Ioan Hoban

Declara˛ie politic„: îDespre genera˛ia care vrea s„ plece din Rom‚nia“

Drago∫ Mihnea este elev Ón clasa a XII-a la Colegiul Na˛ional îGheorghe ™incai“ din Baia Mare. El a ob˛inut Ón acest an medalia de aur la Olimpiada interna˛ional„ de matematic„ ∫i la Balcaniada de matematic„. A primit titlul de îCet„˛ean de onoare al municipiului Baia Mare“ ∫i multe felicit„ri, dar dorin˛ele lui sunt cu totul altele.

Drago∫ vrea Ón primul r‚nd rezolvarea problemei tinerilor din Rom‚nia ∫i Ón mod special a tinerilor superdota˛i, care nu au ∫ansa de a se realiza Ón Rom‚nia.

Œl ascultam pe Drago∫ la o televiziune local„ cu c‚t„ sensibilitate Óncerca s„-∫i justifice dorin˛a de a studia Óntr-o universitate american„, dar ∫i pe cei care sunau ∫i-l Óndemnau s„ nu se uite Ónapoi, c„ n-are ce s„ vad„ ∫i ce s„ regrete.

Apoi aveam s„ citesc Óntr-un ziar din Maramure∫ o pagin„ despre genera˛ia care viseaz„ s„ plece din ˛ar„. V„ citesc un fragment din portretul acestei genera˛ii f„cut de un t‚n„r:

îNoi suntem genera˛ia care pleac„. Genera˛ia de afar„. Muncim la negru Ón Irlanda, cer∫im Ón Fran˛a, fur„m Ón Spania, sp„l„m vase Ón Italia, Óngrijim de copii Ón Anglia, studiem Ón America, program„m sau facem strip-tease Ón Canada.

Suntem genera˛ia care pleac„. Dezam„gi˛i de prezent, vis„m la un viitor Ón care ne reÓntoarcem acas„ plini de bani, ne lu„m case, ni le mobil„m ∫i le dot„m cu electrocasnice, a∫a cum am v„zut afar„.

Nu vrem s„ fim francezi, italieni sau spanioli. Le vorbim limba de nevoie. Dar Ónjur„m, iubim ∫i pl‚ngem Ón rom‚ne∫te. Suntem rom‚ni, chiar dac„ nu st„m ore Óntregi la coad„ ca s„ vot„m.

Suntem genera˛ia plecat„ pe afar„. Œngrijora˛i de destinul Rom‚niei, dar u∫ura˛i totodat„ la g‚ndul c„, din fericire, nu e neap„rat ∫i destinul nostru...“

Este un portret real, dar dureros, care continu„ cu opinia altor tineri: îUite c„ s-a schimbat regimul, iar rom‚nii continu„ s„ fure capace de canal ∫i vane de la rezervoare cu substan˛e toxice, Ó∫i pun prezen˛e la cursuri la care nu se duc, mint. Asta este realitatea. ™i mai este o realitate: culeg„torii de c„p∫uni ∫i dansatoarele. Ace∫tia nu pot vorbi despre frumuse˛ea muncii. Ei trag din greu ∫i viseaz„ ce vor face cu banii c‚nd vor veni Ón ˛ar„. Iar la grani˛„ li se confisc„ pa∫apoartele, fiindc„ stric„ imaginea Rom‚niei...“

Rom‚nia are problemele ei majore, iar tinerii sunt o problem„ care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea. Ei vor s„ mearg„ mai departe ∫i s„ fac„ ceva bun Ón via˛„ aici, Ón Rom‚nia, ∫i nu alerg‚nd spre alte ˛„ri.

Unii merg Ón Occident ∫i Ónva˛„. Sunt capabili s„ produc„ schimb„ri, s„ se Óntoarc„ Ón Rom‚nia ∫i s„ creeze sistemul care s-o duc„ acolo unde doresc ei. Numai c„ avem suficiente exemple c‚nd s-au Óntors tineri cu diplome str„ine ∫i s-au izbit de realitatea pilei ∫i corup˛iei, de imposibilitatea de a face ceva.

™i atunci tinerii pleac„ din nou acolo unde capacitatea lor intelectual„ ∫i de ac˛iune este apreciat„. ™i Óncep s„ nu mai aib„ nostalgia emigrantului ∫i nu mai viseaz„ s„ se Óntoarc„ Ón ˛ar„.