i Codul penal, care ieri, dac„ a˛i observat, am Óncercat s„ v„ conving c„ exist„, c„ s-a muncit foarte mult la el Ón cealalt„ legislatur„, c„ erau 500 de articole ∫i m„ Óndoiesc c„ erau rele.

S-a spus aici c„ s-ar golit pu∫c„riile. Total neadev„rat. Se folosesc ni∫te argumente care nu au nicio leg„tur„ cu proiectul de lege Ón cauz„, numai pentru a se ajunge la ceea ce se dore∫te. Vreau s„ v„ spun c„ nu m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 impresioneaz„ deloc c„ Franco Frattini ar fi spus ceva. Sunt de acum imun„. La fiecare proiect de lege care se Óncerca s„ se treac„ prin Comisia juridic„, prin Camera Deputa˛ilor, prin Senat, se spunea totdeauna îeste prioritate a Uniunii Europene“, chiar dac„ nu era prioritate a Uniunii Europene. Ne-am s„turat de acest cuv‚nt magic. Vreau s„ v„ spun c„ la fel se Óncearc„ cu Agen˛ia de Integritate Moral„.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Domnul deputat Sergiu Andon.

## **Domnul Sergiu Andon:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

E timpul s„ recunoa∫tem c„ am gre∫it. Am gre∫it, ∫i momentele au fost evocate, neaccept‚nd, neadopt‚nd la vremea potrivit„ proiectele cu acela∫i obiect de reglementare. Am mai gre∫it la data respectiv„ negociind, crez‚nd c„ suntem Ón˛elep˛i, c„ suntem parlamentari, c„ suntem politicieni, precupe˛ind Constitu˛ia, t‚rguind adoptarea unei anumite reglement„ri, probabil bune, dar cu pre˛ul am‚n„rii altei reglement„ri, care nu Ónsemna dec‚t punerea legisla˛iei Ón acord cu Constitu˛ia ∫i respectarea, cum s-a ar„tat aici, a Programului de guvernare.

Gre∫ind..., iat„ c„ gre∫eala face pui, cunoa∫te muta˛ii genetice ∫i apar teze noi, sunt convins c„ nevinovate Ón g‚ndirea celor care le-au folosit ca argumente conjuncturale, dar dac„ le scutur„m ∫i le privim cu lupa, vom vedea c„ sunt chiar primejdioase. Bun„oar„, ni se sugereaz„ c„ putem fi constitu˛ionali pe perioade, c„

putem a∫tepta momente mai favorabile Ón care s„ fim constitu˛ionali. Nu cred c„ o asemenea tez„ politic„ poate fi acceptat„ ∫i sus˛inut„.

Totu∫i, ca exerci˛iu de logic„, o s„ fiu ∫i eu patruzeci de secunde neconstitu˛ional, Ón sensul c„ Ónchid coper˛ile legii fundamentale ∫i caut alte argumente.

S-a spus: îadoptarea acestui proiect de lege mai Ónseamn„ ∫i consecven˛„, seriozitate fa˛„ de Programul de guvernare.“ Colegul Máté András Levente a ∫i citat din Programul de guvernare pasaje pe care m„ preg„tisem s„ vi le citez.

Adaug Ónc„ un argument, peste care nu cred c„ poate trece cineva concomitent cu afirma˛ia c„ respect„ Parlamentul Rom‚niei. E vorba de faptul c„ acest Program de guvernare, pe l‚ng„ c„ e un document fundamental ∫i de seriozitate fa˛„ de ˛ar„, a fost aprobat prin Hot„r‚rea nr. 24 din 28 decembrie 2004 a Parlamentului Rom‚niei, hot„r‚rea pentru acordarea Óncrederii Guvernului.

A∫adar, Ón plus, adoptarea proiectului de lege Ónseamn„ ∫i o constan˛„ cu atitudinea noastr„ de parlamentari, cu votul nostru.

Revenind la constitu˛ionalitate, adaug un argument foarte important celor deja spuse. Nu numai c„ sistemul la care se ajunge prin aceast„ mic„, dar foarte necesar„ ajustare legislativ„ corespunde _ad litteram_ Constitu˛iei, dar dac„ nu le adopt„m continu„m s„ ignor„m p‚n„ la a tolera Ónc„lcarea, zic eu, a unui text Óntr-adev„r coloan„ de sus˛inere a legii fundamentale, m„ refer la art. 1 alin. (4), care a∫az„ statul de drept rom‚n pe principiul fundamental al egalit„˛ii ∫i echilibrului puterilor Ón stat.

, a umblatului cu p‚ra la Stambul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Domnule Frattini ∫i al˛i domni de la Bruxelles, vrem s„ fim europeni, printre altele, nemut‚nd Stambulul la Bruxelles!

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

™i informa˛iile geografice au fost c‚t se poate de relevante.

Domnul deputat Pavelescu.

Dumneavoastr„ era˛i dup„ domnul Pavelescu.

## **Domnul Aurelian Pavelescu:**

O s„ fiu foarte scurt. Este grab„ ∫i a∫ vrea s„ spun o opinie juridic„, nu Ónainte de a spune c„ dup„ 1991 Constitu˛ia a fost Ónc„lcat„ permanent, ∫i Ón perioada 1996—2000, ∫i Ón perioada 2000—2004, ∫i continu„ s„ fie Ónc„lcat„ potrivit legii Ón vigoare.

A∫ vrea s„-i dau un r„spuns doamnei ministru, prezent„ aici, care a f„cut o distinc˛ie foarte subtil„ pe text. A spus Domnia Sa c„ îarticolul din Constitu˛ie nu se refer„ la func˛ii de conducere, ci doar la func˛ii de execu˛ie.“ Prin urmare, legea ar putea s„ fie constitu˛ional„, cea Ón vigoare ∫i cea pe care urmeaz„ probabil s„ o modific„m.

Reamintesc doamnei ministru un principiu de drept: îUnde legea nu distinge, nici interpretul n-o poate face“. Iar legea suprem„ vorbe∫te de func˛ii, c„ sunt de conducere, c„ sunt de execu˛ie. Prin urmare, argumentele Domniei Sale nu sunt juridice.

A∫ mai da Ónc„ un argument: func˛ia de procuror general nu este doar o func˛ie de conducere, este, potrivit legii, ∫i o func˛ie de execu˛ie. Pentru c„ trebuie s„ corobor„m acest articol ∫i cu un alt articol din Constitu˛ie, care arat„ c„ procurorii Ó∫i exercit„ atribu˛iile potrivit principiului subordon„rii ierarhice. Ei se subordoneaz„ ierarhic, procurorii, Ón temeiul Constitu˛iei ∫i legii.

Prin urmare, func˛ia de conducere a procurorului general este ∫i func˛ie de execu˛ie, Ón temeiul legii ∫i Constitu˛iei.

Cred c„ proiectul este corect, cred Óns„ c„ P.S.D.-ul ar trebui s„ aib„ o opinie mai pu˛in, s„ spunem, teatral„, pentru c„ Ón perioada P.S.D. mini∫trii justi˛iei au numit procurorii generali ∫i au abuzat de Constitu˛ie de asemenea ∫i ar trebui...

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

Pre∫edintele! Noi ne-am revenit.

Pre∫edintele Rom‚niei... Numirea f„cut„ de Pre∫edinte este pur formal„, domnule Ponta, ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i lucrul „sta.

Eu votez proiectul ini˛iat, putea fi ini˛iat de oricine altcineva ∫i le recomand ∫i fo∫tilor mei colegi de la P.D. s„ o fac„, pentru c„ este nevoie s„ ap„r„m Constitu˛ia ∫i statul de drept.

Da. V„ mul˛umesc.

Mai exist„ dou„ Ónscrieri la cuv‚nt, domnul deputat Buda ∫i domnul deputat Dumitrescu. Œn˛eleg c„ ∫i domnul Stanciu dore∫te.

Dat fiind c„ proiectul acesta este Ón pragul adopt„rii tacite, am s„ v„ propun ca, a∫a cum am f„cut de fiecare dat„, s„ discut„m p‚n„ la final ∫i s„-l supunem ∫i votului, pentru a nu fi suspecta˛i c„ am Óncercat s„-l facem s„ treac„ tacit.

V„ propun, de asemenea, ca dup„ cele trei Ónscrieri la cuv‚nt care mai sunt Ónregistrate s„ sist„m dezbaterile, dac„ sunte˛i de acord.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

S-a adoptat.

Deci mai sunt domnii deputa˛i Buda, domnul Dumitrescu s-a retras ∫i domnul Stanciu.

Domnule deputat Buda, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Daniel Buda:**

Dac„ ∫tiam c„ renun˛„ domnul Dumitrescu, vorbeam dup„ d‚nsul.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Partidul Democrat va vota Ómpotriva acestui proiect de lege, f„r„ doar ∫i poate.

™i am s„ v„ dau c‚teva argumente.

V-a∫ ruga, domnilor colegi, s„ ave˛i bun„voin˛a ∫i decen˛a de a m„ asculta, a∫a cum v-am ascultat ∫i eu.

Care sunt motivele pentru care noi vom vota Ómpotriva acestui proiect de lege? Sigur, dumneavoastr„ ve˛i spune automat c„ Ól avem trecut Ón Programul de guvernare. A∫a este, domnilor colegi, dar cu to˛ii ∫tim, cei care sunt juri∫ti ∫i care emit preten˛ii c„ sunt juri∫ti, c„ atunci c‚nd adop˛i un proiect de lege trebuie s„ ai ∫i motive de oportunitate. C‚t de oportun este s„ adopt„m ast„zi acest proiect de lege pentru Rom‚nia? Este oare oportun av‚nd Ón vedere ceea ce ne spun factorii de r„spundere de la nivel european? Fie c„ ne convine, fie c„ nu ne convine, domnilor colegi, nu cred c„ ne putem permite ast„zi noi, ca ˛ar„ care aspir„ s„ intre Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, s„ ignor„m ceea ce spun comisarii care r„spund de aceast„ integrare.

Iat„ deci c„, sub aspectul oportunit„˛ii, nu cred c„ este normal s„ adopt„m acest proiect de lege ast„zi.

Al doilea motiv, domnilor colegi, pentru c„ nu este doar motiv de oportunitate, mai avem ∫i motive de legalitate. Eu spun c„ adoptarea acestui proiect de lege ar contraveni Ón mod clar ∫i neÓndoielnic art. 132 din Constitu˛ie, unde se arat„ Ón mod foarte clar c„ procurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i al controlului ierarhic ∫i sub autoritatea ministrului justi˛iei.

S-a mai spus aici, domnilor colegi, ∫i v-a∫ ruga s„ fi˛i aten˛i la ceea ce se spune legat de faptul c„ procurorul are independen˛a pe dosar. Mai mult, are posibilitatea s„ atace Ón fa˛a instan˛ei o solu˛ie pe care o d„ ∫eful s„u ierarhic. Ceea ce discut„m noi se refer„ la posibilitatea ministrului justi˛iei de a se pronun˛a sau de a discuta despre un management defectuos. Vre˛i, domnilor colegi, s„ men˛inem Ón continuare procurori care au un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 management defectuos? Vre˛i, domnilor colegi, atunci, s„ avem mai departe parchete care nu-∫i fac datoria a∫a cum trebuie?

Doamnelor ∫i domnilor, v-a∫ ruga s„ vota˛i Ón privin˛a acestui proiect de lege a∫a cum este el.

Nu v„ convine p‚n„ la urm„ acest lucru. V„ Ón˛eleg, domnilor colegi, pentru c„ sunte˛i Ón opozi˛ie ∫i este datoria dumneavoastr„ s„ face˛i acest lucru, dar, totu∫i, exist„ anumite limite pe care ar trebui s„ le ave˛i ∫i dumneavoastr„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn stenogram„ se va consemna îrumoare Ón sal„“.

Œn Óncheierea dezbaterilor, domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Domnule Nicol„escu,

Am ascultat, am v„zut, am auzit îS„ tr„i˛i bine!“.

Tr„i˛i bine?!

Dumneavoastr„. Poporul, nu!

S„ facem reform„ Ón justi˛ie! ™i a citit distinsul coleg Máté ni∫te argumente excep˛ionale, care Ómi demonstreaz„, prin zicerile domnului pre∫edinte Boc, c„ de∫i e∫ti mic, po˛i s„ fii mare ∫i, de∫i e∫ti mare, po˛i s„ fii mic. ™i acum este mic.

Pentru c„ atunci c‚nd s-a f„cut reforma, s-a Ónceput reforma justi˛iei, cu voia dumneavoastr„ ∫i chiar a distinsului domn Pavelescu — ∫i v„ salut, domnule Pavelescu! Mai sunte˛i? E o Ónc‚ntare s„-l v„d la televizor, nu-l prea v„d Ón sal„ de regul„! —, reforma a Ónceput-o P.S.D.-ul. A Ónceput ∫i cu Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie... Evident c„ ce-∫i face omul cu m‚na lui..., dar face˛i ∫i dumneavoastr„ acum! A Ónceput ∫i cu C.S.M.-ul.

Deci iat„ c„ P.S.D.-ul a f„cut ∫i un proiect pentru a fi ales procurorul general de c„tre C.S.M. Deci iat„ c„, de∫i aparent este Ón regres, Ón unele sondaje P.S.D.-ul este Ón progres. Este Ón evolu˛ie pozitiv„, iar cei care erau, cel pu˛in Ón sondaje, Ón progres Ónregistreaz„ prin declara˛ii un posibil regres.

Stimabile, la îcestiune“ dac„ m„ iube∫ti!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte,

Eu mai ocolesc o dat„ tribuna, dar ∫i c‚nd oi da Ón ea! V„ rog! Sunt exact pe chestiune, stimabile!

Deci spuneam, domnule pre∫edinte, ∫i lua˛i aminte, c„ a˛i venit de la 7 ∫i 8%, ∫i lu„m ∫i noi aminte, c„ am venit de la 37%, ∫i c„ roata morii se Ónv‚rte∫te, ∫i mini∫trii se Ónv‚rtesc, ∫i Macovei se Ónv‚rte∫te, ∫i nu se ∫tie cine intr„ pe m‚n„.

De aceea, haide˛i s„ respect„m trei principii. Unul. Programul de guvernare este sf‚nt. Œl respecta˛i, r„m‚ne˛i la guvernare; nu-l respecta˛i, pleca˛i. Cred c„ nu vre˛i s„ pleca˛i.

Deci Ól respect„m, domnule pre∫edinte. ™i noi, ∫i dumneavoastr„. Noi, ast„zi, la acest punct, respect„m Programul dumneavoastr„ de guvernare. Numai spre binele justi˛iei ∫i s„ vedem cum vota˛i Ómpotriva propriului Guvern ∫i Ómpotriva propriului ministru ∫i Ómpotriva propriei dumneavoastr„ con∫tiin˛e, care a˛i votat Programul de guvernare.

™tiu c„ nu v„ doare, dar s-ar putea s„ pl„ti˛i. ™i pre˛ul va fi scump.

V„ mul˛umesc mult.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am Óncheiat dezbaterile generale.

Œntruc‚t nu exist„ amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final.

Œntruc‚t am dep„∫it deja ora pentru votul final, dar cu acordul liderilor de grupuri, f„r„ Óndoial„...

Rog liderii de grupuri s„ invite colegii Ón sal„.

V„ propun s„ preg„ti˛i cartelele pentru sesiunea de vot final.

Avem un num„r de 12 proiecte pentru votul final de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Pentru sesiunea de vot final, Óncepem.

La punctul 1 pe list„ avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

A Óntrunit 143 de voturi, conform art. 105 alin. (2). Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind sp„larea, descoperirea, sechestrarea ∫i confiscarea produselor infrac˛iunii ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 finan˛area terorismului, adoptat„ la Var∫ovia la 16 mai 2005.

V„ rog, domnule Ponta, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Eu sper c„ dumneavoastr„ nu sunte˛i din categoria celor care se tem de doamna Macovei ∫i pute˛i s„ anun˛a˛i plenul c„ legea nu a trecut, neÓntrunind num„rul de voturi necesar. A˛i uitat s„ face˛i lucrul „sta. V„ rog.

Am spus c„ se aplic„ 105 alin. (2).

Nu a trecut ordonan˛a, f„r„ Óndoial„. Nici nu se pune problema. Cum putea s„ treac„? M-am speriat c„ e vorba de altceva.

Domnul Bolca∫. V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Anun˛ul dumneavoastr„ formal, care trebuie s„ fie consemnat Ón stenogram„, serve∫te ca baz„ a hot„r‚rii Camerei care va fi atacat„ la Curtea Constitu˛ional„. Deci v„ rog s„ face˛i anun˛ul formal.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Proiectul de lege de la punctul 1 nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru o lege organic„ Ón vederea adopt„rii, ∫i anume 166. Ca urmare, potrivit art. 105 alin. (2), proiectul va fi pus din nou Ón discu˛ia Camerei Deputa˛ilor Ón sesiunea viitoare.

Rog s„ se consemneze exact Ón stenogram„ ∫i stenograma s„ fie pus„ la dispozi˛ia liderilor de grupuri. Mai sunt chestiuni de procedur„? Nu.

Mul˛umesc.

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind sp„larea, descoperirea, sechestrarea ∫i confiscarea produselor infrac˛iunii ∫i finan˛area terorismului, adoptat„ la Var∫ovia, la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar.

Este prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 251 de voturi pentru.

Punctul 3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 33/2006 privind unele m„suri pentru finalizarea privatiz„rii B„ncii Comerciale Rom‚ne — S.A.

Legea are caracter ordinar.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 135 de voturi pentru, 118 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

La punctul 4, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2006 pentru

completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 243 voturi pentru, 5 voturi contra ∫i o ab˛inere.

Punctul 5. Proiectul de Lege privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prev„zute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea ∫i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat. 251 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„, o ab˛inere.

La punctul 6, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii construc˛iilor ∫i unele m„suri pentru realizarea locuin˛elor.

Proiectul are caracter de lege organic„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 256 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o ab˛inere.

Punctul 7. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucr„rilor de construc˛ii.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

248 de voturi pentru, 5 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Respingerea a fost adoptat„.

La punctul 8, propunerea legislativ„ pentru reglementarea unor m„suri privind exercitarea comer˛ului Ón zone publice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da.

253 voturi pentru, o ab˛inere, f„r„ voturi Ómpotriv„, s-a adoptat.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 5 din Legea 544/2002 privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

Legea are caracter ordinar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 ## Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat. 253 de voturi pentru, dou„ ab˛ineri.

Punctul 10. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Centrului Medical de Recuperare Neuropsihomotorie pentru Copii Bucure∫ti.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 254 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„.

Punctul 11. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ a fost adoptat„ cu 254 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„.

Doresc s„ fac o precizare, dat fiind c„ s-a anun˛at deja c„ proiectul de la punctul 1 va fi contestat la Curtea Constitu˛ional„. El se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 105 alin. (3), ∫i nu alin. (2), Óntruc‚t suntem prim„ Camer„ sesizat„. Doresc s„ se consemneze aceasta Ón stenogram„.

La punctul 12, propunere legislativ„ privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Œn baza prerogativelor mele, v„ propun votul prin apel

## nominal.

Supun aprob„rii Camerei votul prin apel nominal. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat propunerea de vot prin apel nominal

- astfel: 114 voturi pentru, 86 Ómpotriv„, 8 ab˛ineri.

Am s„ rog unul dintre secretarii de ∫edin˛„, domnul Munteanu... Este o propunere, sunte˛i Óncep„tor ∫i v„ propun s„ citi˛i lista.

Doamnele ∫i domnii colegi cunosc procedura, da? Este necesar s„ repet procedura la apel nominal? Nu este necesar.

Deci la votul prin apel nominal se va citi lista nominal„ Ón ordine alfabetic„ a deputa˛ilor ∫i fiecare dintre colegi este rugat ca, Óntr-un mod care s„ fie u∫or de Ónregistrat de c„tre secretarul de ∫edin˛„, s„ se pronun˛e pentru, contra sau ab˛inere. La sf‚r∫it, lista parlamentarilor care nu s-au pronun˛at prima dat„ va fi citit„ din nou.

Exist„ probleme sau Óntreb„ri legate de procedur„? V„ rog, citi˛i lista.

Adomnic„i Mirela Elena pentru Adomni˛ei Cristian Mihai Ómpotriv„

O secund„, domnule secretar!

Am rug„mintea la colegi s„ p„streze lini∫tea, Ónc‚t s„ se poat„ auzi exprimarea colegilor no∫tri.

Am s„ v„ rog, dac„ pute˛i, s„ ∫i lua˛i loc Ón b„nci Ón timpul procedurii.

Albu Gheorghe

contra

Rog doamnele ∫i domnii colegi s„ ia loc Ón b„nci, Ón semn de respect fa˛„ de cei care voteaz„.

|**Domnul Ioan Munteanu:**|| |---|---| |Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin<br>Amet Aledin<br>Anastase Roberta Alma<br>Andea Petru<br>Andon Sergiu<br>Andronescu Ecaterina<br>Andreica Romic„<br>Antal Árpád András|Ómpotriv„<br>pentru<br>pentru<br>Ómpotriv„<br>absent„<br>pentru<br>pentru<br>absent„<br>Ómpotriv„<br>pentru| |Antal István|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Apostolache Mihai Cristian<br>Ardelean Cornelia<br>Asztalos Ferenc<br>Avram Dumitru<br>Baban ™tefan<br>Bara Nicolae|absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>Ómpotriv„| |Barbu Gheorghe|absent| |Bogdan ™tefan|absent|

Bardan cred c„ vre˛i s„ zice˛i.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

|**Domnul Ioan Munteanu:**|| |---|---| |Scuze, Ómi cer scuze!<br>Bardan Cornel ™tefan<br>B„d„l„u Niculae|Ómpotriv„<br>pentru| |B„e∫u George|pentru| |B„nicioiu Nicolae|pentru| |B„rbule˛iu Tiberiu<br>Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán|absent<br>pentru|

Scuza˛i pronun˛ia!

|Bec∫enescu Dumitru<br>Bejinariu Eugen<br>Bentu Dumitru|absent<br>pentru<br>pentru| |---|---| |Bivolaru Ioan|pentru| |BÓrsan Iulian Gabriel|Ómpotriv„| |Boagiu Anca Daniela<br>Bobeanu R„zvan Petric„<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bolca∫ Augustin Lucian|absent„<br>pentru<br>Ómpotriv„<br>pentru| |Bonis István|pentru| |Borbély László<br>Boureanu Cristian Alexandru<br>Br‚nz„ William Gabriel|absent<br>Ómpotriv„<br>absent| |BrÓnzan Ovidiu|pentru| |Bruchental-Pop Ionela<br>Buciu Angela|Ómpotriv„<br>absent„| |Buciu˛a ™tefan|ab˛inere|

## 70 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006

Buda Daniel contra Gerea Andrei Dominic Ómpotriv„ Buda Ioan pentru Gheorghe Valeriu Ómpotriv„ Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu pentru Gheorghiof Titus Nicolae absent Buruian„-Aprodu Daniela pentru Ghiorghioni Ionesie Ómpotriv„ Bu∫oi Cristian Silviu Ómpotriv„ Ghi∫e Ioan absent Buzatu Dan Hora˛iu Ómpotriv„ Giurgiu Mircia Ómpotriv„ Buzea Cristian Valeriu pentru Gl„van ™tefan absent Calimente M„h„i˛„ Ómpotriv„ Godja Petru pentru C‚mpanu Liviu Ómpotriv„ Gon˛ea Ioan Ómpotriv„ Canacheu Costic„ Ómpotriv„ Grigore Dan Ómpotriv„ Cantaragiu Bogdan absent Grosaru Mircea Ómpotriv„ Cazan Romeo Gheorghe Leonard pentru Gubandru Aurel absent C„lian Petru pentru Gu∫„ Cozmin Horea pentru C„lin Ioan pentru Gvozdenovici Slavomir ab˛inere Chiper Gheorghe pentru Hanganu Romeo Octavian pentru Chi∫ Filona∫ pentru Hellvig Eduard Raul pentru Cindrea Ioan pentru Hoban Ioan Ómpotriv„ Cioc‚lteu Alexandru Ómpotriv„ Hogea Vlad Gabriel absent Ciontu Corneliu absent Hoinaru Marian Ómpotriv„ Ciopraga Mircea absent Hrebenciuc Viorel absent Ciuc„ Liviu Bogdan pentru Iacob-Ridzi Monica Maria absent„ Cliveti Minodora absent„ Iancu Iulian pentru Cocrea Olgu˛a Ómpotriv„ Ibram Iusein contra CodÓrl„ Liviu pentru Ifrim Mircea absent Constantinescu Anca Ómpotriv„ Iga∫ Traian Constantin Ómpotriv„ Constantinescu Viorel absent Ignat Miron ab˛inere Corl„˛ean Titus absent Iliescu Valentin Adrian contra Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea absent Ionescu Daniel pentru Cr„ciunescu Grigore Ómpotriv„ Iordache Florin pentru Cre˛u Gabriela absent„ Iordache Gra˛iela Denisa absent„ Cutean Vasile Emilian pentru Iriza Marius absent Dan Iosif absent Iustin Mircea Teodor contra Diaconescu Marin pentru Jipa Florina Ruxandra pentru Diaconescu Renic„ pentru Kelemen Attila Béla Ladislau absent Dida Corneliu Ioan pentru Kelemen Hunor pentru Dobre Traian Ómpotriv„ Kerekes Károly pentru Dorneanu Valer pentru Király Andrei Gheorghe pentru Dragomir Dumitru pentru Kónya-Hamar Sándor absent Dragomir Gheorghe Ómpotriv„ Kovács Attila pentru Dr„gu∫ Radu C„t„lin Ómpotriv„ Lakatos Petru pentru Dre˛canu Doina Mic∫unica pentru Lambrino Radu Ómpotriv„ Dumitrescu Cristian Sorin pentru Lari-Iorga Leonida pentru Dumitrescu Liana ab˛inere Lificiu Petru pentru Dumitrescu Zamfir pentru Liga D„nu˛ absent Dumitriu Drago∫ Petre pentru Longher Ghervazen absent Dumitriu Mihai pentru Luchian Ion contra Dumitru Ion pentru Macale˛i Costic„ pentru Du∫a Mircea pentru Magheru Paul pentru Du˛u Stelian Ómpotriv„ Man Mircea absent Erdei-Dolóczki István pentru Manda Iulian Claudiu pentru Eserghep Gelil absent Manolescu Oana contra Faina Constantin pentru Manta Pantelimon pentru F‚r∫irotu Vladimir Mircea pentru Marian Dan Mihai contra Fenechiu Relu Ómpotriv„ Marin Constantin pentru Firczak Gheorghe ab˛inere Marinescu Marian Jean absent Florea Damian pentru Martin Eduard Stelian absent Fotopolos Sotiris contra Márton Árpád Francisc pentru Fr‚ncu Emilian Valentin contra Máté András Levente pentru Furo Iuliu Ioan pentru Matei C„t„lin Lucian pentru Gabor Gheorghe contra Maz„re Alexandru absent Gan˛ Ovidiu Victor Ómpotriv„ M„tu∫a Tudor pentru G„leteanu Monalisa pentru M„laimare Mihai Adrian ab˛inere Georgescu Filip pentru M„n„stireanu Vladimir Alexandru pentru MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

> ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124417]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 132/22.IX.2006 con˛ine 72 de pagini.**

Pre˛ul: 15,12 lei