Corneliu Ciontu

## Declara˛ie politic„: îDezvoltarea durabil„“

Se poveste∫te despre sculptorul Pygmalion c„ a cioplit o statuie at‚t de frumoas„, Ónc‚t s-a Óndr„gostit de ea ∫i a cerut zeilor s„-i dea via˛„, pentru a o lua Ón c„s„torie. Sub pana unui mare dramaturg englez, sculptura lui Pygmalion a devenit o t‚n„r„ din clasele de jos, s„rac„ ∫i ne∫lefuit„, care este educat„ de un aristocrat inteligent, suferind o asemenea metamorfoz„, Ónc‚t pare recreat„ dup„ gustul ∫i aspira˛iile Ónv„˛„torului s„u.

Œn anul 2004, clasa politic„ rom‚neasc„ se afl„ Ón ipostaza lui Pygmalion, iar Rom‚nia pare o ˛ar„ care trebuie regenerat„. Sub raport social, moral, economic ∫i politic, Rom‚nia sufer„ de Ónt‚rzieri ∫i caren˛e majore. Acest lucru, aparent descurajant, constituie Ón fapt o

provocare de dimensiuni istorice. Politicienii, oamenii de afaceri, economi∫tii de ast„zi vor construi, asemenea lui Pygmalion, o Rom‚nie conform„ proiectelor ∫i aspira˛iilor lor. O Rom‚nie dup„ chipul ∫i asem„narea lor, de care s„ se poat„ Óndr„gosti. Nu putem dec‚t s„ sper„m c„ aceste chipuri ∫i proiecte vor fi oneste, mature, responsabile.

Vorbim ast„zi despre dezvoltarea durabil„ a Rom‚niei. Dezvoltare Ónseamn„ progres material, urbanizare, cre∫tere a nivelului de educa˛ie, con∫tiin˛„ civic„, o distribu˛ie mai larg„ a puterii. Uneori, succesele economice determin„ aceste procese — a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón China contemporan„. Alteori, prosperitatea economic„ este rezultatul unui larg proces de evolu˛ie civic„ ∫i intelectual„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Europa renascentist„. F„r„ Óndoial„, pentru a ob˛ine o dezvoltare solid„, Rom‚nia, este nevoit„ s„ sincronizeze toate aceste procese. Nu putem ob˛ine progrese unilaterale. Nu putem cre∫te economic, f„r„ a progresa Ón materie democratic„, dec‚t amenin˛‚nd tr„inicia procesului de dezvoltare.

Deloc Ónt‚mpl„tor, teoriile culturaliste ale dezvolt„rii vorbesc despre factorul decisiv numit nevoia de reu∫it„, motiva˛ia reu∫itei. F„r„ o nevoie autentic„ a oamenilor de a ob˛ine performan˛e intelectuale sau economice, dezvoltarea r„m‚ne abia un deziderat. Din acest punct de vedere, problema corup˛iei nu este doar o amenin˛are de tip structural, ci ∫i una de tip psihologic. Un sistem de afirmare ∫i reu∫it„ care func˛ioneaz„ prin mecanisme corupte, o economie care e controlat„ politic nu pot dezvolta o mentalitate competitiv„, orientat„ spre succes prin respectarea regulilor. Dac„ noile genera˛ii vor fi educate Ón mediul corupt al realiz„rilor facile ∫i al compromisurilor, Rom‚nia nu va putea progresa. Pentru anvergura corup˛iei din Rom‚nia suntem cu to˛i vinova˛i, ∫i nu avem dreptul s„ ascundem aceast„ realitate Ón spatele unor bilan˛uri cochete.

Œn materia cre∫terii economice, priorit„˛ile Rom‚niei sunt evidente ∫i ele concord„ cu politica economic„ a P.R.M.: edificarea clasei de mijloc, dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, rea∫ezarea fiscal„ mai dinamic„ ∫i mai just„, crearea unui mediu de afaceri stabil ∫i sanitar, eradicarea corup˛iei. Tocmai pentru c„ aceste priorit„˛i sunt ferme ∫i unanim acceptate, a∫ dori s„ insist asupra determinan˛ilor sociali ai oric„rei cre∫teri economice. Un proces de dezvoltare presupune o dinamic„ accelerat„: lucrurile se schimb„ rapid, societatea se deplaseaz„ Ón ritm alert. Riscul acestei evolu˛ii accelerate este dezordinea, anomalia, haosul schimb„rii necontrolate. Din acest motiv, procesul de cre∫tere economic„ trebuie s„ aib„ loc pe fondul unui reale stabilit„˛i de ordin social ∫i politic. Pentru Auguste Comte, orice societate presupune o dimensiune dinamic„, dar ∫i una static„. Avem nevoie de stabilitate constitu˛ional„, legislativ„, politic„, institu˛ional„ pentru a pune bazele unei dezvolt„ri durabile. Rom‚nia orientat„ spre cre∫tere nu poate tr„i Óntr-o continu„ stare de nelini∫te constitu˛ional„. Nu putem vorbi la nesf‚r∫it de autonomii teritoriale pe criterii etnice, pun‚nd astfel sub semnul Óntreb„rii chiar primele articole din Constitu˛ia Rom‚niei. Codul electoral pe care Ól preg„tim Ón aceste zile trebuie s„ fie g‚ndit pentru a Ónso˛i societatea rom‚neasc„ Ón urm„torul secol. A∫a cum ar„ta un binecunoscut g‚nditor de orientare liberal„, statul de drept nu permite schimbarea regulilor Ón timpul jocului; statul de drept are reguli stabile, care permit cet„˛enilor planuri de via˛„ cu