Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu. Domnul deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul deputat Petre Posea.

îLa mul˛i ani“, domnule vicepre∫edinte, ∫i s„ fie anul 2004 cu s„n„tate ∫i cu tot ceea ce v„ dori˛i!

Pentru toat„ lumea!

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îPiros, fehér, zöld...“

îPiros, fehér, zöld — Erdély magyar föld!“, Ón traducere, îRo∫u, alb, verde — Ardealu-i p„m‚nt maghiar!“. Este un slogan care era pe buzele ungurilor Ón anul de trist„ amintire 1940 ∫i pe care vreau s„ Ól reamintesc incon∫tien˛ilor care ne conduc ast„zi.

Guvernan˛ii, dar ∫i unii politicieni din unele partide din opozi˛ie, cum ar fi P.D. ∫i P.N.L., ˛ip„ cu t„rie c„ propunerea de constituire a fi„rii Secuilor ar fi neconstitu˛ional„, f„r„ a se gr„bi Óns„ s„ Óntreprind„ ceva, pentru c„ îarat„ bine“ s„ te ba˛i cu pumnul Ón piept c„ e∫ti patriot... Poate Ón felul acesta mai ob˛ii sau motivezi o serie de voturi de la acei ardeleni care sunt dispu∫i s„-∫i adoarm„ con∫tiin˛a... Iar Ón aceast„ privin˛„, at‚t pre∫edintele Iliescu, c‚t ∫i Adrian N„stase, Adrian P„unescu, Antonie Iorgovan ∫i at‚˛ia al˛ii sunt de neÓntrecut... Dovad„, farsa cu reuniunea Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, C.S.A.T., care nu se ∫tie ce a dezb„tut mai zilele trecute, fiindc„ de fapt nu a hot„r‚t nimic!

Nimeni nu a amintit de mesajul episcopului Tökés, din 24 noiembrie 2003, îDe-acas„ spre acas„“, Ón care declar„: îNe-am s„turat definitiv de Trianon! Ungaria trebuie s„ termine pentru totdeauna cu politica de vecin„tate ce poart„ semn„turile lui Kádár ∫i Grosz!... Anularea Trianonului este o cerin˛„ na˛ional-politic„ ce nu mai poate suferi nici o am‚nare. Desigur, rezolvarea ideal„ ar reprezenta-o modificarea grani˛elor. Chiar dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 anularea efectiv„ a acestora nu ne st„ la Óndem‚n„, dispunem de dou„ c„i, care, Ónsumate, ar reprezenta un echivalent Ón acest sens: autodeterminarea p„r˛ilor r„mase Ón afara grani˛elor trianonice de na˛iune, dublat„ de reunificarea transfrontalier„ a na˛iunii maghiare...

Conform Declara˛iei de la Cluj (1992) ∫i Ón baza programului Ón vigoare al U.D.M.R., autonomia nu este nici altceva ∫i nici mai pu˛in dec‚t autoguvernarea comunit„˛ii maghiare din Ardeal, institu˛ionalizat„ ∫i consfin˛it„ prin lege. Acest obiectiv este prev„zut nu numai Ón Programul U.D.M.R., ci ∫i Ón Declara˛ia comun„ a Forumului Maghiaro—Maghiar din 5 iulie 1996, care poart„ semn„tura at‚t a reprezentan˛ilor maghiarimii din afara grani˛elor ∫i a guvernului Horn, c‚t ∫i pe cea a partidelor parlamentare din Ungaria.“

S„ ne mai mir„m c„ deputatul Gedei Jozsef, membru al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, din partea Partidului Socialist Ungar, a amenin˛at Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni Rom‚nia cu un conflict armat, Ón cazul Ón care etnicii maghiari nu ob˛in autonomia?

™i Ónc„ un lucru demn de re˛inut: s‚mb„t„, 30 ianuarie a.c., la Odorheiul Secuiesc a avut loc primul Congres al Uniunii Civice a Maghiarilor din Rom‚nia (U.C.M.R.), organiza˛ie politic„ declarat„ ca alternativ„ la U.D.M.R. ∫i care Ól are ca pre∫edinte de onoare pe László Tökés. La congres, lui László Köver, care a prezentat salutul fostului premier ungar Viktor Orbán, i s-a Ónm‚nat un document ce reprezint„ cererea de autonomie administrativ„ ∫i teritorial„ a maghiarilor din Rom‚nia, care s„ fie prezentat„ la prima reuniune a Partidului Popular European, care va avea loc Ón luna februarie la Bruxelles!

Iat„ ce se afl„ Ón spatele constituirii a∫a-numitei ∫i doritei fi„ri a Secuilor!

Domnilor, nu crede˛i c„ jocul are un sf‚r∫it? Chiar ∫i László Tökés ∫tie ∫i declar„ public: îDe-aici Óncolo, Óntre noi ∫i realizarea autonomiei ∫i autoguvern„rii noastre nu mai stau dec‚t poli˛ia ∫i procurorii lui Adrian N„stase!“ N-ar fi cazul ca ace∫tia s„-∫i fac„ sim˛it„ prezen˛a solicitat„? Œnc„lcarea legii fundamentale, a Constitu˛iei Rom‚niei, este evident„ ∫i recunoscut„ inclusiv de C.S.A.T. Trec‚nd peste faptul c„ ar putea s„-i supere pe colegii din U.D.M.R., P.S.D. are datoria s„ trateze cu maximum de seriozitate proiectul revizionist. Ce mai a∫teapt„? Deja Ón aer se simte miros de praf de pu∫c„! Infractorii care solicit„ autonomia f nutului Secuiesc trebuie s„ ajung„ Ón fa˛a instan˛elor de judecat„!

Totodat„, doresc s„-i ofer pre∫edintelui Ion Iliescu un citat din cartea îTransilvania ∫i iar Transilvania. Considera˛ii istorice“, a marelui istoric care a fost David Prodan, un citat pe care s„ nu-l uite nici dup„ ce nu va mai fi pre∫edinte: îUngurii nu de adev„r au nevoie, ci de mistificarea lui, de un drept istoric care nu li s-a cuvenit niciodat„. Ei au nevoie de propriile viziuni, care dep„∫esc istoria.“

Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul deputat ™tefan Baban. Domnii deputa˛i Gheorghe Popescu ∫i Florin Iordache au depus la secretariat declara˛iile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ doresc îLa mul˛i ani!“, dumneavoastr„ ∫i la to˛i colegii, ∫i mult„ s„n„tate.

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„: îAnul 2004, an de importan˛„ crucial„ pentru Rom‚nia“.

Œmprumut‚nd o expresie din lumea sportiv„, putem spune c„ urm„toarele dou„ sesiuni parlamentare din acest an pot fi asemuite cu o ultim„ turnant„ a actualei legislaturi, care ne-a oferit Ón primul r‚nd satisfac˛ii, vorbind de realiz„rile ob˛inute Ón activitatea noastr„ de p‚n„ acum, dar ∫i o und„ de nostalgie, fiindc„ ne reg„sim cu trei ani Ón plus, ad„uga˛i pe scara v‚rstei.

Œn contextul perioadei care urmeaz„, Ómi permit s„ remarc c„ apropierea alegerilor, mi∫c„rile Óntreprinse de adversarii no∫tri din opozi˛ie, precum ∫i unele evolu˛ii Ón atitudinile alia˛ilor no∫tri parlamentari au condus, la nivelul structurilor de conducere ale P.S.D., dar ∫i Ón multe din organiza˛iile noastre, la concluzia c„ rezultatele ob˛inute p‚n„ Ón prezent nu trebuie s„ ne conduc„ la automul˛umire, ci este util„ o actualizare ∫i extindere a poten˛ialului de care dispunem, diversificarea acestuia, cu at‚t mai mult acum, Ón anul Ón care am p„∫it.

Aceast„ extindere a perspectivei de planificare politic„ impune tot mai mult focalizarea aten˛iei spre elementele de ac˛iune politic„, preelectorale ∫i chiar electorale, respectiv stabilirea intensific„rii ∫i urgent„rii demersului de consolidare a partidului ∫i de preg„tire a acestuia pentru alegeri, ca cel mai notabil obiectiv strategic.

Œn mod concertat, Ómpreun„ cu ac˛iunile guvernamentale, ∫i noi va trebui s„ acord„m prioritate acelor m„suri ∫i ac˛iuni care vor contribui la rezolvarea celor mai dificile programe sociale cu care se confrunt„ popula˛ia, fiind consecven˛i cu angajamentul pe care ni l-am asumat. Œn alt„ ordine de idei, pe baza concluziilor din documentul adoptat de Consiliul European ˛inut la Salonic, care prefigureaz„, cu grad sporit de certitudine, orizontul anului 2004 ca an al Óncheierii negocierilor noastre de aderare la Uniunea European„, acesta propune concentrarea eforturilor Executivului, dar ∫i ale grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice de finalizare a etapei de preaderare la Uniunea European„.

Simpla enun˛are a acestor priorit„˛i strategice de ac˛iune la nivelul Óntregului partid relev„ faptul c„ Partidul Social Democrat este chemat s„ lanseze, s„ sus˛in„ ∫i s„ c‚∫tige Ón acest an o nou„ ofensiv„ politic„, s„ con∫tientiz„m c„ perioada de calm ∫i acumulare ce a precedat alegerile din anul 2000 s-a Óncheiat, urm‚nd momentul s„ facem, Ónc„ o dat„ ∫i mereu, dovada for˛ei, unit„˛ii ∫i voin˛ei noastre.

Urm„toarea ofensiv„ politic„ trebuie s„ posede, ca ax central, voin˛a noastr„ de a continua cea mai valoroas„ tradi˛ie politic„ a partidului nostru: ideea generoas„ a social-democra˛iei. Suntem datori s„ accentu„m preocuparea pentru ceea ce doresc ∫i a∫teapt„ concet„˛enii no∫tri de la Partidul Social Democrat, care va fi ∫i Ón viitor principala for˛„ politic„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Partidul Social Democrat a fost ∫i este singura for˛„ politic„ cu adev„rat animat„ de valorile st‚ngii moderne europene, ∫i ca partid de st‚nga este util s„ valorific„m Ón continuare rezultatele pozitive ale guvern„rii noastre, pentru binele cet„˛eanului care ne-a sus˛inut cu speran˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 ∫i care a pl„tit cu r„bdare ∫i Ón˛elepciune costurile inutile ale guvern„rilor de dreapta, dar ∫i cele inerente efortului de integrare european„ ∫i euroatlantic„.

Adversarii no∫tri cei mai perfizi vor fi, Ón viitoarea lupt„ electoral„, demagogia ∫i populismul iresponsabil al unor actori politici de cabaret, care Óncearc„ s„ transforme Ón voturi suferin˛a, s„r„cia ∫i deruta unora dintre rom‚ni. De aceea, Ón acest an, mai mult ca oric‚nd, primordial„ pentru noi va fi lupta cu populismul, ceea ce va reprezenta echivalentul protej„rii interesului na˛ional. Nu putem risca, Ón momentul c‚nd ne preg„tim s„ semn„m tratatul de aderare la Uniunea European„, s„ Óncerc„m experien˛e electorale ale c„ror consecin˛e s„ fie discontinuitatea ∫i refugiul Ón populism.

Lupta cu demagogia adversarilor no∫tri ∫i contracararea populismului se pot face doar prin m„suri concrete ∫i eficiente Ón domeniul protec˛iei sociale. Dimensiunea social„ va trebui s„ capete pondere mai mare Ón urm„toarea etap„. Combaterea s„r„ciei este ∫i ea o component„ Ónsemnat„ a efortului nostru de integrare european„.

Concluzion‚nd cele relatate, este demn de re˛inut c„ anul 2004 nu este numai anul confrunt„rii electorale pentru alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale, ci, Ón mod special, anul amelior„rii condi˛iilor de via˛„ ∫i al red„rii Óncrederii ∫i speran˛ei cet„˛enilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ mai depun o declara˛ie politic„...

Pentru?

î24 ianuarie 2004 — 145 de ani de la Unirea Principatelor“, av‚nd Ón vedere c„ eram Ón vacan˛„.

Da, mul˛umesc mult. Dau cuv‚ntul domnului deputat ™tefan Baban. Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun ∫i eu îLa mul˛i ani“, dumneavoastr„ ∫i colegilor no∫tri din Camera Deputa˛ilor, ∫i un an bun.

Mul˛umim.

S„ fie cel mai bun, s„ dea Dumnezeu, din cei patru ani de Parlament.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea este intitulat„: îEconomia rom‚neasc„ v„zut„ de omul obi∫nuit“.

Munc„, mai mult„ munc„ ∫i reducerea taxelor. Al„turi de simplificarea procedurilor administrative ∫i un guvern

ferm ∫i competent, acestea sunt dou„ lucruri pe care majoritatea rom‚nilor le invoc„ drept esen˛iale pentru ca actualei tendin˛e de sc„dere a nivelului de trai s„-i poat„ lua locul o cre∫tere economic„ palpabil„. Oarecum surprinz„toare pentru o popula˛ie permanent acuzat„ c„ duce dorul statului, dator s„-i rezolve toate problemele, este aceast„ semnificativ„ schimbare de optic„ a rom‚nilor, care iat„ c„ sunt capabili s„ identifice corect nu doar îfr‚nele“ ce ˛in pe loc economia autohton„, ci ∫i rolul pe care statul, dar ∫i guvernul, trebuie s„-l aib„ Ón societatea actual„.

™i o dovad„ clar„ c„ optica rom‚nilor s-a schimbat o reprezint„ p„rerea multor cet„˛eni c„ societ„˛ile private trebuie s„ de˛in„ ponderea Ón structura economic„ actual„, c„ acestea sunt mai bine conduse (managerial!) ∫i mai bine corelate cu cerin˛ele economiei de pia˛„ autohtone, dar ∫i interna˛ionale, dar mai ales c„ au c‚∫tigat Óncrederea omului obi∫nuit, care nu mai vrea un loc de munc„ a∫a-zis sigur, dar prost pl„tit.

Rom‚nii cred c„ Guvernul nu are nici o ∫ans„ ca s„ fac„ din aceast„ ˛ar„ una capitalist„, care s„ se alinieze la cerin˛ele U.E., dar consider„ c„ ar trebui s„ se implice mai mult Ón ap„rare, ordine public„, Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, cultur„ etc. ∫i foarte pu˛in Ón mediul de afaceri, sectorul privat fiind considerat ca cel mai potrivit pentru a administra industria, agricultura, sistemul financiar-bancar.

O dat„ ce popula˛ia cere o prezen˛„ mai redus„ a statului Ón mediul de afaceri, indic‚nd Ón acela∫i timp drept solu˛ie pentru redresarea acestuia reducerea impozitelor ∫i mai mult„ munc„, este clar c„ interven˛iile autorit„˛ilor au fost asociate cu cre∫terile obliga˛iilor fiscale, cu reglement„rile inflexibile ale Codului muncii, cu noi ∫i variate constr‚ngeri ale sectorului privat, care, Ón loc s„ creeze noi locuri de munc„, au fost adev„rate surse de noi ∫omeri, cu sc„derea nivelului de trai ∫i lips„ de informa˛ii privind oportunit„˛ile de afaceri.

Solu˛iile propuse de rom‚nul de pe strad„ pentru redresarea economic„ nu sunt inspirate de perioada lung„ de str‚ngere a curelei, ci de concluzia c„ acestea sunt singurele ∫anse de a face fa˛„ recesiunii economice ∫i de a ie∫i din n„molul obscurit„˛ii ∫i s„r„ciei perpetue.

Œns„ realitatea autohton„ nu este deloc Óncurajatoare ∫i pu˛ine sunt semnele care s„ arate o schimbare semnificativ„ Ón viitorul apropiat. Œn timp ce Ón Óntreaga lume cuvintele de ordine sunt reducerea taxelor ∫i a birocra˛iei din legisla˛ia muncii, Rom‚nia se Óndreapt„ Ón direc˛ia contrar„: cre∫terea dob‚nzilor, Ón„sprirea condi˛iilor de creditare, reglement„ri stricte ∫i aberante privind legisla˛ia muncii ∫i financiar-fiscal„ etc.

Toate acestea diminueaz„ ∫ansele ca cet„˛eanul de r‚nd s„-∫i vad„ visul cu ochii: taxe mai mici ∫i c‚t mai mult„ munc„ bine pl„tit„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ∫i eu aceea∫i pl„cere s„ urez tuturor colegilor ∫i dumneavoastr„ un an bun ∫i cu realiz„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ m„ refer pu˛intel la imaginea public„ a institu˛iei Parlamentului.

Œn Constitu˛ia revizuit„, art. 1 alin. (4) statueaz„ c„ îStatul se organizeaz„ potrivit principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — Ón cadrul democra˛iei constitu˛ionale“.

Œmi pun Óntrebarea c‚˛i ani ne mai trebuie ca acest principiu de valoare Óntr-o democra˛ie s„ devin„ ∫i un fapt, dincolo de aprecierile Uniunii Europene c„ Óndeplinim criteriul politic, dar continu„m s„ fim vehement critica˛i pentru lipsa de independen˛„ a justi˛iei.

Ceea ce m„ preocup„ este modul de percepere a institu˛iei Parlamentului Ón mass-media ∫i opinia public„. M„ Óngrijoreaz„ nivelul de credibilitate redus al Parlamentului Rom‚niei, criticile aduse parlamentarilor, toate, Ón final, conduc‚nd la ideea unei alte sl„biciuni institu˛ionale ∫i chiar la chestionarea, Ón mintea multora dintre noi, a utilit„˛ii acesteia.

Aceast„ problem„ nu pare s„ fie neap„rat legat„ de separa˛ia puterilor Ón stat. Ea se refer„ mai degrab„ la respectul Óntre aceste puteri ∫i la modul Ón care partidele Ón˛eleg s„-∫i onoreze respectabilitatea lor — ca vectori absolut necesari ai democra˛iei — Ón îumplerea“ acestei institu˛ii cu reprezentan˛i ∫i asigurarea func˛ion„rii sale independente.

Œn enumerarea puterilor, Constitu˛ia nu Ónt‚mpl„tor Óncepe cu cea legislativ„, pentru c„ statul de drept pleac„ de la norme general acceptate ∫i reprezentative pentru interesele na˛ionale, a c„ror promovare este esen˛a statului democrat.

Realitatea ne demonstreaz„ c„ erodarea institu˛iei parlamentare ∫i a imaginii sale este o consecin˛„, Ón primul r‚nd, a Óngr„dirii nefire∫ti de c„tre Executiv a atributului legifer„rii. Procedura ordonan˛elor de urgen˛„, cea a asum„rii r„spunderii guvernamentale, combinat„ cu ascenden˛a disciplinei de partid asupra con∫tiin˛ei proprii ∫i a obliga˛iilor fa˛„ de electorat, sunt, printre altele, reflexul lipsei de respect al puterii fa˛„ de Legislativ.

Dezavuarea obiectului muncii parlamentarilor nu a r„mas f„r„ consecin˛e asupra imaginii institu˛iei, Óntruc‚t bagatelizarea muncii acestora a fost prea u∫or asociat„ cu neimplicarea, lipsa de profesionalism, parlamentarii Ón sine devenind ˛inta unor critici nu Óntotdeauna meritate.

De aici, de la dimensiunea respectabilit„˛ii Óngr„dite a institu˛iei parlamentare, ∫i p‚n„ la o campanie potrivnic„ bine orientat„ nu a fost dec‚t un pas. A∫ putea fi considerat ∫i eu r„u inten˛ionat pun‚nd Óntrebarea dac„ cineva a f„cut o compara˛ie Óntre num„rul ma∫inilor de lux Ón posesia Executivului, a bodyguarzilor de pe l‚ng„ mini∫tri, a p‚rtiilor Ón circula˛ia normal„ f„cute cu sirene ∫i semnale insistente, aduc‚nd aminte de alte timpuri, lucruri care, la nivelul marii majorit„˛i a parlamentarilor, nici nu pot fi g‚ndite. Putem vorbi, chiar Ón acest caz, de un echilibru Óntre Executiv ∫i Legislativ?

Revin acum la responsabilitatea partidelor, Ón ceea ce prive∫te t„ria ∫i importan˛a institu˛iei parlamentare Óntr-un an electoral. Ce se poate Ón˛elege prin respectul unui partid la putere — oricare ar fi acela — dac„ Ón final, dup„ ce ∫i-a adjudecat prin voturile electoratului reprezentan˛ii Ón Parlament, ace∫tia sunt trata˛i exclusiv ca o mas„ de manevr„? Primul semnal indus opiniei publice este lipsa de Óncredere Ón profesionalismul acestora ∫i mai ales lipsa de Óncredere Ón libertatea con∫tiin˛ei acestora. Or, manipularea excesiv„ a parlamentarilor nu poate fi privit„ cu ochi buni de

electorat, Ón final acest lucru r„sfr‚ng‚ndu-se asupra onorabilit„˛ii institu˛iei.

Fac un apel la Executiv ∫i partidele parlamentare de azi ∫i din viitor, c„ — m„car Ón virtutea noii Constitu˛ii revizuite — institu˛ia Parlamentului trebuie s„ se bucure de respectul cuvenit ∫i este de datoria partidelor ca acest respect s„ fie rec‚∫tigat prin calitatea candida˛ilor pentru Parlament ∫i prin respectul fa˛„ de independen˛a acestei puteri fa˛„ de celelalte.

Chiar chestionarea independen˛ei justi˛iei este determinat„ de manifestarea aceleia∫i lipse de respect, Óncovoind magistra˛ii pentru care numirea politic„ le poate umbri oric‚nd profesionalismul, dedica˛ia fa˛„ de dreptate ∫i Óncrederea cet„˛eanului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu, inclusiv pentru tem„, la care subscriu.

Domnul deputat Garda Dezideriu.

Va urma domnul deputat Sever Me∫ca.

Permite˛i-mi s„ urez tuturor colegilor un an nou fericit. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn cursul anului 2003, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, cu ajutorul Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, a reu∫it s„ sparg„ îcaracati˛a“ mafiei lemnului din zona Gheorghenilor ∫i s„ descopere, cu toat„ opozi˛ia Direc˛iei Silvice Harghita ∫i a personalului de la Ocolul Silvic Gheorgheni, 20% din originea furturilor de mas„ lemnoas„ ∫i o parte a filierei prin care s-au comis infrac˛iunile.

Cu toate acestea, conducerea Regiei Na˛ionale a P„durilor numai dup„ o perioad„ de 3 luni a schimbat din func˛ie pe principalii vinova˛i, d‚nd posibilitatea acestora s„ fabrice acte pentru mu∫amalizarea furturilor descoperite at‚t de c„tre Garda de Mediu, c‚t ∫i de c„tre Garda Financiar„.

Ace∫tia afirm„ c„ ei nu au fost schimba˛i din func˛iile lor datorit„ ilegalit„˛ilor dovedite de c„tre Autoritatea Na˛ional„ de Control, ci ∫i-au dat demisia din func˛iile pe care le-au ocupat, de bun„ voie, iar controlul intern al Regiei Na˛ionale a P„durilor nu a g„sit Ón cazul lor nici o Ónc„lcare a legisla˛iei silvice. Mai mult chiar, dup„ declara˛ia domnului Melles Elöd, domnul director general Ion Dumitru i-ar fi propus acestuia o func˛ie mai important„, Ón cadrul Direc˛iei Silvice Harghita.

Domnule director general, ar fi adev„rat c„ la institu˛ia dumneavoastr„ nu se iau Ón considerare constat„rile Autorit„˛ii Na˛ionale de Control? Domnule Ion Dumitru, la institu˛ia condus„ de dumneavoastr„ nu sunt pedepsi˛i cei care s„v‚r∫esc infrac˛iuni sau contribuie la defri∫area vegeta˛iei forestiere? S-ar putea, Óns„, ca declara˛iile de pres„ ale inginerilor silvici men˛iona˛i s„ nu fie adev„rate, dar despre acest lucru dumneavoastr„ trebuie s„ m„ convinge˛i. Faptul c„ principalul vinovat Ón distrugerea p„durilor din zona Gheorghenilor a ajuns s„ r„spund„ pentru fondul forestier de la Ocolul Silvic Gheorgheni m„ face s„ dau crezare declara˛iilor ap„rute Ón pres„.

Eu consider c„ men˛inerea Ón func˛iile de r„spundere pentru gestionarea fondului forestier a inginerilor silvici, care, conform Ordonan˛ei nr. 96/1998, au contribuit la defri∫area p„durilor, este o mare gre∫eal„ din partea noii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 conduceri a Direc˛iei Silvice Harghita, c‚t ∫i a Ocolului Silvic Gheorgheni.

Domnule director general, eu sper c„ ve˛i interveni pentru ap„rarea fondului forestier na˛ional, dar acest lucru se poate realiza numai cu personal silvic cinstit ∫i neimplicat Ón afaceri dubioase.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dau cuv‚ntul domnului Sever Me∫ca. Va urma domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œmi face pl„cere s„ ne Ónt‚lnim din nou la Ónceput de sesiune parlamentar„ ∫i s„ v„ urez un sincer îLa mul˛i ani!“.

Œn calitatea mea de deputat independent (dup„ clasificarea din Regulamentul Camerei), dar ∫i Ón aceea de pre∫edinte al Partidului Socialist Unit (dup„ realitatea Ónscris„ Ón Registrul partidelor politice), Ómi permit s„ m„ refer la o mod„ care face furori Ón lumea politic„ rom‚neasc„: moda ∫efilor de campanie electoral„ adu∫i de pe alte meridiane ∫i a campaniilor de imagine realizate de firme str„ine.

Au nevoie oamenii politici rom‚ni de translatori str„ini pentru a se face Ón˛ele∫i de propriul popor? Eu cred c„ nu, dar aceasta este moda!

Scopul declarat al acestor persoane fizice sau juridice str„ine ar fi s„ v‚nd„ cump„r„torilor rom‚ni (a se citi îelectoratul Rom‚niei“) produsele (a se citi îpartide politice rom‚ne∫ti ∫i personalit„˛i politice rom‚ne∫ti sau mesajul lor“). Este clar c„ aceast„ strategie de marketing Ónscrie un punct prin faptul c„ a mai fost Óncercat„ de al˛ii, care ar fi fost mul˛umi˛i de rezultate. La fel de adev„rat Óns„ este c„ la noi, Ón Rom‚nia, pentru moment, aceast„ practic„ nu se potrive∫te. ™i am s„ explic de ce.

Dac„ Ón S.U.A., de ani de zile, lumea cam ∫tie ce vor republicanii ∫i ce vor democra˛ii, iar campaniile trebuie, Óntr-adev„r, s„ se centreze pe îimaginea“ unuia sau altuia dintre candida˛i, f„r„ a se atinge de ideile de baz„ ale fiec„rui partid Ón parte, la noi s-au g„sit unii care, pentru a-∫i atinge obiectivul, ocuparea de c„tre liderul lor favorit a fotoliului de pre∫edinte al ˛„rii, vor s„ schimbe, aparent, partidul. E treaba lor, dar este posibil?

Un anume domn ar trebui, dup„ c‚te Ón˛elegem noi, s„ ajute un partid s„ conving„ electoratul de juste˛ea m„surilor sale social-democrate ∫i a inten˛iilor sale.

Un alt domn ar trebui s„ conving„ electoratul c„ discursul social-liberal este cel just, ∫i candidatul acestei zone politice este cel mai bun.

Œn sf‚r∫it, dar nu mai pu˛in important, un alt domn ar trebui s„ conving„ pe rom‚ni c„ discursul na˛ionalist este cel just ∫i, nici mai mult, nici mai pu˛in, a∫a cum scrie Ón documentele partidului, trebuie s„ se ajung„ la idealul partidului: alipirea Basarabiei, Bucovinei, f nutului Her˛ei ∫i Insulei ™erpilor la fiara-Mam„, pentru a se ob˛ine Ón final Rom‚nia Mare.

Sunt Ónclinat s„ cred c„ ace∫ti trei domni sunt de bun„-credin˛„, sunt buni anali∫ti politici ∫i cred realmente Ón ∫ansele clien˛ilor lor. Adic„ sunt Ónclinat s„ cred c„, preocupa˛i de soarta Rom‚niei, nu numai de banii (dolari) proveni˛i de la o zon„ sau alta a politicii, cei trei

speciali∫ti Ón marketing cred, fiecare, Ón juste˛ea cauzei pe care o sus˛in. Altfel, ar fi tragic, ar Ónsemna c„, urm„rind numai bani c‚∫tiga˛i u∫or, ar Óncerca s„ v‚nd„ rom‚nilor numai iluzii, care se vor dovedi Óntr-un final îiluzii pierdute“. Œi creditez pe cei trei cu inteligen˛„, moralitate ∫i m„car stim„, dac„ nu dragoste pentru poporul rom‚n.

Ajung cu analiza, din nou, Óns„, la Partidul Rom‚nia Mare, declarat na˛ionalist, de centru-st‚nga ∫i capitalist popular, pe care, la sfatul consilierului de rela˛ii externe, Nati Meir (slab cunosc„tor de limba rom‚n„, dat„ fiind proasp„ta lui cet„˛enie Ón patria lui Eminescu), ∫i-a luat ∫ef de campanie pe domnul Eyal Arad, coreligionar al domnului Meir. Œn mintea mea se produce aceast„ apropiere: Eyal — Meir — Vadim — Rom‚nia Mare, care Ómi impune s„ m„ g‚ndesc la faptul c„, mai nou, domnul Vadim s-a aliat (Ón sensul rom‚nesc) cu Eyal ∫i cu Meir ∫i vor s„ fac„ Rom‚nia Mare! Ce grozav, vor spune mul˛i rom‚ni! Ce bine! S„-l vot„m pe Vadim! S„-l facem pre∫edinte ∫i s„-l a∫ez„m pe scaunul lui Mihai Viteazul!

Analiz‚nd Óns„ presa, vedem c„ domnii Eyal, Meir ∫i Vadim vor s„ fac„ altceva, un îPartid Rom‚nia Mare“ care se dezice de Antonescu, cu Vadim la Zidul Pl‚ngerii, cu Vadim la Muzeul Holocaustului ∫i care s„ sus˛in„ necesitatea introducerii Holocaustului Ón Biblie. Nu, nu îHolocaustul culturii rom‚ne“, la care f„cea referire Ón cartea sa senatorul P.R.M. Mihai Ungheanu, ci îHolocaustul“ numit de prietenul lui Vadim, Jean-Marie Le Pen, îun detaliu al celui de-al Doilea R„zboi Mondial“. ™i cum francezii ne Ónva˛„ c„ îles amis de mes amis sont mes amis“, iat„ cum ajung prieteni domnul Eyal, domnul Meir (∫ti˛i care, proasp„tul membru al P.R.M., patriot rom‚n, care e credincios, care ˛ine Shabath-ul, care nu m„n‚nc„ porc), domnul Vadim ∫i domnul Jean-Marie Le Pen!

Mare e gr„dina Ta, Doamne!

Pro∫ti Ói mai cred unii pe rom‚ni!

Dar nu este a∫a, ∫i lucrul acesta se va vedea Ónc„ Ón acest an. Nu mai e mult!

Da, mul˛umim pentru grija pe care ne-o purta˛i. Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Ana. Va urma domnul Ludovic Mardari.

Domnii deputa˛i Eugen Nicol„escu, Cristian Nechifor, Codrin ™tef„nescu, Ion Mocioalc„ ∫i Vlad Hogea au depus materialele la secretariat. ™i domnul Dan Bruda∫cu a depus. Foarte bine, c„ la ora 9,20 trebuie s„ Óncheiem.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pe m„sur„ ce se apropie data alegerilor locale, parlamentare ∫i preziden˛iale, opozi˛ia Ó∫i radicalizeaz„ c‚t mai mult discursul. Aproape nici un partid din opozi˛ie nu vorbe∫te despre programe, m„suri, solu˛ii pentru atingerea ˛elurilor cu care au fost cu to˛ii de acord, integrarea Ón structurile euroatlantice.

Anul 2004 este anul definitoriu pentru viitorul Rom‚niei. De modul cum vom Óncheia, Ón acest an, negocierile de aderare la Uniunea European„ va depinde dac„ Rom‚nia va fi invitat„ Ón 2007 pentru aderare.

Pentru realizarea acestui deziderat normal ar fi ca toate for˛ele politice s„ subscrie la un efort conjugat, pentru a atinge ˛inta din 2007. Din p„cate, g„si˛i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 fiecare discurs al liderilor opozi˛iei parlamentare sau neparlamentare dorin˛a ascuns„ ca Partidul Social Democrat s„ e∫ueze Ón tentativa de integrare european„. Mai mult, unii sus˛in ideea suspend„rii negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Nu conteaz„ pentru Partidul Na˛ional Liberal, pentru Partidul Democrat, pentru Partidul Rom‚nia Mare ∫i alte partide ce pierde Rom‚nia. Conteaz„, Ón primul r‚nd, ce pierde P.S.D.

C‚nd a luat na∫tere Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, primul lucru pe care l-a avut Ón vedere a fost acela al detron„rii Partidului Social Democrat ∫i abia dup„ aceea integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Simplul fapt c„, de la apari˛ia Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, liderii P.N.L. ∫i P.D. nu se preocup„ dec‚t de Ómp„r˛irea ciolanului — cine va fi pre∫edinte, cine va fi primministru, cine va fi primul pe list„ la jude˛, cine al doilea, deci at‚t la nivel central, c‚t ∫i la nivel local — m„ Óndrept„˛e∫te s„ cred c„ aceast„ alian˛„ nu a avut, nu are ∫i nu va avea niciodat„ nimic cu sintagmele îdreptate“ ∫i îadev„r“.

Faptul c„ nici unul din cei doi copre∫edin˛i ai alian˛ei nu au dovedit c„ pot conduce destinele oamenilor spre prosperitate se va dovedi cu ocazia scrutinelor din iunie ∫i noiembrie 2004. Aleg„torii nu uit„ promisiunile domnului B„sescu f„cute bucure∫tenilor, care s-au s„turat s„ aud„ acelea∫i vorbe goale timp de 14 ani, Ón schimb s„ tr„iasc„ mai r„u dec‚t Óntr-un ora∫ de provincie, unde c‚inii vagabonzi umbl„ Ón voie, gropile sunt pe toate arterele, indiferent de sumele alocate de la bugetul de stat. De asemenea, aleg„torii nu uit„ nici rezultatele ob˛inute de finan˛istul Theodor Stolojan, Ón cei 7 ani la Fondul Monetar Interna˛ional. Cu to˛ii ∫tim c„ printre ˛„ri consiliate de domnul Stolojan a fost ∫i ˛ara vecin„ ∫i sor„, Moldova. A fost a∫a de bine consiliat„ de finan˛istul num„rul 1, Ónc‚t ast„zi se afl„ Óntr-un colaps economic generalizat. Acest lucru se dore∫te ∫i pentru Rom‚nia?! Este cazul de o nou„ experien˛„ nefericit„ a anilor ’96—2000, pentru a pierde integrarea Ón Uniunea European„? Eu cred c„ Rom‚nia are nevoie de continuitate ∫i de oameni cu rezultate.

Aceste dou„ personaje se vor a conduce destinele Rom‚niei, ambii caut„, prin orice mijloace, indiferent de costuri, s„ discrediteze partidul aflat la guvernare. S„ nu uit„m c„ ambele partide au condus Rom‚nia Ón perioada ’96—2000, perioada cea mai neagr„ din istoria postdecembrist„. Acum se prezint„ Ón fa˛a cet„˛enilor ca o mireas„ neprih„nit„, cu preten˛ii de a purta haina alb„ imaculat„.

Domnilor liberalo-pedi∫ti,

Ave˛i prea multe pete pentru a putea p„c„li Ónc„ o dat„ electoratul. Asuma˛i-v„ e∫ecul vechii guvern„ri, al„turi de ˛„r„ni∫ti, ∫i mai vedem noi Ón 2008! S„ auzim numai de bine privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, ce se va realiza sigur Ón 2007, cu toate piedicile Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul Ludovic Mardari. Va urma doamna Paula Iv„nescu.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi ar putea avea titlul îP.S.D., Óntre ciocan ∫i nicoval„“.

Œn acest an, 2004, partidul de guvern„m‚nt se afl„ Óntre ciocan ∫i nicoval„, Óntre continuarea accelerat„ a m„surilor pentru integrare european„ ∫i materializarea inten˛iei de a c‚∫tiga alegerile, obiective greu de Óndeplinit simultan.

M„surile viz‚nd integrarea european„ constau, Ón principal, Ón accentuarea reformei ∫i diminuarea corup˛iei, f„r„ de care nu se poate spera ca Rom‚nia s„ ob˛in„ la toamn„ statutul de economie func˛ional„, obiectiv ratat anul trecut.

Reforma presupune disponibiliz„ri de personal, cre∫teri de pre˛uri etc., pentru care nu s-a realizat o preg„tire prealabil„ Ón ultimii ani de guvernare P.S.D.-ist„, astfel Ónc‚t impactul s„ fie mai u∫or de suportat. S-a preferat s„ se impun„ o fiscalitate ridicat„, care a fr‚nat elanul agen˛ilor economici de a face investi˛ii, de a crea noi locuri de munc„, ajung‚ndu-se la absen˛a oric„rei Ómbun„t„˛iri a nivelului de trai. Œn aceste condi˛ii, c‚nd veniturile rom‚nilor sunt de zece ori mai mici dec‚t cele din Uniunea European„, iar ∫omajul real reprezint„ peste 30%, va fi destul de greu de suportat cre∫terea ∫i mai accentuat„ a pre˛urilor, Ón vederea alinierii lor la nivelul celor din Occident.

Œn ceea ce prive∫te corup˛ia, este imperios necesar„ o diminuare semnificativ„, dat fiind faptul c„ Ón anii anteriori am asistat nu la m„suri concrete, serioase ∫i permanente, ci doar la o simulare a luptei Ómpotriva acestui flagel. Problema este c„ interven˛iile energice care s-ar impune Ón aceast„ direc˛ie ar duce la un val de nemul˛umiri, cu prec„dere Ón r‚ndurile clientelei politice a P.S.D., unde sunt cei mai mul˛i corup˛i, fapt ce ar determina o reducere a fondurilor pentru partid, at‚t de necesare Ón acest an electoral.

™i cel„lalt obiectiv al P.S.D., cel referitor la c‚∫tigarea alegerilor, s-ar putea s„ r„m‚n„ la stadiul de inten˛ie. Mita electoral„, sub forma sumelor alocate de la buget pentru protec˛ie social„, se va dovedi insuficient„ Ón lunile care urmeaz„, via˛a scumpindu-se de la o zi la alta, datorit„ cre∫terilor de pre˛uri la energie electric„, gaz metan, combustibil auto etc. Dup„ 14 ani de la evenimentele din decembrie 1989, dintre care 10 sub guvernarea partidului cu cele mai multe schimb„ri ale denumirii, fiecare rom‚n ar fi trebuit s„ se bucure de un trai decent, f„r„ s„ mai a∫tepte mila statului. Cre∫terea pensiilor ∫i recorelarea lor ar fi trebuit s„ aib„ loc Óncep‚nd din 2001. Ar fi fost eliminat„ orice b„nuial„ privind inten˛ia de cump„rare a voturilor. Prin aceast„ am‚nare p‚n„ Ón 2004, Guvernul a dat dovad„ de cinism. A fost nep„s„tor fa˛„ de pensionarii care au decedat Ón ultimii trei ani, f„r„ s„ mai beneficieze de supliment„rile de bani la care aveau dreptul.

Œn mai pu˛ine cuvinte, P.S.D.-ul va uita de integrarea european„ la prima sc„dere alarmant„ Ón preferin˛ele electoratului ∫i nu este exclus s„ rateze ambele obiective pe care ∫i le-a propus pentru anul 2004: reforma privind integrarea european„ ∫i c‚∫tigarea alegerilor.

Faptul c„ P.S.D. ar pierde alegerile prezint„ mai pu˛in„ importan˛„. Grav ar fi ca ∫i Ón acest an s„ nu se ob˛in„ statutul de economie func˛ional„ sau, ∫i mai r„u,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 s„ se ajung„ la suspendarea negocierilor de aderare, ceea ce ar Ónsemna decalarea datei privind includerea Rom‚niei Ón marea familie european„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul doamnei Paula Iv„nescu. Va urma tot o doamn„, Liana Naum.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i Ói urez succes colegei mele.

Sper ca auditoriul s„ perceap„, Ón adev„ratul sens al cuvintelor, ce mesaj avem noi s„ transmitem c„tre oamenii care locuiesc Ón Rom‚nia.

Sf‚r∫itul anului 2003 ∫i Ónceputul anului 2004 au Ónceput cu o emo˛ie mare pentru jude˛ul Prahova. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón maternitatea din Ploie∫ti a zguduit nu numai jude˛ul nostru, nu numai Rom‚nia, ci a zguduit un Óntreg continent, pentru c„ acolo se Ónt‚mplau ni∫te lucruri dureroase, inadmisibile ∫i greu de crezut.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón maternitatea din Ploie∫ti se Ónt‚mplase cu pu˛in Ónainte la maternitatea din Oradea, cu ∫i mai pu˛in Ónainte la maternitatea din Ia∫i, la maternitatea din T‚rgu-Mure∫. Acum Óncepe s„ se vad„ c„ ∫i Ón alte re∫edin˛e de jude˛ se Ónt‚mpl„ acela∫i lucru ∫i ne punem Óntrebarea: unde vrem s„ ajungem cu sistemul de s„n„tate din Rom‚nia?

Pentru c„ sunt deputat de Prahova, Ómi fac datoria s„ avertizez forul legislativ al ˛„rii ∫i Guvernul Rom‚niei c„ duc o politic„ nu de s„n„tate, ci o politic„ a bolii ∫i a mor˛ii, pentru c„ reforma preconizat„, cel pu˛in Ón jude˛ul Prahova, este o reform„ de distrugere, ∫i nu de construc˛ie, este o reform„ care este contra cet„˛enilor, ∫i nu pentru cet„˛eni.

S-au desfiin˛at spitale, ca cel municipal îSf‚ntul Petru ∫i Pavel“, fost al Petrolului, care avea sec˛ie de chirurgie performant„, de cardiologie performant„ ∫i alte specialit„˛i. S-a desfiin˛at ca s„ fie transformat cu scopul nobil supraintitulat îSpital de Pediatrie“, dar, de fapt, pentru a servi clientelei politice a P.S.D.-ului. Urmarea a fost c„ Ón spitalul jude˛ean, singurul care mai are sec˛ie de cardiologie ∫i de chirurgie, stau oamenii c‚te doi, trei Ón pat, ∫i sunt numai cazurile extrem de grave, nu cazurile grave, extrem de grave. Se pun paturi ∫i pe culoare, este o epuizare pentru cadrele medicale de nedescris, ca s„ nu mai spunem c„ a ap„rut subfinan˛area. Ceea ce a repartizat Casa de asigur„ri de s„n„tate pentru spitalul jude˛ean nu ajunge dec‚t pentru 3 luni de zile. Ce se Ónt‚mpl„ la spitalul fost municipal, cu chirurgie, cu cardiologie, cu interne, cu oftalmologie, cu reumatologie, transformat Ón Spitalul de Pediatrie, este greu de crezut. Ceea ce se str‚nge ca de∫euri, nici nu trebuie s„ v„ spun acum, rezultatul colec˛iilor de la diverse boli se transport„ cu o furgonet„ la spitalul jude˛ean pentru incinerare, iar Ón aceea∫i furgonet„ se transport„, c„tre Spitalul de copii, m‚ncarea. Nu exist„ personal pentru gard„, nu exist„ suficient personal ∫i, Ón aceste condi˛ii, ce am f„cut. Am cheltuit c‚teva miliarde bune Ónainte, s„ amenaj„m ∫i s„ moderniz„m Spitalul îPetrolul“, ∫i am mai cheltuit circa 5 miliarde s„ demol„m ce am f„cut, s„-l transform„m Ón spital de copii, care nu are amenaj„rile necesare. Am nenorocit spitalul jude˛ean. Œn loc s„ ne uit„m la maternitatea din Ploie∫ti, care din 1986 era cu infec˛ie intraspitaliceasc„, Ón loc s„ ne concentr„m aten˛ia

spre focarul de moarte ∫i de groaz„ care era maternitatea, Óncerc„m s„ cre„m avantaje pentru clientela politic„.

Aceasta nu este reform„ Ón sistemul de s„n„tate, aceasta este o politic„ contra cet„˛enilor, contra copiilor, contra b„tr‚nilor, contra oamenilor care Ónc„ mai tr„iesc Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul doamnei deputat Liana Naum. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îAcuza˛ii demagogice“.

Anul electoral 2004 debuteaz„ cu noi tentative de acuza˛ii ∫i Óncerc„ri ale unor partide de a denatura realiz„rile Guvernului N„stase. Revenirea pe scena politic„ a fostului ∫ef al statului, Emil Constantinescu, cel care a dezam„git poporul rom‚n prin incompeten˛„ ∫i incapacitate, aduce Ón discu˛ie acelea∫i acuza˛ii demagogice eronate ∫i care nu se bazeaz„ dec‚t pe inven˛ii ∫i minciuni.

Dar ce poate spune domnul Constantinescu despre incompeten˛a celor 15.000 de speciali∫ti, validat„ prin schimbarea a trei prim-mini∫tri Óntr-un singur mandat? Ce poate spune domnul Constantinescu despre modul Ón care, sub ochii plini de credin˛„, Ón spusele c„lug„rului Vasile, a fost v‚ndut Romtelecom-ul? Ce poate spune domnul Constantinescu despre minciuna Ón care ne-a condus, timp de 4 ani neferici˛i ∫i tri∫ti, sub sloganul îŒn Rom‚nia nu vor mai fi genera˛ii de sacrificiu“? Ce poate spune de epidemia demisiilor, provocat„ de virusul puterii din ’97—2000?

De fapt, Constantinescu nu a fost un b„rbat de stat ∫i nici m„car un om politic nu a fost. Lipsit de o viziune politic„ proprie ∫i neav‚nd un partid Ón a c„rui ideologie s„ cread„, m„car de ochii lumii, el a fost un simplu politician. At‚ta tot. Singurul partid asupra c„ruia a avut o influen˛„ real„, P.N.fi.C.D., a fost distrus Ón urma acestei influen˛e malefice. Constantinescu d„dea dovad„ de o nesiguran˛„ incredibil„ c‚nd era s„ ia decizii, azi spun‚nd una ∫i peste c‚teva zile revenind senin asupra hot„r‚rii luate, dup„ cum spunea Radu Vasile. Dar Óndr„zneala de a-i cere demisia imediat„ premierului Adrian N„stase nu face dec‚t s„ eviden˛ieze nostalgia lui Constantinescu pentru timpurile apuse, Ón care a fost pre∫edinte al ˛„rii ∫i Ón care nu a realizat nici m„car un sfert din progresele celui pe care Ól acuz„ de tr„darea interesului na˛ional al Rom‚niei.

Ce putem numi tr„dare? Faptul c„, Ón premier„, Adrian N„stase a avut Ón Guvern un minister pentru integrare european„; faptul c„ Rom‚nia a Óncheiat Ón ultimii trei ani mai multe trepte de negociere cu Uniunea European„; determinarea cu care Guvernul rom‚n a Óntreprins m„surile necesare Ón planul preg„tirilor interne pentru aderare, astfel Ónc‚t au fost Óndeplinite premisele pentru finalizarea negocierilor l„sate Ón uitare de fosta guvernare; pentru c„ Rom‚nia a continuat s„ fie sprijinit„, c„ s-a rezolvat problema copiilor institu˛ionaliza˛i, c„ s-a adoptat o nou„ Constitu˛ie, cu principii europene, c„ rom‚nii pot circula f„r„ vize ∫i nu mai Ónt‚mpin„ piedici la frontiere? ™i toate acestea Ón condi˛iile Ón care nivelul de trai al rom‚nilor devine din ce Ón ce mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 ridicat. ™i atunci cine poate fi acuzat de tr„dare? Un fost pre∫edinte c„ruia, dup„ un e∫ec impresionant, nu i-a mai p„sat deloc de ˛ar„, nelu‚nd nici o atitudine, nici pro, nici contra, timp de aproape doi ani, sau un premier care s-a bucurat ∫i se bucur„ Ón continuare de un suport considerabil din partea popula˛iei Rom‚niei?

Œn acest context, devine tot mai evident faptul c„ principalul scop al lui Constantinescu, c‚t ∫i al fo∫tilor lui camarazi de coali˛ie, actuala Alian˛„ P.N.L.—P.D., const„ Ón nimic altceva dec‚t ob˛inerea de avantaje personale. Se contureaz„, cum am mai men˛ionat, Ónceputul unei campanii electorale bazate pe principii nedemocratice ∫i lipsite de reguli etice. Acuza˛iile aduse de Constantinescu premierului Adrian N„stase, bazate doar pe Ómbin„ri de expresii, cli∫ee verbale ∫i idei comune, nu fac dec‚t s„ ne confirme Ónc„ o dat„ c„ reac˛iile nu sunt un rezultat, a∫a cum nici atitudine nu Ónseamn„ automat o ac˛iune. Or, Ac˛iunea Popular„ confund„ unele teorii ∫i transform„ denigr„rile ∫i repro∫urile Ón singura lor modalitate de afirmare. Cu siguran˛„, Óns„, declara˛iile f„cute de Emil Constantinescu Óntr-o a∫a-numit„ conferin˛„ de pres„ extraordinar„, chiar dac„ au suscitat un interes din partea mass-media, se vor epuiza ∫i se vor Óntoarce Ómpotriva lui, pentru c„ s-au dovedit deja irealiste.

O reac˛ie nu este un rezultat, o atitudine negativ„ nu este un efect. Lipsa de solidaritate, de asemenea. ™i, atunci, de ce au trebuit s„ apar„ toate aceste acuza˛ii? Pentru c„ un fost pre∫edinte, care nici m„car acum nu adun„ un procent din electorat, nu dore∫te continuarea procesului de integrare a Rom‚niei Ón structurile europene. O singur„ idee se contureaz„ de aici: pentru ca Partidul Social Democrat s„ realizeze ceva care s„ supravie˛uiasc„ genera˛iei sale ∫i secolului s„u, ∫i anume s„ integreze Rom‚nia Ón marea familie european„, o condi˛ie este s„ nu ˛in„ seama deloc de c‚rcota∫ii care nu fac nimic, Ómpreun„ cu p„rerile ∫i vederile lor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Ioan Oltean.

Deputa˛ii Tiberiu Sb‚rcea, Ion Mocioalc„, Ion Sonea ∫i Costache Mircea au depus la secretariat.

Insist asupra sintetiz„rii declara˛iilor. Nu mai avem dec‚t c‚teva minute.

Domnul Dumitru Chiri˛„ ∫i domnul Victor Berc„roiu depun la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„… De fapt, este o Óntrebare: îMai periculoas„ este ridicarea de monumente dec‚t ac˛iunile contra demnit„˛ii ∫i integrit„˛ii statului rom‚n?“

Valurile st‚rnite de putere Ón leg„tur„ cu ridicarea ∫i dezvelirea, la Bra∫ov, a bustului fostului premier al Israelului Yitzhak Rabin, laureat al Premiului Nobel pentru pace, Ón semn de cinstire a memoriei acestuia ca proeminent om al p„cii ∫i concilierii, sunt de natur„ s„ ascund„ semnalele privind evenimente mult mai grave ∫i arat„ o ciudat„ apreciere a importan˛ei unor lu„ri de pozi˛ie Ón via˛a public„ rom‚neasc„.

Cum poate fi catalogat„ atitudinea celor care pun toate tunurile pe cei ce ridic„ statui, chiar dac„ sunt ale

unor personalit„˛i str„ine, dar reprezint„ valori ale umanit„˛ii, ∫i, Ón schimb, se complac Óntr-o atitudine pasiv„ fa˛„ de cei ce vor s„ ridice Ónchisori pe teritoriul Rom‚niei, ca ∫i cum Rom‚nia ar fi numai o ˛ar„ de infractori ∫i nu ar merita altceva. Ce are de spus doamna Rodica St„noiu, ministrul justi˛iei, Ón prezen˛a c„reia oficialit„˛ile austriece au f„cut o asemenea ofert„? De ce nu s-a g‚ndit s„ dea o replic„ demn„ ∫i ferm„ celor ce au f„cut propunerea, spun‚ndu-le c„ suntem Ón stare, dac„ este nevoie, s„ ridic„m cu for˛e proprii ∫i statui, dar ∫i Ónchisori, nu numai pentru rom‚nii, dar ∫i pentru str„inii care Óncalc„ legea pe teritoriul Rom‚niei? ™i slav„ Domnului c„, dup„ ’90, avem destule exemple, ne-am procopsit cu destui infractori str„ini, ce zburd„ Ón voie pe meleagurile noastre, deseori sub ochii mult prea Óng„duitori ai autorit„˛ilor.

Œn timp ce ctitorul monumentului de la Bra∫ov este amendat ∫i amenin˛at cu Ónchisoarea, puterea se face c„ nu vede mi∫c„rile extremi∫tilor maghiari care se organizeaz„ pentru a rupe din inima ˛„rii, deocamdat„, o parte din Ardeal, Ónc„lc‚nd nu numai cele mai sfinte prevederi constitu˛ionale, dar ∫i demnitatea poporului rom‚n.

Ac˛iunile iredentiste ∫i separatiste viz‚nd proclamarea unui a∫a-zis f nut Secuiesc nu sunt cu mult mai grave dec‚t ridicarea unui bust la Bra∫ov, chiar Ón condi˛iile Ón care puterea nu a dat aprob„rile la timp? Ce m„suri prompte ∫i eficace s-au luat Ómpotriva celor ce ac˛ioneaz„ pentru dezmembrarea ˛„rii, pentru secesiunea unei p„r˛i a acesteia? Oare punerea de be˛e Ón roate celor ce vor s„ edifice ceva simbolic, Ón spiritul p„cii ∫i Ón˛elegerii Óntre popoare ∫i etnii, dar, Ón schimb, stau cu bra˛ele Óncruci∫ate ∫i privirea pasiv„ la felul cum al˛ii a˛‚˛„ vrajb„, ur„ ∫i resentimente Óntre cet„˛enii ˛„rii pe care o conduc, pentru care au toat„ responsabilitatea, este cea mai nimerit„ pozi˛ie pe care trebuia s-o aib„ puterea?

Atitudinea actual„ a guvernan˛ilor care se cred coco˛a˛i pe vecie Ón fruntea bucatelor ∫i cred c„ nu dau socoteal„ nim„nui, at‚t pentru ceea ce fac ∫i mai ales pentru ceea ce nu fac, este nu numai de neÓn˛eles, dar ∫i condamnabil„.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Dumitru Bentu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ are Ón vedere c‚teva Óncerc„ri, ∫i, se pare, reu∫ite, ale prefectului de Bistri˛a-N„s„ud ∫i ale inspectorului general al Inspectoratului ∫colar jude˛ean de a politiza peste m„sur„ Ónv„˛„m‚ntul bistri˛ean.

Dac„ pentru guvernarea actual„, crearea de noi locuri de munc„ pentru tineri este destul de spinoas„, nu acela∫i lucru se poate spune ∫i despre filiala P.S.D. Bistri˛a-N„s„ud, reprezentat„ de prefectul Viorel Pup„z„, pre∫edinte al filialei cu acela∫i nume. Domnia sa a considerat c„ at‚t tinerii, c‚t ∫i dasc„lii lor Ó∫i pot g„si lesne locuri de munc„ Ón partidul de guvern„m‚nt, ca activi∫ti de partid, pentru a contribui la implementarea ideologiei P.S.D. Ón ∫coli. Astfel, la ∫edin˛a de bilan˛ a Inspectoratului ∫colar jude˛ean, prefectul Viorel Pup„z„ i-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 sf„tuit pe directorii de ∫coli din Bistri˛a-N„s„ud s„ le transmit„ tinerilor c„ social-democra˛ia va duce integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, iar pre∫edintele consiliului jude˛ean le-a cerut direct s„ se implice Ón campania electoral„ P.S.D.-ist„.

La majoritatea ∫colilor din jude˛, prefectul ∫i inspectorul ∫ef al Inspectoratului ∫colar jude˛ean au trimis adrese prin care recomand„ profesorilor s„ studieze Statutul Asocia˛iei cadrelor didactice social-democrate, document care s„ fie prelucrat ∫i aprofundat, profunzimea prelucr„rii fiind un criteriu important pentru ocuparea diferitelor func˛ii Ón sistemul Ónv„˛„m‚ntului local. Nici elevii nu au fost uita˛i, ei primind de s„rb„tori cadouri Ón pungi cu sigla P.S.D., Ón care se mai aflau calendare ∫i postere cu chipul liderilor P.S.D., Óncerc‚nd s„ sugereze ideea c„ singura politic„ valabil„ este social-democra˛ia avansat„ de partidul de guvern„m‚nt.

Ceea ce nu au reu∫it comuni∫tii p‚n„ 1989 au reu∫it P.S.D.-i∫tii dup„ 2000, transform‚nd ∫coala Óntr-o institu˛ie controlat„ politic, Ón care dasc„lii invita˛i s„ se Ónscrie Ón Asocia˛ia cadrelor didactice social-democrate devin implicit ∫i membri de partid. Or, Ón ∫coli nu se face politic„, Ónv„˛„m‚ntul nu se subordoneaz„ scopurilor ∫i doctrinelor promovate de partide sau de alte forma˛iuni politice, iar Ón unit„˛ile ∫i Ón spa˛iile de Ónv„˛„m‚nt sunt interzise crearea ∫i func˛ionarea partidelor sau altor forma˛iuni politice, precum ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor de organizare ∫i propagand„ politic„. Aceste interdic˛ii au un caracter imperativ ∫i sunt consacrate ca atare at‚t Ón Statutul cadrelor didactice, c‚t ∫i Ón Legea Ónv„˛„m‚ntului, texte normative care, pentru conducerea P.S.D.-ist„ din Bistri˛aN„s„ud nu au nici o importan˛„, de vreme ce sunt Ónc„lcate cu at‚ta u∫urin˛„. Mai mult, toate acestea sunt Ón conflict cu Constitu˛ia Rom‚niei, care consacr„ libertatea de opinie ∫i de asociere, ceea ce este valabil ∫i pentru dasc„lii din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, ca ∫i pentru elevii din respectivele ∫coli.

Pentru Ónc„lcarea normelor constitu˛ionale, a dispozi˛iilor Legii Ónv„˛„m‚ntului ∫i ale Statutului cadrelor didactice, precum ∫i pentru alte abateri grave de la atribu˛iile pe care le confer„ Legea prefectului, ∫i pe care le-am adus la cuno∫tin˛„ primului-ministru, la timpul potrivit, solicit, ∫i pe aceast„ cale, domnule prim-ministru Adrian N„stase, s„-l demite˛i de Óndat„ pe prefectul jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, Viorel Pup„z„, ∫tiut fiind c„ Óndeplinirea criteriului politic este o condi˛ie pe care Rom‚nia trebuie s-o Óndeplineasc„ Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Consider c„, prin neluarea unei asemenea m„suri, valorile democra˛iei, la nivel de Bistri˛a-N„s„ud, sunt puse Ón pericol, iar Adrian N„stase ∫i partidul Domniei sale vor fi principalii responsabili.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Adrian M„r„cineanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mai Ónt‚i, un sincer îLa mul˛i ani“ tuturor colegilor din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îIntegrarea european„“.

Guvernarea Partidului Social Democrat Ón anul 2003 s-a concentrat pe procese de integrare european„, procese care au devenit nucleul dur al strategiei de guvernare Óntr-o perioad„ Ón care raportarea nu se mai face la Europa ca la un model abstract, ci a devenit un proces concret, de adaptare a societ„˛ii rom‚ne∫ti la standardele Uniunii. Integrarea va deveni dominant„ a politicii interne ∫i Ón urm„torii ani. Œn acest sens, Guvernul a ini˛iat m„suri administrative ∫i legislative suplimentare pentru consolidarea capacit„˛ii institu˛ionale, pentru recuperarea decalajelor Ónregistrate Ón perioada 1997— 2000.

Spre edificare, trebuie s„ reamintim faptul c„, la sf‚r∫itul anului 2000, Rom‚nia avea deschise doar 9 capitole, din care numai 6 erau Ónchise provizoriu, iar 13 aveau doar transmise documentele de pozi˛ie. Œncep‚nd cu 2001, Guvernul ∫i-a stabilit ∫i Óndeplinit obiectivele de transmitere oficial„ a documentelor de pozi˛ie pentru toate capitolele de negociere, iar pe parcursul anului 2003 s-a accelerat ritmul acestora ∫i au fost Ónchise provizoriu alte 6 capitole. P‚n„ Ón prezent, au fost Ónchise 22 din cele 30 existente, contur‚ndu-se astfel cadrul necesar pentru finalizarea negocierilor Ón anul 2004, pe parcursul mandatului actualei Comisii europene. Aceste realiz„ri au constituit suportul deciziilor luate cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles din 12—13 decembrie 2003 de a primi Rom‚nia cu drepturi depline Ón Uniunea European„, la 1 ianuarie 2007.

M„surile prioritare ale Guvernului P.S.D. vor viza, Ón anul 2004, continuarea reformei economice cu subsidiarit„˛i de mare importan˛„, cum sunt Ónt„rirea disciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea interven˛iei statului Ón economie, restructurare ∫i privatizare Ón energetic„, minerit, transporturi, utilizarea integral„ a fondurilor de preaderare, programul PHARE are o rat„ de contractare de 95%, Ón programele ISPA au fost Óncheiate 33 de memorandumuri de finan˛are Ón valoare de 1,6 miliarde euro ∫i s-a intrat Ón ritmul normal de derulare a programului SAPARD.

Œn vederea Ónt„ririi capacit„˛ii administrative a ministerelor Ón procesul de aderare, a fost creat Corpul Consilierilor de Integrare, Ón cadrul c„ruia 88% sunt tineri sub 35 de ani. ™i exemplele ar putea continua. Este r„spunsul concret, matur, plin de responsabilitate pentru viitorul ˛„rii, dat persoanelor care fie se scuz„, fie acuz„, dar a c„ror existen˛„ politic„ a fost redat„ de eminescianul îe u∫or a scrie versuri“.

Ne referim ∫i la cel care a avut ne∫ansa s„ fie pre∫edinte al Rom‚niei Ón perioada 1997—2000 ∫i pe care Ól credeam retras Ón lini∫tea solemn„ a institu˛iei ce poart„ numele unui mare naturalist rom‚n. Œn ceea ce Ól prive∫te, Guvernul Adrian N„stase este ferm decis s„ duc„ Rom‚nia spre normalitate.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian M„r„cineanu. Va urma domnul Valentin Iliescu.

Mai avem 10 minute, ∫i a∫a peste programul de ∫edin˛„, ∫i cu 10 cu care am venit eu mai devreme, 20 de minute. Mai mult de at‚t nu se poate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i-mi ∫i mie s„ fac cuvenitele ur„ri de s„n„tate ∫i îLa mul˛i ani“, pentru dumneavoastr„ ∫i colegii no∫tri.

Stima˛i colegi,

Œn condi˛iile Ón care Guvernul de la Bucure∫ti, pentru a-∫i men˛ine alian˛a cu U.D.M.R.-ul, refuz„ s„ ia m„surile ce se impun pentru stoparea politicii de maghiarizare violent„ a jude˛elor Harghita ∫i Covasna, rom‚nii din aceste dou„ jude˛e se mai pot sprijini doar pe Biserica Ortodox„ Rom‚n„, Ón jurul c„reia se str‚ng, pentru a-∫i ap„ra fiin˛a na˛ional„.

De aceea, ast„zi, Episcopia Ortodox„ Rom‚n„ a Harghitei ∫i Covasnei este purt„toarea de cuv‚nt a tuturor rom‚nilor din acea zon„. Œn aceast„ calitate a episcopiei, Ón cadrul Adun„rii eparhiale a ei, Ón 24 ianuarie 2004, a fost adoptat un protest Ómpotriva ac˛iunii liderilor maghiari de Ónfiin˛are a a∫a-zisului f nut Secuiesc ∫i un apel adresat societ„˛ii rom‚ne∫ti, pentru a Ómpiedica aceast„ ac˛iune samavolnic„ ∫i antirom‚neasc„.

Acest document al Adun„rii eparhiale se adreseaz„ Ón primul r‚nd factorilor de decizie ai ˛„rii ∫i, prin urmare, ∫i primei institu˛ii a Rom‚niei, care este Parlamentul.

De aceea, Ómi permit s„ v„ prezint partea esen˛ial„ a documentului, cu speran˛a c„ ve˛i face presiuni asupra Guvernului, pentru ca acesta s„ lichideze o stare de lucruri intolerabil„. Citez: îAdunarea eparhial„ a luat act cu Óngrijorare de ac˛iunile Consiliului Na˛ional Secuiesc de la Sf‚ntu Gheorghe, unde s-a adoptat forma final„ a propunerii de proiect al statutului de autonomie teritorial„ ∫i administrativ„ pe cuprinsul jude˛elor Covasna, Harghita ∫i Mure∫.

Apreciem c„ acest demers contravine tendin˛elor de normalizare a rela˛iilor interetnice ∫i interumane din ultima vreme, demers care a avut loc chiar Ón timpul s„pt„m‚nii ecumenice de rug„ciune la care au participat toate bisericile cre∫tine, propov„duind pacea ∫i buna-voire Óntre semeni. Œn aceea∫i m„sur„, astfel de ac˛iuni anuleaz„ eforturile de aliniere la principiile europene de convie˛uire Ón spirit ecumenic ∫i de toleran˛„ interetnic„, eforturi sprijinite constant de Biserica Ortodox„ Rom‚n„.

Adunarea eparhial„ este Óngrijorat„ de faptul c„ Óntr-un areal geografic Ón care rom‚nii sunt numeric minoritari, prezen˛a ∫i voin˛a acestora sunt de regul„ ignorate. Adunarea eparhial„ a Episcopiei Ortodoxe Rom‚ne a Covasnei ∫i Harghitei face un apel de con∫tiin˛„ la toate institu˛iile de drept ale statului, la organiza˛iile societ„˛ii civile s„ ia atitudine ∫i s„ reac˛ioneze cu discern„m‚nt, responsabilitate ∫i fermitate pentru stoparea unor astfel de ac˛iuni care nu servesc nici rom‚nilor, nici maghiarilor, nici intereselor comune de integrare a Rom‚niei Ón structurile euroatlantice, adoptat Ón unanimitate de membrii Adun„rii eparhiale, azi 24 ianuarie 2004, la sediul Episcopiei Ortodoxe Rom‚ne a Covasnei ∫i Harghitei din Miercurea Ciuc“.

Sper, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ Ón˛elege˛i ∫i s„ da˛i curs acestui apel de con∫tiin˛„ al rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Valentin Iliescu, va urma domnul Cristian Sandache.

îMul˛umesc celor peste un milion de cet„˛eni ai ˛„rii care au semnat p‚n„ acum Ón sprijinul candidaturii mele. Cei mai mul˛i dintre cei care m„ sprijin„ reprezint„ Rom‚nia profund„, o Rom‚nie a celor care muncesc din greu, dar pentru care s„r„cia, disperarea ∫i nesiguran˛a constituie nefericita r„splat„ a trudei lor. M-am angajat Ón competi˛ia pentru un nou mandat constitu˛ional de ∫ef al statului cu hot„r‚rea ferm„ de a-mi face cu responsabilitate datoria fa˛„ de to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri, fa˛„ de cei care cred Ón Rom‚nia, c„ Rom‚nia are nu doar un trecut ∫i un prezent, ci ∫i un viitor, dar care ast„zi sunt strivi˛i de greut„˛i, umili˛i de s„r„cie, de ∫omaj, de violen˛„, de dispre˛ul celor care conduc ˛ara“.

Acestea erau cuvintele cu care domnul Ion Iliescu Ó∫i Óncepea discursul rostit cu ocazia lans„rii oficiale a candidaturii pentru func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei, Ón data de 5 octombrie 2000 la Bucure∫ti.

Ast„zi, la mai pu˛in de 3 ani de la acel moment, 3 ani de guvernare pu∫i sub semnul îpriceperii, competen˛ei ∫i bunei-credin˛e P.S.D.-iste“, situa˛ia economic„ ∫i social„ a multor rom‚ni este extrem de grea, iar, pentru unii, chiar dezastruoas„. Dincolo de perdelele de fum lansate permanent ∫i sistematic de partidul de guvern„m‚nt, menite s„ cosmetizeze o realitate dramatic„ ∫i dureroas„ ∫i s„ prezinte o imagine extern„ fals„ a unui partid ∫i a unei guvern„ri receptate doar ca ∫i campioni ai corup˛iei pe glob, P.S.D.-ul, partidul baronilor centrali ∫i locali, vine cu mult„ neru∫inare s„ lanseze un nou val de promisiuni electorale pentru apropiatele alegeri. Este incredibil cum ast„zi, reprezentan˛ii P.S.D.-ului depl‚ng Ón tonuri paroxistice soarta pensionarilor. Nu este vorba de sinceritate, de compasiune ∫i de solidaritate, este un calcul pragmatic, meschin ∫i profund electoral. Se fac din nou promisiuni aiuritoare, lipsite de sus˛inere ∫i fundament pentru c‚∫tigarea voturilor celor 6 milioane de pensionari care tr„iesc Ón Rom‚nia.

îVom recalcula pensiile“. îSe va trece la o recorelare total„“. îVom aplica reechilibrarea“. îSunt necesare index„ri care s„ creasc„ puterea de cump„rare a pensionarilor“. Acestea sunt promisiunile pe care, recent, reprezentan˛ii partidului de guvern„m‚nt le fac ast„zi f„r„ nici un fel de acoperire, ∫i care vor fi uitate chiar Ón ziua c‚∫tig„rii alegerilor de c„tre P.S.D.

Din fericire, acest lucru nu se va mai Ónt‚mpla Ón 2004. Un sondaj independent de banii Guvernului Rom‚niei ∫i, bineÓn˛eles, f„r„ constr‚ngerile rezultatului dinainte stabilit, confirm„ faptul c„ P.S.D.-ul, la alegerile parlamentare din 2004, nu va ob˛ine un rezultat mai mare de 27—28%, adic„ exact c‚t reprezint„ electoratul captiv al acestui partid, fiind dep„∫it cu 5 procente de Alian˛a îD.A. P.N.L.—P.D.“.

Stima˛i colegi din P.S.D.,

Œn calitate de parlamentar al Partidului Democrat ∫i Ón numele multor pensionari din Rom‚nia, doresc s„ v„ transmit c„, de aceast„ dat„, nu Ói ve˛i mai p„c„li. Œn anul 2000 s-a promis recalcularea tuturor pensiilor, de fapt, nu trebuia promis„, c‚t„ vreme era deja stipulat„ Ón Legea pensiilor, adoptat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón martie 2000. Era ∫i este din p„cate ∫i la aceast„ or„ cea mai mare problem„ cu care se confrunt„ pensionarii ∫i, Ón fond, un act de echitate foarte necesar, aducerea pensiilor la acela∫i numitor, Ón func˛ie de vechimea Ón munc„ ∫i preg„tirea profesional„, ∫i elimin‚nd toate inechit„˛ile ap„rute Óntre diverse categorii de pensionari

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 dup„ 1991. Dup„ alegerile din 2000, Óns„, P.S.D., partidul c‚∫tig„tor, nu numai c„ a uitat de aceast„ promisiune, dar a ∫i abrogat recalcularea, motiv‚nd acest demers de incapacitatea tehnic„ a sistemului ∫i lipsa documentelor. Œn fapt, determinante erau lipsa de bani la bugetul asigur„rilor de stat ∫i lipsa de voin˛„ politic„ a actualilor guvernan˛i de a opri hemoragia de fonduri publice c„tre firmele clientelare P.S.D., ∫i folosirea acestor bani pentru sus˛inerea sistemului public de pensii. Cu mult tam-tam, Guvernul a acordat un surogat numit recorelare par˛ial„ ∫i o indexare trimestrial„ care, trebuie spus, niciodat„, Ón ace∫ti trei ani, nu a acoperit integral cre∫terile de pre˛uri.

Iat„-ne, a∫adar, dup„ mai bine de trei ani de guvernare P.S.D.-ist„, constat‚nd consecin˛ele m„surilor luate de actuala putere: multe pensii ∫i-au pierdut Ón continuare din puterea de cump„rare; au r„mas mari inechit„˛i Ón sistem, asupra pensionarilor pr„bu∫indu-se m„suri catastrofale ale Guvernului, cu consecin˛e dramatice asupra nivelului lor de trai: cre∫terea aberant„ a facturilor de Óntre˛inere cu mult peste nivelul pensiilor, accesul tot mai limitat la medicamentele gratuite ∫i compensate.

Putem spune, f„r„ a gre∫i, c„ ast„zi majoritatea pensionarilor tr„iesc Óntr-o stare de mizerie, s„r„cie ∫i disperare, care se datoreaz„, Ón special dumneavoastr„, stima˛i colegi din P.S.D.

Dac„ ar fi s„ judec„m cu acelea∫i aprecieri ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia, a∫a cum a f„cut-o regimul Ion Iliescu Ón decembrie 1989 cu familia Ceau∫escu, ar trebui s„ afirm„m c„ actuala guvernare a declan∫at un adev„rat genocid Ómpotriva tuturor pensionarilor din Rom‚nia, mul˛i dintre ei, f„r„ a fi nostalgici comuni∫ti, regret‚nd siguran˛a ∫i grija pe care statul, p‚n„ Ón 1989, o avea fa˛„ de ei, asigur‚ndu-le pensii decente.

Din p„cate, stima˛i colegi din P.S.D, nu a˛i Ónv„˛at nimic din aceast„ guvernare.

Pentru dumneavoastr„, Ón continuare, dincolo de promisiunile electorale, prioritare sunt interesele personale, clientelare P.S.D.-ului. Voi sus˛ine aceast„ afirma˛ie prin faptul c„ recent, aproape pe ∫est ∫i Ón condi˛ii care aduc atingere negocierilor purtate cu Uniunea European„, Guvernul Adrian N„stase a ∫ters Ónc„ o dat„, a c‚ta oar„, datoriile Societ„˛ii Na˛ionale Tutunul Rom‚nesc c„tre buget, Ón defavoarea interesului majorit„˛ii rom‚nilor ∫i, bineÓn˛eles, a pensionarilor, pensionari care nu mai cred Ón cuvintele domnului Ion Iliescu din anul 2000, care spunea a∫a: îPentru a ne c‚∫tiga demnitatea grav atins„ de s„r„cie, de violen˛„ ∫i de lipsa unei perspective, avem nevoie de munc„, de solidaritate, de unitate“. Halal solidaritate!

Ultimul vorbitor, domnul Cristian Sandache.

Rog colegii ceilal˛i s„ depun„ la secretariat declara˛iile ∫i, Ón acela∫i timp, mai rog colegii din P.S.D. s„ insiste ∫i d‚n∫ii asupra modific„rii acestui regulament, care afecteaz„ doar 50 de minute pentru interven˛ii, sunt 50 de oameni aproape Ónscri∫i de fiecare dat„ Ón 50 de minute, nu este posibil s„... trebuie cel pu˛in 2 ore afectate acestui moment de declara˛ii politice. Pofti˛i domnule Cristian.

## **Domnul Cristian Sandache:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interven˛ia mea se intituleaz„ îSup„r„rile domnului Emil Constantinescu“.

Dup„ ce a anun˛at, Ón iulie 2000, c„ nu va mai candida nici la Pre∫edin˛ia Rom‚niei, nici altundeva, domnul Emil Constantinescu nu a mai rezistat ∫i a decis s„ ias„ Ón aren„. Lider al Ac˛iunii Populare, un partid politic vizibil doar pe Internet, Domnia sa face eforturi disperate pentru a se men˛ine Ón aten˛ia opiniei publice. E tot mai sup„rat ∫i mai frustrat pe Guvernul actual, pe Partidul Social Democrat ∫i pe to˛i cei care nu-i apreciaz„ activitatea din anii ’97—2000. Se crede victimizat, supus boicotului mediatic, neÓn˛eles, chiar tr„dat. Œn aproximativ 1400 de pagini, a Óncercat s„ justifice administra˛ia, apoi, cu un soi de bovarism politic, s-a specializat Ón pseudoexplica˛ii. E furios pe Adrian N„stase, sc‚rbit de Victor Ciorbea, adversar, apoi prieten al domnului Vasile Lupu. Servantul s„u, Mugur Ciuvic„, Ói preg„te∫te muni˛ia, Zoe Petre Ói fixeaz„ unghiul de tragere, iar domnul ex-pre∫edinte al Rom‚niei se zg‚rce∫te cu canonadele. Unele aprecieri par ini˛ial logice, dar deraiaz„ ulterior Ón discurs electoral.

Ultimele sale acuza˛ii la adresa actualului Executiv au not„ vecin„ aproape cu isteria. Concluzia este una: Guvernul trebuie s„ plece, spre binele ˛„rii, iar Ón locul s„u trebuie s„ vin„ un guvern de speciali∫ti.

Domnul Constantinescu nu ne ofer„ nici un am„nunt concret, ci se rezum„ la ∫arje ofensive extrem de generale. E Óncr‚ncenat, aprig, febril ∫i totu∫i neverosimil. Speciali∫ti, comuni∫ti, securi∫ti, structuri clientelare, o mori∫c„ a cuvintelor pe care o tot m‚nuie∫te din 1996 Óncoace.

Œn fapt, domnul Constantinescu tr„ie∫te o dram„. Ea const„ Ón cezarismul de care nu se poate vindeca. Ce-i drept, cu 2% din inten˛iile de vot, Emil Constantinescu st„ mult mai bine dec‚t Ac˛iunea Popular„, dar asta nu Ónseamn„ nimic, caz aproape clasic despre cum se creeaz„ ∫i se pr„bu∫e∫te o iluzie, domnul Constantinescu se crede Ónc„ un mare lider politic. Din p„cate, ce a avut de demonstrat a demonstrat, restul e de∫ert„ciune.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îSf‚r∫it de an ∫i Ónceput de nou an, Óntre realit„˛i ∫i agresivitate politic„“.

Ni se pare firesc ca acum, la cump„na dintre ani, ∫i, mai mult, o dat„ cu intrarea Ón viitorul an de guvernare al actualului mandat, P.S.D., ca partid de guvern„m‚nt, s„ recapituleze, a∫a cum se face Ónainte de examen, ∫i s„ sublinieze esen˛ialul: evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón anii de guvernare trecu˛i, dar, mai ales, Ón anul pe care Ól Óncheiem ∫i stabilirea priorit„˛ilor Ón noul an. Este o practic„ a oric„rui gospodar. Cu at‚t mai mult cu c‚t bilan˛ul anilor 2003 ∫i apoi 2004 ni-l cere Ónsu∫i electoratul, pentru a decide prin vot dac„ mai merit„m sau nu s„ guvern„m.

Va trebui s„ vorbim oamenilor despre fapte concrete, despre programele guvernamentale ∫i locale pe care le-am avut, care au func˛ionat ∫i Ó∫i demonstreaz„ func˛ionalitatea, ca ∫i beneficiile pentru popula˛ie. Faptele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 trebuie s„ fie mesajul nostru c„tre cet„˛eni, iar noi credem c„ avem ce spune, avem ce ar„ta, pentru c„ am muncit mult Ón aceast„ perioad„.

Iat„ pentru ce avem hot„r‚rea de a nu l„sa pe al˛ii s„ strice ceea ce noi am cl„dit, pentru c„, asemenea nefericite Ónt‚mpl„ri s-au mai produs (aminti˛i-v„!) Ón anul 1996...

Nimeni nu ne Óntreab„ c‚t muncim, ci care este eficien˛a muncii noastre, ce punem pe masa aleg„torului, pentru a ne vota din nou, cu aceea∫i convingere ca aceea din anul 2000. Vorbele nu ˛in de cald, nu ˛in nici de foame! Ni se pare firesc s„ ar„t„m oamenilor de ce o duc a∫a cum o duc ast„zi, s„-i convingem cum pot s„ o duc„ mai bine, ce am f„cut noi ca d‚n∫ii s„ o duc„ mai bine.

Firesc, de asemenea, ni se pare ca partidele aflate Ón opozi˛ie s„ caute s„-∫i g„seasc„ argumente Ómpotriva actualei puteri. Œn fond ∫i la urma urmelor, nu suntem perfec˛i, au fost ∫i multe ezit„ri, chiar solu˛ii gre∫ite care au trebuit apoi corectate, au fost ∫i Ón P.S.D. oameni Ón func˛ii de r„spundere care s-au dovedit ineficien˛i, unii chiar incorec˛i. Au fost Ónl„tura˛i sau folosi˛i Ón alte activit„˛i, pe m„sura competen˛elor reale.

A trebuit s„ corect„m gre∫eli ∫i chiar ac˛iuni antina˛ionale ale vechii Conven˛ii Democrate din anii 1996—2000, pentru a recupera mai Ónt‚i uria∫e pierderi Ón economia Rom‚niei, peste 4 miliarde de dolari pagub„ Ón averea ˛„rii ∫i cine ∫tie c‚t Ón buzunarele f„r„ fund ale celor care, cu neobr„zare, au confundat ˛ara cu propria lor mo∫ie, au furat ∫i au f„cut averi. Abia acum, conform Programului de guvernare, putem s„ relax„m mai accentuat tensiunea social„. Bugetul Rom‚niei pe 2004 este calul de b„taie al opozi˛iei. C„ ar fi un buget electoral. Œn fond, Óns„, el este un buget social-democrat, al unui partid care-∫i respect„ promisiunile.

Ni se repro∫eaz„, ∫i de la centru (vezi tandemul at‚t de ∫ubred Stolojan—B„sescu), dar ∫i de c„tre lideri locali ai P.N.L. ∫i P.D., cum c„, noi, P.S.D., agres„m opinia public„ prin toate mijloacele, Óncerc‚nd s„ recapitul„m, cum spuneam, ce am f„cut bine ∫i contur‚nd ce mai avem de f„cut pentru oamenii ˛„rii.

Ce ar vrea domnii? S„-i l„s„m pe ei, doar pe ei, s„ ne arate cum se conduce. Cum ne-au mai ar„tat. Iar noi s„ nu ripost„m.

C‚nd s-au acordat ajutoare pentru Ónc„lzire, am fost acuza˛i de comportament electoral. Dac„ nu se dubleaz„ pre˛ul la energie, ni se spune c„ este o decizie electoral„. Orice facem Ón beneficiul oamenilor este cotat ca o m„sur„ electoral„.

De doi ani aplic„m consecvent ∫i cu multe sacrificii programul de recorelare ∫i indexare a pensiilor. Nu spunem c„ sunt pe m„sura nevoilor reale, dar aceste pensii au crescut semnificativ, Ón termeni reali, ca putere de cump„rare. Iar dac„ Guvernul nostru a g„sit resurse s„ Óncheie ultima etap„ de recorelare cu cel pu˛in dou„ luni mai devreme (adic„ Ón mai 2004 Ón loc de iulie 2004), atunci, musai, e m„sur„ electoral„!

Dac„ Ón ianuarie 2004 cre∫te considerabil venitul minim garantat al celor mai defavoriza˛i, este o m„sur„ electoral„!

## ™irul exemplelor poate continua.

Dac„ toate aceste multe m„suri de acompaniament social nu le-am fi luat, pentru c„ ar fi electorale, am fi condamnat la suferin˛„ pe cei Ón dificultate, doar ca s„ fericim opozi˛ia! Este o inep˛ie, o absurditate Ón modul de a îb„ga astfel pe g‚t“ electoratului frustr„rile unor

politicieni pentru care interesele personale primeaz„. Ce ar fi vrut?

Cine dovede∫te agresivitate politic„, dac„ nu acei lideri ai opozi˛iei care, c‚nd n-au subiecte le inventeaz„, de ai crede, ascult‚ndu-i, c„ a venit sf‚r∫itul lumii: îsuntem Ón colaps“, îguvernare dezastruoas„“, îagricultura la p„m‚nt“, p‚n„ ∫i seceta din acest an ai crede c„ este o gre∫eal„ grav„ a Guvernului. Sunt acestea doar c‚teva subiecte din ultima conferin˛„ de pres„ P.N.L.—P.D. din Re∫i˛a. Œnsumate la scar„ na˛ional„, aceste exager„ri ce se vor politic„ militant„ sunt gropi, de fapt, la temelia construc˛iei Rom‚niei moderne. Sunt be˛e Ón roata propriei noastre c„ru˛e.

Dac„ opozi˛ia ar fi ceea ce vrea s„ par„, m„car de fa˛ad„, atunci nici n-ar trebui pronun˛at„, Ónc„, expresia îcampanie electoral„“. Suntem Óntr-o situa˛ie-limit„.

Depinde doar de noi, rom‚nii, dac„ peste c‚teva zile, numai, Comunitatea European„ va accepta un parcurs favorabil ˛„rii noastre, care s„ ne permit„ s„ Óncheiem negocierile Ón 2004 ∫i s„ ne dea speran˛a ferm„ c„ Ón 2007 vom fi membri ai Uniunii Europene.

Ceea ce face acum opozi˛ia, Ón aceste momente de Óncordare pentru ˛ar„, poate fi considerat ca un semn de neputin˛„, de ∫mecherie tipic balcanic„, de lips„ de patriotism ∫i de respect pentru propriul popor.

Iat„, acum opozi˛ia nu mai are alt„ problem„ dec‚t data alegerilor din decembrie de peste un an! De parc„ de aceasta ar depinde bun„starea Rom‚niei Ón urm„torii ani.

Se practic„ un veritabil ∫antaj: opozi˛ia amenin˛„ ba cu grev„ parlamentar„, ba chiar cu retragerea de la alegeri!

Cine agreseaz„ opinia public„?

Nu v-a˛i s„turat, oameni, de violen˛a acestor a∫a-zise manifest„ri politice sterile?

Omul de r‚nd, s„tul de promisiuni, vrea ca aceia care pot s„ fac„ ceva pentru el, s„ o fac„ acum. Noi credem c„ P.S.D. a Ón˛eles acest lucru ∫i v„ va dovedi-o cu fapte. Nu cu vorbe ∫i promisiuni. Vremea vorbelor a trecut.

Iar, dac„ tot se flutur„ sloganul Alian˛ei ∫i se clameaz„ îDreptate ∫i Adev„r“, s„ cunoa∫tem adev„rul ∫i s„ facem dreptate. Numai rezultatele justific„ vorbele. Restul, e de∫ert„ciune.

## Declara˛ie politic„.

Problema adop˛iilor interna˛ionale nu este o problem„ nou„ pentru Rom‚nia. Œn ultimii trei ani, am fost nevoi˛i s„ instaur„m un moratoriu Ón aceast„ direc˛ie, a∫tept‚nd s„ fie adoptat un text de lege care s„ reglementeze definitiv aceast„ situa˛ie. S„ fim clari, un astfel de text trebuie s„ fie coroborat cu ceea ce U.E. practic„ Ón acest domeniu, at‚t de sensibil, al protec˛iei copilului. Din p„cate, acest text de lege nu a fost adoptat, ∫i nu neap„rat din vina Rom‚niei, dar subiectul declara˛iei mele nu se refer„ la aspectul general al problemei, ci la aspectele de natur„ politic„. Reprezentan˛i de seam„ ai opozi˛iei au g„sit un subiect Ón cererea unui parlamentar european, de suspendare a negocierilor de aderare ale Rom‚niei cu U.E., cerere nesus˛inut„ se pare de nici un grup politic din acest Parlament, dar repede Ómbr„˛i∫at„ de lideri ai opozi˛iei, gata Ón orice moment s„ profite de un atac, fie el ∫i at‚t de nefondat ca acesta, pentru a mai ap„rea pe prima pagin„ a ziarelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 Œn atare condi˛ii, eu doresc s„ fac un proces de inten˛ie acestor lideri ∫i s„ le reÓmprosp„tez memoria, aduc‚ndu-le aminte cine se face vinovat de îmarele scandal al adop˛iilor interna˛ionale“, cum s-a adoptat o legisla˛ie Ón domeniul acesta, Ón conformitate cu care anumite funda˛ii, a∫a-zis umanitare, au monopolizat adop˛iile interna˛ionale, compromi˛‚nd Rom‚nia de a∫a manier„, Ónc‚t unul din primele lucruri pe care a trebuit s„-l fac„ actualul Guvern pentru a debloca negocierile cu U.E. ∫i a da o nou„ ∫ans„ integr„rii ˛„rii noastre Ón Europa a fost suspendarea legisla˛iei adoptate de actualii lideri ai opozi˛iei c‚nd ace∫tia se aflau la guvernare.

Œntreb ∫i eu atunci, f„r„ Óns„ a apela la pateticul Zola, precum un teatral lider care Ónc„ nu a Ón˛eles c„ a ie∫it din decor, fiindc„ a spune c„ a ie∫it din istorie ar fi prea mult: cu ce drept, cei care, Ón mod real, sunt autorii imaginii at‚t de negative pe care ˛ara noastr„ a avut-o Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale, dau acum un br‚nci at‚t de perfid efortului guvernamental de a men˛ine actualul curs al negocierilor cu U.E., pentru finalizarea Ón acest an a negocierilor, coaliz‚ndu-se cu un europarlamentar care, se vede de la o po∫t„, nu de binele Rom‚niei este interesat, ci de pu˛in„ imagine, acum, la sf‚r∫it de mandat.

## Domnilor din opozi˛ie,

An electoral este nu numai pentru P.S.D., c„ruia i se cere s„ mearg„ Ónainte cu reformele pentru aderare, indiferent de costurile electorale, pentru c„ acesta este interesul na˛ional, ci ∫i pentru dumneavoastr„, nu Ón sensul de a prelua ∫i sus˛ine o astfel de sarcin„, pentru c„ ar trebui s„ v„ b„nuim de prea mult„ bun„-credin˛„, ci Ón acela de a Óncerca s„ v„ ab˛ine˛i de la z„d„rnicirea acestor eforturi spre binele genera˛iilor viitoare, al cet„˛enilor acestei ˛„ri, ∫i chiar a dumneavoastr„ ∫i al forma˛iunilor politice pe care le reprezenta˛i.

Interven˛ie: îSacrificiul lui Tudor Vladimirescu pe altarul drept„˛ii ∫i libert„˛ii poporului“

Revolu˛ia de la 1821, condus„ de Tudor Vladimirescu, a constituit punctul de pornire al emancip„rii na˛ionale ∫i Ónceputul moderniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Regimul fanariot din fi„rile Rom‚ne∫ti, care a durat peste 100 de ani (1711—1821), a cauzat ruinarea economiei, dec„derea politic„, corup˛ia moral„ ∫i desfiin˛area armatei na˛ionale.

Regimul fanariot a fost un regim de jaf ∫i exploatare crunt„. Fiecare domnitor, ∫tiind c„ nu va sta mult pe tronul ˛„rii, se str„duia s„ adune o avere c‚t mai mare. Œntr-un secol, s-au perindat pe scaunul domniei 40 de domni Ón fiara Rom‚neasc„ ∫i 36 Ón Moldova.

Tudor Vladimirescu, n„scut Óntr-o familie de mo∫neni olteni (tat„l, fiind din Prejna de Mehedin˛i, se numea Constantin, dar supranumit ∫i Ursu, iar mama, Ana Bondoc, din Vladimirii Gorjului), dup„ o munc„ asidu„ ∫i av‚nd calit„˛i de autodidact, dob‚nde∫te rangul de mic boier, ocup‚nd func˛ia de v„taf al Plaiului Clo∫anilor din Mehedin˛i, ∫i de comandir al pandurilor care vor constitui nucleul viitoarei Armate Na˛ionale.

O∫tean Ón armata rus„, Ón timpul r„zboiului ruso—turc (1806—1812), decorat cu Ordinul _Sf‚ntul Vladimir_ , deprinde cuno∫tin˛ele ∫i arta militar„, pe care le va pune Ón practic„ Ón timpul revolu˛iei.

Tudor Vladimirescu a Ón˛eles starea de nemul˛umire general„ a tuturor categoriilor sociale exploatate ∫i

umilite, dar ∫i starea de conservatorism ∫i neputin˛„ a regimului de a se redresa, sursele de energie fiind paralizate.

La 23 ianuarie 1821, revolu˛ia este declan∫at„ prin Marea Adunare a tuturor locuitorilor de la Pade∫ (Gorj), unde Tudor cite∫te primul document programatic, îProclama˛ia de la Pade∫“, c„ruia i-au urmat altele, ∫i anume: îCererile norodului rom‚nesc“, elaborat Ón februarie, proclama˛iile din Bucure∫ti ∫i din alte jude˛e (16 ∫i 20 martie).

Toate aceste documente au constituit îProgramul revolu˛iei“, care cuprindea revendic„rile economice, sociale ∫i politice ce aveau drept obiectiv îtransformarea societ„˛ii rom‚ne∫ti“. Aceste revendic„ri erau:

- stabilirea principiilor de organizare ∫i de conducere

- ale adun„rii ob∫te∫ti, rolul ei militar ∫i politic;

- conduita ˛„ranilor fa˛„ de averile boiere∫ti;

- eliminarea fanario˛ilor din dreg„toriile laice ∫i

- ecleziastice;

- promovarea Ón func˛ii pe baza meritelor personale;

- desfiin˛area privilegiilor boiere∫ti;

- reÓnfiin˛area Armatei Na˛ionale;

— dob‚ndirea drepturilor folositoare la toat„ ob∫tea. Programul revolu˛iei nu s-a Ónf„ptuit Ón cele 5 luni, dar avea s„ fie reluat ∫i continuat de c„tre revolu˛ionarii de la 1848, cu ad„ugirile punctuale deja cunoscute.

Pentru corectitudinea ∫i severitatea sa, Tudor Vladimirescu avea s„ fie tr„dat de unii c„pitani, care nu s-au opus Ón momentul arest„rii sale de c„tre greci, la Gole∫ti, ∫i care Ón mod mi∫elesc l-au m„cel„rit la T‚rgovi∫te, Ón noaptea de 26—27 mai 1821.

Tudor Vladimirescu a fixat ∫i a impus Ón con∫tiin˛a contemporanilor condi˛ia lui de patriot ∫i ap„r„tor al drept„˛ii ∫i libert„˛ii poporului. A∫a a ∫i r„mas Ón con∫tiin˛a posterit„˛ii.

Anul 1821 marcheaz„ Ónceputul istoriei moderne a Rom‚niei. Este Ónceputul unei noi epoci Ón care societatea rom‚neasc„ va cunoa∫te transform„ri profunde Ón plan economic, social, politic ∫i cultural.

Problema rom‚neasc„ a fost abordat„ de Marile Puteri europene, care vor determina Poarta Otoman„ s„ Ónl„ture domnitorii fanario˛i, Ónlocuindu-i cu domni p„m‚nteni: Grigore Dimitrie Ghica, Ón fiara Rom‚neasc„, ∫i Ioni˛„ Sandu Sturdza, Ón Moldova.

Nicolae B„lcescu afirma c„ îRevolu˛ia de la 1821 a strigat dreptate ∫i a vrut ca tot rom‚nul s„ fie liber ∫i egal, ca statul s„ se fac„ rom‚nesc“.

Ast„zi, la 183 de ani de la marele act istoric al Revolu˛iei lui Tudor Vladimirescu, care a pus cap„t domina˛iei fanariote spoliatoare, red‚nd rom‚nilor conducerea propriului stat, suntem Óndrept„˛i˛i s„ afirm„m c„, pentru o scurt„ perioad„ de timp, Tudor Vladimirescu a fost Ónt‚iul domnitor, reÓncoronat, al fi„rii Rom‚ne∫ti restaurate.

## îVia˛„ dubl„“

Aproape c„ nu exist„ zi l„sat„ de la Dumnezeu Ón care s„ nu r„zbat„ din membranele radiourilor, din reportajele televiziunilor sau/∫i din paginile presei scrise ve∫ti despre r„sun„toarele rezultate ob˛inute de actuala putere Ón lupta pentru reconstruc˛ia material„ ∫i moral„ a societ„˛ii postrevolu˛ionare rom‚ne∫ti. Lupta cu s„r„cia a fost c‚∫tigat„, tot rom‚nul are casa lui, unii chiar mai multe, tot cet„˛eanul prime∫te de la stat bani, unii chiar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 ∫i pentru nemunc„, tot tineretul poate s„ se bucure de excursii de studii Ón str„in„tate, unii chiar c‚∫tig„ experien˛„ Ón cultivarea c„p∫unilor, asisten˛a medical„ este asigurat„ pentru tot omul, la rom‚ni se moare de s„n„tos, tot copilul merge la ∫coal„, unii s„-∫i primeasc„ laptele ∫i cornul, ∫i tot a∫a, se poate constata c„ toate fiind Ón ordine, Guvernului nu-i mai r„m‚ne altceva de f„cut dec‚t s„ Óntocmeasc„ agende pentru aderarea la Uniunea European„.

Tocmai s-a finalizat pagina pentru 2004, c‚nd unii care m„soar„ cu alte unit„˛i de m„sur„, taie cu alte foarfece. Taie din îb„rbile“ boierilor de pe D‚mbovi˛a, din panglicile costumelor de carnaval care au devenit permanente (∫i panglicile ∫i carnavalul). B„rbierul coordonator al acestor cosmetiz„ri, deputatul olandez Arie Oostlander, unul dintre cei mai influen˛i politicieni de la Bruxelles, membru al Parlamentului European, a propus Comisiei pentru Extindere suspendarea negocierilor cu patria noastr„ drag„, aceasta Ón timp ce la discu˛ii lua parte ∫i baroneasa Emma Nicholson, raportorul pentru Rom‚nia ∫i coordonatorul raportului privind evolu˛ia Rom‚niei Ón procesul de aderare.

Drept pentru care fapte? Spune parlamentarul european c„ Rom‚nia nu este îun stat de drept“, din cauza îcorup˛iei Ónsp„im‚nt„toare“ ∫i a îsitua˛iei catastrofale a copiilor orfani“. îFenomenul corup˛iei este Ónc„ foarte grav Ón Rom‚nia, Ón ciuda eforturilor reu∫ite de autorit„˛i“. Eforturile sunt reu∫ite, pentru c„ Ónseamn„ doar promisiuni, dar rezultatele? Totodat„, spune olandezul c„ îSistemul juridic are lacune de procedur„ care Óncurajeaz„ corup˛ia ∫i Ói pune pe judec„tori la ad„post de pedepse (...), pentru majoritatea rom‚nilor salariul nu este suficient pentru a supravie˛ui, ceea ce induce corup˛ia“. Oostlander ceruse din 2002 eliminarea cererii de fixare a unei date de aderare pentru Rom‚nia.

Dup„ cum se duc zvonurile, unii parlamentari europeni au adus Ón aten˛ie situa˛ia minorit„˛ilor, iar Jozsef Szajer, un observator ungar, spunea c„ îZone Óntregi din Rom‚nia, cu popula˛ie de peste 90 la sut„ maghiar„, doresc s„ fie autonome“. Baroneasa Nicholson a apreciat c„ îs-a pus degetul pe ran„“ pentru Rom‚nia. Olandezul spunea c„ îcorup˛ia pare sc„pat„ de sub control, la fel ∫i problema copiilor institu˛ionaliza˛i“. Acuz„ faptul c„ serviciile secrete sunt foarte implicate Ón problemele economice ∫i politice, ceea ce nu face parte din criteriile politice pentru aderare. îSunte˛i cel mai slab candidat. Œmi pare r„u s„ o spun, dar autorit„˛ile ∫i cet„˛enii vo∫tri trebuie s„ ∫tie exact ce cred cei din U.E. despre starea de fapt din Rom‚nia“.

Nu cred c„ exist„ rom‚n care s„ doreasc„ altceva dec‚t de a fi considerat ceea ce este: un european. Este cu totul alta problema integr„rii Ón structuri politice ∫i economice. Cine Ó∫i poate imagina c„ pot exista rom‚ni care s„ nu doreasc„ s„ avem, ca ˛ar„, o putere economic„ solid„, care s„ poat„ face fa˛„ competi˛iei economiei de pia˛„, un nivel de via˛„ decent, s„ fim trata˛i ca fiin˛e umane, nu ca simple unelte? ™i cu toate acestea, iat„ c„ asist„m la o competi˛ie Ón care miza este imaginea Ón ochii electoratului. Cine dore∫te mai mult integrarea Ón U.E.? Cine face totul pentru ca Rom‚nia s„ fie agreat„ de mai marii Europei? Ca s„ se poat„ r„spunde la aceste Óntreb„ri, cei care le pun din nou inventeaz„ oameni, partide, doctrine care s-ar opune. ™i iat„ a∫a apare ca neobosit„ lupta celorlal˛i, sacrificiile pe altarul Europei.

Tema integr„rii europene a devenit subiect Ón lupta electoral„ dintre partide. P.S.D. folose∫te tema integr„rii pentru a-∫i l„uda îrealiz„rile“. Partidul de guvern„m‚nt vrea s„ arate c„, spre deosebire de alte partide, ar fi f„cut cele mai multe ∫i semnificative progrese pe linia integr„rii europene, inclusiv Ón via˛a zilnic„ a fiec„rui rom‚n. Desigur, nici un cuv‚nt despre scumpirile periodice, despre p„r„sirea ˛„rii, despre corup˛ie sau injusti˛ie. Despre poporul rom‚n nici nu se prea vorbe∫te, nici m„car nu a fost Óntrebat cum Ó∫i imagineaz„ drumul spre Europa. Cu poporul se vorbe∫te prin sondaje, cel mai des trucate. Pentru el vorbesc ale∫ii, acei care se îsacrific„“ duc‚ndu-∫i via˛a prin palatele imperiului. Ace∫tia au de luptat din greu cu baroni ∫i baronese care ne cam amenin˛„.

Baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne, vicepre∫edinte al Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, a criticat dur îÓnc„lcarea de c„tre Rom‚nia a moratoriului asupra adop˛iilor interna˛ionale ∫i a Conven˛iei Na˛iunilor Unite pentru Drepturile Copilului“, fapt„ îcare pune sub semnul Óntreb„rii cooperarea fructuoas„ dintre Rom‚nia ∫i Parlamentul European, Ón aceast„ problem„“. Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ depinde de Óndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, ∫i acordul cu Italia este un act îÓngrijor„tor“ din punct de vedere al Óndeplinirii acestor criterii politice. Se cere Comisiei Europene s„ investigheze rapid situa˛ia. Dar de ce nu o face justi˛ia rom‚n„? Desigur c„ totul se evalueaz„ Ón dolari.

Œn acela∫i timp, Ón Rom‚nia se creeaz„, la ini˛iativa ministrului justi˛iei, o nou„ poli˛ie, Poli˛ia Judiciar„. Unii spun c„ aceast„ institu˛ie nu r„spunde interesului social ∫i nu urmeaz„ un model european, fiind Óncadrat„ Ón tipul de îsistem stalinist“. Deci optimismul exagerat ∫i folosirea Ón campanie a temei integr„rii nu prea au suport real. Dar rom‚nii nici nu trebuie s„ ∫tie acest lucru. Pentru ei g‚nde∫te acum doar P.S.D. ™i totu∫i, Rom‚nia trebuie s„ dep„∫easc„ aceste momente. Acum noi nu prea mai Ón˛elegem pe cine s„ credem. Ce interes ar avea iubi˛ii no∫tri conduc„tori s„ ne mint„ ∫i s„ ne prezinte ca pe o ˛ar„ dorit„ ∫i a∫teptat„? Ce interese or fi av‚nd ace∫ti raportori ∫i parlamentari europeni Ón a ar„ta o alt„ fa˛„ dec‚t cea real„, a Rom‚niei? îNu trage˛i Ón pianist!“. Poate timpul ∫i al˛i oameni, dintre cei care vor veni, ne vor dezv„lui fa˛a adev„rat„ a lucrurilor.

îDorul de duc„ la rom‚ni a atins cote de neimaginat sub guvernarea P.S.D.—U.D.M.R.“

Zilele trecute, Ion lliescu, Ónc„ pre∫edintele Rom‚niei, se tot v„ita c„ peste 50 de ani popula˛ia ˛„rii ar sc„dea p‚n„ la circa 15 milioane de locuitori. Nu ne mir„ faptul c„ primul om al ˛„rii abia acum se sesizeaz„, la finele celor trei mandate, faptul c„ Rom‚nia este tot mai depopulat„. ™i spunem aceasta pentru c„, Ónc„ din 1990, c‚nd tot el era la c‚rma ˛„rii, fenomenul emigr„rii a fost continuu. A∫a se face c„ au plecat milioane de rom‚ni din ˛ar„, pentru un trai mai bun ∫i mai sigur. Toate politicile de dup„ c„derea lui Ceau∫escu au fost antina˛ionale, rom‚nii g„sindu-∫i tot mai pu˛in un rost Ón propria lor ˛ar„.

Diminuarea continu„ a popula˛iei ˛„rii noastre Ó∫i g„se∫te explica˛ia prin plecarea elitelor tinere Ón alte ˛„ri care, spre deosebire de cei care au p„r„sit Rom‚nia pentru a culege c„p∫uni Ón Spania sau cine mai ∫tie ce,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 pe alte meridiane ale lumii, au plecat, de regul„, definitiv. A∫a se face c„ toat„ munca p„rin˛ilor, a dasc„lilor, tot efortul financiar al ˛„rii, adic„ al nostru, al tuturor, s-a risipit, fiind pus la dispozi˛ia ˛„rilor Ón care ace∫tia Ó∫i materializeaz„ cuno∫tin˛ele dob‚ndite Ón ∫coala rom‚neasc„. Acestea sunt dovezi incontestabile ale politicilor antina˛ionale care s-au f„cut din 1990 Óncoace.

Degradarea vie˛ii Ón Rom‚nia a dus ∫i duce ∫i la un alt fel de exod, al suferinzilor ∫i b„tr‚nilor c„tre cel„lalt t„r‚m, Óntr-un îloc cu verdea˛„, cu lumin„, de unde au pierit durerea, Óntristarea ∫i suspinul“. Iat„, cum Ón˛elege Guvernul N„stase s„ fac„ politic„ demografic„.

Situa˛ia s-a degradat Óntr-at‚t, Ónc‚t nu mai suntem Ón stare s„ ne cre∫tem nici copiii. Ca pe vremea turcilor, ∫i ast„zi, Ón mileniul al treilea, mai-marii ˛„rii Óncalc„ p‚n„ ∫i legile date de ei, ∫i copiii abia n„scu˛i ajung pe alte paralele ale lumii. Astfel, de∫i au fost emise de c„tre guvernarea P.S.D.—U.D.M.R. o serie Óntreag„ de acte normative privind suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale, cum sunt Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/8 octombrie 2001, Legea nr. 347/6 iunie 2002, Legea nr. 348/6 iunie 2002, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 151/7 noiembrie 2002, Legea nr. 17/9 ianuarie 2003, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/30 ianuarie 2003, Legea nr. 199/15 mai 2003, cu toate acestea s-a b„tut palma Óntre Guvernul N„stase ∫i Guvernul Berlusconi, îdrumurile“ a 105 copii rom‚ni duc‚nd la Roma.

Prin∫i cu m‚˛a-n sac, Ion Iliescu, Adrian N„stase ∫i Mircea Geoan„ dau din col˛ Ón col˛. Astfel, ∫eful statului, Óntrebat ce ∫tie despre toate acestea, a spus sec: îNu sunt eu ∫eful Executivului!“

De altfel, problema adop˛iilor interna˛ionale a celor 105 copii nu a fost discutat„ niciodat„ Ón vreo ∫edin˛„ de guvern. Am amintit de perioada Ón care rom‚nii erau tributari turcilor, numai c„, atunci, nici unul dintre copii nu a fost luat Ón chip meschin ∫i dus la vreo îbanc„ de organe“.

Parlamentarul european Arie Oostlander a luat pozi˛ie fa˛„ de aceast„ Ónc„lcare a moratoriului, ajung‚nd p‚n„ acolo Ónc‚t s„ solicite blocarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la U.E. Nici baroneasa Emma Nicholson n-a r„mas insensibil„ fa˛„ de aceast„ situa˛ie, men˛ion‚nd c„ va analiza solicitarea colegului ei din Parlamentul European, Ón acest sens urm‚nd s„ se pronun˛e dup„ ce va avea toate elementele.

Dup„ toate acestea, Ón loc s„ ia pozi˛ia unui sp„sit, premierul Adrian N„stase Ól ia la rost pe parlamentarul european, spun‚nd c„ acesta reprezint„ interesele opozi˛iei din Rom‚nia. Œntr-o astfel de situa˛ie, extrem de grav„ pentru viitorul Rom‚niei, Ón care se constat„ clar cazuri concrete de atentare asupra fiin˛ei na˛ionale, culmea culmilor o reprezint„ cre∫terea Ón îanumite“ sondaje a Óncrederii ∫i popularit„˛ii acestuia ∫i a partidului pe care-l conduce, ajung‚nd la peste 48%. Tot îacelea∫i“ sondaje scot Ón eviden˛„ sc„derea popularit„˛ii Partidului Rom‚nia Mare la circa 14,8% ∫i a pre∫edintelui Corneliu Vadim Tudor la circa 17%.

A∫a st‚nd îlucrurile“, se pare c„ aceste procente reprezint„ idealurile P.S.D., care Ó∫i propune, ca ∫i p‚n„ acum, strategia proprie de fraudare a alegerilor, at‚t a celor locale, c‚t ∫i a celor parlamentare, ∫i, cu at‚t mai mult, a celor preziden˛iale. Numai c„ Dumnezeu este sus ∫i Ói vede! De fapt Dumnezeu ∫i-a Óntors, din nou, fa˛a c„tre rom‚ni, care au Ón˛eles jocurile degradante ale unor

partide. Numai Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni au plecat din P.S.D. deputa˛i ∫i senatori, trec‚nd sub semnul îvulturului cruciat“ al Partidului Rom‚nia Mare.

Fa˛„ de toate aceste atacuri la adresa fiin˛ei na˛ionale, care n-au f„cut altceva dec‚t s„ murd„reasc„ imaginea ˛„rii ∫i s„ ne Óndep„rteze de idealurile europene, suntem Óncredin˛a˛i c„ se va face lumin„, pre∫edintele Corneliu Vadim Tudor anun˛‚nd c„ la nivelul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, condus„ de deputatul P.R.M. Radu Ciuceanu, deja s-a sesizat.

Œn lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i f„r„delegilor nu suntem singuri. Œn ciuda a tot ce sus˛in adversarii no∫tri ∫i unii dintre anali∫tii politici, Europa ∫i America sunt al„turi de P.R.M. Pre∫edintele nostru nu numai c„ nu a fost dat uit„rii de c„tre mai marii lumii, ci a primit felicit„ri, at‚t de la Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei Europene, c‚t ∫i de la Donald Rumsfeld, secretarul de stat al Ap„r„rii din SUA.

Œn plus, trebuie s„ men˛ion„m c„ degeaba este popula˛ia sufocat„ de tot felul de sondaje de opinie de c„tre P.S.D., c‚nd realitatea este confirmat„ de c„tre unul dintre cei mai de seam„ speciali∫ti americani Ón domeniu, ∫i anume ∫eful de campanie al Liei Roberts, Dick Morris, care a f„cut cunoscut opiniei publice un sondaj de opinie recent, din data de 29 ianuarie 2004, potrivit c„ruia P.R.M. Óntrune∫te op˛iunile a 33,1% dintre rom‚ni, iar pre∫edintele Corneliu Vadim Tudor Óntrune∫te op˛iunile a 39%, cu acest procent fiind creditat pe locul I pentru pre∫edin˛ie.

Av‚nd Ón vedere aceste realit„˛i, ceasul Istoriei va suna Ón 2004 — anul astral pentru redob‚ndirea demnit„˛ii ∫i a unei vie˛i mai bune, ce vor fi puse Ón practic„ de c„tre cei din P.R.M. ∫i pre∫edintele s„u, Corneliu Vadim Tudor, astfel Ónc‚t s„ trezeasc„ dorin˛a rom‚nilor s„ se reÓntoarc„ de pe meleaguri str„ine Ón propria lor ˛ar„.

## îSperjurii“

Toat„ lumea recunoa∫te c„, dup„ 1989, Rom‚nia s-a Ónscris pe o traiectorie descendent„ pe toate planurile: economic, social ∫i cultural. Degradarea vie˛ii, tic„lo∫irea moravurilor ∫i degringolada economic„ contureaz„ o realitate dramatic„, f„r„ ie∫ire. Anali∫tii, observatorii rom‚ni ∫i str„ini nu mai contenesc cu constat„rile ∫i etichet„rile. Ei constat„, noi tr„im. Noi ∫i copiii no∫tri, de care ni se rupe inima c‚nd vedem Ón ce mediu infect le-a fost dat s„ Ónfloreasc„, afund‚ndu-se, de fapt, Ón mizerie ∫i debusolare, blestem‚ndu-∫i p„rin˛ii.

Panorama dezastrului rom‚nesc, Ón contrast flagrant cu resursele materiale ∫i umane, cu pozi˛ia geografic„ ∫i poten˛ialul creator, justific„ marile semne de Óntrebare pe care ∫i le pun cei ce vor s„ dezlege enigma acestui paradox tragic. Care s„ fie elementul determinant al acestui decadentism generalizat, care ne-a trimis Ón lumea a treia? Evident, oamenii! Da, dar care oameni? Rom‚nul care trage coasa pe deal, la f‚n, cel care scurm„ cu plugul legat cu s‚rm„ c‚mpia, p„storul mioarelor, strungarul disponibilizat, omul de r‚nd debran∫at de la rosturile lui fire∫ti, c„ruia i se refuz„ p‚n„ ∫i truda zilnic„ pentru p‚ine, condamna˛ii s„ rezeme prim„ria Ón a∫teptarea îveninului“ minim garantat?

Care sunt oamenii aceia, r„spunz„tori Ón primul r‚nd de soarta ˛„rii? Cine sunt aceia, pu˛ini, care au uimit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 lumea cu miliardele lor de dolari depuse Ón b„nci str„ine, cine sunt azi marii bog„ta∫i, marii latifundiari, st„p‚ni peste o ˛ar„ Ón ruin„? Cine sunt proprietarii vilelor, palatelor cu turnule˛e, adev„rate monstruozit„˛i ie∫ite din t„rt„cu˛ele unor criminali odio∫i, care Ó∫i materializeaz„ ferocitatea prin Óntruchip„ri Ón beton ∫i sticl„?

Cine a distrus ˛ara, cine a zdrobit credin˛a celor mul˛i Ón virtu˛ile muncii, cinstei ∫i omeniei rom‚ne∫ti? îMam„, s„ fii om Ón lume, s„ fii drept ∫i cinstit, s„ faci bine dac„ po˛i, s„ fii om, mam„, s„ nu ne faci de ru∫ine, c„ noi muncim greu ∫i e p„cat.“ A∫a Ómi spunea mie mama, ∫i a∫a cred c„ au fost educa˛i to˛i oamenii. ™i totu∫i, sorgintea declinului societ„˛ii rom‚ne∫ti se afl„ Ón rapacitatea unor oameni f„r„ mam„, f„r„ ˛ar„ ∫i f„r„ Dumnezeu.

Infernul corup˛iei, s„r„ciei ∫i criminalit„˛ii este îopera“ unor creaturi primitive, r„u croite, predestinate s„ Óntruchipeze for˛ele malefice care au reu∫it, Óntr-un elan distructiv f„r„ precedent, s„ ne scoat„ de pe orbita normalit„˛ii. ™i, totu∫i, cine este îmarele arhitect“ al dezastrului ∫i cine sunt discipolii diavolului care neantizeaz„ un popor f„uritor de istorie ∫i de civiliza˛ie? Ei sunt, Ón primul r‚nd, sperjurii! Cei ce jur„ str‚mb. To˛i aceia de care depinde decizia sunt sperjuri. Consilierii, primarii, deputa˛ii ∫i senatorii puteri, mini∫trii ∫i pre∫edin˛ii ˛„rii de dup„ 1989 au depus un jur„m‚nt conform legii. Ce s-a ales de jur„m‚ntul lor?

Care e fa˛a ˛„rii, cum e via˛a oamenilor? Sperjurul, adic„ necredin˛a ∫i neomenia, este cauza tuturor relelor. Avem legi care pedepsesc un s„rman c„ a furat o p‚ine, un b„tr‚n f„r„ bilet Ón tramvai, dar nu avem o lege care s„ pedepseasc„ sperjurul, jur„m‚ntul fals care a nenorocit ∫i va mai nenoroci genera˛ii Óntregi. Are grij„ îPrimul Sperjur“ s„ le spun„ sperjurilor s„i s„-∫i doseasc„ jeepurile, aurul, conturile de ochii prostimii. Le indic„ s„ cumpere suflete îdin u∫„ Ón u∫„“, cu bani ∫i produse. Au grij„ satani∫tii s„-∫i dreag„ glasurile mieroase, cer∫ind din nou puterea, puterea de a distruge, de a jefui, de a manipula, de a teroriza mediatic, de a sem„na ur„, suferin˛„, foame, s„r„cie ∫i umilin˛„ asistate cu politici social-democrate.

Prima lege de care are nevoie azi ˛ara este aceea a sperjurului. O voi ini˛ia eu ∫i voi cere tuturor cet„˛enilor care se simt min˛i˛i, dezmo∫teni˛i, fura˛i ∫i umili˛i de aceia care au jurat str‚mb s„-i dea Ón judecat„ pe prigonitorii lor. Proba de la dosar este imbatabil„. Este starea ˛„rii desfigurate, dezindustrializate, de∫ertificate, subdezvoltate ∫i Ónfometate, de azi. C‚nd vom elimina din via˛a cet„˛ii mafia sperjurilor de la toate nivelurile, vom crea premisele reale pentru rena∫terea patriei.

Anul 2004 poate intra Ón istorie ca an al dezrobirii, al izb„virii de cei r„i ∫i vicleni, Amin! Doamne, ajut„!

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

## îOmagiu lui Badea C‚r˛an la Sinaia“

Printr-o coinciden˛„ fericit„, Ón ziua de 24 ianuarie, c‚nd rom‚nii s„rb„toresc Unirea Moldovei cu fiara Rom‚neasc„ Óntr-un singur stat, Rom‚nia, Ón urm„ cu 155 de ani, s-a n„scut Ón comuna C‚r˛i∫oara, jude˛ul Sibiu, Badea C‚r˛an, fiul unor ˛„rani s„raci, fo∫ti iobagi pe mo∫ia Contelui Teleschi. Copil„ria ∫i-a petrecut-o p„sc‚nd oile pe hotarul satului.

La v‚rsta de 18 ani, Ón tov„r„∫ia lui Ion Cotiga, originar din S„cele, Bra∫ov, a trecut mun˛ii Ón fiara Rom‚neasc„, Ómpreun„ cu oile lor.

Ion Cotiga, fiu de subprefect, absolvent de liceu ∫i de 2 ani de universitate, a fost primul dasc„l al lui Badea C‚r˛an. Œn tov„r„∫ia lui, Badea C‚r˛an ∫i-a Ónmul˛it nu numai turma de oi, ci mai ales dragostea de carte. Interesul lui de a cunoa∫te c‚t mai mult istoria poporului rom‚n cre∫tea necontenit, Ómpreun„ cu dragostea de ˛ar„, dragoste care s-a transformat Ón ac˛iune de lupt„ pentru binele fra˛ilor s„i din Transilvania, afla˛i sub st„p‚nirea Austro-Ungariei.

Badea C‚r˛an a c„l„torit mult Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate. A fost de trei ori la Roma pentru a vedea Columna lui Traian ∫i alte m„rturii despre originea latin„ a poporului nostru. A fost, de asemenea, Ón Fran˛a, Spania, Belgia ∫i la Ierusalim.

Prima c„l„torie la Roma a f„cut-o Ón ianuarie— februarie 1896, c‚nd, obosit de drum, s-a culcat la baza Columnei lui Traian, diminea˛a fiind g„sit de sergentul de strad„ care a exclamat plin de mirare: îA c„zut un dac de pe column„“, Óntruc‚t Ómbr„c„mintea lui sem„na exact cu a dacilor sculpta˛i pe column„.

A treia c„l„torie f„cut„ Ón octombrie 1899, cu ocazia Congresului Orientali∫tilor — lui Badea C‚r˛an i-a revenit pl„cuta misiune de a depune coroane de lauri la Columna lui Traian.

Dar cel mai mare serviciu ce l-a f„cut neamului s„u a fost acela c„ a transportat Ón desagii s„i peste mun˛i, cu mari greut„˛i ∫i sacrificii, c„r˛i Ón limba rom‚n„ (aproximativ 200.000 exemplare), pentru trebuin˛ele elevilor, preo˛ilor, Ónv„˛„torilor ∫i ˛„ranilor.

La data de 7 august 1911, Badea C‚r˛an ∫i-a Óncheiat misiunea sa nobil„ pe acest p„m‚nt.

A fost Ónmorm‚ntat Ón cimitirul din Sinaia, Ón p„m‚nt liber rom‚nesc, conform dorin˛ei sale, iar pe morm‚nt str„juie∫te o cruce de piatr„ pe care se afl„ scris: îAici doarme Badea C‚r˛an vis‚nd Óntregirea neamului s„u“. Doamnelor ∫i domnilor,

Acest moment a fost cinstit cum se cuvine de o delega˛ie din comuna C‚r˛i∫oara, format„, Ón majoritate, din tineri Ón frumoase costume populare, condus„ de primarul Paulian Stan, care, Ón fa˛a morm‚ntului din Sinaia, pe un frig necru˛„tor, au organizat un emo˛ionant moment omagial.

Cinste lor, pentru cum Ó∫i omagiaz„ eroii neamului.

îS„n„tatea rom‚nilor, Óncotro?“

P.R.M. a luat cu Óngrijorare la cuno∫tin˛„ despre recentele preciz„ri ale ambasadorului S.U.A. la Bucure∫ti, domnul Michael Guest, dar ∫i despre avertismentele acestuia c„ toate finan˛„rile americane din sistemul sanitar rom‚nesc ar putea fi stopate datorit„ corup˛iei cronice constatate. Prin mo˛iunea simpl„ privind criza din sistemul sanitar rom‚nesc, P.R.M. a atras aten˛ia at‚t opiniei publice, c‚t ∫i guvernan˛ilor Ón ceea ce prive∫te situa˛ia drastic„ din acest domeniu important al vie˛ii sociale rom‚ne∫ti.

Cu ocazia dezbaterii Ón Parlament a acestei mo˛iuni, reprezentan˛ii P.R.M. ∫i ai celorlalte partide politice parlamentare s-au referit inclusiv la afacerile dubioase din domeniul medical, cer‚nd m„suri ferme pentru a li se pune cap„t. Din p„cate, reprezentan˛ii puterii s-au dovedit incapabili, at‚t Ón ceea ce prive∫te rezolvarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 neajunsurilor ∫i lipsurilor Ón care se zbat unit„˛i sanitare, c‚t ∫i pentru interzicerea afacerilor veroase, cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón cele mai multe cazuri, Ón spatele lor s-au aflat Ónal˛i func˛ionari ai ministerelor sau cunoscu˛i baroni locali ai P.S.D.

Iat„ de ce atrag, din nou, Ón modul cel mai serios, aten˛ia primului-ministru ∫i celorlal˛i factori de decizie c„ se fac vinova˛i de ruinarea sistemului sanitar rom‚nesc ∫i devin p„rta∫i, prin t„cere ∫i indiferen˛„, inclusiv la Ónr„ut„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei, la cre∫terea Óngrijor„toare a mortalit„˛ii infantile, precum ∫i la reducerea speran˛ei de via˛„ a rom‚nilor.

Pentru a se reinstala normalitatea Ón domeniul asisten˛ei sanitare din Rom‚nia, ca deputat al P.R.M., cer, Ón mod neechivoc, respectarea Legii nr. 146/1999 privind bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate care prevede autonomia Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i a Casei Jude˛ene de Asigur„ri de S„n„tate Ón gestionarea bugetului ob˛inut din colectarea contribu˛iilor asigur„rilor. Din nefericire, Ón prezent, bugetul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate este asimilat bugetului consolidat ∫i este administrat de Ministerul Finan˛elor Publice.

De asemenea, asigur at‚t pe slujitorii medicinei rom‚ne∫ti, c‚t ∫i pe cet„˛eni c„ sus˛in alocarea unui procent corespunz„tor de minim 14 la sut„ din bugetul anual al Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate pentru nevoile asisten˛ei medicale primare. Prin aceasta, consider„m c„ s-ar putea asigura func˛ionarea normal„ a cabinetelor Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea medicii de familie ∫i li s-ar asigura acestora condi˛ii de a investi Ón aparatura medical„. Dup„ p„rerea noastr„, o asemenea m„sur„ este impus„ de necesitatea asigur„rii calit„˛ii actului medical.

Un alt domeniu pentru care militez este cel referitor la respectarea statutului Colegiului Medicilor din Rom‚nia, ca parte negociant„ Ón stabilirea anual„ a contractului cadru ∫i a normelor metodologice de aplicare a acestuia, precum ∫i Ón stabilirea valorilor punctelor acordate.

Nu Ón ultimul r‚nd, consider„m c„ spa˛iile cabinetelor medicilor de familie ∫i ale speciali∫tilor din ambulatoriu care sunt acordate Ón prezent pe baza contractului de comodat ar trebui Ónchiriate sau concesionate acestora de c„tre consiliile locale, iar acolo unde se poate ele s„ fie v‚ndute, potrivit legii, personalului medical.

Consider„m c„ Ón felul acesta s-ar oferi medicilor garan˛ia stabilit„˛ii activit„˛ii pe care o desf„∫oar„ ∫i nu i-ar mai face tributari bunului plac al consiliilor locale sau altor factori de decizie politic„. Œn opinia mea, prin aceste m„suri s-ar asigura solu˛ionarea problemelor de maxim„ gravitate cu care se confrunt„ sistemul sanitar din Rom‚nia ∫i slujitorii acestuia.

îŒnc„lcarea flagrant„ a democra˛iei“

™i Ón acest an, 2004, principiile democra˛iei sunt Ónc„lcate de partidul de guvern„m‚nt. Œn jude˛ul Gorj, P.S.D., Ó∫i permite s„ for˛eze to˛i salaria˛ii societ„˛ilor comerciale de stat ∫i institu˛iilor de stat s„ se Ónscrie Ón partid. Directorii sunt chema˛i cu listele angaja˛ilor, primesc adeziuni potrivit num„rului acestora ∫i carnete P.S.D. ∫i sunt for˛a˛i s„-i aduc„ Ón partid, cu indica˛ia ca acei ce refuz„ s„ intre Ón P.S.D. s„ fie da˛i afar„ din munc„. Este o dictatur„ politic„ pus„ Ón Ónl„turarea

democra˛iei ∫i, respectiv, a opiniei politice a cet„˛enilor, pentru destr„marea partidelor de opozi˛ie.

Pe cet„˛enii care nu au loc de munc„ Ói amenin˛„ c„ nu mai primesc ajutor social sau nu li se m„re∫te pensia dac„ nu se Ónscriu Ón P.S.D. Au ancorat astfel Ón P.S.D., p‚n„ acum, peste 30.000 de cet„˛eni, mul˛i dintre ei venind apoi la P.R.M. s„ declare dispari˛ia democra˛iei. Œn acest fel, baronii care conduc P.S.D. au creat Ón jude˛ o teroare politic„. Legile existente nu st„vilesc astfel de m„suri ale P.S.D., care devine un partid nedemocratic, de un extremism resping„tor.

îReac˛ii ∫i comentarii a∫a-zis îpolitice“ ale unor partide din opozi˛ia parlamentar„“

Œn virtutea unui program de guvernare aprobat de Parlament la Ónvestitur„, Guvernul P.S.D. s-a angajat cu responsabilitate Ón aplicarea unor adev„rate reforme Ón societatea rom‚neasc„, cu scopuri ∫i obiective precise, necesare, care s„ realizeze apropierea ˛„rii noastre de standardele europene ∫i interna˛ionale, s„ creeze o nou„ accep˛ie a Rom‚niei de c„tre organismele interna˛ionale, justificat„ ∫i fundamentat„ pe realiz„ri concrete ale politicii interne ∫i externe.

Œn cei 3 ani de guvernare, PSD a realizat:

- recunoa∫terea dreptului la liber„ circula˛ie a

- cet„˛enilor rom‚ni Ón spa˛iul Schengen;

— invitarea Rom‚niei de a deveni membru al NATO;

— ob˛inerea unui calendar precis din partea U.E. ca Rom‚nia s„ devin„ membru cu drepturi depline, Óncep‚nd cu 2007;

— negocierea a 22 capitole cu U.E., fa˛„ de numai 6 capitole la preluarea guvern„rii;

— Óncheierea de acorduri cu F.M.I. ∫i Banca Mondial„, Ón scopul recunoa∫terii ∫i sprijinirii financiare a efortului de reform„;

— rezolvarea unor litigii economice cu mare vechime Ón rela˛ii externe (exemplific„m aici pe cel cu Suedia); — revizuirea Constitu˛iei Óntr-o form„ compatibil„ cu constitu˛iile ˛„rilor europene;

— un ritm mediu anual de cre∫tere economic„ de peste 5%, fa˛„ de -4% din perioada 1997—1999, ceea ce a condus la un spor de peste 16% a produsului intern brut, Ón perioada de guvernare;

— sc„derea ratei ∫omajului la 7,2% Ón 2003;

— cre∫terea de 2,5 ori a salariului mediu;

- cre∫terea real„ a pensiilor ∫i chiar dublarea

- pensiilor agricultorilor;

— un amplu proiect de informatizare a procesului de Ónv„˛„m‚nt, asigurarea transportului elevilor c„tre centrele de Ónv„˛„m‚nt ∫i facilit„˛i pentru ∫colari;

— declan∫area unei ofensive adev„rate Ómpotriva corup˛iei, sus˛inut„ Ón mod concret de un cadru legislativ ∫i institu˛ional.

Am putea continua cu exemplific„ri numeroase ale rezultatelor unei politici inteligente, orientat„ spre cre∫terea prestigiului Rom‚niei ∫i Ón folosul direct al cet„˛enilor.

Constat„m, Óns„, c„ exist„ voci ale opozi˛iei care neag„ aprioric orice succes, Ón ultim„ instan˛„, al ˛„rii noastre, fie c„ este vorba de politica intern„, fie c„ este adresat prestigiului interna˛ional pe care Rom‚nia Ól c‚∫tig„ zi de zi.

Constat„m foarte des apari˛ia unor propuneri legislative ale opozi˛iei, cu tematica preluat„ din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 programul de priorit„˛i legislative ale Guvernului, ∫i care apar aproape simultan cu propunerile avansate de Guvern, revendicate apoi cu Ónt‚ietate de autori.

Pe de alt„ parte, pachete de legi, la propriu, av‚nd acela∫i domeniu de referin˛„, dar viz‚nd fiecare Ón parte c‚te un singur articol al aceleia∫i legi, Óncarc„ procesul legislativ, numai din dorin˛a de a multiplica num„rul de autori ∫i a asigura prestigiul de ini˛iator.

Sus˛ineri a∫a-zis politice, care eticheteaz„ orice realizare benefic„ pentru cet„˛eni ca fiind populist„ ∫i av‚nd scopuri electorale, Óncearc„ s„ diminueze din efortul angajat de Guvern pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor generale de via˛„.

Œn urm„ cu dou„ zile, un foarte trecut personaj politic, trezit prea brusc dintr-o hibernare civic„ de 3 ani, se afla Ón vorb„, cer‚nd demisia Guvernului, datorit„ unei îsubmin„ri a integr„rii europene“.

Specialistul Ón piatra filozofal„ n-a aflat c„, Ón numai 3 ani, guvernul P.S.D. a Ónchis de trei ori mai multe capitole de negociere cu U.E. dec‚t Ón 4 ani ai fostului s„u mandat.

Ignorarea total„ a unei situa˛ii economice ∫i sociale Ómbun„t„˛ite, aflat„ pe un curs constant ascendent, recunoscut„ oficial de organisme interna˛ionale, devine model de exprimare politic„ favorit al unora dintre vocile opozi˛iei.

Cu toate aceste Óncerc„ri de opozi˛ie surd„ ∫i ilogic„, este foarte clar c„ bilan˛ul celor 3 ani de guvernare a P.S.D. este pozitiv. S-au demonstrat competen˛a, spiritul de echip„, angajarea ∫i responsabilitatea asumat„ la nivel guvernamental, s-a confirmat teza potrivit c„reia doctrina social-democrat„ de guvernare este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia, iar Óncrederea popula˛iei Ón programul P.S.D. a condus la o guvernare mai bun„, care aduce progres, bun„stare ∫i speran˛„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: î24 ianuarie 2004 — 145 de ani de la Unirea Principatelor“

Actul Ón„l˛„rii lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul lui ™tefan cel Mare, la 5 ianuarie 1859, a intrat imediat Ón aten˛ia Partidei Na˛ionale din fiara Rom‚neasc„, antrenat„ Ón acel moment Óntr-o lupt„ intens„ pentru constituirea Adun„rii Elective, ce urma s„ desemneze pe viitorul domn. Œn vederea alegerii lui Cuza ca domn ∫i al fi„rii Rom‚ne∫ti, partizanii Unirii au acordat aten˛ie deosebit„ populariz„rii domnului moldovean.

Chiar a doua zi de la memorabilul eveniment de la Ia∫i, foaia liberal-radical„ îRom‚nul“ a prezentat cititorilor s„i o scurt„ biografie a lui Cuza. Dou„ zile mai t‚rziu, un alt organ de informare, îNa˛ionalul“ lui Vasile Boerescu, a publicat ∫i el o serie de date ∫i fapte din via˛a domnitorului. Portretul moral, spiritual ∫i politic al lui Cuza a fost bogat completat pe m„sur„ ce campania politic„ pentru formarea Adun„rii Elective s-a intensificat.

Prezentat Ón mod obiectiv, Ón lumina meritelor ∫i a Ónsu∫irilor sale, numele lui Cuza a devenit un simbol. Ca urmare, domnul moldovean, propus de Partida Na˛ional„ s„ candideze ∫i la tronul vechilor Basarabi, s-a bucurat de o adeziune deplin„, numele s„u devenind repede cunoscut nu numai de c„tre deputa˛ii din Adunarea Electiv„, care i-au dat votul Ón unanimitate, ci ∫i de cercurile largi ale maselor populare.

Manifest‚ndu-∫i imensa bucurie la vestea Óndoitei alegeri, cet„˛enii l-au aclamat ca pe un domnitor nou, al unei singure ˛„ri, chemat s„ inaugureze o epoc„ de mari reforme, de afirmare a unit„˛ii na˛ionale ∫i de Ónt„rire a independen˛ei.

Actul Unirii fi„rii Rom‚ne∫ti cu Moldova poart„ o dat„ memorabil„: 24 ianuarie 1859, dar recunoa∫terea oficial„ a acestei uniri de c„tre toate puterile europene s-a f„cut treptat, p‚n„ Ón 1861, c‚nd ∫i cele mai ostile cercuri externe au fost nevoite s„ recunoasc„ acest act.

Dup„ cum declarase Ónc„ din momentul alegerii sale, Cuza nu a f„cut din ocuparea tronului un scop personal, ci un mijloc de ap„rare a intereselor ˛„rii. Fiind con∫tient de aceast„ r„spundere, el a putut s„ desf„∫oare o politic„ intern„ ∫i extern„ de mare curaj, dar bine calculat„. De c‚teva ori, Ón cei ∫apte ani ai domniei sale, a planat imensul pericol al interven˛iei unor armate str„ine (turce∫ti, austriece sau ruse∫ti), dar de fiecare dat„ pericolul a fost Ónl„turat datorit„ energiei cu care Cuza — puternic sprijinit de sfetnicii s„i ∫i de popor — a ripostat.

Demn„ de luat Ón seam„ este atitudinea ferm„ adoptat„ de Cuza fa˛„ de tendin˛ele acaparatoare ale marelui colos de la r„s„rit. Se ∫tie c„ Rusia, de∫i adoptase o atitudine îbinevoitoare“ fa˛„ de Unirea Principatelor, Ón dorin˛a ei de a alunga c‚t mai grabnic pe otomani din Peninsula Balcanic„, inten˛iona s„-∫i men˛in„ starea sa de îprotectoare“ asupra principatelor ∫i s„ le foloseasc„ Ón scopurile sale expansioniste.

C„l„uzit de cele mai Ón„l˛„toare ˛eluri fa˛„ de na˛ia rom‚n„, ultimul nostru domn p„m‚ntean a urm„rit: realizarea unei structuri militare unitare; consolidarea Unirii ∫i c‚∫tigarea deplin„ a independen˛ei na˛ionale; ap„rarea integrit„˛ii teritoriului Ómpotriva oric„rei agresiuni; desf„∫urarea unei politici externe bazate pe principiul egalit„˛ii etc. Dup„ ce a fost pecetluit„ de c„tre toate marile puteri europene, Alexandru Ioan Cuza a emis, la 11 decembrie 1861, urm„toarea Proclama˛ie:

îRom‚ni, Unirea este Óndeplinit„! Na˛ionalitatea rom‚n„ este Óntemeiat„! Acest fapt m„re˛, dorit de genera˛iile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu c„ldur„ de noi, s-a recunoscut de Œnalta Poart„, de Puterile garante, ∫i s-a Ónscris Ón datinile Na˛iunilor. Dumnezeul p„rin˛ilor no∫tri a fost cu fiara, a fost cu noi. Œn zilele de 5 ∫i 24 ianuarie (1859) a˛i depus toat„ a voastr„ Óncredere Ón Alesul na˛iunii, a˛i Óntrunit speran˛ele voastre Óntr-un singur Domn. Alesul vostru v„ d„ ast„zi o singur„ Rom‚nie. V„ iubi˛i Patria, ve˛i ∫ti a o Ónt„ri. S„ tr„iasc„ Rom‚nia!“

V„ mul˛umesc.

A devenit un obicei pentru partidul de guvern„m‚nt s„ invoce îintegrarea Ón Uniunea European„“ atunci c‚nd trebuie s„ justifice aplicarea unor m„suri antipopulare sau restr‚ngerea drepturilor ∫i libert„˛ilor democratice. Nu mai departe dec‚t Ón octombrie 2003, P.S.D. a fraudat masiv referendumul inutil pentru modificarea Constitu˛iei, sub umbrela unei presupuse necesit„˛i de aliniere la normele europene. Aceea∫i plas„ de iluzii este aruncat„ ∫i atunci c‚nd se vorbe∫te despre P.S.D. ca... unic ∫i legitim ap„r„tor al drumului proeuropean al Rom‚niei.

Nimic mai fals. De fapt, pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru al U.E., Ón 2007, ea trebuie s„ finalizeze c‚t mai cur‚nd negocierile, ceea ce impune, obligatoriu, ca U.E.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 s„ declare c„ ˛ara noastr„ a eradicat corup˛ia ∫i c„ are o economie de pia˛„ func˛ional„. De aici intr„m Óntr-o zon„ gri, Óntruc‚t exact aceste dou„ probleme sunt de nerezolvat pentru Partidul Social-Democrat, care se arat„ incapabil s„-∫i dep„∫easc„ statutul de partid-stat, Ónc„ tributar mentalit„˛ilor ∫i practicilor Ónvechite, de tip totalitar, antidemocratic.

Œn privin˛a mafiei care paraziteaz„ pe scar„ larg„ structurile politice ∫i economice ale societ„˛ii rom‚ne∫ti P.S.D. nu a reu∫it (sau nici nu a inten˛ionat) s„ fac„ ceva pentru normalizarea situa˛iei. C‚t despre stadiul de dezvoltare economic„ din Rom‚nia, se impune o compara˛ie de ordin statistic. fiara noastr„ are un produs intern brut de numai 64 miliarde dolari, adic„ 2.970 de dolari pe cap de locuitor. Nu vom merge p‚n„ acolo Ónc‚t s„ aducem Ón discu˛ie indicatorii statelor din Europa Occidental„, dar chiar ∫i men˛ionarea cifrelor din ˛„rile fostului bloc comunist sunt revelatoare. Astfel, Republica Ceh„ are un produs intern brut de 9.650 USD pe cap de locuitor, Slovacia — 6.610, fi„rile Baltice — 5.540, Slovenia — 15.530, Ungaria — 9.150.

Rom‚nia este, din p„cate, surclasat„ chiar ∫i de Rusia (3.200) ∫i de Bulgaria (2.990), afl‚ndu-se, din punct de vedere economic, Ón aceea∫i grup„ valoric„ cu Thailanda ∫i Kazahstanul. Nu c„ut„m vinova˛i cu tot dinadinsul, dar este o realitate incontestabil„ c„ vina pentru aceast„ fund„tur„ Ón care am intrat revine P.S.D. ∫i, respectiv, pre∫edintelui acestui partid, premierului Adrian N„stase, care ne-au dep„rtat de lumea civilizat„ ∫i ne-au apropiat de lumea a treia, a regimurilor clientelare, dominate de corup˛ie institu˛ionalizat„, birocra˛ie, incompeten˛„ ∫i subdezvoltare.

Œn acest context, nevoia de schimbare Ón bine a Rom‚niei e mai acut„ dec‚t oric‚nd, iar singura for˛„ politic„ s„n„toas„ ∫i responsabil„, care a dovedit de-a lungul anilor c„ poate purta p‚n„ la cap„t b„t„lia cu corup˛ia ∫i cu s„r„cia, este Partidul Rom‚nia Mare. De aici, ∫i nu din alt„ parte, poate s„ vin„ reformarea real„ ∫i profund„ a ˛„rii ∫i punerea acesteia pe o orbit„ ascendent„, corespunz„toare importan˛ei noastre Ón familia na˛iunilor europene.

Tocmai de aceea, anul electoral 2004 va fi unul al elucid„rilor, al desp„r˛irii definitive a apelor Ón politica rom‚neasc„. Se va vedea cine vrea cu adev„rat s„ mearg„ pe drumul c„tre U.E., c„tre prosperitate, c„tre modernitate ∫i cine vrea s„ p„streze sistemul neofanariot actual, cu ispravnici, baroni locali ∫i vechili, care exploateaz„ avu˛ia na˛ional„ ∫i munca unui Óntreg popor.

Consecvent cu sine Ónsu∫i (∫i aici nu putem s„ omitem îpiatra de hotar“ care a fost Óntocmirea ∫i semnarea celebrei Declara˛ii de la Snagov, din 1995), Partidul Rom‚nia Mare este un sus˛in„tor constant, serios ∫i pragmatic al integr„rii ˛„rii noastre Ón structurile europene, consider‚nd c„ aceasta este o prioritate absolut„ a politicii noastre externe. Voca˛ia proeuropean„ a P.R.M. ∫i a liderului s„u, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, este dublat„ de capacitatea de a face ordine pe plan intern ∫i de a asigura — pentru toat„ Rom‚nia — hran„, c„ldur„, medicamente ∫i justi˛ie. Nu sunt promisiuni electorale, ci realit„˛i supuse unei ample analize Ón cadrul partidului nostru, inclusiv la recentul Forum economic îRom‚nia Mare“, desf„∫urat cu participarea unor invita˛i de marc„ din ˛ar„ ∫i de peste hotare, care s-au al„turat echipei de profesioni∫ti ai forma˛iunii noastre politice. Pentru drumul Ónainte al Rom‚niei, avem nevoie de un pre∫edinte cre∫tin, t‚n„r,

cinstit, patriot ∫i inteligent, ∫i de o guvernare format„ din oameni incoruptibili, loiali interesului na˛ional.

Anul 2004 poate aduce Ómplinirea unui ideal at‚t de nobil ∫i, totodat„, mai actual ca niciodat„: îRom‚nia Mare Óntr-o Europ„ Unit„!“.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Domnul Emil Constantinescu s-a trezit. Nu mai este pre∫edinte, lucru de care, desigur, ∫i-a dat ∫i d‚nsul seama, dar nici Ón viitor nu Óntrevede vreo raz„ de speran˛„... ™i a devenit furios. Extrem de furios. At‚t de furios, Ónc‚t nu pot dec‚t s„-l acuz c„ este furios. V„ acuz, domnule Constantinescu, c„ sunte˛i furios!

V„ acuz c„ vorbi˛i vrute ∫i nevrute!

V„ acuz c„ nu oferi˛i dec‚t solu˛ii fanteziste!

V„ acuz c„ nu a˛i f„cut nimic Ón patru ani, c‚t timp a˛i fost pre∫edintele Rom‚niei!

V„ acuz de sl„biciune!

V„ acuz pentru e∫ecul guvern„rii C.D.R.!

V„ acuz pentru false acuze!

Nu Guvernul P.S.D. se dovede∫te a fi îo piedic„ Ón calea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„“, ci dumneavoastr„, domnule Emil Constantinescu, prin aceste ie∫iri anormale, teatrale, patetice, deveni˛i o piedic„ Ón calea uit„rii perioadei de co∫mar ’96—2000, la care cet„˛enii au fost martori f„r„ voie!

™i, v„ mai acuz, domnule Constantinescu, c„, dup„ celebrul incident din final de mandat, nu v-a˛i asumat albastrul situa˛iei cet„˛eanului de r‚nd! V-am fi uitat, desigur, dar a˛i fi r„mas Ón istorie cunoscut drept îEmil-Barb„-Albastr„“, iar nepo˛ii no∫tri v-ar fi privit cu simpatia de care nu v-a˛i bucurat niciodat„!

Declara˛ie politic„: îSemne bune“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn zilele de 10 ∫i 11 ianuarie 2004, la Sinaia s-a desf„∫urat Forumul economic, la care au participat, al„turi de prim-ministrul Adrian N„stase, membri ai Guvernului, printre care Mircea Geoan„, ∫eful diploma˛iei rom‚ne∫ti, Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice, Ion Dan Popescu, ministrul industriilor ∫i comer˛ului, Mugur Is„rescu, guvernatorul B„ncii Na˛ionale Rom‚ne, oameni de afaceri str„ini, reprezentan˛i ai B„ncii Mondiale, influen˛i lideri ai unor mari grup„ri de interese, care au un cuv‚nt greu de spus Ón leg„tur„ cu viitorul Rom‚niei.

La acest forum economic s-a vorbit pentru prima oar„, Ón cei 14 ani postdecembri∫ti trecu˛i, despre economia rom‚neasc„ Óntr-un limbaj economic pozitiv, Óncurajator, d„t„tor de speran˛e Ón viitor.

Discu˛iile au vizat, Ón principal, continuarea reformei, reducerea infla˛iei, transporturile, sectoarele agricol ∫i energetic.

Din rapoartele celor care au coordonat grupurile de lucru, s-a desprins ideea c„ Rom‚nia are un mare avantaj privind, mai ales, produsele naturale, de mare valoare Ón op˛iunile de pe pie˛ele occidentale, promi˛‚nd ∫i asigur‚nd o atractivitate ∫i bun„ competitivitate, precum ∫i o a∫teptat„ compatibilitate.

Œn acest sens, o important„ ∫i atractiv„ valoare economic„ o constituie produsele lactate, materiile prime originale, la nivelul cerin˛elor standardelor europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 S-a vorbit de anumite progrese economice Ónsemnate, realizate Ón Rom‚nia ultimilor doi-trei ani, comparativ cu alte ˛„ri europene, s-a reliefat faptul c„ exist„, Ónc„, multe posibilit„˛i de Ómbun„t„˛ire a st„rii economice rom‚ne∫ti, av‚ndu-se Ón vedere rezervele, poten˛ialul imens al ˛„rii, de care s„ se poat„ beneficia Ón urm„torii ani.

Al„turi de capitalul uman existent (speciali∫ti, buni cunosc„tori ai limbilor str„ine, bine educa˛i), este mare nevoie de formule educa˛ionale prin parteneriat cu institu˛ii de prestigiu din str„in„tate, de stimularea Ónv„˛„m‚ntului electronic, de definitivarea strategiilor ∫i tehnologiilor informa˛ionale.

Dezbaterea activ„ din Forumul economic de la Sinaia s-a tradus Ón prognozele unui climat care s„ duc„ la stabilizarea macroeconomic„ a Rom‚niei, ce implic„ mari ∫i necesare eforturi privind dezvoltarea proiectelor, a priorit„˛ilor ∫i a strategiilor func˛ionale, un sector energetic competitiv, care urmeaz„ s„ fie privatizat, mai mult„ informa˛ie ∫i aten˛ie sporit„ Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, cu problemele lor specifice, stabilirea unor baze de date extinse, mai ales c„ ele opereaz„ pe plan local, stabilirea unor centre de consultan˛„, facilit„˛i ∫i fonduri pentru proiecte din partea institu˛iilor europene ∫i a B„ncii Mondiale, un climat Óncurajator pentru investitorii str„ini, care promit o infuzie de capital de 40%, reforma Ón domeniul financiar ∫i al administra˛iei publice, programe adecvate de asisten˛„ social„, noi locuri de munc„, Ómbun„t„˛irea sistemului fiscal ∫i a regimului impozitelor.

Ne lovim, Ónc„, de multe greut„˛i Ón domeniul industrial, ne cunoa∫tem p„r˛ile bune, c‚t ∫i cele rele. Acest coeficient Óncurajator de cre∫tere economic„ — sublinia premierul Adrian N„stase — pe termen lung trebuie p„strat pentru acel necesar echilibru, pentru a men˛ine acea a∫teptat„ credibilitate Ón afar„. De noi, de Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, de ideile inteligente, de gr„birea ∫i modernizarea procesului de dezvoltare macroeconomic„ conform standardelor europene depinde ∫i nivelul de promovare a unei economii competitive de pia˛„.

Forumul economic de la Sinaia, problemele discutate Óntr-o dezbatere activ„ ∫i deosebit de responsabil„ constituie semnal distinctiv c„ eforturile depuse de cabinetul N„stase — net Ón avantaj fa˛„ de cele precedente — Óncepe s„ aib„ dovezile primelor Ómpliniri.

Pentru rom‚ni, nota de trecere este Óncurajatoare, pentru partidul de guvern„m‚nt P.S.D. — aduc„toare de imagini pozitive, mai ales Óntr-un an electoral. V„ mul˛umesc.

## Declara˛ie politic„: îDezvoltarea durabil„“

Se poveste∫te despre sculptorul Pygmalion c„ a cioplit o statuie at‚t de frumoas„, Ónc‚t s-a Óndr„gostit de ea ∫i a cerut zeilor s„-i dea via˛„, pentru a o lua Ón c„s„torie. Sub pana unui mare dramaturg englez, sculptura lui Pygmalion a devenit o t‚n„r„ din clasele de jos, s„rac„ ∫i ne∫lefuit„, care este educat„ de un aristocrat inteligent, suferind o asemenea metamorfoz„, Ónc‚t pare recreat„ dup„ gustul ∫i aspira˛iile Ónv„˛„torului s„u.

Œn anul 2004, clasa politic„ rom‚neasc„ se afl„ Ón ipostaza lui Pygmalion, iar Rom‚nia pare o ˛ar„ care trebuie regenerat„. Sub raport social, moral, economic ∫i politic, Rom‚nia sufer„ de Ónt‚rzieri ∫i caren˛e majore. Acest lucru, aparent descurajant, constituie Ón fapt o

provocare de dimensiuni istorice. Politicienii, oamenii de afaceri, economi∫tii de ast„zi vor construi, asemenea lui Pygmalion, o Rom‚nie conform„ proiectelor ∫i aspira˛iilor lor. O Rom‚nie dup„ chipul ∫i asem„narea lor, de care s„ se poat„ Óndr„gosti. Nu putem dec‚t s„ sper„m c„ aceste chipuri ∫i proiecte vor fi oneste, mature, responsabile.

Vorbim ast„zi despre dezvoltarea durabil„ a Rom‚niei. Dezvoltare Ónseamn„ progres material, urbanizare, cre∫tere a nivelului de educa˛ie, con∫tiin˛„ civic„, o distribu˛ie mai larg„ a puterii. Uneori, succesele economice determin„ aceste procese — a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón China contemporan„. Alteori, prosperitatea economic„ este rezultatul unui larg proces de evolu˛ie civic„ ∫i intelectual„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Europa renascentist„. F„r„ Óndoial„, pentru a ob˛ine o dezvoltare solid„, Rom‚nia, este nevoit„ s„ sincronizeze toate aceste procese. Nu putem ob˛ine progrese unilaterale. Nu putem cre∫te economic, f„r„ a progresa Ón materie democratic„, dec‚t amenin˛‚nd tr„inicia procesului de dezvoltare.

Deloc Ónt‚mpl„tor, teoriile culturaliste ale dezvolt„rii vorbesc despre factorul decisiv numit nevoia de reu∫it„, motiva˛ia reu∫itei. F„r„ o nevoie autentic„ a oamenilor de a ob˛ine performan˛e intelectuale sau economice, dezvoltarea r„m‚ne abia un deziderat. Din acest punct de vedere, problema corup˛iei nu este doar o amenin˛are de tip structural, ci ∫i una de tip psihologic. Un sistem de afirmare ∫i reu∫it„ care func˛ioneaz„ prin mecanisme corupte, o economie care e controlat„ politic nu pot dezvolta o mentalitate competitiv„, orientat„ spre succes prin respectarea regulilor. Dac„ noile genera˛ii vor fi educate Ón mediul corupt al realiz„rilor facile ∫i al compromisurilor, Rom‚nia nu va putea progresa. Pentru anvergura corup˛iei din Rom‚nia suntem cu to˛i vinova˛i, ∫i nu avem dreptul s„ ascundem aceast„ realitate Ón spatele unor bilan˛uri cochete.

Œn materia cre∫terii economice, priorit„˛ile Rom‚niei sunt evidente ∫i ele concord„ cu politica economic„ a P.R.M.: edificarea clasei de mijloc, dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, rea∫ezarea fiscal„ mai dinamic„ ∫i mai just„, crearea unui mediu de afaceri stabil ∫i sanitar, eradicarea corup˛iei. Tocmai pentru c„ aceste priorit„˛i sunt ferme ∫i unanim acceptate, a∫ dori s„ insist asupra determinan˛ilor sociali ai oric„rei cre∫teri economice. Un proces de dezvoltare presupune o dinamic„ accelerat„: lucrurile se schimb„ rapid, societatea se deplaseaz„ Ón ritm alert. Riscul acestei evolu˛ii accelerate este dezordinea, anomalia, haosul schimb„rii necontrolate. Din acest motiv, procesul de cre∫tere economic„ trebuie s„ aib„ loc pe fondul unui reale stabilit„˛i de ordin social ∫i politic. Pentru Auguste Comte, orice societate presupune o dimensiune dinamic„, dar ∫i una static„. Avem nevoie de stabilitate constitu˛ional„, legislativ„, politic„, institu˛ional„ pentru a pune bazele unei dezvolt„ri durabile. Rom‚nia orientat„ spre cre∫tere nu poate tr„i Óntr-o continu„ stare de nelini∫te constitu˛ional„. Nu putem vorbi la nesf‚r∫it de autonomii teritoriale pe criterii etnice, pun‚nd astfel sub semnul Óntreb„rii chiar primele articole din Constitu˛ia Rom‚niei. Codul electoral pe care Ól preg„tim Ón aceste zile trebuie s„ fie g‚ndit pentru a Ónso˛i societatea rom‚neasc„ Ón urm„torul secol. A∫a cum ar„ta un binecunoscut g‚nditor de orientare liberal„, statul de drept nu permite schimbarea regulilor Ón timpul jocului; statul de drept are reguli stabile, care permit cet„˛enilor planuri de via˛„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 larg„ extindere. Legea din Rom‚nia trebuie s„ probeze durabilitate, persisten˛„ Ón timp. Nu putem Óncepe, cu fiecare guvernare, de la zero, pentru c„ o dezvoltare durabil„ presupune straturi succesive de cre∫tere, nu progrese statistice pe patru ani. Fenomenul suprema˛iei legislative a ordonan˛elor de urgen˛„ trebuie controlat ∫i restr‚ns.

Nu Ón ultimul r‚nd, avem nevoie de o pace politic„ autentic„. Fire∫te, aceast„ pace nu Ónseamn„ o complicitate a clasei politice Ón conservarea unor privilegii ∫i nedrept„˛i flagrante. Pacea politic„ presupune o deschidere fa˛„ de ideile adversarilor. Pacea politic„ repudiaz„ ideea partidelor dezirabile ∫i indezirabile, implic„ toleran˛„ ∫i dialog. Culpabilizarea unor largi segmente de aleg„tori pentru op˛iunea lor electoral„ nu poate produce dec‚t o radicalizare politic„ de care Rom‚nia nu are nevoie Ón drumul s„u inconturnabil spre Uniunea European„.

îGuvernul Rom‚niei condus de Adrian N„stase a rezolvat problema siguran˛ei alimentului“

Situa˛ie f„r„ precedent: dup„ cincizeci de ani, se reu∫e∫te s„ se restabileasc„ o structur„ de conducere guvernamental„, autonom„, independent„ Ón decizii tehnice, subordonat„ direct primului-ministru, responsabil„ de deciziile care se vor lua ulterior. Consider c„ este un moment istoric. To˛i cei care lucreaz„ Ón acest domeniu de activitate sunt direct recunosc„tori domnului prim-ministru, Adrian N„stase.

Este vorba de Ónfiin˛area Agen˛iei Veterinare ∫i de Siguran˛a Alimenta˛iei. Pe parcursul celor cincizeci de ani, acest domeniu de activitate a fost totdeauna sub coordonarea ∫i Óndrumarea Ministerului Agriculturii.

Nu de pu˛ine ori, persoane aflate efemer pe diferite func˛ii de conducere Ón Ministerul Agriculturii, Ón diferite perioade de timp, de∫i nu aveau nici o leg„tur„ cu medicina veterinar„ ∫i siguran˛a alimentului, au reu∫it performan˛a s„ ia decizii, s„ dispun„ m„suri care au dus de foarte multe ori la compromiterea m„surii Ón sine.

Œn situa˛ia c‚nd nu au fost r„u inten˛iona˛i, din cauza nepriceperii au compromis ideea de siguran˛„ a alimentului ∫i de medicin„ veterinar„. Nu de pu˛ine ori, mul˛i medici veterinari au fost deferi˛i instan˛elor de judecat„, dup„ controale ∫i decizii luate de persoane angajate Ón Ministerul Agriculturii care nu aveau cuno∫tin˛e despre medicina veterinar„.

Primul pas c„tre autonomie ∫i independen˛„ profesional„ a fost f„cut Ón 1990, prin Ónfiin˛area direc˛iilor sanitar-veterinare jude˛ene, dup„ care a urmat, Ón anii urm„tori, Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale Sanitare Veterinare.

S-a constatat, dup„ treisprezece ani, c„ nici acest sistem nu func˛ioneaz„ cum trebuie. De aceea, au ap„rut Ón pres„ ∫i mass-media declara˛ii care culpabilizau medicul veterinar, f„cute bineÓn˛eles de persoane neautorizate.

A venit timpul ca lucrurile s„ se schimbe radical. Medicii veterinari vor fi cei care vor decide singuri asupra acestui tip de probleme, dar ∫i care vor r„spunde singuri. De aceea, consider ca moment istoric pentru profesiunea de medic veterinar apari˛ia Agen˛iei Veterinare ∫i de Siguran˛a Alimenta˛iei.

Mul˛umesc tuturor mini∫trilor care au aprobat Ón Guvern acest act normativ, Óns„, r„m‚n, Ómpreun„ cu to˛i

medicii veterinari din Rom‚nia pe care-i reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, profund recunosc„tor domnului prim-ministru, Adrian N„stase.

Oferta de guvernare a P.S.D. propunea la sf‚r∫itul anului 2000 un amplu pachet de m„suri pentru a scoate ˛ara din criza profund„ Ón care o scufundase fosta guvernare.

Consider‚nd c„ revenirea la cre∫terea economic„ durabil„ ∫i continu„ constituie singura surs„ de prosperitate a Rom‚niei, Guvernul Adrian N„stase a ini˛iat ∫i concretizat un vast program de relansare economic„, situ‚nd ˛ara noastr„ pe unul din primele locuri Óntre ˛„rile central ∫i est-europene.

Œn perioada 2001—2003, ritmul mediu anual de cre∫tere a fost de peste 5% fa˛„ de -2,5% Ón perioada 1997—2000, concomitent cu reducerea infla˛iei, de la 40,7% Ón 2000 la 9,6% pe primele 9 luni ale anului 2003. A avut loc o reducere a deficitului bugetar, de la 4,1% din P.I.B. Ón decembrie 2000 la 2,5% Ón anul 2002. A fost Ómbun„t„˛it mediul de afaceri, prin simplificarea procedurilor de Ónregistrare ∫i autorizare a firmelor, reduc‚ndu-se birocra˛ia ∫i Ónt‚rzierile administrative.

S-a intensificat procesul de privatizare, valoarea capitalului social v‚ndut Ón perioada 2001—2003 este de 1,7 ori mai mare dec‚t valoarea capitalului social v‚ndut Ón perioada 1997—2000, iar valoarea capitalului social privatizat cu investitori str„ini reprezint„ peste 80%.

Œn domeniul social, conform recentelor evalu„ri ale B„ncii Mondiale, nivelul de s„r„cie Ón r‚ndul popula˛iei a sc„zut de la 35% Ón anul 2000 la 29% Ón 2002, reprezent‚nd corela˛ia clar„ dintre cre∫terea economic„ ∫i protec˛ia social„. Num„rul ∫omerilor a sc„zut an de an, rata ∫omajului ajung‚nd de la 10,5% Ón 2000 la 6,5% la sf‚r∫itul lunii septembrie 2003. Salariul real a crescut cu 7,4% Ón anul 2002 fa˛„ de anul 2000, c‚nd a sc„zut fa˛„ de 1996 cu aproape 20%.

Fondurile bugetare destinate asisten˛ei sociale, aloca˛iilor, pensiilor, ajutoarelor ∫i indemniza˛iilor pentru diferite categorii defavorizate cresc cu 15,6% Ón perioada 2001—2004 fa˛„ de perioada 1997—2000.

Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, programul îCornul ∫i laptele“ cuprinde Ón acest an peste un milion elevi ∫i 450.000 copii din gr„dini˛e. A demarat restructurarea Ónv„˛„m‚ntului rural, asigur‚ndu-se accesul echitabil pentru copiii din mediul s„tesc. Au fost achizi˛ionate microbuze ∫i s-au creat 255 ∫coli centre de zon„, de la bugetul de stat au fost asigurate rechizitele necesare pentru copiii proveni˛i din familiile defavorizate, a crescut gradul de informatizare Ón ∫coli.

Œn domeniul s„n„t„˛ii, s-a finalizat trecerea spitalelor de la Ministerul S„n„t„˛ii la consiliile locale, concomitent cu cre∫terea fondurilor alocate pentru redresarea sistemului sanitar.

Pentru combaterea corup˛iei, a fost Ónfiin˛at Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, au fost instituite prevederi ferme cu privire la conflictul de interese, transparen˛a informa˛iilor privind obliga˛iile bugetare restante, urm„rindu-se reducerea arieratelor. Au fost modificate ∫i completate dispozi˛iile legale Ón vigoare cu privire la declararea ∫i controlul averilor demnitarilor ∫i altor categorii de persoane.

Ca o recunoa∫tere pe plan extern a rezultatelor actualei guvern„ri, s-a ob˛inut dreptul la liber„ circula˛ie Ón spa˛iul Schengen, invitarea Rom‚niei de a deveni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 membru NATO, ob˛inerea unui calendar precis pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene Ón anul 2007, Óncheierea de acorduri cu F.M.I. ∫i Banca Mondial„, primirea P.S.D. Ón Interna˛ionala Socialist„, amplu ecou privind revizuirea Constitu˛iei, ca parte integrant„ de modernizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Sunt doar c‚teva elemente care demonstreaz„ drumul ireversibil al Rom‚niei, sub guvernarea P.S.D., spre modernitate ∫i prosperitate.

V„ mul˛umesc.

Anul 2004 a debutat sub auspicii nefavorabile pentru cet„˛eni: scumpirea utilit„˛ilor, a gazelor naturale, a energiei electrice ∫i Ón lan˛ a tuturor produselor, f„r„ ca guvernul s„ spun„ c‚t va fi nivelul prognozat al cre∫terii pre˛urilor ∫i cu c‚t se va reduce puterea de cump„rare a oamenilor.

A trecut deja o lun„ din acest an ∫i Ón fiecare zi asist„m la major„ri de tarife, de pre˛uri, la orice produs, Ón timp ce travers„m o iarn„ grea, care impune consumuri mai mari de energie termic„, implicit costuri mai mari pentru aceasta.

Facturile la Óntre˛inere au devenit de nesuportat, iar pretinsele ajutoare nu ajung la timp ∫i nici Ón cuantumul prin care o familie s„ poat„ achita Óntre˛inerea. Se acumuleaz„ datorii ale cet„˛enilor, pe l‚ng„ cele precedente, ∫i nici nu exist„ o perspectiv„ de rezolvare.

Este normal ca oamenii s„ se Óntrebe ce vor face, cum vor putea s„ scape de datorii, dar este an electoral ∫i promisiunile P.S.D. sunt multe, ∫i pe nimeni nu mai intereseaz„ c„ se m„re∫te blocajul economic, c„ arieratele au ajuns la un nivel de peste 100.000 miliarde lei, c„ toate aceste neputin˛e ale guvernan˛ilor le pl„tesc to˛i cet„˛enii.

Cet„˛enii vor fi nevoi˛i s„ munceasc„ ca s„ acopere nerealiz„rile actualului guvern, f„r„ speran˛a c„ vor tr„i mai bine Ón scurt timp.

Parlamentul, reÓntors din vacan˛a de iarn„, este obligat s„ analizeze aceast„ situa˛ie foarte grav„ ∫i s„ cheme Guvernul cu un program serios, prin care dezechilibrele create pot fi solu˛ionate.

Guvernul trebuie s„ comunice corect cu oamenii, chiar ∫i prin intermediul Parlamentului, ∫i s„-i informeze asupra acestor tuturor neÓmpliniri care le va greva viitorul pentru mul˛i ani ∫i ce rezolv„ri Óntreprinde Ón afara celor electorale.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ bucur s„ v„ reÓnt‚lnesc la Ónceputul unei noi sesiuni parlamentare. Cu unii dintre dumneavoastr„ am avut pl„cerea s„ m„ Ónt‚lnesc deja Ón acest an, cu al˛ii nu. Tuturor v„ spun îLa mul˛i ani“, chiar dac„ suntem deja la Ónceputul lunii februarie.

A∫ dori s„ v„ re˛in aten˛ia, Ón timpul regulamentar ce-mi este alocat, cu o problem„ de o importan˛„ capital„ pentru Rom‚nia.

fiara noastr„ are Ón fa˛„ ∫ansa istoric„ de a adera, Ón 2007, la structurile europene. Toat„ lumea con∫tientizeaz„ miza important„ a procesului de aderare, proces care coincide ∫i cu un an electoral deloc u∫or pentru toate for˛ele politice angajate Ón alegeri.

Anul 2004 este un an crucial pentru aderare. Dorim s„ finaliz„m negocierile pe perioada mandatului actualei Comisii Europene, s„ preg„tim terenul pentru ca procesul de ratificare a Tratatului de aderare s„ decurg„ rapid ∫i s„ intensific„m preg„tirile pentru absorb˛ia ∫i gestionarea fondurilor de preaderare ∫i a celor structurale.

Œn anul 2004 vom avea alegeri, dar partidele politice ∫i-au reiterat, la 26 noiembrie 2003, sprijinul pentru procesul de integrare european„. Sunt convins c„ nici unul dintre partidele politice implicate Ón procesul complex al alegerilor nu va transforma aceast„ prioritate na˛ional„ Óntr-un subiect de disput„ electoral„, ci, dimpotriv„, l„s‚nd la o parte diferen˛ele politice, toate vor contribui la realizarea cu succes a reformelor economice ∫i administrative. Sunt optimist g‚ndindu-m„ c„ la Summit-ul de la Bruxelles din decembrie 2003 s-a considerat c„ Rom‚nia va fi gata de aderare p‚n„ Ón 2007, ceea ce presupune ca, p‚n„ atunci, ne vom Óncadra Ón termenele propuse — Óncheierea negocierilor Ón 2004 ∫i semnarea tratatului Ón 2005 ∫i, implicit, vom realiza reformele stringente necesare alinierii noastre c‚t mai rapide la standardele europene. ™ansa noastr„ const„ Ón consolidarea parteneriatului Óntre for˛ele politice parlamentare ∫i reprezentan˛ii mediului civic ∫i social.

Œn ceea ce prive∫te responsabilit„˛ile ce revin Parlamentului, sunt de subliniat urm„toarele aspecte:

Din ultimele evolu˛ii ale procesului de integrare european„ rezult„ cu claritate faptul c„ adoptarea actelor normative care asigur„ progresul Ón negocierile de aderare la Uniunea European„ ∫i un raport de ˛ar„ favorabil elaborat de Comisia European„ reprezint„ o prioritate absolut„ pentru Parlament, Ón prima sesiune ordinar„ a anului 2004. Œn aceast„ perioad„ va trebui asigurat un proces legislativ fluid ∫i eficient, care s„ permit„ respectarea termenelor de finalizare a m„surilor asumate Ón cadrul preg„tirii Rom‚niei pentru aderare. Totodat„, trebuie evitat„ Ónregistrarea unor restan˛e, at‚t Ón faza procesului legislativ derulat la Guvern, c‚t ∫i faza care se desf„∫oar„ la Parlament. Œn raport cu cele subliniate, Birourile permanente ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor vor trebui s„ analizeze, Ón colaborare cu liderii grupurilor parlamentare ∫i cu pre∫edin˛ii comisiilor de specialitate, m„surile ce se impun Ón vederea dezbaterii, Ón procedur„ de urgen˛„, a proiectelor de lege necesare pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu acquis-ul comunitar.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îAnul 2000, un nou Ónceput pentru Rom‚nia“

Apropierea alegerilor face ca acei lideri sau reprezentan˛i ai opozi˛iei care nu au un mesaj sau nu au de prezentat popula˛iei fapte ∫i m„suri concrete pentru viitor s„ atace f„r„ motiv P.S.D.-ul ∫i Guvernul Adrian N„stase.

Prin aceste atacuri se Óncearc„ distragerea aten˛iei de la m„surile care trebuie luate pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea European„ Ón acest an.

Domnul Emil Constantinescu, liderul Ac˛iunii Populare, se transform„ din lider de partid Óntr-un a∫a-zis procuror, acuz‚nd tot ce vede Ón fa˛„, doar doar mai cre∫te Ón sondaje. Uit„ dumnealui de situa˛ia dezastruoas„ Ón care a l„sat Rom‚nia Ón 2000, uit„ de mineriadele de la Coste∫ti ∫i Stoene∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 3/13.II.2004 Uit„ domnul Constantinescu c„ rom‚nii pot circula liber Ón Europa dup„ 2000, uit„ c„ primirea Ón NATO s-a f„cut dup„ 2000 ∫i tot dup„ 2000 s-a reu∫it Ónchiderea a 22 capitole Ón negocierea pentru Uniunea European„.

Toate aceste realiz„ri, dar ∫i cre∫terea nivelului de trai, aten˛ia pe care Guvernul Adrian N„stase a acordat-o tinerilor, dar ∫i persoanelor Ón v‚rst„ sunt motive care vor determina popula˛ia ca la viitoarele alegeri s„ voteze din nou P.S.D.-ul, pentru ca Rom‚nia s„-∫i continue drumul spre Europa spre normalitate.

Anul 2004 este unul decisiv Ón privin˛a integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œn acest sens, obiectivul Rom‚niei pentru acest an este Ónchiderea provizorie a celor 8 capitole r„mase Ónc„ deschise, p‚n„ Ón luna octombrie a acestui an, Ón timpul mandatului actualei Comisii Europene, pentru a putea semna Tratatul de aderare la Uniunea European„ Ón semestrul I al anului 2005 ∫i a deveni membru al Uniunii Europene Ón ianuarie 2007.

Œn vederea Óndeplinirii obiectivelor de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, parlamentarii P.S.D., membri ai Comisiei pentru integrare european„ a Parlamentului Rom‚niei, vor ac˛iona Ón vederea consolid„rii activit„˛ii lor pe direc˛iile urm„toare:

1. Urm„rirea procesului legislativ prin care se realizeaz„ conformitatea cu legisla˛ia comunitar„;

2. Sus˛inerea Guvernului condus de Adrian N„stase Ón procesul de negociere ∫i Ón activitatea de fundamentare a documentelor de pozi˛ie pentru cele 8 capitole care urmeaz„ s„ fie Ónchise provizoriu Ón perioada urm„toare. Œn acest sens, apreciem Ón mod deosebit decizia Guvernului referitoare la crearea Consiliului Consultativ, sub conducerea negociatorului-∫ef al Rom‚niei cu Uniunea European„, ca forum de dialog permanent cu partidele politice, sindicatele, societatea civil„, cercetarea etc.;

3. Implicarea activ„ Ón dialogul politic parlamentar cu Parlamentul European ∫i cu parlamentele na˛ionale ale statelor membre;