Stenogramă plen

Mul˛umim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul deputat ™tefan Baban.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îS„r„cia rural„ — problema vital„ a Rom‚niei“

Œn opinia speciali∫tilor interni ∫i externi, agricultura din Rom‚nia reprezint„ o component„ esen˛ial„, dar ∫i motorul dezvolt„rii Ón Rom‚nia, Ón primul r‚nd pentru c„ aceast„ ramur„ a economiei na˛ionale are o str‚ns„ leg„tur„ cu mediul Ónconjur„tor, dar ∫i pentru faptul c„, Ón actualele condi˛ii ale economiei de pia˛„, Ónglobeaz„ cea mai mare parte a popula˛iei acestei ˛„ri.

Popula˛ia rural„ a Rom‚niei num„r„ peste 10 milioane de locuitori care domiciliaz„ Ón peste 13.000 localit„˛i rurale ∫i care au ca principal„ surs„ de venit recoltele agricole ob˛inute Ón fiecare an, precum ∫i valorificarea animalelor crescute Ón propriile gospod„rii. Procesul de restituire a p„m‚ntului a plasat 55% din terenul agricol Ón proprietatea a circa 5 milioane de gospod„rii, care de˛in maximum 2 hectare de teren. Cei care au primit aceste terenuri sunt lipsi˛i de experien˛a necesar„, de mijloacele financiare cerute pentru exploatarea suprafe˛elor din posesie, de capacitatea fizic„ de a practica o agricultur„ comercial„, fapt care pune Ón pericol chiar bun„starea sau subzisten˛a Óntregii familii.

Cei din mediul rural o duc mult mai r„u dec‚t cei din mediul urban. Pe l‚ng„ munca fizic„ brut„ pe care o desf„∫oar„ din prim„var„ p‚n„ Ón toamn„, veniturile ˛„ranilor sunt mult mai mici ∫i Ón func˛ie de capriciile vremii. Din acest motiv, s„r„cia este problema cea mai grea, dar ∫i cea mai important„ a comunit„˛ii rurale din Rom‚nia, ea reprezent‚nd dou„ treimi din totalul popula˛iei s„race din aceast„ ˛ar„.

™i acest lucru nu e de mirare, pentru c„ Ón anul 2005, Ón Rom‚nia, agricultura reprezint„ sigura surs„ de existen˛„ pentru popula˛ia rural„. Totul depinde de ea: recoltele agricole, de la gr‚u ∫i termin‚nd cu porumbul, cre∫terea animalelor, roadele pomilor fructiferi ∫i ale vi˛ei de vie etc., toate acestea se cuantific„ Ón bani, care vor acoperi cheltuielile agricole ale anului trecut ∫i vor constitui rezerva pentru cheltuielile noului an agrar. Nu e de mirare disperarea agricultorilor din prim„var„—toamn„, care, dup„ inunda˛iile catastrofale din ˛ar„, au realizat c„∫i pot pierde ∫i bruma de agoniseal„. Despre pierderea a tot ce au avut ∫i ce au investit Ón acest an nu mai poate fi vorba.

Veniturile din agricultur„ sunt Ón general sc„zute, iar ocuparea pe cont propriu predomin„ Ón structura ocupa˛ional„ a popula˛iei s„race. De∫i sunt mai c‚∫tiga˛i

din punct de vedere nutri˛ional, asta doar oficial, popula˛ia s„rac„ din agricultur„ de˛ine ponderea cea mai mare Ón totalul popula˛iei s„race din Rom‚nia.

Venitul gospod„riei ˛„r„ne∫ti cre∫te o dat„ cu suprafa˛a de teren exploatat„. Dar acest lucru nu este Óntotdeauna valabil, ci doar Ón cazul existen˛ei unor surse b„ne∫ti dar ∫i a unei baze tehnico-materiale medii, care poate asigura o anumit„ autonomie func˛ional„.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón prezent terenurile agricole din Rom‚nia sunt exploatate de persoanele de peste 50 de ani, pentru c„ tinerii din sate au plecat pe alte meleaguri pentru a ob˛ine bani mai mul˛i, chiar din agricultur„, nu e de mirare c„ agricultura autohton„ d„ na∫tere la cei mai mul˛i s„raci din aceast„ ˛ar„.

Este imposibil ca, Ón actualele condi˛ii economice, ˛„ranii, care au o pensie de maximum 100 lei noi (1 milion lei vechi), s„ fie Ón stare s„ practice o agricultur„ modern„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón statele Uniunii Europene.

Mul˛i or„∫eni au ales satul pentru a reu∫i s„-∫i reconsolideze situa˛ia financiar„. Din ∫omeri la ora∫ au devenit agricultori la sat. Dar, f„r„ un minim de resurse financiare, p„m‚ntul poate fi exploatat la minimum de capacitate. Nu e de mirare c„ dup„ aproximativ 14 ani de la promulgarea Legii nr. 18 Ónt‚lnim din ce Ón ce mai multe suprafe˛e de teren l„sate de izbeli∫te, cum nu e de mirare nici faptul c„ peste 80% din popula˛ia rural„ nu are nici un venit, depinz‚nd doar de capriciile vremii ∫i de for˛a bra˛elor proprii.

Agricultura rom‚neasc„ este un pion important at‚t Ón dezvoltarea Rom‚niei, c‚t ∫i Ón procesul de aderare a ˛„rii la Uniunea European„. Dar nu putem emite preten˛ii at‚ta timp c‚t cei mai mul˛i s„raci provin din acest domeniu, c‚t timp mari suprafe˛e de teren agricol r„m‚n nelucrate de la un an la altul, c‚t intemperiile destabilizeaz„ starea financiar„ a acestei categorii de popula˛ie.

Pentru a reu∫i s„ ne aliniem la preten˛iile Uniunii Europene trebuie s„ reform„m puternic agricultura rom‚neasc„, pentru ca aceasta s„ nu mai fie considerat„ principala resurs„ de s„r„cie a Rom‚niei.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnul deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Marcel Romanescu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

M„ v„d nevoit s„ aduc Ón aten˛ie modul greoi Ón care organele abilitate se mi∫c„ Ón cazul societ„˛ii gorjene UREX — Rovinari.

De ani de zile oamenii de aici tr„iesc Óntr-o tensiune continu„. Nu au fost de ajuns grevele nenum„rate, blocarea repetat„ a circula˛iei pe drumul european 79 ∫i mar∫ul disper„rii Ón care distan˛a dintre Rovinari ∫i T‚rguJiu a fost str„b„tut„ pe jos pentru ca organele statului rom‚n s„ termine ancheta Ón privin˛a jafului care s-a produs aici sub obl„duirea fostei conduceri P.S.D.-iste de la Gorj.

Œn zadar a scris presa c„ omul de afaceri Alexandru Cri∫an a prejudiciat UREX-ul cu zeci de miliarde,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 produc‚nd datorii de sute de miliarde la stat ∫i duc‚ndu-l la faliment.

Trei ani de zile oamenii P.S.D.-ului s-au f„cut c„ nu v„d ceea ce se Ónt‚mpl„ aici, nu aveau ochelarii fumurii, ci acoperi˛i de cei 500 de milioane vechi, cel pu˛in asta este suma de care se ∫tie, da˛i fostului partid de guvern„m‚nt de c„tre omul de afaceri Alexandru Cri∫an.

P‚n„ ∫i fostul ministru al autorit„˛ii de control, Ionel Bl„nculescu, s-a f„cut c„ vede situa˛ia doar Ón fa˛a presei, dar de la declara˛iile de pres„ ∫i p‚n„ la faptele concrete s-a v„zut c„ este o cale lung„. Ca ∫i Ón cazul celebrului Al Capone, Cri∫an a fost arestat, dar nu pentru devalizarea UREX-ului adus Ón faliment, ci pentru o ˛eap„ mai mic„, de numai 6 miliarde vechi, dat„ unei firme din T‚rgu-Jiu.

Alexandru Cri∫an junior a fost condamnat de o instan˛„ de la Bistri˛a la 8 luni de Ónchisoare pentru infrac˛iunea de Ón∫el„ciune ∫i a stat Ón penitenciar aproape 8 luni, exact at‚t c‚t a fost Ón sentin˛„, dup„ care a fost eliberat.

Grav este ∫i modul Ón care respectiva societate aborda licita˛iile la care participa cu pre˛uri incredibil de mici, sub cele de produc˛ie, for˛‚nd ∫i celelalte societ„˛i prestatoare din minerit s„ lucreze Ón pierdere, iar acestea sunt ∫i ele Ón faliment Ón momentul de fa˛„.

M„ Óntreb oare dac„ falimentarea UREX-ului Rovinari nu a fost premeditat„, astfel Ónc‚t s„ ajung„ pe m‚na unui client al P.S.D.-ului.

Cer pe aceast„ cale Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie s„ fac„ lumin„ Ón dosarul faliment„rii Societ„˛ii UREX — Rovinari, iar Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„ s„ se implice nu doar pentru a recupera datoriile c„tre bugetul de stat, ci s„ aib„ Ón vedere ∫i viitorul angaja˛ilor r„ma∫i aici.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul Garda Dezideriu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Transilvania medieval„ reprezenta ˛ara autonomiilor Ón perioada regatului maghiar. Organizarea cnezatelor ∫i voievodatelor reprezenta bastioanele autoguvern„rii rom‚ne∫ti. Sa∫ii care s-au a∫ezat Ón timpul regelui Géza al II-lea (1141-1162) Ón Ardeal prin Diploma regelui Andrei al II-lea din 1224, cunoscut„ sub numele de Andreanum, se bucurau de autonomie teritorial„, institu˛iile c„ruia s-au men˛inut p‚n„ la mijlocul secolului al XIX-lea. De∫i armenii s-au a∫ezat numai Ón cursul secolului al XVII-lea Ón Ardeal, organizarea lor Ón Armenopolis (Gherla), Gheorgheni, Frumoasa ∫i Dumbr„vioara, p„n‚-n anii 60 ai secolului al XIX-lea s-au organizat pe baza autonomiei teritoriale.

Cea mai specific„ organizare teritorial„ autonom„ Ón Ardeal o reprezenta autonomia secuilor. Primele men˛iuni despre libert„˛ile secuie∫ti le avem din secolul al XIII-lea. Œn secolul al XIV-lea secuii s-au opus cu succes tendin˛elor de Óngr„dire a autonomiei de c„tre regii Károly Róbert de Anjou ∫i Ludovic cel Mare ∫i au z„d„rnicit impunerea dona˛iei regale pe teritoriul secuiesc Ón anii 1324 ∫i 1359—60. Œn secolul al XV-lea regele Sigismund

de Luxemburg, Iancu de Hunedoara, precum ∫i regele Mathias au Ónt„rit drepturile ∫i libert„˛ile speciale ale secuilor prin care au fost recunoscute principiile autonomiei secuie∫ti.

O dat„ cu transformarea Transilvaniei Óntr-un principat autonom, libert„˛ile secuilor au fost Óngr„dite de c„tre principii Ioan Sigismund, ™tefan Báthory ∫i Sigismund de Báthory. Pentru revenirea la vechile libert„˛i colective secuii s-au r„sculat Ón anii 1562, 1571, 1575 ∫i 1596. Œn anul 1599 au luptat de partea lui Mihai Viteazul cu ocazia b„t„liei de la ™elimb„r. Ca recompens„, voievodul rom‚n a recunoscut Ón mod oficial libert„˛ile colective ale secuimii. Œn cursul secolului al XVII-lea, fiecare principe, cu ocazia urc„rii pe tron, a recunoscut libert„˛ile speciale ale secuimii, care, Ón termeni moderni, nu Ónseamn„ altceva dec‚t autonomia teritorial„. Habsburgii, dup„ cucerirea Transilvaniei, prin Diploma Leopoldin„, au legalizat situa˛ia special„ a secuimii, recunosc‚nd drepturile ∫i libert„˛ile colective. Œn cursul secolului al XVIII-lea ∫i prima jum„tate a secolului al XIX-lea situa˛ia juridic„ a ˛inutului secuiesc era respectat„ de c„tre Curtea de la Viena, c‚t ∫i de Guvernatorul Transilvaniei.

Œn anul 1873, prin desfiin˛area scaunelor secuie∫ti, autonomia secuiasc„ s-a desfiin˛at. Œncerc„ri de a reveni la autonomia acestei regiuni au avut loc Ón anul 1919, iar Ónfiin˛area Ón anul 1952 a Regiunii Autonome Maghiare reprezenta o form„ cu numeroase Óngr„diri a autonomiei teritoriale Ón Rom‚nia.

Œn prezent, secuimea, popula˛ie cu identitate na˛ional„ maghiar„, este majoritar„ Ón f nutul Secuiesc, motiv pentru care revendic„ autonomia teritorial„ a acestei regiuni, Ón conformitate cu prevederile documentelor interna˛ionale ∫i cu practica Ón acest domeniu din statele Uniunii Europene. M-a∫ referi la Recomandarea nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, care prevede la art. 11 dreptul persoanelor apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale de a avea autorit„˛i autonome sau locale sau statut special Ón acele regiuni unde sunt Ón majoritate ∫i dispun de condi˛ii istorice ∫i teritoriale specifice.

Rezolu˛ia Parlamentului Europei cu privire la cet„˛enia Uniunii Europene, din 21 noiembrie 1991, prevede la art. 3 c„ Uniunea ∫i statele membre Óncurajeaz„ comunit„˛ile etnice ∫i lingvistice istorice existente pe teritoriul lor Ón exprimarea identit„˛ii ∫i promov„rii coexisten˛ei, oferind garan˛ii pentru asigurarea egalit„˛ii reale a tuturor cet„˛enilor, formelor specifice ale autonomiei locale, regionale sau de grup, ale cooper„rii interregionale, aspira˛iilor comunit„˛ilor ∫i solu˛iilor practicate Ón Europa.

Carta European„ a Autonomiei Regionale, adoptat„ prin Rezolu˛ia Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1118/1997, enun˛„, printre alte, urm„toarele principii:

— recunoa∫terea autonomiei regionale implic„ loialitatea fa˛„ de stat, ale c„rui regiuni evolueaz„ prin respectarea suveranit„˛ii ∫i a integrit„˛ii teritoriale;

— organizarea de institu˛ii europene adecvate trebuie s„ ˛in„ seama de existen˛a regiunilor Ón cadrul statelor europene, pentru elaborarea ∫i realizarea politicilor puse Ón aplicare la nivel european;

— regiunea, ca o component„ esen˛ial„ a statului, st„ m„rturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la Ómbog„˛irea culturii acesteia Óntr-un climat de respectare a tradi˛iilor sale istorice.

Œn conformitate cu Carta European„ a Autonomiei Regionale, prin autonomia regional„ se Ón˛elege dreptul ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 capacitatea efectiv„ pentru colectivit„˛ile teritoriale cele mai Óntinse Ón cadrul fiec„rui stat membru, dispun‚nd de organe alese care se situeaz„ Óntre stat ∫i colectivit„˛ile locale ∫i care au fie prerogative de autoadministrare, fie prerogative de ordin statal, pentru a prelua asupra lor responsabilitatea ∫i, Ón interesul popula˛iei respective, o parte important„ a problemelor de interes public, Ón conformitate cu principiul subsidiarit„˛ii.

Rezolu˛ia nr. 1334/2003 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la experien˛ele pozitive ale regiunilor autonome Ón rezolvarea conflictelor din Europa (24 iunie 2003) remarc„, printre altele, urm„toarele:

— reÓnnoirea tensiunilor Ón Europa se datoreaz„, Ón parte, acelor schimb„ri teritoriale ∫i form„rii noilor state care au ap„rut Ón urma celor dou„ r„zboaie mondiale ∫i a pr„bu∫irii sistemului comunist Ón anii 1990;

— aceste tensiuni reflect„, de asemenea, ∫i progresul inevitabil Ón privin˛a concep˛iei statului na˛ional, care a prezentat suveranitatea na˛ional„ ∫i omogenitatea cultural„ ca o problem„ esen˛ial„. Œn zilele noastre, statele se confrunt„ cu alte cerin˛e izvor‚te din dezvoltarea practicii democratice ∫i dreptului interna˛ional;

— statele trebuie s„ Ómpiedice apari˛ia tensiunilor prin aranjamente flexibile din punct de vedere constitu˛ional sau legislativ, venind Ón Ónt‚mpinarea a∫tept„rilor. Acord‚nd puteri, respectiv competen˛e minorit„˛ilor Ón scopul rezolv„rii problemelor lor proprii, fie prin transferul de competen˛e de la guvernul central, fie prin Ómp„r˛irea puterii, statele pot corobora principiul unit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale cu principiul diversit„˛ii culturale;

— numeroase state europene ∫i-au rezolvat tensiunile interne sau sunt Ón curs de rezolvare prin introducerea diferitelor forme ale autonomiei teritoriale sau culturale, cuprinz‚nd acele principii ∫i m„suri concrete care pot ajuta la rezolvarea conflictelor interne;

— autonomia, cum este aplicat„ Ón statele care respect„ dispozi˛iile legale cu privire la garantarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale na˛ionalit„˛ilor lor, poate fi privit„ ca un îaranjament substatal“ (substate arrangement), care asigur„ ca minoritatea s„-∫i exercite drepturile ∫i s„-∫i p„streze identitatea cultural„, acord‚nd Ón acela∫i timp anumite garan˛ii pentru p„strarea unit„˛ii, suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale a statului;

— statutul de autonomie poate fi aplicat Ón cazul diferitelor sisteme de organizare politic„, Óncep‚nd cu descentralizarea simpl„ Ón statele unitare ∫i ajung‚nd la Ómp„r˛irea real„ a puterii, prin metode fie simetrice, fie asimetrice, Ón statele regionale sau federale.

Statutul de autonomie a f nutului Secuiesc — Székleyföld — Terra Siculorum — reprezint„ reglementarea revendic„rilor referitoare la autonomia teritorial„, care prin adoptare de c„tre Parlamentul Rom‚niei ofer„ garan˛iile necesare ∫i cadrul adecvat prosper„rii regiunii autonome, protec˛iei identit„˛ii na˛ionale maghiare a secuimii ∫i intereselor specifice ale colectivit„˛ii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œn continuare, din partea Grupului Partidului Conservator, domnul deputat Ioan fiundrea.

Nu este.

Dac„ nu este, din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Iulian Iancu.

Doamna deputat Manuela Mitrea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îServiciul de ambulan˛„ din Mehedin˛i — urgen˛„ de gradul zero!“

Medicul Thomas Fuller spunea c„ îs„n„tatea nu este pre˛uit„ p‚n„ c‚nd nu apare boala“.

Pentru actuala guvernare sistemul de s„n„tate public„, ca ∫i Ónv„˛„m‚ntul, cultura sau cercetarea, au reprezentat îpriorit„˛i na˛ionale“ numai pe h‚rtie. Cu toate acestea, rom‚nii au supravie˛uit tuturor intemperiilor ∫i calamit„˛ilor naturale ∫i politice, Óns„ s„n„tatea lor a fost afectat„, iar un popor, Ónainte de toate, trebuie s„ fie s„n„tos.

™i de data aceasta Ministerul S„n„t„˛ii, prin politica haotic„ pe care o duce, d„ dovad„ de iresponsabilitate, deoarece via˛a noastr„, a tuturor, ar trebui s„ constituie o prioritate, Óns„ pentru Guvernul T„riceanu acest fapt nu este important.

Serviciul de ambulan˛„ rom‚nesc prezint„ acelea∫i caracteristici ca Óntregul sistem de s„n„tate: degradare ∫i haos!

Serviciul de ambulan˛„ este extensia medicinei de urgen˛„ Ón teren. Medicina de urgen˛„ Ón ambulan˛„ este o specialitate îde echip„“, la succesul ac˛iunii de salvare particip‚nd to˛i membrii, fiecare fiind o parte din Óntreg. Ce se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd, din lips„ de fonduri, o parte din Óntreg lipse∫te?

Serviciul de ambulan˛„ ar trebui s„ fie un serviciu de asisten˛„ medical„ de urgen˛„, iar ambulan˛ele ar trebui s„ fie mai mult dec‚t simple unit„˛i de transport, ar trebui s„ fie laboratoare mobile, adev„rate spitale pe ro˛i.

Ambulan˛a reprezint„ avanpostul frontului, unde grani˛a dintre via˛„ ∫i moarte este at‚t de sub˛ire Ónc‚t, uneori, nici nu ∫tii prea bine unde te afli. Mai ˛ine moartea cont c„ nu sunt suficiente ma∫ini, c„ nu s-au f„cut investi˛ii c‚nd trebuia, c„ posturile privind personalul medical sunt blocate?

Pentru personalul care nu lucreaz„ Ón mod curent Ón urgen˛„, Ónt‚lnirea cu situa˛ii catastrofale, urgen˛e medicale de grad zero reprezint„ momentul adev„rului, momentul Ón care poate proba experien˛a de o via˛„ ∫i orientarea de moment. Oare c‚˛i mini∫tri ai s„n„t„˛ii au trecut prin a∫a ceva?

Nimeni nu-∫i poate descrie senza˛ia dat„ de valul de adrenalin„ ce curge prin venele celor care au reu∫it s„ mai salveze via˛a unui om!

Fiecare pacient revenit la via˛„ Ónseamn„ o victorie contra mor˛ii!

Oare domnul ministru Eugen Nicol„escu e con∫tient de importan˛a misiunii sale?

Medicina de urgen˛„ Ón ambulan˛„ a fost ∫i este Ón continu„ perfec˛ionare, av‚nd Ón vedere cazurile extrem de grave, cu risc vital major ∫i imediat, c‚nd interven˛ia concomitent„ a unei echipe ∫i a unui echipament complex ∫i specific este primordial„. La fel de primordial ar trebui s„ fie ∫i interesul ministrului de resort pentru acest departament important din s„n„tate, Óns„ dezinteresul factorilor de decizie spore∫te num„rul victimelor!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Fie c„ sunt accidente rutiere, incendii, accidente de munc„ sau dezastre, Serviciul de ambulan˛„ e prezent, indiferent de or„ sau de zon„ geografic„.

Jude˛ul Mehedin˛i, la o suprafa˛„ de 4.900 km[2] ∫i o popula˛ie de peste 300.000 de locuitori, cunoa∫te o situa˛ie dezastruoas„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia sta˛iilor de ambulan˛„.

Œn prezent, Serviciul de ambulan˛„ din acest jude˛ are Ón dotare doar 45 de ma∫ini, dintre care numai 4 sunt performante. Acestea au fost primite de la Ministerul S„n„t„˛ii, Ón timpul Guvernului N„stase. Restul ambulan˛elor sunt foarte vechi ∫i uzate.

A∫a cum se ∫tie, sta˛iilor de ambulan˛„ din ˛ar„ nu li se aloc„ fonduri pentru investi˛ii, iar Ambulan˛a Mehedin˛i nu face excep˛ie, fondurile ob˛inute prin serviciile realizate sunt destinate salariilor, combustibilului ∫i medicamentelor. Œn concluzie, nu-∫i pot cump„ra singuri ma∫inile necesare, acestea trebuind s„ vin„ de la Guvern.

De asemenea, Serviciul de ambulan˛„ Mehedin˛i se mai confrunt„ ∫i cu un deficit foarte mare de personal. Sunt angaja˛i 186 de salaria˛i, necesarul fiind de 304, iar Ón acest an Ministerul S„n„t„˛ii a considerat ca fiind necesar„ ∫i blocarea acestor posturi!

Dac„ vreun ministru al s„n„t„˛ii poate concepe c„ 70 de asisten˛i medicali pot asigura primul ajutor pe Óntreg jude˛ul, Ón cele 5 substa˛ii ale Ambulan˛ei, Ónseamn„ c„ ori nu se pricepe, ori e incon∫tient!

O situa˛ie cu totul aparte este cea de la Sta˛ia de ambulan˛„ din ora∫ul V‚nju Mare, din jude˛ul Mehedin˛i. Aici Ónt‚lnim doar dou„ ambulan˛e, o Dacie Break ∫i un Fiat, aflate Óntr-un avansat grad de uzur„, ce pun Ón pericol via˛a cet„˛enilor. Acestea nu sunt dotate cu un minim necesar, iar fiecare cadru medical are nevoie de o trus„ de interven˛ie tip, indispensabil„ actului medical practicat.

De asemenea, este nevoie de un dispecerat local, av‚nd Ón vedere c„ toate solicit„rile se realizeaz„ prin telefonia mobil„, iar aria de acoperire nu cuprinde Óntreaga zon„, via˛a cet„˛enilor fiind astfel Ón pericol permanent. Toate solicit„rile vin la Severin, iar de aici este sunat pe mobil personalul medical din zonele solicitate ∫i trimis Ón misiuni rapide de salvare, nefiind nici o alt„ modalitate de anun˛are.

Pe tur„ exist„ doar un asistent medical ∫i un ∫ofer, care sunt nevoi˛i s„ asigure Óntreaga zon„. C‚nd se impun dou„ interven˛ii simultan sau la intervale de timp foarte apropiate, un al doilea echipaj al ambulan˛ei este nevoit s„ str„bat„ cel pu˛in 33 de kilometri, adic„ distan˛a de la Turnu-Severin la V‚nju Mare.

La toate acestea se adaug„ ∫i faptul c„ cele opt truse de prim ajutor ale asisten˛ilor medicali ∫i ale medicului sunt Óntr-o stare avansat„ de degradare, la fel, tensiometrele ∫i celelalte instrumente aflate Ón dotarea personalului medical.

Ca parlamentar Ón Circumscrip˛ia Mehedin˛i, sunt Óngrijorat„ de situa˛ia Ón care se afl„ Serviciul de ambulan˛„ din Mehedin˛i.

Trag un semnal de alarm„ ∫i pe aceast„ cale, av‚nd Ón vedere c„ via˛a acelor oameni este Ón pericol. Serviciul de ambulan˛„ din Mehedin˛i trebuie s„ intre Ón normalitate!

Via˛a ∫i s„n„tatea acestor oameni trebuie s„ ne preocupe Ón egal„ m„sur„, indiferent c„ suntem Ón Parlament sau la Palatul Victoria!

C‚nd ambulan˛a ajunge prea t‚rziu sau nu ajunge deloc ∫i nu e dotat„ corespunz„tor, iar un om a murit, nu neap„rat soarta e de vin„, ci nep„sarea noastr„ sau iresponsabilitatea factorilor de decizie.

Consider c„ a sosit momentul ca Serviciul de Ambulan˛„ din Mehedin˛i s„ devin„ pentru dumneavoastr„, domnule ministru Eugen Nicol„escu, o urgen˛„ de gradul zero!

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar democrat, domnul deputat Dan Mihai Marian.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îDe ce este impotent„ opozi˛ia politic„ actual„?“

Stima˛i colegi,

Actuala opozi˛ie politic„ este impotent„ din punct de vedere institu˛ional, deoarece liderii acesteia nu sunt familiariza˛i Óndeajuns cu teoria ∫i practica democra˛iei Ón care, printre alte chestiuni importante, se trateaz„ ∫i despre rolul ∫i func˛iile opozi˛iei politice. Se pare c„ Domniile lor au habar numai de capitolul îPuterea politic„“, lucru care este de Ón˛eles dac„ ne g‚ndim c„ liderii P.S.D. au studiat politica la ∫coala socialismului ∫tiin˛ific.

Corifeii socialismului ∫tiin˛ific, la care se Ónchinau domnii Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase, predicau distrugerea prin revolu˛ie violent„ a oric„rei forme de opozi˛ie politic„. De aceea, chiar ∫i dup„ cincisprezece ani de democra˛ie, liderii P.S.D. se simt confortabil doar pe b„ncile puterii. E p„cat c„ nu vor s„-∫i valorifice Ón mod eficient acest statut.

Œn loc s„ fructifice aceast„ perioad„ benefic„ pentru reorganizarea intern„, pentru reformarea partidului ∫i europenizarea efectiv„ a acestuia prin debarcarea liderilor compromi∫i Ón tot felul de afaceri controversate ∫i suspecte de corup˛ie, P.S.D. face bloc comun pentru men˛inerea Ón func˛ie a domnilor N„stase ∫i V„c„roiu.

Œn timp ce tot partidul a trecut Ón opozi˛ie, doi lideri ai acestuia, Ónt‚mpl„tor fo∫ti prim-mini∫tri, se aga˛„ dispera˛i de fotoliile de pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere, Ónfrupt‚ndu-se, Ón continuare, cu nesa˛ din beneficiile puterii.

Stima˛i colegi de la P.S.D., e timpul s„-i convinge˛i pe unii dintre liderii dumneavoastr„ s„-∫i preia cu demnitate ∫i responsabilitate atribu˛iile legate de activitatea de opozi˛ie a partidului din care face˛i parte.

Dec‚t s„-i sus˛ine˛i nelimitat pe domnii N„stase ∫i V„c„roiu, mai bine a˛i str‚nge r‚ndurile Ón jurul liderilor reformatori, cu care a˛i putea avea mai multe ∫anse de a reveni la putere Ón viitor. De un lucru pute˛i fi siguri: cu N„stase ∫i V„c„roiu Ón prim-planul vie˛ii de partid ∫i Ón func˛iile de pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere, P.S.D. Ó∫i va prelungi, cu siguran˛„, statutul de partid de opozi˛ie ∫i la viitoarele alegeri.

Este evident pentru toat„ lumea de bun-sim˛ c„ postura Ón care se afl„ N„stase ∫i V„c„roiu este anormal„ ∫i disfunc˛ional„ pentru democra˛ia rom‚neasc„.

Dup„ ce domnul N„stase a fost prim-ministru 4 ani de zile ∫i dup„ ce a pierdut cu gra˛ie alegerile preziden˛iale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Domnia sa este pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, Ón condi˛iile func˛ion„rii unei majorit„˛i parlamentare care nu dore∫te ∫i nu se simte Ón nici un fel reprezentat„ de Domnia sa.

Œn acest sens, stau ∫i m„ Óntreb: c‚t timp ve˛i continua s„-i face˛i jocul acestui om at‚t de avid de putere, compromi˛‚ndu-v„ Ón continuarea acestui spectacol politic penibil Ón Parlamentul Rom‚niei. Trimi˛‚ndu-i pe N„stase ∫i V„c„roiu Ón opozi˛ie, P.S.D. ar avea ocazia s„-∫i exercite rolul ∫i atribu˛iile specifice unui partid parlamentar de opozi˛ie.

P.S.D. nu trebuie s„ aib„ un complex de inferioritate fa˛„ de majoritatea parlamentar„ format„ din Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. ∫i alia˛ii s„i, P.C. ∫i U.D.M.R., ci s„ abordeze confruntarea politic„ Óntr-un stil competitiv bazat pe urm„toarele reguli generale:

1. opozi˛ia reprezint„ un factor institu˛ional ∫i un element esen˛ial al democra˛iei parlamentare;

2. opozi˛ia are rolul formal de a reprezenta Ón mod oficializat ∫i organizat critica de ansamblu ∫i punctual„ a Programului de guvernare;

3. opozi˛ia constituie, din principiu, o alternativ„ politic„ viitoare a majorit„˛ii guvernamentale.

Regulile pe care le-am enun˛at anterior sunt pomenite Ón toate c„r˛ile de teoria ∫i practica democra˛iei. Sunt sigur c„ Ón biblioteca lui N„stase ∫i a lui V„c„roiu nu ve˛i g„si c„r˛ile lui Giovani Sartori sau Robert Dal despre democra˛ie, participare ∫i opozi˛ie. Dac„ de la lideri precum Ion Iliescu, Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu nu a fost posibil s„ Ónv„˛a˛i aceste reguli, Ón opozi˛ie ave˛i oportunitatea s„ le pune˛i Ón practic„. Œn˛eleg‚ndu-v„ statutul de partid parlamentar de opozi˛ie, v„ ve˛i Ómbog„˛i experien˛a politic„ ∫i, cine ∫tie, poate ve˛i fi mai eficien˛i Óntr-o guvernare viitoare.

Rec„p„ta˛i-v„ poten˛a politic„, domnilor! V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Constantin Traian Iga∫.

Dac„ nu este, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Ilie Merce.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îOfensiva Ómpotriva Parlamentului Rom‚niei trebuie s„ Ónceteze“.

Asist„m, Ón ultima vreme, la o ofensiv„ concentrat„, f„r„ precedent, a puterii de discreditare a Parlamentului, ca institu˛ie fundamental„ a statului de drept.

Dac„ Ón legislatura anterioar„ Parlamentul a fost t‚r‚t Ón tot felul de jocuri politicianiste care l-au transformat Óntr-o anex„ aproape inutil„ a Executivului, ceea ce a urmat alegerilor din anul trecut ne oblig„ s„ lu„m atitudine fa˛„ de ac˛iunea deliberat„ a Alian˛ei D.A., de transferare a rezultatelor dezastruoase ale guvern„rii Ón contul exclusiv al Parlamentului.

Lupta disperat„ a coali˛iei pentru detronarea pre∫edin˛ilor P.S.D.-i∫ti ai celor dou„ Camere, Adrian N„stase ∫i Nicolae V„c„roiu, a adus Ón aula parlamentar„ teatrul penibil al unor actori de duzin„, care-∫i motiveaz„ o dat„ Ón plus neputin˛a guvern„rii prin trivialit„˛i ∫i gesturi reprobabile. ™i ca totul s„ nu se opreasc„ aici,

mai fac, cu sprijinul parlamentarilor din P.S.D., un exhibi˛ionism de cea mai proast„ calitate.

Toate acestea se petrec sub privirile stupefiate ale miilor de sinistra˛i r„ma∫i sub cerul liber, din prim„var„ Óncoace, care ∫i-au pierdut orice speran˛„ s„ fie ajuta˛i de o guvernare indolent„ ∫i neputincioas„.

Imaginea Parlamentului a ajuns la p„m‚nt, un p„m‚nt peste care se abat molime ∫i dezastre, iar puterea nu face altceva dec‚t s„ arunce toate e∫ecurile politicianismului primitiv ∫i agresiv Ón curtea noastr„.

Pre∫edintele B„sescu face eforturi s„ devin„ dictator ∫i Óncearc„ s„ st‚rneasc„ poporul Ómpotriva organelor alese, pentru a demonstra c„ el constituie ultima ∫i singura solu˛ie. Premierul T„riceanu, Ón degringolada continu„ a guvern„rii, are tupeul s„ spun„ c„ ˛ara nu poate fi guvernat„ din cauza Parlamentului, care ar trebui s„ dea satisfac˛ie tuturor jocurilor murdare, prin care cei ajun∫i la putere Ó∫i dovedesc preocuparea de a acapara, de a pr„dui ∫i de a-∫i Ómp„r˛i Óntre ei sinecurile.

De la Ónceputul actualei sesiuni, parlamentarilor li s-au stabilit programe de c‚te 10 ∫i 12 ore Ón plen, Ón fiecare zi. Majoritatea timpului nu a fost folosit Óns„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea legilor, multe dintre ele urgente ∫i necesare finaliz„rii procesului de integrare european„, ci pentru certuri sterile, pe marginea modific„rii Regulamentelor celor dou„ Camere, certuri pres„rate cu Ónjur„turi ∫i Ómbr‚nceli Óntre cei care sunt la putere ∫i cei care au avut puterea.

Sunt deputat al Partidului Rom‚nia Mare, un partid care nu a fost niciodat„ la putere ∫i c„ruia nu i se poate atribui vreo vinov„˛ie. Œmpreun„ cu to˛i colegii mei, m„ Óntreb ∫i v„ Óntreb, doamnelor ∫i domnilor colegi, de ce trebuie ca ∫i noi s„ ne plec„m ru∫inos capul atunci c‚nd, Óntor∫i Ón circumscrip˛ii, oamenii ne spun c„ nu Ón˛eleg ce se Ónt‚mpl„ Ón Parlament? De ce trebuie s„ pl„tim pentru prostiile altora ∫i de ce trebuie s„ asist„m la acest joc de-a îalba-neagra“ Óntre protagoni∫tii de ieri ∫i de azi ai guvern„rii de cast„?

Nu mai este de mult un secret lupta care se d„ Óntre pre∫edintele B„sescu, care se crede Ónc„ ∫ef de partid, ∫i premierul T„riceanu, ∫i nici conflictele care macin„ Alian˛a D.A. C‚∫tigarea suprema˛iei de c„tre un partid sau altul nu va aduce nici un strop Ón plus Ón farfuriile rom‚nilor ∫i nici nu va reduce facturile la Óntre˛inere. Uita˛i-v„ c‚t de penibili sunt ∫i unii, ∫i al˛ii, c‚nd vorbesc despre o calamitate natural„ sau despre molima recent„ a gripei aviare!

Mai grav, Óns„, e faptul c„ ∫i unii, ∫i al˛ii arat„ spre Parlament, transfer‚nd neputin˛a lor Ón b„ncile noastre. Noi suntem de vin„ c„ Guvernul este incompetent ∫i tot noi suntem responsabili c„ B„sescu, dup„ ce i-a pus pe ai lui cu botul pe labe ∫i i-a amenin˛at ∫i pe liberali cu prinderea îÓn les„“, nu mai are unde s„-∫i joace... dictatura ∫i a ales Parlamentul ca ultim„ redut„ Ón drumul c„tre autoritarism! ™i ca s„-i fie pe deplin jocul, a˛‚˛„ Ómpotriva noastr„ presa, comand„ ∫i controleaz„ sondaje. Nu mai este deloc un secret c„ Pre∫edin˛ia vrea s„ devin„ autoritatea suprem„ ∫i s„ pun„ jugul peste îa patra putere Ón stat“. Am ajuns, cumva, cu to˛ii, matrozii pre∫edintelui?!

Faptul c„ se urm„re∫te men˛inerea Parlamentului pe postul de ring central al jocurilor politicianiste este un risc major pentru Óns„∫i democra˛ia rom‚neasc„. Dac„, indiferent de culoarea lor politic„, parlamentarii nu vor pricepe acest adev„r elementar, oprobriul public ne va cople∫i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 De aceea, fac un apel c„tre to˛i colegii mei, deputa˛i ∫i senatori, s„ nu mai r„spund„ orbe∫te la comenzile puterii, care nu fac dec‚t s„ degradeze imaginea unui Parlament, nemeritat purt„tor al îlanternei ro∫ii“. Suntem o institu˛ie independent„, reprezent„m una dintre cele trei puteri ale statului de drept, recunoscute de Constitu˛ie. Nu trebuie s„ accept„m pozi˛ia de apendice al puterii, oricare ar fi aceasta!

Dac„ noi nu Ón˛elegem acest lucru ∫i nu lu„m, acum, o atitudine ferm„, s„ nu ne mire dac„ vom auzi voci pled‚nd nu pentru un Parlament unicameral, ci pentru desfiin˛area acestei institu˛ii, devenit„ aproape de prisos, prin voia unora, dar ∫i prin pasivitatea altora.

Noi, parlamentarii Partidului Rom‚nia Mare, nu am f„cut, nu facem ∫i nu vom face pe placul unora sau al altora. Suntem aici pentru a le dovedi cet„˛enilor Óncrederea acordat„ ∫i pentru a le da legi, ∫i nu b‚lci ∫i nici spectacole de doi bani. Partidul Rom‚nia Mare ∫i noi — ale∫ii lui Ón sfatul ˛„rii — dorim s„ ar„t„m c„ ne merit„m locul. Nu ne intereseaz„ ce jocuri fac celelalte partide, dar ne intereseaz„ ca noi s„ nu c„dem victime colaterale disputelor ∫i luptelor acestei îciolaniade“.

Nu vom permite nim„nui, doamnelor ∫i domnilor colegi, ca imaginea Parlamentului s„ fie deteriorat„ de neputin˛a vremelnicilor a∫eza˛i la putere. V„ sf„tuim ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, s„ face˛i la fel, altfel s-ar putea s„ fie prea t‚rziu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Tamás Sándor.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ mul˛umesc, Ón primul r‚nd, pentru posibilitate.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îOpri˛i ultimul furt legalizat Ón domeniul forestier“ ∫i, totodat„, vreau s„ fac un apel la domnul ministru Gheorghe Flutur. De asemenea, a∫ vrea s„ v„ informez ∫i pe dumneavoastr„ despre exploat„ri masive de c„tre îRomsilva“ a terenurilor forestiere ce urmeaz„ a fi retrocedate.

Œn numele cet„˛enilor din circumscrip˛ia mea electoral„, proprietari particulari sau membri ai persoanelor juridice care iau Ón proprietate teren forestier, m„ adresez colegial Ón primul r‚nd domnului ministru, cu rug„mintea s„ opri˛i, prin ordin al ministrului, exploat„rile produselor principale ∫i secundare pe terenurile care fac obiectul retroced„rii conform Legii nr. 247 din 2005 privind reforma din domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei.

Œn fapt, sunt contactat de s„pt„m‚ni Óntregi de cet„˛eni persoane fizice, reprezentan˛i ai autorit„˛ilor locale, reprezentan˛i ai composesoratelor, care m„ informeaz„ c„, mai ales dup„ 15 septembrie, s-a intensificat exploatarea materialului lemnos de pe terenurile ce urmeaz„ a fi retrocedate, terenuri sub administrarea Direc˛iei Silvice Covasna.

Totodat„, se contureaz„ un conflict social nedorit Óntre popula˛ie ∫i ocoalele silvice de stat. Cei de la Direc˛ia Silvic„ Covasna se ap„r„, invoc‚nd legisla˛ia Ón vigoare, iar miile de cet„˛eni sunt dispera˛i, v„z‚nd fosta p„dure pus„ pe drumuri de c„tre firmele de exploatare ∫i st‚nd neputincio∫i pe l‚ng„ viitoarea lor proprietate r„rit„ p‚n„

la epuizare. Milioane de cet„˛eni rom‚ni au salutat decizia Guvernului T„riceanu de a restitui fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor lor terenurile forestiere confiscate abuziv de regimul comunist. Acum, Ónainte de a li se restitui propriet„˛ile, cet„˛enii dispera˛i asist„ la ultimul furt legalizat, Ón sensul c„ aceste terenuri sunt exploatate rapid, pentru ca din profit s„ beneficieze al˛ii, ∫i nu vechii proprietari.

Œn consecin˛„, v„ rog respectuos s„ analiza˛i aceast„ problem„, care este o surs„ poten˛ial„ de conflict, ∫i s„ dispune˛i oprirea t„ierilor produselor principale ∫i secundare.

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ia acordat„.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îZiua Na˛ional„ a Republicii Azerbaidjan“.

La data de 18 octombrie a.c. este s„rb„torit„ Ziua Na˛ional„ a Republicii Azerbaidjan. Situat„ Ón Asia de Sud-Vest, Ónvecin‚ndu-se cu Georgia, Federa˛ia Rus„, Marea Caspic„, Iran, Armenia, Republica Azerbaidjan Ónseamn„ un stat cu o popula˛ie de 7,9 milioane de locuitori ∫i cu o economie Ón plin„ dezvoltare. Limba oficial„ este limba azer„, alfabetul chirilic, folosit din anul 1939, fiind Ónlocuit cu varianta turc„ a alfabetului latin. Capitala ˛„rii, Baku, ora∫ situat pe ˛„rmul sudic al Peninsulei Ap∫eron, are o popula˛ie de 2.500.000 de locuitori.

Teritoriul Azerbaidjanului a apar˛inut, Ón antichitate, Imperiului Persan, numele fiind legat de cel al regelui Atropates, care a domnit Ón secolul al IV-lea Ó.e.n. Ón aceast„ regiune. Atropates era vasalul lui Alexandru cel Mare, cel ce cucerise, Ón 331 Ó.e.n., teritoriul respectiv. Zona este recuperat„, pe r‚nd, de arabi (651), mongoli (secolele al XIII-lea—al XIV-lea), ru∫i (Ónceputul secolului al XIII-lea, doar regiunea Baku). Dup„ dispari˛ia Imperiului fiarist, Azerbaidjanul, Ómpreun„ cu Armenia ∫i Georgia, formeaz„ Republica Sovietic„ Transcaucazian„, desfiin˛at„ Ón anul 1936. Œn acel an, R.S.S. Azerbaidjan devine o republic„ unional„, aflat„ Ón componen˛a U.R.S.S. Œn 1991, Azerbaidjanul Ó∫i proclam„ independen˛a de stat.

Republica Azerbaidjan„ este o republic„ preziden˛ial„, cu un parlament unicameral, Adunarea Na˛ional„, care are Ón componen˛„ 125 de membri. Executivul este format din pre∫edinte ∫i din Consiliul de Mini∫tri, cu un prim-ministru desemnat de ∫eful statului.

Regiune cu bogate resurse minerale (hidrocarburi, minereuri de fier, cobalt, baritin„, molibden, sare), dar mai ales, cu bogate resurse de petrol, Azerbaidjanul tinde s„ devin„, Ón primul r‚nd pentru Europa, un important partener de afaceri.

Œntre Rom‚nia ∫i Republica Azerbaidjan exist„ rela˛ii politice ∫i economice deosebite, Ón capitalele celor dou„ ˛„ri afl‚ndu-se misiuni diplomatice de cel mai Ónalt rang. V„ mul˛umesc frumos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea politic„ de ast„zi, declara˛ia politic„ se nume∫te îInterven˛ia politic„ Ón stabilirea pre˛urilor, studiu de caz pentru Ónl„turarea investitorilor str„ini“.

Economia a intrat pe o pant„ descresc„toare. Costurile muncii au crescut, ˛ara nu poate fi competitiv„ f„r„ reforme structurale de fond.

Cu toate acestea, Guvernul T„riceanu ∫i-a asumat un singur obiectiv, cel al reformei fiscale, prin introducerea cotei unice de impozitare, subsum‚nd toate celelalte decizii Óndeplinirii acestui obiectiv.

Aplicarea m„surii f„r„ analiza prealabil„ a implica˛iilor a condus, inevitabil, la un derapaj cu consecin˛e grave at‚t Ón plan macroeconomic, c‚t ∫i social.

Cu toate c„ tabloul situa˛iei economico-sociale din Rom‚nia este at‚t de sumbru, Pre∫edintele B„sescu, cu ocazia vizitei Ón Statele Unite ale Americii, a reu∫it s„ umple de noroi Óntreg acest tablou, afirm‚nd c„ dore∫te un Parlament unicameral, c„ Federa˛ia Rus„ trateaz„ Marea Neagr„ ca pe un lac rusesc ∫i c„, prin contractul Óncheiat cu Bechtel, Guvernul Rom‚niei ∫i-a escrocat partenerul contractual.

™i, ca s„ fie acoperit Óntreg spectrul, de la afaceri externe p‚n„ la atragerea investitorilor str„ini Ón Rom‚nia, a afirmat, nici mai mult, nici mai pu˛in, c„ este o gre∫eal„ abandonarea de c„tre Rom‚nia a exploat„rii resurselor petroliere.

O astfel de afirma˛ie ne reaminte∫te sloganul anilor ’91-’92, ∫i anume: îNu ne vindem ˛ara“, transformat ast„zi Ón îNu ne vindem z„c„mintele de petrol ∫i gaze“, demonstr‚nd c„ unii nu ∫i-au putut schimba mentalitatea nici dup„ 15 ani grei de tranzi˛ie.

Œns„, dac„ domnul pre∫edinte g‚nde∫te astfel, are o ∫ans„ Ón a-∫i impune punctul de vedere Ón procesul de privatizare a îRomgaz“, care se desf„∫oar„ exact dup„ aceea∫i procedur„ ca ∫i a Companiei îPetrom“. Aici de ce nu intervine, pentru c„ este un proces aflat Ón faza ini˛ial„ de derulare ∫i vorbim tot de z„c„minte, de gaze naturale?!

Din p„cate, nici reprezentan˛ii Executivului nu au avut o reac˛ie corect„ privind cre∫terea accelerat„ a pre˛urilor la carburan˛i.

Dac„ pre∫edintele a explicat cre∫terea pre˛urilor, acuz‚nd modul Ón care ac˛ioneaz„ principalii operatori pe pia˛a petrolului, primul-ministru T„riceanu a n„ucit popula˛ia spun‚nd c„ nu reduce accizele de frica str„inilor, care ar putea cump„ra benzin„ din Rom‚nia, nesesiz‚nd c„, tocmai Ón astfel de situa˛ii, o fiscalitate permisiv„, de scurt„ durat„, putea asigura atingerea obiectivului privind sim˛irea infla˛iei.

Œn schimb, reac˛ia ministrului economiei ∫i comer˛ului a fost cea de a cere consiliului de administra˛ie al îPetrom“ s„ aplice o politic„ moderat„ a pre˛urilor, care s„ ˛in„ cont de realitatea economic„ a Rom‚niei, precum ∫i de puterea de cump„rare a rom‚nilor. Mai lipsea s„ le cear„ o subven˛ionare direct„ a consumatorilor, din cauza gradului redus de suportabilitate a acestora.

Œn consecin˛„, pre∫edintele s-a antepronun˛at, necunosc‚nd prevederile ∫i clauzele contractuale, ∫i a

stabilit deja ce trebuie f„cut at‚t pe pia˛a petrolului, c‚t ∫i Ón cazul marilor proiecte de infrastructur„.

Lipsa de profesionalism a actualului Executiv este deja notorie, Óns„ reprezentan˛ii Guvernului Rom‚niei s-ar fi putut inspira din modul Ón care au ac˛ionat celelalte guverne ale ˛„rilor europene Ón fa˛a acestui val al cre∫terii pre˛urilor la carburan˛i.

Astfel, Guvernul Poloniei a redus accizele p‚n„ la un nivel de 6 eurocen˛i pe litru. Ungaria a redus T.V.A.-ul de la 25% la 20%. Fran˛a a acordat subven˛ii pentru fermierii s„raci ∫i a amenin˛at companiile petroliere cu majorarea taxelor. Œn Austria — ˛ara de origine a OMV —, ministrul de finan˛e a anun˛at o tax„ excep˛ional„, pentru ca ∫i consumatorii s„ beneficieze de aceste profituri excep˛ionale. Belgia a fost primul stat european care a Óntreprins un pachet de m„suri complexe, respectiv compensarea cu 17,35% a p„curii folosite pentru Ónc„lzirea locuin˛elor ∫i a oferit stimulente fiscale pentru utilizarea aparatelor care realizeaz„ economie de energie.

Prin urmare, la nivelul Uniunii Europene s-au Óntreprins m„suri pentru a contracara efectele cre∫terii la carburan˛i prin sc„derea accizelor, respectiv a T.V.A., Ón timp ce Statele Unite ale Americii folosesc petrolul stocat Ón rezerva statului.

La noi, Óns„, Ónregistr„m o interven˛ie abuziv„ a pre∫edintelui Rom‚niei, prin convocarea operatorilor principali de pe pia˛a petrolului, demonstr‚ndu-se Ónc„ o dat„, dac„ mai era cazul, c„ no˛iuni de genul: îtransparen˛„“, îcompeti˛ie“, îpia˛„“ nu au nici o valoare, nici acum, Ón plin proces de aderare la Uniunea European„.

Nu mai este de mirare, Ón aceste condi˛ii, anun˛ul europarlamentarului Jean Belma Marie, c„ la nivelul Parlamentului european s-a dispus Ónfiin˛area unei comisii pentru verificarea modului Ón care mediile politice din Rom‚nia intervin pe pia˛a petrolului. Œn cazul Ón care se va constata acest lucru de c„tre membrii comisiei, aderarea Rom‚niei ar putea fi am‚nat„ cu 5 ani, p‚n„ Ón 2012, dac„ nu sunt finalizate toate reformele la timp.

Guvernul are p‚rghii oferite de legisla˛ia primar„ ∫i secundar„, precum ∫i institu˛ii, precum Consiliul Concuren˛ei, respectiv reprezentan˛i ai statului Ón consiliile de administra˛ie ale marilor companii din domeniul petrolului ∫i gazelor naturale, precum îPetrom“ ∫i îRomgaz“, care-i ofer„ posibilitatea s„ analizeze politica de pre˛uri ∫i m„sura Ón care este corespunz„toare costurilor economice justificate.

Guvernul putea, de asemenea, interveni prin p‚rghiile uzitate deja de ˛„ri ale Uniunii Europene, respectiv prin efectele cre∫terii sau sc„derii de accize ∫i T.V.A., ∫i nu prin scandal public, catastrofal pentru Rom‚nia Ón ochii investitorilor str„ini.

Œn baza unei astfel de abord„ri, Guvernul ar fi trebuit s„ intervin„ deja ∫i s„ verifice de ce pre˛urile din Rom‚nia sunt peste cele din Bulgaria, Serbia, Grecia, Estonia, ˛„ri care import„ ˛i˛ei ∫i nu se situeaz„, ca Rom‚nia, pe locul 5 Ón Europa la produc˛ia de petrol. De asemenea, s„ analizeze de ce companii precum îBritish Petroleum“ au sc„zut cu un eurocent pe litru, îShell“, cu 3 eurocen˛i pe litru, ∫i chiar OMV, Ón Austria, cu un eurocent pe litru pre˛urile la benzin„, ∫i respectiv motorin„.

Totodat„, prin reprezentan˛ii s„i Ón consiliile de administra˛ie, Guvernul ar putea impune investi˛ii ∫i Ón surse alternative de energie. Nu numai c„ nu s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Ónt‚mplat acest lucru, ci, mai mult, nu s-a auzit mai nimic despre proiectul conductei de transport ˛i˛ei Constan˛a— Omisali, prin care se vor putea tranzita anual 48 milioane tone de ˛i˛ei.

Guvernul ar putea, de asemenea, analiza situa˛ia antrepozitelor fiscale, prin care produsele sunt plimbate p‚n„ Ó∫i pierd urma, ∫i s„-∫i impun„ condi˛ii drastice de licen˛iere a acestora. De∫i Ón campania electoral„ actuala putere a anun˛at drept resurs„ financiar„ pentru fondul de pensii, pentru educa˛ie ∫i s„n„tate, colectarea sumelor datorate de agen˛ii economici ∫i diminuarea evaziunii fiscale, iat„ c„, chiar prin vocea unui important reprezentant al Partidului Na˛ional Liberal, Guvernul este informat c„ evaziunea fiscal„ Ón domeniul petrolului este de aproximativ 300 de milioane de euro.

De altfel, evaziunea de pe pia˛a ˛ig„rilor, unde marca îAnghelescu“ a devenit un simbol, se ridic„, al„turi de evaziunea din domeniul alcoolului, la 500 milioane de euro.

Din p„cate, lipsa de reac˛ie a Guvernului privind cre∫terea pre˛urilor la carburan˛i ∫i proasta gestionare a acestei crize face ca societ„˛ile din domeniul petrolier s„-∫i creasc„ profiturile, pre∫edintele B„sescu s„-∫i majoreze capitalul de imagine, iar singurul perdant s„ fie cet„˛eanul rom‚n, obligat s„ pl„teasc„ toate aceste cre∫teri de pre˛uri.

Cre∫terea pre˛urilor la carburan˛i are efecte directe asupra celorlalte pre˛uri, respectiv pentru transport — cre∫tere cu minimum 20%, pentru material de construc˛ii, de asemenea, cre∫tere cu minimum 25%, iar la produse alimentare de baz„, cu aproximativ 15% Ón medie.

Œn acela∫i timp, cre∫terea pre˛urilor la combustibili face ∫i mai dificil„ aprovizionarea Ón vederea respect„rii programului de iarn„ al centralelor termice. Din p„cate, nici una dintre societ„˛ile produc„toare de energie termic„ nu a reu∫it s„ angajeze credite pentru achizi˛ionarea combustibililor, mai mult, îTermoelectrica“, av‚nd conturile blocate de c„tre A.V.A.S. ∫i Ómpins„, astfel, c„tre faliment.

Prin urmare, Ón aceste condi˛ii Ónregistr„m un adev„rat impact al vie˛ii de zi cu zi. Nu mai mir„ pe nimeni titlurile de pe prima pagin„ a ziarelor, care titreaz„ de genul: îFactura la Óntre˛inere — egal„ cu pensia“, îMajoritatea rom‚nilor prefer„ frigul“, sau îŒntre˛inerea egaleaz„ salariul minim pe economie“.

Œntrebarea pe care o pun guvernan˛ii, respectiv: ce facem cu îPetromul“ sau cu îRomgazul“, nu este Óntrebarea corect„. Corect ar fi s„ ne Óntreb„m: Ce facem cu ˛ara? Industria consum„ materii prime ∫i energie, f„c‚nd s„ sporeasc„ neÓncetat cererea de importuri, f„r„ s„ asigure, Ón compensa˛ie, valoarea ad„ugat„ necesar„.

Iat„ c„ speran˛a cedeaz„ locul fatalismului, iar Rom‚nia continu„ s„ de˛in„ lanterna ro∫ie a Europei.

Din p„cate, activitatea de p‚n„ acum a actualului Guvern ∫i a Alian˛ei D.A. demonstreaz„ c„ politica economic„ ∫i problemele cet„˛enilor nu se afl„ pe agenda Guvernului. fiara se zbate Ón necazurile provocate de inunda˛ii, epidemii ∫i, iat„, cu iarna mult prea timpurie, Guvernul continu„ s„ se remanieze fie ∫i prin demisiile propriilor mini∫tri, iar Alian˛a D.A. nu vede o alt„ solu˛ie pentru rezolvarea problemelor ˛„rii ∫i ale cet„˛eanului, dec‚t prin schimbarea celor doi pre∫edin˛i de Camer„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ultimul care are cuv‚ntul este domnul deputat Mircea Ciopraga, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea se intituleaz„ îEuropa st„ cu ochii pe noi“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn c‚teva zile, pe 25 octombrie, va fi prezentat Raportul de ˛ar„ al Uniunii Europene, despre care exist„ deja semnale foarte clare c„ va reflecta numeroase progrese fa˛„ de evaluarea din 2004. A∫adar, documentul va reflecta Ón fapt eficien˛a de care Guvernul actual ∫i Alian˛a D.A. au dat dovad„ Ón doar c‚teva luni de mandat.

To˛i Ónal˛ii oficiali europeni au confirmat Ón vizitele lor recente Ón ˛ar„ realiz„rile din ultimul an, prin care Rom‚nia are acum posibilitatea real„ s„ adere la Uniunea European„ Ón 2007, ∫i nu mai t‚rziu. Œn acest sens, vicepre∫edintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a spus negru pe alb c„ m„sura de am‚nare a ader„rii cu un an nu mai este o amenin˛are ∫i c„ aceasta a fost o decizie extrem„ pe care Uniunea a impus-o Ón 2004, Ón timpul conducerii P.S.D., c‚nd europenii erau sceptici fa˛„ de Rom‚nia.

## Stima˛i colegi,

De c‚nd Alian˛a D.A. se afl„ la conducere, nici un oficial european nu a mai venit s„ ne bat„ obrazul, a∫a cum s-a Ónt‚mplat de at‚tea ori Ón timpul guvern„rii P.S.D. V„ aminti˛i cu to˛ii c‚t de grav descriau pe atunci reprezentan˛ii Uniunii situa˛ia din Rom‚nia, din cauza corup˛iei generalizate, a ineficien˛ei justi˛iei, a cenzurii din pres„ ∫i a agresiunilor la adresa jurnali∫tilor.

îCorup˛ie, corup˛ie ∫i iar„∫i corup˛ie“ au fost cuvintele pe care fostul raportor pentru Rom‚nia, Emma Nicholson, le-a adresat public, de nenum„rate ori, Guvernului condus de Adrian N„stase, care a reu∫it cu succes s„ compromit„ imaginea ˛„rii ∫i interesul pentru integrarea Ón Uniunea European„. Aceste lucruri nu le afirm doar eu. Le-a spus acum c‚teva zile ∫i comisarul european pentru programare financiar„ ∫i buget: îAu fost pierdu˛i c‚˛iva ani Ón ceea ce prive∫te preg„tirile (pentru aderare) ∫i multe dintre lucrurile pe care acest Guvern trebuie s„ le fac„ trebuiau f„cute acum doi sau trei ani“.

Œn schimb, despre actualul Executiv condus de domnul T„riceanu, acela∫i oficial a mai spus: îSuntem satisf„cu˛i de eforturile ∫i voin˛a politic„ a noului Guvern ∫i de dorin˛a acestuia de a face treab„.“

Ce anume a f„cut concret noul Guvern, Ón ciuda tuturor problemelor interne — inunda˛ii, dispute politice etc.?

Œn primul r‚nd, a reformat justi˛ia ∫i a luat m„suri concrete pentru lupta Ómpotriva corup˛iei. Noile legi privind organizarea judiciar„, statutul magistra˛ilor ∫i Consiliul Superior al Magistraturii vor asigura Óntr-o m„sur„ net superioar„ independen˛a ∫i eficien˛a justi˛iei.

De la Ónfiin˛area sa Ón 2002, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie a fost Ón permanen˛„ criticat pentru ineficien˛a activit„˛ii, din cauza num„rului mic de dosare finalizate ∫i a cercet„rii cazurilor m„runte de corup˛ie care vizau simpli poli˛i∫ti, primari de ˛ar„ ∫i func˛ionari m„run˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 De anul acesta, Óns„, prin hot„r‚rea Guvernului de trecere a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie Ón subordinea Parchetului General, P.N.A. se va putea ocupa de cazurile mari de corup˛ie, Ón care sunt implica˛i demnitari.

O dat„ cu noua conducere politic„, nici un for interna˛ional nu a mai semnalat Ónc„lcarea libert„˛ii de expresie Ón Rom‚nia. Cazurile de cenzur„ politic„ ∫i de agresiune a jurnali∫tilor au disp„rut complet din peisaj, l„s‚nd presa s„ devin„ obiectiv„ ∫i profesionist„.

Prin urmare, climatul politic, economic ∫i social s-a Ómbun„t„˛it, cre‚nd astfel un nou orizont de speran˛„ rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc, domnule coleg. La ora 10,00, relu„m lucr„rile Ón plen.

Managementul crizei îgripa aviar„“

Este un an deosebit de greu pentru Rom‚nia. Poate c„ niciodat„ nu s-au ab„tut mai multe calamit„˛i asupra Rom‚niei ca Ón acest an. Guvernul T„riceanu s-a confruntat cu situa˛ii dificile ∫i complexe Ón care factorul uman a jucat un rol primordial. Presiuni financiare importante generate de urm„rile acestor calamit„˛i au impus cheltuieli suplimentare majore de la un buget ∫i a∫a extrem de restr‚ns. De fiecare dat„, Óns„, Guvernul ∫i-a asumat cu responsabilitate managerierea situa˛iilor de criz„, cu toate resursele umane ∫i financiare pe care le-a avut la dispozi˛ie. De fiecare dat„, presiunea social„, mediatic„ ∫i politic„, a fost uria∫„.

Œn acest sens doresc s„-mi exprim punctul de vedere relativ la un efort comun care trebuie realizat pentru a ne canaliza demersurile Ón sens constructiv. Comitetul na˛ional pentru situa˛ii de urgen˛„ privind riscul apari˛iei gripei aviare pe teritoriul Rom‚niei asigur„ prin reprezentan˛ii ministerelor implicate — Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul S„n„t„˛ii —, sub directa coordonare a primului-ministru, o abordare holistic„ a fenomenului, lu‚nd Ón considerare toate variabilele problemei Ón cauz„, depun‚nd toate eforturile pentru a controla c‚t mai bine efectele posibile generate de apari˛ia focarelor de grip„ aviar„. Fiind un moment Ón care se desf„∫oar„ ∫i migra˛ia p„s„rilor, m„surile trebuie s„ fie ferme ∫i c‚t mai drastice, pentru a putea preveni declan∫area unei epidemii.

Avem toat„ compasiunea pentru popula˛ia care se afl„ Ón zonele de risc pentru pierderile pe care le sufer„ prin sacrificarea p„s„rilor, izolare ∫i instituirea carantinei, dar trebuie s„ fie con∫tien˛i c„ pre˛ul pe care l-ar putea pl„ti Ón cazul Ón care fenomenul scap„ de sub control este mult mai mare. Guvernul T„riceanu Ó∫i respect„ promisiunile cu privire la acordarea desp„gubirilor, astfel Ónc‚t pierderile popula˛iei s„ fie diminuate.

Apelul meu este pentru un efort comun al popula˛iei, care s„ respecte regulile stricte impuse, al mass-media, care trebuie s„ fie un mijloc de informare corect„ ∫i eficient„, al clasei politice, care s„ nu speculeze o situa˛ie de criz„ pentru un capital politic, ∫i al Guvernului,

care p‚n„ Ón acest moment a dovedit c„ abordeaz„ profesionist ∫i ferm situa˛ia. Trebuie ˛inut cont c„ responsabilitatea Guvernului nu vizeaz„ doar popula˛ia din Rom‚nia, ci ∫i ˛„rile Europei, care pot fi afectate de declan∫area unei epidemii de grip„ aviar„ ∫i care nu vor ezita Ón a lua cele mai drastice m„suri Ón cazul Ón care se vor sim˛i amenin˛ate.

Este de salutat ini˛iativa de revizuire a Codului penal, ini˛iativ„ apar˛in‚nd Ministerului Justi˛iei ∫i adoptat„ de Guvern sub forma unui proiect de lege al c„rei principal obiect Ól constituie dezincriminarea infrac˛iunilor de insult„ ∫i calomnie, de def„imare a ˛„rii ∫i a na˛iunii, de comunicare de informa˛ii false, precum ∫i revenirea asupra unor aspecte ce privesc con˛inutul infrac˛iunilor de ac˛iune Ómpotriva ordinii constitu˛ionale ∫i de propagand„ Ón favoarea statului totalitar.

Acest proiect echivaleaz„ cu sf‚r∫itul neajunsurilor cu care mass-media din Rom‚nia s-a confruntat Ón perioada guvern„rii P.S.D. Se ∫tie prea bine c„ P.S.D., aflat la guvernare p‚n„ Ón decembrie 2004, a Óncercat ∫i a reu∫it Ón mare m„sur„ s„-∫i impun„ controlul Ón aproape toate domeniile vie˛ii. Astfel, pe l‚ng„ presiunile de tip economic asupra institu˛iilor de pres„ s-au ad„ugat ∫i condamn„rile penale ale ziari∫tilor, ceea ce constituie o atingere grav„ adus„ dreptului la liber„ exprimare, sfid‚nd acest drept garantat de Constitu˛ia Rom‚niei (art. 30—31) ∫i de Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, la art. 10. Acest fenomen Óngrijor„tor a fost amplificat ∫i de tendin˛a instan˛elor de judecat„ de a condamna jurnali∫ti ∫i institu˛ii de pres„, at‚t penal, c‚t ∫i civil, la plata ca desp„gubiri a unor sume exorbitante ∫i dispropor˛ionate Ón raport cu veniturile ziari∫tilor ∫i cu gravitatea faptei, ceea ce constituie o form„ de presiune ∫i conduce la instaurarea autocenzurii jurnali∫tilor. Sunt de notorietate deja procesele de calomnie intentate unor jurnali∫ti de c„tre unii reprezentan˛i ai puterii locale ∫i centrale de atunci, Ón care prin invocarea art. 205 ∫i 206 din Codul penal li s-a pretins plata de daune morale.

Politica practicat„ de vechea putere, de a pune pumnul Ón gura presei, prin controlul indirect, gra˛ie p‚rghiilor economico-financiare, c‚t ∫i direct, prin legi ∫i dispozi˛ii, a avut ca rezultat atrofierea func˛iilor presei Óntr-un stat democratic, cum se vrea a fi ∫i Rom‚nia, de altfel, acelea de _watchdog_ al ac˛iunilor puterii statale ∫i de contrabalansare a puterii politice. Aceast„ prigoan„ dezl„n˛uit„ Ómpotriva sistemului mediatic din Rom‚nia a fost consemnat„ Ón cifre Ón îCartea alb„ a presei“ din februarie 2003, unde se arat„ c„ 43,2% dintre redactorii chestiona˛i fuseser„ amenin˛a˛i cu procese penale pentru calomnie ∫i insult„.

Toate aceste nedrept„˛i au fost Ónlesnite de lacunele legislative Ón domeniu. Punctul de plecare Ól constituie clasificarea insultei, calomniei ∫i ultrajului drept chestiuni de drept penal, ∫i nu de drept civil, ceea ce a dat posibilitatea puterii de a interveni Ón conflictul dintre dou„ persoane particulare, conflict ce ˛ine de dreptul civil, prin p‚rghiile juridice pe care le are la dispozi˛ie. Aici intr„ Ón discu˛ie celebrele articole 205 (privind insulta), 206 (privind calomnia), precum ∫i 239 (privind ultrajul), care au fost p„strate Óntr-o form„ foarte pu˛in revizuit„, de∫i Ón 2002 Codul penal a suferit o modificare. Aceast„ cosmetizare a articolelor mai sus men˛ionate prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/23 mai 2002

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 este, Ón sf‚r∫it, Óndreptat„ prin abrogarea articolelor 205 ∫i 206 din actualul proiect de lege, la fel ca ∫i a art. 207, referitor la proba verit„˛ii. Men˛inerea acestui articol 207 Ón legea penal„ rom‚neasc„ ar fi fost inacceptabil„ Ón raport cu exprimarea unei opinii, sarcina probei revenind celui care acuz„ principalele c„i de ap„rare a celor acuza˛i de insult„ ∫i calomnie fiind bunacredin˛„, interesul public ∫i, doar rar, proba verit„˛ii.

Juste˛ea deciziei de abrogare a articolelor cu pricina, ∫i nu doar renun˛area la pedeapsa cu Ónchisoarea din con˛inutul lor se explic„ prin faptul c„ opt‚nd pentru p„strarea amenzilor penale se d„dea posibilitatea constituirii cazierului judiciar. A constitui cazier judiciar de calomnie unui ziarist este un fapt care aduce atingeri grave statutului acestuia ∫i poate duce la limitarea libert„˛ilor editoriale.

Acest tip de practici promovate ∫i acceptate tacit de vechea putere intrau Ón conflict cu faptul c„ Rom‚nia este semnatar„ la Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i a altor tratate interna˛ionale importante, consecin˛a fiind c„ ziari∫tii erau judeca˛i pe baza Codului penal, chiar dac„ jurispruden˛a Cur˛ii Europene primeaz„ fa˛„ de legisla˛ia intern„.

Sunt convins c„ acestor anomalii sistemice acceptate ∫i Óncurajate p‚n„ mai deun„zi, la fel ca ∫i regretabilelor cazuri de agresiune Óndreptate Ómpotriva presei din anii 2000—2004 li se vor pune cap„t prin acest nou Cod penal, ceea ce va constitui un pas important Ón Ómbun„t„˛irea libert„˛ii de exprimare Ón Rom‚nia.

îA promite ∫i a te ˛ine de cuv‚nt“

Dou„ no˛iuni Óntre care semnul identit„˛ii nu se mai pune de c‚nd Alian˛a — o fi mai exist‚nd? — îDenigreaz„—Acuz„“ s-a a∫ezat pe condus Rom‚nia.

Distan˛a contemporan„ ca de la cer la p„m‚nt dintre cele dou„ concepte enun˛ate anterior se reg„se∫te Ón Óntreaga guvernare aliat„, dar ne vom referi de aceast„ dat„ la un domeniu Ón care ultimele declara˛ii ale premierului T„riceanu o reliefeaz„ pregnant.

Bugetarii! Ce surs„ inepuizabil„ de manipulare ∫i cu c‚t„ iscusin˛„ o folosesc cei ce se consider„ Ónc„ ale∫ii poporului.

Con∫tient c„ urmeaz„ represalii, iat„ c‚teva argumente.

Œn timpul campaniei electorale, portocalii de indignare, adversarii no∫tri politici ne acuzau c„ mituim bugetarii cu cre∫teri salariale pe care le calificau drept umilitoare pentru demnitatea celor viza˛i.

îNu v„ l„sa˛i p„c„li˛i cu pomeni!“, strigau ap„r„torii demnit„˛ii bugetarilor. îNoi ∫i numai noi v„ vom aprecia competen˛ele ∫i v„ vom recompensa pe m„sur„. Vota˛i-ne ca s„ tr„i˛i bine!“

Mult ∫i bine, am zice, ca s„ apuc„m ziua c‚nd se vor ˛ine de cuv‚nt. Acestea sunt vorbele! Dar faptele? Iat„-le.

Domeniul s„n„t„˛ii publice, cel al educa˛iei, ca ∫i cel al protec˛iei sociale sunt, de la Ónceputul acestei guvern„ri, spa˛iul de confruntare a promisiunilor neonorate, pe de o parte, ∫i cel al am„girilor de tip îz„h„rel“, pe de alta.

Œnghesui˛i Ón corzi de propria incapacitate ∫i trezindu-se cu anumite p„r˛i ale trupului dezvelite de propriile promisiuni electorale, guvernan˛ii no∫tri au aruncat Ón ring g„selni˛a alegerilor anticipate pe post de

prosop salvator. Œn aceste condi˛ii, de∫i sunt siguri de victoria portocalei, nu stric„ s-o mai Óndulceasc„. Œn ce fel? Cu major„ri salariale pentru bugetari, dar nu toate cele promise, ci mai cu ˛‚r‚ita, c„ s-ar putea s„ se mai iveasc„ vreo îstare de necesitate“ ∫i, oricum, de voturi este nevoie oric‚nd. Mai promit Ca˛avencii ∫i ceva aloc„ri bugetare pentru pensionari, c„ ∫i ei voteaz„, mai ni∫te medicamente compensate, c„ p‚n„ ajung Ón farmacii scade mul˛umitor num„rul beneficiarilor, mai un 66% din P.I.B. pentru Ónv„˛„m‚nt, c„ doar nu-l doare gura!

™i, uite-a∫a, mai trece timpul, mai d„m cu capul de una ∫i de alta, ne mai Óntreab„ de s„n„tate raportorii U.E., curio∫i ∫i ei s„racii s„ ∫tie dac„ mai vrem sau nu la mama Europ„ Ón 2007. Situa˛ie Ón care b„ie˛ii de∫tep˛i, adic„ noi, guvernan˛ii, o l„s„m mai moale cu anticipatele, motiv pentru care o l„s„m mai moale ∫i cu aloc„rile de finan˛e pentru bugetari. Asta o s„pt„m‚n„, dou„, dup„ cum adie ∫i grija de la Cotroceni, c„ ∫i portocala asta, chiar Ón deriv„, nu plute∫te dup„ capul ei. O poart„ un vapor, care are ∫i el un comandant, acolo, nu-i a∫a?

™i c‚nd credem c-am reu∫it s-o ame˛im ∫i ne-am c‚∫tigat dreptul la o plimb„ric„ cu motocicleta, la o vacan˛„ zglobie cu un mic ∫i o manea, se apuc„ p‚r‚cio∫ii de P.S.D.-i∫ti ∫i dau drumul la ploi!

™i plou„, domnule, ∫i plou„, c„ „∫tia, cu prietenii lor europeni, nu se joac„, oameni buni!

Gata, nu mai facem anticipate, nu mai facem index„ri salariale, nu mai aloc„m procente din P.I.B. pentru te miri ce!

Trebuie s„ p„str„m fondurile pentru rezolvarea problemelor provocate de inunda˛ii!

Ne trebuie ∫i nou„ un ban pentru elicoptere ∫i cizmuli˛e de cauciuc, s„ putem vizita sinistra˛ii!

Trebuie s„ reconstruim podul de la M„r„cineni, s„ aib„ ∫i oamenii unde s„ bea un ∫pri˛ de ziua lor ∫i sub ce s„ se ad„posteasc„ la iarn„, c„ doar n-o s„ le facem hotel!

A∫a c„ om mai vedea Ón 2006 dac„ mai d„m ceva. Oricum, adev„rul portocaliu este c„ marea majoritate a promisiunilor de trai mai bun le-am rezolvat deja cu cota unic„ de impozitare. Care or avea zile, s„ mai a∫tepte! ™i, la o adic„, Ón timp ce ne afl„m Ón discu˛ii de evaluare a bugetului cu Ministerul de Finan˛e, dac„ o fi nevoie, scoatem iar anticipatele din buzunar, c„ doar nu ni s-au terminat promisiunile. P„cat c„ nu suntem l„sa˛i s„ muncim mai cu spor, c„ uite, de at‚ta tevatur„ cu tot felul de proteste am sc„pat dublarea bugetului la cercetare, chestie care mai putea s„ a∫tepte, c„ doar nu dau turcii, c„rora le-am promis c„-i b„g„m Ón Europa!

™i uite-a∫a, nicicum acoperit cu fapte, sloganul îs„ tr„i˛i bine“ s-a transformat din vorb„ goal„ Ón insult„.

îArogan˛a fa˛„ de pensionari“ Domnule ministru,

Cu to˛ii avem Ón familie oameni ajun∫i la v‚rsta a treia. Ei sunt trecutul nostru pe care trebuie s„-l respect„m.

Recorelarea pensiilor nu a fost dec‚t o undi˛„ electoral„ transformat„ Óntr-o iluzie de∫art„. Seniorii Rom‚niei aproape ∫i-au uitat acest nume, tr„iesc Óntr-o pauperitate pe care nu o merit„ ∫i Ómpotriva c„reia trebuie s„ lupt„m noi, cei afla˛i la v‚rst„ activ„.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Medicamentele compensate ∫i gratuite, distribuite Ón cantit„˛i infime, nu fac dec‚t s„-i epuizeze la cozi inutile pe v‚rstnicii no∫tri.

Scumpirea Óntre˛inerii casei Ói oblig„ s„ tr„iasc„ Ón frig ∫i s„-∫i acutizeze patologiile.

Pensiile necorelate cu pre˛urile nu le permit celor care au muncit o via˛„ s„-∫i achizi˛ioneze necesarul zilnic al unui trai decent.

Modul Ón care ne trat„m bunicii va fi modul Ón care vom fi trata˛i de c„tre nepo˛ii no∫tri.

Este nedrept ca, dup„ o via˛„ de eforturi ∫i priva˛iuni, pensia s„ fie un co∫mar.

M-am Ónt‚lnit cu pensionarii ∫i ei aveau ochii Ón lacrimi ∫i cu vocea tremur‚nd„ m„ implorau ca de la tribuna Parlamentului s„ Ói reprezint a∫a cum se cuvine ∫i s„ le clamez drepturile.

Pensiile trebuie s„ ating„ nivelul real, astfel Ónc‚t s„ nu fie un calvar plata Ónre˛inerii casei ∫i a co∫ului zilnic.

Oamenii de v‚rsta a treia trebuie s„ fie privi˛i cu respect de c„tre nepo˛ii lor, pe care au pl„cerea ∫i datoria s„-i educe.

Dar lipsa substratului material ∫i financiar Ói oblig„ pe cei Ón v‚rst„ s„ stea Ón cas„ ∫i s„ Ó∫i ascund„ amarul intr‚nd Ón depresie ∫i angoase.

V„ rog, domnule ministru, aloca˛i fonduri financiare pentru v‚rstnicii no∫tri. Parteneriate viabile, ∫i nu artiz„n„rii de conjunctur„ v„ vor permite s„ Ói remotiva˛i pe b„tr‚nii Ón˛elep˛i ai Rom‚niei s„ tr„iasc„.

Cluburi ale pensionarilor dotate corespunz„tor, reducerea pl„˛ii transportului pentru to˛i pensionarii, facilitarea unor tratamente Ón sta˛iuni balneare care s„ satisfac„ num„rul mare al solicit„rilor, dar Ón condi˛ii financiare decente, sunt demersuri ce trebuie puse Ón practic„.

Biologic, v‚rsta a treia are un orizont de a∫teptare limitat.

Consider un afront tergiversarea rezolv„rii problemelor pensionarilor, afront c„tre to˛i rom‚nii, fiindc„ fiecare dintre noi suntem viza˛i de Ómb„tr‚nire.

™i dac„ Alian˛a D.A. semneaz„ aceast„ nedreptate, ca deputat v„ rog, domnule ministru, s„ reflecta˛i asupra adev„ratelor probleme ale unei Rom‚nii lovite de inunda˛ii ∫i Ón care v‚rstnicii nu au nici puterea, nici sprijinul nostru pentru a-∫i reface gospod„riile.

Ei sunt Óntotdeauna cei mai afecta˛i de orice schimbare. Ei sunt prioritatea proiectelor sociale, fiindc„ pentru ei, cum spunea Marin Preda, îTimpul nu mai are r„bdare“.

Doamnelor ∫i domnilor,

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a trage un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu modul Ón care Ón˛elege administra˛ia local„ pesedist„ din Vrancea s„ repartizeze locuin˛ele destinate tinerilor, construite din fonduri guvernamentale.

Œn ultima perioad„ am primit mai multe semnale at‚t la cabinetul parlamentar, dar ∫i prin alte mijloace, Ón leg„tur„ cu modul cel pu˛in suspect Ón care reprezentan˛ii Prim„riei Foc∫ani au f„cut reparti˛ia locuin˛elor construite prin Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e.

Dup„ consultarea listei beneficiarilor locuin˛elor finalizate Ón Foc∫ani prin programul A.N.L. am avut o senza˛ie de profund dezgust ∫i indignare. Pe aceast„ list„ am observat cu stupoare c„ figurau o serie de

persoane a c„ror situa˛ie financiar„ ∫i locativ„ este mult mai bun„ dec‚t a multora dintre dumneavoastr„, stima˛i colegi. M„ refer aici la copiii sau rudele apropiate ale unor fo∫ti sau actuali prefec˛i, subprefec˛i, consilieri locali sau jude˛eni, directori sau ∫efi de institu˛ii cu salarii de zeci de milioane sau angaja˛i ai prim„riei. Mai mult, unii dintre cei la care m„ refer sunt prosperi oameni de afaceri, oameni care afi∫eaz„ un lux la care marea mas„ a cet„˛enilor doar viseaz„.

Toate aceste persoane au Óns„ ceva care Ói leag„, ei fiind membri sau apropia˛i ai P.S.D., partid din care provine actual primar al Foc∫aniului, Decebal Bacinschi.

Coinciden˛„ sau nu, dar ∫i alte persoane care se reg„sesc pe lista beneficiarilor A.N.L., nu tot at‚t de cunoscute precum cele despre care am vorbit anterior, sunt membri sau au leg„turi str‚nse cu P.S.D.

Toate acestea se Ónt‚mpl„ Óntr-un ora∫ Ón care cererea de locuin˛e este extrem de mare, iar multe persoane care Óndeplinesc condi˛iile legale de ob˛inere a unei astfel de locuin˛e, persoane cu familii numeroase, nu au unde s„ stea, pl„tind chirii exorbitante.

Cei Ón drept s„ apar„ pe listele beneficiarilor programului guvernamental A.N.L. sunt nevoi˛i s„ a∫tepte ca nesim˛irea s„ Ónceteze, iar mafia pesedist„ din Foc∫ani s„-∫i fi îf„cut plinul“.

Av‚nd Ón vedere aspectele mai sus men˛ionate nu pot dec‚t s„ salut decizia prefectului de Vrancea, Ion Oprea, de a verifica legalitatea cu care au fost repartizate locuin˛ele construite cu fonduri guvernamentale.

Œn acela∫i timp, Ómi exprim indignarea fa˛„ de modul Ón care primarul Foc∫aniului Ón˛elege s„ trateze o problem„ social„ at‚t de important„, condi˛ion‚nd acordarea unei locuin˛e de apartenen˛a solicitantului la P.S.D.

Doresc s„ felicit Ministerul Agriculturii pentru modul Ón care a reac˛ionat Ón fa˛a unei situa˛ii de criz„, virusul gripei aviare, care putea avea repercusiuni tragice.

S-a demonstrat Ón acest caz o mobilizare exemplar„ care, de∫i nu a fost aprobat„ de Óntreaga opinie public„, a fost considerat„ oportun„ de c„tre forurile interna˛ionale (Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii).

Astfel, riscurile contamin„rii la om a virusului gripei aviare a fost redus foarte mult Ón Rom‚nia, iar zonele suspecte din ˛ar„ au fost izolate.

Œn toat„ aceast„ perioad„ s-a produs o agita˛ie Ón r‚ndul Uniunii Cresc„torilor de P„s„ri din Rom‚nia care se simt amenin˛a˛i de faliment din cauza num„rului sc„zut al cump„r„torilor de carne de pas„re din Rom‚nia, la acestea ad„ug‚ndu-se ∫i interzicerea exportului aceluia∫i tip de carne. Aici Óns„ pierderea nu este foarte mare, nivelul exportului ridic‚ndu-se la numai 4% din produc˛ia total„.

Œn aceste condi˛ii, popula˛ia ar trebui s„ nu intre Ón panic„, dar s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ respecte Óndrum„rile autorit„˛ilor de stat abilitate s„ fac„ preciz„ri legate de problema protec˛iei Ón domeniul sanitar-veterinar.

îConstruim sau nu un Parlament puternic?“

Discu˛ia ampl„ asupra sistemelor parlamentare, asupra votului uninominal este foarte important„, dar consider c„ la fel de important„ este ∫i func˛ionalitatea care se asigur„ Parlamentului Ón cadrul constitu˛ional existent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Œn Rom‚nia, ∫ansa de a deveni un Parlament puternic poate s„ apar„ o dat„ cu schimbarea mentalit„˛ii parlamentarilor ∫i a autorit„˛ilor statului Ón ceea ce prive∫te rela˛ia care se stabile∫te Óntre puterea executiv„ ∫i puterea legislativ„, acest lucru fiind esen˛ial ∫i nu este strict condi˛ionat de forma sistemului parlamentar.

Œn perioada de dup„ 1990, dar ∫i Ónainte, s-a stabilit o situa˛ie, acceptat„ de mul˛i parlamentari, ∫i prin intermediul disciplinei de partid, Ón care votul dat guvernan˛ilor s-a ob˛inut cu mare u∫urin˛„, fiind perceput„ o subordonare real„ ∫i concret„ a Parlamentului fa˛„ de Guvern ∫i autoritatea pre∫edintelui.

Care dintre guvernele postdecembriste au crezut cu adev„rat Ón art. 61 din Constitu˛ie: îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“?

Parlamentul, este adev„rat c„ ∫i prin presta˛ia unor parlamentari, a fost mereu aten˛ionat de puterea executiv„, iar unii mini∫trii ∫i-au permis s„ fac„ o critic„ sever„ asupra ac˛iunilor Parlamentului, cu justificare sau nu, ultimul exemplu fiind dat de aprecierile doamnei ministru al integr„rii, Anca Boagiu.

Pentru prima dat„ Ón istoria recent„ a Parlamentului a ap„rut o reac˛ie comun„ de solidaritate din partea deputa˛ilor puterii ∫i ai opozi˛iei pentru sanc˛ionarea ministrului integr„rii europene. Acest lucru m„ determin„ s„ cred c„ poate exista pentru lucruri esen˛iale, fundamentale, o solidaritate de breasl„, Ón fa˛a unei solidarit„˛i stricte de partid.

Aprobarea bugetului ar putea constitui o posibilitate de a face demonstra˛ia faptului c„ Guvernul este Ón slujba poporului ∫i a Parlamentului. Œn S.U.A. ∫i Ón ˛„rile membre ale U.E. aprobarea bugetului constituie examenul cel mai greu al guvernelor.

Preg„tirea aprob„rii este pe m„sur„, mini∫trii militeaz„, justific„ necesit„˛ile domeniului, se face o prezentare ampl„ la nivelul partidului sau partidelor de guvern„m‚nt, mini∫trii trimit mesaje ∫i sunt prezen˛i Ón fa˛a comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului, se deslu∫esc din timp interven˛iile parlamentarilor, au loc dezbateri la care societatea civil„ este parte important„, se analizeaz„ ∫i reanalizeaz„ priorit„˛ile, se elaboreaz„ un program de comunicare Ón care mass-media este foarte important„, toate aceste activit„˛i desf„∫ur‚ndu-se pe parcursul Óntregului an sau chiar a unui mandat.

Œmi revine Ón memorie exemplul prezentat de Hedrick Smith, Ón cartea îJocurile puterii — politica la Washington DC“, Ón care prezint„ rela˛ia care exist„ Óntre autoritatea guvernamental„ ∫i autoritatea legislativ„, d‚nd un exemplu Ón care neglijarea unei bune rela˛ii cu Congresul a determinat luarea unei decizii a majorit„˛ii republicane contrare dorin˛ei pre∫edintelui republican Ronald Reagan.

Prezentat„ pe scurt, Ónt‚mplarea se prezint„ astfel: secretarul de stat de la ap„rare, Weinberger, a Ónceput Ón prim„vara anului 1983 o lupt„ cu reprezentantul Legislativului pentru o majorare real„ a bugetului Pentagonului cu 10%. Aceast„ dorin˛„ a determinat un adev„rat scandal printre republicanii Óngrijora˛i de deficit.

Pete Domenici, pre∫edintele Comisiei pentru buget din Senat, a protestat fa˛„ de dorin˛a lui Weinberger de a majora bugetul ∫i fa˛„ de exprim„rile pr„p„stioase contra posibilelor reduceri de fonduri destinate ap„r„rii. Œn acest fel s-a creat o stare de spirit, la nivelul majorit„˛ii absolute, care s-a transformat Ón a fi ostil„ fa˛„ de Pentagon.

Pre∫edintele Ronald Reagan a fost aten˛ionat, prin intermediul lui Weinberger ∫i W.Clark — consilier pentru Securitate Na˛ional„, de Domenici ∫i de liderul majorit„˛ii din Senat, Howard Boker, asupra realiz„rii unui compromis de acceptare a unei cre∫teri de doar 7,5% a cheltuielilor pentru ap„rare. Weinberger nu ∫i-a dat seama de starea de spirit a comisiei, a desconsiderat avertismentul ∫i l-a Óndemnat pe Reagan s„ Ól sune pe Domenici ∫i s„ Ói spun„ s„ mobilizeze trupele republicane pentru sus˛inerea Pentagonului.

Pre∫edintele l-a sunat Ón ultimul moment, la insisten˛ele secretarului de stat pentru ap„rare, Ón timpul Ón care comisia vota. îNu pute˛i lua o decizie ast„zi“, i-a ordonat el lui Domenici, îtrebuie s„ mai am‚na˛i“. îNu, nu voi am‚na“, a replicat cu duritate Domenici.

Comisia a respins cre∫terea de 10% propus„ de Weinberger, cu 19 voturi contra dou„, ∫i a aprobat o cre∫tere de cinci procente, cu 17 voturi contra 4. Opt senatori au rupt sigur rela˛iile cu Reagan Ón acea zi. P‚n„ la urm„, Senatul a promulgat cre∫terea cu 5%, Camera Reprezentan˛ilor cu 3%, iar compromisul final propunea 4%.

îDac„ Weinberger s-ar fi ar„tat mai flexibil mai devreme“, a spus Domenici, îpoate c„ ne-am fi Ón˛eles la 6 procente“.

Care este morala acestei Ónt‚mpl„ri?

Comportarea Ón timp a reprezentan˛ilor m„ determin„ s„ afirm c„ puterea Parlamentului nu apare nici Ón momentul aprob„rii bugetului, dimpotriv„, primul-ministru, Ón calitate de pre∫edinte de partid, d„ Ón continuare lec˛ii Camerei Deputa˛ilor, fiind sigur pe rolul colegilor de Alian˛„.

Parlamentarii actualei puteri nu cunosc filozofia care st„ la baza construc˛iei bugetare a actualului Guvern, mini∫trii au venit foarte rar, cu totul ∫i cu totul accidental, Ón cadrul comisiilor pentru a justifica fondurile necesare pentru realizarea priorit„˛ilor. Prin modul de comportament, se creeaz„ percep˛ia c„ acest buget este mai mult o realizare a aparatului tehnic de specialitate, care nu ar necesita o discu˛ie politic„ serioas„. Numai a∫a se explic„ faptul c„, pe parcursul unui an, singurele discu˛ii purtate la nivelul comisiilor permanente au fost doar cele de prezentare Ónaintea votului de Ónvestitur„ din Parlament. Nu au avut timp, se poate. Au avut alte preocup„ri, se poate. Au neglijat rolul Parlamentului, se poate. ™i acest lucru este grav, realiz‚ndu-se imaginea c„ este suficient„ activitatea Ón laboratorul de crea˛ie al ministerului, f„r„ ca rezultatele s„ devin„ publice Ón timp util.

Care sunt priorit„˛ile Guvernului ∫i ale ministerelor? Care este modalitatea de utilizare a resurselor financiare? Consider c„ aceste lucruri ar trebui cunoscute ∫i de putere, ∫i de opozi˛ie.

Se discut„ despre sistemul uni sau biparlamentar, despre votul uninominal, dar cred c„ p‚n„ la o nou„ reformulare a formei ∫i ac˛iunii Parlamentului este necesar a se schimba, pe fondul legislativ existent, rela˛iile care se stabilesc Óntre puterea legislativ„ ∫i puterea executiv„.

Fac un apel pentru colegii de Parlament, indiferent de forma˛iunea politic„, pentru a trata cu maxim„ responsabilitate proiectul de buget, pentru c„ utilizarea ra˛ional„ ∫i eficient„ a banului public porne∫te de la realizarea unui buget axat pe priorit„˛i ∫i pe programe foarte clare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Solicit parlamentarilor de Cluj, prefectului, pre∫edintelui consiliului jude˛ean, primarilor, reprezentan˛ilor mediului de afaceri, ai universit„˛ilor, ai societ„˛ii civile realizarea unei Ónt‚lniri pentru a discuta priorit„˛ile jude˛ului care pot fi sus˛inute la nivelul bugetului de stat.

Programele, at‚t ale puterii, c‚t ∫i ale opozi˛iei, pot deveni realitate numai dac„ ele sunt asigurate de o finan˛are corespunz„toare la nivelul institu˛iei bugetului, care face echilibrul Óntre dorin˛„ ∫i putin˛„.

Œn acest fel, parlamentarii pot s„ fac„ o demonstra˛ie a puterii de reprezentare ∫i de respectare a art. 61 din Constitu˛ie, c„ creeaz„ climatul de discu˛ie ∫i de Ónsu∫ire a priorit„˛ilor de care are nevoie o comunitate.

## îJaful confiden˛ial“

Cum dore∫te cineva s„-∫i exprime nedumeririle referitoare la Ónstr„inarea, Ón condi˛ii tenebroase, a unor obiective importante din patrimoniul public, imediat i se serve∫te, cald„, g„selni˛a ∫mechereasc„ a confiden˛ialit„˛ii unor clauze contractuale!

Nu putem s„ v„ spunem cum a ajuns petrolul rom‚nesc Ón posesia altora, cum au ajuns gazele la al˛ii, cum au fost m„ritate fabricile de ciment, de aluminiu, o˛el„riile, aurul, mai nou, re˛ele electrice, cum au fost v‚ndute apele minerale, fabricile de autocamioane, autoturisme de teren, de tractoare, telecomunica˛iile, p„durile. Nu putem s„ v„ spunem cum a fost tran∫at„, ca la m„cel„rie, Rom‚nia noastr„, care e ∫i ˛ara s„racilor, a dezmo∫teni˛ilor sor˛ii, nu putem s„ v„ spunem nimic din ce ar trebui s„ ∫ti˛i, pentru c„, vezi Doamne, contractele sunt confiden˛iale.

Noi v„ Ón˛elegem, pute˛i fi, domnilor, c‚t se poate de secreto∫i ∫i de confiden˛iali c‚nd v„ vinde˛i casa, vaca, prisaca, dac„ a˛i muncit ∫i dac„ le ave˛i, ori dac„ a˛i furat, dar cum pute˛i fi at‚t de neobr„za˛i Ónc‚t s„ invoca˛i confiden˛ialitatea c‚nd vinde˛i proprietatea mea, a fra˛ilor ∫i a compatrio˛ilor mei?

™i pentru c„ la aceste atacuri criminale asupra avu˛iei na˛ionale care genereaz„ frig Ón case, s„r„cie, umilin˛„ ∫i frustr„ri, ba chiar ∫i emigr„ri, nu riposteaz„ nimeni din Guvern, din ministere, fiindc„ chiar ei le v‚nd, cu clauze confiden˛iale, cum nu riposteaz„ nimeni de la Pre∫edin˛ie, unde se tace complice, ∫i pentru c„ singurele voci care condamn„ sacrilegiul ruin„rii confiden˛iale a Rom‚niei se mai aud doar Ón Parlament, din partea reprezenta˛ilor P.R.M., Ón special, li s-a n„z„rit unora s„ desfiin˛eze Parlamentul, s„-l unicameralizeze, s„-l demonizeze mediatic, s„-l caricaturizeze prin votul uniimoral, care va aduce sub cupola Casei Poporului pe vajnicii maneli∫ti Nicolae Gu˛„, Adi De Vito, Vali Vijelie, Adi de la V‚lcea ∫i compania, pentru c„ doar ei vor putea da din bel∫ug îgenocid“ de b„ut prin sate, vor da gratis concerte electorale ∫i vor fi cei mai uninominali reprezenta˛i ai poporului.

Bravos na˛iune...!

## Stima˛i colegi,

îGuvernul s-a gr„bit“, îGuvernul a exagerat“, îGuvernul a declan∫at un holocaust al g„inilor“... sunt doar c‚teva titluri extrase din pres„, c„rora le-au urmat, chiar ∫i Ón acelea∫i publica˛ii, altele, pe un cu totul alt ton: îGuvernul a procedat corect Ón criza gripei aviare“, îS-a confirmat prezen˛a virusului N5H1“, îLocalnicii Ó∫i dau p„s„rile de bun„voie“...

Dup„ inunda˛iile care au lovit, Ón valuri, Rom‚nia, c‚nd speram cu to˛ii c„ r„ul pentru noi se va fi sf‚r∫it, iat„ c„ trebuie s„ facem fa˛„, solidar, unei noi Óncerc„ri, cu implica˛ii importante Ón plan social ∫i economic: gripa aviar„.

Ca om care se simte legat suflete∫te de agricultur„, v„ m„rturisesc c„ nu mi-a fost u∫or s„-i v„d pe ˛„ranii din Ceamurlia pl‚ng‚nd dup„ p„s„rile care li se luau din b„t„tur„... ™i Ómi Ónchipui c‚t de greu i-a fost ministrului Flutur s„ Ó∫i asume responsabilitatea de a ordona astfel de m„suri radicale!

Ast„zi, c‚nd, Ón fine, ne-am l„murit cu to˛ii c„ Guvernul nu s-a gr„bit, nu a gre∫it ∫i nu a exagerat, cred c„ sunte˛i de acord c„ Guvernul... trebuie felicitat pentru profesionalism ∫i fermitate!

V„ mul˛umesc.

îAbuzuri ale administra˛iei fa˛„ de organiza˛iile neguvernamentale“

Formulez prezenta declara˛ie politic„ Ón leg„tur„ cu un exces, de neacceptat, al unui organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, aflat Ón subordinea Guvernului ∫i Ón coordonarea primului-ministru, anume Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie — A.N.I.M.M.C. Excesul const„ Ón dep„∫irea limitelor competen˛ei cu care agen˛ia este Ónvestit„ spre asigurarea respect„rii prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.

Proba excesului o fac chiar cu un document al agen˛iei adresat coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, anume adresa cu nr. 751/CP/28 septembrie 2005 c„tre Asocia˛ia Na˛ional„ a Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti — UCECOM, document ce poate constitui o imixtiune nepermis„ Óntr-un sector privat, dar ∫i o mostr„ de demagogie.

Pentru claritatea lucrurilor privind limitele de competen˛„ ale agen˛iei, Legea nr. 1/2005 prevede la art. 106 alin. (4) c„ agen˛ia reprezint„ autoritatea competent„ care asigur„ respectarea prevederilor respectivei legi, iar nu s„ fac„ ea alte reguli, proprii, care exced legea, ∫i mai prevede, potrivit art. 91 alin. (2) lit. d), c„ aceasta d„ un aviz pentru conformitatea statutului asocia˛iilor/uniunilor cu prevederile legii respective sau ale legii speciale, dac„ aceasta exist„.

De altfel, trebuie spus c„ acest aviz al A.N.I.M.M.C. nu ar mai trebui s„ fie de actualitate, pentru c„ el a avut ca suport un aviz prev„zut la art. 7 alin. (2) lit. d) din Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, aviz care a fost eliminat prin Legea nr. 246/2005 de aprobare a respectivei ordonan˛e.

Mai mult, potrivit art. 86 din Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000, astfel cum a fost aceasta aprobat„ prin Legea nr. 246/2005, se abrog„ î∫i orice alte dispozi˛ii contrare“.

Or, dat fiind caracterul acestei ordonan˛e de norm„ general„ pentru asocia˛ii ∫i funda˛ii ∫i dat fiind c„ Legea nr. 246/2005 este ulterioar„ Legii nr. 1/2005, potrivit interpret„rii juridice ∫i fa˛„ de similaritatea situa˛iilor, avizul A.N.I.M.M.C. cerut pentru Ónscrierea legal„ a asocia˛iilor/uniunilor cooperatiste prin Legea nr. 1/2005 este de natura îdispozi˛iilor contrare“ normei generale ∫i Ón mod normal, pe cale de consecin˛„, intr„ sub inciden˛a abrog„rii.

Tot pentru claritatea lucrurilor, art. 104 alin. (2) din Legea nr. 1/2005 d„ latitudinea asocia˛iilor de societ„˛i cooperative, uniunilor jude˛ene ∫i na˛ionale de societ„˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 cooperative s„ convin„ reguli ∫i norme de reglementare intern„, ∫i asta f„r„ ca vreun cuv‚nt din lege s„ instituie dreptul agen˛iei de a aviza sau superviza regulile ∫i normele respective.

Dat fiind acest cadru legal clar, stabilit prin Legea nr. 1/2005, s„ vedem acum modul cum agen˛ia Ón˛elege s„ Ól ∫i respecte, chiar potrivit adresei sale amintite.

Œn primul r‚nd, sub pretextul autorit„˛ii ∫i dreptului s„u de aviz pentru conformitatea statutelor, agen˛ia Ó∫i ia latitudinea s„ fac„ multiple îobserva˛ii generale“ privind actele constitutive-cadru ∫i statutele-cadru aprobate pentru verigile din sistem de c„tre Congresul Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti, observa˛ii formulate pur ∫i simplu imperativ, la maniera: articolul cutare se modific„ ∫i se reformuleaz„ (sau se completeaz„) astfel; articolul cutare se elimin„; articolul curtare se va reformula astfel ∫.a.m.d.

™i f„r„ a mai pune Ón discu˛ie lipsa de temeinicie ∫i de substan˛„ a multora dintre modific„rile dispuse, ajung s„ nu mai Ón˛eleg cine aprob„ statutele, membrii asocia˛i sau agen˛ia?

E cel pu˛in ciudat cum, la actul constitutiv al uniunii na˛ionale, la punctul 7, se indic„ eliminarea unui text pe motiv c„ îpre∫edintele Uniunii Na˛ionale a Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti nu este prev„zut de lege“, ca dup„ c‚teva r‚nduri, la punctul 10, s„ se specifice (citez): îÓn locul Biroului Consiliului Na˛ional“ se Ónlocuie∫te cu îpre∫edintele“... Preciz„m c„ pre∫edintele este singura autoritate exprimat„ a puterii Óntre sesiunile consiliului na˛ional ∫i respectiv ale congresului.

Ori cei de la A.N.I.M.M.C. sunt nu ∫tiu cum, ori eu nu reu∫esc s„ le Ón˛eleg îsubtilit„˛ile“!

Dac„ lucrurile s-ar opri aici Ónc„ ar mai fi de discutat, dar agen˛ia vrea cu orice pre˛ s„-∫i subordoneze necondi˛ionat ∫i Óntreaga organizare ∫i func˛ionare intern„ pe care ∫i-o hot„r„sc asocia˛ii din coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„.

E nepermis ca Ón Rom‚nia de azi, care se pretinde democratic„, o autoritate public„ s„ dispun„ unui sector privat a∫a cum o face agen˛ia prin documentul incriminat ∫i din care, Ón leg„tur„ cu statutul uniunii na˛ionale, citez:

îFacem precizarea c„ orice regulament, instruc˛iune sau alte prevederi de ordine interioar„ constituie anexe la prezentul statut ∫i trebuie s„ fie prezentate spre a fi avizate de c„tre A.N.I.M.M.C.“ De asemenea, Óntr-un articol separat se va prevedea c„ regulamentele, instruc˛iunile ∫i normele ce vor fi emise de c„tre UNCOM îconstituie anex„ la prezentul statut ∫i suport„ acela∫i regim de avizare“.

™i agen˛ia este consecvent„, oper‚nd similar ∫i asupra regulilor ∫i normelor de func˛ionare a organelor de conducere, administrare ∫i control ale uniunilor jude˛ene, dispun‚nd ca ∫i aceste documente s„ fie supuse aviz„rii A.N.I.M.M.C.

Œn ce temei legal Ó∫i permite asta?

Se exced astfel nu numai prevederile art. 91 alin. (2) lit. d), dar ∫i prevederile de la art. 90 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 1/2005 ∫i care stabilesc cu claritate elementele de cuprins Ón actele constitutive ∫i Ón statutele uniunilor/asocia˛iilor.

™i dincolo de faptul c„ se excede Legea nr. 1/2005, competen˛a pe care A.N.I.M.M.C. ∫i-o arog„, cu de la sine putere, dep„∫e∫te de altfel ∫i limitele care Ói sunt permise prin actele normative care Ói reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea, anume Hot„r‚rea Guvernului

nr. 753/2003, modificat„ ∫i completat„ cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 2007/2004.

Œn plus, prin pozi˛ia concretizat„ Ón adresa sa, A.N.I.M.M.C. nesocote∫te total at‚t sensul, c‚t ∫i conota˛iile practice implicite ale considerentelor Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la avizul prev„zut de art. 91 alin. (2) lit. d) din lege, considerente cuprinse Ón Decizia Cur˛ii cu nr. 13/19.01.2005, ∫i potrivit c„rora: îAvizul Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie nu presupune o imixtiune a unui organ de stat Ón constituirea uniunilor ∫i asocia˛iilor. Ca organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, aceasta urm„re∫te doar asigurarea respect„rii dispozi˛iilor legale... Œn acest sens s-a pronun˛at ∫i Curtea Constitu˛ional„ prin Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003, care arat„ c„ avizul organului administrativ de specialitate nu reprezint„ o autoriza˛ie administrativ„ prealabil„, neput‚nd da na∫tere astfel la abuzuri administrative.“ Or, Ón cazul de fa˛„, Ón mod indubitabil este un caz de abuz administrativ.

Date fiind toate acestea, agen˛ia confund„ oare coopera˛ia — care este un sector 100% privat — cu ceva Óntreprinderi de stat care s-ar afla Ón subordinea sa?

Deoarece Óntr-o democra˛ie adev„rat„ orice regul„ e valabil„ ∫i Ón jos, dar ∫i Ón sus, m„ Óntreb dac„ regula pe care vrea s„ o instituie agen˛ia nu i-ar fi ∫i ei aplicabil„, adic„ dac„ nu cumva ar fi cazul ca toate ordinele, instruc˛iunile etc. pe care ea le emite s„ fie supuse aviz„rii prealabile de c„tre Guvern.

™i mai este Ónc„ ceva, cred c„ la fel de grav sau poate chiar mai grav, ∫i anume realitatea c„, Ón respectarea aceleia∫i Legi nr. 1/2005, agen˛ia lucreaz„ cu dou„ m„suri, una pentru coopera˛ia de consum ∫i alta pentru coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„ _._

Astfel, pentru Uniunile Jude˛ene ale Coopera˛iei de Consum agen˛ia a dat aviz favorabil pentru statute ∫i f„r„ a pune condi˛ii, iar Ón acestea scrie negru pe alb c„ îAdunarea general„ ordinar„... h) aprob„ conform art. 104 din Legea nr. 1/2005... norme interne unitare pentru unit„˛ile asociate.“

F„r„ comentarii!

Am zis la Ónceput c„ adresa Ómpricinat„ a agen˛iei este ∫i o mostr„ de demagogie. ™i asta pentru c„, Ón timp ce Ón debutul scrisorii A.N.I.M.M.C. precizeaz„ c„ îLegea nr. 1/2005 a creat cadrul legal unitar... prin promovarea principiilor cooperatiste consacrate pe plan interna˛ional, a autonomiei deciziei ∫i a libert„˛ii de ac˛iune,...“, Ón continuare d„ m„sura real„ a modului Ón care ea Ón˛elege s„ respecte aceast„ autonomie ∫i aceast„ libertate!

Suplimentar adresei, tot ca un exces apreciez ∫i pozi˛ia de for˛„ a A.N.I.M.M.C., care, sub pretextul prevederilor art. 98 alin. (4) din lege, se opune desf„∫ur„rii de c„tre uniuni/asocia˛ii a unor activit„˛i economice directe acceptate ∫i aprobate de c„tre societ„˛ile cooperative membre (activit„˛i de comercializare ∫i de Ónchiriere a unor spa˛ii proprietate, disponibile) pentru a-∫i asigura astfel surse certe care s„ le permit„ materializarea scopului Ón care au fost constituite. Or, Ón aceast„ problem„, Consiliul Concuren˛ei este cu totul de alt„ p„rere ∫i chiar a Ónaintat Guvernului propunerea de modificare a art. 98 alin. (4) din Legea nr. 1/2005, cu adresa nr. 2858 din 30.06.2005.

Legat de cele prezentate, eu, ca parlamentar, pun foarte serios Óntrebarea: ce anume st„ Ón spatele cre„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 unor astfel de situa˛ii care pot s„ determine, ∫i pe bun„ dreptate, reclama˛ii justificate ∫i de necomb„tut la organismele europene, la CEDO ∫.a.m.d., ∫i asta exact acum, c‚nd Rom‚nia depune toate eforturile Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„?

Oare pe lista de repro∫uri exprimate de Uniunea European„ vizavi de Rom‚nia mai lipsesc ∫i abuzuri ale administra˛iei fa˛„ de organiza˛iile neguvernamentale?

M„ Óntreb ce m„suri concrete va lua Guvernul pentru stoparea definitiv„ a exceselor A.N.I.M.M.C. ∫i a imixtiunilor ei lipsite de suport legal Ón organizarea intern„ a coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti — sesizate de nenum„rate ori — ∫i c‚nd va limita ac˛iunile acestei agen˛ii potrivit competen˛elor primite prin lege? Ce m„suri concrete va lua Ón leg„tur„ cu avizul A.N.I.M.M.C. prev„zut la art. 91 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1/2005, aviz care intr„ sub inciden˛a abrog„rii prin efectul prevederilor normei generale Ón materie de asocia˛ii ∫i funda˛ii, respectiv prin efectul art. 86 din Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000, astfel cum a fost aceasta aprobat„ prin Legea nr. 246/2005, ∫i c‚nd se va da curs propunerii de modificare a art. 98 alin. (4) din Legea nr. 1/2005, propus„ de Consiliul Concuren˛ei prin adresa nr. 2858/30.06.2005, depus„ la Guvern.

## îCronica unei privatiz„ri e∫uate“

Ca ∫i Ón declara˛ia politic„ de s„pt„m‚na trecut„, ∫i ast„zi m„ voi referi tot la privatiz„rile din jude˛ul Bra∫ov. De fapt, la Óncerc„rile de privatizare din acest jude˛.

Consider c„ este obligatoriu ca to˛i factorii de decizie de la nivel jude˛ean ∫i din Guvernul T„riceanu s„ se implice Ón Óncercarea de a salva industria bra∫ovean„ de la distrugere.

Guvernul trebuie s„ Ón˛eleag„ faptul ca Uzina îTractorul“ din Bra∫ov este una vital„ pentru furnizarea de piese de schimb ∫i de produc˛ie de tractoare at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i Ón plan extern. Este absolut necesar„ men˛inerea pe linia de plutire a uzinei at‚t pentru agricultura rom‚neasc„, c‚t ∫i pentru cei peste 3.000 de angaja˛i pe care Ói are uzina la ora actual„.

Din c‚te ∫tiu, la aceast„ dat„, tratativele cu firma indian„ îMahindra & Mahindra“ au intrat Óntr-un impas, din cauza condi˛iilor inacceptabile puse de c„tre aceasta. Ar trebui s„ se ia Ón considerare aici experien˛a de la îSidex“ — Gala˛i, unde privatizarea, f„cut„ tot cu o societate indian„, ∫i anume îMittal Steel“, nu a adus nimic benefic pentru statul rom‚n.

Iat„ numai c‚teva dintre condi˛iile impuse de indienii de la îMahindra & Mahindra“:

— trimiterea acas„, prin disponibilizare de personal, a peste 1.500 de angaja˛i;

— statul s„ sus˛in„ Ón continuare programul de subven˛ionare a achizi˛iei de tractoare ∫i ma∫ini agricole pentru urm„torii cinci ani;

— restr‚ngerea activit„˛ii de pe cele 150 de hectare, Ón prezent, la numai 35 de hectare.

Exemplele pot continua la nesf‚r∫it, dar nu vreau s„ insist foarte mult discu˛ia Ón acest sens.

De ce consider aceast„ declara˛ie politic„ o cronic„ neagr„ a acestei privatiz„ri, care se vrea un succes? Pentru c„, de fapt, Ón spatele acestor repetate trageri de timp, a acestor condi˛ii inacceptabile puse de a∫a zisul investitor, se g„sesc alte interese meschine ale F.M.I.,

care vrea lichidarea Óntreprinderii dac„ aceasta nu este privatizat„ p‚n„ la 31 decembrie 2005.

Este inadmisibil ca F.M.I. s„ se amestece at‚t de grosolan Ón problemele economice ale unei ˛„ri ∫i cred c„ numai Ón Rom‚nia este posibil s„ fie l„sat s„ se joace, de fiecare dat„, cu soarta cet„˛enilor acestei ˛„ri.

A∫ dori s„ anun˛ colegi parlamentari, at‚t din opozi˛ie c‚t ∫i de la putere, din jude˛ul Bra∫ov, care au anun˛at Ón presa local„ faptul c„ de la Ónt‚lnirea cu reprezentan˛ii sindicatului din Œntreprinderea îTractorul“ au lipsit reprezentan˛ii P.R.M., c„ eu nu am fost Ón∫tiin˛at, Ón nici un fel, c„ aceast„ Ónt‚lnire va avea loc.

Dar nu asta este cel mai important, bine ar fi dac„ ac˛iunile acestea ar avea ∫i un ecou favorabil Ón structurile de conducere actuale ale ˛„rii. Eu am luat atitudine fa˛„ de toate cele relatate mai sus Ón interpel„rile ∫i Ón declara˛iile politice anterioare, pe care le-am sus˛inut de la tribuna Parlamentului.

Important nu este cine, la c‚te ∫i la ce fel de Ónt‚lniri particip„, ci c‚t face fiecare Ón parte pentru a ap„ra interesul na˛ional ∫i a dovedi c„ merit„ s„ reprezinte cet„˛enii Ón Parlament.

Œn Óncheiere, apelez Ónc„ o dat„ la reprezentan˛ii puterii, s„ dea dovad„ de bun-sim˛ fa˛„ de cei care i-au trimis Ón Parlament ∫i s„ se implice Ón rezolvarea situa˛iei de la Uzina îTractorul“ Bra∫ov ∫i, eventual, s„ arate c„ am gre∫it eu, consider‚nd c„ avem de a face cu o privatizare deja e∫uat„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îArmisti˛ii sau doar pretexte?“ Stima˛i colegi,

Este evident faptul c„ Rom‚nia se confrunt„ cu probleme grave. Dup„ ∫apte valuri de inunda˛ii care au lovit ˛ara luni Ón ∫ir, acum, gripa aviar„ vine s„ completeze tabloul crizelor. Pe plan extern, oficialii Uniunii Europene vegheaz„ ca Rom‚nia s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile pe care le implic„ aderarea la spa˛iul comunitar, reforme, care, dup„ cum bine ∫ti˛i, Ónainteaz„ cu mult„ greutate ∫i au parte mai mult de piedici dec‚t de suport.

Œn acest context, P.S.D. ∫i-a f„cut un obicei din a Óntinde o viguroas„ m‚n„ de ajutor, de a propune a∫a-zise îarmisti˛ii“ pentru dep„∫irea crizelor. Partidul care Ó∫i Óncordeaz„ mu∫chii Ón lupta pentru p„strarea ∫efiei celor dou„ Camere ale Parlamentului, Óngreun‚nd procesul legislativ cu at‚ta ardoare, pozeaz„ acum Óntr-un partid conciliant, capabil s„ Ón˛eleag„ adev„rata dimensiune a situa˛iei grele Ón care ne afl„m de c‚teva luni bune. Astfel de îarmisti˛ii“ sunt de neconceput. Dac„ P.S.D.-ul este at‚t de interesat s„ ajute, Ón mod real, actuala putere Ón dep„∫irea problemelor, ar face bine s„∫i descle∫teze din˛ii cu care ˛in de cele dou„ scaune, ajut‚nd astfel, la deblocarea procesului legislativ, la gr„birea reformelor necesare ader„rii la Uniunea European„ ∫i, implicit, ajut‚nd autorit„˛ile s„ fa˛„ probelor grele la care ne supune natura.

Dar iat„ c„ P.S.D. nu lanseaz„ dec‚t fumigene lipsite de substan˛„. Ceea ce este cu adev„rat prioritar este omis din ecua˛ie. Au devenit mae∫tri ai diversiunilor, profesioni∫ti de rang Ónalt ai fofil„rii. Dup„ ce, vreme de patru ani au stors ˛ara, P.S.D.-i∫tii se Óncr‚nceneaz„ Ón aceast„ lupt„ pentru men˛inerea privilegiilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Este suficient s„ privim pu˛in Ón curtea P.S.D.-ului ca s„ ne d„m seama c„ lupta pentru scaune Ónalte e o maladie de partid. Observ„m cu u∫urin˛„ cum liderii P.S.D. se aga˛„, dispera˛i, de orice ar putea Ónsemna, la o adic„, o buc„˛ic„ de putere. ™i dac„ n-or fi tocmai fr‚iele ˛„rii, merg ∫i cele ale partidului. Tot ∫ef se cheam„ c„ e∫ti.

Poate ar fi recomandabil ca cei doi (Ónc„) ∫efi ai Camerelor Parlamentului s„ se preocupe mai mult de ce se petrece Ón interiorul partidului, unde imaginea unui lider nu are contur, unde diversele grupuri stau s„ se sf‚∫ie pentru o parcel„ din cernoziomul influen˛ei Ón partid ∫i s„ deblocheze mecanismele legislative. Acesta ar fi unicul armisti˛iu pe care, dac„ ar fi ini˛iat de P.S.D., l-am accepta. Restul, sunt doar vorbe.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îNoi alegem... nu ei“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A∫ dori s„ Óncep aceast„ declara˛ie politic„ inform‚ndu-i pe cei dintre dumneavoastr„ care nu ∫ti˛i c„ a Ónceput o nou„ campanie electoral„. Este vorba despre alegeri par˛iale Ón unele localit„˛i pentru postul de primar ∫i chiar pentru consilii locale Ón anumite localit„˛i.

Veselie mare! Este destul de frig Ón nordul ˛„rii ∫i probabil c„ Ón loc de mici ∫i bere se va merge pe ˛uic„ ∫i carne de pas„re (c„ tot este din bel∫ug).

Am sperat c„ s-a mai schimbat ceva Ón mentalitatea unor vajnici ap„r„tori ai secerei ∫i ciocanului (sau a celor ai trandafirului). Am sperat degeaba ∫i probabil c„ doar epurarea biologic„ va corecta acest lucru.

Am fost prezent zilele acestea Ón comuna sucevean„ Dr„goie∫ti, unde au fost organizate trei adun„ri electorale.

Œntr-un frumos decor bucovinean, cu oameni veni˛i direct de la biseric„, unii Ón costume na˛ionale, am avut o prim„ Ónt‚lnire Óntr-un mic sat, cu doar 250 de aleg„tori.

Organizare reu∫it„, la c„minul cultural, cu oameni interesa˛i at‚t de candidatul pentru primar, c‚t ∫i de cele spuse de mine despre activitatea parlamentar„, legile propriet„˛ii, programul îFermierul“ etc.

Toate bune ∫i frumoase p‚n„ c‚nd un consilier P.S.D., prezent la ∫edin˛„, Óncepe s„ denatureze Óntreaga adunare folosind expresii de genul: ho˛ilor, mincino∫ilor etc.

Acela∫i domn consilier, fiind r„spunz„tor de activitatea din c„minul cultural, ne-a ˛inut vreo dou„ ore Ón Óntuneric, p‚n„ c‚nd probabil nu mai vedea nici el ∫i s-a Óndurat s„ pun„ siguran˛a Ónapoi, direct de la firid„.

Nu am cauzat presta˛ia dumnealui, Ónchipuindu-mi doar c„ ar fi fost trimis cu scop precis acolo, afl‚nd doar ulterior c„ este consilier P.S.D.

Urm„toarea Ónt‚lnire, Ón alt sat, ceva mai mare, cu vreo 500 de aleg„tori. Am sperat ∫i am avut dreptate pentru noua guvernare. Am sperat ∫i am avut dreptate pentru c„ erau prezente cam 50 de persoane. Ceea ce m-a indignat at‚t pe mine, c‚t ∫i pe cei prezen˛i a fost c„ nu a binevoit candidatul P.S.D. s„ ne dea drumul Ón c„minul cultural pentru c„... pierduse cheia.

Domnilor, termina˛i odat„ cu astfel de nimicuri ∫i astfel de mijloace de intimidare! Fi˛i oameni ∫i l„sa˛i-i pe ceilal˛i s„-∫i decid„ singuri soarta! L„sa˛i s„ primeze doar un singur criteriu: valoarea.

Am g„sit ∫i o explica˛ie la cum au Ón˛eles P.S.D.-i∫tii din Dr„goie∫ti campania electoral„. Stau prea mult cu ochii la televizor (∫i prind doar TVR 1) ∫i-i urm„resc pe ∫efii lor cum se ˛in de scaune ∫i au Ón˛eles mesajul cam a∫a: îC‚ine p‚n„ la moarte!“

## Stima˛i colegi,

Œn ultimele s„pt„m‚ni, Rom‚nia s-a confruntat cu Ónc„ o situa˛ie poten˛ial foarte periculoas„, este vorba despre localizarea pe teritoriul ˛„rii noastre a virusului gripei aviare.

Vreau s„ remarc, pe aceast„ cale, felul profesionist Ón care au reac˛ionat Ón aceast„ situa˛ie autorit„˛ile competente din Rom‚nia, ∫i aceasta Ón pofida a numeroase critici cum c„ m„surile luate de acestea ar fi fost prea drastice ∫i luate Ón prip„.

Astfel, Ón urma ordinelor domnului ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, Ón zonele Ón care au fost descoperite animalele moarte a fost instituit„ carantina ∫i s-a trecut la eutanasierea tuturor p„s„rilor din zon„, urm‚nd ca proprietarii animalelor s„ fie desp„gubi˛i, Ón conformitate cu legea. Acest lucru a fost pus foarte repede Ón practic„, primii proprietari de animale intr‚nd efectiv Ón posesia banilor Óncep‚nd cu data de 12 octombrie.

De asemenea, tot la ini˛iativa ministrului Flutur au fost adoptate mai multe m„suri preventive, cum ar fi interzicerea comercializ„rii p„s„rilor vii Ón t‚rgurile de p„s„ri din unele jude˛e, iar Ón alte jude˛e, precum ∫i Ón Bucure∫ti activitatea acestor t‚rguri a fost suspendat„ total. De asemenea, domnul ministru Flutur a interzis, printr-un ordin al s„u, v‚n„toarea de p„s„ri pe tot teritoriul ˛„rii.

Din p„cate, acum c‚teva zile o echip„ de exper˛i rom‚ni ∫i str„ini a confirmat existen˛a virusului gripei aviare Ón Rom‚nia. Œn acest sens, consider c„ deciziile domnului ministru Flutur au fost salutare Ón Óncercarea de a se evita o criz„ major„ Ón Rom‚nia, lucru remarcat ∫i de unul dintre exper˛ii europeni care au ajutat la identificarea virusului, care a afirmat c„ autorit„˛ile rom‚ne au ac˛ionat Ón conformitate cu dispozi˛iile europene, care spun c„ atunci c‚nd exist„ o suspiciune c‚t de mic„ trebuie s„ se ac˛ioneze c‚t mai repede ∫i mai decis.

Œn aceea∫i ordine de idei trebuie remarcat„ ∫i promptitudinea cu care Ministerul S„n„t„˛ii a ac˛ionat Ón aceast„ situa˛ie, reprezentan˛ii acestuia distribuind Ón c‚teva zile peste 200.000 de doze de vaccin antigripal Ón 27 de jude˛e, urm‚nd ca aceast„ ac˛iune s„ continue.

Pe l‚ng„ aceste m„suri, eu cred c„ Ministerul S„n„t„˛ii, prin reprezentan˛ii s„i, trebuie s„ realizeze o adev„rat„ campanie de informare a popula˛iei din mediul urban, dar mai ales rural, Ón ceea ce prive∫te modalit„˛ile prin care se poate preveni luarea virusului.

Œn final, pot afirma cu hot„r‚re c„, dincolo de unele critici ap„rute Ón pres„ ∫i din partea unor oameni politici, de data aceasta autorit„˛ile au reac˛ionat corect Ón fa˛a unei situa˛ii de risc major, ac˛ion‚nd cu rapiditate ∫i hot„r‚re.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc — Óntre min˛i sclipitoare ∫i limitele alfabetiz„rii“

Domnule pre∫edinte, Doamnelor si domnilor parlamentari,

Vreme de ani de zile ne-am alimentat cu mituri ale Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Ne-am hr„nit cu pove∫ti despre olimpici, premian˛i, copii geniali pe care i-am Ómbr„˛i∫at c„lduros, c„rora le-am pus o coroni˛„ pe cap, le-am dat ni∫te bani de buzunar ∫i apoi ne-am Óntors, lini∫ti˛i, la somnul na˛ional, relaxa˛i c„ m„car o bucurie avem — inteligen˛a na˛ional„. Ulterior, i-am luat la defilare prin lume, s„ ne m‚ndrim cu ei. De fapt, cu Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Mai mult, avem preten˛ia s„ fim recunoscu˛i ∫i nu de pu˛ine ori mi-a fost dat s„ aud opinii rostite de undeva de foarte sus, de persoane care comparau educa˛ia noastr„, cu îa lor“, a occidentalilor. Am dormit un somn dulce, crez‚nd ca suntem asigura˛i, m„car Ón privin˛a educa˛iei.

Œns„ realitatea de co∫mar vine s„ ne trezeasc„ brusc. Nu olimpicii sunt reprezentativi pentru educa˛ia rom‚neasc„. Premiile interna˛ionale nu se datoreaz„ sistemului educa˛ional care func˛ioneaz„ ca uns ∫i Óncurajeaz„ succesul prin toate mijloacele posibile. Recunoa∫terea peste hotare s-a f„cut doar gra˛ie min˛ilor sclipitoare, nicidecum prin aportul sistemic. De fapt, educa˛ia Rom‚niei profunde este m‚ncat„ de molii. Filele care-au povestit succesele sunt ast„zi Óng„lbenite. Raportul Ónaintat de Ministerul Educa˛iei dezv„luie aspecte mai mult dec‚t Óngrijor„toare vizavi de starea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Œn mediul rural, educa˛ia este la cote minime, profesorii nu vor s„ predea la ˛ar„, acolo ajung‚nd, deseori, absolven˛i slab preg„ti˛i sau, Ón cele mai sumbre situa˛ii, persoane necalificate, pentru care profesoratul este o slujb„ temporar„, p‚n„ apare ceva mai bun. Practic, se poate vorbi de îprofesori sezonieri“. Nu mai vorbim de spa˛iile Ón care se def„∫oar„ actul educa˛ional, insalubre ∫i improprii, de lipsa materialelor didactice minime ori a c„r˛ilor.

La ora∫, de∫i ∫colile au termopane ∫i Ónc„lzire central„, actul educa˛ional este marcat de acelea∫i neajunsuri: mul˛i profesori slab preg„ti˛i, deoarece ∫efii de promo˛ii aleg s„ munceasc„ Ón firme ∫i multina˛ionale, unde sunt bine pl„ti˛i, la clas„ ajung‚nd, din nou, absolven˛i de compromis. Elevii fac legea Ón clas„, nicidecum cel din spatele catedrei, iar mijloacele materiale, de∫i Ón propor˛ii mai mari dec‚t la ˛ar„, nu sunt folosite a∫a cum ar trebui. Raportul Ministerului indic„ rezultate dezastruoase la citit ∫i socotit, nivelul de promovare este extrem de sc„zut, pentru o ˛ar„ care-∫i face titlu de glorie din cei c‚˛iva olimpici pe care-i are. Cel mai grav este Óns„ faptul c„, la baza acestor rezultate, stau cauze profunde — salarizarea mizer„ a cadrelor didactice ∫i lipsa de fonduri perpetuat„ cu fiecare buget aprobat sunt doar c‚teva din cauzele evidente generatoare de criz„.

Este momentul s„ Óncepem s„ g‚ndim solu˛ii ∫i pentru acest sector, vital pentru s„n„tatea unei na˛iuni. Cu to˛ii ∫tim teoria: educa˛ia valoroas„ asigur„ un viitor de calitate, dar st„m foarte prost la aplicarea acestui deziderat. Poate acum, Ón al treisprezecelea ceas, s„ Óncepem s„ construim Valoarea. Nu mai putem trai din miturile ∫i iluziile cu care ne-am alimentat at‚ta vreme. Copiii no∫tri nu ∫tiu s„ citeasc„ ∫i s„ socoteasc„, ∫colile sunt Ón paragin„, iar profesorii tr„iesc la limita subzisten˛ei. Dac„ acesta e prezentul, acesta ne va fi ∫i viitorul!

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îModific„ri, negocieri, hot„r‚ri privind modificarea Regulamentelor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor“

Asear„ s-a stabilit c„ iar negociem. Am mai negociat o dat„, poate vom deveni speciali∫ti Ón arta negocierii. De fapt, nu se Ónt‚mpl„ nimic pozitiv Ón aprobarea regulamentelor. Acum dou„ zile, Alian˛a P.N.L.-P.D. a hot„r‚t c„ nu este de acord cu propunerea P.S.D. de a stabili ca modific„rile la regulamentele celor dou„ Camere s„ intre Ón vigoare la 15 zile de la publicarea Ón îMonitorul Oficial“, timp Ón care Curtea Constitu˛ional„ ar avea timp s„ se pronun˛e asupra acestor schimb„ri. Ast„zi nu mai ∫tim dac„ este valabil. Primul-ministru, C„lin Popescu-T„riceanu, a declarat la finalul reuniunii Consiliului na˛ional de coordonare al Alian˛ei, c„ schimbarea celor doi pre∫edin˛i trebuie s„ mearg„ Ónainte ca ac˛iune politic„. Ast„zi nu mai ∫tim dac„ este valabil. Cu toate acestea, Cur˛ii Constitu˛ionale nu-i va fi Ónc„lcat dreptul de a face apel.

Dezbaterile pentru modificarea regulamentelor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor nu se desf„∫oar„ nici pe departe Ón ritmul pe care coali˛ia guvernamental„ ∫i l-a propus, discu˛iile de p‚n„ acum fiind bazate pe chestiuni procedurale. Ce s-a Ónt‚mplat Ón acest timp? Œn disputele pe procedur„ nu s-au implicat to˛i parlamentarii, ci liderii de grupuri, iar cei care conduc ∫edin˛ele at‚t Ón plen, c‚t ∫i Ón Biroul permanent nu au respectat tot timpul regulamentul, nu au supus la vot propunerile majorit„˛ii deci majoritatea nu ∫i-a putut exercita dreptul de a vota.

La Senat, la o lun„ de la Ónceperea dezbaterilor pe fond la noul regulament, s-a reu∫it finalizarea a 24 de articole din cele 202 ale proiectului, Ón timp ce la Camera Deputa˛ilor s-au discutat 14 articole din cele 214. Discu˛iile s-au oprit Ón Senat, p‚n„ s„pt„m‚na aceasta, la sec˛iunea privind constituirea Biroului permanent, care cuprinde ∫i reglement„rile referitoare la posibilitatea revoc„rii pre∫edintelui acestui for legislativ, punctul cel mai controversat al regulamentului.

Œnc„ de la Ónceput, discu˛iile au fost marcate de disputele politice putere — opozi˛ie.

Chiar ∫i pre∫edintele Traian B„sescu s-a implicat Ón acest subiect, sus˛in‚nd ca puterea ∫i opozi˛ia s„ g„seasc„ o solu˛ie pentru a finaliza scandalul provocat Ón Parlament pe marginea regulamentelor celor dou„ camere legislative.

Pre∫edintele P.S.D., Mircea Geoan„, va propune ini˛ierea unor discu˛ii politice intermediate de pre∫edintele B„sescu pentru a clarifica complet situa˛ia regulamentelor ∫i a pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene ∫i locale, Ón cazul Ón care negocierile dintre grupurile parlamentare nu vor ajunge la un rezultat.

Compromisul la care au ajuns s„pt„m‚na trecut„, Ón principiu, membrii Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor permite opozi˛iei s„ conteste la Curtea Constitu˛ional„ inten˛ia puterii de schimbare a pre∫edintelui Camerei, ceea ce a condus la detensionarea activit„˛ilor Legislativului. P.R.M.-ul a c‚ntat la unison cu P.S.D.-ul, consider‚nd c„ pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de un control de constitu˛ionalitate.

Reuniunea Consiliului na˛ional de coordonare al Alian˛ei a luat ieri hot„r‚rea c„ schimbarea celor doi pre∫edin˛i trebuie s„ mearg„ Ónainte ca ac˛iune politic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 deci a∫a vom proceda Ón continuare. Dac„ nu s-a schimbat nimic asear„!

Declara˛ie politic„: îDespre genera˛ia care vrea s„ plece din Rom‚nia“

Drago∫ Mihnea este elev Ón clasa a XII-a la Colegiul Na˛ional îGheorghe ™incai“ din Baia Mare. El a ob˛inut Ón acest an medalia de aur la Olimpiada interna˛ional„ de matematic„ ∫i la Balcaniada de matematic„. A primit titlul de îCet„˛ean de onoare al municipiului Baia Mare“ ∫i multe felicit„ri, dar dorin˛ele lui sunt cu totul altele.

Drago∫ vrea Ón primul r‚nd rezolvarea problemei tinerilor din Rom‚nia ∫i Ón mod special a tinerilor superdota˛i, care nu au ∫ansa de a se realiza Ón Rom‚nia.

Œl ascultam pe Drago∫ la o televiziune local„ cu c‚t„ sensibilitate Óncerca s„-∫i justifice dorin˛a de a studia Óntr-o universitate american„, dar ∫i pe cei care sunau ∫i-l Óndemnau s„ nu se uite Ónapoi, c„ n-are ce s„ vad„ ∫i ce s„ regrete.

Apoi aveam s„ citesc Óntr-un ziar din Maramure∫ o pagin„ despre genera˛ia care viseaz„ s„ plece din ˛ar„. V„ citesc un fragment din portretul acestei genera˛ii f„cut de un t‚n„r:

îNoi suntem genera˛ia care pleac„. Genera˛ia de afar„. Muncim la negru Ón Irlanda, cer∫im Ón Fran˛a, fur„m Ón Spania, sp„l„m vase Ón Italia, Óngrijim de copii Ón Anglia, studiem Ón America, program„m sau facem strip-tease Ón Canada.

Suntem genera˛ia care pleac„. Dezam„gi˛i de prezent, vis„m la un viitor Ón care ne reÓntoarcem acas„ plini de bani, ne lu„m case, ni le mobil„m ∫i le dot„m cu electrocasnice, a∫a cum am v„zut afar„.

Nu vrem s„ fim francezi, italieni sau spanioli. Le vorbim limba de nevoie. Dar Ónjur„m, iubim ∫i pl‚ngem Ón rom‚ne∫te. Suntem rom‚ni, chiar dac„ nu st„m ore Óntregi la coad„ ca s„ vot„m.

Suntem genera˛ia plecat„ pe afar„. Œngrijora˛i de destinul Rom‚niei, dar u∫ura˛i totodat„ la g‚ndul c„, din fericire, nu e neap„rat ∫i destinul nostru...“

Este un portret real, dar dureros, care continu„ cu opinia altor tineri: îUite c„ s-a schimbat regimul, iar rom‚nii continu„ s„ fure capace de canal ∫i vane de la rezervoare cu substan˛e toxice, Ó∫i pun prezen˛e la cursuri la care nu se duc, mint. Asta este realitatea. ™i mai este o realitate: culeg„torii de c„p∫uni ∫i dansatoarele. Ace∫tia nu pot vorbi despre frumuse˛ea muncii. Ei trag din greu ∫i viseaz„ ce vor face cu banii c‚nd vor veni Ón ˛ar„. Iar la grani˛„ li se confisc„ pa∫apoartele, fiindc„ stric„ imaginea Rom‚niei...“

Rom‚nia are problemele ei majore, iar tinerii sunt o problem„ care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea. Ei vor s„ mearg„ mai departe ∫i s„ fac„ ceva bun Ón via˛„ aici, Ón Rom‚nia, ∫i nu alerg‚nd spre alte ˛„ri.

Unii merg Ón Occident ∫i Ónva˛„. Sunt capabili s„ produc„ schimb„ri, s„ se Óntoarc„ Ón Rom‚nia ∫i s„ creeze sistemul care s-o duc„ acolo unde doresc ei. Numai c„ avem suficiente exemple c‚nd s-au Óntors tineri cu diplome str„ine ∫i s-au izbit de realitatea pilei ∫i corup˛iei, de imposibilitatea de a face ceva.

™i atunci tinerii pleac„ din nou acolo unde capacitatea lor intelectual„ ∫i de ac˛iune este apreciat„. ™i Óncep s„ nu mai aib„ nostalgia emigrantului ∫i nu mai viseaz„ s„ se Óntoarc„ Ón ˛ar„.

Cei pleca˛i afar„ s„ Ónve˛e sunt o genera˛ie aparte, care Óncearc„ s„-∫i Ónving„ dorul pentru cas„ cu dorin˛a de reu∫it„ profesional„. Nu mai sunt nostalgici ai unei Rom‚nii care, din p„cate, nu ∫tie ∫i nu poate s„ aib„ grij„ de tinerii ei.

C‚t„ vreme vom tr„i de pe urma meritelor altor rom‚ni nu vom face din Rom‚nia o ˛ar„ de care s„ fim m‚ndri. M‚ndria de a fi rom‚n e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins.

Ce facem noi, ca for legislativ, pentru a schimba aceast„ realitate? Este o Óntrebare la care e bine s„ medit„m cu to˛ii.

Declara˛ie politic„: îProbleme nerezolvate“

Ast„zi o s„ m„ refer la 3 chestiuni importante.

Problema cu care se confrunt„ salaria˛ii de la îRomaero“ B„neasa, societate comercial„ care are mari dificult„˛i datorate Ón special unuia dintre ac˛ionarii importan˛i care nu a investit nici un leu Ón societate, dar Ón schimb are preten˛ii la Óncasarea dividendelor.

Solicit domnului Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului, s„ intervin„ energic pentru a sprijini ∫i salva aceast„ societate important„, care are contracte ferme cu unele dintre cele mai apreciate firme interna˛ionale din domeniu.

O alt„ situa˛ie deosebit„ este cea cu care se confrunt„ salaria˛ii din institu˛iile de spectacole. Cu toate c„ sindicatele din ramura cultur„ au depus numeroase memorii ∫i sesiz„ri ministerelor de resort, s-au ales doar cu promisiuni. Ca urmare, nici Ón proiectul de buget pe anul 2006 prezentat de Guvern nu este prev„zut„ acordarea tichetelor de mas„ pentru salaria˛ii din cultur„.

A treia problem„ de interes na˛ional, poate cea mai important„ cu care s-a confruntat Rom‚nia Ón ultimii ani, se refer„ la gripa aviar„ care a fost depistat„ Ón c‚teva localit„˛i. Chiar dac„ este de importan˛„ na˛ional„, nici p‚n„ Ón acest moment, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Fluture, nu a prezentat o informare oficial„ Ón plenul Parlamentului.

Solicit, pe aceast„ cale, prezentarea punctului de vedere oficial al Guvernului Ón fa˛a Parlamentului.

îBuget de austeritate“

Atunci c‚nd vorbim despre bugetele celor dou„ Camere ale Legislativului, exist„ pericolul ca discu˛ia s„ capete accente populiste. Departe de mine g‚ndul... nu vreau ∫i nu pot abuza de aceast„ tribun„ sau de situa˛ia Ón care sunt mul˛i rom‚nii afecta˛i de inunda˛ii pentru a argumenta Ón favoarea ideii c„ bugetele Parlamentului aprobate pentru anul 2006 ∫i care Ónsumeaz„ 4.800 de miliarde sunt prea mari.

Evident c„ dac„ raport„m la costurile necesare, se pot g„si argumente, dar aceast„ decizie privind suplimentarea bugetelor celor dou„ Camere ale Parlamentului trebuie s„ ˛in„ seama ∫i de aspectul moral care se impune de aceast„ situa˛ie special„ Ón care se g„se∫te Rom‚nia.

Totu∫i, ceea ce putem face noi, ca parlamentari, este s„ explic„m la modul cel mai transparent care sunt cauzele, unde se duc banii, care sunt investi˛iile cu caracter de necesitate pe care le reclam„ Óntre˛inerea ∫i func˛ionarea Parlamentului. ™i, evident, dac„ se poate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 renun˛a la unele sume a c„ror cheltuire nu se impune, atunci s„ o facem.

Ceea ce vreau s„ remarc este modul Ón care unele cheltuieli sunt justificate Ón pres„ de c„tre unii dintre noi. Vorbim de necesitatea Ónlocuirii ma∫inilor, g‚ndindu-ne la siguran˛a noastr„. Dar la siguran˛a celor peste care vine frigul ∫i ale c„ror case au luate de ape nu vorbim sau punem chestiunea Ón sarcina exclusiv„ a Guvernului. Ca s„ nu mai spun c„ mi se pare aproape de cinism argumentul potrivit c„ruia parlamentarii occidentali au laptop-uri, realitatea aceasta justific‚nd investirea Ón tehnic„ asem„n„toare ∫i pentru noi.

Aici nu mai este vorba de a ˛ine sau nu seama de recomandarea prim-ministrului Ón ceea ce prive∫te reducerea preten˛iilor, Ón func˛ie de apartenen˛a politic„, Ón func˛ie de locul pe care-l ocup„m, Ón scaunele puterii sau ale opozi˛iei. ™i nu cred c„ uzez de un argument populist c‚nd afirm aceasta. Cred doar c„, Ón situa˛ia Ón care se g„se∫te Rom‚nia acum, ar merita — ∫i ar fi un semnal de bune inten˛ii ∫i de con∫tiin˛„, ∫i de solidaritate, pe care noi, ca ale∫i ai poporului, trebuie s„ le dovedim. Parlamentul trebuie s„ Ó∫i impun„ bugete de austeritate atunci c‚nd tara parcurge etape dificile.

Nu Ón ultimul r‚nd, faptul c„ sediul Senatului este Casa Poporului — un mamut care trebuie Óntre˛inut cu bani mul˛i, parte din ei cheltui˛i f„r„ sens — ne afecteaz„ asemenea unui blestem care ne va urm„ri mult„ vreme de acum Ónainte, bugetele Camerelor vor fi o problem„ ∫i Ón anii urm„tori, c‚nd suplimentar se vor ad„uga ∫i cheltuielile pentru Parlamentul European. Dar sunt lucruri pe care trebuie s„ le facem Ómpreun„, nu doar unii. Nu e corect, nu e democratic, nu e uman.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn fiecare an, la 16 octombrie, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite pentru Alimenta˛ie ∫i Agricultur„ (FAO) s„rb„tore∫te Ziua Mondial„ a Alimenta˛iei. Adunarea Generala O.N.U. a decis, Ón 1980, ca ziua Ónfiin˛„rii FAO — 16 octombrie 1945 — la Quebec (Canada) s„ marcheze Ziua Mondial„ a Alimenta˛iei, consider‚nd c„ îalimenta˛ia este o nevoie fundamental„ a omului ∫i o condi˛ie necesar„ supravie˛uirii ∫i prosperit„˛ii fiin˛ei umane“. Scopul Zilei Mondiale a Alimenta˛iei este de a face cunoscute problemele alimenta˛iei Ón lume ∫i de a spori solidaritatea Ón lupta Ómpotriva foamei, malnutri˛iei ∫i s„r„ciei.

Diversitatea biologic„ este fundamental„ pentru agricultur„ ∫i produc˛ia de hran„. Pentru a putea hr„ni o popula˛ie Ón cre∫tere, agricultura trebuie s„ furnizeze ∫i mai multe alimente. Este esen˛ial s„ se m„reasc„ poten˛ialul agricol, prin protejarea unui spectru larg de forme de via˛„, cu tr„s„turi unice, cum ar fi plantele ce supravie˛uiesc Ón caz de secet„ sau animalele care se reproduc Ón condi˛ii aspre de via˛„. Practici agricole sus˛inute pot hr„ni, deopotriv„, oamenii, ∫i pot proteja oceanele, p„durile, preriile ∫i alte ecosisteme care ocrotesc diversitatea biologic„.

O mare varietate de plante cultivate ∫i animale domesticite reprezint„ fundamentul pentru biodiversitatea agricol„. Oamenii, Ón prezent, depind de doar 14 specii de mamifere ∫i p„s„ri, reprezent‚nd 90% din hrana provenit„ de la animale. De asemenea, doar patru specii de plante — gr‚ul, porumbul, orezul ∫i cartoful — furnizeaz„ jum„tate din hrana bazat„ pe plante.

Peste 40% din suprafa˛a p„m‚ntului este folosit„ Ón agricultur„, plas‚nd o mare responsabilitate asupra fermierilor Ón vederea protej„rii biodiversit„˛ii. Prin folosirea de tehnici corespunz„toare, cum ar fi reducerea folosirii pesticidelor, folosirea agriculturii organice ∫i a rota˛iei culturilor, fermierii men˛in balan˛a fragil„ cu ecosistemele Ónconjur„toare.

FAO va continua s„ se bazeze pe colaborarea cu partenerii s„i, inclusiv cu alte organiza˛ii interna˛ionale, cu institu˛ii de cercetare, de comer˛, cu numeroase comunit„˛i, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cu consumatorii. Mai mult de 840 de milioane de oameni sunt Ónfometa˛i ∫i mult mai mul˛i sufer„ Ón urma deficien˛elor de alimenta˛ie. Biodiversitatea este aliatul-cheie Ón lupta Ómpotriva malnutri˛iei.

De altfel, Ón 1996, la Summit-ul Mondial al Alimenta˛iei, a fost fixat ca obiectiv principal reducerea, p‚n„ Ón 2015, la jum„tate a num„rului de oameni care sufer„ de foame. Potrivit unei statistici FAO, pe Óntreg globul exist„ Ónc„ aproximativ 840 de milioane de oameni care sufer„ de foame ∫i malnutri˛ie. Iar foamea, avertizeaz„ FAO, reprezint„ o cauz„ principal„ pentru multe dintre bolile care Ónc„ mai fac ravagii Ón multe dintre zonele de pe mapamond.

Œn cadrul FAO, Rom‚nia ac˛ioneaz„ pentru punerea Ón aplicare a Planului de ac˛iune al Summit-ului Mondial al Alimenta˛iei, urm„rind, totodat„, transformarea structural„ a agriculturii ∫i asigurarea securit„˛ii alimentare pentru toate sectoarele popula˛iei.

Rom‚nia sprijin„ realizarea obiectivelor Ónscrise Ón planul strategic al FAO pentru perioada 2000—2015 ∫i ac˛ioneaz„ pentru ca FAO s„ acorde o aten˛ie sporit„ dezvolt„rii agriculturii din ˛„rile cu economie Ón tranzi˛ie.

Rom‚nia analizeaz„ posibilitatea de a sprijini formarea de cadre de specialitate Ón domeniul agriculturii pentru ˛„rile Ón curs de dezvoltare, Ón special cele francofone, Ón condi˛iile asigur„rii unor resurse de finan˛are prin organiza˛ii interna˛ionale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„: îTr„i˛i bine?“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aloc„rile bugetare pentru s„n„tate, c‚t ∫i cheltuielile totale efectuate Ón Rom‚nia pentru s„n„tatea fiec„rui locuitor ne plaseaz„ pe ultima pozi˛ie Óntre ˛„rile candidate la Uniunea European„. Asta Ón condi˛iile Ón care Ón campania electoral„ Alian˛a D.A. (care se afl„ la guvernare) promisese c„ p‚n„ Ón 2008 sistemul sanitar va beneficia de o finan˛are sporit„, care s„ reprezinte cel pu˛in 6% din P.I.B.

Œn prezent, sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate este Ón criz„, constat‚ndu-se, Ón principal, urm„toarele aspecte:

— la circa 10% din farmaciile aflate Ón contract cu casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate, Ónc„ din primul trimestru al anului 2005 au fost epuizate fondurile pentru Óntregul an;

— peste 60% din farmacii au dep„∫it plafonul pentru primele dou„ trimestre;

— acut„ criz„ de medicamente nesubven˛ionate;

— prevederile legislative adoptate ulterior aprob„rii bugetului pentru anul 2005 au dus la alocarea unor sume f„r„ acoperire Ón bugetul anului 2005;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 — structura actual„ a sistemului de asigur„ri de s„n„tate nu permite situa˛ii de acest fel.

Pe de alt„ parte, statisticile arat„ c„, din p„cate, mortalitatea infantil„ plaseaz„ Rom‚nia pe unul dintre locurile frunta∫e Ón Europa, mai exact pe locul 3 (16 la mie Ón anul 2004). Aceasta este de 3—4 ori mai mare dec‚t Ón majoritatea ˛„rilor europene. Ea este puternic condi˛ionat„ social, fiind mai mare Ón mediul rural, unde se Ónt‚lne∫te Ón special printre copiii cu mame care au un nivel de preg„tire sub ∫coala elementar„. Conform statisticilor, cei mai mul˛i bebelu∫i mor Ón jude˛ele Constan˛a, Ialomi˛a, Vaslui ∫i Boto∫ani, Moldova r„m‚n‚nd zona cea mai afectat„ a ˛„rii. Vestea bun„, din nefericire, este c„ asupra mortalit„˛ii infantile se poate interveni Ón mod pozitiv mult mai u∫or dec‚t asupra natalit„˛ii.

Politicile de prevenire includ cre∫terea standardului de via˛„, a calit„˛ii asisten˛ei medicale, sc„derea polu„rii mediului ∫i con∫tientizarea necesit„˛ii medicinei preventive.

Cauzele generale de deces sunt cele medicosociale: s„r„cia, lipsa unei vie˛i igienice ∫i problemele de asisten˛„ medical„, oamenii neav‚nd medicamente. Circa 20% dintre decese se produc Ón primele 24 de ore de la na∫tere, iar cauzele ˛in at‚t de familie, care nu se adreseaz„ la timp medicului, dar ∫i caren˛elor din sistemul medical. Vina pentru colapsul sistemului este nejustificat transferat„ pe umerii partenerilor din sectorul privat.

De aceea, sunt consternat de votul colegilor de la Alian˛„ fa˛„ de Ordonan˛a nr. 38/2005 cu privire la acordarea de gratuitate de medicamente pentru bebelu∫i ∫i gravide, av‚nd ca baz„ pre˛ul sc„zut, ∫i nu calitatea produselor.

Nici Ón domeniul educa˛iei Alian˛a nu-∫i respect„ promisiunile din campania electoral„, unde promitea c„ îGuvernul Alian˛ei D.A. va schimba filozofia de finan˛are a educa˛iei, prin m„rirea investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt: pentru educa˛ie ∫i cercetare, Guvernul va aloca de la bugetul de stat, resurse financiare echival‚nd cu 6% din P.I.B.“ — citat din Programul de guvernare al Alian˛ei, acesta fiind Ón prezent sub 5%, Ón condi˛iile Ón care media european„ este de 5,22%, iar al ˛„rilor care au intrat de cur‚nd Ón Uniunea European„ este de 5,31%. Totodat„, îGuvernul Alian˛ei D.A. va asigura dublarea salariilor personalului din educa˛ie, lu‚nd Ón considera˛ie necesit„˛ile legitime ale slujitorilor ∫colii, statutul ∫i respectul de care ace∫tia trebuie s„ se bucure Ón societate“, Ómi permit iar s„ citez din acela∫i program. Œn aceste condi˛ii ∫i neuit‚nd sloganul Alian˛ei D.A. din campania electoral„, adic„ îS„ tr„i˛i bine!“, ne punem Óntrebarea fireasc„, de altfel, cum s„ tr„im bine dac„ nu avem un sistem medical s„n„tos ∫i nici Ón domeniul educa˛iei nu se petrec deloc lucruri bune? C‚te promisiuni Ón care oamenii Ó∫i puneau speran˛e vor mai r„m‚ne doar la stadiul de promisiuni? V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

S„pt„m‚na trecut„ s-a dezb„tut Ón plenul Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005.

Lu‚nd cuv‚ntul la dezbaterea general„, reprezentan˛ii opozi˛iei, dar Ón mod special cei din partea P.S.D., au criticat Guvernul, afirm‚nd c„ acesta nu este preocupat

∫i nu acord„ aten˛ia cuvenit„ persoanelor care au avut de suferit din cauza inunda˛iilor, r„m‚n‚nd f„r„ case sau av‚nd casele par˛ial distruse.

Distin∫ii mei colegi au prezentat anumite aspecte punctuale, Ón care materialele de construc˛ii nu au ajuns Ón propor˛ie de 100% la destina˛ie. Doresc s„ aduc la cuno∫tin˛a cet„˛enilor, dar ∫i a colegilor mei din Parlament c„ Guvernul a aprobat o serie de acte normative care au reglementat modul de gestionare ∫i repartizare a materialelor de construc˛ie necesare reconstruirii sau consolid„rii caselor afectate de inunda˛ii.

Astfel, a fost dat„ Ón luna august ordonan˛a de guvern care a stabilit jude˛ele care vor primi ajutoare, precum ∫i faptul c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Locuin˛e, A.N.L., va procura aceste materiale prin licita˛ie public„ ∫i le va trimite Ón teritoriu, Ón conformitate cu documenta˛ia trimis„ de c„tre consiliile locale.

De asemenea, Guvernul a stabilit cantit„˛ile necesare pentru materialele de construc˛ii necesare pentru reconstruc˛ia unei case sau pentru consolidare, Ón func˛ie de zona geografic„.

Pentru ca aceast„ opera˛iune s„ se desf„∫oare corect era nevoie ca consiliile locale s„ Óntocmeasc„ c‚t mai repede anchetele sociale pentru primirea unor anumite sume de bani ∫i expertizele necesare Ón ceea ce prive∫te casele care trebuie consolidate ∫i casele care trebuie reconstituite. Din cauza lipsei de operativitate a unor consilii locale ∫i datorit„ faptului c„ majoritatea parlamentarilor nu s-au implicat ∫i nu au colaborat cu autorit„˛ile locale pentru Óntocmirea acestor documenta˛ii ∫i nu au urm„rit finalizarea ∫i transmiterea acestora c„tre centru au ap„rut disfunc˛ionalit„˛i.

Œn aceste condi˛ii este foarte u∫or s„ critici f„r„ s„ faci nimic. Pentru exemplificare voi da jude˛ul Ia∫i, unde nici un parlamentar al opozi˛iei nu a fost Ón zona sinistrat„. Surprinz„tor este faptul c„ parlamentarii P.S.D. ∫i P.R.M. vin Ón campaniile electorale la Pa∫cani, promit marea cu sarea, str‚ng un num„r considerabil de voturi pentru a accede Ón Parlament, ∫tiindu-se c„ aceast„ zon„ este un fief P.S.D.-ist, ∫i cu toate acestea Ón situa˛ia dat„ nimeni nu a venit s„ se implice Ón reconstruc˛ia zonei sinistrate.

Din ceea ce ∫tiu eu ∫i Ón alte jude˛e din ˛ar„ parlamentarii din opozi˛ie s-au deplasat Ón zonele inundate mai mult ca turi∫ti, ca s„ vad„ la fa˛a locului situa˛ia, ∫i dup„ aceea nu s-au mai implicat, cer‚nd doar statistici pentru a acuza Guvernul.

Ca urmare a faptului c„ problemele din jude˛ul Ia∫i au fost urm„rite cu perseveren˛„, situa˛ia st„ aici mult mai bine. Ca urmare, la Pa∫cani a sosit cantitatea de 300 tone de ciment, din 450 tone c‚t era necesar, ne-au sosit 1.500 metri cubi de c„r„mid„ din 1.700, Óntreaga cantitate de fier beton, 62 tone, Óntreaga cantitate de tabl„ zincat„, 27 tone, 200 metri cubi de cherestea ∫i ar„t c„ pe l‚ng„ cantitatea aceasta îRomsilva“ a mai donat Ónc„ 80 metri cubi ∫i ne-au sosit 363 de u∫i pentru casele Ón reconstruc˛ie sau pentru consolidare.

Œn concluzie, afirm cu certitudine c„ acolo unde a existat o colaborare Óntre administra˛ia local„ ∫i parlamentarii din zon„, chiar dac„ fac parte din partide politice diferite ∫i dac„ s-a urm„rit interesul cet„˛enilor s-a reu∫it s„ se aduc„ ajutoarele necesare. Invit pe aceast„ cale pe to˛i colegii mei parlamentari din Ia∫i s„ se deplaseze Ón zon„ ∫i s„ Óncerce s„ ajute dup„ posibilit„˛ile personale c‚teva din familiile care au avut de suferit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Nu de alta, dar m‚ine, poim‚ine vor veni s„ cear„ votul p„∫c„nenilor ∫i nu vor avea r„spunsuri la Óntrebarea: îUnde a˛i fost atunci c‚nd am fost inunda˛i, am stat Ón frig ∫i ploaie ∫i nu am avut ce m‚nca?“

Acei care sunt indiferen˛i la necazurile concet„˛enilor lor nu merit„ respectul acestora ∫i dovedesc c„ nu sunt preocupa˛i de binele comunit„˛ii, ci Ón mod direct de propriile interese.

V„ mul˛umesc.

Ca un adev„rat exponent al unui partid social democrat, Guvernul Rom‚niei din perioada 2001 — 2004, condus de domnul Adrian N„stase, a fost puternic preocupat de situa˛ia popula˛iei ∫i, Ón mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, consolid‚ndu-∫i politica social„ prin asigurarea cheltuielilor pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii ∫i indemniza˛ii. S„ ne reamintim numai de programul privind crearea de ∫coli centre de zon„ ∫i asigurarea de mijloace de transport, acordarea de burse de studii unor studen˛i din mediul rural, programul de reabilitare a ∫colilor, asigurarea de produse lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din Ónv„˛„m‚ntul obligatoriu, programul privind acordarea de burse pentru continuarea studiilor pentru studen˛i Ón vederea prevenirii ∫i combaterii marginaliz„rii sociale, acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.

O alt„ m„sur„ important„ a fost asigurarea rechizitelor ∫colare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ∫colare, Ón scopul desf„∫ur„rii Ón bune condi˛ii a activit„˛ii de studiu. La Ónceputul anului ∫colar 2004–2005, un num„r de peste 971.000 de elevi au primit rechizite gratuite, efortul financiar fiind de aproximativ 200 de miliarde de lei.

Din p„cate, Ón anul ∫colar 2005—2006, c‚nd Partidul Social Democrat nu se mai afl„ la guvernare, exist„ jude˛e, printre care ∫i Buz„ul, Ón care pachetele cu rechizite ∫i manuale nu au ajuns Ón timp util.

Cele mai multe solicit„ri pentru pachetele cu rechizite ∫i manuale sunt din partea unit„˛ilor ∫colare din mediul rural, reprezent‚nd 90% din totalul cererilor, restul, de 10%, venind din partea ∫colilor din ora∫e, Ón total fiind vorba despre 115 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din jude˛ul Buz„u.

Sper ca cei ce se ocup„ acum de destinele viitoarei genera˛ii a Rom‚niei s„ organizeze licita˛iile pentru desemnarea firmelor care s„ furnizeze respectivele pachete, chiar dac„ ∫coala a Ónceput Ón urm„ cu o lun„.

## Stima˛i colegi,

f n de la Ónceput s„ precizez c„ a∫ fi dorit s„ nu existe acest subiect de declara˛ie.

Dar sunt situa˛ii care nu depind de voin˛a sau de dorin˛ele noastre. Œn acest an dificil 2005, dup„ inunda˛ii, am fost ataca˛i ∫i de virusul gripei aviare. Virus care, nu numai c„ reprezint„ o premier„ pentru Rom‚nia, dar este extrem, extrem de periculos ∫i despre acest lucru se ∫tie pe Óntreg mapamondul. Au ∫tiut ∫i autorit„˛ile noastre, Ón frunte cu ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, ce pericol ne p‚nde∫te ∫i au intrat Ón alert„ de la primele semnale.

Au urmat c‚teva zile de incertitudine privind diagnosticul, dup„ care s-a declan∫at o adev„rat„ tornad„ Ómpotriva ministrului Gheorghe Flutur. Am s„ dau doar dou„ citate din pres„: îEste singurul localizat de c‚nd s-a declan∫at isteria gripei aviare. Puternic, patogen, se transmite prin aer ∫i prin comunicate de pres„. A generat p‚n„ acum o epidemie na˛ional„. Purt„torii virusului dezinform„rii pot fi trata˛i doar cu doz„-∫oc de discern„m‚nt“ ∫i îGripa aviar„ lipse∫te, carantina continu„“. Au Ónceput s„ curg„ ∫i acuza˛ii la adresa sus-numitului ministru at‚t din partea cresc„torilor ∫i produc„torilor de carne de pas„re, c‚t ∫i din partea exportatorilor. Acuza˛ii f„r„ nici o noim„, pentru c„ este de domeniul absurdului ca un ministru s„ ac˛ioneze Ómpotriva domeniului pe care Ól p„store∫te.

Iat„ c„, din p„cate, semnalele ∫i totodat„ temerile autorit„˛ilor implicate s-au adeverit la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, mai precis la numai 24 de ore dup„ apari˛ia Ón pres„ a articolelor din care am citat. Sincer, preferam ca semnalele ini˛iale s„ nu se confirme, adic„ s„ fim ocoli˛i de gripa aviar„. Cred c„ at‚t domnul Flutur, c‚t ∫i celelalte autorit„˛i implicate nu ar fi f„cut un cap„t de ˛ar„ din criticile primite din partea presei, a produc„torilor ∫i exportatorilor. Ministrul agriculturii ∫i to˛i cei care au fost pe teren din primele zile ar fi preferat, sunt sigur, s„ gre∫easc„ ei dec‚t s„ avem de-a face cu acest virus.

Iat„ de ce, apreciind ceea ce au f„cut p‚n„ acum autorit„˛ile — Ón orice domeniu ∫i Ón orice situa˛ie este bine s„ intri Ón îalarm„“, chiar ∫i atunci c‚nd nu exist„ dovezi sigure ale unei posibile calamit„˛i —, consider c„ acestea trebuie felicitate, ∫i nu criticate. ™i, nu Ón ultimul r‚nd trebuie aduse din nou mul˛umiri Armatei ∫i Jandarmeriei, care sunt ∫i pe acest front Ón prima linie. Mai mult, a∫tept ca to˛i acei care au adus acuza˛ii privind a∫a-zisele dezinform„ri, to˛i cei care au considerat inoportune carantinele decise de autorit„˛i s„ revin„ ∫i s„-i prezinte scuze lui Gheorghe Flutur ∫i celor din echipa sa, precum ∫i tuturor celor din Guvern care sunt angrena˛i Ón b„t„lia Ómpotriva aviarei. De asemenea, scuze trebuie s„ primeasc„ ∫i to˛i acei func˛ionari anonimi pentru opinia public„ ∫i care de dou„ s„pt„m‚ni nu ∫tiu dac„ dorm dou„ ore pe noapte.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Trebuie s„ fim reali∫ti ∫i s„ recunoa∫tem c„ nici una dintre guvern„rile postdecembriste nu a avut parte de o asemenea perioad„ dificil„.

™i totu∫i, Guvernul T„riceanu reu∫e∫te s„ fac„ fa˛„ tuturor situa˛iilor de criz„, determinate de fenomene necontrolabile, care mai de care mai neobi∫nuite, d‚nd dovad„ de mult„ st„p‚nire de sine, putere de munc„ ∫i capacitate de a lua, Ón cel mai scurt timp ∫i Ón cele mai bune condi˛ii, m„surile potrivite.

Dup„ ce a trecut cu bine de povestea cu r„pirea din Irak ∫i de lupta cu apele, prima parte a anului Ónsemn‚nd transformarea Rom‚niei Óntr-un lac imens, precipita˛iile c„zute aduc‚nd cu ele dezastre greu de imaginat, Cabinetul T„riceanu prime∫te o nou„ lovitur„: gripa aviar„. Astfel, s-a trecut r‚nd pe r‚nd de la lupta cu terorismul, mai apoi cu furia apelor, la un r„zboi total cu p„s„rile.

La Ónceput o b„nuial„, mai apoi o certitudine, gripa aviar„ a reu∫it s„ pun„ pe jar o ˛ar„ Óntreag„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Trebuie, totu∫i, s„ salut„m operativitatea autorit„˛ilor care au reu∫it s„ st„p‚neasc„ situa˛ia. Cei doi mini∫tri liberali, cel a agriculturii, Gheorghe Flutur, ∫i cel al s„n„t„˛ii, Gheorghe Nicol„escu, principalii viza˛i de aceast„ criz„, au dep„∫it pragul oboselii, lucr‚nd zi ∫i noapte pentru a preÓnt‚mpina o eventual„ epidemie ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru a Ómpiedica o alt„ nenorocire, cum ar fi instaurarea panicii din r‚ndul popula˛iei, determinat„ de cele mai multe ori de exager„ri nejustificate.

Sper„m c„, m„car dup„ ce vom dep„∫i ∫i aceast„ criz„, a∫a cum se pare c„ se ∫i Ónt‚mpl„, prin izolarea ∫i distrugerea virusului, vom fi ocoli˛i de alte necazuri, pentru c„, Ón opinia noastr„, at‚t Rom‚nia, ca na˛iune, c‚t ∫i coali˛ia de guvern„m‚nt, ca putere politic„, au suferit destul.

V„ mul˛umesc.

## Ce nu ∫tiu îpigmeii?“

A privi un partid doar ca un grup de interese, rupt de principii, sisteme de valori ∫i obiective privind transform„ri socioeconomice generale este ca ∫i cum ai accepta c„ este natural s„ se constituie (institu˛ional!) organisme de tip mafiot.... care urm„resc doar interese de grup. Mai mult, se poate c„dea Ón capcana de a crede c„ partidele sunt menite a solu˛iona problemele individuale ale cet„˛enilor, la modul comun (chiar abject!) de a le oferi îciolane“ lor ∫i celor din îga∫c„“. Acest comportament poate deveni o problem„, ba, mai mult, a ∫i devenit! Faptul c„ nu suntem foarte departe de adev„r o demonstreaz„ îzbaterile“ comportamentale ale unor aripi, din cvasitotalitatea partidelor ce fiin˛eaz„ pe plaiurile mioritice, de a-∫i orienta politicile doar pentru a obstruc˛iona, ∫i nimic mai mult, orice efort orientat spre rezolvarea problemelor ˛„rii: restructurare, mediu coerent ∫i stabil pentru desf„∫urarea activit„˛ilor de afaceri (industriale sau de servicii).

A∫a st‚nd lucrurile, o Óntrebare se cere a fi pus„: cum se Ómpac„ toate acestea cu democra˛ia? Un r„spuns absolut sincer ar fi: nicicum! C„ pe la noi conceptele au un îparfum original“ poate n-ar trebui s„ ne mai mire.... C„ jocul acesta, de-a îGic„ Contra“, este perdant mai ales pentru marea mas„ a fraierilor care investesc voturi, d‚ndu-le putere ∫i (nu rareori) imunitate unor astfel de specimene, este o realitate mai mult dec‚t evident„. C„ electoratul este Ón∫elat, ∫i Ón∫elate sunt chiar resorturile ∫i legitimit„˛ile mecanismelor care pun Ón valoare democra˛ia este (iar„∫i!) evident.

Ce nu ∫tiu îpigmeii“? Ei nu ∫tiu ceea ce oamenii politici, din ˛„rile cu democra˛ii consolidate, au aflat demult: nu po˛i min˛i la nesf‚r∫it, nu po˛i s„ dai aparen˛e democratice unui comportament de ga∫c„, nu po˛i Ónc„lca, f„r„ urm„ri, contracte ∫i promisiuni.

Nu vreau s„ se Ón˛eleag„, gre∫it, c„ sanc˛ionarea politicienilor devine Ón mod natural scadent„ ∫i c„ f„r„ un efort sus˛inut din partea societ„˛ii civile, a adev„ra˛ilor oameni politici (cei cu voca˛ie, crez ∫i determinare), a fiec„rui votant, Ón ultim„ instan˛„, sanc˛iunea va veni de la sine. Nimic de acest gen nu vine de la sine! Cu at‚t mai mult Ón spa˛iul c„ruia ∫i noi Ói apar˛inem astfel de minuni nu se Ónt‚mpl„... Rom‚nul s-a prea obi∫nuit s„ ac˛ioneze cu teama de a nu deranja pe cei care-∫i arog„ puterea (Ón stat, partide sau orice alte institu˛ii), prea s-a obi∫nuit s„-i perie (s„ fie, oare, doar oportunismul?) pe

cei care sunt îm„rimile momentului“, prea a fost obi∫nuit cu jum„t„˛ile de m„sur„ ∫i cu acel: îmerge ∫i-a∫a“; Ónc‚t s„ ne permitem o stare de optimism Ón aceast„ privin˛„...

™-atunci, ce-i de f„cut? Iat„ o Óntrebare cu adev„rat dificil„, la care r„spunsul nu este u∫or a fi dat. ™i un r„spuns corect nici nu poate fi dat, Ónainte de a r„spunde la o alta Óntrebare: î...ai cu cine (dar mai ales!) ∫i pentru cine?“

Nu pot s„ ascund faptul c„ aceast„ Óntrebare m„ fr„m‚nt„ de destul de mul˛i ani.... P‚n„ acum nu i-am g„sit un r„spuns care s„ m„ fac„ optimist. Dar chiar ∫i a∫a, eu n-am Óncetat s„ sper, dar mai ales s„ lupt, s„ iau pozi˛ie, s„ Óncerc a-mi face glasul auzit.

Eu cred c„ democra˛ia, departe de a fi un scop Ón sine, are nevoie de cet„˛eni motiva˛i a nu se l„sa c„lca˛i Ón picioare Ón demnitatea lor de oameni liberi, cu aspira˛iile ∫i convingerile care-i caracterizeaz„, pe de o parte, ∫i puternic motiva˛i s„ respecte regula jocului democratic, pe de alt„ parte. Dac„ majoritatea cet„˛enilor va con∫tientiza c„ a∫a, ∫i doar a∫a, Ó∫i asigur„ putere votului, c„ Óntr-un fel sau altul fiecare conteaz„, ca individ, Ón economia organiz„rii sociale, doar c‚nd regulile sunt respectate de to˛i (acel: îNimeni nu-i mai presus de lege“ Ón˛eles Ón sensul larg, de obligativitate a tuturor de a se supune reglement„rilor o dat„ adoptate, iar acestea s„-i trateze pe to˛i uniform, f„r„ except„ri sau privilegii)... atunci sunt mari speran˛e de optimism. Mai mult, treptat se va produce ∫i o selectare, corelat„ cu voca˛ia, competen˛a ∫i determinarea actorilor din sfera politicului, fie c„ este vorba de popularea structurilor partidelor, fie de popularea institu˛iilor de putere ale statului.... Abia Ón acel moment se va acutiza nevoia de oameni cu adev„rat competen˛i, capabili s„ ofere ∫i s„ aplice politici coerente, orientate Ón direc˛ia dorit„ ∫i exprimat„ prin votul majorit„˛ii. C‚t„ vreme, Óns„, vom alerga dup„ false ˛inte ∫i vom accepta minciuna ca pe un r„u necesar, putem s„ ne punem pofta Ón cui!

îPericolul pe termen lung al gripei aviare“ Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Œn ultimele s„pt„m‚ni, Rom‚nia a fost cuprins„ de panica virusului influen˛ei aviare de tipul H5, depistat„ Ón localit„˛ile din Delta Dun„rii. Œn Ceamurlia de Jos ∫i Maliuc au fost descoperite p„s„ri moarte, iar rezultatele Laboratorului Comunitar de Referin˛„ din Marea Britanie a confirmat prezen˛a virusului gripei aviare.

Este l„udabil„ interven˛ia prompt„ a oficialit„˛ilor locale Ón frunte cu Prefectura Tulcea, a reprezentan˛ilor locali, precum ∫i a for˛elor de ordine din cadrul Ministerului de Interne, care au luat m„surile necesare de informare a popula˛iei, de izolare a fenomenului, pentru a preveni transmiterea virusului nu numai la p„s„rile din localit„˛ile Ónvecinate, dar, ∫i mai grav, pentru a preveni transmiterea lui la om, ceea ce ar duce la rezultate catastrofale.

Delta Dun„rii este una dintre atrac˛iile turistice de baz„ ale ˛„rii, cu ale c„rei bog„˛ii de faun„ ∫i flor„ ne m‚ndrim, ∫i de aceea trebuie s„ ac˛ion„m prompt pentru prevenirea declan∫„rii unei epidemii generale, cu efecte devastatoare nu numai pentru popula˛ia ˛„rii, dar ∫i pentru economia rom‚neasc„.

De asemenea, nu trebuie s„ uit„m c„ popula˛ia Deltei Dun„rii, care datorit„ izol„rii ∫i a mijloacelor precare de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 trai, trebuie sprijinit„ ∫i ajutat„ material ∫i financiar pentru a dep„∫i aceast„ criz„. Majoritatea popula˛iei din zon„, ∫i mai ales Ón localit„˛ile supravegheate de oficialit„˛i, are ca surs„ de hran„ tocmai aceste p„s„ri domestice, pe care le cresc Ón gospod„riile lor. Uciderea p„s„rilor, act necesar pentru prevenirea r„sp‚ndirii virusului, va atrage dup„ sine imposibilitatea multor oameni de a-∫i asigura cele necesare traiului de zi cu zi, de aceea, prin m„surile luate de autorit„˛i trebuie s„ se ˛in„ cont ∫i de compensarea cet„˛enilor pentru pagubele aduse din uciderea p„s„rilor domestice.

P„s„rile ucise erau ∫i un material biologic pentru reproducere, de aceea aceast„ grip„ are influen˛e negative pe termen lung. La prim„var„ cet„˛enii nu vor mai avea p„s„ri pentru reproduc˛ie, de aceea compensa˛iile trebuie s„ fie mai substan˛iale.

De∫i autorit„˛ile au instaurat carantin„ numai Ón localitatea Ceamurlia de Jos, zon„ considerat„ de risc zero, au fost depistate cadavre de p„s„ri ∫i Ón localit„˛ile Maliuc, Malcoci, Agighiol, Chilia, Lunca ∫i Panduru ∫i s-a Ónceput monitorizarea jude˛elor Ónvecinate, cu poten˛ial pericol de apari˛ie a gripei aviare. Aceast„ situa˛ie alarmant„ trebuie s„ ne pun„ un mare semn de Óntrebare ∫i ne for˛eaz„ s„ depunem toate eforturile necesare de a garanta o bun„ gestionare a acestei crize, deoarece de succesul acestui demers depind mul˛i factori, at‚t sociali, c‚t ∫i economici. Deja se resimt efectele acestui pericol. Cresc„torii de p„s„ri, precum ∫i comercian˛ii de produse din carne de pui sunt deja Ón dificultate, nu numai datorit„ reticen˛ei popula˛iei fa˛„ de carnea de pui, dar ∫i datorit„ stop„rii exporturilor.

De aceea, stimate colege ∫i stima˛i colegi, trebuie s„ ne mobiliz„m pentru a dep„∫i cu bine aceast„ situa˛ie neprev„zut„ ∫i s„ ne rug„m lui Dumnezeu c„ pericolul gripei aviare ab„tut asupra Dobrogei va r„m‚ne doar un caz izolat ∫i c„ lucrurile vor continua pe f„ga∫ul lor normal at‚t Ón Delta Dun„rii, c‚t ∫i Ón ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îDeclara˛iile premierului T„riceanu cu privire la bugetul pe anul 2006 al Camerei Deputa˛ilor ∫i al Senatului ∫i cerin˛a unei analize obiective“.

Premierul T„riceanu s-a adresat printr-o scrisoare pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, cu rug„mintea de a se reconsidera propunerile de buget pentru anul 2006, Ón vederea integr„rii lor Ón proiectul Legii bugetului de stat.

Totodat„, prin diverse declara˛ii, Domnia sa s-a pronun˛at cu privire la:

— Plafonarea cheltuielilor la cele dou„ Camere la nivelul cheltuielilor din anul 2005;

— Reducerile astfel efectuate s„ fie alocate acoperirii cheltuielilor prev„zute pentru Ónv„˛„m‚nt Ón anul 2006;

— Inoportunitatea mut„rii Senatului Ón Palatul Parlamentului dac„ se ∫tia c„ se va cheltui de 4 ori mai mult pentru Ónc„lzire ∫i Óntre˛inere;

— Existen˛a Ón Palatul Parlamentului a nu mai pu˛in de 2.000 de func˛ionari administrativi care se ocup„ doar de Óntre˛inerea cl„dirii.

Fa˛„ de con˛inutul acestor declara˛ii, evident, se pune Óntrebarea de ce aspectele prezentate, nu se puteau

discuta din vreme cu conducerea celor dou„ Camere, Ón locul unor declara˛ii de pres„ care, la r‚ndul lor, ridic„ numeroase Óntreb„ri ∫i anume:

— Plafonarea cheltuielilor la nivelul celor din anul 2005 nu pare s„ aib„ o baz„ rezonabil„ dac„ se ˛ine seama cel pu˛in de scumpirea utilit„˛ilor ∫i a infla˛iei;

— Am‚narea unor investi˛ii legate de finalizarea unor lucr„ri privind Palatul Parlamentului poate genera cheltuieli suplimentare ulterioare ∫i unele disfunc˛ionalit„˛i;

— Folosirea economiilor ce s-ar realiza prin plafonarea enun˛at„ a cheltuielilor pentru ce dou„ Camere, Ón scopul major„rii cheltuielilor bugetare pentru Ónv„˛„m‚nt este nesemnificativ„; economia maxim„ de circa 190,5 milioane RON ar putea s„ contribuie la cre∫terea ponderii Ón P.I.B. a cheltuielilor pentru Ónv„˛„m‚nt cu numai circa 0,05%, ceea ce nu este de natur„ s„ rezolve problemele majore ale acestuia;

— A pune Ón discu˛ie oportunitatea mut„rii Senatului Ón Palatul Parlamentului, acum, dup„ ce evenimentul s-a consumat, este f„r„ Óndoial„ tardiv„ ∫i lipsit„ de o motivare de fond credibil„;

— Afirma˛ia cu privire la existen˛a Ón Palatul Parlamentului a cel pu˛in 2.000 de func˛ionari administrativi care se ocup„ numai cu Óntre˛inerea cl„dirii se pare c„ sufer„ de o insuficient„ documentare sau de superficialitatea celor care Ól informeaz„ pe primulministru; potrivit datelor din bugetul de stat pe anul 2005, num„rul maxim de posturi aprobat pentru cele dou„ Camere la activitatea de Óntre˛inere ∫i servicii comune este 840 posturi, din care 363 sunt ∫oferi; rezult„ c„ numai aproape 500 de posturi sunt aprobate pentru Óntre˛inerea cl„dirii, respectiv de 4 ori mai pu˛in dec‚t a rezultat din declara˛iile men˛ionate.

— Atrage aten˛ia, pe de o parte, c„ premierul T„riceanu, Ón problemele echilibr„rii bugetului, acord„ o aten˛ie deosebit„ ∫i cu larg„ mediatizare cheltuielilor celor dou„ Camere, care reprezint„ numai 0,06% din P.I.B. Ón cazul Camerei Deputa˛ilor ∫i 0,03% Ón cazul Senatului, fa˛„ de cheltuielile pentru Ónv„˛„m‚nt care Ón 2005 au reprezentat 4,08% din P.I.B. ∫i pentru care se cere cel pu˛in 5% Ón 2006.

Pe de alt„ parte, din declara˛iile premierului T„riceanu nu se desprind m„surile concrete pentru simplificarea administra˛iei centrale de stat, pentru eliminarea paralelismelor existente, precum ∫i a birocra˛iei pe care o genereaz„.

Este cunoscut faptul c„ Ón timp ce num„rul total de salaria˛i pe economie s-a redus la aproape 56% Ón anul 2005 fa˛„ de 1990, num„rul salaria˛ilor din administra˛ia public„ s-a dublat Ón aceea∫i perioad„. Avem Ón prezent 15 ministere, 22 de mini∫tri, 63 de secretari de stat ∫i subsecretari de stat, precum ∫i 20 institu˛ii aflate Ón coordonarea sau Ón subordinea primului-ministru (autorit„˛i, agen˛ii, comisii, oficii, departamente); 23 institu˛ii aflate Ón subordinea Guvernului; 52 institu˛ii aflate Ón subordinea sau Ón coordonarea ministerelor.

Cancelaria Primului-Ministru, cu aparatul de lucru al ministrului delegat pentru introducerea implement„rii programelor cu finan˛are interna˛ional„ ∫i urm„rirea aplic„rii acquis-ului comunitar; 11 departamente; 7 alte compartimente.

Secretariatul General al Guvernului, cu compartimentele sale specifice, inclusiv cele privind Óntre˛inerea Palatului Victoria.

Evident, totdeauna este loc de mai bine. De aceea, consider c„ ar fi de dorit ca problemele privind bugetele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Camerelor s„ fie analizate de comisiile permanente de specialitate ale celor dou„ Camere, cu atragerea speciali∫tilor Ón materie, precum ∫i de Birourile permanente, ˛in‚ndu-se seama de cerin˛ele obiective ∫i de consultarea Guvernului.

Concomitent, ar fi necesar s„ se solicite Guvernului prezentarea m„surilor pe care le preconizeaz„ pentru simplificarea aparatului administra˛iei centrale de stat ∫i a reducerii cheltuielilor bugetare ale acestuia Ón anul 2006, care s„ se dezbat„ Ón cadrul Parlamentului.

Œn felul acesta s-ar Ónl„tura tratarea unilateral„, cu un anumit caracter propagandistic ∫i populist, a unor cheltuieli bugetare ∫i ar fi posibil s„ se ob˛in„ rezultate care s„ contribuie la o mai bun„ func˛ionare a administra˛iei publice ∫i implicit a economiei na˛ionale.

## Stima˛i colegi,

Zilele trecute s-a publicat un sondaj de opinie care, printre altele con˛inea ∫i op˛iuni pentru un viitor parlament unicameral. Interven˛ia mea nu are drept scop vreo pledoarie spre o form„ sau alta a sistemului parlamentar. Vin Óns„ ∫i sus˛in c„ ne afl„m Ón fa˛a unor practici eronate ∫i care, cu siguran˛„, vor genera multe confuzii.

Œn primul r‚nd, despre cum trebuie s„ fie Ón viitor sistemul parlamentar, uni sau bicameral, se pronun˛„ toat„ lumea. Se pune aceast„ Óntrebare oricui, oriunde, dar exact celor care trebuie s„ decid„, s„ legifereze, nu li se pune aceast„ Óntrebare. Este ca ∫i cum ai vrea s„ construie∫ti o baz„ sportiv„ Óntr-un cartier, dar pentru documentare nu iei leg„tur„ cu nimeni din mi∫carea sportiv„. Consider c„ printre cei care ar trebui s„ fie chestiona˛i Ón problema sistemului parlamentar, cei mai indica˛i ar fi chiar senatorii sau deputa˛ii. ™i nu m„ refer la organizarea unor sondaje sau chestionare, ci atunci c‚nd este vorba de o dezbatere public„ pe aceast„ tem„ nu trebuie s„ lipseasc„, Ón nici un caz, parlamentarii. Pentru c„, nu Ón ultimul r‚nd, viitorul acestei institu˛ii ne intereseaz„ ∫i pe noi.

Un al doilea aspect nociv care se degaj„ Ón aceast„ chestiune este acela al oportunit„˛ii introducerii Ón sondajele de opinie a Óntreb„rilor privind sistemul parlamentar. Exist„ o diferen˛„ clar„ Óntre o Óntrebare de genul îcu ce partid a˛i vota duminic„ dac„ ar avea loc alegeri?“ ∫i o Óntrebare de genul îce sistem parlamentar considera˛i c„ este util, bicameral sau unicameral?“. Dac„ Ón primul caz r„spunzi Ón func˛ie de simpatiile politice sau Ón func˛ie de multe alte elemente, dar Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, Ón cel de-al doilea jum„tate din r„spuns con˛ine o mare necunoscut„, ∫i anume sistemul parlamentar unicameral. Persoanele chestionate sunt puse Ón fa˛a unei Óntreb„ri f„r„ s„ ∫tie ce Ónseamn„ un parlament unicameral, f„r„ s„ ∫tie mare lucru despre procedurile legislative ∫i f„r„ s„ ∫tie cum se poate ajunge la un parlament unicameral. De aici ∫i p‚n„ la crearea unor premise gre∫ite, a unei st„ri de confuzie nu mai este dec‚t un singur pas. De aceea sus˛in c„ toate discu˛iile privind viitorul sistem parlamentar trebuie s„ fie arondate unor ample dezbateri publice, unde Ón primul r‚nd trebuie explicat clar, pe Ón˛elesul tuturor, ce Ónseamn„ bicameralism, ce Ónseamn„ unicameralism ∫i implicit modalit„˛ile de legiferare. Dac„ Óncerc„m s„ rezolv„m totul doar prin sondaje de opinie, atunci nu ne putem a∫tepta la rezultate pozitive, indiferent de op˛iunile unora sau altora.

## Stima˛i colegi,

Suntem cu to˛ii con∫tien˛i de pagubele pe care inunda˛iile din ultima perioad„ le-au produs asupra Rom‚niei.

Pentru solu˛ionarea acestor grave probleme ce au avut repercusiuni dezastruoase asupra multora dintre cet„˛enii acestei ˛„ri, Guvernul Óncerc„ neÓncetat s„ g„seasc„ p‚rghiile necesare ca fiecare dintre ace∫tia s„ aib„ c‚t mai repede un acoperi∫ deasupra capului ∫i toate celelalte necesare supravie˛uirii, c‚t ∫i ca cei ce au avut culturi agricole asigurate s„ primeasc„ desp„gubirile ce le revin.

Tocmai de aceea Executivul a decis acordarea unor desp„gubiri Ón valoare de 445 miliarde de lei vechi pentru culturile agricole asigurate care au fost afectate de inunda˛ii, precum ∫i pentru animale.

Aceasta este cea de-a doua tran∫„ de desp„gubiri pentru terenurile afectate de inunda˛ii, acordat„ de guvern anul acesta. Suma alocat„ va asigura desp„gubiri pentru 118.000 hectare de culturi agricole din jude˛ele C„l„ra∫i, Tulcea, Ilfov ∫i Ialomi˛a. Astfel, fermierii cu terenuri asigurate vor primi 70% din cheltuielile pe care le-au f„cut p‚n„ Ón momentul producerii calamit„˛ilor. Potrivit calculelor f„cute de Ministerul Agriculturii, pentru fiecare hectar vor fi acordate in medie 3,8 milioane lei vechi.

Suntem siguri c„ demersurile Guvernului nu se vor opri aici ∫i c„ pentru to˛i cei ce au fost afecta˛i se va g„si o solu˛ie ca Ón cel mai scurt timp s„ fie desp„gubi˛i ∫i s„ li se pun„ la dispozi˛ie materiale de construc˛ii pentru refacerea locuin˛elor.

## Stima˛i colegi,

Ne afl„m la nici un an de la debutul noului Legislativ ∫i se pare c„ unii dintre colegii no∫tri, mai precis cei din P.S.D., au intrat deja Ón campanie electoral„. Este dreptul lor, de∫i nu cred c„ ar avea motive urgente, pentru c„ de co∫marul de care s-au temut Ón aceast„ var„, ∫i anume alegerile anticipate, au sc„pat.

Marea problem„ a tipului de campanie declan∫at„ de P.S.D. este c„ reprezint„ o ac˛iune pur demagogic„. ™i m„ refer la îAc˛iunea cortul“ unde au demarat opera˛iuni de str‚ngere de semn„turi pentru introducerea votului uninominal. Spun c„ este un act pur demagogic, pentru c„ din punct de vedere politic este total inutil. De ce este inutil? Pentru c„ la ora actual„ exist„ Ónregistrate Ón Parlament trei propuneri legislative — una a P.N.L., alta a Partidului Conservator ∫i alta a P.S.D. — care promoveaz„, Ón diferite variante, sistemul de vot uninominal. Dac„ mai ad„ug„m faptul c„ ∫i Partidul Democrat are Ón sertar o propunere legislativ„ similar„ ∫i c„ ∫i pre∫edintele Rom‚niei pledeaz„ pentru votul uninominal, rezult„ c„ exist„ Ón Parlament o larg„ majoritate favorabil„ schimb„rii sistemului actual de vot. S„ Óncerce P.S.D. s„ sensibilizeze electoratul doar pentru c„ P.R.M. ∫i U.D.M.R. nu agreeaz„ sistemul votului uninominal? Evident c„ nu. Pentru c„ ∫i cel mai neexperimentat deputat din P.S.D. ∫i-ar da seama c„ vor exista suficiente voturi pentru a trece o lege electoral„ care s„ con˛in„ sistemul uninominal Óntr-una dintre variantele sale.

La fel de grav mi se pare ∫i faptul c„ atunci c‚nd se str‚ng semn„turi nu se dau ∫i explica˛ii clare privind sistemele de vot uninominal. Dac„ ar face vreun institut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 de sondare a opiniei publice un sondaj printre semnatari, nu ∫tiu c‚˛i dintre cei chestiona˛i vor putea r„spunde concret ce ∫tiu despre votul uninominal. Vor putea spune eventual doar c„ ∫tiu c„ P.S.D. este cel ce promoveaz„ acest sistem. Dar nici nu este nevoie de un sondaj. Citi˛i reportajele din ziarele de vineri, 14 octombrie, ∫i ve˛i fi l„muri˛i. Unii au crezut c„ se dau semn„turi pentru pensii mai mari, al˛ii credeau c„ semneaz„ pentru un nou scrutin la prim„rie etc. Concluzia este u∫or de tras: nici m„car la capitolul imagine, P.S.D. nu poate puncta aproape deloc Ón acest demers cu accentuat iz electoral. Iar Ón ceea ce prive∫te votul uninominal, sper c„ P.S.D. nu se va r„zg‚ndi atunci c‚nd Codul electoral va intra efectiv Ón dezbateri.

PS: Sper„m ca semn„turile str‚nse s„ nu fie utilizate Ón alte scopuri. S-au mai v„zut situa˛ii similare.

Declara˛ie politic„ privind consolidarea rolului Rom‚niei de exportator de securitate Ón regiunea extins„ a M„rii Negre.

Rom‚nia se afl„ la grani˛a NATO a Uniunii Europene, reprezint„ punctul de convergen˛„ Óntre o zon„ de stabilitate ∫i una de instabilitate. Zona Caucazului de Sud este o zon„ cu un poten˛ial de conflict foarte ridicat. Procesul de extindere a instabilit„˛ii Ón zonele din vecin„tatea M„rii Negre este favorizat de existen˛a Ón ˛„rile adiacente a unor state cu o structur„ institu˛ional„ instabil„ sau aflat„ Ón curs de dezvoltare, cu un sistem judiciar corupt, cu democra˛ii neconsolidate sau aflate Ón curs de definire. Rom‚nia poate ∫i trebuie s„ contribuie la construc˛ia institu˛ional„ Ón aceste ˛„ri a unor structuri democratice Ón domeniul securit„˛ii na˛ionale.

Integrarea Rom‚niei Ón structurile euroatlantice nu reprezint„ un scop Ón sine, ci vizeaz„ garantarea securit„˛ii na˛ionale a Rom‚niei printr-o structur„ capabil„ s„ intervin„ oric‚nd interesele de securitate ale statului ar fi lezate. Nu va exista o finalitate a procesului de integrare euroatlantic„, deoarece institu˛iile interna˛ionale se afl„, la r‚ndul lor, Óntr-un continuu proces de transformare ∫i adaptare. Concretizarea rolului de lider regional al Rom‚niei Ón furnizarea de expertiz„ Ón acest domeniu trebuie s„ se realizeze at‚t Ón cadrul institu˛iilor de securitate europene ∫i euroatlantice, c‚t ∫i Ón cadrul organiza˛iilor regionale de securitate. Rom‚nia de˛ine poten˛ialul uman necesar pentru a furniza expertiz„ Ón domeniul reformei sectorului de securitate.

Voin˛a politic„ din Rom‚nia a constituit un sistem eficient de control democratic al sectorului de securitate, prin construc˛ia institu˛ional„ a unor structuri abilitate Ón domeniu. Controlul parlamentar asupra serviciilor de informa˛ii este un exemplu relevant Ón acest sens. Suntem preg„ti˛i s„ sprijinim ˛„rile ce nu fac parte din structurile euroatlantice prin Ómp„rt„∫irea experien˛ei noastre Ón domeniu ∫i prin sus˛inerea implement„rii unor solu˛ii similare, adaptate Óns„ specificului fiec„rei ˛„ri Ón parte. Œn m„sura Ón care va exista un _feedback_ pozitiv de la institu˛iile cu atribu˛ii similare din zona extins„ a M„rii Negre, trebuie s„ existe ini˛iativa, ∫i noi suntem dispu∫i s„ ne-o asum„m, de a constitui ∫i chiar institu˛ionaliza un forum regional de discu˛ii al structurilor cu atribu˛ii Ón aria controlului democratic al sectorului de securitate.

O alt„ posibil„ direc˛ie de concretizare a exportului de expertiz„ poate fi realizat„ prin organizarea unor centre de preg„tire Ón domeniul securit„˛ii interna˛ionale ∫i

regionale. Ini˛iative exist„ deja, ele trebuie doar sus˛inute ∫i promovate prin adoptarea unor m„suri legislative adecvate.

De asemenea, trebuie Óncurajate ini˛iativele societ„˛ii civile de a organiza manifest„ri menite s„ reuneasc„ exper˛ii civili Ón domeniul securit„˛ii interna˛ionale ∫i regionale. Mai mult dec‚t at‚t, institu˛ionalizarea unor forme de cooperare la nivelul societ„˛ii civile a ˛„rilor din regiune ∫i asumarea de c„tre Rom‚nia a rolului de ini˛iator a unui astfel de proiect nu poate dec‚t s„ consolideze institu˛iile democratice din zon„. Astfel de forumuri regionale de discu˛ii au un rol foarte important, de monitorizare a ac˛iunilor desf„∫urate Ón aria securit„˛ii na˛ionale astfel Ónc‚t s„ fie semnalate orice eventuale Ónc„lc„ri ale drepturilor omului sau deficien˛e ∫i abateri de la principiile de func˛ionare democratic„ a institu˛iilor statelor, iar, pe de alt„ parte, un rol de avertizare asupra poten˛ialit„˛ii apari˛iei unor crize ∫i chiar de mediere a unor solu˛ii Ón cazul unor conflicte deja existente. Solu˛iile pe care societatea civil„ le poate oferi sunt de multe ori mult mai u∫or de acceptat de c„tre p„r˛ile implicate Óntr-un conflict, neexist‚nd suspiciunea unui partizanat pentru o parte sau alta.

Ini˛iativele men˛ionate mai sus se vor constitui Óns„ ∫i ca un exerci˛iu necesar chiar ∫i pentru Rom‚nia, at‚t ca exerci˛iu de autocontrol, dar este ∫i momentul Ón care vom putea demonstra capacitatea noastr„ de asumare a rolului stabilizator ∫i de mediere Ón bazinul M„rii Negre. Cu deosebit respect.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ pe care o fac ast„zi, doresc s„ fie o aten˛ionare a Guvernului Rom‚niei Ón leg„tur„ cu situa˛ia f„r„ precedent Ón care se afl„ agricultura Óntregii ˛„ri la sf‚r∫itul perioadei optime pentru Óns„m‚n˛area culturilor de toamn„.

Situa˛ia actual„ este cu siguran˛„ deosebit de grav„, av‚nd Ón vedere faptul c„, p‚n„ la 15 octombrie, gr‚ul ∫i orzul de toamn„ nu s-au Óns„m‚n˛at nici pe 10% din suprafa˛a programat„, iar Óns„m‚n˛„rile dup„ aceast„ dat„ sunt practic imposibil de realizat, iar acolo unde se vor face au ∫anse minime s„ asigure o produc˛ie normal„. Pentru sus˛inerea celor afirmate de mine v„ prezint situa˛ia existent„ Ón jude˛ul Arge∫ la data de 15 octombrie 2005.

Fa˛„ de circa 8—9.000 hectare de orz c‚te se Óns„m‚n˛eaz„ de regul„ Ón jude˛ Ón fiecare an, Ón aceast„ toamn„ nu s-au Óns„m‚n˛at nici m„car 1.000 hectare.

Gr‚ul de toamn„, care se realizeaz„ anual pe 45— 50.000 de hectare, s-a Óns„m‚n˛at p‚n„ acum doar pe 3—4.000 de hectare, iar perioada optim„ practic s-a Óncheiat. ™i mai grav este faptul c„ nu s-au realizat nici m„car ar„turile pentru Óns„m‚n˛„rile de toamn„, iar ogoarele pentru prim„var„ nici m„car nu au Ónceput.

Aceast„ situa˛ie dramatic„ ne duce cu g‚ndul la insecuritatea alimentar„ pentru anul 2006 ∫i la dependen˛a de importul cerealelor pentru nevoile de consum intern.

Œn situa˛ii excep˛ionale cum este aceasta, Guvernul credem c„ este obligat s„ ia m„suri excep˛ionale, una dintre acestea fiind dup„ p„rerea mea asigurarea rezervei de stat cel pu˛in la nivelul a 1,5—2 milioane tone gr‚u, care se afl„ la produc„tori, din recolta anului 2005, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 care, fie c„ nu se cump„r„, fie c„ este preluat la pre˛uri de nimic, fapt care Ói pune pe produc„torii agricoli Ón situa˛ia de a nu putea s„ reia ciclul de produc˛ie pentru anul urm„tor ∫i de a abandona practic terenurile agricole.

Interven˛ia Guvernului Ón aceast„ situa˛ie prin m„suri de sprijinire a produc„torilor agricoli, specifice situa˛iilor deosebite, mi se pare obligatorie, iar pasivitatea actual„ Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„ este cu siguran˛„ condamnabil„.

Declara˛ie politic„: îV‚n„toarea, Ón aten˛ia noastr„, a tuturor“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Salut pe aceast„ cale deschiderea sezonului de v‚n„toare, eveniment ce a avut loc zilele trecute ∫i Ón jude˛ul Arad, aduc‚nd Ón acest fel un omagiu acestui sport ∫i celor care Ól practic„ ∫i care, cu c‚teva zile Ón urm„, au beneficiat de apari˛ia unei legi foarte importante. M„ refer aici la legea care face referire la num„rul de exemplare din speciile de urs, lup, r‚s ∫i pisic„ s„lbatic„, care se pot recolta Ón cadrul sezonului de v‚n„toare 2005—2006.

V‚n„toarea este cunoscut„ Ónc„ din cele mai vechi timpuri, c‚nd se v‚na pentru hran„, din instinct, pentru ca mai t‚rziu omul s„ descopere c„ aceast„ Óndeletnicire aduce satisfac˛ii mai mult spirituale ∫i mai pu˛in materiale.

Ast„zi, conceptul v‚n„torii nu este dorin˛a de a ucide c‚t mai multe animale, ci pl„cerea de a Ónt‚mpina neprev„zutul. V‚n„toarea nu trebuie privit„ doar ca un segment de Ómpu∫care a v‚natului ci ca un complex de activitate — asigurare de hran„, instala˛ii ∫i amenaj„ri v‚n„tore∫ti, combina˛ii de r„pitoare.

V‚n„toarea este, totodat„, ∫i un prilej ca oamenii s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i s„ se adune, f„r„ nici o discriminare de rang. Œn cadrul desf„∫ur„rii acestei activit„˛i se leag„ prietenii adev„rate, sincere, Ón care dezideratul comercial este unul nesemnificativ.

Singurul lucru care conteaz„ este acela al respect„rii legilor scrise ∫i nescrise ale v‚n„torii, v‚natului ∫i eticii v‚n„tore∫ti.

A∫ dori s„ citez un om deosebit din localitatea Bata, jude˛ul Arad, prieten bun ∫i mare pasionat de v‚n„toare, cuvinte la care subscriu ∫i eu Ón totalitate:

îLegat de viitorul Óndep„rtat al v‚n„torii, m„ g‚ndesc la zilele triste c‚nd toporul va culca cu grab„ necru˛„toare p„durile ∫i se va restr‚nge astfel existen˛a liber„ a vie˛uitoarelor sale. Nu-mi pot imagina aceste p„duri f„r„ neast‚mp„rul lupului, mistre˛ii, cavalerii negri ai p„durii, bonc„nitul cerbilor, pentru c„ ei sunt via˛a ∫i poezia, nestematele p„durilor noastre.“

Iat„ de unde dorin˛a mea de a saluta aceast„ lege care face preciz„ri clare Ón ceea ce prive∫te num„rul de exemplare ce pot fi v‚nate din categoria c‚torva specii de animale ce populeaz„ p„durile noastre. Este absolut prioritar s„ evit„m acele abuzuri care se practicau p‚n„ mai zilele trecute de unii dintre cei care Ó∫i spun v‚n„tori, dar care nu Ón˛eleg sau pur ∫i simplu nu vor s„ cunoasc„ legile v‚n„torii, dar care prin aceste practici se Óndep„rteaz„ mult de ceea ce Ónseamn„ v‚n„toarea.

îBugetul de stat pe 2006, primul buget european al Rom‚niei“

## Stima˛i colegi,

Doresc s„ aduc c‚teva l„muriri referitoare la bugetul pe care Guvernul T„riceanu Ól propune pentru anul 2006 ∫i cred c„ se impune acest lucru ca urmare a declara˛iilor f„cute de domnul deputat Mihai T„n„sescu de la P.S.D. Domnia sa, f„r„ s„ a∫tepte s„ vad„ varianta complet„ de buget a Guvernului, f„r„ s„ a∫tepte posibilitatea formul„rii de amendamente Ón Parlament, a Ónceput s„ fac„ predic˛ii pe baza unor declara˛ii de principiu ale Guvernului vizavi de proiectul de buget pe anul 2006, exprim‚ndu-∫i, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, scepticismul ∫i neÓncrederea fa˛„ de o lege pe care nici m„car nu a citit-o.

Ceea ce a uitat s„ men˛ioneze domnul T„n„sescu este c„, pentru prima dat„ Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei, un guvern Ó∫i face o prioritate principal„ din reformarea justi˛iei, asigur‚nd fondurile necesare pentru asigurarea unui sistem judiciar independent, func˛ional ∫i transparent, pentru Ómbun„t„˛irea comunic„rii Óntre cet„˛eni ∫i justi˛ie, pentru asigurarea accesului liber la justi˛ie al oric„rei persoane, pentru accesul magistra˛ilor la jurispruden˛a na˛ional„ ∫i comunitar„, pentru reforma sistemului penitenciar ∫i Ón scopul combaterii corup˛iei Ón sistemul judiciar.

Ceea ce a omis s„ precizeze domnul T„n„sescu este c„ securizarea frontierelor, at‚t de cerut„ de organismele interna˛ional„ ∫i tr‚mbi˛at„ de P.S.D., se va aplica Ón scopul combaterii criminalit„˛ii organizate ∫i a sp„l„rii banilor. La fel, P.S.D. se face c„ nu a observat c„, Ón premier„ pentru Rom‚nia, to˛i banii colecta˛i prin sistemul asigur„rilor de s„n„tate vor fi folosi˛i numai pentru rezolvarea problemelor din domeniul s„n„t„˛ii, ∫i nu pentru acoperirea unor g„uri negre sau pentru plata unor poli˛e ale apropia˛ilor Guvernului, ca Ón vremurile de trist„ amintire ale guvern„rii N„stase.

Exemplele de motivare a viabilit„˛ii bugetului pe anul 2006 ar putea continua, dar nu vreau s„ intru Ón am„nunte de ordin tehnic. Ceea ce trebuie Óns„ remarcat la acest proiect de buget este faptul c„ el este structurat, pentru prima dat„, pe proiecte concrete, de strict„ necesitate pentru Rom‚nia. Œn acest sens, consider c„ avem de-a face cu primul buget european al Rom‚niei, prin care contribuabilii vor putea vedea clar pe ce se cheltuie∫te banul public, care sunt priorit„˛ile de moment ale Guvernului ∫i c‚t cost„ exact fiecare investi˛ie a statului.

Reamintesc vocilor critice din P.S.D. c„ toate aceste evolu˛ii Ón structurarea unui buget s-au efectuat Ón condi˛iile Ón care sumele din bugetul de stat au fost diminuate ca urmare a mai multor valuri de inunda˛ii, Ón condi˛iile Ón care mii de persoane au trebuit desp„gubite din cauza gripei aviare, iar resursele disponibile pentru anul 2006 au fost acordate Ón ideea reducerii deficitului bugetar.

Desigur, Rom‚nia nu va avea un buget care s„ mul˛umeasc„ pe toat„ lumea, at‚ta timp c‚t sistemul economiei de pia˛„ va fi dominat de firme dezvoltate artificial, nu Ónt‚mpl„tor, de cele mai multe ori apropiate de un anumit partid aflat la putere Ón perioada 2000— 2004. Cei care critic„ acum predic˛iile Guvernului pentru anul viitor uit„ c„ au Ón conturi o parte din averea acestei ˛„ri, datorit„ faptului c„ p‚n„ acum au avut p‚inea ∫i cu˛itul Ón m‚n„, iar acum nu pot accepta c„ banii str‚n∫i de la contribuabilul rom‚n se va Óntoarce, pe bun„ dreptate, Ón rezolvarea problemelor acestuia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 A∫tept din partea colegilor de la P.S.D., Ón aceast„ s„pt„m‚n„ dedicat„ adopt„rii bugetului pe anul 2006, Ón locul predic˛iilor sumbre, amendamente care s„ prezinte solu˛ii c‚t mai bune de repartizare a banilor, Ón beneficiul c‚t mai multor rom‚ni. Guvernul T„riceanu, dup„ cum a ar„tat ∫i p‚n„ acum, va fi deschis criticilor constructive ∫i sunt convins c„ va reu∫i s„ mul˛umeasc„ ∫i pe cei care depind de acest buget, ∫i pe cei care contribuie la el.

îModelul german“

Ast„zi, c‚nd fac aceast„ declara˛ie, ceea ce am prezis Ónainte de alegerile generale din Germania s-a concretizat deja. O alian˛„ Ómpotriva naturii a luat fiin˛„, ar zice un mucalit. O alian˛„ Óntre du∫manii... lor. O Ómbinare a dou„ viziuni diferite asupra viitorului Germaniei. ™i totu∫i modelul trebuie luat Ón seam„. Mai zilele trecute, Ón grupul social-democrat al Parlamentului European, un deputat german Óncerca s„ explice c„ îalian˛a de acas„“... nu seam„n„ cu cea.... din Parlamentul European. Tratatul de pace pentru viitorul Germaniei nu se va aplica ∫i Ón Parlamentul European! Oare?!

Cu dou„ grupuri parlamentare conduse de lideri germani (PPE ∫i PES), grupuri care de˛in mai mult de 50% din voturi Ón Parlamentul European, cu o economie relansat„ ∫i o reform„ a serviciilor sociale, principalul finan˛ator al Europei va deveni... ∫eful acesteia!

Modelul german poate constitui o baz„ pentru Rom‚nia, dac„ noi realizam alegerile anticipate atunci c‚nd... a dorit fostul prim-ministru. Un semnal ca acesta, generat de o economie ∫i o for˛„ politic„ ca Germania, ar fi generat oare stabilitate politic„ ∫i institu˛ional„? O alian˛„ P.N.L. — P.D. — P.S.D.? De ce nu? Œntr-un fel lucrurile s-au desf„∫urat identic. Noi am c‚∫tigat alegerile parlamentare, ei au c‚∫tigat alegerile preziden˛iale...

Œn schimb, Rom‚nia a devenit pia˛a convulsiilor moderne. Unii ˛ip„, al˛ii zbiar„, tinerii copiaz„ modelele pe care le renegau. Ajungem Ón Europa prin acela∫i model pe care dorim s„-l ascundem sub pre∫. îM‚ndri ∫i orgolio∫i“ cere Traian B„sescu, Ón timp ce fo∫ti mini∫tri, Óngrozitor de diletan˛i, Ón posturi, sunt promova˛i (a se citi expulza˛i) pentru a socializa cu Europa!

™i-i vezi d‚nd interviuri despre teme deja aprobate Ón Parlamentul European, spun‚nd c„ ei au inventat roata! Dureros este c„ vorbesc din Bucure∫ti despre ce se Ónt‚mpl„ la Bruxelles!

Apoi vin filozofii... Ei explic„ popula˛iei, pe care guvernul o Óncarc„ de taxe, impozite, abonamente obligatorii, cum sunt pre˛urile, î…la noi, maic„, la Bruxelles!“. De parc„ pe vecinul meu de la C‚rcea sau Brabova l-ar interesa! ™i atunci s„ nu zic„ rom‚nul c„ to˛i parlamentarii fac parte din Comisia de shopping?! ™tiu ace∫ti colegi ai mei c‚t cost„ oul Ón t‚rgul de s„pt„m‚n„? ™tiu ei cum se str‚ng banii pentru medicamentele p„rin˛ilor din luna viitoare?!

™tiu ei c‚t Ónsumeaz„ abonamentele la cablu, taxa la energie, taxa pe gunoi, Óntre˛inerea, din salariul pe care guvernan˛ii Ól dau celor mul˛i?

De cele mai multe ori, c‚nd Ói Óntrebi... se leag„ la ∫ireturi! Este momentul s„ extirp„m acest model al politicianului rom‚n! Este momentul s„-i oprim pe cei ce filozofeaz„ social cu presa pe principiul: îNu conteaz„ ce faci, conteaz„ ce ∫tie poporul c„ faci!“. Modelul acesta nu ˛ine de foame, nu aduce fonduri europene pentru

urbanizarea satului rom‚nesc, nu scade pre˛ul la energia electric„ ∫i nici nu cre∫te salariile. Acest model face ca Ón 9 luni s„-˛i scad„ popularitatea cu peste 30%!

Exemplul actualei guvern„ri va fi inclus la: îA∫a NU face!“. Dar cine va pl„ti oalele sparte? Cine-i d„ banii Ónapoi ˛„ranului sau patronului ale c„rui g„ini sunt omor‚te doar pentru c„ mini∫tri s„n„t„˛ii ∫i agriculturii au gestionat dup„ ureche semnalul de acum ∫ase luni al Organiza˛iei Mondiale a S„n„t„˛ii?

Vorba lui Nea Nicu din Brabova, ˛„r„nist Ónr„it: îTaic„, cine-mi aduce anii Ónapoi?“

Modelul german de coabitare ar trebui s„ ne dea de g‚ndit!

Œnc„ mai avem timp s„ alc„tuim o echip„ profesionist„ pentru Rom‚nia European„!

îAdministra˛ia local„ pesedist„ Ói jumule∫te pe ie∫eni.“ Exist„ ora∫e care ∫tiu s„ se dezvolte frumos. Din p„cate, Ia∫iul continu„ s„ nu se numere printre ele. Vina apar˛ine administra˛iei locale (pesediste), care se dovede∫te incapabil„ de a propune proiecte viabile de dezvoltare.

De∫i Ón campania electoral„ din 2004 candidatul P.S.D. se l„uda c„ are buzunarul plin de proiecte, descoperim acum, cu durere, c„ ie∫eanul are buzunarul tot mai gol, din cauza imenselor taxe locale.

Cu c‚teva zile Ón urm„, primarul ∫i consilierii P.S.D. au decis, Ón mod arbitrar, s„ majoreze cu 40% impozitele ∫i taxele locale, comparativ cu 7% — Bucure∫tiul, sau cu 6% — Bac„ul. Nu s-a ˛inut cont Ón nici un fel de argumentele de bun-sim˛ ale consilierilor P.N.L. ∫i P.D. Ia∫iul devine astfel ora∫ul cu cele mai mari taxe din Rom‚nia.

Aceast„ cre∫tere f„r„ precedent a d„rilor locale va afecta grav veniturile, ∫i a∫a reduse, ale ie∫enilor. V„ voi da un exemplu sugestiv: dac„ pentru 2005 o familie care locuie∫te Óntr-un apartament cu o suprafa˛„ util„ de 67 m[2] a pl„tit 1,18 milioane lei, de anul viitor aceea∫i locuin˛„ va fi impozitat„ cu 1,66 milioane lei.

C‚˛i ie∫eni vor putea suporta aceast„ majorare a taxelor locale? Cu siguran˛„, un num„r extrem de mic. Ce va face atunci primarul de Ia∫i? Va lipi prin ora∫ afi∫e Ón care va spune c„ vina apar˛ine Guvernului, a∫a cum a procedat Ón cazul drumurilor care s-au degradat Óncontinuu de la instalarea sa ca primar?

Un ora∫ se dezvolt„ atunci c‚nd administra˛ia ∫tie s„-i pun„ Ón valoare calit„˛ile. P‚n„ acum, municipalitatea ie∫ean„ ∫i-a pus Ón eviden˛„ doar propriul talent de a-i jecm„ni pe ie∫eni.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ cum bine ∫ti˛i, anul acesta, dup„ ninsorile abundente care au blocat drumuri na˛ionale, dup„ inunda˛iile care au produs pagube materiale ∫i omene∫ti uria∫e, o nou„ amenin˛are planeaz„ asupra desf„∫ur„rii normale a proiectelor de dezvoltare economic„, social„ ∫i politic„ Ón care este implicat„ ˛ara noastr„, ∫i anume virusul gripei aviare H5N1.

Autorit„˛ile rom‚ne∫ti responsabile pentru combaterea acestei amenin˛„ri, sub atenta coordonare a mini∫trilor liberali direct implica˛i, au reu∫it ca, prin activit„˛ile pe care le-au desf„∫urat, s„ primeasc„ aprecierile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 oficialit„˛ilor europene ∫i chiar au reu∫it s„ trimit„ speciali∫ti care s„ ajute autorit„˛ile din Republica Moldova. Mai mult, la Institutul îCantacuzino“, prin grija Ministerului S„n„t„˛ii, exist„ posibilitatea producerii vaccinului antiaviar pentru om.

Toate aceste aspecte fac dovada c„ autorit„˛ile rom‚ne∫ti, Ón situa˛ii de criz„, au capacitatea de a lucra repede ∫i eficient dac„ sunt bine coordonate. Totodat„, este evident c„ au nevoie de o bun„ organizare a activit„˛ii institu˛ionale pentru preÓnt‚mpinarea ∫i combaterea la timp ∫i cu pierderi minime a acestor dezastre.

Pentru ca structurile administrative s„-∫i poat„ desf„∫ura Ón bune condi˛ii activit„˛ile ∫i ca s„ poat„ asigura servicii publice la cel mai Ónalt nivel, au nevoie de un cadru legislativ care s„ le permit„ organizarea ∫i dotarea acestora la standarde europene.

De aceea, consider c„ este de datoria fiec„rui parlamentar s„ contribuie la lupta Ómpotriva acestor situa˛ii extraordinare, prin asigurarea unui proces legislativ func˛ional ∫i care s„ nu blocheze activitatea institu˛iilor publice.

V„ mul˛umesc.

îParticiparea la referendumul pentru votarea Constitu˛iei — o mare victorie a democra˛iei Ón Irak“

Duminic„, 16 octombrie 2005, cet„˛enii irakieni s-au prezentat Ón num„r mare la urne — peste 61% — pentru a vota noua Constitu˛ie, considerat„ de mare importan˛„ pentru viitorul democratic al Irakului. Chiar ∫i suni˛ii au Ónregistrat o rat„ de participare ridicat„, majoritatea sper‚nd c„ vor putea respinge proiectul constitu˛ional.

Judec‚nd, Óns„, participarea foarte numeroas„ la referendum ∫i amenin˛„rile adresate cet„˛enilor irakieni de adversarii noii Constitu˛ii pentru a nu se prezenta la vot, este foarte limpede c„ Irakul a ob˛inut o victorie r„sun„toare Ómpotriva amenin˛„rilor teroriste ∫i a f„cut un pas extrem de important ∫i ireversibil pe calea instaur„rii democra˛iei.

Kofi Annan, secretarul general al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, s-a declarat mul˛umit de felul Ón care s-a desf„∫urat consultarea popular„, remarc‚nd c„ irakienii au avut curajul s„ mearg„ la urne, s„-∫i exprime opiniile politice Ón ciuda climatului de violen˛„ ∫i amenin˛are. îConstitu˛ia este un semn al civiliza˛iei“, a declarat ∫i premierul irakian, Ibrahim al-Jaafari, dup„ ce a votat. îAceast„ Constitu˛ie a venit dup„ sacrificii grele. Este o nou„ na∫tere“, a ad„ugat el.

îCredem c„ sus˛in„torii Constitu˛iei au c‚∫tigat probabil“, a declarat la r‚ndul s„u, Condoleeza Rice, cit‚nd îestim„ri ale oamenilor de pe teren“, relateaz„ AFP. Aflat„ Óntr-o scurt„ vizit„ la Londra, Rice a discutat cu ambasadorul american la Bagdad, Zalmay Khalilzad, dar s-a declarat totu∫i prudent„, preciz‚nd c„ nu dispune de cifre privind rezultatele referendumului. Statele au salutat modul Ón care s-a desf„∫urat referendumul constitu˛ional din Irak, americanii consider‚nd c„ rata de participare ridicat„, violen˛ele reduse ∫i votul liber, transparent au reprezentat o mare Ónfr‚ngere pentru terori∫ti. Potrivit unui purt„tor de cuv‚nt al administra˛iei americane, Washingtonul este con∫tient c„ au existat nereguli, care au fost ∫i semnalate, Óns„ are Óncrederea c„ acestea vor face obiectul unei anchete serioase. Rata de participare la nivel na˛ional a fost mai ridicat„ Ón

zonele cu comunit„˛i sunite, dec‚t la alegerile legislative din ianuarie. Este o dovad„ c„ suni˛ii se al„tur„ procesului politic, cred autorit„˛ile americane, care au adus un semn de pre˛uire ∫i apreciere eforturilor f„cute de for˛ele de securitate irakiene. Acestea nu au avut nevoie de sprijinul for˛ei interna˛ionale pe durata Óntregii zile.

Partidul Democrat salut„ intrarea Ón normalitate a Irakului dup„ o lung„ perioad„ de criz„ ∫i apreciaz„, la r‚ndul s„u, curajul ∫i for˛a unui popor, aflat o lung„ perioad„ sub dictatur„, care, printr-o participare consistent„ la referendumul pentru noua Constitu˛ie, a formulat o op˛iune serioas„ ∫i ireversibil„ pentru viitorul democratic al ˛„rii.

Œntr-o interven˛ie recent„, un domn ministru al actualului Guvern ne Óndemna s„ nu mai ar„t„m cu degetul, Ón timp ce el Ónsu∫i ar„ta cu degetul. Un alt reprezentant al puterii spunea Ón luna iulie c„ Dumnezeu a fost de st‚nga, f„c‚nd referire la inunda˛iile ab„tute asupra Rom‚niei.

Niciodat„ nu s-a pus problema ca fenomenele naturale — calamit„˛i, dezastre — s„ fie puse pe seama politicului (s-a f„cut referire la interven˛ia sa la tornada de la F„c„eni).

Diferen˛a dintre noi ∫i Alian˛a D.A. se bazeaz„ pe modul Ón care gestion„m situa˛iile create sub coordonarea reprezentan˛ilor Guvernului.

La F„c„eni, am r„spuns, al„turi de prefectul jude˛ului Ialomi˛a, de Óntreaga ac˛iune de salvare a cet„˛enilor ∫i de reabilitare a infrastructurii. Toate serviciile de la nivelul jude˛ului au fost mobilizate Ón cel mai scurt timp. La miezul nop˛ii Óncheiam luarea primelor m„suri, accidenta˛ii se aflau sub asisten˛„ medical„, drumurile erau degajate. Ulterior, au fost construite 34 de case, dotate cu mobilier, 416 case au fost reparate, cet„˛enii au primit frigidere, televizoare, aragazuri.

Este u∫or de Ón˛eles c„ ast„zi nu se poate atinge o astfel de performan˛„, c‚nd la institu˛iile jude˛ene care se ocup„ de ape au fost numi˛i contabili, lucr„tori Lotopronosport, profesori ∫.a.m.d.

La F„c„eni nu s-au f„cut licita˛ii! Pasiunea actualului Guvern pentru licita˛ii nu Ói mai permite s„ se ocupe ∫i de infrastructura ∫i interesele Rom‚niei, tergivers‚ndu-se construirea autostr„zii. De 9 luni de zile, dumnealor verific„ ∫i blocheaz„ licita˛ii, Ón timp ce vecinii no∫tri unguri valorific„ fondurile de coeziune ale U.E., precum ∫i credite interna˛ionale ∫i construiesc anual 150 km de autostr„zi. O astfel de politic„ nu poate aduce dec‚t prejudicii ˛„rii.

îMo˛iunile trec, problemele oamenilor r„m‚n nerezolvate.“

Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor a ini˛iat, de cur‚nd, mo˛iunea simpl„ îNep„sarea“, prin care se dorea s„ se atrag„ aten˛ia Guvernului asupra problemelor grave cu care se confrunt„ rom‚nii Ón urma inunda˛iilor.

Œn urma valurilor succesive de inunda˛ii Ón jude˛ul Olt, 184 de locuin˛e au fost grav afectate, trebuind construite din temelii.

La aceast„ dat„, numai 24 de case au fost reconstruite p‚n„ la acoperi∫, la 117 case s-a turnat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 numai funda˛ia, la restul de 43 de case nu s-a f„cut nimic.

La dezbaterea Ón Parlament a mo˛iunii, reprezentan˛ii Guvernului au afirmat c„ Ón aceast„ toamn„ nici un singur om nu va fi l„sat Ón frig.

Dat„ fiind luna Ón care ne afl„m ∫i r„cirea accentuat„ a vremii, consider c„ Guvernul ori face declara˛ii lipsite de bun„-credin˛„, ori nu ∫tie ce spune.

Nu se explic„ de ce, reprezentan˛ii Guvernului Ón teritoriu nu Óncearc„ m„car s„ gr„beasc„ ritmul de lucru la reconstruc˛ia caselor.

Œn urma inunda˛iilor Ón jude˛ul Olt, au avut de suferit ∫i o serie de drumuri comunale ∫i jude˛ene, dar ∫i o serie de poduri, cum ar fi cel de la Icoana ∫i cel de la Mo∫teni.

™i la acestea ritmul de lucru nu este unul foarte sus˛inut, exist‚nd destule motive s„ credem c„ nu vor fi finalizate lucr„rile Ón aceast„ toamn„.

™i Ón satele jude˛ului Suceava constat„m tot mai frecvent Óndep„rtarea Guvernului ∫i a reprezentan˛ilor s„i din teritoriu de agenda ˛„ranului ∫i a comunit„˛ilor rurale.

Lucr„rile mecanizate din agricultur„ sunt foarte scumpe, produsele agricole nu le mai cump„r„ nimeni, iar bonurile pentru subven˛ia culturilor de gr‚u, secar„, ov„z nu acoper„ dec‚t Ón parte cheltuielile pentru Ónfiin˛area noilor culturi de toamn„.

™i acum, datele concrete: un hectar de arat cost„ 3.000.000 de lei vechi; un hectar de discuit cost„ 1.600.000 lei; un kg s„m‚n˛„ certificat„ cost„ 9.000 lei; transportul unui car de porumb cost„ Óntre 400.000600.000 lei. Produc„torii agricoli ob˛in banii prin v‚nzarea unor produse la sume derizorii: 4.000 lei/litru lapte; 2.500—3.500 lei/kg de cartofi; 2.500 lei/kg de gr‚u etc. Taxele ∫i impozitele se Ónmul˛esc ∫i cresc ∫i pentru ˛„rani.

Prin m„sura luat„ de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii de a anula calitatea de persoan„ juridic„ a ∫colilor generale cu mai pu˛in de 200 de elevi, p„rin˛ii sau elevii sunt sili˛i s„ parcurg„ pe jos sau s„ pl„teasc„ transportul pentru 4—10 km p‚n„ la ∫coala cu drept la semn„tur„ ∫i cu ∫tampil„. Avem multe cazuri, dar cele mai grele sunt pentru satele din comunele din zona de munte: Ulma, Brodina, ™arul Dornei, Cioc„ne∫ti, Moldova-Suli˛a, Izvoarele Sucevei etc. La acestea se adasug„ ∫i greut„˛ile cu care se confrunt„ prim„riile din multe localit„˛i prin incapacitatea de plat„ Ón care au ajuns sau urmeaz„ s„ intre Ón luna noiembrie a.c.

Œn vremea aceasta, liderii Alian˛ei D.A. sunt preocupa˛i de schimbarea pre∫edin˛ilor ∫i a vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene, membri ai P.S.D., ∫i a pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului. Aceast„ lupt„ surd„ ∫i steril„ Ónc„ nu s-a Óncheiat. îComanda“ de la pre∫edintele îjuc„tor“ Ónc„ nu se exprim„ Ón activitatea Parlamentului, ca urmare a îarmoniei“ din interiorul Alian˛ei, ∫i respectiv a coali˛iei. Œn acest spa˛iu politic se consum„ mult„ energie ∫i timp pentru a ∫ti ∫i comenta mersul rela˛iilor din interiorul conducerii P.S.D. ∫i pentru a descoperi nereguli sau a formula acuza˛ii la adresa primarilor ∫i a viceprimarilor P.S.D.

Œn alt plan, continu„ conflictul din s‚nul Alian˛ei Óntre Palatul Cotroceni ∫i Palatul Victoria, adic„ Óntre cele dou„ executive îf„urite“ Ón Rom‚nia din anul 2005. ™i pe ecranele televizoarelor vin tot mai des reprezentan˛ii puterii ∫i explic„ st„ruitoarea lor trud„, dar ∫i

numeroasele succese Ón opera de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Insuccesele sau orice eroare Ón rela˛iile cu organismele europene, ∫i nu-s pu˛ine, sunt trecute repede Ón contul P.S.D.

Noi cerem insistent ∫i Ón modul cel mai responsabil ca oamenii puterii s„-∫i exercite puterea Ón folosul cet„˛enilor, a∫a cum au promis Ón campania electoral„ ∫i potrivit Programului de guvernare adoptat Ón Parlament.

Principala motiva˛ie pentru care consider„m necesar„ aceast„ declara˛ie politic„ este aceea c„ este inadmisibil ca Óntr-o ˛ar„ democratic„ membrii Parlamentului, care reprezint„ voin˛a electoratului, s„ se g„seasc„ Ón situa˛ia de a fi la dispozi˛ia unor persoane numite. Œn ultima vreme, procurorul general al Rom‚niei a lansat o serie de atacuri la adresa unor politicieni, pe are i-a acuzat de imixtiune Ón activitatea Ministerului Public, nefiind Óns„ Ón m„sur„ s„ ofere dec‚t exemplul unui singur parlamentar, dar ∫i acela necorespunz„tor.

Domnia sa a demonstrat c„ nu este capabil s„ fac„ diferen˛a Óntre o critic„ formulat„ de un parlamentar ∫i o adev„rat„ imixtiune Ón treburile justi˛iei. Œntr-un demers f„r„ suport real, domnul procuror general ∫i-a permis s„ aduc„ la cuno∫tin˛a opiniei publice c„ exist„ 22 de dosare ale unor parlamentari acuza˛i de corup˛ie. Œn atare situa˛ie, afirma˛iile procurorului general despre un parlamentar, pe care Ól calific„ f„r„ re˛inere ca fiind cercetat penal, au un pronun˛at caracter ofensator ∫i aduc o grav„ atingere imaginii institu˛iei Parlamentului.

Œn consecin˛„, consider„m c„ trebuie demarate de c„tre Ministerul Justi˛iei procedurile legale pentru ca atitudinea domnului Ilie Boto∫ s„ fac„ obiectul unei analize din partea institu˛iilor abilitate, pentru ca, mai apoi, s„ se treac„ la m„surile corespunz„toare, de natur„ s„ remedieze situa˛ia creat„.

Consider„m c„ Ón prea multe cazuri, atunci c‚nd se fac anchete asupra unor presupuse cazuri de corup˛ie ale unor parlamentari, se fac excese de zel ∫i cu informa˛iile aduse la cuno∫tin˛a opiniei publice Ónainte de a fi aduse la cuno∫tin˛a celui cercetat.

Totodat„, Grupul parlamentar al P.N.L. din Camera Deputa˛ilor este ∫i va r„m‚ne un sprijin real al reformei Ón justi˛ie ∫i se va str„dui s„ pun„ cap„t Óncerc„rilor de amestec Ón treburile justi˛iei, Óns„ consider„m c„ trebuie st„vilit„ imixtiunea reprezentan˛ilor Ministerului Public Ón activitatea parlamentar„, prin îdezv„luiri“ pe c‚t de ∫ocante, pe at‚t de exagerate. Suntem de p„rere c„ cercet„rile ∫i anchetele trebuie desf„∫urate Óntr-un mod mult mai discret ∫i responsabil, mai ales c„ membrii Parlamentului sunt reprezentan˛ii forului suprem din stat.

Declara˛ie politic„: îCota unic„ — pretext pentru biruri mai mari Ón noul Cod fiscal“.

Cota de 16% stabilit„ o dat„ cu instalarea actualului Guvern la impozitul pe venit ∫i la profitul brut realizat Ón activitatea economic„ a anului trecut a generat o avalan∫„ de promisiuni ∫i îcertitudini“ pe seama fiscalit„˛ii. S-au anticipat atunci venituri suplimentare la buget, datorit„ atragerii din sfera evaziunii a unei Ónsemnate p„r˛i a economiei subterane. S-a indus ideea ∫i s-a f„cut caz de cre∫terea important„ a c‚∫tigurilor salaria˛ilor prin unificarea cotelor progresive, f„r„, de fapt, s„ se ia Ón calcul ponderea mare a celor care c‚∫tig„ pu˛in la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 salariul real ∫i pierd mult din influen˛a negativ„ a cre∫terii pre˛urilor ∫i tarifelor.

Dup„ 9 luni, vedem c„ la buget nu sunt atrase resurse suplimentare pe seama reducerii ∫i unific„rii cotei la cei doi indicatori bugetari, colectarea veniturilor fiind ceva mai mare (de 4,9%), dar, fapt important de re˛inut, Ón sc„dere, ca ritm, fa˛„ de prima parte a anului. Se prefigureaz„ chiar o reducere a veniturilor reale ale bugetului sub nivelul anului trecut la o serie de indicatori ∫i chiar pe ansamblul bugetului consolidat.

Este de subliniat Óns„ faptul c„ aceast„ cot„ unic„ nu este doar prilej de sloganuri ∫i cli∫ee despre îbinefacerile“ m„surilor luate Ón domeniul fiscalit„˛ii. Ea este ∫i pretext pentru noi biruri sau, mai exact, pentru a le m„ri substan˛ial pe cele existente.

Recent, ministrul finan˛elor a anun˛at c„, dac„ tot s-a trecut la o cot„ unic„, atunci ea trebuie s„ fie aceea∫i ∫i pentru impozitarea dividendelor ∫i dob‚nzilor la depozitele bancare. Se poate constata ∫i dorin˛a de a se recurge la noi taxe ∫i impozite, printre care am re˛inut impozitarea imobiliz„rilor corporale, care, spun speciali∫tii, echivaleaz„ cu o adev„rat„ aventur„ fiscal„, care genereaz„ arbitrar ∫i inechit„˛i mari Ón faza de aplicare.

™i, totu∫i, dac„ se merge pe generalizarea cotei unice, ce-ar fi ca ∫i contribu˛iile la sistemul de pensii s„ fie aduse la nivelul cotei de 16%? Œntrebarea nu necesit„ neap„rat r„spuns, de∫i o astfel de diminuare a fiscalit„˛ii pe c‚∫tigul din salarii ar fi un adev„rat magnet pentru atragerea investi˛iilor Ón economie. Ar fi Óns„ o catastrof„ pentru bugetul asigur„rilor sociale, ∫i a∫a Ómpov„rat ∫i neÓndestul„tor.

## Stima˛i colegi,

Recent, am avut privilegiul de a m„ Ónt‚lni ∫i discuta cu reprezentan˛ii Parohiei Puchenii Mari, care mi-au Ónm‚nat un memoriu referitor la starea precar„ Ón care se g„se∫te Biserica îSf‚ntul Gheorghe“, monument istoric, ∫i la pericolul Ón care se afl„, din acest motiv, unele dintre cele mai frumoase picturi realizate de Nicolae Grigorescu. Fiind vorba despre una dintre prea pu˛inele comori semnate Nicolae Grigorescu de care ne putem Ónc„ bucura cu to˛ii privindu-le Óntr-un loc public, Ónc„rcat de credin˛„ ∫i istorie, m-am gr„bit s„ ∫i verific aspectele ce mi-au fost relatate ∫i, de∫i nu sunt specialist, am putut constata, cu str‚ngere de inim„, c„, Óntr-adev„r, mai ales ploile din aceast„ var„ au afectat grav starea picturilor ∫i a plafonului.

Din 1861, anul ctitoririi sale, ∫i p‚n„ ast„zi, ori de c‚te ori cutremurele, focul ori apa au r„nit trupul acestui sf‚nt l„ca∫, s-au g„sit oameni cu mult suflet care s„ i-l oblojeasc„, dar niciodat„ ∫i cu destui bani, Ónc‚t interven˛iile respective s„ nu fi l„sat urme ad‚nci. A∫a se face c„ ast„zi unele dintre picturile lui Nicolae Grigorescu nu mai exist„, iar cele salvate se afl„ Ón pericol de a fi distruse.

Am cerut interven˛ia imediat„ a Ministerului Culturii ∫i voi Óncerca, prin asocia˛ia de care m„ ocup, s„ colectez dona˛ii din partea oamenilor cu suflet mare din jude˛ul meu. Dar am o rug„minte ∫i pentru dumneavoastr„, stima˛i colegi: c‚nd v„ Óndrepta˛i spre Valea Prahovei, poposi˛i un minut ∫i la Puchenii Mari. Trece˛i pragul Bisericii îSf‚ntul Gheorghe“, bucura˛i-v„ sufletul de lumina credin˛ei ∫i ochii de chipurile transfigurate de iubire

cre∫tin„ ale sfin˛ilor, a∫a cum au fost ele intuite de marele nostru pictor Nicolae Grigorescu. Iar dac„ ve˛i sim˛i imboldul de a ajuta aceast„ biseric„ s„ supravie˛uiasc„ ∫i vremii noastre, ajuta˛i-o! V„ mul˛umesc.

Dup„ ce, Ón patru ani, au adus ˛ara Ón pragul falimentului, demagogia celor trei trandafiri continu„ s„ fac„ valuri. Din dorin˛a oarb„ de a ie∫i Ón eviden˛„ cu orice pre˛, colegii no∫tri deputa˛i P.S.D. au ajuns s„ se foloseasc„ de drama pensionarilor pentru construc˛ia capitalului politic — dram„ la care, cu s‚rg, au contribuit Ón ultimii patru ani.

Grija extraordinar„ pentru pensionari s-a materializat prin r„spl„tirea propriilor oameni. Ca un exemplu al arogan˛ei care a stat la baza actului de guvernare socialdemocrat„ este ∫i autointitularea ca magistrat a doamnei ministru al justi˛iei Rodica St„noiu, la nici dou„ luni de la instalarea pe postul de ministru. ™i parc„ pentru a Ónt„ri regula, Ministerul Justi˛iei recidiveaz„ ∫i mai r„spl„te∫te un pensionar, domnul fost secretar de stat Ioan Alexandru, prin acela∫i sistem, patentat de cea care a fost mandatat„ s„ aplice legea.

De∫i adu∫i s„ fac„ figura˛ie, s„ aplaude frumos ∫i s„ huiduie la comand„, celor aproximativ 200 de pensionari prezen˛i la Camera Deputa˛ilor nu le-a explicat nimeni ce se Ónt‚mpl„ cu pensiile. Trebuie s„ v„ reamintim, stima˛i colegi din P.S.D., c„ Ón anul 2004 a˛i semnat acordul cu F.M.I., prin care v-a˛i angajat ca indexarea pensiilor s„ se fac„ Óntr-o singur„ tran∫„, Ón anul 2005. Œn plus, Ón bugetul pe anul 2005, alc„tuit tot de Domniile voastre, nu se reg„sesc sume pentru o indexare substan˛ial„ a pensiilor.

Astfel c„ îs„racii ∫i cinsti˛ii vorbitori P.S.D.“ au Óncercat Ónc„ o dat„ — ∫i au reu∫it — s„ transforme procedura parlamentar„ democratic„ Ón circ ieftin, prin mo˛iunile scoase pe band„ rulant„. Mo˛iunile, domnilor, sunt acte normale ale exerci˛iului democratic, care, Ón mod normal, vizeaz„ teme concrete ∫i con˛in solu˛ii, tot concrete.

Domnilor deputa˛i P.S.D.,

V„ aduc aminte c„ sunte˛i la tribuna Parlamentului Rom‚niei, nu la tejgheaua vreunui chio∫c din cartierul natal ∫i cred c„ o _minima moralia_ v„ impune s„ Ónceta˛i. Domnilor fo∫ti guvernan˛i,

Cum mai pute˛i privi cu at‚ta senin„tate Ón ochii bie˛ilor pensionari — ∫i aici nu ne referim la doamna Rodica St„noiu — dup„ ce timp de patru ani i-a˛i ignorat?

Declara˛ie politic„: îIarna nu-i ca vara!“

Guvernul a Óncercat Ón aceast„ toamn„ s„ r„spund„ preocup„rilor popula˛iei legate de scumpirea produselor energetice ∫i a combustibilului, astfel c„ a majorat ajutoarele pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, ca m„suri de protec˛ie social„ pentru persoanele cu venituri reduse, ∫i nu o subven˛ionare acordat„ produc„torilor, dup„ cum se exprima C„lin Popescu T„riceanu.

Ce nu spune domnul ministru este c„, Ón sezonul rece 2005—2006, pentru aceste ajutoare se vor pl„ti peste 4.000 de miliarde de lei din fondurile publice, adic„ tot din buzunarul nostru. Œn schimb, aceste subven˛ii ar trebui reduse treptat, urm‚nd ca din 2007 s„ fie eliminate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 complet. Alocarea unor sume imense pentru Óntre˛inerea s„r„ciei ori pentru subven˛ion„ri lipsite de ra˛ionalitate economic„ sunt Ón contradic˛ie cu investi˛iile ce ar trebui s„ fie f„cute Ón domeniu.

Nu era mai bine, domnule ministru ∫i stima˛i guvernan˛i, ca ace∫ti bani s„ fie investi˛i Ón retehnologizarea ∫i reabilitarea sistemelor de termoficare, care ar fi costat mult mai pu˛in, dar ar fi avut efecte pe termen lung, inclusiv Ón ceea ce prive∫te costul gigacaloriei? Toate aceste m„suri populiste luate de guvernan˛i Ón ultimele luni sunt menite doar a cump„ra electoratul pe categorii sociale, pentru a v„ mai men˛ine Ón sondaje de opinie, oferindu-i, ca dintr-un propriu corn al abunden˛ei, avantaje de care nici n-au vrut s„ discute Ón perioada c‚nd erau Ón opozi˛ie. Dar aceste momeli, aceste gogo∫i populiste, pe l‚ng„ faptul c„ sunt infime, sunt rapid anulate de cre∫terea pre˛urilor la energie, combustibil, utilit„˛i, la bunurile de consum zilnic. Popula˛ia Ón˛elege tot mai mult c„ propaganda electoral„ nu ˛ine de foame ∫i nu asigur„ s„n„tatea omului, ∫i asta se va vedea Ón perspectiv„.

Blocajul financiar din sistemul energetic se ad‚nce∫te pe zi ce trece, iar patronatele solicit„ liberalizarea de urgen˛„ a pre˛ului gigacaloriei ∫i adoptarea unor m„suri ferme pentru dizolvarea lan˛ului de datorii ce leag„ termocentralele cu furnizorii de utilit„˛i. Cre∫terea Ón medie cu peste 50% a pre˛ului la gaze naturale, p„cur„, combustibil lichid u∫or (CLU) sau abur tehnologic (AT) impune o majorare corespunz„toare a tarifelor pentru ap„ cald„ ∫i termoficare. Œns„ Guvernul intervine ∫i aici, pentru a nu intra Ón iarn„ cu imaginea ∫ifonat„, oblig‚nd termocentralele s„ v‚nd„ agentul termic la pre˛uri mai joase dec‚t propriile costuri. Efectul nu este nici pe departe acea protec˛ie a popula˛iei fa˛„ de iminentele scumpiri, ci aruncarea unei Óntregi ramuri industriale — cea produc„toare de c„ldur„ — Óntr-un cerc vicios al datoriilor imposibil de pl„tit ∫i al crean˛elor imposibil de recuperat. Œn loc s„ ac˛ioneze pentru ieftinirea combustibililor, actuala guvernare impune termocentralelor s„ achizi˛ioneze energie cu 50% mai scump„ fa˛„ de 1 ianuarie 2005 ∫i s„ v‚nd„ apoi agent termic cu doar 20% mai scump.

O alt„ m„sur„ ce a fost anun˛at„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e se pare c„ moare Ón suc propriu. Este vorba de subven˛iile acordate celor care vor s„-∫i instaleze centrale termice sau arz„toare automatizate. De∫i ordonan˛a de urgen˛„ care stabile∫te criteriile ∫i beneficiarii subven˛iilor a fost aprobat„ de Camera Deputa˛ilor Ón urm„ cu trei s„pt„m‚ni, normele metodologice la actul normativ abia au fost finalizate.

Chiar dac„ la prima vedere pare o facilitate, accesul la ajutorul acordat de stat este destul de restrictiv at‚t pentru cei care vor s„-∫i Ónlocuiasc„ soba cu centrala, c‚t ∫i pentru firmele care vor s„ se Ónscrie Ón program. Potrivit ordonan˛ei de urgen˛„, de ajutorul de 10 milioane de lei beneficiaz„ familiile ∫i persoanele care au un venit net lunar pe membru de familie ce nu dep„∫e∫te salariul minim brut pe economie — 3.100.000 de lei vechi. Cum achizi˛ionarea ∫i instalarea unei centrale necesit„ costuri de circa 50 de milioane de lei, este pu˛in probabil ca doritorii s„ fie foarte mul˛i. Œn plus, statul nu s-a g‚ndit ∫i la consumurile colective, la biserici, ∫coli, institu˛ii publice, poate mai interesate de aceast„ prevedere.

O astfel de m„sur„ reprezint„ o subven˛ie de la stat pentru ni∫te furnizori de echipamente ∫i nu este de mirare c„ pre∫edintele Traian B„sescu tot aminte∫te de

ni∫te grupuri de interese din sistemul energetic. Pentru c„ o astfel de subven˛ie nu impune o reducere a consumului, eficientizare economic„, Ónseamn„ c„ au fost urm„rite doar interesele îalor no∫tri“.

Bine ar fi dac„, o dat„ pentru totdeauna, îc„ldura din casele rom‚nilor“ nu ar mai fi controlat„ politic ∫i gestionat„ prost de reprezentan˛ii unor partide aflate efemer la putere.

îIarna nu-i ca vara“

Anul trecut, cam pe aceast„ vreme, toate partidele politice se preg„teau de campanie electoral„. Ap„ruse faimoasa Alian˛„ îDreptate ∫i Adev„r“, care nici acum nu ∫tiu exact ce dreptate voia s„ instaureze ∫i nici ce adev„r s„ dezv„luie.

Œn schimb, am sim˛it pe pielea noastr„, to˛i rom‚nii, c„ suntem social-democra˛i, liberali, democra˛i, cu alte Ónclina˛ii politice sau apolitici, ce Ónseamn„ de fapt dreptatea actualilor guvernan˛i ∫i adev„rul celor care ne conduc destinele.

Cre∫terea pre˛urilor, Ónr„ut„˛irea traiului de zi cu zi al tuturor rom‚nilor, dar mai ales al celor cu venituri sc„zute, declan∫area de c„tre pre∫edintele-juc„tor a tot felul de crize, artificiale, dar foarte bine regizate, c„derea ∫i mai drastic„ a Ónv„˛„m‚ntului, prin reducerea bugetului, sistemul de s„n„tate din ce Ón ce mai ∫ubrezit ∫i facturile care vor cre∫te Ón aceast„ iarn„, precum procentul Ón sondaje al pre∫edintelui Traian B„sescu, consider c„ este adev„rul despre care nu au vorbit nici liberalii ∫i nici democra˛ii.

îS„ tr„i˛i bine!“, sloganul care a Óntunecat g‚ndirea rom‚nilor, a devenit cea mai detestat„ formul„ de adresare.

Iarna acestui an, care sigur va r„m‚ne Ón memoria rom‚nilor ca fiind cel mai negru, va face multe victime. Factura la Óntre˛inere se anun˛„ a fi mai mare dec‚t au promis guvernan˛ii c‚nd se aflau Ón campania electoral„.

Dup„ mult-tr‚mbi˛ata cot„ unic„ de impozitare, care a crescut veniturile doar celor ce au salarii foarte mari, recorelarea pensiilor, care au crescut, dar f„r„ s„ se simt„ substan˛ial Ón buzunarul pensionarilor, bugetul statului este insuficient pentru acoperirea unor eventuale stop„ri ale cre∫terii tarifelor la utilit„˛i. Ca urmare ∫i gigacaloria a suferit modific„ri Ón sens cresc„tor.

™i astfel, se anun˛„ o iarn„ grea, care nu va fi ca vara care tocmai a trecut...

Prea pu˛in se vorbe∫te despre ce va Ónsemna pentru majoritatea rom‚nilor sezonul rece din acest an.

Œn aceast„ iarn„, costurile legate de Óntre˛inere vor fi mai mari cu 28—30%, fa˛„ de anul trecut, chiar ∫i pentru apartamentele contorizate, ∫i asta datorit„ inten˛iei de majorare a pre˛ului na˛ional de referin˛„ la energia termic„ cu aproximativ 20%.

f n‚nd cont de faptul c„, p‚n„ Ón anul 2007, subven˛ia la gigacalorie trebuie eliminat„, rom‚nii vor avea de suportat Ón urm„torii ani cheltuieli aproape duble pentru Ónc„lzirea locuin˛ei. ™i, toate acestea, pe fondul altor nenorociri care au lovit ˛ara noastr„ Ón ultimele patru luni: inunda˛iile ∫i gripa aviar„.

Œmi pun o Óntrebare de bun-sim˛: ce este mai important, rezolvarea problemelor ∫i a priorit„˛ilor acestui popor, g„sirea de solu˛ii pentru a ajuta popula˛ia s„ suporte costul acestei ierni, asigurarea unui ad„post sinistra˛ilor care ∫i acum, mul˛i dintre ei, stau sub cerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 liber, asigurarea alimentelor ∫i luarea tuturor m„surilor de profilaxie Ón jude˛ul Tulcea, lovit de gripa aviar„, legile privind integrarea Ón Uniunea European„ sau discu˛iile pe marginea Regulamentului celor dou„ Camere ale Parlamentului, cu unicul scop de a-∫i instala Coali˛ia clientela pe scaune Ónalte?

Risca˛i s„ Ómboln„vi˛i popula˛ia de cea mai grav„ boal„: foamea, iar tratamentul ei se face prin cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei, inclusiv al celor care au crezut orbe∫te Ón promisiunile electorale ale Alian˛ei D.A.

S„n„tatea nu a fost niciodat„ Ón ultimii ani o prioritate pentru guvernan˛i dec‚t la nivel declarativ sau ca subiect electoral.

De fiecare dat„ cei afla˛i Ón opozi˛ie sunt îÓngrijora˛i“ de starea sistemului de s„n„tate, ca apoi ajun∫i la guvernare s„ caute justific„ri pentru subfinan˛area ∫i proasta gestionare a sistemului. De data aceasta, Guvernul pare hot„r‚t s„ aplice tratamentul corect ∫i nu se mul˛ume∫te cu punerea unui diagnostic, de altfel cunoscut ∫i unanim acceptat. Boala se nume∫te subfinan˛are ∫i are ca principale simptome accesul limitat ∫i inechitabil al asigura˛ilor la resursele sistemului. De aceea, doar alocarea de resurse mai mari c„tre sistemul de s„n„tate nu este suficient„, dac„ nu se tinde ∫i spre distribuirea echitabil„ a acestora c„tre asigura˛i.

Setul de legi preg„tit de Ministerul S„n„t„˛ii va duce cu siguran˛„ spre cre∫terea calit„˛ii serviciilor medicale ∫i va elimina discriminarea derivat„ din existen˛a caselor de asigur„ri paralele. Eliminarea acestor sisteme paralele va asigura uniformizarea accesului asigura˛ilor la serviciile medicale oferite de sistemul public de asigur„ri de s„n„tate. To˛i cet„˛enii Rom‚niei trebuie s„ fie asigura˛i prin contribu˛ia direct„ sau indirect„ (prin contribu˛ia statului) la casa public„ de asigur„ri de s„n„tate. Existen˛a caselor de asigur„ri de s„n„tate paralele dezechilibreaz„ func˛ionarea Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i contravine principiului solidarit„˛ii, poate cel mai important principiu al unui astfel de sistem. Œn aceste condi˛ii, ini˛iativa Ministerului S„n„t„˛ii de a desfiin˛a casele de asigur„ri de s„n„tate paralele este una necesar„.

Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate va oferi servicii medicale tuturor asigura˛ilor, f„r„ excep˛ie, la nivelul unor pachete de servicii medicale de baz„. Servicii Ón plus sau de o complexitate mai mare vor putea fi accesate prin asigur„rile private de s„n„tate, ∫i nu prin case paralele care genereaz„ inechitate Óntre asigura˛i, printr-un raport diferit Óntre cost ∫i calitate ∫i printr-un acces diferit la serviciile medicale. Toate aceste considerente Ónt„resc convingerea c„ eliminarea caselor paralele de asigur„ri de s„n„tate este o m„sur„ corect„ ∫i bine venit„.

îCultura de gr‚u, Ón pericol de a fi compromis„“

Este bine cunoscut faptul c„ necesarul de gr‚u pentru consumul intern este de aproximativ 5,5 milioane tone. Din nefericire, actualii guvernan˛i, c‚nd vorbesc despre necesarul de gr‚u, se raporteaz„ doar la cantitatea necesar„ pentru consumul urban ∫i rural, care este de circa 3,5 milioane tone, necunosc‚nd c„ gr‚ul se face din gr‚u ∫i pentru aceasta ai nevoie de s„m‚n˛„, ceea

ce Ónseamn„ aproximativ 600 tone, ∫i c„ o alt„ cantitate important„ de gr‚u se folose∫te Ón consumul furajer.

Pornind de la aceste cifre care Ónseamn„ nevoia Rom‚niei, Ó˛i pui Óntrebarea: ce m„suri, ce mecanisme ale economiei de pia˛„ s„ folose∫ti pentru a-˛i atinge obiectivul propus de a asigura principalul produs alimentar Ón Rom‚nia, p‚inea, cunosc‚ndu-se faptul c„ beneficiem de condi˛ii prielnice pentru cultura gr‚ului.

La aceast„ Óntrebare ai un singur r„spuns: munca responsabil„ ∫i continu„ pentru Óndeplinirea programului de cultur„, generat de condi˛iile de pia˛„ liber„, prin m„suri guvernamentale ∫i ac˛iuni concrete.

Din nefericire aceste m„suri ∫i ac˛iuni nu se reg„sesc Ón via˛a real„ a ˛„rii ∫i, atunci, a sta pasiv la o stare de fapt care genereaz„ dezn„dejde ∫i lips„ de speran˛„ Ónseamn„ a fi p„rta∫ la neputin˛„ ∫i iresponsabilitate.

Suntem la mijloc de octombrie, Óntr-o situa˛ie f„r„ precedent, pe care Rom‚nia nu a cunoscut-o de-a lungul istoriei sale, Ón agricultur„.

Ast„zi, c‚nd teoretic ∫i practic, av‚nd Ón vedere condi˛iile de clim„ din Rom‚nia, Ón unele zone ale ˛„rii trebuia s„ se fi Óncheiat sem„natul gr‚ului, din nefericire, trebuie s„ spunem c„ Ón multe cazuri aceast„ lucrare nu a Ónceput sau abia s-au Óns„m‚n˛at primele suprafe˛e.

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii confirm„ acest lucru: ar„turile pentru Óns„m‚n˛„ri s-au efectuat, potrivit raport„rilor, doar pe suprafa˛a de 1.400.000 ha, ceea ce reprezint„ 54% din program. Œn anul 2004, la aceea∫i dat„ suprafa˛a arat„ era de 2.086.000 ha, respectiv 89% din program.

Suprafa˛a Óns„m‚n˛at„ p‚n„ la data de 10 octombrie a.c. este de 240.00 ha gr‚u, fa˛„ de programul de 2.170.000 ha, ceea ce reprezint„ 11%. La aceea∫i dat„, Ón anul 2004, erau Óns„m‚n˛ate 1.000.000 ha cu gr‚u, respectiv peste 50% din suprafa˛a programat„.

Este cunoscut faptul c„ dep„∫irea perioadei optime de sem„nat duce, incontestabil, la pierderi de produc˛ie semnificative, Ón special, Ón zonele colinare, zone Ón care lucrarea trebuia Óncheiat„.

Œn jude˛ul Neam˛, programul de Óns„m‚n˛„ri de toamn„ este de 31.640 ha. P‚n„ la data de 10 octombrie 2005 s-au executat urm„toarele lucr„ri agricole:

— eliberat teren pentru Óns„m‚n˛„ri de toamn„: 22.105 ha, respectiv 69,9%;

— ar„turi pentru Óns„m‚n˛„ri de toamn„: 15.922 ha, ceea ce reprezint„ doar 50,3%;

— Óns„m‚n˛„ri la culturi de toamn„ — total — 9.859 ha, adic„ numai 31,1%.

Grav este c„ din cele 29.200 ha gr‚u—secar„, p‚n„ la aceea∫i dat„ s-au Óns„m‚n˛at doar 7.896 ha, adic„ 27%.

Actuala guvernare a introdus mecanisme de sprijin greoaie, costisitoare ∫i ineficiente pentru produc„torii agricoli. Iar rezultatul este dovedit acum, c‚nd agricultorii pl„tesc tribut unor asemenea improviza˛ii. Vedem c‚mpul plin de buruieni, suprafe˛e p„r„site, lanuri de porumb nerecoltate, gr‚ul a∫tept‚nd s„ fie Óns„m‚n˛at de produc„torii care au fost îsugruma˛i economic“ de politica Guvernului T„riceanu. Este bine cunoscut faptul c„ Ón agricultur„ ciclurile de produc˛ie se succed ∫i se alimenteaz„ reciproc, condi˛ion‚ndu-se unul pe cel„lalt.

Cum s„ Óns„m‚n˛ezi Ón Rom‚nia, c‚nd pre˛ul de valorificare a gr‚ului a ajuns sub 2.000 lei/kg, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul Óngr„∫„mintelor a crescut de la 400.000 lei/sac la 600.000 lei/sac, iar litrul de motorin„ de la 20.000 lei la 34.000 lei?! ™i aceasta, pentru c„ actuala guvernare a decis scoaterea de la rezerva de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 stat a unor cantit„˛i Ónsemnate de gr‚u Ón preajma recoltatului, pr„bu∫ind pre˛ul pie˛ei de la 4.500—5.000 lei/Kg la 2—3.000 lei/Kg.

Cum s„ Óns„m‚n˛ezi gr‚u Ón condi˛iile Ón care, prin compara˛ie cu anul trecut, c‚nd o ton„ de Óngr„∫„m‚nt se cump„r„ Ón contrapartid„ o ton„ de gr‚u, ast„zi, aceia∫i ton„ de Óngr„∫„m‚nt reprezenta contravaloarea a 4—5 Kg gr‚u, iar ast„zi mai mult dec‚t dublu.

A pune pe seama condi˛iilor naturale nefavorabile aceast„ Ónt‚rziere a Ónfiin˛„rii culturii de gr‚u este o mare gre∫eal„ ∫i o lips„ de respect pentru cei care muncesc p„m‚ntul.

Foarte mul˛i produc„tori, din toate jude˛ele ˛„rii, au redus sau chiar au renun˛at la Ónfiin˛area culturii de gr‚u datorit„ imposibilit„˛ii financiare cu care se confrunt„. S-a renun˛at la contractele de arend„, de asociere ∫i la lucrarea terenurilor Ón exploata˛ii mari, Ónsp„im‚nta˛i de necazurile acestui an, ∫i nu numai de cele climaterice.

Ne dorim cu to˛ii s„ avem o toamn„ lung„, care s„ dea posibilitatea execut„rii lucr„rilor Ón c‚mp, dar ∫tim foarte bine, din cercet„rile ∫tiin˛ifice ∫i din experien˛„, c„ p„r„sirea epocii optime de Óns„m‚n˛are Ónseamn„ pierderi care vor influen˛a negativ produc˛ia anului urm„tor.

F„r„ teama de a gre∫i, Óntrez„rim imposibilitatea de a asigura p‚inea consumului uman pentru anul viitor.

Din nefericire, lipsa de profesionalism Ón acest domeniu a creat o stare de incertitudini privind suprafe˛ele ∫i soiurile Ón cultur„, iar mecanismele de sprijin aplicate de Guvernul T„riceanu Ón aceast„ toamn„ nu sunt Ón stare s„ sus˛in„ aceast„ cultur„ de interes na˛ional.

Nu credem c„ este lipsit de temei s„ mai atragem Ónc„ o dat„ aten˛ia Guvernului privind modul de subven˛ionare a agriculturii prin cupoane, ceea ce a dus sau a determinat scumpirea artificial„ a Óngr„∫„mintelor, a semin˛elor, a celorlalte materiale ∫i produse necesare, o procedur„ greoaie, costisitoare, care a pus produc„torii agricoli pe drumuri ∫i i-a determinat pe unii s„ renun˛e chiar la subven˛ionare.

De∫i am aten˛ionat permanent asupra acestor aspecte, Guvernul nu a Ón˛eles ∫i nu Ón˛elege efectele dezastruoase ale unei asemenea politici. Concret, peste 700 miliarde lei, din cele 3.453 miliarde lei alocate pentru subven˛ii Ón prim„vara acestui an, au r„mas blocate Ón cupoane neutilizate, iar cifra aceasta va cre∫te Ón urm„toarea perioad„.

™tim cu to˛ii ∫i suntem de acord c„ un an agricol bun, cu rezultate pe m„sura eforturilor f„cute, poate s„ men˛in„ un climat economico-social s„n„tos Ón ˛ar„, at‚t de necesar Rom‚niei.

Din nefericire, analiza la aceast„ etap„ ne Óndeamn„ s„ credem c„ nu ne afl„m pe un drum bun, s-a gre∫it, se persist„ Ón gre∫eal„ ∫i, de aceea, v„ solicit„m, stima˛i colegi, s„ Ón˛elege˛i demersul nostru Ón acest moment.

Se impune ca la nivelul Guvernului s„ se analizeze imediat care sunt m„surile ce pot fi luate pentru Ómbun„t„˛irea st„rii de fapt. Vrem ca p‚inea rom‚nilor s„ fie asigurat„ din produc˛ia intern„ ∫i s„ nu Ómpov„r„m ˛ara cu noi biruri care s„ aduc„ popula˛ia Ón zona disper„rii. Ne punem Óntrebarea fireasc„, ce vor m‚nca rom‚nii la anul? Cu ce vor fi hr„nite animalele?

Prin politica agrar„ actual„ este posibil ca foametea din anii ’40 s„ fie dep„∫it„ Ón consecin˛e. Speran˛a produc„torilor agricoli de a ob˛ine produc˛ii bune Ón anul 2006 s-a n„ruit Ónc„ din aceast„ toamn„ datorit„ politicilor incoerente ale Guvernului T„riceanu, Ón special

prin eliminarea subven˛iilor la s„m‚n˛a de gr‚u, ceea ce pune Ón pericol at‚t produc˛ia de baz„, c‚t ∫i cea de s„m‚n˛„ pentru anii urm„tori.

Politica agrar„ a Guvernului T„riceanu este de neÓn˛eles, f„cut„ parc„ de ni∫te oameni care habar nu au cum se munce∫te p„m‚ntul ∫i cu c‚t efort se ob˛in roadele. Ai impresia c„ se dore∫te cu toat„ puterea s„ import„m gr‚u Ón anul 2006, c‚nd printr-o politic„ agrar„ bun„ Rom‚nia ar trebui s„ exporte gr‚u.

S„pt„m‚na trecut„ am asistat la o surpriz„ din partea unui membru al actualei puteri. Ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Mircea Miclea, a renun˛at la fotoliul s„u ∫i a abandonat îf„r„ permisiunea ∫efilor“ cursa dur„ pe care o desf„∫oar„ actuala putere ∫i Ón care suntem implica˛i f„r„ voia noastr„ cu to˛ii.

La auzul acestei ve∫ti m„rturisesc c„ am fost surprins. Primul g‚nd care m-a Ónv„luit Ón acel moment a fost acela c„ actuala putere are ∫i oameni cu ceva coloan„ vertebral„. Am ascultat atent motiv„rile domnului ministru ∫i mi-am dat seama c„ m-am Ón∫elat pu˛in c‚nd am tras primele concluzii.

Demisia domnului ministru a venit Ón urma determin„rii sumelor aferente Ónv„˛„m‚ntului pentru anul 2006 de la bugetul de stat. Dac„ Óntr-adev„r avea coloan„ vertebral„, domnul ministru Mircea Miclea nu ar fi renun˛at, ci s-ar fi zb„tut s„ ob˛in„ un procent mai mare din PIB pentru Ónv„˛„m‚nt.

Am v„zut c„ este la mod„ pentru actuala putere ca membrii s„i s„ demisioneze ori de c‚te ori Ónt‚mpin„ dificult„˛i Ón Óndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit Ón calitatea lor de mini∫tri. Cum Ónt‚mpin„ un hop, ei demisioneaz„. Dar ace∫ti distin∫i domni nu au ∫tiut de la Ónceput ce Ói a∫teapt„? Au crezut c„ Óntr-o func˛ie de conducere totul este numai lapte ∫i miere? Ei bine, nu este a∫a. De fapt, d‚n∫ii a∫a au fost obi∫nui˛i din legislatura 1997—2000, sperau c„ tot a∫a vor merge lucrurile ∫i de acum Ónainte.

Vreau s„ le transmit domnilor de la putere c„ renun˛area la o lupt„ denot„ o mare la∫itate. Nu putem s„ ne d„m demisia ori de c‚te ori sim˛im c„ suntem dep„∫i˛i de situa˛ie, ci trebuie s„ ne concentr„m s„ facem fa˛„ situa˛iei, pentru c„ electoratul pentru aceasta ne-a delegat, s„ le reprezent„m drepturile. A fi la putere este un lucru fortuit, bazat pe Óncrederea oamenilor; a dovedi c„ meri˛i s„ fii la putere este un lucru mare, care te face s„ fii m‚ndru c„ e∫ti Ónainte de toate om.

Ar trebui s„ reflect„m la lucrurile care depind de noi ∫i s„ c‚nt„rim dac„ putem face fa˛„ sau nu provoc„rilor grele care ne a∫teapt„. Œn cazul Ón care constata˛i c„ nu v„ sim˛i˛i preg„ti˛i s„ continua˛i b„t„lia bazat„ pe competen˛„, mai bine lua˛i exemplul domnului ministru Mircea Miclea. Dac„ ave˛i pu˛in noroc, demisia dumneavoastr„ va putea fi considerat„ de c‚˛iva oameni ca fiind o chestiune de onoare.

îBugetul pe 2006 las„ popula˛ia f„r„ speran˛a unei zile mai bune“

Optimismul Guvernului pune Ón fa˛„ cea mai roz dintre situa˛iile care pot ap„rea f„r„ a se g‚ndi la dezechilibrele care vor exista pe plan mondial.

Un element greu de explicat din proiectul de buget pe 2006 este ∫i rata de schimb a leului pe care acesta a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 fost construit. Dup„ cum bine se cunoa∫te, rata de schimb afecteaz„ Ón mare m„sur„ indicatorii macroeconomici.

f nta de infla˛ie prognozat„ la 5,5% pe an este un nivel prea ambi˛ios. Cre∫terea economic„ va fi foarte greu de atins, 6% este pentru aceast„ perioad„ foarte dificil. Estim„rile macro privind cre∫terea exporturilor cu 16,6% sunt, de asemenea, nefondate.

Œn condi˛iile Ón care bilan˛ul societ„˛ilor comerciale exportatoare este afectat de pierderile Ónregistrate din diferen˛a de curs valutar, acestea nu numai c„ se reprofileaz„, dar multe dintre ele lucreaz„ acum pe pierdere. Datorit„ cursului valutar de 35.500 lei pentru un euro, imaginea economic„ a ˛„rii noastre este dificil a se interpreta ca fiind corect„. Mul˛i str„ini interesa˛i de a investi Ón ˛ara noastr„ citesc datele Ón euro, iar una e imaginea PIB-ului Ón lei ∫i cu totul altceva este PIB-ul exprimat Ón euro.

Veniturile acestui proiect de buget s„rac vor asigura doar subzisten˛a economiei ∫i a administra˛iei, iar cheltuielile este clar c„ nu dau ∫anse dezvolt„rii.

Bugetul s-a conturat ca rezultat al unor constr‚ngeri, d‚nd un ban Ón plus celor care au strigat mai tare.

Lipsa unor fonduri pentru dezvoltare Ón anul 2006 reprezint„ consecin˛a modului gre∫it Ón care s-a pus Ón practic„ reforma fiscal„ a Alian˛ei D.A.

Modific„rile aduse cotei unice de impozitare au dus la c‚rpeli puse Ón aplicare cu Ónt‚rziere.

Prin faptul c„ Guvernul, de la 1 ianuarie 2006, preg„te∫te noi major„ri de impozite ∫i taxe, o parte dintre firme vor Óncerca s„ m„reasc„ sfera economiei subterane.

A∫a ne vom trezi, la un moment dat, c„ vor disp„rea locuri de munc„, iar bugetul familiei se va Ómpu˛ina, ceea ce va l„sa oamenii cu un gust amar, f„r„ speran˛a unei zile mai bune.

## Doamnelor ∫i domnilor,

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a saluta faptul c„ Parlamentul Rom‚niei a luat Ón discu˛ie proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Respectarea drepturilor omului este o condi˛ie esen˛ial„ pentru existen˛„ unei democra˛ii reale ∫i pilonul central al existen˛ei oric„rui stat de drept.

Œn ultimii 15 ani, Rom‚nia a parcurs pa∫i extrem de importan˛i la acest capitol, devenind chiar un exemplu demn de urmat Ón ceea ce prive∫te respectarea drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale.

Œn acest moment, Ón pragul accederii ˛„rii noastre la Uniunea European„, parlamentarii rom‚ni discut„ o lege care s„ reglementeze statutul minorit„˛ilor na˛ionale Ón Rom‚nia. Legea care va rezulta urmeaz„ s„ Óncununeze eforturile f„cute Ón ultimii ani Ón acest domeniu, care nu de pu˛ine ori a dat na∫tere la interpret„ri, discu˛ii ∫i p„reri diferite.

Acest act normativ are ca principii garantarea sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón limba matern„, obliga˛ia consult„rii reprezentan˛ilor legitimi ai minorit„˛ilor Ón procesul educa˛ional, conservarea ∫i protejarea mo∫tenirii culturale a minorit„˛ilor na˛ionale, dreptul de a folosi limba matern„ Ón scris ∫i oral Ón rela˛iile cu autorit„˛ile.

Doresc pe aceast„ cale s„ salut ini˛iativa realiz„rii acestei legi, dar, Ón acela∫i timp, doresc s„ fac apel la toate for˛ele politice ∫i la societatea civil„ s„ aib„ Ón

vedere aspectele deosebit de importante pe care le comport„ un astfel de act normativ.

Astfel, consider c„ acest proiect de lege trebuie s„ fac„ obiectul unei dezbateri publice, Ón care s„ fie implicate toate elementele societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru ca Ón final s„ ne putem bucura de o lege modern„ ∫i care s„ fie cu adev„rat rezultatul voin˛ei societ„˛ii noastre. Fac acest apel pentru c„ o astfel de lege poate foarte u∫or s„ conduc„ Ón mod involuntar la na∫terea unor conflicte care s„ implice mase mari ale societ„˛ii sau s„ produc„ r„ni greu de suportat at‚t de popula˛iile minoritare, c‚t ∫i de majoritari.

Ministrul educa˛iei, Mircea Miclea, s-a decis s„ demisioneze dup„ ce a fost criticat dur Ón ∫edin˛a coali˛iei majoritare. Lui Miclea i s-a repro∫at, Ón primul r‚nd, c„ nu a reu∫it s„-i schimbe pe ∫efii inspectoratelor ∫colare jude˛ene numi˛i Ón perioada guvern„rii P.S.D.

Criticile au venit, Ón principal, din partea liberalilor, iar liderii P.D. prezen˛i la aceast„ ∫edin˛„ au evitat s„-l apere pe propriul coleg de partid. Printre repro∫urile care i s-au adus lui Mircea Miclea se num„r„ ∫i men˛inerea Ón func˛ie a secretarului de stat pentru Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, Paloma Petrescu. Liberalii o acuz„ pe Paloma Petrescu de faptul c„ Ói protejeaz„ pe P.S.D.-i∫tii care ocup„ func˛ii-cheie Ón Ónv„˛„m‚nt.

Minciuni gogonate Ón Programul de guvernare. Capitolul 5 al Programului de guvernare al alian˛ei con˛ine mai multe promisiuni legate de educa˛ie. Iat„ c‚teva dintre aceste promisiuni, care nu se respect„.

Guvernul Rom‚niei va aplica o nou„ filozofie Ón domeniul finan˛„rii educa˛iei prin m„rirea investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚nt — pentru educa˛ie ∫i cercetare Guvernul va aloca de la bugetul de stat resurse financiare echival‚nd cu 6% din PIB — ∫i aplicarea principiului îfinan˛area Ól urmeaz„ pe cel ce studiaz„“.

îGuvernul Rom‚niei va asigura o cre∫tere substan˛ial„ a salariilor personalului din educa˛ie, peste cre∫terea medie a salariului din economie, lu‚nd Ón considera˛ie necesit„˛ile legitime ale slujitorilor ∫colii, statutul ∫i respectul de care ace∫tia trebuie s„ se bucure Ón societate. Astfel se va crea cadrul legislativ necesar pentru elaborarea unui nou sistem de salarizare care s„ reflecte importan˛a social„ a educa˛iei, s„ stimuleze performan˛a ∫i crea˛ia.“

Profesorii protesteaz„ Ón fa˛a prefecturilor. Mii de cadre didactice din toate jude˛ele ˛„rii ∫i din Bucure∫ti, afiliate la Federa˛ia Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚nt, Federa˛ia îSpiru Haret“ ∫i Federa˛ia Na˛ional„ Sindical„ îAlma Mater“, au pichetat prefecturile, consiliile jude˛ene ∫i consiliile locale Ón semn de protest fa˛„ de atitudinea de dispre˛ pe care Guvernul Rom‚niei o manifest„ fa˛„ de ∫coala rom‚neasc„ ∫i slujitorii ei.

Sindicali∫tii cer alocarea de la bugetul de stat pe anul 2006 a unui procent de 6% din PIB pentru Ónv„˛„m‚nt, elaborarea proiectului Legii salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt, care s„ asigure dublarea salariilor p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

Legea Ónv„˛„m‚ntului prevede c„ îFinan˛area Ónv„˛„m‚ntului de stat se asigur„ din fonduri publice, Ón limita a cel pu˛in 4% din PIB.“, se arat„ Ón art. 170 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995. Aceast„ lege a fost modificat„ anul trecut ∫i prevede ca p‚n„ Ón 2007 s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 asigure anual o cre∫tere a aloca˛iilor bugetare p‚n„ la minimum 6% din PIB.

Œn acest an, Legea Ónv„˛„m‚ntului a fost Ónc„lcat„ grosolan Ón ceea ce prive∫te aloca˛iile bugetare, ceea ce l-a determinat pe ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Mircea Miclea, s„-∫i depun„ demisia de onoare.

Dac„ domnul ministru Miclea ar fi r„mas consecvent deciziei de a demisiona, am fi Ón˛eles prin acest gest dorin˛a Domniei sale de a da un exemplu tuturor celorlal˛i membri ai Guvernului, inclusiv primului-ministru, c„ nu dore∫te s„-∫i piard„ credibilitatea Ón fa˛a electoratului, respectiv Ón fa˛a cadrelor didactice din Óntreaga ˛ar„, elevilor ∫i studen˛ilor, accept‚nd un buget pentru Ónv„˛„m‚nt mai mic dec‚t cel din anul trecut ∫i mai mic dec‚t Ón angajamentele asumate.

Faptul c„ domnul Miclea a decis s„ mai r„m‚n„ Ón fruntea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ónc„ 30 de zile, de∫i Ó∫i semnase demisia de onoare, ne duce cu g‚ndul la faptul c„ sau are garan˛ii c„ va primi mai mul˛i bani pentru educa˛ie, sau c„ nu mai pune at‚t de mult pre˛ pe propria onoare.

Consider c„ principalul vinovat pentru situa˛ia actual„ ∫i viitoare a Ónv„˛„m‚ntului, pentru promisiunile demagogice ∫i f„r„ acoperire pe care le-a f„cut Ón campania electoral„ ca ∫ef de partid ∫i la Ónvestirea Ón func˛ia de prim-ministru este domnul C„lin PopescuT„riceanu.

ad„posturi pentru sinistra˛i sunt elemente componente ale mul˛imii vide.

Pagubele determinate de cele ∫ase valuri de inunda˛ii provinciale, la care se adaug„ al ∫aptelea val, care i-a f„cut pe locuitorii din laguna Vene˛iei s„ tremure Ón fa˛a concuren˛ei pe care le-o f„cea capitala Rom‚niei, au fost aproximate la 60.000 miliarde de lei vechi.

Œn prezent, f„r„ ad„post personal, a∫teapt„ cu îoptimism“ iarna 8.763 de persoane. Simbol al libert„˛ii depline, deasupra lor, doar cerul Ónstelat. ™i pentru c„ tr„im Óntr-o societate modern„, structurat„ concuren˛ial, intr„ Ón competi˛ie ∫i Ministerul Transporturilor Locuin˛elor ∫i Turismului, solicit„m men˛inerea ultimului departament Ón structura func˛ional„ a actualului minister, Óntruc‚t s-a practicat intens Ón vara inunda˛iilor acest mod de ac˛iune, îturismul de calamitate“.

Afl„m c„ acelea∫i autorit„˛i au finalizat opera˛iunile de reabilitare a infrastructurii de drumuri afectate numai pentru 7% din lucr„rile Óncepute.

Œntr-adev„r, realiz„ri îm„re˛e“ ∫i Ón conformitate cu îgrija fa˛„ de om“, manifestat„ Ón Óntreaga filozofie social„ a îalian˛ei portocalii“ ∫i a îcoali˛iei policolore“.

Revenind la domnul ministru al administra˛iei ∫i internelor, credem c„ Domnia sa va fi de acord c„ situa˛ia dezastruoas„ din spa˛iul sinistrat nu este o glum„: _sans blague, monsieur Blaga_ !

Legea nr. 247/2005 a intrat Ón linie dreapt„. Œn traducere liber„, deja d„ b„t„i de cap autorit„˛ilor locale ∫i institu˛iilor care au administrat, p‚n„ acum, fondul funciar de stat ∫i pe cel silvic.

Absurdul cauzat de retroced„ri nu-i deranjeaz„ deloc pe puternicii zilei. Pentru ei totul are nuan˛„ portocalie. Filtreaz„ realitatea prin programe politice, prin ini˛iative de grup. Regia Na˛ional„ a P„durilor va fi sf‚rtecat„ de noile legi ale propriet„˛ii.

Aurul verde al ˛„rii va fi risipit Ón patru v‚nturi.

Afl„m c„ Ón jude˛ul Mure∫ p„durile solicitate prin cererile de retrocedare dep„∫esc cu peste 20 de procente suprafa˛a Ómp„durit„. Silvicultorii sunt Ónsp„im‚nta˛i. Investi˛iile de zeci de miliarde derulate Ón ultimii ani sunt pierdute. Vor trece Ón proprietatea privat„ p‚n„ ∫i drumurile forestiere, vor deveni simple poteci pentru noii Ómbog„˛i˛i.

Cine pl„te∫te pagubele? Spre ce ne conduc actualii guvernan˛i? Cu siguran˛„, nici ei nu ∫tiu. Orbec„iesc prin democra˛ie, Ón˛eleg capitalismul at‚t c‚t le dicteaz„ interesele.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îBlague“. C‚nd P.S.D. a Ónaintat o mo˛iune simpl„ av‚nd ca tem„ modul Ón care autorit„˛ile centrale au îgestionat“ criza inunda˛iilor, a fost acuzat de populism, ipocrizie ∫i alte asemenea îfine˛uri lexicale“.

Iat„, Óns„, c„ Ón timpul videoconferin˛ei de la Palatul Victoria, palat Ón fa˛a c„ruia trebuia ridicat„ p„durea de ˛epe — ∫i totu∫i n-ar fi lipsit„ de interes reluarea inten˛iei —, ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, a ˛ipat pur ∫i simplu la prefec˛i.

Ace∫tia, reprezentan˛i ai Guvernului Ón teritoriu, au fost acuza˛i c„ realiz„rile lor Ón privin˛a identific„rii unor

Œnc„ nu ∫tim foarte multe despre gripa aviar„, dar dac„ virusul Ó∫i confirm„ eficacitatea este mai bine s„ ne lu„m m„suri din timp. Provin dintr-un jude˛ extrem de expus acestei maladii. Ia∫iul este al doilea jude˛ din ˛ar„ ca luciu de ap„. Unii speciali∫ti spun c„, practic, Ia∫iul este o a doua delt„ a Rom‚niei, mai mic„, este adev„rat, dar nu mai pu˛in expus„ riscurilor de Ómboln„vire.

Œn plus, jude˛ul este traversat, Ón zona Prutului, de unul dintre principalele culoare de migra˛ie a p„s„rilor. Œn aceste condi˛ii, noi, ie∫enii, avem toate motivele s„ fim c‚t se poate de aten˛i Ón urm„toarea perioad„.

De c‚teva zile, autorit„˛ile jude˛ene au constituit un comandament special pentru ˛inerea sub control a gripei aviare. Au fost mobiliza˛i medicii de la Direc˛ia Sanitar„ Veterinar„, v‚n„torii, inspectorii de la Protec˛ia Consumatorului ∫i vame∫ii. Au fost puse la dispozi˛ia cet„˛enilor dou„ numere de telefon unde vor trebui anun˛ate toate cazurile suspecte Ón care se Ónregistreaz„ moartea unor p„s„ri.

Dincolo de culorile politice diferite, autorit„˛ile locale au colaborat foarte bine, iar acum a∫teapt„ ca autorit„˛ile centrale s„ creeze un veritabil plan de lupt„ de combatere a gripei aviare. S„ dea Domnul ca virusul s„ nu se r„sp‚ndeasc„!

Prin urmare, aceast„ situa˛ie special„ impune m„suri speciale. Sper c„ autorit„˛ile centrale au Ón˛eles ∫i ele acest lucru. Poate au aflat ∫i ele c„ a preveni este mai u∫or, mai ieftin ∫i mai inteligent dec‚t a vindeca. Œn spatele gripei aviare se pot ascunde efecte nedorite, de neb„nuit, ce pot afecta Rom‚nia timp de mai mul˛i ani.

A ne consuma energia, Ón acest moment, Ón lupte politice ori Ón vendete politicianiste reprezint„ cel mai prost r„spuns posibil al nostru la o situa˛ie de criz„. Este nevoie de o mobilizare permanent„ a autorit„˛ilor ∫i de o informare continu„ a popula˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Situa˛ia delicat„ de azi impune, dimpotriv„, o concentrare a eforturilor tuturor for˛elor responsabile. Haide˛i ca pre˛ de c‚teva s„pt„m‚ni s„ uit„m c„ facem parte din forma˛iuni politice diferite, cu doctrine diferite, cu programe diferite, pentru a pune la punct un plan de combatere a gripei aviare, la care s„ participe to˛i cei care pot fi utili Óntr-o asemenea situa˛ie. S„ nu conteze dac„ sunt de la P.S.D. ori de la Alian˛a D.A.

## Stima˛i colegi,

Zilele trecute am primit, Ónt‚mpl„tor, informa˛ii despre un caz ap„rut recent Ón Poli˛ia Rom‚n„. Am fost surprins s„ aflu c„, printr-un ordin al ministrului administra˛iei ∫i internelor, programul salaria˛ilor din Poli˛ia Capitalei este prelungit ∫i Ón _week-end._ Œn baza unui a∫a-zis protocol Óncheiat Óntre Poli˛ia Capitalei ∫i Academia de Poli˛ie, s-a stabilit ca studen˛ii Academiei de Poli˛ie îAlexandru Ioan Cuza“ s„ fac„ practic„ Ón fiecare _week-end_ la sec˛iile Poli˛iei Capitalei. Acest fapt implic„ prezen˛a obligatorie a personalului angajat Ón cadrul sec˛iilor arondate.

™tim cu to˛ii c„ salaria˛ii Poli˛iei Capitalei ∫i ai sec˛iilor de poli˛ie din Bucure∫ti au program prelungit, cu c‚teva ore bune, Ón fiecare zi. Li s-a promis c„ li se vor da prime pentru rezultate deosebite, c„ li se vor pl„ti orele suplimentare ∫i c„ vor primi spor de periculozitate. Ca toate promisiunile pe care le face actuala putere, acestea au r„mas la rangul de fic˛iuni. De ce s„ nu promit„, c‚nd promisiunile nu cost„ nimic. Important este s„ prind„ la electorat atunci c‚nd acesta trebuie s„ voteze.

Pentru Ónv„˛„m‚nt nu face˛i nimic, domnilor de la putere! Pentru func˛ionarii publici, Ón general, nu face˛i nimic,! Pentru Poli˛ia Rom‚n„ nu face˛i, de asemenea, nimic! M„ Óntreb, c‚nd vom vedea c„ v„ pas„ de cineva ∫i, mai ales, c‚nd ve˛i ar„ta c„ v„ pas„ de locuitorii acestei ˛„ri pe care, dac„ nu v-a˛i dat seama p‚n„ acum, a˛i fost Óns„rcina˛i s„ Ói reprezenta˛i ∫i s„ le reprezenta˛i drepturile?

R„spunsul la aceast„ Óntrebare va r„m‚ne incert ∫i cred c„ va Ónt‚rzia mult timp s„ apar„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ reprezint„, f„r„ doar ∫i poate, o prioritate major„, c„reia i se acord„ toat„ aten˛ia de c„tre actualul Guvern, Ón vederea finaliz„rii acestuia la data de 1 ianuarie 2007.

F„r„ a contesta importan˛a ∫i beneficiile pe termen lung care deriv„ din iminenta aderare a Rom‚niei Ón r‚ndul ˛„rilor membre ale Comunit„˛ii Europene, consider c„ aceast„ aderare trebuie perceput„ ∫i tratat„ Óntr-un mod c‚t se poate de serios ∫i matur.

Includerea poporului rom‚n Ón marea familie european„ n-ar trebui s„ Ónsemne doar preluarea ∫i uniformizarea la nivel cultural, ∫i nu numai, repet‚nd asemenea junimi∫tilor gre∫eala de a introduce Ón cultura rom‚neasc„ vestitele forme f„r„ fond.

Unitate Ón diversitate, motoul U.E., ar trebui s„ se reflecte ∫i la nivelul societ„˛ii noastre, pun‚ndu-se accent pe p„strarea propriei identit„˛i culturale, Ón detrimentul abandon„rii Ón derizoriu a propriilor obiceiuri, credin˛e, idealuri ∫i valori.

Œn acest sens, la nivel guvernamental s-ar impune, stima˛i colegi, dezvoltarea unor strategii na˛ionale Ón vederea conserv„rii, stimul„rii ∫i perpetu„rii elementelor definitorii al poporului rom‚n, cum sunt ansamblurile folclorice, Ón defavoarea prelu„rii _ad litteram_ a kitschului ∫i a altor valori str„ine identit„˛ii noastre.

Œn momentul actual, existen˛a ansamblurilor folclorice autohtone se datoreaz„ exclusiv bun„voin˛ei unui num„r restr‚ns de iubitori de art„, care con∫tientizeaz„ importan˛a rolului pe care aceste datini Ól au Ón procesul de identificare a ˛„rii Ón raport cu statele membre ale Uniunii Europene.

De aceea∫i aten˛ie va trebui s„ se bucure ∫i turismul, ca o modalitate de eviden˛iere ∫i promovare a specificit„˛ii ∫i unicit„˛ii formelor de relief, care, contopindu-se cu valorile na˛ionale, ne confer„ o distinctivitate aparte Ón arealul european.

Œn ideea men˛inerii acestei st„ri de distinctivitate, dragi colegi, sper c„ vom dispune de o doz„ semnificativ„ de Ón˛elepciune Ón vederea p„str„rii ∫i promov„rii asidue a valorilor tradi˛ionale, fiindc„ — nu-i a∫a — Ónainte de a fi cet„˛eni europeni suntem cet„˛eni rom‚ni!

## **Domnul Emil Radu Moldovan:**

Proiectul de buget pentru anul 2006 este dovada falimentului cotei unice ∫i a incompeten˛ei celor care ne conduc ast„zi.

Cine a beneficiat de 16%? îGulerele albe“ din economie, care, oricum, c‚∫tigau cel pu˛in 10 salarii minime pe economie, ∫i firmele de servicii financiare. Din p„cate, firmele de produc˛ie au resim˛it ∫ocul negativ al cotei unice. Vorbind cu managerul unei fabrici de textile care Ó∫i pl„te∫te cu ceva peste media sectorului salaria˛ii, acesta a declarat c„ Ón urma introducerii cotei unice fondul de salarii ∫i cheltuiala cu resursa uman„ i-a crescut cu 2—2,5%, lucru care nu l-a ajutat.

Œn plus, este Óngrijorat c„ anul viitor va aduce noi taxe pe care nu le va putea pl„ti. Œn condi˛iile Ón care impozitul la cas„ sau ma∫in„ Óntre 2000—2004 a fost actualizat cu rata infla˛iei, este inacceptabil ca dup„ un singur an de guvernare portocalie o parte dintre impozite s„ se m„reasc„ de opt ori.

Œncas„rile la bugetul na˛ional mai mari cu 20% Ón primele luni ale anului 2005 sunt consecin˛a cre∫terii economice din 2001—2004. Faptul c„ aceste Óncas„ri descresc acum este rezultatul deciziilor proaste luate Ón acest an. Œn semestrul I s-a pl„tit impozitul pe profit ∫i pe dividende conform vechiului Cod fiscal, iar cre∫terea Ónregistrat„ vine din cre∫terea economic„ din 2004.

Nu Ón˛eleg de ce nu a fost continuat„ o politic„ economic„ care s-a dovedit eficient„ ∫i apreciat„ at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i peste hotare. Orice om neutru politic se poate Óntreba: de ce a fost nevoie s„ schimb„m un sistem fiscal, cu toate convulsiile asociate, pentru ca rezultatele bugetare ∫i economice s„ fie cam acelea∫i? Lipsa strategiei fiscale a condus la un dezastru greu de reparat, acum, c‚nd Rom‚nia avea cea mai mare nevoie de stabilitate ∫i continuitate.

Bugetul propus pentru anul 2006 este cel mai s„rac buget propus Ón ultimii ani ∫i este Ónc„ un semn al neputin˛ei factorilor politici de decizie ai Rom‚niei.

Un buget care nu ofer„ ∫anse dezvolt„rii ∫i educa˛iei este un buget al subzisten˛ei, ru∫inos pentru o ˛ar„ ce Ó∫i preg„te∫te intrarea Ón Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Degeaba ne cere pre∫edintele B„sescu s„ intr„m cu arogan˛„ Ón Europa, dac„ suntem umili˛i tocmai de cei care ar trebui ∫i au promis demnitate Rom‚niei. Nu cred c„ proiectul de buget al unei ˛„ri trebuie f„cut cu at‚ta grab„, f„r„ stabilirea unei strategii ∫i a priorit„˛ilor.

Nu este normal ca la Capitolul îVenituri“ s„ v„ baza˛i majorarea pe cifrele venite din impozitele ∫i taxele preg„tite cu s‚rguin˛„ ∫i precizie pentru urm„torul an.

Ultimele date statistice arat„ o Óncetinire Óngrijor„toare a ritmului de cre∫tere, pus„ Ón primul r‚nd pe seama instabilit„˛ii fiscale care fr‚neaz„ planurile de dezvoltare a afacerilor din Rom‚nia.

îC„ Óntr-o familie ai un anumit venit pe care trebuie s„ ˛i-l gospod„re∫ti astfel Ónc‚t s„ po˛i face cheltuielile“ este explica˛ia premierului T„riceanu, care nu mai mul˛ume∫te pe nimeni Ón condi˛iile Ón care familia se Óndreapt„ spre colaps economic tocmai datorit„ celor ale∫i s„ o gospod„reasc„. Poate m‚ine ve˛i veni cu alte solu˛ii salvatoare prin care s„ ne cere˛i s„ renun˛„m la electricitate ∫i ap„ cald„ pentru a ne putea gospod„ri banii de m‚ncare.

Ceea ce era g‚ndit a fi o revolu˛ie fiscal„ s-a transformat Óntr-un r„zboi pierdut din cauza incompeten˛ei speciali∫tilor angaja˛i Ón a g„si o strategie fiscal„.

Œn aceste condi˛ii, ar fi normal s„ ie∫i˛i Ón fa˛a opiniei publice ∫i s„ v„ asuma˛i gafa introducerii cotei unice venind cu o strategie care s„ lini∫teasc„ ∫i s„ ofere din nou Óncredere mediului de afaceri Ón deciziile Guvernului.

Este singura cale spre o reform„ real„ ∫i o revolu˛ie fiscal„ c‚∫tigat„.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## _Pauza a durat Óntre orele 9, 30—10, 20._

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 254, sunt absen˛i 77, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 15 colegi.

Continu„m dezbaterile ini˛iativelor legislative cu proiectul de Lege privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine.

## Lege organic„.

Œn procedur„ de urgen˛„, din partea Comisiei juridice, domnul deputat ™tirbe˛.

V„ rog s„ propune˛i timpul. Procedur„.

Da, domnule pre∫edinte. 10 minute dezbateri generale, dou„ minute pentru fiecare interven˛ie.

Da. Mul˛umesc _.(Domnul deputat Eugen Bejinariu dore∫te s„ intervin„ pe procedur„.)_

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, Domnilor mini∫tri,

Œn dezbaterea de ieri un stimat ∫i distins coleg de-al nostru, domnul Pu∫ca∫, a solicitat ca toate proiectele de acte normative care sunt pentru integrarea Ón Uniunea European„ s„ fie Ónso˛ite de tabelul de concordan˛„ Óntre actul comunitar propus ∫i transpunerea proiectului de act normativ pentru a fi transpus Ón lege.

Vin ∫i Ónt„resc spusele colegului meu c„ aceast„ prevedere se g„se∫te Ón Hot„r‚rea Guvernului nr. 50/2005, Hot„r‚re pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea ∫i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare.

La art. 7 punctul 2, spune a∫a: îProiectul de act normativ Ónsu∫it potrivit alin. 1 se transmite concomitent, Ón copie, autorit„˛ilor publice interesate Ón aplicarea acestuia, Ón func˛ie de obiectul reglement„rii, care au obliga˛ia s„ analizeze ∫i s„ comunice ini˛iatorului eventualele observa˛ii ∫i propuneri Ón termen de cel mult 5 zile de la primirea proiectului, dac„ nu s-a stabilit un alt termen.

Proiectele de acte normative care urm„resc armonizarea legisla˛iei...“

Domnule coleg, interven˛ia pe procedur„ dureaz„ un minut. V„ rog.

î...care urm„resc armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu prevederile comunitare se transmit spre analiz„ ∫i Ministerului Integr„rii Europene, Ónso˛ite de tabelul de concordan˛„ Óntre actul comunitar propus s„ fie transpus ∫i proiectul de act normativ care Ól transpune.“

Deci, domnule pre∫edinte, cerem ca toate proiectele de acte normative s„ fie Ónso˛ite de acest document. Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Supun la vot timpii propu∫i de pre∫edintele comisiei. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Din partea ini˛iatorului, doamna ministru Anca Boagiu.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu** _— ministrul integr„rii_

## _europene_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu un singur amendament, dac„-mi permite˛i, ini˛iatorul nu este Ministerul Integr„rii Europene, care este minister de sintez„, Ministerul Integr„rii Europene avizeaz„ pentru conformitatea cu acquis-ul comunitar proiectele de lege. Ini˛iatorul este prezent Ón sal„, dar asta nu Ónseamn„ c„ nu-mi face pl„cere ca ast„zi s„ fiu al„turi de dumneavoastr„ ∫i Ómpreun„ s„ dezbatem legile care vizeaz„ procesul de integrare european„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Dac„-mi permite˛i, a∫ dori s„ fac o interven˛ie de 30 de secunde. Toate proiectele de lege sunt Ónso˛ite de tabelele de conformitate. Atunci c‚nd discut„m de preluarea acquis-ului comunitar, ele sunt prezentate de c„tre ini˛iatori Ón momentul Ón care legile intr„ Ón dezbatere la comisie. Deci aceast„ procedur„ a fost Óndeplinit„.

Œn ceea ce prive∫te proiectul de lege aflat acum Ón dezbatere, respectiv Legea privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine, din punctul de vedere al Ministerului Integr„rii, pot s„ v„ spun, dragi colegi, c„ este un proiect de lege necesar datorit„ angajamentelor pe care Rom‚nia ∫i le-a luat Ón procesul de aderare, este un proiect de lege care vizeaz„ dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ pentru cet„˛enii str„ini care urmeaz„ s„ lucreze terenurile agricole Ón Rom‚nia.

Este, de altfel, o excep˛ie de la prevederea general„, cet„˛enii str„ini nu au dreptul s„ cumpere terenuri agricole Ón Rom‚nia dec‚t dac„ activitatea lor urmeaz„ s„ se desf„∫oare Ón zona aceasta, respectiv Ón zona agricol„. Pentru to˛i ceilal˛i cet„˛eni apatrizi, termenul de tranzi˛ie pe care noi Ól avem inclus Ón documentul de pozi˛ie este de 7 ani.

Prin urmare, pozi˛ia Ministerului Integr„rii Europene este aceea c„ forma Legii, prezentat„ Camerei Deputa˛ilor, dup„ ce a fost analizat„ de c„tre Senat, privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine este conform„ variantei avizate de Ministerul Integr„rii Europene Ónainte de a fi supus„ dezbaterii ∫i v„ propunem adoptarea ei. Mul˛umesc.

Deci noi am discutat acest proiect de lege ∫i raportul este favorabil, ceea ce este important.

Da. Mul˛umesc. V„ rog.

Sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Tab„r„, am discutat acest proiect legislativ, dar tabelele nu au fost la Comisia pentru agricultur„. S„ fim foarte clari.

Domnule coleg, a˛i dezb„tut Ón Comisia de agricultur„? A˛i f„cut raportul? S-a f„cut raportul Ón comisie?

Domnule pre∫edinte, ni s-a pus o Óntrebare, noi am r„spuns Óntreb„rii.

Œntrebarea este dac„ s-a dezb„tut Ón comisie ∫i s-a f„cut raportul.

Nu, Óntrebarea n-a fost asta, domnule pre∫edinte. Dac„ tabelele au fost la comisie?

Domnule pre∫edinte Tab„r„, s-a dezb„tut raportul... este raport semnat de Comisia de agricultur„? V„ rog, la microfon. Deci dac„ a fost raport, ∫i aprobat de comisie.

Mul˛umesc, doamna ministru.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Legea a fost dezb„tut„ ∫i este raport, ∫i o s„ vin„ Ón dou„ minute.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamna ministru a spus c„ aceste tabele au fost prezentate Comisiei juridice.

Rog pre∫edintele Comisiei juridice s„ ne spun„ dac„ aceste tabele au existat sau dac„ exist„ ∫i Ónso˛esc proiectul de lege.

Doamna ministru vrea s„ fac„ o precizare. V„ rog, doamna ministru.

Tabelul de conformitate a fost prezentat Comisiei de agricultur„, pentru c„ ini˛iatorul acestui proiect este Ministerul Agriculturii.

Da. Din partea Comisiei de agricultur„, domnul pre∫edinte Tab„r„.

Nu am aci raportul, a∫tept s„ vin„. Dar el a fost prezentat, nu?

V„ mul˛umesc.

Da. Domnul Nicolicea.

Domnule pre∫edinte,

Dumneavoastr„ trebuie, c‚nd adresa˛i o Óntrebare pe care v-a rugat un alt coleg s-o adresa˛i, trebuie s„ pune˛i Óntrebarea exact a∫a cum a fost. Œn cazul de fa˛„, cineva este Óntrebat c‚t este ceasul ∫i dumneavoastr„ pune˛i Óntrebarea dac„ plou„ afar„!

Problema este dac„ tabelele respective au fost la Comisia juridic„? S-a stabilit c„ n-au fost, iar la Comisia de agricultur„, dumneavoastr„ Óntreba˛i: dac„ s-a dezb„tut proiectul de lege? Œntrebare inutil„, ca s„ nu zic altfel, av‚nd Ón vedere c„ f„r„ raportul respectiv nu putea s„ ajung„ Ón plen.

Deci Óntrebarea corect„ este dac„ tabelele respective au fost la Comisia de agricultur„? Oricum, chiar dac„ au fost la Comisia de agricultur„, ar fi pentru prima dat„ c‚nd un proiect de lege con˛ine o documenta˛ie la o comisie, iar c‚nd trece la aviz pentru alt„ comisie documenta˛ia este descompletat„.

Deci indiferent dac„ au fost sau nu la Comisia de agricultur„, faptul c„ tabelele respective n-au fost ∫i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Comisia juridic„, propunerea noastr„ este s„ retrimite˛i Ónapoi la comisie pentru a se dezbate, Ómpreun„ cu tabelele respective, av‚nd Ón vedere c„ s-a dat un vot Ón necuno∫tin˛„ de cauz„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Domnule coleg, trebuie s„ fim foarte clari. Tabelele respective trebuiau prezentate Ón comisie. Dac„ documenta˛ia Ón comisie nu era complet„, trebuia refuzat„ Ón comisie dezbaterea acestui proiect de lege. O dat„ ce s-a f„cut raportul Ón comisie, Ónseamn„ c„ a fost documenta˛ia complet„. Noi dezbatem Ón plen pe baza raportului prezentat de comisie.

V„ mul˛umesc.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de lege.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Num„ra˛i, v„ rog. 61 de voturi pentru retrimiterea la comisie.

Cine este Ómpotriva retrimiterii la comisie? 78 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 61 de voturi pentru, 78 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, propunerea a fost respins„ de a fi trimis„ la comisie.

Sta˛i, dar replic„ vre˛i?

## **Domnul Eugen Nicolicea**

**:**

Mi s-a rostit numele!

Nu v-am rostit numele, domnule coleg, v„ rog frumos, pofti˛i Ón sal„!

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Domnule pre∫edinte...

V„ rog foarte mult, pofti˛i Ón sal„, nu v-a rostit nimeni numele, dec‚t c‚nd v-am invitat la microfon, domnule Nicolicea, dac„ v„ invit la microfon, atunci nu v„ mai rostesc numele dac„ v„ deranjeaz„ acest lucru.

Explicarea votului!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Explicarea c„rui vot? Nu se explic„ votul, domnule Nicolicea!

Haide˛i, Ónceta˛i cu chestia asta, explica˛ia votului?!

Din partea grupurilor parlamentare, interven˛ii? V„ rog, domnule Nicolicea.

Domnule pre∫edinte,

C‚nd mai ave˛i interven˛ii ∫i r„spunde˛i unui coleg, v„ rog s„ pofti˛i aici la microfon, Ón calitate de deputat, ca s„ v„ putem ∫i r„spunde. Dumneavoastr„ uza˛i de calitatea de pre∫edinte, da˛i o explica˛ie care nu ˛ine... P„i, nu v„ sup„ra˛i, v„ face˛i de r‚s. Adic„ dac„ s-a dat votul, Ónseamn„ c„ a existat ∫i acest tabel. P„i, dac„ v„ dovedim c„ acest tabel nu a existat, dumneavoastr„ ce

face˛i? Deocamdat„, dumneavoastr„ a˛i min˛it. Deci, concluzia dumneavoastr„ fiind gre∫it„, nu m-a˛i l„sat...

Domnule coleg, dumneavoastr„ vorbi˛i acum la interven˛ia pe lege, nu? La dezbateri generale suntem acum, domnule coleg.

Da. La dezbateri generale.

V„ ascult„m la dezbateri generale.

Domnule pre∫edinte, ce-ar fi s„ v„ face˛i atribu˛iile de pre∫edinte, c„ nu ave˛i dreptul s„ Óntrerupe˛i vorbitorul, a∫a, c‚nd vre˛i dumneavoastr„ ∫i c‚nd nu vre˛i. Œmi lua˛i microfonul de tot... Nu vom face dialog, eu cu spatele la dumneavoastr„. V„ rog frumos s„ pofti˛i aici s„ v„ spune˛i, Ón calitate de deputat, care este pozi˛ia dumneavoastr„. Chestiunea este c„ a˛i dezinformat Ón momentul de fa˛„ adunarea Camerei, vorbind de ni∫te tabele care nu exist„.

Concluzia c„ s-a dat un vot, ∫i asta Ónseamn„ c„ acele tabele exist„, este o concluzie eronat„, ca s„ nu spun mincinoas„.

Bun. Deci Ón ceea ce prive∫te dezbaterile generale vreau s„ Óntreb reprezentan˛ii Guvernului dac„, Ón urma negocierilor cu EUCP, s-a b„gat restric˛ia de 5 ani ∫i de 7 ani? Care sunt impedimentele pentru care n-au fost 4 sau 8 ani? De ce este aceast„ diferen˛iere?

O alt„ chestiune pe care a∫ dori s-o Óntreb este ce facem cu cet„˛enii altor state sau apatrizii care au dob‚ndit teren Ón urma mo∫tenirii, dac„ ei au dreptul, de ce nu li se d„ dreptul s„ v‚nd„ ∫i altor cet„˛eni dec‚t cet„˛enii rom‚ni ∫i li se bag„ aceast„ restric˛ie de 5 ∫i, respectiv, 7 ani? Ei, mo∫tenind teren Ón mod legal, Constitu˛ia le d„ voie s„ de˛in„ acest teren, de ce sunt obliga˛i s„ v‚nd„ a∫tept‚nd 5 ∫i, respectiv, 7 ani altor cet„˛eni? Pentru c„ v‚nzarea Ón momentul Ón care se face unui cet„˛ean rom‚n poate s„ limiteze pre˛ul tranzac˛iei.

A treia chestiune pe care doresc s-o Óntreb, este vorba de dob‚ndirea terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ai unor state membre U.E., de ce a fost nevoie de restric˛ia aceea, ∫i anume ca dreptul de dob‚ndire s„ fie identic ca Ón ˛ara respectiv„?

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul deputat Fenechiu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ rog s„ lua˛i act c„ cele 10 minute pentru dezbaterile generale au trecut, fiind procedur„ de urgen˛„, av‚nd avizul favorabil al comisiilor, v„ rog s„ supune˛i la vot.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Dac„ nu, din partea comisiei, v„ rog, prezentarea raportului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea dob‚ndirii dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine.

Proiectul este structurat Ón patru capitole, este Ón concordan˛„ cu dispozi˛iile Constitu˛iei Rom‚niei, precum ∫i cu Capitolul IV de negociere îLibera circula˛ie a capitalurilor“.

Œn cuprinsul proiectului se precizeaz„ c„ legea va intra Ón vigoare la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de c„tre Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„, Senatul adopt‚nd ca prim„ Camer„ sesizat„ proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 27 septembrie 2005.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i, din totalul de 25 de membri ai comisiei. S-au depus amendamente Ón scris, o parte dintre ele fiind admise.

Œn urma dezbaterilor, comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón forma prezentat„, cu amendamentele admise, care sunt redate Ón anexa nr. 1.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Nemodificat.

## **Domnul Eugen Nicolicea**

**:**

Nu am primit r„spunsuri la Óntreb„ri.

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Nu ∫tim cum o s„ vot„m.

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Atunci de ce mai facem dezbateri generale?!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Vreau s„ fac o precizare. Preciz„rile respective au fost f„cute Ón comisie. Œn cadrul dezbaterilor Ón comisie ∫i Ón baza raportului prezentat de comisiei, s-au l„murit aceste lucruri. O dat„ ce raportul a fost prezentat de comisie, se trece la votarea lui Ón plen.

Œmi cer scuze, dar a∫a este regulamentul. Domnilor colegi, r„spunsurile s-au dat Ón comisie. Œn comisie au fost prezen˛i...

## **Domnul Dan Nica**

**:**

S„ ne dea r„spunsurile la Óntreb„ri. S„ r„spund„ ini˛iatorul.

Vre˛i procedur„?

V„ rog, domnule coleg, pe procedur„.

Domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i calitatea de deputat c‚nd ne spune˛i ce s-a Ónt‚mplat, v„ rog frumos s„ ne indica˛i articolul din regulament Ón care este interzis a se informa plenul asupra lucr„rilor comisiei.

Dac„ a∫ fi g„sit aceste explica˛ii Ón raportul comisiei, raport pe care eu Ól v„d aici... ™i trebuie s„ votez, pentru c„ la comisia respectiv„, dac„ n-am amendament, n-am de ce s„ m„ duc. Dumneavoastr„ dori˛i un vot asupra unei legi organice, ulterior, f„r„ ca deputa˛ii s„ fie informa˛i.

Dac„ dumneavoastr„ g„si˛i un articol de regulament care s„ v„ dea dreptate, ∫i anume ca deputa˛ii Ón plen s„ voteze f„r„ a fi informa˛i de c„tre comisie ∫i c„ li se interzice aceast„ informare, sunt de acord cu dumneavoastr„.

Deocamdat„ n-a˛i indicat. Eu m„ mul˛umesc ∫i cu r„spunsul din partea comisiei, nu v„ dau nici un r„spuns, dar s„ fie un r„spuns.

Mul˛umesc.

Timpii aloca˛i pentru dezbateri generale ∫i votat de c„tre plen au fost epuiza˛i. Toate dezbaterile s-au f„cut Ón cadrul dezbaterilor generale ∫i Ón cadrul timpilor aloca˛i ∫i vota˛i de c„tre plen.

Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Capitolul I, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 1, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 2, cu amendamentele propuse ∫i adoptate Ón comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 3, nemodificat.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 4, cu amendamentele propuse ∫i adoptate Ón comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 5, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

V„ rog, doamna deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A˛i invocat art. 5, eu m„ voi referi la 5 alin. 2, 3, 4 ∫i 5, dac„-mi Óng„dui˛i, pentru c„ fac parte, fire∫te, din acest raport. Pe r‚nd.

Am un amendament respins. Art. 5[2] care Ón textul proiectului de lege sun„ Ón felul urm„tor: îDispozi˛iile alin. 1 nu se aplic„ fermierilor care desf„∫oar„ activit„˛i independente ∫i sunt:

a) cet„˛eni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul Óntr-un stat membru care Ó∫i stabilesc re∫edin˛a Ón Rom‚nia ori apatrizi cu domiciliul Ón Rom‚nia;“.

La acest text, amendamentul pe care l-am formulat sun„ astfel: îa) cet„˛eni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul Óntr-un stat membru care au re∫edin˛a Ón Rom‚nia ∫i care desf„∫oar„ de cel pu˛in 3 ani activit„˛i independente, definite conform art. 2 lit. d) din prezenta lege, pe teritoriul Rom‚niei;“.

Explica˛iile pentru care am formulat acest amendament sunt urm„toarele: Ón primul r‚nd, Ón expunerea de motive nu am v„zut nici m„car o propozi˛ie Ón leg„tur„ cu fermierii care desf„∫oar„ activit„˛i independente.

Œn expunerea de motive a amendamentelor pe care le-am formulat am ar„tat c„ Ón˛eleg necesitatea acord„rii unor facilit„˛i unor categorii de persoane care sunt speciali∫ti ∫i care doresc s„ desf„∫oare activit„˛i de natur„ independent„ pe terenuri agricole ori forestiere, dar textul de lege nu face alt„ precizare Ón leg„tur„ cu fermierii ace∫tia, dec‚t c„ ei trebuie s„ Óndeplineasc„ cele dou„ condi˛ii prev„zute la punctele a) ∫i b), f„r„ ca prin aceasta s„ existe cea mai mic„ garan˛ie c„ ace∫ti fermieri sunt Óntr-adev„r speciali∫ti Ón agricultur„, c„ se pricep s„ lucreze terenuri agricole ori cu p„duri, c„ vin Ón Rom‚nia cu o experien˛„ Ón spate, pentru c„ din economia textului, care este, Óntr-adev„r, foarte restrictiv, rezult„ c„ este suficient ca aceast„ persoan„ s„ vin„ cu un document, cu o calificare din str„in„tate.

Œn˛eleg‚nd Ónc„ o dat„ toate ra˛iunile pentru care Rom‚nia, Óntr-o manier„ de reciprocitate, dore∫te s„ deschid„ por˛ile speciali∫tilor din Uniunea European„, care s„ vin„ Ón ˛ara noastr„ ∫i care, prin exemplul lor personal, s„ lucreze terenul care, eventual, sau terenurile care, eventual, sunt abandonate sau nu pot fi lucrate de c„tre agricultorii rom‚ni, ∫i Ón felul acesta ar contribui la o mai bun„ leg„tur„ Óntre viitorii cet„˛eni europeni, care sunt rom‚nii — s„ sper„m, din 2007 — ∫i ceilal˛i, mie mi se pare c„ totu∫i trebuie s„ acord„m, s„ ne lu„m ni∫te garan˛ii, ∫i atunci revin ∫i Ónchei pledoaria mea la acest punct, ace∫ti cet„˛eni str„ini ar trebui s„ desf„∫oare activit„˛i Ón Rom‚nia de natura acestora. Œn prezent, dup„ cum ∫tim, de∫i nu pot deveni proprietari, pot s„ lucreze terenurile, pot s„ le arendeze, pot s„ le fie concesionate, deci ei pot desf„∫ura lucr„ri, activit„˛i de acest tip.

S„ munceasc„ Ón Rom‚nia timp de 3 ani — este propunerea mea 3 ani, Ón fine, aici se mai poate discuta, se poate eventual reduce termenul —, dar 3 ani s„ demonstreze Ón Rom‚nia c„ sunt oameni serio∫i, c„ muncesc, c„ ∫tiu s„ fac„ agricultur„. Autorit„˛ile rom‚ne∫ti...

Am Óncheiat cu aceast„ fraz„, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc. Deci autorit„˛ile rom‚ne s„ fie cele care s„ decid„ cu privire la calificarea lor.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc. Din partea ini˛iatorului?

Ave˛i amendament?

Nu, din partea ini˛iatorului trebuie un r„spuns, domnule coleg.

Din partea ini˛iatorului. V„ rog.

**Domnul Mugur Cr„ciun** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Onora˛i deputa˛i,

Sunt Cr„ciun Mugur, secretar de stat pe integrare la Ministerul Agriculturii.

Textul legii aflat Ón dezbaterea plenului se refer„ la posibilitatea cet„˛enilor str„ini ∫i apatrizi de a dob‚ndi terenuri.

Activitatea pe care o desf„∫oar„ nu implic„ neap„rat cuno∫tin˛ele lor Ón domeniul agricol sau silvic, ei urm‚nd s„-∫i angajeze speciali∫ti Ón domeniul agricol ∫i silvic pentru desf„∫urarea acestor activit„˛i, a∫a cum este prev„zut.

Œn al doilea r‚nd, doresc s„ fac precizarea c„ acele tabele de conformitate, Ón acest caz, nu se pot prezenta, pentru c„ acest text de lege deriv„ din negocierile vechii guvern„ri, cei doi termeni, de 5 ∫i de 7 ani, au fost negocia˛i. Negocierea aceasta este ca un contract pe care actuala guvernare Ól respect„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Supun la vot amendamentul propus. Voturi pentru amendament. 69 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 81 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Amendamentul a fost respins cu 81 voturi Ómpotriv„ ∫i 63 pentru.

Domnule pre∫edinte,

Ori nu sunte˛i Óntr-o dispozi˛ie bun„, ori sunte˛i pur ∫i simplu r„ut„cios sau nu Ón˛elege˛i ce se Ónt‚mpl„ aici.

Art. 100[1] , dac„ nu ave˛i regulamentul, vi-l dau dup„ aceea s„-l studia˛i — îLa discutarea articolelor la care s- au f„cut amendamente“ — cazul Ón spe˛„ — îdeputa˛ii pot lua cuv‚ntul pentru a-∫i exprima punctul de vedere.“ V-am solicitat luare de cuv‚nt, nu mi-a˛i dat dreptul. La dezbateri generale! Este corect?

Domnule coleg, a˛i avut amendament?

Doamna coleg„, am Ón˛eles amendamentul.

Nu, nu scrie c„ numai ini˛iatorul amendamentului! Œnv„˛a˛i s„ interpreta˛i un text! Da?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Doamna deputat, ini˛iatoarea amendamentului, a solicitat l„muriri pe un anumit text, ini˛iatorul i-a vorbit despre cultivarea soiei.

Œn textul de lege, care este o porc„rie, este necesar„, dar este o porc„rie cum a fost f„cut„, scrie foarte clar c„ este pe drept de reciprocitate.

V„ dau un exemplu, Grecia — c„ de aceasta nu sunt tabelele acelea, c„ vedeam ce porc„rie a ie∫it din aceast„ lege, util„, de altfel, necesar„ — Ón Grecia cet„˛enii non-U.E. trebuie s„ solicite aprobarea Ministerului de Afaceri Externe...

Domnule deputat, sunte˛i pe procedur„!

... documenta˛ia necesar„.

Pe procedur„...

Pe procedur„, c„ nu mi-a˛i dat cuv‚ntul, invoc procedura ∫i iau cuv‚ntul.

Ori vorbi˛i pe procedur„...

Se va face investiga˛ie referitoare la pozi˛ia Ón comunitate, pentru c„ dac„ nu ne da˛i dreptul s„-l sus˛inem, colegii no∫ti nu Ón˛eleg nimic!

V„ rog.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat, ave˛i amendament?

Din partea comisiei? C„ aici eu nu v„ am pe dumneavoastr„, Ól pe domnul Sergiu Andon.

Nu, domnule pre∫edinte, ave˛i amendamentele pe raport.

V„ rog frumos, comisia...? Numai pu˛in, doamna deputat.

Comisia la mine apare, Ón text, la amendamente, deputat Ujeniuc ∫i deputat Sergiu Andon. Doamna deputat nu apare.

## **Din sal„:**

A!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„ a luat Ón dezbatere amendamentele propuse de doamna Cliveti ∫i de domnul Tamás Sándor, chiar Ón lipsa acestora, ei nu au fost prezen˛i la comisie, dar le-a respins. Le-a respins, motivat de faptul c„ ele contravin principiului reciprocit„˛ii ∫i spiritului legii. S-a discutat pe aceste amendamente ∫i, cu unanimitate de voturi, inclusiv colegii de grup parlamentar ai doamnei Cliveti ∫i ai domnului Tamás au fost de acord cu respingerea acestor amendamente. Mai mult, eu v„ cer s„ respecta˛i procedura de urgen˛„ ∫i s„ supune˛i la vot amendamentele respinse ∫i amendamentele admise, f„r„ dezbatere.

Mul˛umesc.

Pe procedur„...

Pe procedur„ a˛i terminat, parc„, am Ón˛eles.

Pe procedur„ Ómi rezerv dreptul de a v„ sesiza Biroului permanent pentru limitarea dreptului la opinie.

V„ mul˛umesc. Procedur„.

Domnule pre∫edinte, Procedur„.

Conform regulamentului Ónc„ Ón vigoare, Ón procedur„ de urgen˛„, dup„ ce timpul afectat discu˛iilor a expirat — suntem Ón aceast„ situa˛ie —, de acum Óncolo ave˛i dreptul s„ supune˛i votului numai amendamentele din raport, f„r„ dezbateri.

V„ rog s„ trece˛i, conform procedurii de urgen˛„, la votarea articolelor ∫i amendamentelor propuse de comisie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Doamna deputat.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Œng„dui˛i-mi s„-mi sus˛in amendamentul de la art. 5 punctul b): îApatrizii cu domiciliul Ón Rom‚nia ∫i care desf„∫oar„ Ón Rom‚nia de cel pu˛in 3 ani activit„˛i independente, definite de art. 2 lit. d)...“

Domnule pre∫edinte, profit de ocazie c„ am revenit la microfon ca s„ spun reprezentantului Guvernului, eu nu am nimic de obiectat cu privire la textul anterior, care vorbe∫te despre condi˛iile Ón care cet„˛enii din Uniunea European„ pot dob‚ndi Ón termen de 5, respectiv 7 ani, dup„ integrarea Rom‚niei, terenuri Ón Rom‚nia, nu acesta este subiectul amendamentelor mele, ci este legat de caracterul, de regimul favorizator care este acordat fermierilor, fermieri care nu mai trebuie s„ a∫tepte s„ treac„ aceste termene, pentru c„ exist„ interesul Rom‚niei — ∫i aici am spus c„-l Ón˛eleg —, dar vreau ca ace∫ti fermieri s„ demonstreze c„ sunt de meserie, lucr‚nd Ón Rom‚nia ∫i av‚nd supravegherea autorit„˛ilor rom‚ne∫ti.

Amendamentul acesta se refer„ la apatrizii cu domiciliul Ón Rom‚nia ∫i care desf„∫oar„ îÓn Rom‚nia“ —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 este propunerea mea —, ∫i nu Ón alt„ parte, Ón termen de 3 ani, activit„˛i independente.

™i v„ rog s„-mi permite˛i s„ revin dup„ aceea la microfon, pentru c„ am ∫i la punctele 3, 4, ∫i 5 ale art. 5 amendamente.

Mul˛umesc. Din partea ini˛iatorului?

Cred c„ sunt salutare amendamentele, pentru c„ lucrul acesta ne d„ posibilitatea de a explica mult mai clar ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i de ce se Ónt‚mpl„.

A∫a cum spuneam la Ónceput, aceast„ excep˛ie pe care o facem fermierilor este negociat„ de Rom‚nia, se afl„ Ón capitolul pe care dumneavoastr„ l-a˛i Óncheiat, l-a˛i negociat, iar proiectul de lege cuprinde ∫i defini˛ia fermierului, pentru c„ el nu a r„mas nedefinit Ón acest proiect de lege, ci, dimpotriv„, are o defini˛ie care se reg„se∫te la punctul 3 din art. 5, care spune a∫a: îCet„˛enii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul Óntr-un stat membru Ó∫i dovedesc calitatea de fermier care desf„∫oar„ activit„˛i independente cu documente emise sau eliberate de autorit„˛ile competente din statul membru sau de provenien˛„. Apatrizii cu domiciliul Ón Rom‚nia fac dovada acestei calit„˛i cu atestatul eliberat Ón acest sens de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.“

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Supun la vot amendamentul propus de doamna deputat.

Cine este pentru acest amendament? 70 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriva amendamentului? 81 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere. Amendamentul a fost respins. Doamna deputat, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este adev„rat c„ exist„ aceast„ defini˛ie a fermierilor Ón textul de lege, dar ceea ce...

Doamna deputat, ave˛i alt amendament?

Da, domnule pre∫edinte.

Prezenta˛i amendamentul.

Sunt legate. V„ rog s„ m„ scuza˛i. Nu Óncerc s„ trag de timp, doar vreau s„ fiu mai explicit„.

Punctul 3 al art. 5: îCet„˛enii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul Óntr-un stat membru, precum ∫i apatrizii cu domiciliul Ón Rom‚nia Ó∫i dovedesc calitatea

de fermier care desf„∫oar„ activit„˛i independente cu documente emise de autorit„˛ile rom‚ne∫ti competente.“

Deci ceea ce doamna ministru ne-a explicat este... Dup„ p„rerea mea, Ón primul r‚nd nu s-a negociat Ón aceast„ manier„, este dreptul autorit„˛ilor rom‚ne∫ti de a impune condi˛ii Ón leg„tur„ cu aceast„ calificare ∫i mi se pare c„ este dreptul ∫i obliga˛ia noastr„ ca s„ fim foarte aten˛i pe cine credit„m cu aceast„ calitate de fermieri, pentru ca s„ nu ne pomenim cu oricine venind Ón Rom‚nia ∫i pretinz‚nd pur ∫i simplu c„ este fermier, Ón realitate nedorind dec‚t s„ devin„ proprietar din 2007, ∫i nu din 2012 sau din 2014, ∫i doream, prin acest amendament de la punctul 3, ca autorit„˛ile rom‚ne∫ti s„ decid„ dac„ persoanele respective sunt sau nu speciali∫ti Ón agricultur„, deci fermieri.

Mul˛umesc, doamna deputat. Ini˛iatorul?

Calitatea de fermier Óntr-un stat membru al Uniunii Europene este foarte bine delimitat„ de c„tre autorit„˛ile competente.

Ar fi sunat a pleonasm ca o entitate european„, c„reia Rom‚nia i se va alipi Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, s„ cear„, prin Ministerul Agriculturii, o dublare a acestei confirm„ri.

De aceea, articolul care se refer„ la o lege care se aplic„ dup„ aderare nu poate s„ solicite o dublare a unui certificat emis de un stat membru al Comunit„˛i Europene, format„ din 27 de ˛„ri, din care ∫i Rom‚nia va face parte, de aceea se refer„ cu stricte˛e la cet„˛enii apatrizi, care trebuie s„ dovedeasc„ Ministerului Agriculturii, care s„ fie atesta˛i de Ministerul Agriculturii, c„ au calitatea de fermieri.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Supun la vot amendamentul doamnei deputat. Voturi pentru? 70 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 82 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Amendamentul a fost respins. Alin. 4. V„ rog.

Domnilor colegi, alin. 4 al art. 5 este amendat, Ón opinia mea, astfel: îPersoanele prev„zute la alin. 2“, deci fermierii, îpot dob‚ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i forestiere Ón acelea∫i condi˛ii cu cele aplicabile cet„˛enilor rom‚ni“ — ∫i aici apare noutatea — îulterior ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i cu Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute de art. 5.“

A∫ vrea s„ mai dau Ónc„ o explica˛ie...

Doamna deputat, a˛i epuizat de mult timpul. V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte, o fraz„ da˛i-mi voie. L-am citit doar ∫i sunt sigur„ c„ nu to˛i colegii au textul Ón fa˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Vreau s„ v„ anun˛ c„ timpul a fost epuizat pentru dezbateri...

Fi˛i gentil ∫i l„sa˛i-m„ o singur„ propozi˛ie s„ spun.

Œncerc s„ fiu! S„ nu fiu misogin... Mul˛umesc.

Nu, eu n-am spus aceasta, c„ nu sunte˛i misogin, dar v„ rog s„ fi˛i Óng„duitor.

O singur„ fraz„ vreau s„ spun: este adev„rat c„ pentru apatrizi exist„ aceast„ verificare despre care vorbe∫te domnul ministru, pentru cet„˛enii ˛„rilor membre ale Uniunii Europene este suficient ca ace∫tia s„ vin„ cu actul respectiv Ón buzunar. Eu doream doar ca ∫i autorit„˛ile rom‚ne∫ti s„-∫i spun„ punctul de vedere. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Adoptat. Art. 6, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Capitolul IV, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 7, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 8, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 9, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Vot final la ora 12,00.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase.

Mul˛umesc. Din partea ini˛iatorului?

Rom‚nia, ca stat membru, va recunoa∫te orice document de atestare a calit„˛ii de fermier sau de silvicultor oric„rei persoane de pe teritoriul comunitar, dup„ cum ∫i Comunitatea va recunoa∫te atestatele pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale le va da. Cealalt„ observa˛ie cred c„ ˛ine de gramatic„ ∫i ea a trecut deja pe toate sitele de verificare. V„ mul˛umesc.

Propun s„ supunem la vot.

Cine este pentru amendamentul doamnei deputat? 72 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 83 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici una. Amendamentul a fost respins.

Articolul 5 alin. 4... Nu mai ave˛i dreptul, Ómi pare foarte r„u, s-au terminat timpii de mult...

Da˛i-mi voie s„-l explic!

Cine este pentru amendament? 72 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 83 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Amendament respins.

Articolul 5 alin. 5. Pentru amendamentul doamnei deputat.

Voturi pentru? 73 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 84 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici o ab˛inere. Art. 5, cu amendamentele propuse ∫i adoptate. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Capitolul III, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii?

Procedur„.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ieri am avut o discu˛ie referitoare la necesitatea prezen˛ei doamnei ministru Anca Boagiu Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i vreau s„-i salut prezen˛a Domniei sale ast„zi.

Œn acela∫i timp, v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord, pentru c„ ieri au fost mai multe discu˛ii legate de modul Ón care cel pu˛in Camera Deputa˛ilor ia Ón dezbatere priorit„˛ile legislative pentru integrarea Ón Uniunea European„, v-a∫ ruga s„ o ruga˛i pe doamna ministru Anca Boagiu s„ ne spun„ dac„ pe agenda Camerei Deputa˛ilor, Óntr-o interven˛ie foarte scurt„, mai sunt proiecte de lege, ordonan˛e care sunt necesare pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Dac„ da, c‚te sunt acestea? ™i, de asemenea, a∫ vrea s„ o rog pe doamna ministru s„ ne precizeze la ce s-a referit Ón declara˛ia Domniei sale de ieri, c‚nd a spus c„ sunt proiecte de lege urgente pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ care, Ón loc s„ ajung„ la comisie, au ajuns la Biroul permanent. Dac„ exist„ asemenea cazuri, care sunt acelea...?

Domnule coleg, vreau s„ v„ anun˛ c„ mar˛i diminea˛„ de la 8,30 la 9,30 avem interpel„ri ∫i Óntreb„ri! Atunci este programul stabilit. Œn programul de ast„zi nu s-a stabilit a∫a ceva!

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Era doar o rug„minte, pentru a clarifica acest aspect.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Diminea˛a, dac„ venea˛i la 8,30, putea˛i avea aceast„ ocazie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 V„ mul˛umesc frumos.

Doamna ministru... Diminea˛a, de la 8,30, mar˛ea, a∫a este programul stabilit al Camerei Deputa˛ilor! V„ rog.

## **Doamna Daniela Buruian„-Aprodu**

**:**

Sunt luni seara!

™i lunea dup„-amiaz„.

Din partea comisiei, v„ rog s„ propune˛i timpii de dezbatere ∫i timpii de lu„ri la cuv‚nt.

## Domnule pre∫edinte,

Eu a∫ vrea s„ apreciez Ón mod deosebit modul Ón care doamna ministru Anca Boagiu a r„spuns invita˛iei plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i a∫ vrea s„ dau din timpii Partidului Social Democrat sau din timpul Comisiei pentru industrie un minut doamnei ministru, care a avut bun„voin˛a s„ r„spund„ la aceast„ Óntrebare.

Eu cred c„ este momentul s„ detension„m aceste rela˛ii, pentru c„ discut„m despre legile de integrare Ón Uniunea European„. Nu este momentul s„ introducem teme noi de discu˛ie.

At‚ta timp c‚t doamna ministru voia s„ r„spund„, Óntr-un minut, Óntreb„rii pe care colegul nostru a adresat-o, rug„mintea mea, domnule pre∫edinte, ar fi ca, din timpul pe care trebuie s„-l propun acum, s„ fi˛i de acord ca doamna ministru s„ poat„ s„ r„spund„.

Domnule pre∫edinte, v„ rog frumos s„ propune˛i timpii de dezbatere ∫i timpii pentru lu„rile la cuv‚nt.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn aceast„ situa˛ie v„ propun o or„ ca timp de dezbatere general„ ∫i 20 de minute pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este normal„, nu l„udabil„ prezen˛a doamnei ministru aici! L„udabil„ ar fi fost dac„ ar fi venit din proprie ini˛iativ„, ∫i nici chiar atunci! Domnia sa a r„spuns unei chem„ri repetate a Parlamentului.

Din nefericire, domnule pre∫edinte, cu toate c„ ∫ti˛i bine ce p„rere am despre profesionalismul dumneavoastr„, care este foarte mare, m„ face˛i s„ v„ rog frumos ca, Ón virtutea acestui respect pe care vi-l port, s„ manifesta˛i astfel atitudinea dumneavoastr„ Ónc‚t s„ da˛i posibilitatea s„-∫i spun„ cuv‚ntul doamna ministru chiar ∫i Ón calitate de deputat. Domnia sa este ∫i deputat! Nu-i pute˛i anula dreptul acesta, domnule pre∫edinte! Lua˛i Ón m‚n„ regulamentul, intra˛i Ón atitudinea normal„ a unui pre∫edinte de Parlament ∫i, cu tot respectul, Ónc„ o dat„ v„ zic, ∫i pe care ∫ti˛i c„ vi-l port, nu face˛i altfel, pentru c„ dec„de˛i din imaginea frumoas„ pe care o avem noi

despre dumneavoastr„. Dac„ doamna ministru dore∫te s„ ia cuv‚ntul, este liber„, domnule pre∫edinte, s„-l ia! Nu trebuie s„ v„ roage pre∫edintele Comisiei pentru industrii s„ fi˛i de acord s„ ia ∫i Domnia sa cuv‚ntul, pentru c„ nu ave˛i dreptul s„-i anula˛i dreptul Domniei sale de a lua cuv‚ntul ca deputat, nu numai ca ministru. Dac„ doamna a vrut s„ vorbeasc„ ∫i dumneavoastr„ o opri˛i, pe doamna cealalt„ o opri˛i, pe doamna cealalt„ o opri˛i, atunci chiar c„ ne face˛i p„rerea c„ sunte˛i un pic misogin. ™i ar„ta˛i frumos, totu∫i. Nu ∫tiu de ce sunte˛i a∫a!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu foarte mult, domnule coleg.

Doamna ministru va avea posibilitatea s„ ia cuv‚ntul din partea ini˛iatorului ∫i, dup„ aceea, Ón timpul dezbaterilor, ca deputat, va putea s„-∫i manifeste acest drept.

Acum vreau s„ v„ supun la vot propunerea f„cut„ de domnul pre∫edinte al comisiei ca timpii de dezbatere pentru dezbateri generale s„ fie de 60 de minute.

Cine este pentru timpul de 60 de minute? 74 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 85 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Propunerea a fost respins„.

Dac„ propune˛i al˛i timpi, domnule deputat?

## Domnule pre∫edinte,

Eu apreciez Ón mod deosebit c„ dumneavoastr„, ca r„spuns la solicitarea mea ∫i a domnului deputat Tudor, a˛i fost de acord ca doamna ministru s„ poat„ s„ vorbeasc„ m„car Ón calitate de ini˛iator sau de membru al Guvernului ori de deputat Ón cadrul dezbaterilor. V„ propun 40 de minute, cu 10 minute pentru fiecare dezbatere.

Nu se poate, domnule coleg! Am dep„∫i votul final de la ora 12,00. V„ rog frumos, un timp mai rezonabil! Procedur„, domnul Iliescu!

Domnule pre∫edinte, pe regulament.

Domnul pre∫edinte Dan Ioan Popescu ar fi trebuit s„ fac„ o propunere din partea biroului comisiei. Œn˛eleg c„ propunerea d‚nsului este a d‚nsului ∫i cel mult a doamnei secretar Aura Vasile. I-a∫ Óntreba pe ceilal˛i membri ai biroului Comisiei pentru industrii ∫i servicii dac„ Ó∫i Ónsu∫esc propunerile dumnealui, Ón primul r‚nd.

Œn al doilea r‚nd, dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ave˛i libertatea — a∫a cum domnul Mitrea, s„pt„m‚na trecut„, a ˛inut cont sau nu a ˛inut cont de propunerea comisiei — s„ propune˛i plenului al˛i timpi dec‚t cei formula˛i de c„tre pre∫edintele Comisiei pentru industrii ∫i servicii.

V„ mul˛umesc. Domnul Dan Ioan Popescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

## Domnule pre∫edinte,

Ceea ce spune distinsul meu coleg este foarte corect. Deci ce am propus eu sunt timpii pe care biroul comisiei, care a luat loc al„turi de mine, ∫i i-a Ónsu∫it.

Faptul c„ unii membri din biroul comisiei nu au dorit s„ stea pe locurile rezervate comisiei este o problem„ individual„ a fiec„rui membru.

Pe de alt„ parte, Óns„, mi se pare ru∫inos din partea unui deputat, cu valoarea pe care o are distinsul meu coleg care a luat cuv‚ntul Ónainte, c„ dore∫te s„ impun„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor alte reguli de joc, pentru c„, probabil, are ni∫te probleme legate de sistemul nervos, deci nu mai rezist„ la un anumit ritm de lucru.

Din acest punct de vedere noi avem un calm pe care ni l-au dat cet„˛enii care ne-au trimis Ón Parlament, ni l-au dat cei care...

Domnule pre∫edinte, rug„mintea este s„ propune˛i timpii!

Eu v-am propus timpii. Dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ave˛i obliga˛ia, v„ rog, s„ supune˛i votului ace∫ti timpi.

V„ rog s„ m„ crede˛i, domnule pre∫edinte, c„ acest proiect de lege — pentru c„ iar„∫i se nasc discu˛ii inutile ∫i acestea au fost create, repet, de distinsul meu coleg care a luat cuv‚ntul Ónainte, al c„rui nume nu l-am rostit —, deci acest proiect de lege nu reclam„ probleme deosebite ca s„ poat„ fi trecut.

Cred c„ nu are rost s„ continu„m o discu˛ie steril„ ∫i inutil„, c‚nd am putea s„ trecem direct la dezbatere.

V„ mul˛umesc.

Supun la vot timpii propu∫i de domnul pre∫edinte Dan Ioan Popescu. 40 de minute.

Cine este pentru? 78 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 84 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

A fost respins„ ∫i aceast„ propunere.

Domnule pre∫edinte, dac„ mai ave˛i alte propuneri? V„ rog.

Dac„ m-ar chema Valentin Iliescu, a∫ spune 39 de minute. Pentru c„ nu m„ cheam„ a∫a ∫i m„ uit..., ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, a˛i propus s„ ne Óncadr„m Ón timpul r„mas p‚n„ la ora 12,00, v„ propun 30 de minute cu 5 minute.

V„ mul˛umesc.

Supun la vot aceast„ propunere.

Domnule Ponta, cu aceea∫i rigurozitate, v„ rog s„ num„ra˛i.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-au aprobat timpii de 30 de minute.

V„ mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorului, doamna ministru. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca ∫i la proiectul anterior, ˛in s„ men˛ionez c„ ini˛iatorul acestui proiect de lege nu este Ministerul Integr„rii Europene. Ministerul Integr„rii Europene avizeaz„ pentru conformitatea cu prevederile legisla˛iei europene.

Œn ceea ce prive∫te proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase, aprobat„ cu complet„ri ∫i modific„ri de Legea nr. 451/2001, punctul de vedere al Ministerului Integr„rii Europene este urm„torul:

Actul normativ men˛ionat Ó∫i propune s„ elimine problemele de interpretare determinate de traducerea defectuoas„ a Directivei 67/548 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor periculoase, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, p‚n„ la al ∫aptelea amendament, ∫i al Directivei 99/45 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea preparatelor periculoase. De asemenea, se stabile∫te faptul c„ finan˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Substan˛e ∫i Preparate Chimice Periculoase este realizat„ din venituri proprii ∫i din subven˛ii de la bugetul de stat.

Consider„m, ca Minister al Integr„rii Europene, c„ proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase, aprobat„, modificat„, ∫i completat„ de Legea nr. 451/2001 nu ridic„ probleme sub aspectul compatibilit„˛ii cu dreptul Uniunii Europene ∫i propunem votarea acestei legi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu dore∫te s„ ia cuv‚ntul nimeni, raportul comisiei.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamn„ ministru,

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón procedur„ de urgen˛„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase, transmis cu adresa nr. 395/28 septembrie 2005.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de Senat Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„ Ón ∫edin˛a din 22 septembrie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 A∫ vrea s„ precizez faptul c„ acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 714/15.06.2005.

De asemenea, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul nr. 26/389/29.09.2005, iar Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat, de asemenea, favorabil cu avizul nr. 437/30.09.2005.

Acest proiect de lege contribuie, Ón opinia noastr„, la Ómbun„t„˛irea legisla˛iei na˛ionale Ón domeniul substan˛elor ∫i preparatelor periculoase prin armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu cerin˛ele europene Ón materie, respectiv Directiva 67/548 a Comunit„˛ii Europene privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor periculoase, Ón acord cu obliga˛iile asumate de Rom‚nia Ón perioada de preaderare la Uniunea European„.

Acest proiect de lege a fost examinat Ón plenul ∫edin˛ei, Ón data de 6 octombrie 2005, la dezbateri particip‚nd practic reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i ai Ministerului Integr„rii Europene.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

Fac precizarea c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog, procedur„, da?

Din partea Grupului P.S.D.

Nu, nu, sta˛i pu˛in, pe dezbateri s-a terminat, nu a luat nimeni cuv‚ntul. Dac„ vre˛i, procedur„, c„ acum, deja, intr„m la dezbaterea pe articole.

Procedur„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, acela∫i lucru vroiam s„-l spun ∫i Ón cadrul interven˛iei mele.

™i acest proiect este prioritate legislativ„, nici acest proiect nu are tabel de concordan˛„. A∫ vrea s„ v„ aduc aminte c„ Ón momentul Ón care nu exist„ un tabel de concordan˛„ riscul de a adopta, s„ spunem, un amendament, care, la prima vedere, are sens, poate s„ conduc„ la Ónc„lcarea obliga˛iilor Rom‚niei. Eu nu Ón˛eleg cum Ón cadrul Guvernului, Ón momentul Ón care este promovat un proiect de lege, Ministerul Integr„rii Europene Ó∫i d„ avizul Ón absen˛a acestui tabel de concordan˛„.

Deci eu vreau s„ revin aici ∫i s„ spun Ónc„ o dat„ c„ doamna ministru Anca Boagiu are datoria s„ ne spun„ dac„ acest proiect de lege Ól putem discuta lini∫ti˛i, nu suntem Ón pericolul s„ adopt„m o reglementare antieuropean„, pentru c„ Ón absen˛a tabelului de concordan˛„ nu ∫tim...

Pe procedur„, ave˛i timp un minut, v„ rog frumos.

Un minut, aceasta a fost interven˛ia, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc. Deci care a fost propunerea dumneavoastr„, domnule coleg, c„ nu am Ón˛eles, p‚n„ la sf‚r∫it?

Cred c„ trebuie l„murit un lucru, acesta este tabelul de concordan˛„ la toate proiectele care vizeaz„ preluare de acquis comunitar. Vi-l Ónm‚nez. Ele se prezint„ Ón comisii, avem un regulament care spune c„ Ón plen nu ne mai leg„m de tabele, dar dac„ dore∫te domnul deputat, acesta este tabelul, e concordan˛„, a fost prezentat Ón dezbatere, Ón comisie. ( _Œi Ónm‚neaz„ domnului deputat Dan Nica tabelul de concordan˛„_ .)

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umim, doamn„ ministru, domnul coleg cred c„ a Ón˛eles deja.

## **Din sal„**

**:**

Este mai greu de Ón˛eles!

Domnule pre∫edinte,

Eu nu veneam la microfon dac„ nu aveam certitudinea c„ Ón cadrul comisiei nu s-a prezentat acest tabel de concordan˛„. Nu s-a prezentat nici la precedentul proiect de lege, nici Ón cadrul acestui proiect de lege, tabelul de concordan˛„ nu a fost prezentat Ón comisie.

Deci, dac„ dori˛i s„ face˛i aceast„ verificare, v„ rog s„ Óntreba˛i pre∫edintele comisiei...

La care comisie v„ referi˛i? V„ rog s„ preciza˛i.

Comisia pentru industrii ∫i servicii, domnule pre∫edinte! A fost pre∫edintele comisiei la microfon, s„ nu ne prefacem c„ nu ∫tim despre ce comisie este vorba!

Propunerea dumneavoastr„, pe procedur„, care este?

Propunerea este s„ fie retrimis la comisie acest proiect de lege, pentru c„ el nu are tabel de concordan˛„ ∫i Ón cadrul comisiei nu s-a putut discuta pe baza unui tabel care s„ arate c„ exist„ o compatibilitate Óntre acest proiect de lege ∫i prevederea european„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Supun la vot propunerea domnului deputat, de retrimitere la comisie.

Voturi pentru?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 ## **Domnul Dan Nica**

**:**

Œnapoiez tabelul, pentru c„ am Ón˛eles c„ e singurul exemplar din partea Guvernului, sau pot s„-l dau domnului pre∫edinte al comisiei. Am Ón˛eles c„ nu Ól are?

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Cu rigurozitate, v„ rog frumos, ∫i cu mare exactitate num„ra˛i!

**Din sal„**

**:**

™i Ón partea cealalt„ la fel, tot cu rigurozitate!

81 de voturi pentru retrimiterea la comisie. Voturi Ómpotriva retrimiterii la comisie? 88 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Deci s-a respins propunerea de retrimitere la comisie. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. I, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 1, cu formul„rile prezentate Ón comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. 2, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 3, cu amendamentele propuse ∫i adoptate Ón comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Art. 4, cu modific„rile adoptate Ón comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 5, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Art. 6, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 7, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 8, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 9, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 10, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 11, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Art. 12, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 13, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. 14, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. 15, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. II nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. III, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Vot final la ora 12,00.

Ei? A˛i v„zut c„ trece Ón 3 minute? Mai mult am pierdut noi timpul la Ónceput!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice. Procedur„ de urgen˛„.

Din partea comisiei, v„ rog frumos, timp de dezbateri?

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Care comisie, acum ∫ti˛i?

Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ am v„zut c„ timpul de 30 de minute cu 5 minute a avut succes, ca s„ nu relu„m de la cap„t fiecare dezbatere Ón parte, v„ propun s„ men˛inem acela∫i timp de dezbatere: 30 de minute, cu 5.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Domnule deputat, domnule pre∫edinte, v„ rog frumos, mai avem 20 de minute!

V„ supun la vot timpul propus: 30 de minute. Voturi pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Timpul de 30 de minute a fost adoptat.

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Procedur„!

Da.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Domnule pre∫edinte,

™i acest proiect este prioritate legislativ„ pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Nici acest proiect de lege nu are tabel de concordan˛„. Vreau s„ v„ spun c„...

Domnule coleg, am Ón˛eles, vre˛i retrimiterea la comisie, nu?

Domnule pre∫edinte,

Dar nu vre˛i s„ m„ l„sa˛i s„ ∫i vorbesc?

Pentru c„ cunoa∫tem sf‚r∫itul...

Œn conformitate cu regulamentul, dumneavoastr„ ave˛i obliga˛ia s„ m„ l„sa˛i s„ spun care este punctul de vedere, c„ el va fi Ónsu∫it sau nu de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor este alt lucru. Deci eu vreau s„ atrag aten˛ia ∫i s„ profit de prezen˛a doamnei ministru Boagiu ∫i s„ o rog s„ nu mai accepte ca Ón cadrul Guvernului s„ avizeze proiecte de lege care s„ fie trimise Parlamentului f„r„ ca acestea s„ fie Ónso˛ite de tabel de concordan˛„. Este al treilea proiect de lege care este prioritate legislativ„ pentru integrarea Ón Uniunea European„ ∫i nu are tabel de concordan˛„.

Propunerea, domnule deputat.

Deci v„ propun, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„...

Nu mie, plenului.

M„ l„sa˛i s„ vorbesc, domnule pre∫edinte?

Da.

Doamn„ ministru, nu v-am dat cuv‚ntul, v„ rog.

Deci v„ rog s„ supune˛i plenului s„ fie retrimis la comisie acest proiect de lege, s„ fie dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„, Ónso˛it de tabel de concordan˛„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Supun la vot propunerea domnului deputat, de retrimitere la comisie.

Voturi pentru? Cu rigurozitate ∫i exactitate, v„ rog s„ num„ra˛i!

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Domnule pre∫edinte, este timid„ doamna ministru, l„sa˛i-o s„ vorbeasc„!

V„ rog frumos nu Ól conturba˛i pe domnul secretar Ponta, c„ nu poate s„ numere, a luat iar votul de la Ónceput acum, dac„ l-a˛i Óntrerupt!

Domnule deputat, v„ rog frumos s„ fi˛i disciplinat! Se poate? Fi˛i disciplinat, c„ nu poate s„ numere domnul secretar! A reluat votul de la Ónceput a treia oar„, pentru c„ dumneavoastr„ Ól conturba˛i!

84 de voturi pentru retrimiterea la comisie. Voturi Ómpotriv„? 88 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Propunerea a fost respins„.

Din partea comisiei s-a propus timpul de 30 de minute.

Din partea ini˛iatorului?

Doamna ministru? Nu.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Domnule pre∫edinte,

Am dorit s„ iau cuv‚ntul din partea Grupului parlamentar...

**Domnul Marcu Tudor**

**:**

Care?

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

...al Partidului Democrat...

Se vorbea aici de o stare de nervozitate, cei care vorbesc neÓntreba˛i chiar dovedesc c„ este vorba de o stare de nervozitate!

Domnule pre∫edinte,

Dac„ Ómi permite sala...

V„ rog s„ continua˛i, domnule deputat.

Am venit la microfon din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat s„ sus˛in aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, pentru c„ este cu adev„rat un act extrem de necesar, care propune un sistem eficient ∫i credibil al achizi˛iilor publice, ca o component„ a procesului de integrare european„. Am dorit neap„rat s„ am aceast„ interven˛ie tocmai pentru c„ aceast„ ordonan˛„ preia multe dintre elementele pozitive pe care un grup de colegi parlamentari P.D., senatori ∫i deputa˛i, le-au prezentat. Ini˛iativa a fost respins„, dar preluat„ Ón fond, mult din textul ei, Ón aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

™i mai vin Ón sus˛inerea acestei ordonan˛e spun‚nd c„ este nu numai un act de armonizare legislativ„ cu legisla˛ia Uniunii Europene, care conduce Ón mod obligatoriu la Óndeplinirea obliga˛iilor derivate din aplicarea prevederilor directivelor Uniunii Europene ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, realizeaz„ o monitorizare obiectiv„ a modului de realizare a acestor achizi˛ii publice. Sper s„ fie cu adev„rat un organism independent, cu rol de garant al interesului public Ón domeniul achizi˛iilor publice ∫i, de ce nu, cred c„ este un lucru important, Ón felul acesta sistemul clientelar, aspru criticat de pres„ Ón ultimii ani, care a f„cut ca mul˛i bani publici s„ ajung„ Ón buzunarele clientelei de partid, s„ fie definitiv terminat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Fiindc„ unul dintre colegii anteriori care a fost la microfon a ridicat, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ ast„zi, problema acelor tabele de concordan˛„, mie, cel pu˛in, mi se pare absolut incredibil c„ un pre∫edinte de comisie Ón care s-a dezb„tut pe fond o problem„ de o asemenea importan˛„ nu a ridicat, la momentul respectiv, aceast„ problem„ ∫i Ómpreun„ cu ceilal˛i membri ai comisiei ∫i-au dat acordul Ón unanimitate pentru votarea acestei ordonan˛e. Cu at‚t mai mult mi se pare absolut incredibil c„ Ón comisie e∫ti de acord cu aceast„ lege, iar Ón plen vii ∫i ceri retrimiterea la comisie.

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., are cuv‚ntul domnul deputat Dan Ioan Popescu.

**Din sal„**

**:**

Drept la replic„! Este ∫i pre∫edintele comisiei!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimat„ doamn„ ministru, Ónc„ o dat„ apreciez c„ sunte˛i prezent„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor. Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat a∫ vrea s„ apreciez pozi˛ia extrem de constructiv„ pe care a avut-o reprezentantul Partidului Democrat. Œntr-adev„r, acest proiect de lege este unul extrem de important pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, este un proiect extrem de important pentru eliminarea acelui clientelism la care f„cea referire distinsul meu coleg, din 1990, de c‚nd se fac achizi˛iile publice.

A∫ vrea s„ remarc, de asemenea, c„, de aceast„ dat„, distinsul meu coleg este, ca de obicei, Ón afara subiectului, ∫i faptul c„ Ón cadrul Comisiei pentru industrii ∫i servicii s-a dezb„tut cu maxim„ seriozitate este definit de pozi˛ia pe care am avut-o fa˛„ de propunerile pe care le-au f„cut distin∫ii no∫tri colegi din Senat ∫i din Camera Deputa˛ilor. Deci aici nu s-a pus numai problema legat„ de analiza tabelului de concordan˛„, care, Ón fapt, arat„ o traducere mai mult sau mai pu˛in corect„, aici s-a dezb„tut, Óntr-un mod extrem de constructiv, importan˛a acestei legi, modul Ón care trebuie s„ privim aceast„ lege, cui trebuie s„ subordon„m aceast„ agen˛ie, care este rolul pe care Ól avea pre∫edintele acestei agen˛ii, cum trebuie s„ ac˛ioneze ∫i unde trebuie publicate ordinele pe care le d„ pre∫edintele acestei agen˛ii.

Deci, din acest punct de vedere, eu a∫ vrea s„ apreciez c„ acest proiect de lege nu numai c„ a fost dezb„tut cu maxim„ exigen˛„ Ón cadrul Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i nu c„ am dat un vot, a∫a cum dore∫te s„ insinueze distinsul meu coleg, numai ca s„ vot„m Ón unanimitate.

Poate la dumneavoastr„ se procedeaz„ a∫a!

Eu consider c„ pozi˛ia dumneavoastr„ a fost injurioas„ fa˛„ de membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii, al c„rui membru este distinsa noastr„ coleg„, doamna ministru Anca Boagiu. Noi trat„m cu maxim„ seriozitate, stimate coleg, ∫i nu ne permitem s„ ne batem joc nici de electorat, nici de membrii Parlamentului.

Deci, din acest punct de vedere, am luat Ón considerare propunerile pe are le-au f„cut senatorii Partidului Democrat, deputa˛ii, reprezentan˛i ai diverselor partide, ∫i am dezb„tut Ón prezen˛a d‚n∫ilor importan˛a

fiec„rui articol Ón parte. A∫ vrea s„ apreciez modul extrem de corect ∫i de concret Ón care s-au comportat Ón aceast„ dezbatere reprezentan˛ii Partidului Democrat, ai Partidului Na˛ional Liberal, ai Partidului Conservator.

De aceea, de la comisie, Ón opinia noastr„, a ie∫it un proiect de lege care este corect, pentru c„ va introduce sub tutela, sub directa coordonare a Parlamentului o agen˛ie de maxim„ importan˛„. Este normal ca Parlamentul s„ Ónceap„ s„ coordoneze, s„ controleze, s„-∫i spun„ cuv‚ntul ∫i asupra achizi˛iilor publice, pentru a nu mai exista suspiciunea c„ un anumit Guvern, indiferent de culoarea lui, sau anumi˛i mini∫tri execut„ anumite acte care pot ridica semne de Óntrebare.

De aceea, nu pot s„ fiu dec‚t de acord cu dumneavoastr„ asupra importan˛ei acestei legi, nu pot s„ fiu dec‚t de acord cu dumneavoastr„ vizavi de amendamentele pe care noi le-am supus dezbaterii ∫i le-am aprobat Ón cadrul comisiei.

Dar v-a∫ ruga, domnule deputat, dac„ ave˛i bun„voin˛a, ca s„ nu spun altceva, s„ v„ cere˛i scuze fa˛„ de membrii Comisiei pentru industrii ∫i servicii, care trateaz„ cu maxim„ seriozitate fiecare proiect de lege care intr„ Ón dezbaterea acestei comisii.

V„ mul˛umesc. Drept la replic„, da?

## Stima˛i colegi,

Nu a fost un atac la adresa membrilor comisiei, pentru c„ Ón imensa lor majoritate d‚n∫ii ∫i-au men˛inut punctul de vedere pe care l-au sus˛inut Ón comisie, este vorba de, dac„ vre˛i, doar de o critic„ la adresa colegilor de la P.S.D. din aceast„ comisie, care ∫i-au schimbat Óntre momentul votului Ón comisie ∫i momentul de ast„zi punctul de vedere, solicit‚nd retrimiterea la comisie a acestei ordonan˛e.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Drept la replic„, aici m-a atacat pe mine!

Din partea grupurilor parlamentare, repet.

Vreau drept la replic„!

Nu v-a rostit numele, doamn„ deputat, Ómi pare foarte

r„u.

Din partea grupurilor parlamentare, cine dore∫te s„ mai ia cuv‚ntul?

Pe procedur„, atunci!

Doamna deputat, pe procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Reiterez ceea ce a spus domnul deputat Dan Ioan Popescu, dorim scuze din partea colegului care a admonestat Comisia pentru industrie ∫i, mai mult...

Doamn„ deputat, pe procedur„, v„ rog foarte mult!

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Domnule pre∫edinte, a nominalizat deputa˛ii P.S.D. din cadrul Comisiei de industrii... Deputa˛i P.S.D.!

Pe procedur„, doamn„ deputat, v„ rog foarte mult! Pe procedur„!

Deci cer Ón continuare ca domnul deputat Iliescu s„-∫i cear„ scuze membrilor, deputa˛ilor P.S.D. din Comisia de industrie! _(Domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ Óntrerupe microfonul._ )

## V„ rog frumos!

Din partea grupurilor parlamentare, Ón cadrul dezbaterilor generale, dac„ dore∫te cineva s„ mai ia cuv‚ntul?

Da, din partea Grupului parlamentar conservator.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

BineÓn˛eles c„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.

Este foarte adev„rat ce spunea domnul pre∫edinte Popescu, c„ Ón cadrul Comisiei pentru industrii ∫i servicii acest proiect a fost tratat cu maxim„ seriozitate. Singura precizare pe care vreau s„ v-o fac, c„ Partidul Conservator sus˛ine punctul meu, din p„cate, singular din comisie, acela c„ Autoritatea Na˛ional„ trebuie s„ fie subordonat„ Guvernului, ∫i nu Parlamentului, ∫i asta pentru c„, dac„ ne uit„m Ón toate obiectivele pe care ∫i le propune autoritatea, ele, Ón cea mai mare parte, nu au nici o leg„tur„ cu activitatea ∫i cu rolul Parlamentului ∫i ele sunt c‚t se poate de legate de activitatea Executivului.

Mul˛umesc.

## Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, v„ rog, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Constat c„ Ón pofida criticilor pe care doamna ministru le-a adus Parlamentului ∫i care, dup„ p„rerea mea, trebuiau orientate, cel pu˛in dup„ cum au decurs lucr„rile p‚n„ acum, Ómpotriva colegilor Domniei sale de guvernare, noi suntem cei care dorim s„ treac„ aceste proiecte de lege, iar unii dintre colegii no∫tri afla˛i Óntr-o coali˛ie, cum a fost cel care a vorbit anterior ∫i care nici

acum nu am Ón˛eles de ce a fost nevoit s„ ia cuv‚ntul, pentru c„ n-a f„cut dec‚t s„ Ónt‚rzie lucr„rile, d‚ndu-i posibilitate domnului pre∫edinte de comisie s„ ia cuv‚ntul, gener‚nd aici o mul˛ime de interven˛ii...

Partidul Rom‚nia Mare se declar„ Ón dezacord cu o asemenea atitudine de obstruc˛ionare a discut„rii acestor proiecte de legi ∫i v„ propun, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ ave˛i grij„ la colegii dumneavoastr„, cel pu˛in p‚n„ acum, s„ nu le mai da˛i cuv‚ntul ca s„ genereze astfel de discu˛ii sterile, Ónt‚rziind p‚n„ Ón final adoptarea acestor proiecte de legi.

Doi. Ceasul acela merge cu 11 minute Ónainte. Trei. Nu se spune îs„-∫i cear„ scuze“, ci îs„-∫i ofere scuzele“, eu Ói cer scuzele lui.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule coleg, pentru competentele sfaturi pe care le-a˛i dat.

Dac„ mai vrea cineva, din partea altor grupuri parlamentare?

Dac„ nu, doamna ministru Anca Boagiu, v„ rog, din partea ini˛iatorului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

A∫ dori s„ fac c‚teva preciz„ri referitoare la acest proiect de lege, care cred c„ pentru noi to˛i constituie mai mult dec‚t o prioritate ∫i am s„ v„ aduc c‚teva argumente care vin Ón sus˛inerea afirma˛iei mele.

Œn primul r‚nd, Ón Raportul de ˛ar„ privind progresele Ónregistrate de Rom‚nia pentru anul 2004, Comisia European„ a semnalat probleme serioase cu privire la sistemul de achizi˛ii publice ∫i a recomandat, la momentul respectiv, Ónt„rirea considerabil„ a eforturilor pentru alinierea legisla˛iei na˛ionale la prevederile comunitare Ón domeniul achizi˛iilor publice ∫i, Ón acela∫i timp, Ón vederea implement„rii acesteia, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón anul 2004 au intrat Ón vigoare dou„ noi directive Ón materie, Directiva 204/17 ∫i Directiva 204/18 care abrogau Directiva 93/38 ∫i Directiva 92/50.

De asemenea, domeniul achizi˛iilor publice este inclus, dragi colegi, Ón Scrisoarea de avertizare pe care Rom‚nia a primit-o Ón luna iunie anul acesta ∫i este motivul pentru care consider c„ acest proiect de lege este extrem de important, ∫i elaborarea lui, votarea lui Óntr-o form„ care s„-i permit„ ∫i func˛ionarea Ón perioada urm„toare conform angajamentelor pe care noi ni le-am asumat este absolut necesar„.

Mai mult, aceast„ agen˛ie care foarte cur‚nd ar trebui s„ func˛ioneze — v„ informez c„ pe calendarul pe care l-am stabilit de comun acord noi, Rom‚nia, cu Comisia European„, trebuie s„ devin„ func˛ional„ la sf‚r∫itul lunii octombrie, sf‚r∫it de lun„ care se apropie — nu numai c„ trebuie s„ aib„ spa˛iu, s„ aib„ pre∫edinte, trebuie s„ aib„, pentru anul 2005, 50 de angaja˛i, iar pentru anul 2006, obligatoriu, diferen˛a de 120 de angaja˛i. Œn acela∫i timp, v„ informez c„ p‚n„ Ón acest moment ea ar trebui s„ aib„ ∫i bugetul necesar pentru a putea s„ func˛ioneze, pentru c„ nu putem inventa, Ónfiin˛a o astfel de agen˛ie de o importan˛„ capital„ pentru absorb˛ia fondurilor structurale ∫i pentru transparen˛a acestui proces f„r„ ca ea s„ poat„ s„ func˛ioneze. ™i, Ón acest sens, propunerea Ministerului Integr„rii Europene este ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 agen˛ia s„ fie Ónfiin˛at„ de Óndat„, Ón subordinea Guvernului Rom‚niei, a∫a cum ea a fost propus„ ini˛ial de c„tre ini˛iator, ∫i a∫ fi recunosc„toare colegilor parlamentari dac„ ar Ón˛elege, ast„zi, c„ Ónfiin˛area ei este o condi˛ie pe care nu o putem dep„∫i Ón acest moment, nu o putem Ónt‚rzia mai mult dec‚t am Ónt‚rziat-o.

Ca o informa˛ie suplimentar„, dragi colegi, v„ informez c„ Ón data de 26 Rom‚nia va trebui s„ se prezinte la Comisia European„ pentru a explica dac„ aceast„ agen˛ie func˛ioneaz„, cum func˛ioneaz„ ∫i ce am f„cut pentru ea.

Din p„cate suntem Ón mare Ónt‚rziere cu adoptarea acestui proiect de lege care vizeaz„ Ónfiin˛area agen˛iei ∫i v„ propun s„ trecem la dezbaterea ei ∫i s-o vot„m Ón forma propus„ de Guvern.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna ministru. Din partea comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ Ón procedur„ de urgen˛„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, transmis cu adresa 383/21.09.2005 ∫i Ónregistrat„ la comisie Ón aceea∫i zi.

Acest lucru arat„ modalitatea extrem de eficient„ Ón care se lucreaz„ ast„zi Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i noi am b„gat imediat Ón dezbatere acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, ∫i acesta republicat, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat Ón Senat, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, Ón ∫edin˛a din 16.09.2005, Consiliul Legislativ a vizat proiectul, este ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i a transmis acest aviz cu nr. 805/30.06.2005. Comisia pentru administra˛ie public„, de asemenea, ∫i-a dat avizul favorabil, Comisia juridic„ a transmis prin avizul nr. 31/735/21.09 avizul favorabil.

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, o institu˛ie public„ cu personalitate juridic„. Prin ordonan˛„ de urgen˛„ se stabilesc func˛iile ∫i obiectivele generale ale acestei institu˛ii, conducerea operativ„ asigurat„ de un pre∫edinte cu rang de secretar de stat, un vicepre∫edinte cu rang de subsecretar de stat, care sunt numi˛i Ón conformitate cu proiectul de lege.

Comisia a adus amendamente textului ini˛ial, Ón sensul alinierii prevederilor cu cele existente Ón alte ˛„ri europene Ón care exist„, deja, astfel de institu˛ii.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, comisia a examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 6 octombrie 2005. La dezbateri au participat, Ón calitate de invita˛i din partea Cancelariei Primului-Ministru, domnul Dan Petrescu ∫i domnul Remus

Baciu, secretar de stat, ∫i, din partea Ministerului Transportului, domnul secretar de stat Andreica. De asemenea, au participat ∫i ini˛iatorii unor amendamente.

Domnule pre∫edinte, eu, cu aceasta, mi-am Óncheiat raportul, dar, pentru c„ sunt la microfon, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia plenului Camerei Deputa˛ilor s„ urm„reasc„ pe parcursul dezbaterilor ∫i aprob„rii acestui proiect de lege cine anume Ó∫i schimb„ votul, reprezentan˛ii Partidului Social Democrat, care au sus˛inut amendamentele ∫i le-au aprobat Ón cadrul comisiei, sau reprezentan˛ii Partidului Democrat, care au venit cu anumite amendamente care au fost aprobate ∫i sunt curios dac„ vor mai fi sau nu men˛inute.

V„ mul˛umesc. Pe procedur„, domnul deputat Victor Ponta.

Procedur„, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Trebuie s„ rezolv„m, totu∫i, o situa˛ie ap„rut„ Ón aceast„ diminea˛„ Ón spiritul Ón care am ∫i dorit s„ o facem p‚n„ acum. Conform art. 94, dezbaterea general„ este precedat„ de prezentarea de c„tre ini˛iator a motivelor care au condus... Art. 96, ini˛iatorul proiectului are dreptul s„ ia cuv‚ntul Ónainte de Óncheierea dezbaterii generale.

Din punctul nostru de vedere, faptul c„ doamna ministru Boagiu a luat cuv‚ntul ∫i la ini˛iere ∫i la Óncheiere este foarte bine, pentru c„, de altfel, aceasta ne-am ∫i dorit, s„ avem un punct de vedere al ministrului responsabil cu integrarea european„ ∫i, Óntr-un fel, ∫i un r„spuns la criticile pe care doamna ministru ni le-a adresat prin pres„. Din p„cate, Óns„, nu este suficient. Este foarte bine c„ doamna Boagiu a vorbit, era necesar Óns„, ∫i ini˛ial, ∫i la final, s„ vorbeasc„ ini˛iatorii. Or, la acest proiect de lege ini˛iatori sunt ministrul finan˛elor, Ionel Popescu —, nu mai este, s„racul, dar cine este acuma? —, ministrul transporturilor, domnul Gheorghe Dobre, ∫i ministrul delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului.

Deci a∫ dori ca ∫i la acest proiect de lege ∫i la proiectele pe care le vom dezbate Ón continuare, al„turi de punctul de vedere extrem de interesant ∫i de important al doamnei Anca Boagiu, s„ respect„m ∫i articolele noastre din regulamentul nostru care cer ca la dezbateri s„ ia cuv‚ntul ini˛iatorii, deci reprezentan˛ii ministerelor care au ini˛iat aceste proiecte de lege. V„ reamintesc: Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Transporturilor ∫i ministrul delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, Ón acest caz. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Deci Ministerul de Finan˛e este prezent aici, dar poate sau nu poate s„ ia cuv‚ntul ∫i nu a dorit s„ ia cuv‚ntul.

Acestea fiind zise trecem la dezbaterea legii pe articole.

Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Adoptat. Art. 3, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 4, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii?

Pozi˛ia.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Pozi˛ia 4, art. 1, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 3, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 3, punctul b, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii?

Adoptat.

Art. 4, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 5, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii?

Adoptat.

Nu mai trage˛i de timp!

Art. 5 cu amendamente propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 6, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Da, observa˛ie.

La art. 6 alin. 2, autoritatea Ó∫i Óncepe activitatea Ón luna octombrie. Nici nu ∫tim Ón acest moment, ∫i-a Ónceput sau urmeaz„ s„ ∫i-o Ónceap„, ca s„ nu adopt„m, totu∫i, luna octombrie, o chestiune care nu poate fi respectat„.

Da, v„ rog, observa˛ii pe acest punct? Da, domnul pre∫edinte Ioan Popescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Repet, este una dintre legile cele mai importante, probabil, care vor fi dezb„tute ast„zi. Au existat, a˛i

v„zut, puncte de vedere diferite, au existat lu„ri la cuv‚nt cu anumite sus˛ineri de pozi˛ii. Revin la pozi˛ia constructiv„ pe care o are Comisia pentru industrii ∫i servicii, Biroul Comisiei pentru industrii ∫i servicii, ∫i v„ propun, legat de acest punct, s„ revenim, de fapt, la forma ini˛ial„, ca Óntreaga lege s„ fie retrimis„ la comisie pentru a dezbate Ómpreun„ cu ini˛iatorii ∫i cu Ministerul Integr„rii Europene care este forma care este cea mai bun„ ∫i din punctul de vedere al Guvernului ∫i al integr„rii Ón Uniunea European„.

Da, mul˛umesc. Domnul Cristian, v„ rog, domnule deputat.

Da, domnule pre∫edinte, este o lege Óntr-adev„r foarte important„ ∫i care p‚n„ Ón momentul de fa˛„, din p„cate, a fost parcurs„ Óntr-o manier„ care nu a dat posibilitatea tuturor colegilor s„-∫i dea seama chiar despre ce este vorba.

Pe de alt„ parte, au fost f„cute o serie de amendamente pe care grupul nostru parlamentar le-ar accepta, dar doar par˛ial, pentru a fi introduse Ón textul care a venit de la Senat ∫i care este, Ón mare parte, ∫i cel al Guvernului, procedura nu ne permite s„ le adopt„m Ón plen ∫i ar trebui s„ se mearg„ la comisie.

De aceea, sunt ∫i eu de acord cu ceea ce propune pre∫edintele comisiei din partea Grupului parlamentar P.D., s„ accept„m retrimiterea la comisie.

Da, procedur„, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui fapt inedit ∫i am intrat Óntr-un puternic conflict cu Regulamentul Camerei.

P‚n„ Ón prezent, domnule pre∫edinte, s-a f„cut propunerea Ón fa˛a Camerei de retrimitere pe motive foarte serioase, de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Dumneavoastr„ a˛i supus aprob„rii Camerei chiar cu oarecare ostenta˛ie. Camera a votat netrimiterea la comisie. Deci suntem pu∫i Ón fa˛a acestui fapt de netrimitere la comisie a acestui proiect.

Œn alt„ ordine de idei, Ómi pare foarte r„u, domnule pre∫edinte, n-a˛i remarcat propunerea venit„ din partea ministrului Boagiu, de p„strare a variantei Guvernului Ón ceea ce prive∫te acest text de ordonan˛„ ∫i, Ón acest context, primul lucru care trebuia f„cut trebuia dat cuv‚ntul ini˛iatorului, pentru ca s„-∫i spun„ punctul de vedere Ón leg„tur„ cu sugestia ∫i propunerea f„cut„ de ministrul integr„rii.

A˛i remarcat prezen˛a ministrului de finan˛e sau a reprezentantului ministrului de finan˛e aici, dar nu i-a˛i dat cuv‚ntul ∫i era˛i obligat s„-i cere˛i cuv‚ntul, pentru c„ pe noi ne-a˛i introdus Ón aceast„ dilem„. Doi mini∫tri trebuie s„ sus˛in„ lucruri identice ale Guvernului, nu unul varianta Guvernului, ∫i unul varianta amendat„ de Senat ∫i de Camer„.

A treia problem„ este c„, p‚n„ Ón prezent, Camera a votat o serie de articole din aceast„ ordonan˛„, o serie de articole care con˛in, Óntre ele, propunerile comisiei ∫i ale Senatului, la fel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Dac„ trimitem Ónapoi la comisie ce a r„mas nevotat, trebuie s„ specifica˛i foarte clar ce ne r„m‚ne de f„cut la comisie ∫i s„ ne spune˛i care este tema retrimiterii la comisie.

Domnule coleg, avem propunerea a doi deputa˛i: domnul deputat Dan Ioan Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i domnul deputat Cristian R„dulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D., pentru retrimitere la comisie.

Deci v„ supun la vot propunerea celor doi colegi. V„ rog.

Da, a∫a este. ™i domnul Bivolaru are dreptate. La fiecare retrimitere trebuie s„ se specifice foarte clar de ce ∫i ce anume se trimite.

Eu propun s„ se trimit„, ∫i, din p„cate, trebuie s„ facem acest lucru, tot textul. Se poate acest lucru, ∫i o s„ v„ spun de ce, deoarece p‚n„ acum nu a fost foarte clar explicat colegilor care au votat ce anume s-a votat ∫i, de exemplu, c‚nd era vorba de pozi˛ia 5, pozi˛ia 6 s-a spus art. 5, art. 6, or, noi nici n-am ajuns la num„rul respectiv de articol. Deci aceasta justific„, deoarece colegii n-au votat Ón total„ cuno∫tin˛„ de cauz„, retrimiterea la comisie ∫i modificarea textelor pe care ∫i ini˛iatorul le dore∫te.

Pe procedur„, doamna deputat Aura Vasile.

## Domnule pre∫edinte,

Legat de solicitarea Biroului Comisiei pentru industrie de a fi retrimis la comisie, putem s„ lu„m Ón calcul ∫i s„ reanaliz„m la comisie doar de la art. 6. Tot ce a votat plenul p‚n„ la art. 6 nu mai poate fi rediscutat Ón cadrul comisiei.

Deci v„ rog s„ specifica˛i, conform regulamentului, c„ se retrimite la comisie pentru a fi discutat de la art. 6 mai departe. Tot ce a fost discutat ∫i a fost votat nu poate s„ mai fie trimis la comisie.

Legat de acest lucru a∫ reitera, domnule pre∫edinte, rug„mintea ca domnul deputat Iliescu s„ cear„ scuze sau s„ adreseze scuze, cum a spus domnul deputat Tudor, pentru c„ a˛i trecut peste acest lucru ∫i cred c„ nu trebuie s„ fie l„sat oricum.

V„ mul˛umesc.

Pe procedur„, domnul deputat Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Se Ónt‚mpl„, este adev„rat, nu des, dar din c‚nd Ón c‚nd se Ónt‚mpl„ ca Ón timpul dezbaterilor ∫i a vot„rii diferitelor amendamente s„ se ajung„ la o solu˛ie care, chiar ∫i din punct de vedere ra˛ional, nu poate fi acceptat„, c‚nd apar articole unul dup„ altul care au contradic˛ie fa˛„ de cel„lalt. C‚nd avem o lege, de exemplu, f„r„ titlu, ca s„ v„ dau un exemplu mai recent de aceste situa˛ii, se retrimite Óntreaga lege la comisie ca s„ vad„ chiar dup„ ce a fost dezb„tut„, chiar articol cu

articol, s„ se vad„ ce-i de f„cut cu legea respectiv„ ca s„ fie, Óntr-adev„r, o lege bun„. C„ acesta este, Ón fond, interesul Óntregii ˛„ri.

De aceea am fost trimi∫i Ón Parlament, s„ facem legi bune ∫i, mai ales, dac„ este vorba despre o lege care vizeaz„ integrarea noastr„ european„, c‚nd trebuie s„ vedem ce este cu acquis-ul comunitar ∫i cu articolele pe care le-am votat, ∫i dac„ constat„m, Ón timpul dezbaterilor, c„ este nevoie de o astfel de retrimitere, atunci s„ retrimitem Óntreaga lege, s„ avem o lege bun„ cap-coad„.

## **Domnul Emil Radu Moldovan**

**:**

A˛i votat Ómpotriv„.

V„ rog frumos.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Ne afl„m Ón situa˛ia Ón care Ministerul Integr„rii, prin doamna ministru, a venit aici ∫i ne-a cerut ca s„ retrimitem aceast„ lege, din aceast„ cauz„, Ón integralitatea sa, la comisie.

Deci dac„ Domnia voastr„, to˛i dintre dumneavoastr„ crede˛i c„ dori˛i o lege care s„ corespund„ acquis-ului comunitar ∫i a˛i primit informa˛ia cum c„ s-ar fi putut Ónt‚mpla aici, Ón plen, s„ se fi votat altceva dec‚t ni se cere, atunci ave˛i ∫i o responsabilitate de a vota retrimiterea la comisie, s„ ne conform„m acestui acquis comunitar.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Emil Radu Moldovan**

**:**

A propus domnul Nica la Ónceput.

Dac„-mi permite˛i, o precizare, domnilor colegi. Prima propunere de retrimitere la comisie a fost cu alt„ argumenta˛ie. A doua propunere de retrimitere la comisie a fost pe alt„ argumenta˛ie, deci sunt lucruri complet diferite.

Doamna deputat Mona Musc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doamn„ ministru,

Œn momentul Ón care se trimite un proiect de lege la comisie pentru modific„ri, chiar dac„ se modific„ numai unu, dou„, trei articole, s-ar putea ca acele modific„ri s„ comporte modific„ri ∫i la celelalte articole. Acesta este motivul Óntemeiat pentru care se trimite Óntreaga lege ∫i se rediscut„ la comisie Óntreaga lege, fiind vorba ∫i de integrarea Ón Uniunea European„, o responsabilitate mare pentru toat„ lumea, indiferent de spectrul politic Ón care se afl„.

Rug„mintea mea este, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot ∫i s„ trimite˛i la comisie Óntreaga lege, pentru discutarea Óntregii legi.

Mul˛umesc frumos.

Domnul deputat Tudose.

Domnule Bivolaru, domnul deputat Tudose am spus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

## Domnule pre∫edinte,

Trec‚nd peste faptul c„ Ón˛eleg c„ toat„ lumea, stima˛i colegi, toat„ lumea este de acord c„ aceast„ lege trebuie retrimis„ la comisie, avem, totu∫i, o situa˛ie aparte.

Nimeni nu ne poate explica Ón baza c„rui articol avem o jum„tate de lege votat„ pe care o retrimitem, pe de alt„ parte... Situa˛ia de acum este Óncununarea operei dumneavoastr„ din aceast„ diminea˛„, Ón care a˛i anulat discu˛iile, practic, ∫i a˛i condus discu˛iile ∫i votul c„tre un anumit rezultat, ∫i uita˛i ce a ie∫it. Fiindc„, dac„ toat„ lumea se exprima cursiv la Ónceput ∫i ne ascultam unii pe al˛ii, vedeam de la Ónceput Ón ce situa˛ie ne g„sim, ∫i atunci votul acela era exprimat ca atare. Nu a fost o propunere a domnului coleg deputat Nica de retrimitere la comisie de dragul de a o retrimite, ci chiar avea motive. Nu a˛i ascultat, acum descurca˛i-v„. Dar c‚nd descurca˛i chestiunea aceasta, invoca˛i-ne ∫i nou„ ce articol propune˛i ca jum„tate de lege s„ fie votat„, s„ r„m‚n„ aici pentru votul final, ∫i cealalt„ jum„tate s„ o g„sim la Comisia pentru industrie.

V„ repet, domnule deputat, argumenta˛ia domnului deputat Nica de retrimitere la comisie a fost respins„ de plen. Argumenta˛ia respectiv„ Ón cursul dezbaterii legii...

Am solicitat articolul, domnule pre∫edinte, articolul Ón baza c„ruia jum„tate de lege merge la votul final ∫i jum„tate se duce la comisie.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Emil Radu Moldovan**

**:**

A∫tept„m r„spuns la articolul din regulament.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

## Distins„ doamn„ ministru,

Suntem aici, clar, Óntr-o problem„ de procedur„ asupra c„reia trebuie s„ chibzuim ∫i s„ stabilim dac„ rolul principal al unei reguli ∫i al unui regulament este de a fi Ónc„lcate, atunci eu cred c„ trebuie s„ facem a∫a cum s-a precizat, trimitem toat„ legea la comisie. Dac„, Óns„, vrem ca activitatea noastr„ s„ se desf„∫oare pe baz„ de reguli, de regulament, de principii, atunci este clar c„ nu putem trimite toat„ legea, Ón totalitate. ™i de ce n-o putem trimite? Pentru c„ exist„ la acele articole votate votul plenului care a decis, ∫i a decis cu num„r de voturi destul de mare, cu majoritatea celor prezen˛i, ∫i ne ducem la comisie ∫i anul„m, practic, aceast„ majoritate a plenului cu majoritatea comisiei din num„rul celor prezen˛i, adic„ cu 13, 14, 15 voturi, ceea ce mi se pare imposibil.

Deci putem trimite la comisie articolele care, evident, ridic„ probleme cum precizeaz„ regulamentul. S-a pus aici o problem„ foarte serioas„, c„ exist„ posibilitatea s„ avem neconcordan˛e flagrante cu acquis-ul comunitar. Ca

teorie ∫i ipotez„ sunt de acord, practic nu pot accepta, c„ ar Ónsemna s„ jignesc un Óntreg Guvern ∫i pe mini∫trii integr„rii.

Cred c„ elaborarea acesteia a pornit tocmai de la acquis ∫i respect„ Ón propor˛ie de sut„ la sut„ acquis-ul comunitar. Sunt elemente de nuan˛„ care pot fi interpretate ca apar˛in‚nd de acquis, dar nu chestiuni de fond, pentru c„ atunci Ónseamn„ c„ acquis-ul a mers prea repede ∫i nu l-a ajuns din urm„ ministerul ∫i l-a ajuns de abia aici, ceea ce nu-i posibil.

A treia chestiune, exist„ Óntr-adev„r Ón regulament posibilitatea ca s„ aprob„m numai o parte din lege, s„ vot„m numai o parte, cu votul plenului, ∫i cealalt„ parte s-o respingi Ón ansamblu, dar nu cred c„ este cazul la acest proiect de lege.

De aceea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ propun, conform Óndatoririlor care ne revin, aceea de a respecta regulamentul ∫i, mai mult dec‚t aceasta, Óndatorirea esen˛ial„ pe care o are un pre∫edinte de ∫edin˛„, de a uita din ce partid face parte c‚nd se urc„ la tribuna aceea, c‚nd trebuie s„ fi˛i total impar˛ial... ( _Mai mul˛i deputa˛i discut„ cu pre∫edintele de ∫edin˛„.)_

## **Domnul Emil Radu Moldovan**

**:**

Nu v„ ascult„.

Ascult„, are ∫tate vechi la ascultat, nu v„ face˛i probleme.

Deci, v„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, conform Óndatoririi dumneavoastr„ esen˛iale de a respecta regulamentul, s„ nu admite˛i trimiterea Ón totalitate, ci numai a articolelor care ridic„ probleme deosebite ∫i cred c„ onorata comisie Ómpreun„ cu Ón˛eleapta doamn„ ministru vor g„si o solu˛ie de a nu Ónc„lca brutal acquis-ul, pentru c„ altfel am asurzi de zgomotele acestuia, str‚ns Ón chingile balcanismului nostru.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„ solu˛ia este dat„ de art. 68 din regulament. Potrivit acestui text din regulament, dac„ Ón urma dezbaterilor Ón plen intervin modific„ri importante pentru con˛inutul proiectului, el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate Ón fond. Deci iat„ c„, intervenind modific„ri importante asupra textului de lege, acest text de lege poate s„ fie retrimis comisiei sesizate Ón fond pentru reexaminare. Mai departe textul spune a∫a: îAsupra acestei m„suri Camera Deputa˛ilor se pronun˛„ prin vot, la propunerea pre∫edintelui Camerei sau a unui grup parlamentar“, iar Grupul parlamentar al P.N.L. propune retrimiterea la comisie, spre reexaminare, a Óntregului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Victor Ponta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Hot„r‚rea era ca la ora 12,00 s„ intr„m la votul final. Din p„cate, am Ónt‚rziat pu˛in ∫i din motive personale, ∫i din motive de neaten˛ie. Cred c„ art. 102 poate fi aplicat Ón aceast„ situa˛ie. îC‚nd dezbaterea amendamentelor relev„ consecin˛e importante asupra proiectului de lege (...), pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor poate trimite textele Ón discu˛ie comisiei sesizate Ón fond.“ Mai mult, cred Óns„ c„ punctul nostru de vedere privind imposibilitatea rediscut„rii articolelor deja votate trebuie s„ fac„ obiectul discu˛iei Ón Comisia juridic„, dup„ ce proiectul de lege revine de la Comisia pentru industrii, ∫i sper„m ca Ón aceast„ situa˛ie Comisia juridic„ s„ propun„ plenului solu˛ia corect„ din punct de vedere regulamentar.

V„ propun ∫i eu s„ fi˛i de acord ∫i s„ Óncerc„m s„ trecem totu∫i la votul final, care trebuia s„ Ónceap„ la ora 12,00.

V„ mul˛umesc, domnul deputat. Supun la vot propunerea celor doi deputa˛i. V„ rog frumos, supun la vot propunerea respectiv„. Cine este pentru retrimiterea la comisie? Voturi Ómpotriv„? 5 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 24 de ab˛ineri.

A fost votat„ propunerea de retrimitere la comisie. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Iliescu. Mai e ceva de spus pe procedur„?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vin la microfon cu o propunere. Nu este o condi˛ionare, dar cred c„ trebuie s„ se Ón˛eleag„ c„ fac acest lucru Ón primul r‚nd pentru a scoate o lege bun„, care s„ satisfac„ o exigen˛„ a Uniunii Europene.

Œmi cer scuze colegilor de la P.S.D. pentru cele afirmate la tribuna Parlamentului ∫i sper ca acest gest s„ fie interpretat corect de colegii la care m„ refeream, Ón ideea ca retrimiterea la comisie s„ duc„ la dezbaterea ∫i adoptarea unui text acceptat de toat„ lumea ∫i, Ón primul r‚nd, care s„ satisfac„ exigen˛ele Uniunii Europene. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnul deputat. Domnul pre∫edinte Dan Ioan Popescu.

## Domnule pre∫edinte,

Vede˛i, c‚nd calmul revine ∫i c‚nd serozitatea revine putem Óntr-adev„r s„ dep„∫im momentele de tensiune care apar ∫i momentele dificile care apar.

Eu a∫ vrea s„ apreciez pozi˛ia domnului Valentin Iliescu, care ∫i-a dat seama c„ a f„cut o gre∫eal„, ∫i cred c„ cel mai important pentru Parlamentul Rom‚niei este s„ scoat„ legi corecte, s„ scoat„ legi Ón spiritul Uniunii Europene. De aceea noi accept„m aceste scuze, Ól invit„m la Comisia pentru industrii ∫i servicii ca s„ vad„ modul Ón care lucr„m ∫i sper ca proiectul de lege pe care Ól vom scoate s„ fie, Óntr-adev„r, Ón conformitate cu cerin˛ele Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ rog frumos, pe procedur„.

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Este de necrezut s„ asi∫ti la un asemenea vot Ón care o comisie, care e format„ din speciali∫ti, d„ drumul unei asemenea legi, iar Guvernul —, care particip„ la aceast„ lege, care ar trebui s„ fie adaptat„ acquis-ului comunitar, ∫i semn„turile nu sunt doar ale doamnei ministru, ci ∫i ale altor trei mini∫tri —, trimite o asemenea lege Ón Parlament. Mi se pare iar„∫i incredibil s„ v„d c„ pentru o lege care Ónseamn„, de fapt, o dorin˛„ de a intra Ón Europa ∫i Ón care ni se spune foarte clar c„ pe 26 octombrie trebuie s„ existe aceast„ lege ∫i Ón care se voteaz„ c„ nu trebuie trimis„ Ónapoi la comisie, noi, totu∫i, o trimitem la comisie, cu acordul marii majorit„˛i. Numai 5 oameni din aceast„ sal„ doresc s„ intr„m Ón Comunitatea European„, cei care au votat contra trimiterii la comisie?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Da, doamna Aura Vasile, pe procedur„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ simt obligat„ din nou s„ iau cuv‚ntul pentru a lua partea colegilor, indiferent din ce partid, din cadrul Comisiei pentru industrii.

Cred eu c„ comisia noastr„ se apleac„ cu toat„ responsabilitatea asupra proiectelor de lege, consult„ ini˛iatorul ∫i pe cei care sunt Ón Executiv.

Dac„ colegi din arcul guvernamental sunt sus˛inu˛i pentru anumite amendamente, vreau s„ reamintesc c„ partidul din care fac parte Ón comisii este minoritar. Deci nu trebuie judecat„ comisia Ón ansamblu, ci trebuie judeca˛i cei care Óncalc„, dac„ vre˛i, cum spunea domnul deputat antevorbitor, un punct de vedere al ini˛iatorului. Toat„ lumea vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„, Guvernul N„stase a fost cel care a deschis por˛ile, este ∫i dorin˛a noastr„ expres„, dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ nu ne respect„m unii pe ceilal˛i. Nu suntem deputa˛i de rangul I ∫i deputa˛i de rang II. Suntem parlamentari ai Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Da, pe procedur„, domnul Bivolaru.

Eu v„ rog s„ nu ne mai gr„bim a∫a, pentru c„ uita˛i unde ajungem. Ar trebui s„ Ó∫i repro∫eze cei care au Ónt‚rziat pentru aceste idei foarte originale.

Domnule pre∫edinte, s-a f„cut o afirma˛ie ∫i e nevoie s„ o corect„m. Nu pentru alinierea pentru procedurile ∫i legisla˛ia european„ Óntoarcem la comisie acest lucru, este o problem„ de b„t„lie pe un principiu: dac„ aceast„ agen˛ie este Ón subordinea Parlamentului sau Ón subordinea Guvernului. Nu are nici o leg„tur„ cu legile de integrare.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

V„ mul˛umesc.

Termen pentru comisie o s„pt„m‚n„. Trecem la voturi finale.

V„ rog frumos, presa s„ pofteasc„ Ón spate ∫i domnii colegi s„ ia loc Ón b„nci.

V„ rog s„ lua˛i loc Ón banc„, domnii deputa˛i.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate. Caracter organic.

Voturi pentru?

V„ rog ˛ine˛i m‚na sus pentru num„rarea votului. 168 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 84.

Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

168 de voturi pentru, 84 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale. Caracter organic.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Deci pentru respingerea proiectului de lege. Cine este pentru respingere?

168 de voturi pentru respingere. Œmpotriva respingerii? 84. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

A fost aprobat„ respingerea proiectului de lege. Domnul deputat Ponta vrea s„-∫i explice votul.

V„ mul˛umesc c„ Ómi da˛i ocazia s„ explic votul nostru, Ón condi˛iile Ón care num„r„toarea voturilor este at‚t de bun„. 168 voturi tot timpul pentru legile organice. Cred c„ este o num„r„toare excelent„, dar de data aceasta noi am votat contra propunerii de respingere nu numai pentru c„ este un proiect ini˛iat de un coleg de-al nostru, domnul senator ™erban Nicolae, ci pentru c„ ideea important„ era aceea de a da o mai bun„ func˛ionare Cur˛ii Constitu˛ionale, de a oferi mai mult dec‚t toate acuzele care i s-au adus Ón ultima perioad„ ∫i de a Óncerca s„ acord„m Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón continuare, toate garan˛iile de independen˛„ ∫i de autonomie de care are nevoie, mai ales c„, din p„cate, Ón fiecare zi aceast„ institu˛ie extrem de important„, fundamental„ a statului nostru, este contestat„ ∫i atacat„ din toate p„r˛ile. Cred, din p„cate, c„ ceilal˛i colegi deputa˛i care au votat Ómpotriva acestui proiect de lege nu au ∫tiut ce voteaz„, au f„cut-o din disciplin„ de partid, lucru care e de admirat, dar cred, de asemenea, c„ dac„ am fi tratat cu Ón˛elepciune acest proiect legislativ ∫i am fi continuat s„ Ónt„rim autoritatea Cur˛ii Constitu˛ionale, ar fi fost Ón beneficiul ∫i al Parlamentului, ∫i al nostru ca politicieni, ∫i cred c„ am fi reu∫it u∫or, u∫or s„ scoatem de pe agenda public„ o contestare a unei institu˛ii care, spun Ónc„ o dat„, este fundamental„ pentru statul nostru.

V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul. Cred c„ am f„cut foarte bine s„ sus˛in acest proiect de lege. Cred c„ Ón ansamblul s„u Camera a gre∫it resping‚ndu-l ∫i v„ urez mult succes la num„rat Ón continuare, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor.

Comisia a propus respingerea propunerii legislative. Cine este pentru respingere? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriva respingerii? Nu sunt. Ab˛ineri? Unanimitate.

- Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 29 ∫i

- art. 36 din Legea nr. 268/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995. Propunere de respingere.

- Cine este pentru respingere? 168 de voturi pentru? Œmpotriva respingerii? Ab˛ineri? 85 de ab˛ineri.

S-a votat respingerea.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor m„suri postprivatizare

- la Societatea Comercial„ îAutomobile Dacia“ — S.A. Voturi pentru? 186 de voturi pentru. Ab˛ineri? Secretarii de ∫edin˛„, v„ rog s„ num„ra˛i Ónc„ o dat„. Ab˛ineri?

- 216 voturi pentru, nici unul Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

- 30 Ómpotriv„.

Deci Ónc„ o dat„.

Voturi Ómpotriv„? 25 de voturi Ómpotriv„. Voturi pentru. 216 voturi pentru. Ab˛ineri?

Cu 216 voturi pentru ∫i 23 Ómpotriv„ legea a fost aprobat„.

V„ rog, explicarea votului.

Grupul parlamentar al P.R.M. a votat Ómpotriva acestei legi deoarece nu suntem de acord ca dup„ 5 ani, din 1999 Ón 2004, printr-un act adi˛ional, adic„ printr-o hot„r‚re de guvern, s„ fie Ómputernicit A.V.A.S.-ul s„ Óncheie un act adi˛ional Ón urma c„ruia A.V.A.S.-ul reprezint„ Ón instan˛„ interesele societ„˛ii private îDacia“ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, pl„te∫te miliarde grele, peste 120 de miliarde, pentru Societatea de Automobile îDacia“, repet, ulterior semn„rii contractului de v‚nzare de ac˛iuni, mai precis dup„ 5 ani, Ón 2004.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2004 privind unele m„suri pentru finalizarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale aflate Ón portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului ∫i consolidarea unor privatiz„ri.

Voturi pentru? 147 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 25 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 85 de ab˛ineri.

Cu 147 de voturi pentru, 25 Ómpotriv„ ∫i 85 de ab˛ineri legea a fost adoptat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2005 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 175/1999 privind Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea Infrac˛ionalit„˛ii Transfrontaliere (SECI) ∫i pentru darea Ón folosin˛„ gratuit„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a unei p„r˛i dintr-un imobil aflat Ón proprietatea statului.

Voturi pentru? 151 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 25 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 151 de voturi pentru, 25 Ómpotriv„ ∫i 85 de ab˛ineri, legea a fost adoptat„.

Domnul deputat Tudor Marcu, v„ rog frumos.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Partidul Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestui proiect de lege din mai multe considerente. Unele dintre ele le-am explicat p‚n„ acum de mai multe ori, cu alte ocazii, ∫i se refer„, Ón principal, la faptul c„ Ón banii pe care noi trebuie s„-i pl„tim, ∫i de care suntem acuza˛i c„ de ce ne facem un buget a∫a de mare la Camer„, intr„ ∫i asemenea cheltuieli, ale unor asemenea p„r˛i din acest Parlament, pe care nu le folose∫te Parlamentul, ci cu totul alte institu˛ii, Ón schimb le pl„tim noi, ∫i c‚nd apuc„m s„ spunem despre ce bani e vorba aici, ∫i am spus asta chiar acum c‚teva zile, defalca˛i-ne ∫i nou„ pe sectoare ce anume pl„tim pentru al˛ii. Acesta este un mod de a eluda cheltuielile pe care noi le pl„tim pentru alte institu˛ii. De altfel, de ce nu se zice aici îa unei p„r˛i din Parlament“, îdin cl„direa Parlamentului“, se zice: îun imobil aflat Ón proprietatea statului“. E vorba de Parlament, domnilor! Unu.

Al doilea, de exemplu, o parte dintre cheltuieli se datoreaz„ ∫i faptului c„ acest compartiment din cadrul Ministerului de Interne — c„ruia noi Ói d„m Ón folosin˛„ gratuit„, dar trebuie s„ pl„teasc„ cineva, Ói pl„tim noi, de fapt, aceste Ónc„peri — folose∫te ∫i fibra optic„ pe care o folose∫te Parlamentul. Din c‚te cunosc eu, nic„ieri Ón lume nu se folose∫te a∫a ceva dec‚t exclusiv pentru interesele Parlamentului.

Al treilea. Am considerat Óntotdeauna c„ este o form„ mascat„ de a da, Ón final, p„r˛i din cl„direa Parlamentului unor alte institu˛ii, lucru cu care suntem Ón dezacord, dac„ Ón final va trebui s„ facem exclusivitate pentru cl„direa Parlamentului Ón favoarea sau pentru folosin˛a celor dou„ Camere. Noi nu facem astfel de pa∫i, Óncet-Óncet, ca s„ ne lipsim de o parte din cl„direa Parlamentului.

Cu alte cuvinte, Ón final, nu am fost de acord cu a∫a ceva, puteau s„-∫i desf„∫oare activitatea foarte bine ca ∫i p‚n„ acum Ón acele Ónc„peri, Ón condi˛iile de p‚n„ acum, ∫i nu s„ le intre Ón folosin˛„ gratuit„ pentru _sine die_ , termene cine ∫tie c‚nd, aceste Ónc„peri, ca o prim„ form„ de a intra definitiv Ón posesia lor Óntr-un viitor mai mult sau mai pu˛in Óndep„rtat.

De aceea am votat Ómpotriv„ ∫i vom vota ∫i pentru alte situa˛ii similare Ón acela∫i mod.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Victor Ponta vrea s„ explice votul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul nostru s-a ab˛inut Ón urma unei discu˛ii pe care am avut-o ∫i Ón Biroul permanent, Ón care reprezentan˛ii Grupului social democrat au protestat ∫i protest„m Ón continuare prin acest vot fa˛„ de metoda prin care Guvernul Rom‚niei, nu conteaz„ al cui, al liberalilor sau al social-democra˛ilor, Guvernul Rom‚niei statueaz„ anumite lucruri referitoare la cl„direa Parlamentului ∫i la func˛ionarea Parlamentului prin ordonan˛e de urgen˛„.

Am discutat cu reprezentan˛ii SECI pe care... Un centru ∫i o ini˛iativ„ pornit„ Ón timpul unui Guvern social democrat, ne-au explicat foarte clar c„ nu era vorba de nici un fel de urgen˛„, cred c„ un proiect de lege ar fi putut s„ urmeze calea absolut normal„.

A∫ vrea s„ cred c„ Guvernul, pur ∫i simplu, din ignoran˛„ a adoptat o ordonan˛„ de urgen˛„, nu din dorin˛a de a sfida Parlamentul, pentru c„ de multe ori Guvernul uit„ c„ Ón Parlament se afl„ ∫i colegii s„i ∫i majoritatea este a Guvernului. De multe ori au impresia c„ e numai Parlamentul P.S.D.-ului, ∫i atunci ac˛ioneaz„ ca ∫i c‚nd ar avea de-a face cu Parlamentul unei alte ˛„ri.

Prin votul nostru am vrut, Ónc„ o dat„, s„ ar„t„m nu c„ avem ceva Ómpotriva bunei desf„∫ur„ri a SECI, dimpotriv„, noi l-am Ónfiin˛at ∫i l-am sprijinit tot timpul, ci c„ nu vom fi niciodat„ de acord ca Guvernul Rom‚niei s„ se comporte ca un Guvern de ocupa˛ie, care d„ ordonan˛e de urgen˛„ inclusiv privind activitatea Parlamentului.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnul deputat.

Proiecul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor II ∫i III la Legea nr. 154/1998.

Voturi pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Œn unanimitate, a fost adoptat„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2005 privind unele m„suri Ón domeniul salariz„rii persoanelor care ocup„ func˛ii de demnitate public„, alese ∫i numite, din administra˛ia public„ local„.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice ∫i institu˛iile publice. Camer„ decizional„.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Ab˛ineri? O ab˛inere. Majoritate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 87/2005 privind abrogarea art. 8 alin. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice. Voturi pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? 85 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 168 de voturi pentru, 85 Ómpotriv„ ∫i 26 de ab˛ineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2005 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Voturi pentru? Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Legea a fost aprobat„.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2005 privind acordarea unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli pentru Ónfiin˛area culturilor Ón toamna anului 2005.

Voturi pentru? 168 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 40 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 45 de ab˛ineri. Legea a fost aprobat„. Explicarea votului. V„ rog!

## Stima˛i colegi,

De ce nu am votat acest proiect de lege? Pentru c„ at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón dezbaterile din plen am venit cu amendamente de Ómbun„t„˛ire a proiectului legislativ. Dintre acestea a∫ vrea s„ v„ reamintesc doar trei;

1. Am solicitat cre∫terea sumei de subven˛ie de la 1.750.000 lei pe hectar la cel pu˛in 2, 5 milioane lei pe hectar;

2. Am solicitat ceea ce nu s-a Ónt‚mplat de ani de zile, subven˛ionarea Ón continuare a semin˛ei de gr‚u;

3. Totodat„, am solicitat subven˛ionarea Óntregii suprafe˛e de gr‚u care se Ónfiin˛eaz„ Ón aceast„ toamn„, av‚nd Ón vedere condi˛iile climaterice deosebit de grele care au fost Ón acest an.

## Mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2005 pentru reglementarea unor m„suri de reducere a cheltuielilor de personal Ón anul 2005.

Voturi pentru? 151 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 111 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Legea a fost adoptat„. V„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. explicarea votului.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a votat Ómpotriv„, Óntruc‚t consider„m injust„ aceast„ ordonan˛„

de urgen˛„, Ón condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia, la ora actual„, exist„ 498.989 de ∫omeri Ón plat„, la care se adaug„ 330.419 ∫omeri f„r„ plat„. Or, blocarea posturilor ∫i radierea premiilor, Ón acela∫i timp, concomitent cu prorogarea art. 3 din ordonan˛a ini˛ial„, consider„m c„ Óncalc„ etica ∫i echitatea corespunz„toare.

## Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ explice votul? Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 5 al art. 2 din Legea nr. 376/2004 privind bursele private.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Legea a fost adoptat„.

Proiectul de Lege privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine.

Voturi pentru? 168 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? 121 de ab˛ineri. Legea a fost adoptat„.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat. V„ mul˛umesc, ne reÓnt‚lnim Ón plen la ora 15,00.

O propunere pe procedur„, v„ rog.

Da, o propunere pe procedur„, domnul deputat Ni˛„, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, mai sunt Ónc„ 5 legi care sunt prioritate la Uniunea European„. V„ rog ca de la ora 15,00 s„ fi˛i de acord ca cei din Comitetul ordinii de zi s„ se Óntruneasc„ ∫i s„ modifice programul, Ón sensul s„ discut„m aceste legi prioritar.

Mul˛umesc foarte mult.

Grupul P.S.D. la ora 14,30, ∫edin˛„ de grup.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

V„ rog s„ se Óntruneasc„ Comitetul ordinii de zi ∫i Biroul permanent.

## PAUZ√

* * DUP√ PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Rog cei doi secretari de ∫edin˛„ s„ vin„ la prezidiu. V„ mul˛umesc, domnule Gheorghiof. Cel„lalt secretar?

Rog ∫i Comisia de regulament, domnul Bivolaru, ceilal˛i colegi.

Rog al doilea secretar s„ ocupe locul Ón prezidiu.

Stima˛i colegi, fac apel. Comisia a venit. Mai am nevoie de un secretar. Am ∫i al doilea secretar.

Doamnelor ∫i domnilor,

Dup„ cum ∫ti˛i, Ón aceast„ diminea˛„ a avut loc o discu˛ie Óndelungat„ a liderilor politici din ambele Camere privind modul Ón care vom continua dezbaterile la regulament.

Din fericire, s-a ajuns la o concluzie care, dup„ p„rerea mea, dup„ p„rerea noastr„, va debloca acest act normativ de mare importan˛„.

Sigur, pentru a pune Ón practic„ corect discu˛iile pe care le-am avut Ón aceast„ diminea˛„, va trebui s„ ne Óntoarcem la Hot„r‚rea de aprobare a proiectului de regulament, hot„r‚re c„reia propunem s„-i fie ad„ugate dou„ articole.

V„ reamintesc c„ am adoptat, la Hot„r‚rea privind modificarea ∫i completarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, art. I, care era de fapt ∫i articolul unic al hot„r‚rii.

V„ propunem ast„zi, ca urmare a negocierilor avute, s„ apar„ ∫i art. II ∫i art. III.

V„ voi prezenta textele care au fost puse de acord de c„tre liderii politici ∫i rog ∫i comisia, ∫i colegii s„ fie aten˛i.

Pentru art. II textul propus este urm„torul: îPrezentul regulament intr„ Ón vigoare de la data public„rii Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I. Dispozi˛iile acestuia se aplic„ dup„ 25 de zile calendaristice de la publicare.“ Acesta este art. II care este propus pentru a completa Hot„r‚rea privind modificarea ∫i completarea regulamentului.

Dac„ exist„ discu˛ii privind formularea art. II?

Nu mai sunt discu˛ii.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Domnilor ∫i doamnelor mini∫tri,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ónainte de a ataca art. 13[1] , s„ ridic o problem„ strict de procedur„.

Aceast„ problem„ strict de procedur„ are la baz„ prevederile constitu˛ionale, respectiv prevederea c„ îNimeni nu este mai presus de lege.“ Este vorba de art. 16 alin. 2 — îNimeni nu este mai presus de lege.“ Este o prevedere laconic„ ∫i ea poate fi interpretat„ Ón diferite moduri.

Iat„ un mod pe care eu Ól consider c„ este anticonstitu˛ional ∫i pe care l-a practicat Comitetul ordinii de zi. Pentru cei care nu ∫tiu, Comitetul ordinii de zi a luat fiin˛„ Ón anul 2000 ∫i este valabil numai pentru Camera Deputa˛ilor.

Printre atribu˛iile Comitetului ordinii de zi, la art. 133 alin. 1 din regulament se precizeaz„: îCamera Deputa˛ilor Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón plen, Ón comisii ∫i Ón grupurile parlamentare pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din s„pt„m‚n„, potrivit programului stabilit de Comitetul ordinii de zi. De regul„, a cincea zi din s„pt„m‚n„ este repartizat„ activit„˛ii Ón circumscrip˛iile electorale Ón care deputa˛ii au fost ale∫i.“

Deci iat„ c„ activitatea noastr„, conform art. 133 alin. 1, se desf„∫oar„ pe parcursul a 4 sau 5 zile, conform programului de lucru propus de Biroul permanent ∫i aprobat de Comitetul ordinii de zi.

Œntrebarea mea este: Comitetul ordinii de zi, respectiv biroul care propune Comitetului ordinii de zi programul, trebuie s„ ˛in„ seama de prevederile Constitu˛iei, prin prisma art. 16 alin. (2) — îNimeni nu este mai presus de lege“? Da sau nu? Altfel spus, cei care fac legile au dreptul s„ nu le respecte, inclusiv Constitu˛ia? Da sau nu?

Pare o copil„rie, dar cred c„ onor Comitetul ordinii de zi nu s-a mai uitat prin Constitu˛ie dec‚t atunci c‚nd s-a discutat la vremea respectiv„ Ón Parlament, pentru c„ altfel nu ar trece peste art. 41 alin. (3) din Constitu˛ie, care spune, stima˛i ∫i distin∫i colegi: îDurata normal„ a zilei de lucru este Ón medie de cel mult 8 ore.“

Deci, dac„ avem 5 zile ori 8, dup„ toate socotelile, fac 40 de ore; deci 40 de ore. De aceea am pus problema. Noi respect„m sau nu respect„m? Fac 40 de ore. BineÓn˛eles c„ limita de 8 ore este limita peste care un salariat nu poate fi obligat s„ munceasc„. Evident, se poate spune: domnule, noi nu suntem salaria˛i, dar, la fel de adev„rat, Constitu˛ia, Ón mod firesc, a stabilit timpul de munc„, adic„ acea perioad„ de timp dintr-o zi Ón care salariatul are datoria s„ presteze munca la care s-a angajat. ™i noi ne-am angajat la o anumit„ munc„.

Or, programul prevede, a∫a cum vede˛i dumneavoastr„ ast„zi, p‚n„ la ora 23,00, de la ora 8,30 la ora 23,00; m‚ine, de la ora 8,30 la ora 23,00,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 miercuri; joi, probabil c„ este zi de recuperare fizic„ ∫i psihic„ ∫i vineri, de la ora 8,30 la ora 23,00.

Deci noi credem c„ stabilirea Ón toate ˛„rile a unei limite de 8 ore de munc„ are ra˛iunea sa, astfel Ónc‚t s„ permit„ cet„˛eanului, evident, s„-∫i refac„ for˛a de munc„ ∫i s„ poat„ s„ discute cu eficien˛„ sau s„ poat„ s„ fac„ o treab„ cu eficien˛„ ∫i a doua zi.

Œn consecin˛„, ar fi absurd ca noi s„ cerem ca activitatea Ón Parlament s„ se opreasc„ dup„ 8 ore, dup„ 8 ore plec„m, sau ar fi absurd ca unui pilot s„-i ceri ca dup„ 8 ore s„ opreasc„ avionul sus, la Ón„l˛ime, sau altuia, trenul. Este clar c„ este absurd.

De aceea, Constitu˛ia spune: o durat„ medie de cel mult 8 ore. Adic„, noi, totu∫i, pe s„pt„m‚n„, trebuie s„ ne Óncadr„m Óntr-o anumit„ durat„ de timp.

Oricine crede c„ se lucreaz„ vineri p‚n„ la ora 23,00, de la ora 8,30, acela ori a vrut s„-∫i bat„ joc de Parlament sau de parlamentari, ori face o glum„, Ónc„lc‚nd articolul din Constitu˛ie care spune foarte clar: îDurata normal„ a zilei de lucru este Ón medie de cel mult 8 ore.“

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, trebuie s„ stabilim: noi lucr„m nonstop, 24 din 24, ca s„ demonstr„m nu ∫tiu cui c„ muncim ∫i nu g‚ndim sau, conform art. 16 alin. 2, îNimeni nu este mai presus de lege“?

Ca atare, Comitetul ordinii de zi, dup„ p„rerea mea, a Ónc„lcat Constitu˛ia, iar acest program este clar anticonstitu˛ional ∫i, de aceea, cred c„ ar fi normal, domnule pre∫edinte, s„ analiza˛i posibilitatea Óntrunirii Comitetului ordinii de zi, s„ fac„ un program care s„ se Óncadreze Ón normele constitu˛ionale. Putem lucra ast„zi p‚n„ la ora 23,00, putem lucra m‚ine p‚n„ la ora 23,00, dar, pe ansamblu, trebuie s„ respect„m ceea ce spune Constitu˛ia. Altfel, este, cum spunea licuriciul-∫ef sau mai ∫tiu eu cine, demagogie, ∫i nu fapte.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Vreau s„ spun c„ v-am ascultat cu foarte mare aten˛ie. Ca fost sindicalist, pot s„ v„ spun c„ îmedia“ Ónseamn„ pe o perioad„ Óntreag„, pe o perioad„ de timp definitiv„, iar pe sesiune sta˛i lini∫tit c„ nu trecem de 8 ore pe zi, nu fi˛i Óngrijorat ∫i nici eu nu sunt Óngrijorat. Experien˛a ne spune c„ pe o sesiune nu trece.

Stima˛i colegi,

Sigur c„ liderii politici au avut anumite Ón˛elegeri.

Noi, p‚n„ luni, dup„-mas„, trebuie s„ finaliz„m, a∫a ne-am angajat, regulamentul. S„ d„m votul final pe regulament.

La interven˛ia Ón˛eleapt„ a unor colegi din Grupul parlamentar al P.D. am hot„r‚t s„ lucr„m p‚n„ la ora 23,00. Sigur c„ totul va depinde de viteza Ón care vom lucra. Asta nu Ónseamn„ c„ to˛i vom vota la fel. Evident, exist„ puncte de vedere diferite.

De aceea, sigur, eu v„ spun, cu toat„ prietenia, c„ nu am dec‚t s„ m„ supun deciziei politice, aceea de a face tot posibilul ca luni, dup„-mas„, s„ d„m votul final. Deci vom lucra p‚n„ la ora 23,00, p‚n„ la 24,00, p‚n„ la 2,00, p‚n„ la 3,00 sau p‚n„ la 7,00, sau p‚n„ la 8,00, Ón func˛ie de modul Ón care vom reu∫i s„ colabor„m, astfel Ónc‚t lucrurile s„ mearg„ mai lin sau mai pu˛in lin.

Oricum, decizia politic„ o voi respecta; Ómpreun„ cu colegul meu, domnul Bolca∫, cu care am discutat, vom respecta decizia politic„, Ónc‚t luni, dup„-amiaz„, s„ fie

regulamentul gata de vot. Indiferent dac„ va trebui sau nu, m‚ine s„ cerem o prelungire de lucru pentru s‚mb„t„, duminic„ sau, sigur, putem trece, din contr„, la schimbarea programului de vineri ∫i mergerea Ón teritoriu. Totul depinde de modul Ón care noi vom lucra ast„zi ∫i m‚ine Ómpreun„.

De aceea, am re˛inut ceea ce ne-a propus colegul nostru ∫i trecem la art. 13[1] . Pentru art. 13[1] am amendamente respinse.

Le sprijin„ cineva? Nu.

Deci am trecut de ele. Trecem la...

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule pre∫edinte...

Domnule, domnul secretar nu m-a anun˛at, domnule, c„ le sus˛ine˛i. V„ discrimineaz„. Dar s„ ∫ti˛i c„ este ultima oar„ c‚nd nu v„ Ónscrie˛i din vreme ∫i v„ mai dau cuv‚ntul. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Œn Constitu˛ie, se scrie îDurata medie a zilei de munc„ este...“

Domnule deputat, nu v„ dau cuv‚ntul la procedur„. V-am dat cuv‚ntul la articolele respinse. Pentru procedur„, o dat„, un deputat la o problem„ de procedur„.

Deci, v„ rog, la articolele la care ave˛i dou„ amendamente, 13[1, ] dac„ vre˛i s„ le sus˛ine˛i, cu toat„ prietenia. Dac„ nu, o s„ v„ rog s„ v„ reocupa˛i locul Ón banc„.

Domnule pre∫edinte, s-au schimbat, Óntr-adev„r, s„pt„m‚nile. Parc„ era invers. La procedur„ se d„ cuv‚ntul de c‚te ori... A∫a spunea regulamentul.

Nu v„ aud. Vorbi˛i Ón microfon.

Stimate domnule pre∫edinte,

Da, domnule deputat.

Dup„ ∫tiin˛a mea, regulamentul pe care Ónc„ nu l-am anulat, la procedur„ se d„ cuv‚ntul necondi˛ionat. Au fost de fa˛„...

Corect, ave˛i dreptate, Ómi cer scuze, ∫i pre∫edintele stabile∫te timpul. Ave˛i 10 secunde de procedur„, da. 10 secunde la aceast„ interven˛ie, v„ rog...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ analiza˛i. Regulamentul spune îminimum un minut.“

Nu spune.

Ba da.

Nu spune.

Citim Ómpreun„. Cel vechi. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi...

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Au trecut cele 10 secunde. V-am luat microfonul.

Dac„ dori˛i, intra˛i pe discu˛ii pe cele dou„ amendamente. V„ rog.

Domnule pre∫edinte...

Da, domnule deputat.

Mai da˛i-mi 10 secunde...

V„ dau Ónc„ 10 secunde. V„ rog.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

... s„ v„ adresez Óntrebarea: ce pastile a˛i luat azi-diminea˛„?

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ invit s„ pofti˛i. Azi-diminea˛„ am luat ni∫te pastile de negociere.

Trebuia s„-mi spune˛i ∫i mie, domnule pre∫edinte.

V-am anun˛at acum o jum„tate de or„.

Deci trecem pe art. 13[1] , domnule pre∫edinte.

13[1] ; ave˛i dou„ amendamente. V„ rog s„ vi le sus˛ine˛i.

Domnilor colegi,

13[1] , care se g„se∫te la pozi˛ia 12 a amendamentelor respinse...

11.

La mine e 12.

™i 12, ∫i 11. Ave˛i dreptate. Al dumneavoastr„ este la 12.

La 11 este al P.S.D.-ului, tratat cu pastile de negocieri. Al meu este la 12...

La 12, al dumneavoastr„. V„ rog s„ continua˛i. Œmi cer scuze.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

...netratat, spune Ón urm„torul fel: îDeputa˛ii“, adic„ dumneavoastr„

îse pot asocia dup„ validare ∫i depunerea jur„m‚ntului Ón grupuri parlamentare. Un deputat poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.“

Acest alineat nu contravine ceea ce este Ón celelalte alineate ale existentului art. 13. El pune, Óns„, lucrurile la punct. Repet, pentru a doua oar„, la un interval de timp, c„ mandatul constitu˛ional stipulat este mandat reprezentativ ∫i, Ón consecin˛„, dreptul de a forma grupuri parlamentare revine deputa˛ilor. Acest lucru este stipulat ∫i Ón celelalte regulamente ale ˛„rilor din Uniunea European„.

Deputa˛ii au mai multe variante ini˛ial ∫i posibile ulterior s„ se asocieze — evident, nu Ón sensul liric — sau, cum spune Constitu˛ia, îDeputa˛ii ∫i senatorii se pot organiza Ón grupuri parlamentare“. Deputa˛ii ∫i senatorii se pot organiza Ón grupuri parlamentare. Deci este o chestiune de voin˛„ personal„, este o chestiune de op˛iune, este o chestiune benevol„, pentru c„ Constitu˛ia nu a spus îdeputa˛ii ∫i senatorii se constituie“, sau îse organizeaz„“, ci îse pot organiza“. Deci ei se pot organiza Óntr-un grup parlamentar al partidului pe lista c„ruia au candidat sau nu se pot organiza. Pare paradoxal, dar acest alineat, acest articol schimb„ o filozofie Óntreag„ a muncii parlamentare, democratiz‚nd-o, Ónlocuind coerci˛ia, sanc˛iunea ∫i monopolul grupului, instituit ca o Óngr„dire a drepturilor parlamentare, pe ac˛iune de colaborare, de participare, de discu˛ie Ón cadrul grupului. De aceea, nici nu se accept„ modificarea art. 13.

Deci eu v„ spun c„ art. 13, îDeputa˛ii se pot asocia“, sau îdeputa˛ii se pot organiza dup„ validare ∫i depunerea jur„m‚ntului Ón grupuri parlamentare“ este text pur constitu˛ional. Votarea lui nu le afecteaz„ pe celelalte. Este Ón spiritul regulamentului din toate ˛„rile Uniunii Europene.

Votarea Ómpotriva acestui articol Ónseamn„ a nega dreptul constitu˛ional.

™i acum o s„ vedem Ónc„ o dat„ dac„ Constitu˛ia este legea legilor sau este o bro∫uric„ de care ne aducem aminte numai c‚nd dorim s„ ne servim interesul. Sper s„-l vota˛i ∫i, Ón felul acesta, s„ mai face˛i un pas spre a v„ rupe lan˛urile.

V„ mul˛umesc.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia? Sunte˛i de acord cu admiterea amendamentului?

Nu. Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere, de respingere a amendamentului.

Domnule deputat Bolca∫, ave˛i microfonul.

Nu vreau s„ prelungesc o discu˛ie care se dovede∫te a fi inutil„ ∫i a stabili c„ ∫i Constitu˛ia ∫i regulamentul nostru structurat p‚n„ acum pun la baza organiz„rii Camerei configura˛ia politic„. Este normal, Ón condi˛iile unui vot pe list„.

Ceea ce vrea domnul deputat independent Stanciu s„ fac„ este s„ organizeze Parlamentul pe un soi de S.R.L.-uri pe baza unor interese, coterii sau amici˛ii comune, ceea ce nu se poate.

V„ rog s„ respinge˛i amendamentul.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog, drept la replic„!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnul deputat Stanciu, dreptul la replic„. Ave˛i un minut.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stimate domnule ministru Bogdan Olteanu, dac„ sunte˛i prezent, poate lua˛i cuv‚ntul,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Nimeni nu refuz„ interesul. P‚n„ la urm„, to˛i suntem aici Ón prisma unui interes de partid ∫i, Ón spe˛„, la putere, dar nu cred c„ este normal ∫i posibil s„ se afirme c„ eu doresc s„ structurez Parlamentul Rom‚niei pe criteriile Ónfiin˛„rii unui S.R.L. Nu fac altceva dec‚t s„ dau o mic„ fisur„ Óntr-un baraj constituit la 9 iunie 1990, prin care se Ómpiedic„ reforma ∫i democratizarea Parlamentului. Nu avem un mandat imperativ, ci un mandat reprezentativ. Acesta Ó∫i trage resorturile din concep˛ia suveranit„˛ii na˛ionale, ∫i nu din S.R.L.-uri. Regret c„ distinsul meu coleg face ni∫te asocia˛ii care nu-∫i au locul.

Ceea ce v-am spus izvor„∫te de la Uniunea European„, p‚n„ la ultima ˛ar„ din Uniunea European„. Oare ˛„ri din Uniunea European„ Ó∫i structureaz„ grupurile pe criterii de tip S.R.L.? Oare Constitu˛ia, care spune clar c„ îdeputa˛ii ∫i senatorii se pot organiza“, a introdus no˛iunea de S.R.L. Ón organizarea grupurilor? Eu cred c„ nu.

De aceea, prin respectul pe care-l port distinsului meu coleg, cu care am colaborat ani buni, ∫i spre a nu r„m‚ne Ón stenogram„, dac„ este posibil, v-a∫ ruga s„ cear„ s„ se ∫tearg„ din stenogram„ acele lucruri, pentru c„ s-ar putea s„ citeasc„ ∫i al˛i oameni care-l cunosc ∫i nu cred c„ este bine.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Nicolicea.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Ba, s„ r„m‚n„ Ón stenogram„!

Nu se poate discuta despre art. 13[1] , av‚nd Ón vedere c„ la art. 13 alin. 2 se stipuleaz„ c„ deputa˛ii care au candidat pe listele unei alian˛e politice sau ale unui partid nu pot face parte dec‚t dintr-un singur grup parlamentar. Dac„ am adopta amendamentul, de fapt art. 13[1] , care este alt articol dec‚t art. 13, ar Ónsemna, practic, s„ anul„m ce am votat un articol anterior ∫i nu ne mai putem Óntoarce.

Stima˛i colegi, am Ón fa˛„ o situa˛ie simpl„, la amendamente respinse, num„rul curent 12, amendamentul domnului deputat Stanciu. Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere privind respingerea amendamentului.

Voturi pentru amendament.

V„ rog s„ num„ra˛i. 56 voturi pentru.

Voturi Ómpotriva amendamentului. Num„ra˛i ca s„ am ∫i eu, m„car la Ónceput, la primul vot, un num„r. Rog colegii s„ ˛in„ m‚na ridicat„, ∫i liderii de grup.

216 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Cu 5 voturi pentru, 216 Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

Pentru art. 13[1] exist„ un raport suplimentar pe care l-a prezentat comisia la un amendament al domnului deputat Márton Árpád, pe care, la propunerea plenului, l-am trimis, dup„ cum v-aduce˛i aminte, la comisie.

Comisia ne propune o form„ de adoptare a acestui amendament. Dac„ exist„ puncte de vedere referitor la pozi˛ia comisiei?

Comisia, v„ p„stra˛i punctul de vedere? Exist„...? Domnul Stanciu. Nu v„ v„d.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stima˛i domni, Stimate doamne,

Domnilor mini∫tri,

Œmi cer scuze c„ nu sunt z„rit. A∫ dori s„ dau curs invita˛iei dumneavoastr„ de a sta Ón prima banc„, dar Ónc„ nu ∫tiu Ón care.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Onora˛i membri ai comisiei,

Nu a∫ vrea s„ comentez negativ acel amendament care se dore∫te a prinde pentru prima dat„ ni∫te drepturi ale deputa˛ilor deveni˛i independen˛i. Este un prim pas ∫i ∫ti˛i foarte bine c„ orice drum de o mie de mile Óncepe cu un pas. Nu s-a ob˛inut ceea ce normal ∫i firesc, Ón spirit european, ar fi trebuit s„ se ob˛in„.

Problema care se pune, domnule pre∫edinte, la experien˛a dumneavoastr„ ∫i la experien˛a distin∫ilor membri ai comisiei, este dac„ acele elemente care sunt cuprinse acolo, Ón sensul c„ se va da timp de 20 de secunde la dezbateri generale pentru fiecare deputat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 independent, c„ va participa ∫i la deplas„ri ale comisiilor de specialitate, nu ∫tiu dac„ n-ar trebui ∫i ale grupurilor de prietenie care sunt, sau ale grupului, c„ va avea Ón folosin˛„ comun„ logistica necesar„, care se reduce, printre altele, la un ∫ofer ∫i o secretar„ cu studii medii.

Œn momentul de fa˛„ sunt 22 de independen˛i. Œntrebarea mea ar fi: aceste elemente, cu 20 de secunde, cu un ∫ofer, cu o ma∫in„ gri, cu ro˛ile albastre, sunt de domeniul regulamentului?! Ele, Óntr-adev„r, au fost prinse, dac„ nu m„ Ón∫el, Ón regulamentul din ’92-’96. Fiecare grup parlamentar, Ón raport de componen˛a sa numeric„, are dreptul la o ma∫in„, la o secretar„, la doi consilieri ∫i a∫a mai departe, ∫i au fost scoase, atunci, ∫i aceste atribute au fost date Biroului permanent.

De aceea, cred c„ dac„ dorim s„ fim, cel pu˛in Ón g‚ndire, dac„ nu Ón fapt, europeni, cred c„ ar trebui s„ mergem pe ceea ce spune Paramentul European ∫i s„ preciz„m c„ parlamentarilor care nu apar˛in nici unui grup politic li se poate repartiza logistica necesar„.

Detaliile dot„rilor vor fi hot„r‚te de c„tre Biroul permanent, la propunerea Secretariatului General ∫i, Ón felul acesta, se asigur„, evident, am zice noi, ∫i flexibilitatea. Dac„ grupul este format numai dintr-un singur om, atunci Ói d„m o secretar„ la un om ∫i o ma∫in„ la un om, ∫i un ∫ofer, nu ∫tiu, dac„... L„s‚nd la o parte c„ apare acolo c„ pentru folosin˛„ comun„ se d„ un ∫ofer ∫i o secretar„. Noi suntem 13 b„rba˛i ∫i ni se d„ un ∫ofer. ™i avem o distins„ doamn„, ∫i ne d„ o secretar„, ∫i, la o distins„ doamn„, Ón folosin˛„ comun„. E greu s„ Ómp„r˛im.

De aceea, cred c„ formularea de la Parlamentul European este bun„. O mai citesc Ónc„ o dat„ ∫i nu poate s„ m„ contrazic„ nimeni.

î1. Parlamentarilor care nu apar˛in nici unui grup politic li s-a repartizat logistica necesar„. Detaliile dot„rilor vor fi hot„r‚te de Biroul permanent, la propunerea secretarului general.

2. Biroul permanent decide statutul ∫i drepturile parlamentarilor, ale acestor parlamentari.

3. Biroul permanent stabile∫te regulile dup„ care se aloc„, se verific„ resursele logistice ∫i financiare atribuite parlamentarilor neafilia˛i sau independen˛i.“

Domnule pre∫edinte, cred c„ asta este solu˛ia cea mai bun„, solu˛ia european„, Ón care Ón func˛ie de num„r, de calitate, Biroul permanent va propune ∫i va recunoa∫te, evident, ∫i drepturile politice ∫i statutare ale acestui grup, Ón func˛ie, evident, de evolu˛ia Ón perspectiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ prezint aceste formul„ri.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Comisia, accepta˛i propunerile domnului deputat sau v„ p„stra˛i formularea ini˛ial„? Comisia, v„ p„stra˛i formularea pe care a˛i prezentat-o Ón raportul suplimentar sau...? Deci v„ p„stra˛i punctul de vedere din raportul suplimentar.

Exist„ punctul de vedere al comisiei care Ó∫i p„streaz„ amendamentul admis Ón raport, nu e nevoie, dac„ mi-a˛i spus c„-l p„stra˛i, Ón regul„, am s„

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stimate ∫i stima˛i domni deputa˛i,

Domnilor mini∫tri,

Œn dreptul parlamentar se spune c„ regulamentul este mai puternic dec‚t Constitu˛ia Ón ceea ce stabile∫te izvorul de drept asupra legilor. De aceea, mi-am permis s„ fac Ón jur de 80 de amendamente. Trat„m cu seriozitate aceast„ problem„.

Probabil c„ o s„ renun˛ la o parte dintre ele, dar o s„ cer permisiunea pe cele care sunt efectiv cu implica˛ii majore s„ le sus˛in. Cum fiecare are o idee fix„ ∫i eu am acea idee fix„ c„ democratizarea Parlamentului nu Óncepe nici cu sistemul de vot uninominal, unde tot partidul pune omul pe list„, ∫i nici cu sistemul monocameral sau bicameral, ci Óncepe cu democratizarea efectiv„ a activit„˛ii Ón Parlament.

La art. 13 alin. 1, cel care a r„mas Ón vigoare, ca esen˛„, din 9 iunie 1990, de esen˛„ profund democratic„, Ón ’90 v„ da˛i seama, nu era altceva — se spune c„ grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputa˛ilor.

Structura Camerei Deputa˛ilor este ∫i comisia parlamentar„. Structura Camerei Deputa˛ilor este ∫i institu˛ia pre∫edintelui. Structura Camerei Deputa˛ilor este ∫i Biroul permanent. Asupra tuturor acestora, dumneavoastr„, stima˛i colegi, ca reprezentan˛i ai poporului, slujitori ai acestuia ca un Óntreg, decide˛i prin vot, fie pentru, fie contra, dar decide˛i. Aspra grupului, asupra liderului de grup nu decide˛i Ón nici un mod. De∫i liderul de grup, ∫i nu grupul ca atare, a∫a cum o s„ vede˛i la articolul imediat urm„tor, 14 alin. 2, devine institu˛ie. Sunt dou„ tipuri de institu˛ii: institu˛ia pre∫edintelui ∫i institu˛ia liderului de grup. Numai c„ la institu˛ia pre∫edintelui avem acces prin vot ∫i este normal ca ∫i la institu˛ia liderilor de grup s„ avem acces prin vot.

De aceea, noi am prev„zut 14 alin. 1: îŒn prima sa ∫edin˛„, fiecare grup parlamentar, dup„ constituire prin asocierea liber„ a deputa˛ilor, exprimat„ Ón scris, procedeaz„ la alegerea prin vot secret a propriei conduceri alc„tuite din lideri ∫i, dup„ caz, din unul sau mai mul˛i vicelideri ∫i un secretar.“

Conducerea grupului va fi confirmat„ Ónaintea fiec„rei sesiuni parlamentare prin votul secret al membrilor acestuia. Este modalitatea prin care, sub semn„tur„ proprie, ader la grup ∫i accept s„ fiu reprezentat de grup, iar prin votul secret Ómi Óncredin˛ez sau Ómi deleg o parte dintre drepturile mele liderului care se g„se∫te Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Comitetul ordinii de zi, care are diferite drepturi, care-i revin, dup„ aceea, conform art. 14 alin 2.

Œn lipsa adeziunii scrise a deputatului, Ón lipsa votului secret, institu˛ia — structura Camerei — care devine grupul nu exist„. N-are baz„ legitim„ Ón lipsa votului secret tot ceea ce se g„se∫te Ón ˛„rile Uniunii Europene, unde constituirea grupului nu se admite dec‚t dup„ predarea solicit„rii scrise de fiecare deputat din ce grup parlamentar face parte.

Dorim s„ intr„m acolo? Vot„m. Nu dorim, nu vot„m. Aceasta este realitatea, ∫i nu ceea ce declar„m pe un post de televiziune sau altul. Dorim s„ fim Ónchista˛i Ón g‚ndirea anilor ’90, nu-l accept„m. Dorim s„ ar„t„m c„ au trecut 16 ani de la evenimentele din ’89, Ól accept„m, ∫i atunci accept„m c„ ∫i grupul este o structur„ a Camerei Deputa˛ilor. Altfel nu are legitimitatea Ón a reprezenta Ón Comitetul ordinii de zi.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La art. 14 alin. 1 avem dou„ amendamente: un amendament admis, care se g„se∫te Ón raportul comisiei la num„rul curent 36, ∫i un amendament respins, care se g„se∫te la amendamente respinse, la num„rul curent 20.

Domnul deputat Stanciu a sprijinit acest amendament respins. Am s„-l

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 5 voturi pentru, o ab˛inere ∫i restul voturilor Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat prezidiu, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,

Art. 14 alin. 2 este un articol pervers. ™i, personal, Ón˛eleg ∫i-mi cer scuze fa˛„ de cei 5 sau 6 lideri care Ón 2000 au introdus institu˛ia Comitetului ordinii de zi, este o institu˛ie modern„, ca nume, o s-o discut„m la vremea respectiv„, prin atribu˛iuni, dar care acum vine ∫i face un lucru incredibil, Ón sensul c„ a acceptat prin voturile Domniilor lor c„ grupul parlamentar este o institu˛ie, este o structur„ a Camerei.

Dac„ lua˛i regulamentul ∫i-l privi˛i global, f„r„ s„ detalia˛i, ve˛i vedea c„ toate structurile existente, Ón sensul: Biroul permanent, institu˛ia pre∫edintelui, comisiile permanente, comisiile de anchet„, comisiile speciale,

comisiile de mediere, deci, toate structurile, COZ-ul, Comitetul ordinii de zi, apar dup„ definire ∫i componen˛„, ∫i ce atribu˛iuni au, ∫i se Ón∫ir„ acolo cu liniu˛e sau cu alineate, cu cifre sau cu litere.

Singura structur„ a Camerei Deputa˛ilor care nu are nici o atribu˛ie este grupul parlamentar. Toate atribu˛iunile care ar trebui s„ le aib„ grupul parlamentar sunt translate liderului grupului parlamentar. Cred c„ este o gre∫eal„, fie de transcriere, fie de mentalitate. Adic„ am r„mas ca atunci c‚nd era _lidero maximo_ ∫i el reprezint„ tot, el este tot.

De aceea, v„ Óntreb: e greu s„ ne debaras„m de acest spirit unic, gonit Ón ’89? Nu. ™i atunci eu am propus de fapt ca toate atribu˛iunile care sunt trecute liderului de grup s„ apar˛in„ grupului ca structur„ a Camerei, iar liderul de grup, ca reprezentant al grupului, poate s„ reprezinte grupul ∫i a∫a mai departe, cum este ∫i Biroul permanent, cum este ∫i institu˛ia pre∫edintelui ∫i comisia parlamentar„.

Acesta este sensul interven˛iilor mele. De aceea, n-am s„ mai intervin la fiecare, pentru c„ s-ar putea s„ dep„∫im ora 23,00, dar da˛i-mi voie c‚teva s„ le amintesc punct cu punct.

Repet, n-am naivitatea, dup„ 13 ani de Parlament, s„ cred c„ putem trece peste negocierea liderilor de grup, dar nici naivitatea de a Ónghi˛i pastilele de negociere una dup„ alta. Dar trebuie Óncercat.

™i m‚ine va veni altul dup„ mine ∫i pe urm„ altul, ∫i atunci vom ajunge la ceea ce vrem, la comportament europarlamentar Ón Parlamentul Rom‚niei, ceea ce, cu toate scuzele de rigoare, nu-l avem acum.

La art. 14 alin. 2, deci, domnule pre∫edinte, am s„ le argumentez pe toate, ca s„ nu mai vin la 14 cu 2, 14 cu...la 21, 22, 23, 24, 25.

La art. 14 alin. 2 am propus eliminarea. Ce prevede art. 14 alin. 2? C„ distin∫ii colegi ai no∫tri, lideri de grup, trebuie s„ participe ∫i la Biroul permanent. Nu vreau s„ spun c„ Senatul nu are acest comitet. Nu vreau s„ spun c„ din ’92...

Domnule deputat, v„ rog s„ v„ apropia˛i de final. Vorbi˛i de 5 minute.

P„i vorbesc la 14 cu 2, la pozi˛ia 21.

Pofti˛i?

Vorbesc la pozi˛ia 21, domnule pre∫edinte. Deci de aproape 5 minute la pozi˛ia 21.

E adev„rat.

™i mai am pozi˛ia 22, pozi˛ia 23, pozi˛ia 24, pozi˛ia 25, pozi˛ia 27, pozi˛ia 29, pozi˛ia 30. ™i eu v„ propusesem ca s„ nu mai intervin la 22, 23, 24, 25, ci s„ fac expunere pentru toate ∫i, dup„ aceea, dumneavoastr„ s„ le respinge˛i pe band„ rulant„, f„r„ s„ m„ mai deplasez eu. ™i economisim timp cu deplasarea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 Dac„ accepta˛i, dac„ nu, m„ opresc la 14 cu 2, m„ dau deoparte ∫i mai vorbesc 5 minute la 22.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

La care?!

La pozi˛ia 22.

Tot 14 cu 2 este, domnule deputat.

Da, dar...

Deci la art. 14 cu 2, dumneavoastr„ ave˛i mai multe amendamente. Pentru tot art. 14 cu 2 ave˛i 5. V„ rog, folosi˛i-le. Nu la fiecare buc„˛ic„ de amendament.

Nu, ele sunt diferite.

Asta este p„rerea dumneavoastr„, p„rerea mea, interpretarea mea, care conduc ∫edin˛a, este c„ la art. 14 cu 2 ave˛i 5 minute pentru amendamentele pe care le ave˛i de sus˛inut. Dac„ dori˛i?

Deci v„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i pentru art. 14 cu 2.

Domnule pre∫edinte, dar parc„ cutuma de s„pt„m‚na trecut„ era alta. C„ la fiecare liter„ vorbim 5 minute. Dac„ s-a schimbat cutuma, schimb„m ∫i noi, nu?

Domnule deputat, v„ reamintesc, Ón raportul comisiei, la punctul 37, exist„ un singur articol, 14 cu 2. Dumneavoastr„ a˛i propus mai multe modific„ri. Toate se refer„ la un singur articol. V„ rog, Ón 5 minute.

Domnule pre∫edinte, la pozi˛ia care o nominaliza˛i dumneavoastr„ sunt cel pu˛in 10 alineate, a), b), c) d), e), f), g), h), i). V„ rog s„ v„ uita˛i, a∫a sunt.

Fiecare difer„ unul de altul ∫i se refer„ la atribu˛iunile pe care le are liderul de grup. ™i e normal c„ Ól accept, am acceptat o parte dintre ele, o parte le-am modificat...

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, o secund„, vream s„ v„ l„muresc. Stima˛i colegi, propun Óntreruperea discu˛iilor, conform art. 131 din regulament, Ón acest moment.

Cine este pentru? Voturi pentru sistarea discu˛iilor la acest articol. V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-au Óncheiat discu˛iile la art. 14 cu 2.

Voi veni cu cea mai mare pl„cere. Sper c„ de acum aplica˛i Ón continuare articolul men˛ionat anterior.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Sigur. Conform regulamentului, de c‚te ori am s„ consider am s„-l aplic.

Stima˛i colegi, avem la art. 14 cu 2, din partea domnului deputat Stanciu, amendamente la diferite litere. Am s„ le

Cu 3 voturi pentru, insuficient, amendamentul a fost respins.

La num„rul curent 22, domnul Stanciu ne propune modificarea lit. g).

Cine este de acord cu propunerea domnului Stanciu? Voturi pentru? 4 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Marea majoritate. V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Cu 4 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

La num„rul curent 23 domnul deputat Stanciu ne

propune modificarea lit. p) de la art. 14 alin. 2. Cine este pentru? 4 voturi pentru. Cine este Ómpotriv„? Marea majoritate. Cine se ab˛ine? O ab˛inere.

Cu 4 voturi pentru, o ab˛inere ∫i majoritatea Ómpotriv„, lit. p), cu modificarea propus„ de domnul Stanciu, se respinge.

La num„rul curent 24 din raport, cu amendamente respinse, domnul deputat Stanciu ne propune modificarea lit. k).

Cine este pentru modificarea lit. k)? 4 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Restul voturilor. V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Nu sunt.

- Cu 4 voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„, amendamentul

- a fost respins.

La num„rul curent 25, domnul deputat Stanciu propune modificarea lit. l).

Cine este pentru? 4 voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? Restul colegilor. V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Nu sunt.

Cu 4 voturi pentru ∫i restul voturilor Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.

Domnule pre∫edinte,

A∫ ruga s„ corect„m aici articolul, Ón sensul c„ îÓn absen˛a at‚t a liderului grupului parlamentar, c‚t ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 viceliderului ∫i a secretarului“, nu îsecretarilor“, av‚nd Ón vedere c„ e necesar„ aceast„ corelare ∫i cu art. 14 alin. 1 ∫i chiar ∫i cu urm„torul, art. 14 cu 4.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat. Este corect„ observa˛ia dumneavoastr„.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Domnule deputat, 15 cu 1 s-a votat deja. Suntem la 15 cu 2.

S-a votat, domnule!

Comisia...

N-a˛i fost atent. V„ rog, ruga˛i un coleg s„ v„ atrag„ aten˛ia, cum rog ∫i eu secretarii.

Suntem la 15 cu 2. Comisia a propus eliminarea.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Cine este pentru eliminarea art. 15 alin. 2? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Articolul 15 alin. 2 a fost eliminat.

Suntem la num„rul curent 42, art. 16 alin. 1. Comisia are un amendament admis.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastr„ amendamentul admis de c„tre comisie.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 43, art. 16 alin. 2. Comisia propune adoptarea unui amendament.

Domnule Anghel Stanciu, v„ rog, pofti˛i la microfon. Ave˛i un amendament respins la art. 16 alin. 2 ∫i ave˛i un amendament, articol nou, art. 16 alin. 2[1] . Sigur c„ ave˛i dou„, domnule deputat. V„ rog, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat prezidiu, Stimate ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Constat c„ valoarea este relativ„. Ce scumpe erau amendamentele acestea ∫i ce ieftine au devenit acum! Domnule pre∫edinte,

Aici este o chestiune de principiu ∫i de perspectiv„ ∫i ea este valabil„ ∫i la grupurile parlamentare, este valabil„ ∫i la comisiile permanente, ∫i prive∫te persoanele de specialitate.

Eu nu spun c„ este bine. De asemenea, spun de la Ónceput c„ cei care sunt acum Ón activitate trebuie s„ r„m‚n„ Ón activitate. P‚n„ acum circa 4 ani, cred c„ Ón 2005, grupurile parlamentare Ó∫i angajau consilierii prin contract de munc„ pe perioad„ determinat„, dup„ aceea s-a intrat pe forma cu contrat de munc„ pe perioad„ nedeterminat„.

Se precizeaz„, tot la art. 16 alin. 2, la cele aprobate, c„ acestea urmeaz„ s„ apar„ sau s„ dispar„ dup„ cum stabile∫te grupul. Este clar c„ dac„ nu se g„se∫te o modalitate Ón care s„ se separe personalul comisiilor, care e permanent, pe perioad„ nedeterminat„, cu personalul minim de existen˛„ al grupului, de celelalte categorii care pot fi angajate pe durata de existen˛„ a grupului, se va ajunge Ón perspectiv„ la un blocaj. Au fost grupuri parlamentare care au disp„rut, ∫i personalul a fost transferat de la unii la al˛ii, ∫i atunci ne Óntreb„m de ce cre∫te, de la ciclu, la ciclu, personalul angajat, pentru c„ nu se stabile∫te o corela˛ie Óntre afinit„˛ile politice ale celor care se angajeaz„ ∫i ceilal˛i.

De aceea, cred c„ aceste dou„ articole, art. 16 alin. 2 ∫i 16 alin. 2[1] , ar face ordine tot Ón perspectiv„, deci nu cu aplicare imediat„, astfel Ónc‚t grupurile s„ decid„ asupra a ceea ce angajeaz„, pentru c„ d‚n∫ii ∫tiu exact, mai bine, ∫i nu secretariatul Camerei, iar angajarea pentru aceste cazuri s„ fie pe perioad„ determinat„.

Men˛ionez, domnule pre∫edinte, spre lini∫tea dumneavoastr„ interioar„, c„ n-am folosit cele 10 minute ∫i am tratat cele dou„ puncte, 29, 30, propun‚nd, Ón continuare, s„ accept„m procedura gra˛ioas„ ∫i s„ nu mai ies la toate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu a sus˛inut cele dou„ amendamente.

Domnule Munteanu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, dac„ ∫i la dumneavoastr„ textul este acela∫i, trebuie eliminat„ repeti˛ia îdin func˛ie“. îNumirea ∫i schimbarea din func˛ie“ ∫i cred c„ ceea ce lipse∫te aproape pe parcursul Óntregului text, îagreat de c„tre membrii“ cum, de altfel, ∫i mai Ónainte era îde c„tre parlamentari“, nu îde parlamentari“, dar, se repet„ peste tot.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnul deputat ne atrage aten˛ia asupra art. 16 alin. 2. Cred c„ este o problem„ de redactare, de dou„ ori îdin func˛ie“. Scoatem o dat„ îdin func˛ie“, ave˛i dreptate, ∫i nu mai este agreat îde parlamentarii acelui grup“, este mult mai elegant dec‚t îde c„tre membrii acelui grup“. Sunt de acord cu propunerea dumneavoastr„, dar, p‚n„ c‚nd voi supune la vot acest text, am s„

Am s„

Stimate domnule pre∫edinte, Domnilor colegi, Domnilor mini∫tri,

Onorat„ Comisie juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisie pentru regulament,

Ne afl„m Ón fa˛a unui articol care are num„rul 20 alin. 1 ∫i care prevede: îDup„ constituirea legal„ a Camerei Deputa˛ilor se aleg pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i apoi ceilal˛i membri ai Biroului permanent al acesteia.“

Noi am schimbat acest alineat cu o prevedere mai sintetic„, mai elegant„ ∫i constitu˛ional„: îDup„ constituirea legal„ a Camerei Deputa˛ilor se alege Biroul permanent al acesteia.“

De ce am f„cut acest lucru? Dintr-un motiv, domnule pre∫edinte, foarte simplu, pentru c„, av‚nd o deforma˛ie profesional„, de cadru didactic, am c„utat Ón arhive ∫i am g„sit Decizia nr. 45 din mai 1994, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 131/1994, care precizeaz„:

Articolul 20: îFormularea alin. 1 care stabile∫te alegerea Biroului permanent“ — ∫i aici aten˛ie, stima˛i colegi! — îcreeaz„ aparen˛a a dou„ structuri distincte, ∫i anume pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i Biroul permanent. Or, art. 61 alin. (2) din Constitu˛ie este Ón sensul c„ Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor cuprinde pre∫edintele ∫i ceilal˛i membri.

De altfel, dac„ s-ar fi reluat formularea din titlul sec˛iunii, o asemenea neconformitate ar fi fost evitat„.“ Deci, iat„, stima˛i colegi, ce spune Curtea Constitu˛ional„ Ón partea de explica˛ii, iar, Ón numele legii, Curtea hot„r„∫te: constat„ c„ art. 20 alin. 1 este neconstitu˛ional.

Acum, dumneavoastr„ hot„r‚˛i! La c‚˛i bob‚rnaci a luat Constitu˛ia, dac„ mai ia unul, ce conteaz„?!

Art. 20 alin. 1 este neconstitu˛ional!

Onorata ∫i distinsa Comisie juridic„ a constatat c„ este constitu˛ional prin raportul de 16 secunde, pe care ni l-a Ónaintat.

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„-mi retrage˛i cuv‚ntul, s„ nu mai aduc ∫i alte dovezi asupra modului îprofesionist“ Ón care noi ne aplec„m asupra prevederilor regulamentare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, nu v„ contrazic referitor la raportul Cur˛ii Constitu˛ionale, nu mi-a∫ permite acest lucru, de la acest microfon, ∫i dac„ a∫ coborÓ la cel„lalt, a∫ fi de acord cu dumneavoastr„.

Art. 20 alin. 1, domnul deputat Stanciu, num„rul curent 35 la amendamente respinse, un amendament pe care ∫i l-a sus˛inut.

Voturi pentru, v„ rog? 4 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Mul˛umesc. Ab˛ineri? O ab˛inere.

- Cu 4 voturi pentru, insuficiente, amendamentul a fost

- respins.

La num„rul curent 49 din raportul comisiei, art. 20 alin. 1, amendament admis al unor deputa˛i P.S.D. Voturi pentru, v„ rog? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem.

Cu un vot Ómpotriv„ amendamentul admis a fost acceptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 La num„rul curent 50...

Am o rug„minte la colegii deputa˛i, s„ p„streze un pic de lini∫te Ón sal„. Este foarte dificil de condus Ón...

V„ rog, stima˛i colegi!

Domnilor colegi, v„ rog mult, Ón˛eleg c„ sunt discu˛ii de purtat, dac„ sunt urgente, pute˛i s„ ie∫i˛i c‚teva minute pe hol, nu este nici o nenorocire, dar este foarte greu de lucrat Ón zumzetul care se aude Ón sal„.

La num„rul curent 50, art. 20 alin. 2. Domnul Stanciu, amendament respins.

Ave˛i microfonul, domnule deputat.

## Domnilor mini∫tri, Domnilor colegi,

Onorat prezidiu,

Se Ónt‚mpl„ ceva suspect Ón sala aceasta. Œnainte eram rugat s„ merg Óncet pe partea aceasta ∫i repede pe partea aceea. Acum este invers. Nu Ón˛eleg de ce!

Deci, domnule pre∫edinte, nu insist, dar Ómi permit s„ anun˛ distin∫ii mei colegi c„ art. 20 alin. 1, pe care l-a˛i men˛inut, este declarat neconstitu˛ional prin Decizia nr. 45 din mai 1994. Chestie de obi∫nuin˛„.

Pozi˛ia 36 era o chestiune care venea s„ l„mureasc„ multe lucruri care s-au Ónt‚mplat ∫i care prevedea, pe stil vechi: îPre∫edintele Camerei Deputa˛ilor este ∫i pre∫edintele Biroului permanent, din care mai fac parte patru vicepre∫edin˛i, patru secretari ∫i patru chestori“, iar noi am spus: îBiroul permanent al Camerei Deputa˛ilor se compune din urm„torii membri: pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, doi vicepre∫edin˛i, doi secretari ∫i doi chestori. Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor este pre∫edintele Biroului permanent. Vicepre∫edin˛ii, secretarii ∫i chestorii vor reprezenta puterea ∫i opozi˛ia Ón Biroul permanent.“

Sunt trei teze pe care trebuie s„ vi le expun, evident, Ón maximum 5 minute, din care unul a trecut.

Prima tez„ este o chestiune de clarificare. Am eliminat ambiguitatea dac„ pre∫edintele este sau nu este membru al Biroului permanent. Prin ceea ce a decis Curtea Ón mai 1994, este clar c„ este membru al Biroului permanent.

Aici nu mai exist„ nici un dubiu.

A doua tez„ cuprinde num„rul de vicepre∫edin˛i ∫i de secretari ∫i am propus, domnule pre∫edinte, doi vicepre∫edin˛i, doi secretari, doi chestori.

Nu vreau s„ fiu populist, s„ spun c„ prin aceasta reducem dou„ Mercedes-uri la vicepre∫edin˛i, dou„ Mercedes-uri la secretari, dou„ Mercedes-uri la chestori ∫i le lu„m independen˛ii. Nu! Sau c„ reducem bugetul Camerei Deputa˛ilor ∫i d„m la Ónv„˛„m‚nt, cum am v„zut eu prin pres„. Nu! Este o chestiune logic„. Chestiunea logic„ porne∫te de la faptul c„ am avut patru vicepre∫edin˛i, patru secretari ∫i patru chestori, nu pentru a avea fiecare grup func˛ie, ci pentru c„ erau ni∫te sarcini ata∫ate Biroului permanent. O parte dintre sarcinile Biroului permanent au trecut la Comitetul ordinii de zi, ∫i dac„ au trecut la Comitetul ordinii de zi o parte dintre sarcini, trebuie ∫i structura redus„, Ón consecin˛„, pentru c„, altfel, prin metoda reducerii la absurd, pe care am f„cut-o to˛i Ón ∫coal„, dac„ Ói lu„m toate sarcinile Biroului permanent, r„m‚ne tot a∫a?! Nu cred!

Deci, domnilor colegi, g‚ndi˛i-v„ bine ce bine am face ∫i colegilor no∫tri care ar sta mai pu˛in Ón birou ∫i ar fi cu noi aici, dac„ Ói reducem doi, doi, doi: unul din partea

puterii, unul din partea opozi˛iei. ™i nu se mai caut„ unul pe altul.

Deci a treia tez„ pe care noi o punem aici este ca pre∫edintele — ∫i o s„ vedem pu˛in mai departe — s„ fie impar˛ial ∫i numai vicepre∫edin˛ii ∫i secretarii s„ exprime puterea ∫i opozi˛ia Ón Parlament. Este o chestiune de inovare. Este greu de acceptat Ón totalitate, dar, cel pu˛in Ón par˛ialitatea ei, vota˛i acest amendament, spre a vedea ce bine va func˛iona treaba, pentru c„, la Lisabona, americanii au spus: la noi cercetarea ∫tiin˛ific„ merge pentru c„ nu avem Ministerul Cercet„rii ™tiin˛ifice. Voi ave˛i Ministerul Cercet„rii ™tiin˛ifice, dar noi b„g„m 3% din PIB. A∫a ∫i aici! Haide˛i s„ vedem cum merge ∫i cu mai pu˛ini membri ai Biroului permanent. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Cred c„ Ón formulare corect„ ar trebui îeste format Ón urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare“, ∫i nu îÓntre“.

Visul domnului Tudor Marcu s-a Óndeplinit cu dumneavoastr„, domnule Munteanu. V„ mul˛umim. Este corect„ observa˛ia.

- Cu observa˛ia f„cut„, art. 20 alin. 3. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 52, art. 20 alin. 4, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 53, art. 21 alin. 1. Interven˛ii? Domnul Nicolicea.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi sus˛in amendamentul respins, art. 21 alin. 1: îPre∫edintele Camerei Deputa˛ilor este ales pe durata mandatului Camerei prin vot secret cu buletine de vot pe care sunt Ónscrise numele ∫i prenumele tuturor candida˛ilor propu∫i de grupul parlamentar al partidului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 care ob˛ine cel mai mare num„r de mandate.“ Prin acest articol se respect„ voin˛a electoratului.

Mul˛umesc. Observa˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru amendamentul domnului Nicolicea? 62. Voturi Ómpotriv„? 121.

Ab˛ineri?

Cu 62 voturi pentru, 121 Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.

Art. 21 alin. (1), amendament admis de c„tre comisie. Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 54 comisia ne propune la art. 21 alin. (2) text nemodificat.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 53, art. 21 alin. (3), text nemodificat.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 56, art. 22.

Dac„ exist„ observa˛ii? Comisia ne propune un amendament admis. Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 57, art. 23 alin. (1).

Dac„ sunt observa˛ii? Comisia ne propune un amendament admis. Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Votat Ón unanimitate.

La num„rul curent 58, art. 23 alin. (2) comisia ne propune un amendament admis. Domnul Stanciu are amendament respins.

Domnule deputat, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Onorat prezidiu,

V„ rog s„ veghea˛i cu stricte˛e la respectarea dreptului de opinie al fiec„rui distins domn deputat, c„ nu sunt deputa˛i de dou„ categorii. P„i, nu s-a v„zut c‚nd am ridicat m‚na ∫i pozi˛ia 41 la îrespinse“ de la art. 21 alin. (4), 21 alin. (5), 21 alin. (6), 21 alin. (7) a fost votat„ Ón bloc, ca pe timpul partidului din care unii am f„cut parte, unii nu fac parte, dar al˛ii s-au Óntors acolo?

La obiect!

Obiectul Ól constituie pozi˛ia 46, art. 23 alin. (2): îŒn vederea depunerii propunerilor, Camera Deputa˛ilor stabile∫te num„rul de locuri din Biroul permanent care revine, pe func˛ii, grupurilor parlamentare, potrivit configura˛iei politice a Camerei.“

Noi am propus urm„torul lucru: îŒn vederea depunerii propunerilor, Camera Deputa˛ilor stabile∫te prin vot num„rul de locuri din Biroul permanent care revine pe func˛ii grupurilor parlamentare potrivit ponderii reale — ∫i nu ini˛iale — a fiec„rui grup parlamentar Ón configura˛ia politic„ a Camerei, Ónaintea sesiunii pentru care se aleg membrii Biroului permanent.“ Acesta este obiectul ∫i eu v„ spun c„ le este drag celor care v„ conduc.

Domnilor colegi,

Cine dore∫te, Ói stau la dispozi˛ie cu cele 15 extrase din regulamentele ˛„rilor europene. Peste tot configura˛ia politic„ este cea ini˛ial„; îcea ini˛ial„“, Ónaintea sesiunii. Aceasta este, de fapt, ∫i motiva˛ia pentru care dintre membrii Biroului permanent se aleg Ónaintea fiec„rei sesiuni, ∫i nu se aleg o dat„ cu pre∫edintele, pentru c„ un grup, dac„ nu-i convine un membru pe care ∫i l-a propus, nu are dec‚t s„ introduc„ procedura de revocare!

Deci aceasta este logica ∫i o g„si˛i ∫i Ón geneza Constitu˛iei.

La noi, Óns„, se dore∫te s„ nu se stabileasc„ aceast„ coresponden˛„ Óntre num„rul real de membri pe care-i are Ón grupul parlamentar ∫i drepturile ini˛iale.

Este o abera˛ie! Dac„ un grup nu este cel, s„ zicem, al distinsului Grup parlamentar al P.S.D., 120 ∫i ceva de membri, dac„ r„m‚ne cu 10 membri, ocup„ toate func˛iile, Ónc‚t trebuie s„ mai aduc„ oameni de acas„, ceea ce este aberant, este ira˛ional, dar noi dorim s„ p„str„m aceast„ ira˛ionalitate, ca un monopol cu care s„ ac˛ion„m ∫i s„ disciplin„m grupul. Nu!

Deci este Ónc„ o propunere menit„ a democratiza via˛a politic„ rom‚neasc„, Óncep‚nd de la cap„t, cum spune rom‚nul: îPe∫tele de la cap...“, dar deocamdat„ se cur„˛„ Ónc„ de la coad„!

Sper c„, fa˛„ de cele 10 voturi pe care le-am ob˛inut cu propunerea de reducere a membrilor Birourilor, aici s„ ob˛in cel pu˛in 12, este o Óncurajare pentru noi de a insista ∫i la anul, la viitoarea modificare a regulamentului. V„ mul˛umesc.

Da, domnule deputat, am re˛inut. Dac„ exist„ comentarii? Nu sunt.

Domnul deputat Stanciu, pentru art. 23[2] , ne-a propus un amendament, comisia l-a respins. Œl avem la punctul 46, amendamente respinse.

Voturi pentru? 6 voturi pentru. Insuficiente, amendamentul a fost respins.

La punctul 58 Ón amendamente admise, pozi˛ia comisiei.

Voturi pentru, v„ rog? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu avem.

Cu un vot Ómpotriv„, art. 23 alin. (2) a fost adoptat. Punctul 59, art. 23[3] . Domnul Stanciu are amendament, la punctul 47.

Domnule deputat, ave˛i microfonul.

Stai mai Ón fa˛„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

Am stat odat„ Ón fa˛„ ∫i ai v„zut ce am p„˛it... Domnule pre∫edinte,

## Onorat prezidiu,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i domni mini∫tri, Onorat„ comisie,

V-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere o chestiune deosebit„. Deosebit„ prin Óndr„zneala ideii de a democratiza via˛a Parlamentului ∫i a grupului. Œn sensul c„ — ∫i unele grupuri, de fapt foarte pu˛ine, au adoptat de anul acesta aceast„ procedur„ — noi propunem ca: îŒn cadrul fiec„rui grup, propunerile nominale pentru func˛iile prev„zute la alin. (1) s„ se fac„ de c„tre grupurile parlamentare Ón baza candidaturii liber exprimate ∫i a votului secret ∫i s„ se prezinte Camerei de liderii grupurilor parlamentare Ón limita num„rului de locuri disponibile, stabilit potrivit alin. (2). Orice candidatur„ impus„ f„r„ validarea acesteia de c„tre membrii grupului prin vot secret asumat este nul„ de drept ∫i nu poate fi Ónscris„ pe buletinul de vot. Constatarea nulit„˛ii se face de c„tre comisia de validare, la sesizarea scris„ a fiec„rui deputat“, îa oric„rui deputat“.

## Domnilor colegi,

Sunt convins c„ g‚ndi˛i la fel ca mine. Cum am g‚ndit ∫i eu la fel ca dumneavoastr„... Dar raporturile dintre grupul parlamentar, ca structur„ a Camerei prin reunirea voluntar„ a deputa˛ilor sub propria semn„tur„ asumat„, ∫i partid nu se fac pe baza mandatului imperativ. Lista de partide de care se f„cea caz, conform preciz„rilor Cur˛ii Constitu˛ionale, este numai un factor de mediere Óntre aleg„tor ∫i cel ales ∫i nu este ghiuleaua de piciorul alesului. ™i se Ónt‚mpl„ Ón multe cazuri c„ se stabile∫te: îX s„ fie cutare! Y s„ fie cutare! Z s„ fie cutare!“ Œn unele cazuri se mai Óntreab„: îDe acord?“ ™i bineÓn˛eles c„ reflexul c„p„tat Ón 50 de ani de democra˛ie se perpetueaz„.

Noi accept„m c„ dac„ sunt structuri ale Camerei, cu membri componen˛i prin libera lor voin˛„, ace∫tia au dreptul s„ accepte sau nu prin vot orice candidatur„: ∫i cele pe care le propune partidul, dar ∫i cele pe care le exprim„ individul.

Œnchipui˛i-v„ cum s-ar derula Ón continuare activitatea Ón camer„! Pentru a vedea acest lucru, nu ave˛i dec‚t s„ Óncerca˛i. S„ vota˛i articolul acesta ∫i s„ Óncepem cu sesiunea viitoare, Ón baza principiilor exprimate, de liber„ voin˛„ ∫i candidatur„!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Deci num„rul curent 47, amendamente respinse, amendament la art. 23[3] al domnului deputat Stanciu.

Voturi pentru? 1, 2, 3, 4, 5...

Voturi Ómpotriv„? Mul˛umesc.

Oricum insuficiente, Ómi cer scuze, pentru a fi adoptat. Amendament respins.

Num„rul curent 59, art. 23[3] , amendament admis de c„tre comisie.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Votat Ón unanimitate. Num„rul curent 60.

M„ ierta˛i, a˛i ridicat m‚na. Exist„ art. 23[4] , amendament domnul Stanciu, alineat nou.

Œmi cer scuze, m„ g‚ndesc ce o s„ fie pe la 22,30..., peste 11,00 nu lucr„m...

Domnule pre∫edinte,

Avem la pozi˛ia 49 un amendament, la pozi˛ia 50 un amendament ∫i mi-a∫ permite, ca s„ nu vorbesc 10 minute, s„ m„ refer Ón c‚teva minute la am‚ndou„ ∫i dumneavoastr„ s„ le supune˛i dup„ aceea la vot, ca s„ nu mai pierdem timpul cu transportul, c„ ∫ti˛i de transporturi...

Dac„ accepta˛i aceast„ procedur„ gra˛ioas„?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne deputate ∫i stima˛i colegi,

V„ spun c„ peste o buc„˛ic„ de timp, nu prea lung„, cam 80% dintre amendamentele acestea respinse le ve˛i c„uta s„ le sus˛ine˛i de la tribun„! V„ spune cineva care ∫tie ce spune!

La art. 23[4] , noi am propus c„: îLista nominal„ a candida˛ilor propu∫i pentru Biroul permanent se supune votului Camerei Deputa˛ilor. Sunt declara˛i ale∫i candida˛ii care au Óntrunit majoritatea voturilor deputa˛ilor, Ón condi˛iile Óntrunirii cvorumului stipulat de art. 67 din Constitu˛ia Rom‚niei. Candida˛ii care nu au fost ale∫i sau al˛i candida˛i desemna˛i de grupurile parlamentare pot participa la un nou tur de scrutin ∫i pot fi declara˛i admi∫i dac„ Óntrunesc majoritatea voturilor deputa˛ilor prezen˛i. Dac„ dup„ dou„“ — aici Óncepe, de fapt, esen˛a — îtururi de scrutin un candidat nu ob˛ine voturile necesare, grupul parlamentar este obligat s„ fac„ alt„ nominalizare p‚n„ la ob˛inerea locului alocat“.

Domnilor colegi,

Care de fapt e î∫op‚rla“, pentru c„ este o î∫op‚rl„“ aici?

M„ uit la colegul meu Popa, care e mai vechi ca mine îÓn rele“... ∫i domnul deputat Ghi∫e la fel. Cred c„-∫i aduce aminte. P‚n„ prin ’96, cred, ’97, Biroul permanent se alegea pe buletin. ™i dac„ unul ca mine era pe buletin ∫i v„ plictisea, cum v„ plictisesc acum, m„ t„ia˛i! Pentru c„ Ón Biroul permanent v„ reprezint cumva ∫i pe dumneavoastr„, ∫i Ón rela˛iile cu exteriorul. ™i dac„ m„ t„ia˛i de dou„ ori la r‚nd, grupul care avea locul trebuia s„ propun„ alt candidat.

™i de aici se crea o anumit„ comuniune, ∫i Óntre cei ale∫i Ón Biroul permanent, dar ∫i cu cel care avea votul Ón m‚n„. ™i disp„reau unele elemente care fac — nu? — o Óndreptare mai puternic„ a spin„rii colegilor no∫tri din Biroul permanent, c„ veneau la m‚na noastr„ la fiecare Ónceput de sesiune.

Acum votul se face cu bile. ™tiu ∫i cine l-a introdus cu bile ∫i ∫tiu ∫i de ce l-a introdus cu bile... Pentru c„ acela este un vot formal!

Dar cine l-a introdus?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005

## Cost„ informa˛ia.

Nu va fi: colegii de la P.N.L. s„-l taie pe colegul lor indirect, pentru c„ nu le place Stanciu de la nu ∫tiu ce forma˛iune. ™i atunci, to˛i b„g„m bilele albe ∫i negre acolo! ™i deci, practic, transform„m o chestiune strict democratic„ Óntr-una formal„ ∫i, Ón fond, antidemocratic„, impus„.

Deci eu v-a∫ propune s„-l accepta˛i ∫i s„-i t„iem cu gra˛ie pe cei care nu ne convin, Ón˛eleg‚nd c„ ∫i ei ∫i noi avem acelea∫i drepturi ∫i obliga˛ii, de a ne respecta reciproc. ™i atunci, normal, cre„m o comuniune Óntre votul nostru ∫i func˛ia pe care o de˛in. Aceasta este, de fapt, esen˛a celor dou„ elemente.

La pozi˛ia 30 — spun o singur„ vorb„, am mai spus-o — este clar c„ votul pe list„ al secretarilor ∫i chestorilor, cu ponderea real„ din momentul sesiunii, este un element de democratizare.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ le supune˛i la vot pe am‚ndou„, spre a vedea dac„ cel pu˛in m-am f„cut Ón˛eles. Dac„ nu, ar fi extraordinar dac„ mi-a˛i permite, Ón scopul altor amendamente, s„ mai explic o dat„, poate se Ón˛elege ∫i se re˛ine.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v„ pute˛i face Ón˛eles ∫i s„ primi˛i voturi Ómpotriv„... Este o solu˛ie pe care am Ónt‚lnit-o des Ón Camer„...

Deci domnul deputat Stanciu are un amendament la art. 23[4] , pe care Ól g„sim la num„rul curent 49, amendamente respinse, pe care l-a sus˛inut.

Voturi pentru amendamentul domnului Stanciu? 1, 2, 3, 4, 5, 6, chiar 7 voturi pentru. Insuficiente.

Am s„

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 61, art. 25. Domnul Munteanu.

Citind de la ultimul r‚nd Ón josul paginii, domnule pre∫edinte: î...∫i prin bile Ón cazul celorlal˛i membri“ — nu îmembrii“ — îai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face Ón scris ∫i este Ónso˛it„“ — nu îse Ónso˛e∫te“ — îde semn„turile deputa˛ilor“.

Da, observa˛ii corecte.

Suntem la art. 25, am re˛inut modific„rile propuse de domnul deputat Munteanu.

Domnul Nicolicea, ave˛i cuv‚ntul, ave˛i un amendament respins la num„rul 51.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru a trece mai departe la acest articol, ar trebui s„ vedem o explica˛ie din partea comisiei, ∫i anume ce Ónseamn„ îmajoritate politic„“, pentru c„ se vorbe∫te de schimbarea majorit„˛ii.

La num„rul 62. Suntem la num„rul curent 61, stimate coleg, deci la art. 25, dup„ aceea urmeaz„ art. 25[1] . Suntem la art. 25, partea introductiv„, dup„ care urmeaz„ un art. 25[1] ∫i a∫a mai departe.

Deci, pentru a intra Ón dezbatere, trebuie l„murit„ aceast„ no˛iune, ca s„ ∫tim cum argument„m.

Din partea comisiei a∫ ruga, dac„ dumneavoastr„ Óng„dui˛i.

## E Ón regul„.

Comisia, v„ rog, da˛i o explica˛ie: ce Ón˛elege˛i prin îmajoritate politic„“?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Au fost discu˛ii destul de aprinse Ón cadrul comisiei formate din cei 7 membri Ón leg„tur„ cu aceast„ sintagm„, îmajoritate politic„“. Sigur c„ — nu v„ ascund — am a∫teptat ∫i un semn din partea Comisiei juridice, pentru a l„muri acest nou concept Ón ceea ce prive∫te Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Nu am primit nici din partea Comisiei juridice vreo dezlegare sau vreo luminare din acest punct de vedere.

Referitor la explica˛iile pe care le-au dat — ∫i a trebuit s„ le accept„m ca idee Ón cadrul comisiei — ini˛iatorii, aceast„ îmajoritate politic„“ este considerat„ o majoritate la un moment dat, creat„ Ón Camera Deputa˛ilor, f„r„ a se subordona vreunor criterii anume.

Din acest punct de vedere, v„ informez, stima˛i colegi, c„ acest amendament nu a trecut cu majoritatea voturilor Ón cadrul comisiei, noi a trebuit s„ respect„m acest deziderat democratic, majoritatea a decis.

Dar, domnule pre∫edinte, am spus la momentul c‚nd am realizat dezbaterea de Ónceput pe acest proiect de regulament c„ pe acest concept de îmajoritate politic„“, Ón timpul dezbaterii, c‚nd vom ajunge la articolul respectiv, va trebui s„-l clarific„m Ón cadrul plenului. Pentru c„ acest nou concept nu este clarificat nici la aceast„ dat„.

Deci, domnule Nicolicea, v-a explicat comisia ceea ce nu ∫tie despre acest concept, nu ceea ce ∫tie. Doamna Aurelia Vasile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ideea sintagmei îmajoritate politic„“ sau înou„ majoritate politic„“ vine, dac„ vre˛i, Ón contradic˛ie cu ce am votat p‚n„ acum, art. 14[2] lit. f). De ce? Pentru c„ majorit„˛ile au fost deja consfin˛ite, iar Ón art. 14[2] lit. f)

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/25.X.2005 ea merge mai departe ∫i nu poate s„ apar„ sau s„ schimb„m pe parcursul desf„∫ur„rii jocului regulile.

Deci la art. 14 alin. (2) lit. f) spune: îFace propuneri conform ponderii grupului parlamentar Ón configura˛ia politic„ ini˛ial„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i a negocierilor Óntre liderii de grup“. Deci, dac„ am consfin˛it Ón acest moment configura˛ia politic„ ini˛ial„, nu putem s„ facem o alt„ majoritate, îpolitic„“ sau cum s-o numi ea, pe parcursul jocului.

Cer s„ fie trimis la comisie, pentru a putea s„ l„murim. De asemenea, pe acest articol ∫i pe articolul care urmeaz„, art. 25[1] , domnule pre∫edinte, s„ solicit„m un punct de vedere al Consiliului Legislativ.

Unde, stimate coleg?

La num„rul 50 ∫i...

50 ∫i c‚t, stimate coleg?

V„ spun imediat, domnule pre∫edinte.

Doamn„ deputat, suntem la num„rul curent 61, v„ rog foarte mult s„ v„ concentra˛i, s„ r„m‚nem pe el, dumneavoastr„ a˛i vorbit la num„rul curent 62.

Sunt la art. 25, teza de introducere, am spus, num„rul curent 61 din amendamente admise. Nu merge˛i la alin. (1), n-am ajuns la alin. (1)!

™i, ∫i...

Nu. Deci la num„rul curent 61, art. 25, textul introductiv este clar, stabile∫te o tez„: îPre∫edintele ∫i membrii Biroului permanent pot fi revoca˛i cu votul majorit„˛ii membrilor“.

Cu modific„rile f„cute de colegul Munteanu, are, la ora actual„, o form„ gramatical corect„. Din punct de vedere al con˛inutului politic, Ól vom vota Ómpreun„, rog to˛i colegii s„ se concentreze. Am avut dou„ interven˛ii pe num„rul 62, nu pe num„rul 61.

Domnule Manda, la num„rul 61, v„ rog, num„rul curent 61.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La num„rul curent 61, art. 25 alin. (1).

Deci este foarte adev„rat ce spunea˛i dumneavoastr„, c„, de fapt, discut„m de tez„ ∫i, cel mai important lucru al acestui articol, prevede posibilitatea schimb„rii pre∫edintelui. Dup„ care, Ón articolele urm„toare ∫i Ón alineatele urm„toare, spune ∫i cum se poate face acest lucru.

Eu vreau s„ v„ propun dumneavoastr„ s„ supune˛i plenului eliminarea acestui articol ∫i o s„ v„ spun ∫i de ce.

Deci m-am uitat Ón prezentarea pe care ne-a f„cut-o comisia, atunci c‚nd discutam despre ce se Ónt‚mpl„ cu pre∫edintele. Rom‚nia vrea s„ intre Ón Uniunea European„ ∫i vrea s„ se alinieze Uniunii Europene cu legisla˛ia, ne dorim s„...

Domnule deputat, m„ ierta˛i c„ v„ Óntrerup, nu ave˛i amendament de eliminare. V„ rog, sus˛ine˛i un amendament pe care Ól ave˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ ne uit„m foarte bine, exist„ amendament de eliminare semnat de c‚˛iva parlamentari P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

La amendamentele respinse, la punctul 58, exist„ amendament la art. 25 alin. (1)...

La art. 25 alin. (1) nu am ajuns Ónc„! Asta v„ spun, suntem la art. 25, teza introductiv„, num„rul curent 61. La tez„, dac„ dori˛i.

## Bun, la tez„ vorbim.

Deci, la tez„, observ„m aici c„ dintre ˛„rile Uniunii Europene nu sunt dec‚t dou„ ˛„ri — Italia ∫i mai este Ónc„ una cred, Grecia — unde exist„ prevederi de schimbare a pre∫edintelui din func˛ie. Œn celelalte ˛„ri ale Uniunii Europene nu exist„ prev„zut Ón regulamentele lor acest lucru.

Deci, dac„ Ón majoritatea ˛„rilor din Uniunea European„ nu se prevede schimbarea pre∫edin˛ilor Camerei Deputa˛ilor sau Senatului, a institu˛iilor decizionale de acolo, eu cred c„ ne putem alinia ˛„rilor din Uniunea European„, ∫i atunci propun eliminarea art. 25 alin. (1). ™i la fel o s„ propun ∫i pentru celelalte alineate de la punctul 25.

Nu ave˛i amendament, nu pute˛i propune eliminarea, Ómi pare r„u pentru dumneavoastr„. Sta˛i Ón regulament!

Ave˛i amendament? V„ rog. Domnul Moldovan are amendament.

Dar spune˛i-mi unde e, s„-l g„sesc?