Liviu Bogdan Ciuc„

Declara˛ie politic„: îfi„ranul rom‚n ∫i pariul european“ Œn Rom‚nia, agricultura, la ora actual„, are multe necunoscute, iar ˛„ranul rom‚n tr„ie∫te Ón confuzie ∫i incertitudine. Jude˛ul Gala˛i de˛ine capul de list„ din punct de vedere al produc˛iei agricole ∫i zootehnice. Zootehnia e cel dint‚i teren de Óncercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transform„ri radicale, ceea ce nu Ónseamn„ c„ sunt demne de luat Ón seama prorocirile ce se tot v‚ntur„ Ón vremea din urm„, c„ vom vedea sting‚ndu-se o tradi˛ie: cre∫terea animalelor ∫i a p„s„rilor Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti pentru comercializare. Gospod„ria ˛„r„neasc„ va continua s„ aib„ un rol important Ón aprovizionarea pie˛ei alimentare cu lapte, br‚nzeturi, ou„ ∫i chiar carne. Numai c„, tot mai mult, vor avea c„utare numai produsele Ón realizarea c„rora vor fi respectate re˛ete ecologice.

La fel stau lucrurile ∫i Ón cultivarea p„m‚ntului. Este cert c„ ˛„ranii cu spirit gospod„resc s-ar putea Ómbog„˛i practic‚nd o agricultur„ Ón stil tradi˛ional, cu Óngr„∫„minte naturale, dar pun‚nd la lucru ∫i ∫tiin˛a modern„. Produsele ob˛inute ar putea s„ fie v‚ndute pe bani grei Ón toat„ lumea, din Europa p‚n„ Ón America.

Statul ar trebui s„-i ajute. Nu cum a f„cut-o p‚n„ acum, prin structuri birocratice ∫i hipercentralizate, ci prin legi bune ∫i structuri de pia˛„, care s„-i stimuleze pe ˛„rani ∫i s„ le Óndrepte aten˛ia c„tre preocup„ri de acest fel.

Exist„ la noi chiar o experien˛„ notabil„, din perioada interbelic„, numero∫i ˛„rani fiind antrena˛i atunci Ón cultivarea unui tutun de o calitate special„. C‚nd stimulentele ∫i preocuparea au disp„rut, imediat dup„ r„zboi, s-a n„ruit ∫i cultura acestui tip de tutun.

Ast„zi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult la noi, desigur, c„ci Ón vremurile noastre, Ón ˛„rile dezvoltate, prin libera ini˛iativ„, dar ∫i prin interven˛ii de stat, dinamizarea pie˛ei este determinat„ de organizarea unor companii suple ∫i eficiente, cu scopul comercializ„rii produselor agricole. Toate urm„resc s„ ob˛in„ profit din tranzac˛ii, av‚nd ca obiect munca fermierilor. O Óntreag„ re˛ea de servicii agricole Ól sus˛ine Óns„ pe fermier, de la arat, sem„nat ∫i recoltat p‚n„ la v‚nzarea produselor, Óngrijindu-se s„-i revin„ un c‚∫tig optim, pentru c„ dac„ fermierul d„ faliment, Óntreaga re˛ea d„ faliment. C‚nd profitul nu e Óndestul„tor intervin subven˛iile.

La noi Óns„ se b‚jb‚ie. Œn locul fermierului se afl„ ˛„ranul rom‚n, desp„r˛it de pia˛„ fie de intermediari, fie de stat. A primit p„m‚nt, dar sprijinul pe care-l prime∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 ca s„ produc„ e palid. Nu se bucur„ nici de infrastructur„, nici de pre˛uri stimulative de achizi˛ie, nici de re˛ele de servicii, nici de subven˛ii ∫i nici de credite. Iar intermediarii din pie˛ele or„∫ene∫ti, h„r˛ui˛i acum de autorit„˛i, nu sunt dec‚t ni∫te bie˛i amatori, ce nu Ón˛eleg bine nici m„car dependen˛a lor fundamental„ de munca ˛„ranului ∫i de profitul lui.