Stenogramă plen

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat C„lian.

V„ mul˛umesc.

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi: îPoli˛ia rom‚n„ are dot„rile materiale europene, dar Óncetineala balcanic„“.

Mai avem aproximativ 45 de zile p‚n„ c‚nd Rom‚nia va fi declarat„ ˛ar„ european„, Ón sensul ader„rii la Uniune. Chiar dac„ am fost europeni dintotdeauna, prin a∫ezare geografic„ ∫i prin istorie, simple coinciden˛e ale evolu˛iei, dup„ cum se pare, rom‚nii nu vor fi cu adev„rat europeni nici dup„ 1 ianuarie 2007. Avem nevoie de ceva mai mult timp ∫i de ceva mai mult efort p‚n„ s„ putem sim˛i cu adev„rat îeuropenismul“, dac„ Ómi permite˛i s„ numesc a∫a suma principiilor ∫i valorilor Ómp„rt„∫ite de statele europene moderne, precum ∫i sentimentul apartenen˛ei la o comunitate de na˛iuni care transcend grani˛ele fizice.

Am ascultat recent un fel de scurt„ dare de seam„, neoficial„, a Ministerului de Interne, care s-a l„udat cu dot„ri ale Poli˛iei Rom‚ne de circa 12 milioane de euro, dot„ri cu at‚t mai importante cu c‚t sunt exclusiv la nivelul palierului criminalistic, adic„ acel punct nevralgic al Poli˛iei, ˛inta celor mai numeroase critici la adresa acestei institu˛ii. Criminali∫tii rom‚ni se pot l„uda acum cu sisteme dintre cele mai performante, cu aparatur„ de ultim„ genera˛ie, care toate creeaz„ senza˛ia omului de r‚nd c„ investiga˛ia criminalistic„ se Ónvecineaz„ cu vr„jitoria, dat fiind c„ posibilit„˛ile oferite de noile echipamente de˛inute de Institutul de Criminalistic„ dep„∫esc orice imagina˛ie.

Este mai mult dec‚t Ómbucur„tor acest fapt, cu at‚t mai mult cu c‚t, de acum Óncolo, poate, rezultatele anchetelor vor fi mai aproape de adev„r ∫i mai prompte dec‚t p‚n„ anii trecu˛i, c‚nd poli˛i∫tii foloseau metode à la Sherlock Holmes. Dar iat„ c„, de∫i noile echipamente sunt mult prea europene, dac„ Ómi este permis„ licen˛a, lentoarea poli˛i∫tilor rom‚ni este mult prea balcanic„, mult prea tipic„ pentru alte vremuri ∫i alte situa˛ii.

Nu vreau s„ dau alt exemplu dec‚t cel al feti˛ei de 5 ani din Hoghiz, disp„rut„ de acas„ de aproape dou„ s„pt„m‚ni. Poli˛i∫tii, jandarmii ∫i echipele specializate nu au Ón acest moment alte detalii ∫i piste dec‚t cele pe care le aveau ∫i la finalul primei zile de cercet„ri.

Nu vreau s„ se Ón˛eleag„ prin acest demers al meu c„ a∫ critica cumva faptul c„ s-au investit 12 milioane de euro Ón sistemul criminalistic al Poli˛iei Rom‚ne. Consider c„ acest sistem, Poli˛ia Rom‚n„, Ón general, are nevoie Ónc„ de multe investi˛ii, dintre cele mai urgente, Ón vederea ridic„rii standardelor actuale.

Ce consider Óns„ extrem de deranjant, nu numai la nivelul Poli˛iei Rom‚ne, ci la nivelul tuturor institu˛iilor statului, este lentoarea. Acea lentoare caracteristic„ statelor balcanice, foste comuniste, care te Ómpiedic„ s„ rezolvi chiar ∫i cele mai simple probleme, dac„ acestea pot a∫tepta ∫i p‚n„ a doua zi. Este deranjant„ birocra˛ia ∫i am‚narea sarcinilor ∫i a rezolv„rii acestora, p‚n„ c‚nd exasperarea unora sau altora creeaz„ presiuni menite s„ mi∫te lucrurile.

Este deranjant c„ niciun Guvern de p‚n„ acum nu ∫i-a propus s„ creeze m„suri menite s„ educe mentalitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 poporului. Mai mult, toate m„surile ∫i politicile implementate au adus doar o cosmetizare a balcanismului nostru fundamental.

Prin urmare, cred c„ mentalitatea rom‚neasc„ va deveni european„ nu la 1 ianuarie 2007, ci mult mai t‚rziu, dup„ ce ne vom reconsidera priorit„˛ile ∫i vom con∫tientiza cu to˛ii ce Ónseamn„ s„ fii european.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule coleg.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mihei Andrian — Grupul parlamentar al P.N.L.

Declara˛ie politic„: î128 de ani de la reintegrarea Dobrogei Ón Rom‚nia, 134 de ani de Ónv„˛„m‚nt de marin„ sub spiritul ∫i semnul lui Mircea cel B„tr‚n“

Vreau s„ Óncep prin a v„ spune c„ ast„zi este o zi memorabil„ pentru Dobrogea, a c„rei importan˛„ pentru dobrogeni, dar ∫i pentru Óntreaga noastr„ ˛ar„ este greu de cuprins Ón cuvinte. Ast„zi se Ómplinesc 128 de ani de la reintegrarea Dobrogei Ón Rom‚nia.

V„ voi cita un fragment din Proclama˛ia Domneasc„ adresat„ de regele Carol c„tre dobrogeni, datat„ 14 noiembrie 1879, care, Ón sine, era o afirmare, era o asigurare ∫i era un Óndemn:

îLocuitori de orice na˛ionalitate ∫i religie,

Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel B„tr‚n ∫i a lui ™tefan cel Mare, de ast„zi face parte din Rom‚nia. Voi de acum at‚rna˛i de un Stat unde nu voin˛a arbitrar„, ci numai legea dezb„tut„ ∫i Óncuviin˛at„ de na˛iune hot„r„∫te ∫i oc‚rmuie∫te. Cele mai sfinte ∫i mai scumpe bunuri ale omenirii, via˛a, onoarea ∫i proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constitu˛ii pe care ne-o r‚vnesc multe ˛„ri str„ine. Religiunea voastr„, familia voastr„, pragul casei voastre vor fi ap„rate de legile noastre ∫i nimeni nu le va putea lovi f„r„ a-∫i primi legitima pedeaps„. Œn numele ∫i cu Ónvoirea Europei noi lu„m ast„zi Ón st„p‚nire provincia Dobrogrea, care provine ∫i este ˛ara rom‚n„ ∫i, transmi˛‚ndu-v„ domneasca noastr„ salutare, v„ rug„m ca aceast„ zi s„ devie, pentru aceast„ partea a Rom‚niei, Ónceputul unui viitor de pace ∫i Ónflorire, Ónceputul bunului trai ∫i al Ónfr„˛irii Óntre fiii aceleia∫i ˛„ri.“

Frumoase ∫i m‚ndre vorbe, care au c„l„uzit de-a lungul anilor spiritul dobrogenilor ∫i care ast„zi r„sun„ Ónc„ Ón sufletele noastre, c„ut‚ndu-∫i parc„ o a doua Ómplinire, au fost scrise de marele om politic liberal Mihail Kog„lniceanu, p„rintele reformei ∫i al primei moderniz„ri a Rom‚niei.

Œn acela∫i timp, era redactat domnescul ordin c„tre osta∫ii care, dup„ o lung„ perioad„ de domina˛ie otoman„, intrau Ón Dobrogea: îMarile puteri europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu Rom‚nia Dobrogea, posesiunea vechilor no∫tri domni. Voi nu intra˛i Ón Dobrogea ca cuceritori, ci ca amici, ca fra˛i ai unor locuitori care de acum sunt concet„˛enii no∫tri. Osta∫i, Ón noua Rom‚nie ve˛i g„si o popula˛ie Ón cea mai mare parte rom‚n„. Dar ve˛i g„si ∫i locuitori de alt neam, de alt„ religie, to˛i ace∫tia devenind deopotriv„ membri ai Statului rom‚n, au dreptul deopotriv„ la protec˛ia, la iubirea voastr„“.

Totodat„, pe data de 17 noiembrie, se Ómplinesc 134 de ani de istorie a Ónv„˛„m‚ntului de marin„. Totul a Ónceput prin Ónfiin˛area ™colii Flotilei, la Gala˛i, Ón 1872, care a reprezentat, Ón contextul cre∫terii rolului Flotei Militare ∫i Civile ca factor de putere naval„, primul pas spre institu˛ionalizarea unor forme de instruire a cadrelor de marin„. Pe parcursul a doi ani de studiu, Ón aceast„ institu˛ie s-au preg„tit ofi˛eri ∫i subofi˛eri care au Óndeplinit diferite func˛ii la bordul navelor Marinei Militare, dar ∫i ale Flotei Comerciale Rom‚ne.

Ideea apari˛iei unei ∫coli superioare de profil a fost sus˛inut„ mult„ vreme, iar materializarea a venit Ón anul 1909, prin Ónfiin˛area ™colii Navale Superioare la Constan˛a. Œncep‚nd cu anul 1910, denumirea ∫colii s-a schimbat Ón î™coala Militar„ de Artilerie, Geniu ∫i Marin„“, iar planul de Ónv„˛„m‚nt a cuprins explicit disciplina Naviga˛ie.

Œn 1938 a fost Ónfiin˛at„ Sec˛ia Marin„ de Comer˛, Ón cadrul aceleia∫i institu˛ii. Necesitatea asigur„rii unor condi˛ii optime de instruire practic„ a impus achizi˛ionarea unei nave-∫coal„. Construit Ón perioada 1937—1939 la ™antierele Navale îBlohm & Voss“ din Hamburg — Germania, Bricul îMircea“ a intrat Ón dotarea Marinei Militare Rom‚ne la 17 mai 1939, fiind un velier cu trei catarge Ónalte de 44 de metri ∫i 23 de vele, ce Ónsumeaz„ o suprafa˛„ de 1.750 metri p„tra˛i. Bricul îMircea“ poart„ cu cinste pavilionul na˛ional pe m„rile lumii ∫i a creat un spirit care Ói une∫te sub semnul s„u pe to˛i aceia care ∫i-au des„v‚r∫it ucenicia la bordul s„u.

Œncep‚nd cu anul 1948, ™coala Naval„ prime∫te numele de ™colile Marinei Militare, av‚nd Ón compunere at‚t ∫coala de ofi˛eri, c‚t ∫i pe cea de mai∫tri militari. Din 1950, institu˛ia devine ™coala de Ofi˛eri de Marin„, apoi, din 1954, ™coala Superioar„ de Ofi˛eri de Marin„, moment Ón care a fost inclus„ Ón sistemul Ónv„˛„m‚ntului politehnic rom‚nesc. Œn anul 1969, ∫coala a primit numele voievodului Mircea cel B„tr‚n, iar Ón 1973 devine Institutul de Marin„ îMircea cel B„tr‚n“. Dup„ anul 1989, conducerea ∫colii a ini˛iat demersuri, care s-au dovedit fructuoase, pentru Ónfiin˛area Academiei Navale îMircea cel B„tr‚n“, ca îinstitu˛ie militar„ de Ónv„˛„m‚nt superior de specialitate“, destinat„ preg„tirii ∫i perfec˛ion„rii ofi˛erilor ingineri pentru For˛ele Navale ∫i Marina Comercial„.

Spa˛iul educa˛ional european convenit cu ocazia Acordului de la Bologna, Ón 1999, pune Ón concordan˛„ obiectivele Ónv„˛„m‚ntului de marin„ cu cerin˛ele beneficiarilor academiei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Autoritatea Naval„ Rom‚n„. Œncep‚nd din acel an, prin planurile de Ónv„˛„m‚nt pe care Academia Naval„ îMircea cel B„tr‚n“ le pune Ón aplicare, se r„spunde exigen˛elor Consiliului Na˛ional de Evaluare Academic„ ∫i Acreditare.

Œn acela∫i timp, calitatea de na˛iune membr„ a N.A.T.O. a impus adaptarea planurilor de Ónv„˛„m‚nt militar la cerin˛ele de compatibilitate ∫i interoperabilitate Óntre alia˛i. Cei peste 15.000 de ofi˛eri absolven˛i se ridic„ la nivelul de preg„tire mondial, fapt atestat ∫i de orientarea selectiv„ a companiilor maritime str„ine pentru recrutarea de personal navigant brevetat provenit de pe b„ncile institu˛iei.

Numero∫i licen˛ia˛i ai acestei academii au urcat pe cele mai de sus trepte Ón ierarhia militar„ ∫i social„, devenind comandan˛i de arm„, comandan˛i de unit„˛i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 amirali, academicieni sau oameni de ∫tiin˛„, comandan˛i de curs„ lung„, ba chiar ∫i un pre∫edinte.

Obiectivele Academiei Navale îMircea cel B„tr‚n“ sunt: preg„tirea ofi˛erilor-ingineri pentru nevoile For˛elor Navale ∫i ale Poli˛iei de Frontier„, preg„tirea inginerilor ∫i a inginerilor economi∫ti pentru Marina Civil„ ∫i companiile de exploat„ri portuare ∫i exploatare nave, preg„tirea ofi˛erilor fluviali ∫i maritimi pentru marina civil„, perfec˛ionarea preg„tirii personalului militar ∫i civil prin forme ale Ónv„˛„m‚ntului postuniversitar, precum cursuri de masterat, cursuri postuniversitare, cursuri de carier„.

Academia Naval„ a devenit ∫i va r„m‚ne un nume emblematic pentru ∫coala superioar„ rom‚neasc„. Œnv„˛„m‚ntul superior de marin„, o adev„rat„ pepinier„ de ofi˛eri, trebuie s„ reprezinte nu doar o prioritate a politicii interne, ci, Ón contextul globaliz„rii, constituie un fenomen de care toate autorit„˛ile din domeniu trebuie s„ ˛in„ seama. ™i, totodat„, Ón contextul globaliz„rii, consider c„ ar fi benefic„ reunirea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt de profil, astfel Ónc‚t Ón cadrul larg al competi˛iei interna˛ionale din domeniu s„ fie creat un _brand_ al ofi˛erilor de marin„ rom‚ni.

Trebuie s„ se acorde aten˛ie deosebit„ calit„˛ii preg„tirii teoretice ∫i practice a absolven˛ilor astfel Ónc‚t, pe l‚ng„ formarea profesional„, ∫coala s„ formeze caractere puternice, care s„ poat„ face fa˛„ vicisitudinilor unui domeniu extrem de solicitant.

Pe de alt„ parte, poate c„ va veni un moment c‚nd politicul va Ón˛elege c„ ˛ara noastr„ are nevoie de o flot„ ∫i va lua m„surile adecvate, evit‚nd pierderea unei Óndelungi tradi˛ii Ón domeniu. P‚n„ atunci, Óns„, avem ofi˛erii de marin„, recunoscu˛i ∫i respecta˛i pe unde se duc, fiecare dintre ei reprezent‚nd un adev„rat ambasador al Ónv„˛„m‚ntului ∫i culturii rom‚ne∫ti.

Urez Academiei Navale îMircea cel B„tr‚n“ mul˛i ani Ónainte, Ón formarea de viitori lupi de mare care s„ poarte cu m‚ndrie imaginea Rom‚niei pe meleagurile str„ine ∫i s„ reprezinte cu cinste ∫i profesionalism Ónv„˛„m‚ntul superior de marin„ rom‚nesc!

Sper ca autorit„˛ile rom‚ne s„ acorde aten˛ia ∫i resursele necesare dezvolt„rii continue a acestei ∫coli ∫i totodat„ meseriei Ón sine ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, protej„rii intereselor celor care sunt absolven˛ii academiei, Ón contextul globaliz„rii.

V„ mul˛umesc.

Domnule coleg, ave˛i reprezentant de la U.D.M.R.? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din prim„vara anului 2004 Óncerc s„ opresc ilegalit„˛ile din zona Mélypatak. Atunci, domnul Potcovaru a blocat cercet„rile infrac˛iunilor. Œn toamna anului 2005, domnul Iordache a fost cel care a f„cut imposibil„ verificarea defri∫„rilor ilegale Ón aceast„ zon„. La Ónceputul verii anului 2006, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a solicitat verificarea infrac˛iunilor la Mélypatak din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov. Atunci, inspectorii au constatat infrac˛iuni pe mai multe sute de hectare, care Óns„ erau mu∫amalizate de controlor. C‚nd am aflat

c„ ∫eful Ocolului de Regim a raportat infrac˛iuni numai pe 47 de hectare, prin mijloace parlamentare l-am Óntrebat pe domnul ministru Gheorghe Flutur despre consecin˛ele declara˛iilor false din partea unor ∫efi de ocoale prin care dau rapoarte false superiorilor lor din cadrul ministerului.

Ca urmare a adresei nr. 173.777/2006 a domnului ministru Gheorghe Flutur privind distrugerea fondului forestier na˛ional privat Ón zona Mélypatak din U.P. VII. Remetea, u.a. 11-24, 115, 116, Ón raza de activitate a Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni ∫i a Ocolului Silvic de Stat Topli˛a Ón subordinea Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc, trebuie s„ precizez urm„toarele:

1. De la Ónfiin˛are, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni a pus Ón valoare un volum de 27.530 metri cubi mas„ lemnoas„ persoanelor fizice, Ón baza cotelor aprobate. Volumul men˛ionat mai sus, Ón opinia mea, este recoltat de pe o suprafa˛„ de peste 70 de hectare.

Atunci, pot s„ formulez Óntrebarea.

Domnule ministru, cu ocazia aplic„rii tratamentelor prin punerea Ón valoare a masei lemnoase de c„tre inginerul silvic, nu era obligat s„ respecte Ordinul ministrului nr. 635/2002 privind respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase puse Ón valoare din vecin„tatea suprafe˛elor unde era Ón curs sau terminat„ exploatarea masei lemnoase din aceea∫i zon„?

Totodat„, precizez: Ón asemenea exploatare haotic„ care a avut loc Ón acea zon„, s-a re˛inut ∫i garan˛ie de reÓmp„durire potrivit legisla˛iei. Cum se va realiza acest lucru? S-a re˛inut de la a∫a-zi∫i proprietari din nou o sum„ de bani care vor fi fura˛i, ca ∫i Ón parcelele din U.P.I. Ditr„u, u.a. 59, 60 ∫i 62, din cadrul conducerii fostului Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, actuala conducere a Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni.

2. Œn adresa nr. 1.337/4 septembrie 2006, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, prin care a informat Inspec˛ia Silvic„ ∫i de V‚n„toare Harghita, este total Ónt‚rziat„, fiindc„ aceste distrugeri repetate din zona respectiv„ erau obiectul declara˛iei mele politice Ón Parlamentul Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor, la 27 iunie 2006, ∫i am precizat personalul silvic implicat Ón aceste distrugeri repetate Ón frunte cu ∫eful de district, Incze Jozsef. Dup„ acest demers, am f„cut o alt„ sesizare la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov. Institu˛ia respectiv„, prin adresa nr. 8.089 din 24 iulie 2006, confirm„ cele sesizate cu men˛iunea c„ se vor lua m„surile legale Ómpotriva celor vinova˛i de aceste t„ieri ilegale. Mi se pare ciudat c„, Óncep‚nd din luna iunie 2006, activitatea profesional„ a organelor Ón drept nu a avut niciun efect, iar recent, c‚nd a c„zut z„pad„ ∫i nu se poate evalua prejudiciul exact, se vor lua m„suri. Suprafe˛ele defri∫ate br„cuite cu aproxima˛ie care nu corespund realit„˛ii, prin aceast„ adres„, unde volumul de mas„ lemnoas„ t„iat„ ilegal este de peste 20.000 metri cubi, fa˛„ de care organele silvice de control nu au luat nicio m„sur„.

Consider c„ suntem sub inciden˛a Legii nr. 15/1988 cap. II. art. 13, lit. b), c), d), f), k) ∫i art. 14 lit. b), g), h) ∫i a Legii nr. 26/1996 titlul III, art. 72 ∫i, Ón ultimul r‚nd, constat Ónc„lcarea grav„ a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 139/2005, art. 35, de cei din cadrul conducerii ambelor ocoale silvice.

Con˛inutul textului din care rezult„ c„ se vor lua m„suri drastice contra celor care aduc prejudiciu p„durii este ridicol, fiindc„ personalul silvic angajat se face

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 vinovat pentru aceste distrugeri, cei care au defri∫at versan˛i Óntregi ∫i au comercializat Ón mod fraudulos masa lemnoas„ ob˛inut„ pentru firmele-c„pu∫„ ale lor ∫i ale firmelor proprietate personal„ coordonate din umbr„.

Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Eu sunt deja obi∫nuit cu r„spunsurile dumneavoastr„, Ón care men˛iona˛i c„ se vor lua m„surile ce se impun fa˛„ de personalul silvic implicat.

Totodat„, consider c„ Ón timp util ve˛i face o verificare real„ la cele dou„ ocoale men˛ionate Ón ce prive∫te activitatea profesional„ privind combaterea fenomenului infrac˛ional Ómpotriva persoanelor care au Ónc„lcat Legea nr. 26/1996 potrivit Titlului IV art. 104 ∫i a Legii nr. 427 din 2001 privind Statutul personalului silvic, art. 40 alin. 1.

Œmi pare r„u c„ ∫i prin ultimul r„spuns al dumneavoastr„ trimis Parlamentului Rom‚niei, adresa nr. 173.777/2006, Ói sprijini˛i Ón continuare pe infractori. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Cu mult„ pl„cere.

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mocanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îŒn Ia∫i func˛ioneaz„ o agen˛ie guvernamental„ «secret„»!“. Œn 2005, Guvernul a hot„r‚t Ónfiin˛area Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„, al c„rei scop era gestionarea fondurilor destinate dezvolt„rii agriculturii. Œn Ordonan˛a Guvernului nr. 103 din 2005 nu se spunea Óns„ nimic de faptul c„ aceast„ agen˛ie va func˛iona ca un veritabil serviciu secret, ce va derula ac˛iuni dintre cele mai pu˛in transparente.

De ce spun aceste lucruri? Recent, toate eforturile unui ziar local de a afla — pe baza Legii nr. 544/2001 — am„nunte despre organigrama institu˛iei, mai precis despre numele angaja˛ilor, posturile ∫i salariile acestora, s-a lovit de refuzul ferm al conducerii A.P.I.A. Nu poate rezulta de aici dec‚t faptul c„ agen˛ia pentru agricultur„ lucreaz„ cu informa˛ii clasificate ∫i cu secrete de stat. Probabil acesta este ∫i motivul pentru care ˛„ranii ie∫eni habar n-au de aceast„ institu˛ie care ar trebui s„-i ajute.

De altfel, nu cu mult timp Ón urm„, presa ie∫ean„ a scris despre modul c‚t se poate de dubios Ón care se desf„∫oar„ concursurile A.P.I.A. De fiecare dat„ c‚∫tig„torii posturilor au fost pilele actualei puteri.

S„ ne mai Óntreb„m de ce merge at‚t de prost agricultura rom‚neasc„?

V„ mul˛umesc.

Cu mult„ pl„cere, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

## Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Œn numele ∫i din Óncredin˛area Consiliului director al Forumului Civic al Rom‚nilor din Covasna ∫i Harghita, permite˛i-mi s„ v„ prezint o chemare adresat„ Ón preajma s„rb„torii na˛ionale a Rom‚niei tuturor celor care

rezoneaz„ la semnifica˛ia istoric„ ∫i contemporan„ a zilei de 1 Decembrie, asemenea rom‚nilor pe care aceast„ organiza˛ie neguvernamental„ ∫i-a asumat responsabilitatea s„-i reprezinte Ón aceast„ zon„ a ˛„rii.

îAcum, Ón aceste zile c‚nd ne apropiem tot mai mult de 1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, din inima Rom‚niei, Ómbr„˛i∫at„ de arcul carpatic, adres„m o chemare de suflet mai-marilor ˛„rii ∫i tuturor cet„˛enilor ca, Óncep‚nd din acest an, s„ facem ca la s„rb„toarea noastr„ na˛ional„ s„ se bucure to˛i fiii patriei comune, indiferent de etnie, credin˛„ sau stare social„. Dac„ Bucure∫tiul reprezint„ pentru noi to˛i Capitala constitu˛ional„ de fiecare zi a Rom‚niei, iar Alba Iulia este ∫i va r„m‚ne Capitala de con∫tiin˛„ a Marii Uniri, credem c„ este normal ∫i moral ca Ón fiecare an re∫edin˛ele de jude˛ s„ devin„ pe r‚nd, pentru o zi, la 1 Decembrie, Capitala simbolic„ a ˛„rii“.

Œn acest spirit, Forumul Civic al Rom‚nilor din Covasna ∫i Harghita aduce cuvenita rug„minte autorit„˛ilor publice centrale, Pre∫edin˛iei, Parlamentului, Guvernului, clasei politice ∫i reprezentan˛ilor societ„˛ii civile ca, Ón acest an, festivit„˛ile de rang na˛ional ale zilei de 1 Decembrie s„ fie organizate la Sf‚ntu Gheorghe, re∫edin˛a jude˛ului Covasna. Ne exprim„m convingerea c„ ini˛iativa noastr„ va g„si ecoul de con∫tiin˛„ cuvenit la toate nivelurile de decizie ∫i la to˛i compatrio˛ii no∫tri.

Œn ajunul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, de ziua na˛ional„ v„ a∫tept„m cu drag la Sf‚ntu Gheorghe, Ón Ardeal, Ón inima Rom‚niei.

F„c‚ndu-mi o datorie de suflet din a v„ adresa ∫i dumneavoastr„ aceast„ chemare, Ón calitate de deputat de Covasna, v„ Óndemn s„-i da˛i curs Ón spiritul promov„rii, Óncep‚nd chiar cu acest an, a unui proiect na˛ional generos, pe m„sura sufletelor ∫i a con∫tiin˛elor curate din care acesta a izvor‚t.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

™i eu v„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Azi a avut loc o mic„ neÓn˛elegere privind ∫edin˛a, a Ónceput mai t‚rziu. De aceea am ∫i dat cuv‚ntul mai liber, a∫a, din partea grupurilor. Dac„ mai exist„ vreun coleg care ˛ine neap„rat s„ ˛in„ Ón fa˛a plenului declara˛ia politic„, pentru c„ am ie∫it din program?! Dac„ nu, v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

O pauz„ de cinci minute. La zece ∫i un sfert Óncepem a doua parte a ∫edin˛ei noastre.

Mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îAlian˛a «Fumul ∫i Cea˛a»“

Exist„ mini∫tri care Ó∫i fac datoria a∫a cum le solicit„ func˛ia Ón care au fost Ónvesti˛i, dar exist„ ∫i mini∫tri care se afl„ Óntr-o continu„ campanie electoral„, oameni care acum pozeaz„ Ón membri ai Executivului, peste 5 minute sunt lideri de partide, peste alte cinci minute ieftinesc biletele la c„l„toria cu avionul, mai Óncolo promit transparen˛„ total„ Ón derularea licita˛iilor publice, apoi se Óngrijesc ca o licita˛ie de sute de milioane de euro s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 c‚∫tigat„ de un amic (iar firmele str„ine cu experien˛„ ∫i seriozitate s„ piard„!); fac pe necru˛„torii, amenin˛„, declar„, atac„ ∫i contraatac„, arunc„ cu epitete Ón alia˛i ∫i du∫mani, b„rba˛i ∫i doamne, deopotriv„.

Ace∫ti oameni, care au preluat exemplul de succes al fostului primar Traian B„sescu, fac mai mult„ larm„ dec‚t treab„, iar pu˛ina treab„ pe care o efectueaz„ au grij„ s„ fie profitabil„ clientelei de partid. Œn tot acest timp, au grij„ s„ ne asurzeasc„ cu zgomotul ∫i cu limbajul lor colorat.

Recent, opinia public„ a descoperit c„ institu˛iile statului au modificat Ón ultimul moment documentele licita˛iei pentru primul tronson al autostr„zii Bucure∫ti— Ploie∫ti, botezat„ de rom‚ni Autostrada îGolden Blitz“, pentru a permite participarea la licita˛ie a firmei rom‚ne∫ti îPACO International“. Explica˛ia pe care factorii implica˛i au furnizat-o este c„ s-a urm„rit îpunerea pe picior de egalitate“ a participan˛ilor. Adic„ trebuie s„ acord„m acelea∫i ∫anse at‚t firmelor serioase cu vechime ∫i autoritate Ón domeniu, care au Ón portofoliu lucr„ri impresionante realizate Ón toat„ lumea, c‚t ∫i firmelor prietenilor no∫tri, care nu au construit nici m„car un kilometru de autostrad„ p‚n„ Ón acel moment. Culmea este c„ domnul ministru Ónsu∫i îdescoper„“ ulterior c„ firma Ón cauz„ nici m„car s„ repare autostr„zi nu se pricepe, declan∫‚nd, chipurile, nemul˛umirea Domniei Sale.

Suntem ner„bd„tori s„ ne explice domnul ministru care se gr„be∫te s„ acorde at‚ta Óncredere unor firme rom‚ne∫ti — Óns„ pe banii Uniunii Europene —, cum motiveaz„ modificarea documentelor acestei licita˛ii de stat. Credem, Óns„, c„ Domnia Sa nu va avea timp, deoarece se str„duie∫te s„ apar„ tot timpul la televizor sau Ón presa scris„. La urma urmei, acela∫i tip de comportament neserios le-a adus altora cea mai Ónalt„ demnitate Ón stat.

îGeamia Esmahan Sultan din Mangalia trebuie reconsolidat„“

Cu siguran˛„, este necesar„ dezvoltarea unui plan consistent de refacere a monumentelor istorice. Parte a patrimoniului na˛ional, acestea definesc identitatea na˛ional„, preocuparea pentru o p„strare a lor Ón condi˛ii corecte Ónsemn‚nd datorie ∫i respect.

Œn niciun caz nu trebuie neglijat„ aceast„ zon„ a culturii, extrem de important„. Alocarea sumelor necesare restaur„rii obiectivelor religioase, a monumentelor de art„ reprezint„ o cerin˛„, indiferent de ˛ar„, indiferent de guvernare.

Œn Rom‚nia exist„ multe astfel de valori. Pe l‚ng„ Óndeplinirea unei datorii de onoare fa˛„ de trecut, ac˛iunea poate produce ∫i un efect benefic Ón domeniul turismului cultural.

Este ∫i cazul geamiei Esmahan Sultan din ora∫ul Mangalia, jude˛ul Constan˛a. Monument istoric, acest l„ca∫ religios, dat‚nd din secolul al XI-lea, Ónseamn„, pentru to˛i locuitorii urbei de la malul M„rii Negre un simbol ∫i o dovad„ a diversit„˛ii religioase. Geamia are nevoie Óns„ Ón momentul de fa˛„ de lucr„ri intense Ón scopul consolid„rii, zona cea mai afectat„ fiind minaretul. Au existat, de-a lungul anilor, Ón acest sens, mai multe sesiz„ri, din p„cate, nepuse Ón practic„.

Efortul financiar este unul deosebit, dar salvarea unei astfel de construc˛ii ofer„ o satisfac˛ie moral„ de nem„surat.

Dincolo de latura pur istoric„, demersul poate constitui ∫i o parte a sus˛inerii turismului local. Conjugarea eforturilor autorit„˛ilor responsabile este solu˛ia sigur„, unic„ ∫i eficient„.

Œn prag de s„rb„tori ∫i de integrarea Ón Uniunea European„, Rom‚nia este afectat„ din nou de greva de avertisment a func˛ionarilor publici. Lucr„torii din finan˛e, pensii, protec˛ia muncii, v„mi ∫i alte sectoare fundamentale de activitate ∫i-au oprit activitatea din cauza faptului c„ nu exist„ o lege a salariz„rii care s„ permit„ cre∫teri salariale. Mai mult, sindicali∫tii amenin˛„ cu declan∫area grevei generale, Óncep‚nd din 20 noiembrie, Ón cazul Ón care revendic„rile nu le vor fi solu˛ionate.

Consider c„ Guvernul trebuie s„ r„spund„ Óntr-un fel la cererea sindicali∫tilor de a prezenta un proiect al legii salariz„rii care s„ respecte cre∫terile salariale ∫i sporurile solicitate de func˛ionarii publici. Este de neÓn˛eles s„ transform„m de fiecare dat„ s„rb„torile de iarn„ Ón zile cu ac˛iuni de protest, iar Guvernul s„ nu fac„ nimic Ón acest sens, mai ales acum, Ón preajma ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Pe l‚ng„ faptul c„ nu reu∫im s„ fim consecven˛i cu noi Ón∫ine, greva func˛ionarilor publici ne aduce prejudicii de imagine ∫i Ón ochii europenilor care ne viziteaz„ ˛ara.

Astfel, greva de avertisment a vame∫ilor ar„deni afilia˛i la Alian˛a Federativ„ îSed Lex“ a afectat ieri diminea˛„ traficul Ón v„mile de la frontiera cu Ungaria, unde s-au format cozi de ma∫ini absolut nefire∫ti pentru aceast„ perioad„. Vame∫ii au oprit par˛ial controlul specific la frontier„, asigur‚nd doar treimea impus„ de lege, control‚nd vehiculele care au ie∫it ∫i intrat din Rom‚nia Óntr-un ritm mult mai lent dec‚t de obicei.

Dincolo de aceste neajunsuri, cei care sufer„ din cauza acestor ac˛iuni revendicative sunt, ca de obicei, cet„˛enii de r‚nd, prin bulversarea activit„˛ilor de rela˛ii cu publicul ale institu˛iilor publice. Popula˛ia este cea mai afectat„ pentru c„ se Ónchid ghi∫eele la care se pl„tesc impozitele, amenzile sau alte taxe, form‚ndu-se cozi de ore Óntregi, ca pe vremea lui Ceau∫escu.

Consider c„ toate autorit„˛ile statului, de la Guvern la func˛ionarii publici care se consider„ nedrept„˛i˛i, trebuie s„ dea dovad„ de maturitate ∫i de spirit civic, pentru a rezolva amiabil aceste nemul˛umiri. Activitatea unor institu˛ii publice de strict„ necesitate pentru buna func˛ionare a societ„˛ii nu poate fi paralizat„, iar Executivul trebuie s„ adopte cele mai bune solu˛ii pentru a solu˛iona revendic„rile sindicali∫tilor de comun acord cu ace∫tia.

îRevendic„rile sindicale Ón pragul ader„rii sunt bine-venite sau nu?“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pe m„sur„ ce ne apropiem de 1 ianuarie 2007, data ader„rii oficiale a Rom‚niei la U.E., sindicatele agit„ tot mai mult fragilul echilibru economico-social Ón care ne zbatem. Nu ∫tiu dac„ aceste mi∫c„ri fac parte sau nu dintr-o campanie inten˛ionat„ de destabilizare, dar efectele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 finale cam acestea ar putea s„ fie. Revendic„ri de genul îVrem dublarea salariilor!“ sau îCre∫teri salariale de 70%“ au devenit laitmotivele acestei toamne, iar multe dintre ele vin din r‚ndul zonei bugetare.

Œn fond, este dreptul democratic al oamenilor de a-∫i ar„ta nemul˛umirea ∫i de a solicita mai mul˛i bani pentru a acoperi dezechilibrul produs de cre∫terea aberant„ a pre˛urilor. Func˛ionari publici, cadre medicale sau din Ónv„˛„m‚nt, to˛i vor cre∫teri salariale substan˛iale, imediate, retroactive dac„ se poate, ∫i to˛i amenin˛„ cu greva dac„ aceste revendic„ri nu sunt solu˛ionate.

Interesant este Óns„ momentul ales: sf‚r∫it de an ∫i cu un buget pe anul Ón curs aproape epuizat. Oare ace∫ti lideri sindicali, ale∫i Ón aceste func˛ii tocmai pentru c„ au o viziune mai larg„ asupra realit„˛ilor economice ale unei ˛„ri Ón compara˛ie cu o infirmier„ de spital, s„ zicem, oare ace∫tia nu Ón˛eleg c„ preten˛iile lor sunt nerealiste? Cum po˛i acum, la final de an bugetar, s„ ceri sume astronomice? De unde s„ fie pl„tite? Din noi impozite ∫i taxe?

Situa˛ia celor angaja˛i la patron este diferit„. Ei pot oric‚nd s„ acuze c„ sunt exploata˛i, c„ al˛ii se Ómbog„˛esc pe spinarea ∫i pe munca lor, dar c‚nd e∫ti angajat la stat pe cine mai acuzi? Statul nu este ∫i nu va fi niciodat„ un patron. Statul nu se va Ómbog„˛i sau nu va s„r„ci de pe urma muncii func˛ionarilor s„i. El va avea Óntotdeauna un buget din care Ó∫i va pl„ti slujba∫ii ∫i va avea grij„ ca ace∫tia s„ primeasc„ periodic m„riri de salariu, cum a f„cut ∫i p‚n„ acum, c„ci spre deosebire de angaja˛ii din mediul privat, unde patronii vor reu∫i sau nu s„ le indexeze salariile angaja˛ilor, salariile celor de la stat vor fi corelate cu noile pre˛uri.

Œn loc s„ anticipeze acest lucru, liderii sindicali continu„ s„ incite inutil la grev„, profit‚nd tocmai de ∫ansa pe care au avut-o de a prinde un loc de munc„ la stat, ∫i nu la patron. Pentru c„ un patron, dup„ ce ar fi discutat politicos cu liderii sindicali ∫i le-ar fi explicat c‚t de aberante sunt cererile lor, i-ar fi poftit pe poart„ afar„ ∫i a doua zi ar fi angajat al˛i oameni poate mai bine preg„ti˛i dec‚t primii, dar care nu au avut ∫ansa s„ g„seasc„ un loc de munc„. C‚nd e∫ti Óns„ angajat la stat, regulile jocului sunt altele, c„ci statul nu d„ oameni afar„ de la locul de munc„ ∫i sindicatele ∫tiu asta ∫i profit„ din plin, nu pentru interesul salaria˛ilor, ci, pur ∫i simplu, pentru a-∫i justifica Óntr-un fel activitatea. Pentru c„ s„ nu crede˛i c„ liderii sindicali nu sunt remunera˛i ∫i c„ ar face aceast„ munc„ gratuit ∫i din filantropie.

Major„rile salariale sunt necesare, ca ∫i corelarea veniturilor cu pre˛urile pie˛ei, dar modul Ón care se procedeaz„ ∫i ∫antajul la care statul este supus Ón prezent nu fac cinste celor care au avut ∫ansa s„ ocupe un loc de munc„ pl„tit din fonduri bugetare.

Declara˛ie politic„: îAtentat la p‚inea noastr„ cea de toate zilele“

Politica dus„ de Guvernul condus de C„lin PopescuT„riceanu a adus, Ón pragul iernii, o serie de scumpiri pentru o mare parte a popula˛iei ˛„rii, ∫i a∫a Óncercat„ din greu Ón ultima vreme. Astfel, gra˛ie modului de lucru pompieristic ∫i necorect al guvernan˛ilor, p‚inea se va scumpi cu 15% Óncep‚nd cu luna noiembrie.

Œn fiecare zi, milioane de rom‚ni care tr„iesc dintr-un salariu minim sau din pensii de nici 2 milioane de lei vor trebui s„ pl„teasc„, Ón plus, c‚te 300—1.000 lei vechi

pentru o p‚ine. O spun cu toat„ t„ria: este un atentat la p‚inea noastr„ cea de toate zilele, este un atac direct la via˛a noastr„ de zi cu zi. Œn timp ce ˛„ranii au hambarele pline de gr‚u ∫i alte cereale, nimeni nu s-a g‚ndit la acest lucru, fiind Óncurajat„ bursa de specul„. Revin ∫i spun c„ se Ónt‚mpl„ a∫a deoarece Cabinetul T„riceanu nu are o politic„ coerent„ Ón domeniul agrar, ca de altfel Ón alte domenii importante ale economiei na˛ionale.

Consider c„, Ón urma scumpirilor din ultima vreme, cei peste 4 milioane de pensionari rom‚ni nu vor suporta ∫i m„rirea pre˛ului p‚inii, aliment de baz„. Din p„cate, cu c‚teva luni Ónaintea intr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, la noi Óncerc„ri este supus poporul, foarte asuprit, Ón ultimii doi ani, din cauza impoten˛ei guvernamentale.

Cu deosebit„ considera˛ie.

Declara˛ie politic„: îfi„ranul rom‚n ∫i pariul european“ Œn Rom‚nia, agricultura, la ora actual„, are multe necunoscute, iar ˛„ranul rom‚n tr„ie∫te Ón confuzie ∫i incertitudine. Jude˛ul Gala˛i de˛ine capul de list„ din punct de vedere al produc˛iei agricole ∫i zootehnice. Zootehnia e cel dint‚i teren de Óncercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transform„ri radicale, ceea ce nu Ónseamn„ c„ sunt demne de luat Ón seama prorocirile ce se tot v‚ntur„ Ón vremea din urm„, c„ vom vedea sting‚ndu-se o tradi˛ie: cre∫terea animalelor ∫i a p„s„rilor Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti pentru comercializare. Gospod„ria ˛„r„neasc„ va continua s„ aib„ un rol important Ón aprovizionarea pie˛ei alimentare cu lapte, br‚nzeturi, ou„ ∫i chiar carne. Numai c„, tot mai mult, vor avea c„utare numai produsele Ón realizarea c„rora vor fi respectate re˛ete ecologice.

La fel stau lucrurile ∫i Ón cultivarea p„m‚ntului. Este cert c„ ˛„ranii cu spirit gospod„resc s-ar putea Ómbog„˛i practic‚nd o agricultur„ Ón stil tradi˛ional, cu Óngr„∫„minte naturale, dar pun‚nd la lucru ∫i ∫tiin˛a modern„. Produsele ob˛inute ar putea s„ fie v‚ndute pe bani grei Ón toat„ lumea, din Europa p‚n„ Ón America.

Statul ar trebui s„-i ajute. Nu cum a f„cut-o p‚n„ acum, prin structuri birocratice ∫i hipercentralizate, ci prin legi bune ∫i structuri de pia˛„, care s„-i stimuleze pe ˛„rani ∫i s„ le Óndrepte aten˛ia c„tre preocup„ri de acest fel.

Exist„ la noi chiar o experien˛„ notabil„, din perioada interbelic„, numero∫i ˛„rani fiind antrena˛i atunci Ón cultivarea unui tutun de o calitate special„. C‚nd stimulentele ∫i preocuparea au disp„rut, imediat dup„ r„zboi, s-a n„ruit ∫i cultura acestui tip de tutun.

Ast„zi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult la noi, desigur, c„ci Ón vremurile noastre, Ón ˛„rile dezvoltate, prin libera ini˛iativ„, dar ∫i prin interven˛ii de stat, dinamizarea pie˛ei este determinat„ de organizarea unor companii suple ∫i eficiente, cu scopul comercializ„rii produselor agricole. Toate urm„resc s„ ob˛in„ profit din tranzac˛ii, av‚nd ca obiect munca fermierilor. O Óntreag„ re˛ea de servicii agricole Ól sus˛ine Óns„ pe fermier, de la arat, sem„nat ∫i recoltat p‚n„ la v‚nzarea produselor, Óngrijindu-se s„-i revin„ un c‚∫tig optim, pentru c„ dac„ fermierul d„ faliment, Óntreaga re˛ea d„ faliment. C‚nd profitul nu e Óndestul„tor intervin subven˛iile.

La noi Óns„ se b‚jb‚ie. Œn locul fermierului se afl„ ˛„ranul rom‚n, desp„r˛it de pia˛„ fie de intermediari, fie de stat. A primit p„m‚nt, dar sprijinul pe care-l prime∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 ca s„ produc„ e palid. Nu se bucur„ nici de infrastructur„, nici de pre˛uri stimulative de achizi˛ie, nici de re˛ele de servicii, nici de subven˛ii ∫i nici de credite. Iar intermediarii din pie˛ele or„∫ene∫ti, h„r˛ui˛i acum de autorit„˛i, nu sunt dec‚t ni∫te bie˛i amatori, ce nu Ón˛eleg bine nici m„car dependen˛a lor fundamental„ de munca ˛„ranului ∫i de profitul lui.

F„r„ o reform„ radical„, f„cut„ cu fa˛a la viitor, agricultura noastr„ nu poate supravie˛ui. O reform„ a structurilor de produc˛ie, a rela˛iilor produc˛ie—consum, a mentalit„˛ilor ar fi singura ∫ans„ ca agricultura noastr„ s„ reziste Ón fa˛a concuren˛ei din Uniunea European„.

∫i noi acum, cu certitudine, c„ are dreptate! Nu putem Ón˛elege toate subterfugiile ∫i jongleriile caracteristice Domniei Sale, Óntruc‚t sunt acte ce nu ˛in de procesul justi˛iei, a∫a cum ar trebui.

Se pare c„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu, de c‚nd se crede acreditat de electorat s„ fac„ ceea ce vrea, a ajuns s„ pun„ Ón libertate ∫i oameni deosebit de periculo∫i, doar pentru c„ Domnia Sa este Pre∫edintele Rom‚niei ∫i at‚t. Cred, totu∫i, c„ ar trebui s„ Ói amintim Domniei Sale c„ justi˛ia nu se face la Cotroceni, ci doar jocurile de c„r˛i pe care le amestec„ Óntotdeauna cu mult„ dib„cie ∫i pricepere.

V„ mul˛umesc.

îPre∫edintele Rom‚niei, mai presus de Constitu˛ie“ Pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, a semnat la 6 noiembrie a.c. decretele de acordare a gra˛ierii individuale pentru doi trafican˛i de droguri, Popa Cristian Claudiu ∫i Mezea Radu Cristian, ace∫tia nemaiexecut‚nd restul de pedeaps„ r„mas„ din condamnarea de 11 ani, ∫i respectiv 10 ani.

Pe baza acestor fapte demne numai de pre∫edintele Traian B„sescu se poate constata cu u∫urin˛„ c„ pre∫edintele Rom‚niei ∫i-a dep„∫it competen˛a Ón cazul gra˛ierii celor doi condamna˛i pentru trafic de droguri, nesocotind decizia instan˛ei de recurs. Domnia Sa a precizat c„ motivul gra˛ierii l-a constituit faptul c„ judec„torii care au majorat pedepsele nu au ˛inut cont de circumstan˛ele personale ale celor doi tineri.

Dincolo de afirma˛iile domnului pre∫edinte Traian B„sescu se afl„ o situa˛ie de fapt care nu poate fi trecut„ cu vederea, ∫i anume Ónc„lcarea Constitu˛iei. Prin gra˛ierea celor doi tineri trafican˛i de droguri, Pre∫edintele Rom‚niei a Ónc„lcat principiul separa˛iei puterilor Ón stat ∫i a Óncercat s„ se substituie unei instan˛e judec„tore∫ti. Œn comunicatul de pres„ Ón care Administra˛ia Preziden˛ial„ anun˛a gestul de clemen˛„ al pre∫edintelui se preciza c„ cei doi tineri, Claudiu Cristian Popa ∫i Radu Cristian Mezea, au fost judeca˛i ∫i condamna˛i la 11, respectiv 10 ani de Ónchisoare pentru trafic de droguri, de∫i Ón dosarele lor nu existau probe temeinice care s„ justifice aceast„ acuza˛ie.

Chiar ∫i Consiliul Superior al Magistraturii a considerat c„ preciz„rile Pre∫edin˛iei reprezint„, practic, o îrejudecare a cauzei prin reevaluarea probelor“, procedur„ care ar fi îneconstitu˛ional„“ ∫i care ar îÓnfr‚nge principiul separa˛iei puterilor Ón stat“. Reac˛iile de la Cotroceni fa˛„ de acuza˛iile Consiliului Superior al Magistraturii au fost foarte scurte. îDecizia pre∫edintelui s-a bazat pe referatele trimise de Ministerul Justi˛iei“. Astfel, pentru fiecare dintre tinerii gra˛ia˛i de Pre∫edintele Rom‚niei pe 6 noiembrie a.c. a existat c‚te un referat semnat de ministrul justi˛iei, Monica Macovei, care cuprindea o serie de observa˛ii. Deci domnul pre∫edinte ac˛ioneaz„ din nou sub influen˛a unui ministru care se subrog„ instan˛elor de judecat„ ∫i face preciz„ri pe care le consider„ necesare ∫i edificatoare, de∫i instan˛a de recurs a fost de alt„ p„rere. Dac„ lucrurile stau a∫a, atunci nu mai avem nevoie de instan˛e, ci doar de ministrul justi˛iei, care s„ rezolve problemele Ón maniera sa proprie.

Consider c„ Ón asemenea situa˛ie nu se mai poate vorbi despre o reform„ a justi˛iei, ci, mai degrab„, despre o tendin˛„ c„tre dictatur„. Dac„ doamna ministru acuz„ parlamentarii, ori de c‚te ori are ocazia, c„ nu sunt capabili s„ Ón˛eleag„ inten˛iile Domniei Sale, putem afirma

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Situa˛ia din ˛ara noastr„ referitoare la nemul˛umirile diferitelor categorii sociale fa˛„ de o problem„ sau alta ne situeaz„ perfect Ón urm„torul cadru: îÓnc„ o zi, Ónc„ o poveste“ sau, mai bine spus, îÓnc„ o zi, Ónc„ un nemul˛umit“.

Recent, o nou„ grupare sindical„ a intrat Ón grev„ pentru a ob˛ine dubl„ri ale salariilor, dac„ e s„ calcul„m m„ririle de salarii, primele de concediu, sporurile ∫i celelalte beneficii cerute de sindicali∫ti. M„ refer la sindicali∫tii func˛ionari publici, pl„ti˛i din banii contribuabililor, ∫i a c„ror activitate trebuie s„ vin„ Ón folosul cet„˛eanului.

Pentru a descrie c‚t mai complet contextul Ón care au fost lansate solicit„rile enun˛ate mai sus, trebuie s„ reamintesc, pentru c„ este important, faptul c„, Ón ziua de ast„zi, func˛ionarii publici au cele mai stabile locuri de munc„ ∫i sunt printre pu˛inele categorii sociale care beneficiaz„ de protec˛ie asigurat„ prin lege Ón ceea ce prive∫te p„strarea locului de munc„.

De asemenea, salariile au crescut anul acesta cu peste 11%, Ón cadrul celor dou„ major„ri alocate de Guvern, procent care dep„∫e∫te rata infla˛iei. Acestor major„ri li se adaug„ promisiunea Guvernului de acordare de noi major„ri Óncep‚nd cu anul 2007. De asemenea, Ón administra˛ia public„ se beneficiaz„ ∫i de cel mai accesibil sistem de prime, fiecare func˛ionar public de conducere av‚nd la dispozi˛ie diferite variante de acordare de prime pentru stimularea subordona˛ilor.

Cu toate acestea, cele prezentate mai sus nu trebuie considerate ca o Óncercare de a dovedi faptul c„ salariile func˛ionarilor publici nu sunt mici ∫i c„ ei nu au motive s„ fie nemul˛umi˛i. Ele sunt foarte mici, iar func˛ionarii publici au tot dreptul s„ solicite prin manifesta˛ii sindicale cre∫terea lor, mai ales c„ Guvernul ∫i Parlamentul r„spund pentru reglementarea salariilor Ón domeniul public.

Œns„, chiar dac„ fiecare dintre p„r˛i are argumentele sale, nu cred c„ este cazul ca tot cet„˛eanul s„ fie cel care are de suferit Ón urma acestor neÓn˛elegeri. Este ca ∫i c‚nd un angajator (cet„˛eanul) este nevoit s„ Ó∫i Ónt‚rzie rezolvarea problemelor sale, pentru care pl„te∫te, din cauz„ c„ cei pe care i-a angajat sunt at‚t de preocupa˛i s„ se certe Óntre ei Ónc‚t renun˛„ s„ mai fac„ lucrurile pentru care sunt pl„ti˛i. Este o situa˛ie anormal„, dar, totodat„, din nefericire, real„ la noi Ón ˛ar„.

Stima˛i colegi, Ón munca pe care trebuie s„ o depunem pentru realizarea interesului cet„˛eanului, angajatorul nostru, nu ne putem rezolva problemele dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Óncerc„m s„ ne punem unii pe ceilal˛i sub presiune. Dac„ dumneavoastr„ crede˛i c„ pot fi crescute salariile, iar noi nu facem asta pentru c„ nu vrem sau pentru c„ ne dorim s„ vedem cum dumneavoastr„, profesorii, pensionarii, cadrele medicale ∫i to˛i ceilal˛i rom‚ni cum tr„iesc de pe o zi pe alta, v„ spun c„ nu este a∫a.

Œn aceste condi˛ii de protest agresiv care produce efecte directe, solu˛iile pentru Óncheierea grevei vor fi tot o serie de promisiuni ∫i major„ri etapizate, pentru c„ altfel, o majorare direct„, a∫a cum este cerut„ de dumneavoastr„, va conduce Ón mod direct la cre∫terea infla˛iei ∫i ca urmare la transformarea inexistent„ a major„rii salariale acordate.

Ca o concluzie de final, v„ rog s„ Óncerc„m s„ abord„m metoda diplomatic„ de negociere cu reprezentan˛ii Guvernului ∫i s„ c„ut„m Ómpreun„ o solu˛ie de dialog care s„ nu mai transforme cet„˛eanul Ón victim„ a tuturor acestor neÓn˛elegeri Óntre dumneavoastr„ ∫i Guvern, respectiv Parlament.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îDemocra˛ii, parte a familiei politice europene“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn aceste zile, Partidul Democrat a reu∫it s„ duc„ la bun sf‚r∫it unul dintre obiectivele pe care noi to˛i, cei care facem parte din acest partid, ni l-am propus. Zilele trecute, dup„ cum bine ∫ti˛i, Partidul Democrat a primit un nou statut: acela de membru, deocamdat„ asociat, al Partidului Popular European, prin decizia care a fost luat„ s„pt„m‚na trecut„ la Bruxelles.

A∫ vrea s„-mi permite˛i s„ marchez acest eveniment Ón evolu˛ia Partidului Democrat, cu at‚t mai mult cu c‚t, de la 1 ianuarie 2007, odat„ cu aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„, vom deveni ∫i membri cu drepturi depline ai acestui Partid Popular European.

Este evident c„ acest lucru ne onoreaz„ extrem de mult ∫i, Ón acela∫i timp, ne aduce o satisfac˛ie deosebit„. Rom‚nia va avea o reprezentare Ón structurile europene, fiind parte a celui mai important grup politic din Parlamentul European, acolo unde, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, ∫i Rom‚nia Ó∫i va delega europarlamentarii ei.

A∫a dup„ cum am mai spus, lucrul ne onoreaz„ extrem de mult, dar, Ón acela∫i timp, ne ∫i oblig„, pentru c„ nu pu˛ini erau cei care nu vedeau cu ochi buni aceast„ asociere.

Œn anul 2005, Partidul Democrat ∫i-a exprimat dorin˛a de a deveni parte Ón marea familie politic„ european„, moment Ón care unele partide politice n-au gustat prea bine aceast„ solu˛ie, propun‚nd mai Ónt‚i pentru noi doar statutul de observator. Avizul pozitiv pe care l-am primit s„pt„m‚na trecut„ ne oblig„ Ón fa˛a celorlalte partide politice care Ónc„ privesc cu neÓncredere aceast„ asociere. Partidul Democrat trebuie s„ demonstreze c„ este capabil s„-∫i rezolve acele probleme interne la care f„ceau referire unii lideri politici ∫i c„ de˛ine resurse importante cu ajutorul c„rora s„-∫i poat„ Óndeplini toate acele responsabilit„˛i care-i revin.

Sper„m Óns„ ca Partidul Popular European s„ trateze Ón mod egal toate partidele care s-au asociat la aceast„ forma˛iune. Sper„m ca ∫i Partidul Democrat s„ primeasc„ acela∫i tratament de care se bucur„ ∫i celelalte partide care reprezint„ Rom‚nia Ón acest mare pol politic

european. Semnalele pe care le-am primit p‚n„ acum ne fac s„ credem c„ acest lucru se poate realiza. Eforturile pe care Partidul Democrat le-a f„cut spre o mai bun„ colaborare cu celelalte partide care au aderat la o doctrin„ popular„ n-au trecut neobservate, astfel c„ ∫i aprecierile pe care Partidul Popular European le-a f„cut la adresa noastr„ au fost pozitive.

Ele sunt sigur c„ vor continua ∫i Ón viitor, Partidul Democrat fiind dispus Óntotdeauna spre colabor„ri c‚t se poate de eficiente cu alte forma˛iuni politice ∫i sunt sigur c„ rezultatele nu vor Ónt‚rzia s„ apar„ at‚ta timp c‚t aceast„ colaborare vine ∫i din partea celorlalte partide.

V„ mul˛umesc.

M„surile anun˛ate de Executiv pentru reorganizarea activit„˛ii v„milor vor afecta semnificativ jude˛ul Arad. Potrivit ultimelor decizii anun˛ate de Guvern, Ón Transilvania ∫i Banat vor mai r„m‚ne doar dou„ direc˛ii regionale, iar Direc˛ia Regional„ Vamal„ Arad va fi mutat„ la Timi∫oara. Edificatoare este declara˛ia liderului de sindicat al lucr„torilor vamali din Arad, Gheorghe Gligor, care sus˛ine c„ din cei 385 de angaja˛i care lucreaz„ Ón prezent la punctele de frontier„ vor mai r„m‚ne doar aproximativ 85! Astfel, Ón v„mile din jude˛ul Arad, N„dlac, V„r∫and, Turnu ∫i Curtici, v„muirea va fi asigurat„ doar de c„tre partea maghiar„. Spa˛iile de˛inute Ón prezent de Vam„ vor fi preluate de Poli˛ia de Frontier„, iar vame∫ii rom‚ni vor mai opera doar la Zona Liber„ Arad—Curtici, Aeroport ∫i Vama de Interior.

Mi se pare cel pu˛in surprinz„toare lipsa de viziune economic„ ∫i de strategie care caracterizeaz„ deciziile luate cu privire la v„mile din Arad. M„ refer la faptul c„ nu cu mult timp Ón urm„ Ón sediul Direc˛iei Regionale Vamale Arad s-au investit sume uria∫e, de zeci de miliarde de lei, pentru ca acum sediul acestei institu˛ii s„ fie mutat la Timi∫oara! Aceea∫i lips„ de viziune a f„cut, probabil, ca reorganizarea sistemului s„ nu fie bine preg„tit„, determin‚nd astfel producerea unor efecte negative at‚t Ón plan social, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te buna desf„∫urare a activit„˛ii din v„mile ar„dene.

Consider c„ o astfel de reorganizare, care este de a∫teptat s„ conduc„ numai Ón jude˛ul Arad la concedierea a peste 300 de persoane, necesit„ o serie de m„suri preg„titoare. Cred c„ se impune creionarea unei strategii care s„ preÓnt‚mpine problemele sociale inerente ∫i, Ón acela∫i timp, s„ fac„ fa˛„ inerentelor proteste sindicale, cu at‚t mai mult cu c‚t se apropie perioada s„rb„torilor de iarn„, Ón care v„mile din vestul ˛„rii sunt supraaglomerate. Œn opinia mea ∫i a altor ar„deni de bun„-credin˛„, astfel de m„suri guvernamentale radicale trebuie s„ fie luate cu respectarea realit„˛ii concrete, nu s„ fie doar rezultatele calculelor pe h‚rtie. Aflat Ón plin„ expansiune economic„, jude˛ul Arad are nevoie ca de aer de continuarea activit„˛ii Direc˛iei Regionale Vamale Arad, fie ∫i numai pentru cele mai ridicate valori de tranzit spre ∫i dinspre Rom‚nia care se Ónregistreaz„ prin punctele sale de frontier„.

Œn consecin˛„, Ómi exprim convingerea c„ Guvernul Rom‚niei va analiza posibilitatea ca mutarea Direc˛iei Regionale Vamale Arad la Timi∫oara s„ nu determine apari˛ia unor consecin˛e sociale grave Ón zon„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

Declara˛ie politic„: îIresponsabilitate diplomatic„“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am citit recent, ca orice spectator al lumii politice, declara˛iile pe care pre∫edintele Traian B„sescu le-a f„cut Ón problema dependen˛ei Europei fa˛„ de resursele de gaze ale Rusiei ∫i, pe m„sur„ ce citeam, aveam con∫tiin˛a acut„ a erorii ireparabile, a gafei strategice, a acelui tip de gre∫eal„ care poate afecta o ˛ar„ pentru foarte mult timp.

Sigur, suntem cu to˛ii de acord cu faptul c„ exist„ o problem„ major„ a gazelor Ón Europa. Suntem de acord cu ideea c„ monopolul rusesc are consecin˛e nefericite la nivel politic, oblig‚ndu-ne s„ accept„m tot soiul de evolu˛ii interne îoriginale“ Ón Rusia. Suntem de acord cu faptul c„ pre˛urile preferen˛iale sau discriminante practicate de Rusia sunt o metod„ de ∫antaj politic ∫i, Ón acela∫i timp, de dictat economic, dar, tocmai pentru c„ suntem to˛i de acord, o declara˛ie precum cea a pre∫edintelui B„sescu pare lipsit„ de sens. De ce spune B„sescu ceea ce ∫tiu deja ∫i rom‚nii, ∫i englezii, ∫i germanii? Crede cumva c„ aceast„ problem„ nu se afl„ pe agenda statelor europene? Crede c„ va deschide ochii ∫efilor de stat din Vest? Cu siguran˛„, nu.

Traian B„sescu Ó∫i asum„ responsabilitatea de a spune un lucru arhicunoscut, dar sensibil ∫i cu poten˛ial exploziv. C‚nd face un astfel de gest, un ∫ef de stat urm„re∫te un scop special. Transmite un mesaj cu b„taie lung„, anun˛„ un eveniment misterios, bate ∫aua s„ priceap„ iapa. Œntrebarea e: ce mesaj subtil ar putea transmite gigantului rusesc pre∫edintele unui stat mai degrab„ s„rac ∫i lipsit de influen˛„? Avem noi posibilit„˛i reale de a contracara Rusia pe plan energetic? Avem posibilit„˛i reale de a conduce o cruciad„ antimonopol? Avem, Ón ultim„ instan˛„, vreo posibilitate de orice tip? Nu! Œn raport cu problema care a ridicat-o Traian B„sescu, Rom‚nia este neputincioas„.

Ne-au mai r„mas dou„ posibilit„˛i: fie pre∫edintele B„sescu transmite un mesaj Ón numele unei mari puteri europene, fie el se treze∫te, pur ∫i simplu, vorbind f„r„ un scop anume, dintr-un soi de iresponsabilitate diplomatic„. Œn prima variant„, Ón care Rom‚nia ar fi solul unui mesaj european, vom suporta, probabil, soarta oric„rui sol cu ve∫ti proaste: vom fi îuci∫i“. Dac„ Germania sau Fran˛a se tem s„ mu∫truluiasc„ Rusia frontal, de ce trebuie s„ fim tocmai noi pionul de sacrificiu? De ce s„ ne asum„m noi riscurile pe care o putere mai mare nu ∫i le asum„? Primim ceva Ón schimb? Pu˛in probabil, pentru c„ niciun avantaj nu poate compensa sumele pe care le pierdem irit‚nd Rusia. Pl„tim deja un pre˛ exorbitant pentru gaz, motivul fiind antipatia cu care ne prive∫te vecinul de la R„s„rit Ón urma unor declara˛ii Ón maniera pre∫edintelui B„sescu. C‚t mai vrem s„ pl„tim? C‚t mai vrem s„ perpetu„m propriul nostru r„zboi rece cu Rusia? Statele din fostul lag„r sovietic au reu∫it, Óntr-un fel sau altul, s„ conserve o rela˛ie decent„ cu fostul aliat sovietic. Numai diploma˛ia rom‚neasc„ pare s„ nu Ón˛eleag„ butoanele pe care trebuie s„ apese pentru a menaja Kremlinul.

Din punctul meu de vedere, Traian Basescu nu a vorbit Ón numele Europei Ón aceast„ problem„. ™i asta pentru c„, dac„ ar fi f„cut-o, s-ar fi dovedit un diplomat u∫or de manipulat ∫i de p„c„lit. Ceea ce nu este! Nimic

Ón lume nu ar putea convinge un politician inteligent s„ atace f„r„ un avantaj mai mare dec‚t pierderile estimate.

Din punctul meu de vedere, Ón schimb, Traian B„sescu poate ataca pe oricine, oric‚nd, indiferent de pre˛, dac„ a∫a are chef ∫i dac„ e convins c„ are dreptatea de partea sa, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón acest caz. Dar, din p„cate, acest tip de franche˛e cost„ enorm Ón rela˛iile dintre state. Po˛i fi direct ∫i onest cu colegii de vapor. Po˛i fi sincer cu so˛ia ∫i prietenii. Po˛i vorbi b„rb„te∫te cu electoratul, spun‚nd lucrurilor pe nume. Dar c‚nd torni adev„rul Ón fa˛a unui stat precum Rusia, asta nu mai e b„rb„˛ie, nici sinceritate, e incon∫tien˛„!

Rusia este ∫i va fi mereu orgolioas„, sensibil„ ∫i Ónsetat„ de putere. Rusia va avea mereu voca˛ia fratelui mai mare. Ea nu iart„ insolen˛ele ∫i ciupiturile unor state pe care, c‚ndva, le conducea de la telefon. Totul se contabilizeaz„. ™i totul se pl„te∫te! Œn facturi uria∫e la gaze. Œn blocarea _de facto_ a comer˛ului bilateral. Œn evitarea noastr„ ca partener diplomatic. Iar dac„ cineva crede c„ Occidentul va refuza Rusiei anumite concesii de dragul Rom‚niei, se Ón∫al„. Œntre o Rom‚nie puternic„ ∫i o Rusie lini∫tit„, Occidentul va alege, Ón vecii vecilor, a doua variant„.

Iat„ de ce Ói recomand pre∫edintelui B„sescu un cenzor Ón materie de politic„ extern„ sau metode naturiste de calmare Ón contexte diplomatice, atunci c‚nd unele cuvinte se cer Ónghi˛ite. Altfel, Traian B„sescu risc„ s„ intre Ón istoria Rom‚niei, al„turi de Antonescu sau Carol al II-lea, ca un lamentabil gestionar al politicii externe.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îElevii tremur„ de frig Ón clase ∫i pentru c„ ministrului H„rd„u Ói arde de politizarea Ónv„˛„m‚ntului“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Revin la acela∫i subiect dezb„tut pe larg Ón societatea rom‚neasc„: situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt.

Precum am precizat ∫i Ón declara˛ia mea politic„ anterioar„, politica Guvernului Ón domeniul educa˛iei nu poate fi caracterizat„ dec‚t ca una mai mult dec‚t g„unoas„, pe l‚ng„ ridicolul diferitelor situa˛ii afl‚ndu-ne acum Ón starea deplorabil„ Ón care copiii no∫tri nu mai pot frecventa cursurile din cauza frigului din s„lile de clas„.

Œncerc‚nd s„ identific cauzele acestei situa˛ii, pentru Ónceput am crezut c„ vina apar˛ine incompeten˛ei actualilor responsabili din Ónv„˛„m‚nt, Ón frunte cu onorabilul ministru H„rd„u. Se pare Óns„ c„ aceast„ explica˛ie e c‚t se poate de real„, dar nu ∫i suficient„. ™i am s„ justific Ón continuare de ce.

Studiind mai Ón am„nunt problema, am aflat unele informa˛ii potrivit c„rora ministrul educa˛iei a primit un raport despre îAdministrare ∫i practici lipsite de integritate Ón ∫coal„“, realizat de c„tre Centrul îEduca˛ia 2000+“, ca urmare a unor anchete efectuate Ón teritoriu. Autorii materialului Ón cauz„ au semnalat ministrului influen˛a politicului asupra educa˛iei. Acest fenomen se petrece la mai multe niveluri ∫i include numirea inspectorilor, numirea directorilor, influen˛area evalu„rii, investi˛iile, finan˛area ∫i selectarea profesorilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Referitor la inspectorii ∫colari se precizeaz„ c„, Ón majoritatea jude˛elor, ace∫tia au fost schimba˛i dup„ alegerile generale din 2004. Autorii raportului precizeaz„ explicit c„ etica, competen˛a ∫i continuitatea proiectelor sunt criterii secundare de selec˛ie a respectivei categorii de personal. Drept consecin˛„, Ón perioada imediat urm„toare alegerilor din 2004, a avut loc ∫i Ónlocuirea inspectorilor de specialitate ∫i a directorilor de ∫coli.

Raportul confirm„ o realitate strig„toare la cer, conform c„reia rata de schimbare a directorilor a urcat Ón fiecare jude˛ p‚n„ la 90% din total! Desigur c„ nu mai este un secret pentru nimeni faptul c„ se practic„ pe scar„ larg„ sistemul îdeleg„rilor“, directorii actuali nefiind numi˛i prin concurs, ci delega˛i pe post prin ordin al inspectoratului. Colac peste pup„z„, toate persoanele intervievate au confirmat c„ motiva˛ia schimb„rilor este una politic„!

Deci, iat„ Ónc„ o cauz„ a defec˛iunii majore din Ónv„˛„m‚nt: politizarea p‚n„ Ón cele mai mici am„nunte a sistemului, Ómp‚nzirea lui cu oameni loiali actualei puteri, selecta˛i nu dup„ criterii de competen˛„ ∫i profesionalism, ci pe baz„ de apartenen˛„ la unul dintre partidele aflate la guvernare.

P„i cum s„ ne mai mire faptul c„ ∫colile sunt Ón paragin„, frigul b‚ntuie prin clase ∫i aproximativ 70% dintre ∫coli nu au ap„ curent„ ∫i toalet„ Ón incinta unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt?!

Declara˛ie politic„: îA doua modernizare a Rom‚niei“ Partidul Na˛ional Liberal se afl„ Óntr-un moment istoric pentru trecutul s„u ∫i pentru viitorul Rom‚niei. Ca ∫i Ón perioada 1877—1938, c‚nd P.N.L. a constituit for˛a politic„ care a contribuit fundamental la crearea statului modern, ∫i acum, dup„ 130 de ani, istoria ne reg„se∫te la guvernare ∫i ne Óncredin˛eaz„ o nou„ misiune: a doua modernizarea a Rom‚niei.

Ne asum„m cu responsabilitate acest rol ∫i credem cu t„rie c„ strategie pe termen mediu ∫i lung este cuv‚ntul de ordine al zilelor noastre. Nu putem relaxa tempoul de dezvoltare economic„, Ón primul r‚nd, de democratizare a societ„˛ii ∫i a structurilor ei, de liberalizare a pie˛ei. Statutul de ˛ar„ european„ ne oblig„ extrem de mult, chiar mai mult dec‚t pe al˛ii, pentru a putea schimba imaginea de îcet„˛eni de m‚na a doua“, imagine care ne afecteaz„ mult Ón aceste zile.

Orizontul de timp pe care Ól are P.N.L. Ón vedere vizeaz„ Óntr-o prim„ etap„ intervalul 2007—2013, ulterior av‚nd Ón vedere intervalul p‚n„ Ón 2020. Strategia P.N.L. are Ón vedere obiective economice ∫i sociale, baz‚ndu-se pe continuitatea reformelor deja implementate Ón ceea ce prive∫te politica fiscal-bugetar„, Ómbun„t„˛irea climatului de afaceri, Ónt„rirea sistemului public de pensii, modernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea rural„ Ón ansamblu.

Cre∫terea competitivit„˛ii societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón contextul european trebuie s„ plece de la aprofundarea procesului de integrare european„. A∫a cum am mai spus-o, Rom‚nia este Ónc„ campioan„ la îforme f„r„ fond“.

Cred c„ m„sura patriotismului ∫i identitatea na˛ional„ trebuie s„ se eviden˛ieze dup„ 1 ianuarie 2007 prin efortul conjugat de afirmare pozitiv„ a ˛„rii noastre Ón noua cas„ european„, prin ierarhia de valori pe care

societatea noastr„ o va promova, iar dimensiunea economic„ trebuie s„ ne redea demnitatea ∫i s„ ne Ónt„reasc„ puterea la masa negocierilor, Ón raport cu toate celelalte state europene.

M‚ndria de a fi rom‚n trebuie s„ fie echivalent„ cu m‚ndria de a fi un cet„˛ean onorabil al Europei. M‚ndria P.N.L. de a fi for˛a politic„ conduc„toare a statului rom‚n este echivalent„ cu responsabilitatea noastr„ de a construi o Rom‚nie european„.

îInterna˛ionala Liberal„ salut„ aderarea Rom‚niei ∫i a Bulgariei la Uniunea European„“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Œn perioada 8 — 11 noiembrie 2006 a avut loc la Marrakech, Ón Maroc, Congresul Interna˛ionalei Liberale. Partidul Na˛ional Liberal este Ónc„ din 1997 membru cu drepturi depline al acestui for. Congresul a reunit lideri ai partidelor liberale din toat„ lumea, pre∫edin˛i, mini∫tri, parlamentari europeni, parlamentari din toate aceste ˛„ri, lideri de opinie liberali. Tema acestui congres a fost îDemocra˛ie ∫i dezvoltare“.

Interna˛ionala Liberal„ a organizat Ón cadrul Congresului o dezbatere special dedicat„ integr„rii Rom‚niei ∫i Bulgariei Ón Uniunea European„. Dezbaterea s-a bucurat de o audien˛„ numeroas„ ∫i distins„, care a salutat succesul acestor dou„ ˛„ri, la care liberalii au avut o contribu˛ie decisiv„, prin reformele ini˛iate, dar ∫i prin sprijinul la nivel european pe care l-au primit de la familia liberal„ din care fac parte.

Exemplele Rom‚niei ∫i Bulgariei, care au realizat reforme liberale Ón economie, Ón justi˛ie, Ón organizarea societ„˛ii, au fost prezentate ca exemple de succes, demne de a fi urmate ∫i de alte ˛„ri din Europa sau din alte continente. Un exemplu de reform„ liberal„ care Ón Rom‚nia a avut succes ∫i care a fost Óndelung comentat„ ∫i apreciat„ a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Introducerea cotei unice a dus la dezvoltare economic„, cre∫terea veniturilor la bugetul de stat, reducerea ponderii economiei informale, stimularea investi˛iilor ∫i la crearea de locuri de munc„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, a adus mai mult„ echitate Ón impozitarea veniturilor.

Rom‚nia ∫i Bulgaria sunt exemple de ˛„ri care au reu∫it ca Óntr-un timp foarte scurt s„ fac„ reforme radicale ∫i s„ progreseze astfel Ónc‚t s„ fie primite Ón familia european„. Multe dintre aceste reforme au fost ini˛iate ∫i sus˛inute de liberali.

Interna˛ionala Liberal„ a salutat integrarea Ón Uniunea European„ a celor dou„ ˛„ri, c‚t ∫i succesul liberalilor, exemple de urmat pentru liberalii din toat„ lumea.

Declara˛ie politic„: îP.S.D. d„ ap„ la moar„ adversarilor integr„rii“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am aflat ieri c„ P.S.D. inten˛ioneaz„ s„ depun„ o mo˛iune de cenzur„ dup„ ce se va vota bugetul pe 2007 Ón Parlament. Este dreptul legitim ∫i constitu˛ional al oric„rui partid s„ cear„ socoteal„ Guvernului prin intermediul acestui instrument democratic al luptei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 parlamentare, mo˛iunea de cenzur„. Din acest unghi de vedere nu voi comenta inten˛ia P.S.D.

Am Óns„ serioase obiec˛ii Ón privin˛a temei pentru care este atacat Cabinetul T„riceanu: Guvernul nu a reac˛ionat Ómpotriva proiectului de autonomie teritorial„ promovat de Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia.

Œn primul r‚nd, vreau s„ atrag aten˛ia c„ aceast„ tem„ este una caduc„, din dou„ motive: nu exist„ un proiect propriu-zis, toate referirile la chestiunile privind autonomia teritorial„ fiind pur declarative, ∫i nu de ieri de azi, ci de aproape 15 ani.

Œn al doilea r‚nd, atrag aten˛ia c„, Ón aceast„ problem„, premierul T„riceanu a anun˛at Ón repetate r‚nduri c„ nu se vor admite ac˛iuni Ómpotriva prevederilor Constitu˛iei. Deci reac˛ie a existat, acuza˛iile aduse Guvernului sunt nefondate.

Œn anun˛ul f„cut ieri de purt„torul de cuv‚nt al P.S.D., dup„ terminarea ∫edin˛ei conducerii acestui partid, mai exist„ Óns„ o problem„ care deranjeaz„ ∫i care demonstreaz„ c„ P.S.D. este un partid Ón care demagogia este liter„ de lege. îGuvernul ar fi avut obliga˛ia s„ promoveze ∫i s„ Óncurajeze Ón Camera Deputa˛ilor adoptarea unui statut al minorit„˛ilor na˛ionale european, modern, consecvent principiilor europene. îAceast„ a∫teptare nu a fost Óntrunit„“, a declarat ieri senatorul Cristian Diaconescu.

Pentru cine nu cunoa∫te realit„˛ile din Camera Deputa˛ilor, aceast„ acuza˛ie, dac„ ar fi adev„rat„, ar putea fi foarte grav„ at‚t Ón plan intern, c‚t ∫i, mai ales, Ón plan european, deoarece se ∫tie c„ problemele legate de minorit„˛i reprezint„ chestiuni extrem de sensibile la nivelul Uniunii Europene.

O astfel de afirma˛ie f„cut„ Óntr-o declara˛ie public„ ∫i trecut„ eventual Óntr-un document oficial, pentru c„ mo˛iunea de cenzur„ este un astfel de document, Óntr-o perioad„ Ón care Ón Parlamentul European se dezbat amendamentele la Raportul de ˛ar„, reprezint„ un act de iresponsabilitate. Probabil c„ pentru adversarii din Parlamentul European ai ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ sau pentru cei care inten˛ioneaz„ s„ ne ∫icaneze astfel de afirma˛ii le vin m„nu∫„. ™i Ómi este team„ de o serie de consecin˛e negative. Pentru c„ este greu de crezut c„, Ón anumite cercuri, la Parlamentul European, se cunoa∫te c„ de fapt proiectul de lege a minorit„˛ilor na˛ionale bate pa∫ii pe loc Ón Camera Deputa˛ilor tocmai din cauza boicotului sistematic al deputa˛ilor P.S.D. ∫i al alia˛ilor din P.R.M., iar declara˛ia de ieri a unui coleg din P.S.D., c„ deputa˛ii acestui partid vor continua s„ nu vin„ la lucr„rile comisiilor reunite unde se dezbate statutul minorit„˛ilor, reprezint„ adev„rata fa˛„ a inten˛iilor acestui partid. Din p„cate, o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva unui partid de opozi˛ie nu se poate depune. Nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ apelez la proverbul îHo˛ul strig„: «Prinde˛i ho˛ul!»“ Se potrive∫te 100% P.S.D.!

## îStrategii sinuciga∫e“

Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum cu P.N.L. este revelator pentru soarta oric„rei forma˛iuni politice care abandoneaz„ idealurile na˛ionale ∫i soarta celor mul˛i. Restituirile f„cute cu incon∫tien˛„ — cum este cazul Castelului Bran, una dintre pu˛inele noastre bijuterii medievale —, concesiile fa˛„ de U.D.M.R. ∫i guvernul de

la Budapesta, Ón care prima victim„ a fost inestimabila mo∫tenire Gojdu, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, sf‚∫ierile interne f„r„ precedent fac din componenta liberal„ a actualei puteri un perdant sigur. Promisiunea t‚n„rului nostru ministru de externe, potrivit c„reia Ón anii ce urmeaz„ Rom‚nia va deveni unul dintre tigrii economici ai Europei, trebuie luat„ ca o glum„.

Pe o structur„ economic„ mai mult dec‚t firav„, noi avem probleme cu justi˛ia ∫i corup˛ia, ca s„ nu mai vorbim despre faptul c„ adaptarea la standardele europene Ónseamn„ Óncetarea unor activit„˛i care nu vor mai fi competitive Ón fa˛a unor companii din Vest.

La P.N.L., despre care vorbim, au ap„rut dou„, sau trei, noi probleme: opera˛ia la genunchi a premierului motociclist, recuperarea lui Theodor Stolojan ∫i p„strarea la distan˛„ a lui Valeriu Stoica; asist„m de fapt la un fenomen unic Ón politica rom‚neasc„, fracturarea unui partid aflat la putere. Acesta, un politician plin de farmec caragialesc, care anun˛a Ón octombrie, c‚nd se punea la cale o improviza˛ie liberal„, c„ se preg„tea apari˛ia unui partid de dreapta (de parc„ P.N.L. ar fi altceva), dar unul Ón afara tradi˛ionalei doctrine a forma˛iunii conduse (Ónc„) de C„lin Popescu-T„riceanu, ceva Ón genul Partidului Popular European, Ón care ∫i-au g„sit ad„post toate Ónjgheb„rile politice de pripas, at‚tea curente disidente f„r„ viitor, din r‚ndul c„rora nu lipsesc iredenti∫tii maghiari. De unde, a∫adar, o dreapt„ majoritar„ ∫i, pe deasupra, capabil„ s„ se uneasc„ Óntr-o federa˛ie de partide?

Œn Rom‚nia, dreapta a pierdut trenul Ónc„ Ónainte de r„zboi, Óntruc‚t reprezentan˛ii s„i, care au jecm„nit ˛ara, atunci ca ∫i azi, n-aveau cum s„ se bucure de simpatie. Un popor fl„m‚nd, o na˛ie s„rac„ ∫i umilit„ nu poate, Ón niciun caz, s„-∫i manifeste adeziunea fa˛„ de partidele politice al c„ror principal scop Ól constituie acapararea, pe c„i necinstite, a unor averi c‚t mai mari, atunci c‚nd se afl„ la putere. De altfel, P.N.L. n-a fost niciodat„ un partid de mas„, ci unul de lideri, care a supravie˛uit prin cohorte de industria∫i, mo∫ieri sau bancheri ∫i prin aportul activi∫tilor locali, pro˛„pi˛i ∫i ei Ón diferite func˛ii publice.

For˛a politic„ a P.N.L. n-a constituit-o niciodat„ num„rul adep˛ilor, ci elementele cu mari resurse financiare ∫i cele legate, prin interese politice ∫i economice, de monarhie, de marea birocra˛ie civil„ ∫i militar„. Semnificativ Ón aceast„ privin˛„ este faptul c„ la alegerile din 1927, din cei 287 de deputa˛i liberali, 130 erau avoca˛i, 25 mo∫ieri, 13 mari proprietari de imobile, de firme comerciale ∫i de transport, 7 industria∫i, 10 directori de banc„, 3 rentieri, restul fiind persoane din fruntea unor organiza˛ii locale ∫i unele personalit„˛i ale vie˛ii ∫tiin˛ifice ∫i culturale menite s„ confere o aureol„ umanist„ unui partid at‚t de distant fa˛„ de oameni.

Unde era clasa politic„ de mijloc, at‚t de invocat„ de liberali, ∫i c‚t de reprezentat„ era ea Ón Parlament? Œntr-un discurs ˛inut Ón fa˛a unor asemenea ale∫i ai neamului, Nicolae Iorga remarca: îŒmbog„˛i˛ii de r„zboi au simpatie pentru Partidul Liberal“. C‚t despre unitate Ón jurul liberalilor de ieri ∫i de azi, doar vorbe-n v‚nt!

Œn Óntreaga sa existen˛„, P.N.L. a fost teatrul unor dispute intestine, dictate de interese economice, care au dat na∫tere multor curente ∫i disiden˛e ∫i mai apoi aripilor separatiste. Œn∫i∫i Br„tienii au avut, Ón unele perioade, partidule˛ele lor desprinse din P.N.L. Spectacolele pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 aceast„ tem„ din ultimul deceniu ∫i jum„tate sunt bine cunoscute. Dup„ ce a contribuit la dispari˛ia de pe scena politic„ a partidului istoric fondat de Iuliu Maniu ∫i Ion Mihalache, prin retragerea din fostul conglomerat pasager C.D.R. (acea coali˛ie constituit„ contra naturii politice, atins„ p‚n„ la isterie de morbul puterii), P.N.L. avea s„ pl„teasc„ din greu din cauza imaturit„˛ii ∫i nechibzuin˛ei sale de a declan∫a lupta Ómpotriva a milioane de rom‚ni acuza˛i c„ au colaborat cu regimul trecut.

Iat„ c„ isteria din urm„ cu 6—7 ani, care a spulberat C.D.R. de pe scena public„, se repet„ ∫i Ón cadrul Alian˛ei D.A., al c„rei viitor sinuciga∫ este mai mult dec‚t previzibil...

îPartidul Democrat, recunoscut ca popular european“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum probabil c„ deja ∫ti˛i, Partidul Democrat este, Óncep‚nd de s„pt„m‚na trecut„, membru asociat al Partidului Popular European, ∫i, conform procedurilor interne, de la 1 ianuarie va deveni automat membru cu drepturi depline Ón P.P.E. Acceptarea democra˛ilor Ón r‚ndul marii familii a P.P.E. s-a f„cut cu 68 de voturi pentru ∫i un singur vot contra, ∫i acesta fiind, ca o ironie a sor˛ii, acordat tocmai de reprezentan˛ii Rom‚niei, mai exact ai P.N.fi.C.D. Iat„ c„, m‚na˛i de interese obscure ∫i orgolii politice, rom‚nii au reu∫it, din nou, s„ uite c„ aceasta este, Ón primul r‚nd, o recunoa∫tere na˛ional„, ∫i de-abia apoi o recunoa∫tere a Partidului Democrat.

S„ nu uit„m c„, prin aceast„ recunoa∫tere, democra˛ii vor face parte din cel mai important partid politic al Europei ∫i vor participa direct la luarea deciziilor politice ce vor influen˛a destinul european ∫i, implicit, pe cel rom‚nesc ∫i s„ nu uit„m, de asemenea, c„ P.P.E. are cel mai numeros grup de membri din Parlamentul European, c„ zece ∫efi de stat ∫i de guvern din ˛„ri membre U.E. fac parte din forma˛iuni afiliate popularilor europeni ∫i c„ nou„ din cei 25 de comisari europeni sunt membri P.P.E. Partidul Popular European este o for˛„ politic„ ∫i trebuie s„ fim m‚ndri c„ am fost accepta˛i.

Orgoliile politice nu Ó∫i au rostul Óntr-o astfel de situa˛ie, iar faptul c„ un partid politic rom‚nesc, indiferent care este el, a reu∫it s„ ajung„ Ón cercul celor de unde pleac„ deciziile europene, ar trebui s„ fie un motiv de m‚ndrie ∫i de speran˛e de viitor. R„m‚ne s„ vedem ∫i dac„ vom reu∫i s„ fim capabili s„ ducem la bun sf‚r∫it ceea ce a∫teapt„ europenii de la noi.

îGuvernarea prin ∫i din Ónt‚mplare“

Cu fiecare zi ce trece, pr„pastia dintre guvernarea portocalie ∫i popula˛ie devine din ce Ón ce mai mare. Œn timp ce Ón ˛ar„ situa˛ia devine tot mai grea, guvernan˛ii devin tot mai z‚mbitori ∫i mai preocupa˛i de propriile lor probleme dec‚t de cele ale popula˛iei.

Pentru unii, preocuparea principal„ este cum s„ scape de cel de l‚ng„ el pentru a acapara toat„ puterea ∫i a se folosi dup„ bunul-plac de ea f„r„ a fi deranjat de nimeni, iar pentru al˛ii grija care nu le d„ pace Ónc„ de la preluarea puterii este cum s„ fac„ s„ r„m‚n„ c‚t mai mult la putere, dac„ se poate, p‚n„ la pensie.

Din aceast„ ecua˛ie lipse∫te cu des„v‚r∫ire popula˛ia. Problemele cu care se confrunt„, tot mai numeroase ∫i mai grave, nu se reg„sesc printre priorit„˛ile guvernan˛ilor.

Œn aceast„ perioad„ Ón care rom‚nii sunt asalta˛i de scumpiri, autorit„˛ile sunt tot mai t„cute, c‚nd de fapt vocea lor ar trebui s„ domine spa˛iul public, propun‚nd m„suri de protec˛ie social„ pentru pensionarii care nu-∫i mai pot pl„ti Óntre˛inerea ∫i sunt arunca˛i Ón strad„, pentru oamenii cu venituri mici care vor petrece aceast„ iarn„ Ón frig din cauza imposibilit„˛ii achit„rii facturilor exorbitante la c„ldur„.

Dar, a∫a cum ne-au obi∫nuit, guvernan˛ii sunt foarte buni atunci c‚nd e vorba de promisiuni, proiecte ∫i m„suri abracadabrante, Óns„ atunci c‚nd e vorba de a g„si solu˛ii la problemele concrete cu care se confrunt„ cet„˛eanul tactica pe care o abordeaz„ adesea este t„cerea ∫i lansarea, prin intermediul a tot felul de interpu∫i, a altor subiecte care s„ distrag„ aten˛ia de la problemele reale ∫i s„ fac„ uitat„ incompeten˛a lor Ón gestionarea ˛„rii.

Œn aceast„ perioad„ de guvernare portocalie dominat„ de haos ∫i incertitudine, principalele coordonate au fost promisiunile de-a dreptul halucinante ∫i circul care trebuia s„ limiteze e∫ecul datorat neÓmplinirii promisiunilor alian˛ei.

Iar situa˛ia nu pare a avea o rezolvare prea rapid„ deoarece, Ón continuare, m„surile Guvernului au la baz„ orice altceva numai o strategie coerent„ nu.

îPrea multe otr„vuri Ón hrana noastr„ cea de toate zilele“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi am s„ m„ refer la un aspect care unora le-ar putea p„rea anecdotic, iar altora le-ar st‚rni chiar o umbr„ de z‚mbet. Din p„cate, anecdota nu este comic„, iar z‚mbetul ar trebui s„ fie numai unul amar.

Din ce Ón ce mai des, groparii marilor cimitire, acolo unde criza locurilor de veci impune deshumarea mor˛ilor la Ómplinirea a ∫apte ani pentru a face loc Ón groapa sicriului unui nou decedat, semnaleaz„ un fenomen prin care Rom‚nia a intrat, deja, Ón r‚ndul ˛„rilor europene.

Mor˛ii nu mai putrezesc, fiind g„si˛i Óntregi, mumifica˛i, spre uimirea rudelor ∫i a preo˛ilor care oficiaz„ slujbele de parastas. Nu este vorba de o Ónmul˛ire a num„rului de sfin˛i pe cap de locuitor Ón Rom‚nia postdecembrist„ ∫i nici nu ne afl„m Ón prezen˛a unui fenomen paranormal de amploare. Conform speciali∫tilor cita˛i de pres„, cauza ar constitui-o cantitatea exagerat„ de substan˛e chimice conservante pe care popula˛ia a ajuns s„ o ingereze Ón alimentele consumate de-a lungul vie˛ii. Este vorba despre unele din a∫a-numitele E-uri, compu∫i sintetici utiliza˛i Ón industria alimentar„, care prelungesc de la c‚teva zile la c‚teva luni perioada de garan˛ie a produselor cump„rate din magazine.

Asemenea substan˛e se folosesc peste tot Ón lume. F„r„ ele, p‚inea nu ∫i-ar mai p„stra prospe˛imea a doua zi dup„ ce a ie∫it din cuptor, lactatele s-ar altera Ón dou„ zile pe raftul din supermarket, salamul, crenvur∫tii ∫i parizerul ar trebui consumate Ón mai pu˛in de o s„pt„m‚n„ de la data fabric„rii ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Din p„cate, spre deosebire de alte ˛„ri, unde produc„torii au Óntr-o mult mai mare m„sur„ con∫tiin˛a responsabilit„˛ii fa˛„ de s„n„tatea consumatorilor, la noi primeaz„ interesul convergent al lan˛ului de produc˛ie ∫i desfacere Ón realizarea unui c‚∫tig c‚t mai mare, prin reducerea la zero, dac„ s-ar putea, a perisabilit„˛ii.

Deoarece popula˛ia nu consum„ la fel de mult ∫i la fel de des ca Ón ˛„rile mai bogate, comercian˛ii nu mai achizi˛ioneaz„ dec‚t produse alimentare cu termene de valabilitate nefiresc de lungi, iar produc„torii au luat aminte la acest comportament ∫i au procedat Ón consecin˛„, modific‚nd re˛etele ∫i introduc‚nd Ón alimente cantit„˛i sporite de conservan˛i.

Din acela∫i motiv care ˛ine de puterea de cump„rare Ónc„ redus„ a majorit„˛ii popula˛iei, comercian˛ii prefer„ produsele mult mai ieftine, dar ∫i mai slabe calitativ. Concentra˛ia de ingrediente naturale a sc„zut adeseori at‚t de mult, Ónc‚t am putea spune f„r„ s„ gre∫im c„ rom‚nii au ajuns s„ m„n‚nce parizer cu 10% carne ∫i 90% Ónlocuitori care dau gust ∫i culoare a∫a-zis identic naturale, lega˛i Óntre ei prin substan˛e chimice care confer„ Ón mod mincinos o consisten˛„ sau o af‚nare la fel de îidentice“ cu ale produselor tradi˛ionale.

Œn toate aceste cazuri, produc„torii nu au nicio obliga˛ie de a respecta Ón re˛etele de fabrica˛ie alte cantit„˛i dec‚t cele omologate de ei Ón∫i∫i, iar singurele sanc˛iuni pe care le pot primi sunt cele cu privire la neÓnscrierea vreunui ingredient pe eticheta produsului. Œn rest, metaforic vorbind, ar putea s„ ne ofere ∫i iaurt cu ∫oricioaic„, dac„ au grij„ ca ∫oricioaica s„ fie, corect, trecut„ pe ambalaj.

Spuneam, la Ónceput, c„ mor˛ii nu mai putrezesc Ón morminte. A∫ vrea s„ adaug acum c„ ar trebui s„ arunc„m o privire ∫i pe crucile din cimitire. Tot mai mul˛i oameni tineri, din ce Ón ce mai tineri, ajung acolo, foarte mul˛i dintre ei dup„ ce s-au Ómboln„vit de cancer digestiv, semn c„ agresiunea chimic„ asupra organismului uman Ó∫i spune cuv‚ntul, ∫i asta tot prin intermediul alimentelor.

Mai ales Ón ultimii 15 ani, situa˛ia a devenit Óngrijor„toare. Lua˛i statisticile de la starea civil„ ∫i din spitale, sta˛i de vorb„ cu un medic nutri˛ionist, citi˛i etichetele produselor alimentare ∫i Ómi ve˛i da dreptate. Repet, nu este vorba de a elimina ingredientele respective, ci doar de a le utiliza Ón doze corecte, ned„un„toare pentru s„n„tatea popula˛iei.

A venit momentul ca, mai presus de bun„starea produc„torilor, a distribuitorilor ∫i a comercian˛ilor detaili∫ti de produse alimentare, s„ stabilim un set de reguli prin care s„ avem certitudinea c„ ceea ce m‚nc„m nu ne face r„u. ™i nu numai s„ le stabilim, ci ∫i s„ le impunem cu fermitate, prin asta Ón˛eleg‚nd ∫i capacitatea de a efectua oric‚nd o analiz„ a produselor respective, de a putea confrunta rezultatele analizelor cu re˛eta produc„torului ∫i, Ón func˛ie de neconcordan˛ele constatate, s„ putem da sanc˛iuni care s„ mearg„ chiar p‚n„ la privarea de libertate.

Nu ar strica s„ impunem prin lege ca termenul de valabilitate la produsele alimentare s„ nu dep„∫easc„ un prag rezonabil. Este limpede c„ o maionez„ ce expir„ abia peste ∫ase luni, ca s„ dau doar acest exemplu, nu este s„n„toas„ pentru organism, tocmai din pricina excesului de substan˛e conservante.

Nu pu˛ini vor s„ri ca ar∫i, invoc‚nd libertatea ∫i libera ini˛iativ„, acuz‚nd birocra˛ia aprob„rii re˛etarului de odinioar„ ∫i Ónfier‚nd asprimea pedepselor care Ói a∫teapt„. Dar nu trebuie s„ ne l„s„m impresiona˛i. Œn fond, s„n„tatea a milioane de oameni este mult mai important„ dec‚t men˛inerea actualelor profituri pe spinarea actualelor riscuri.

Iar Óntrebarea dac„ prefer„m un pahar cu lapte, a∫a-zis s„n„tos, de la o vac„ Óndopat„ cu somatotropin„, Ón detrimentul unui pahar cu suc doldora de substan˛e chimice sau al unei sticle de bere cu termen de valabilitate exagerat de lung, ar trebui s„ dispar„ cu totul, ∫i c‚t mai repede, din mintea noastr„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îUn buget cu numele D.A.“

De∫i bugetul de stat pe anul 2007 este unul net mai mare dec‚t cel de anul trecut, sumele suplimentare au cunoscut, Ónc„ de la Ónceput, o destina˛ie precis„.

La dezbaterile care au avut loc pe parcursul celor dou„ s„pt„m‚ni s-a ajuns la o concluzie sigur„ ∫i cert„: banii aloca˛i pentru fiecare minister Ón parte au fost destina˛i unor direc˛ii care poart„ numele D.A.

Toate amendamentele depuse de membrii opozi˛iei, ∫i nu numai, au fost respinse pe motiv c„ nu sunt bani suficien˛i la buget pentru solicit„rile prezentate Ón amendamente.

Cred c„ bugetul ar fi trebuit cl„dit Ón raport de priorit„˛i, ∫i nu Ón func˛ie de autorul amendamentului.

Nu credeam c„, ∫i de aceast„ dat„, nevoile oamenilor trebuie s„ poarte numele Alian˛ei D.A.!

Nu este posibil ca, la un pas Ónainte de votarea bugetului, func˛ionarii publici s„ intre Ón grev„, pentru c„, a∫a cum s-au obi∫nuit, drepturile lor sunt uitate cu fiecare buget nou elaborat. Este ∫i firesc s„ fie nemul˛umi˛i at‚ta timp c‚t de activitatea lor depinde Óntreg sistemul public ∫i tocmai ei sunt cei l„sa˛i Ón voia sor˛ii ∫i obliga˛i s„ serveasc„ interesele statului Ón schimbul unor salarii care de-abia Ói situeaz„ la limita de existen˛„!

S-ar putea trage o concluzie fireasc„ din toate ac˛iunile Óntreprinse de liderii guvern„rii referitoare la bugetul de stat pe anul 2007, ∫i anume electoratul ar trebui s„ se roage s„ fie beneficiarul unei conduceri locale apar˛in‚nd coali˛iei de la guvernare, Ón caz contrar, sumele alocate de la bugetul de stat la bugetele locale vor ocoli cu siguran˛„ localitatea lor.

P„cat c„ bugetul nu se construie∫te Ón raport de necesit„˛ile oamenilor, pentru a li se oferi un trai mai bun, ci ˛ine cont de apartenen˛a politic„ a omului care a fost ales.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îDreptul la educa˛ie“

Revine Ón opinia public„ problema salariz„rii profesorilor la doar c‚teva zile dup„ ce comisiile de buget, finan˛e din Camera Deputa˛ilor ∫i Senat au votat proiectul de buget pentru anul 2007 referitor la Ónv„˛„m‚nt.

Sindicatele, nemul˛umite de suma alocat„, anun˛„ proteste de amploare, dup„ ce amenin˛aser„ cu boicotarea Ónceperii anului ∫colar la Ónceputul lunii septembrie 2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Œn urma negocierilor dintre Guvern ∫i sindicate s-a ajuns la o cre∫tere salarial„ de 16% pentru anul 2007 ∫i un buget de 5,2% din P.I.B. Dar sindicatele nu au vorbit nicio clip„ de situa˛ia alarmant„ Ón care se afl„ sistemul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, mai ales Ón mediul rural, unde chestiuni normale precum Ónc„lzirea ∫colilor sau realizarea unor facilit„˛i sanitare normale r„m‚n un deziderat.

Consider aceast„ situa˛ie inadmisibil„ pentru anul 2006, cu dou„ luni Ónainte de integrare, Ón condi˛iile Ón care num„rul angaja˛ilor din sistem a sc„zut cu peste 4%, iar rata abandonului ∫colar a crescut Ón mediul rural, Ón special Ón ciclul primar ∫i gimnazial.

Dac„ p‚n„ acum c‚˛iva ani ne obi∫nuisem s„ auzim numai vorbe de laud„ despre eficacitatea sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc, acum avem o situa˛ie Ón care elevii rom‚ni din ∫coala primar„ sunt clasifica˛i printre cei mai slabi, iar rezultatul cel mai dezastruos este acela Ón domeniul alfabetiz„rii.

De asemenea, rata de absolvire a Ónv„˛„m‚ntului liceal cu examen de bacalaureat a sc„zut alarmant Ón ultimii ani. Aceasta poate fi foarte bine corelat„ cu o cre∫tere a ratei ∫omajului pentru tinerii cu v‚rste cuprinse Óntre 15 ∫i 24 de ani care au un nivel redus de educa˛ie.

Consider c„ trebuie rev„zut„ Óntreaga strategie a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc Ón ce prive∫te specializarea unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt, astfel Ónc‚t tinerii no∫tri s„ aib„ posibilitatea de a p„r„si sistemul de Ónv„˛„m‚nt cu experien˛„ acumulat„ Ón produc˛ie ∫i de a g„si mai u∫or un loc de munc„.

Œn calitate de deputat Ón˛eleg foarte bine dolean˛ele profesorilor referitoare la cererile salariale, dar Ón calitate de p„rinte a doi copii afla˛i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt sunt Óngrijorat de sc„derea progresiv„ a calit„˛ii actului de educa˛ie Ón Rom‚nia.

Declara˛ie politic„: îRec‚∫tigarea demnit„˛ii Rom‚niei Ón Europa“

De la 1 ianuarie 2007 vom fi membri cu drepturi depline Ón Uniunea European„. Este, practic, momentul Ón care, Ón sf‚r∫it, Rom‚nia culege toate roadele unui trecut marcat mai mult de sacrificiu ∫i de pierderi de istorie. Este momentul Ón care, Ón sf‚r∫it, noi vom putea tr„i cu adev„rat mai bine ∫i nu vom mai trebui s„ le spunem copiilor no∫tri c„ fac parte dintr-o genera˛ie de sacrificiu. ™irul de genera˛ii pierdute se Óncheie aici. De acum Ónainte Óncepe ∫irul genera˛iilor c‚∫tig„toare.

De aceea, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ trebuie s„ fie ∫i un prilej de redob‚ndire a m‚ndriei ∫i a mentalit„˛ii de Ónving„tori. Avem nevoie s„ intr„m Ón r‚ndul statelor europene cu capul sus, s„ privim de la aceea∫i Ón„l˛ime pe oricare dintre partenerii no∫tri europeni. Pentru c„, a∫a cum ne vom prezenta, a∫a vom fi trata˛i.

Da, Ón acest moment, Rom‚nia se confrunt„ cu un tratament discriminatoriu Ón ceea ce prive∫te accesul pe pia˛a de munc„ a unor state europene. De asemenea, Rom‚nia este obiectul unei campanii de lobby destul de agresive Ón ceea ce prive∫te problema relu„rii adop˛iilor interna˛ionale. Sunt probleme care au fost spuse deschis de partenerii no∫tri europeni care, prin aceasta, a∫teapt„ de la noi r„spunsuri ∫i solu˛ii. Ce le oferim Ón schimb? Discursuri autocomp„timitoare, zvonuri ∫i reac˛ii politice destul de palide.

Œn afar„ de declara˛iile politice recente ale Pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la problema accesului rom‚nilor pe pia˛a de munc„ britanic„, declara˛ii foarte clare, care exprim„ o pozi˛ie demn„ de un stat european, nu am mai auzit niciun fel de reac˛ie similar„ din partea noastr„, a politicienilor, sau din partea Guvernului Rom‚niei. Œn schimb, presa central„ deja scrie articole Ón care rom‚nii sunt prezenta˛i ca victime sigure ale unor politici europene a∫a-zis potrivnice Rom‚niei. Nimic mai fals! Statele europene Ó∫i ap„r„ interesele ∫i a∫teapt„ de la noi acela∫i lucru.

## Stima˛i colegi,

Odat„ cu aderarea la Uniunea European„ de la 1 ianuarie 2007 nu ne-am c‚∫tigat dreptul de a primi bani, de a beneficia de oportunit„˛i sau de a avea de-a gata proiecte pentru dezvoltarea noastr„ viitoare. Ne-am c‚∫tigat Ón schimb dreptul de a vorbi liber, de a ne sus˛ine punctele de vedere, de a lupta pentru promovarea lor la nivel european ∫i de a negocia Ómpreun„ cu partenerii no∫tri europeni un loc c‚t mai favorabil pentru ˛ara noastr„ Ón r‚ndul statelor europene.

De aceea, nu avem nevoie de discursuri de autocomp„timire. Nu avem nevoie de scenarii catastrofice. Œn schimb avem obliga˛ia de a ne face auzit„ vocea c‚t mai puternic ∫i de a ne ap„ra interesele c‚t mai bine. Avem obliga˛ia de a ne negocia c‚t mai bine noua noastr„ traiectorie european„.

Declara˛ie politic„: îA.N.I. poate face nani!“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prezentat„ cu surle ∫i tr‚mbi˛e Ónainte de a se na∫te, Legea privind Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate a amu˛it. Nu e Ón com„, e Ón convalescen˛„. Legea s-a Ómboln„vit, ∫i nu ini˛iatorul, Guvernul Rom‚niei, f„cut pre∫ la multe conferin˛e de pres„ de doamna procuror comunist Monica Luisa Macovei, care n-a reu∫it s„-∫i promoveze îavortonul“, Legea A.N.I. Spun avorton pentru c„ mi se pare cea mai bun„ catalogare a unei gol„neli feminine. Dumnezeu a creat femeia din dragoste ∫i pentru dragoste. Femeia se simte Ómplinit„ Ón apropierea b„rbatului, dar nu toate sunt la fel. Un parlamentar, un membru al Guvernului, un vorbitor Ón public de gen feminin impune respect ∫i admira˛ie de cele mai multe ori. A∫a trebuie s„ fie. Ce te faci cu femeile care-∫i etaleaz„ r„utatea spiritual„ prin grimasele fe˛ei? Aceast„ atitudine impune repulsie ∫i dezagreabilitate din partea ascult„torilor. Acesta este motivul pentru care doamna Macovei nu vine Ón fa˛a Parlamentului s„-∫i sus˛in„ îavortonul“.

Aceast„ femeie bolnav„ de idei preconcepute sfideaz„, cic„, tot ce poate. Sfideaz„ ∫i C.S.M.-ul prin neprezentarea la ∫edin˛ele acestuia, dar nu ∫i statele de plat„ ale acestuia. Leafa e mare ∫i trebuie Óncasat„, nu cumva s„ fie returnat„ la banc„.

Œn comisia juridic„ a Camerei Deputa˛ilor, Legea privind A.N.I. a fost cosmetizat„, ajustat„ ∫i adaptat„ societ„˛ii Ón care tr„im, ∫i nu preten˛iilor Luisei. Plenul a decis! Conform raportului comisiei de specialitate, cu amendamentele admise, legea a trecut de Camera Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 P‚n„ a ajunge la vot, doamna Macovei dorea s„-∫i retrag„ îavortonul“. Dup„ umilin˛ele din plen, unde nici n-a catadicsit s„ fie prezent„, putea s„ o fac„. Cic„ n-a vrut fiindc„ are o Ón˛elegere tacit„ cu Puiu Ha∫otti, liderul alian˛ei îIgen“ din Senat, s„ treac„ îavortonul“, ∫i nu legea Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Œnc„ o dovad„ a nesim˛irii umane. Omul de multe ori e mai prejos dec‚t necuv‚nt„toarele. Totul este posibil Ón mintea unora, inclusiv s„-˛i slu˛e∫ti propria fiin˛„, s„ te anulezi, practic, prin neghiobie, s„-˛i sco˛i prostia Ón fa˛„ ∫i s„ o faci politic„ de partid.

Noroc mare avem cu bunul Dumnezeu care mai poart„ de grij„ neamului rom‚nesc. Altfel, ne catadicseam cu un procuror comunist pe post de comisar european. Oricum, nu ne este tot una nici cu Leonard Orban, agent al altei firme de paz„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti ce se vrea integrat„ Ón Comunitatea European„.

Vosganian n-a fost bun. El era agent K.G.B. ∫i v‚nz„tor de c„ciuli de astrahan. Cest„lalt cic„ e omul congresmanului Lantos ∫i elevul lui Soros. A∫adar, slu˛it„ mai e democra˛ia rom‚neasc„, vorba doamnei senator Verginia Vedina∫.

Din cei peste dou„zeci de milioane de locuitori nu s-a g„sit un rom‚n neao∫ pentru func˛ia Ónalt„ de comisar european. Cred c„ P.N.L.-ul nu mai are oameni. P„cat! Br„tienii au crezut c„ urma∫ii lor se vor ridica la valoarea Ónainta∫ilor. Acum se r„sucesc Ón morm‚nt. P.N.L.-i∫tii au doar oameni de talia afacerilor tip îMegapower“ sau v‚nz„tori ai îRomtelecom“, din categoria tax„ pe scaun, aer etc., comisionari ai îCitroen“ sau v‚nz„tori ai bunurilor Funda˛iei îGojdu“. Ce s„ faci? Asta e situa˛ia. Vai de P.N.L.-ul lor!

A.N.I. a∫adar face nani. ™i asta pentru c„ Ón fa˛a rom‚nilor nu te po˛i prezenta cu ciorne de legi ∫i baliverne. Nu te po˛i prezenta nici m„car cu scuza c„ bugetul nu intr„ Ón dezbaterea plenului Parlamentului, fiindc„ Guvernul Rom‚niei are ∫edin˛„ la Budapesta, cu cel al Ungariei. Argumente puerile.

Rom‚ni, trezi˛i-v„! Œnc„ nu e prea t‚rziu! Sau poate v„ trezesc noile pre˛uri, care au luat-o razna! Doamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni!

Obiectul declara˛iei politice: îArmonizare regional„ Ón tempo european, prin trecerea de la mimarea socialist„ la sinceritatea autentic conservatoare“

Vizion‚nd spectacolul lui Alexandru Dabija de la îOdeon“, con∫tientizezi c„ integrarea Óntr-un spa˛iu geografic, oricare ar fi el, Ónseamn„, Ón primul r‚nd, obliga˛ia fiec„rui tr„itor din acel spa˛iu de a trece de la ritmul dictat, Ón care mimezi, la reÓnv„˛area mersului corelat cu ceilal˛i, Ón care trebuie s„ fii exact ∫i sincer.

Pentru existen˛a noastr„ latino-mioritic„ ar putea fi trecerea de la consumul telenovelistic la lumea lui Bunuel sau Marquez, dep„∫ind veacurile de singur„tate care ne-au marcat.

Œndep„rtarea m„∫tilor dictate este singura solu˛ie pentru dep„∫irea neonorantului loc 60 ocupat de Rom‚nia Ón îHuman Development Report 2006“, Óntocmit de Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.), ∫i a avertismentului dat de Bruxelles pentru c„ nu am prezentat p‚n„ acum Comisiei Europene planurile de dezvoltare regional„.

Politica regional„ european„ consacr„ mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene pentru reducerea

inegalit„˛ilor Ón materie de dezvoltare Óntre regiuni, dorindu-se ca aceast„ contribu˛ie s„ duc„ la revitalizarea regiunilor r„mase Ón urm„, s„ restructureze zonele industriale aflate Ón criz„, s„ diversifice zonele agricole supuse declinului sau s„ revitalizeze cartierele defavorizate din ora∫e.

A∫adar s„ ne corel„m pa∫ii pierdu˛i Ón sistemul inert ∫i inept Ón care am mimat mi∫carea spre nic„ieri la ritmul normal ∫i firesc al redescoperirii necesit„˛ii armoniz„rii spa˛iului rom‚nesc Ón toate cele 8 regiuni ale cet„˛ii.

™i pentru c„ pa∫ii conservatorilor au creat un spa˛iu integrat ∫i durabil peste veacurile de Ónzidire care ne-au Óncremenit, ar trebui cel pu˛in s„ ne reamintim de ritmul acelor vremuri care, atunci ca ∫i acum, ne-au reacordat la universul Ón care locuitorii comunic„ privindu-se Ón ochi.

V„ mul˛umesc.

îGuvernul a picat examenul sus˛inut cu studen˛ii!“ Cehov spunea c„ îUniversitatea scoate la iveal„ toate Ónsu∫irile noastre, inclusiv incapacitatea.“

De doi ani de zile de c‚nd a luat conducerea ˛„rii, actuala Coali˛ie se str„duie∫te s„ ne demonstreze c„ ne-a procopsit cu un Guvern de incapabili.

Uniunea Studen˛ilor din Rom‚nia a realizat un bilan˛ Óntre m„surile propuse Ón 2004 ∫i realiz„rile actualului Executiv Ón ceea ce prive∫te educa˛ia ∫i tineretul, acord‚nd nota 2.

Crizele prin care trece Óntreaga societate rom‚neasc„ au cuprins ∫i sistemul na˛ional de educa˛ie, iar rezultatele se reg„sesc Ón calitatea Ónv„˛„m‚ntului de ast„zi de la toate nivelurile ∫i este generat ∫i de dispre˛ul ar„tat de guvernan˛i fa˛„ de cadrele didactice ∫i fa˛„ de genera˛ia de m‚ine.

Œn timp ce studen˛ii au Óntocmit îCartea Neagr„ a Educa˛iei“, ministrul Mihail H„rd„u g„se∫te vinova˛ii acolo unde ace∫tia nu exist„, Ón propriii subordona˛i.

Av‚nd Ón vedere nota ob˛inut„ de îportocalii“ la examenul sus˛inut cu studen˛ii, pot s„ afirm c„ actualii guvernan˛i au picat Ón mod ru∫inos ∫i le cer s„ mearg„ acas„ s„ se mai preg„teasc„ un ciclu electoral.

Aceea∫i idee o Ómbr„˛i∫eaz„ ∫i mul˛i studen˛i ai Centrului Universitar din Drobeta-Turnu Severin, unul dintre centrele noi din ˛ar„, dar cu rezultate notabile.

Faptul c„ 17 Noiembrie este Ziua Interna˛ional„ a Studen˛ilor ar trebui s„-i intereseze ∫i pe actualii guvernan˛i, nu numai pe studen˛i. S„ nu uit„m c„ studen˛ii de azi sunt speciali∫tii de m‚ine, iar Rom‚nia are nevoie de tineri c‚t mai bine preg„ti˛i.

Exodul creierelor trebuie s„ Ónceteze, domnilor guvernan˛i!

Studen˛ii rom‚ni au nevoie de un trai decent ∫i de un Ónv„˛„m‚nt care s„ le asigure performan˛a ∫i competi˛ia. Numai a∫a vom progresa!

Declara˛ie politic„: îDespre noul statut al Partidului Democrat“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Democrat se afl„, Ón aceste momente, Ón fericita postur„ de membru asociat al Partidului Popular European. Œncep‚nd de s„pt„m‚na trecut„, c‚nd la Bruxelles celelalte partide politice au votat cu majoritate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 cov‚r∫itoare Ón favoarea acestei asocieri, am devenit, deocamdat„ cu statut de asociat, membru Ón cel mai puternic for politic european. Sper„m Óns„ ca acest lucru s„ se schimbe de la 1 ianuarie 2007, atunci c‚nd Rom‚nia va deveni membr„ a Uniunii Europene, moment Ón care ∫i Partidul Democrat va deveni membru cu drepturi depline al acestui Partid Popular European.

Ne bucur„ Ón mod deosebit acest eveniment, cu at‚t mai mult cu c‚t Partidul Democrat ∫i-a exprimat dorin˛a de a face parte din acest partid, schimb‚ndu-∫i doctrina sau, mai bine zis, ader‚nd la cea popular„. Decizia noastr„ a fost privit„ de mul˛i cu circumspec˛ie, dovad„ ∫i faptul c„ ini˛ial am fost accepta˛i doar cu statut de observator. Semnele de Óntrebare care ˛inteau deasupra noastr„ veneau ∫i din cauza c‚torva probleme interne cu care partidul nostru se confrunta la acea vreme. Partidul Democrat a reu∫it Óns„ s„ treac„ peste aceste probleme, mare parte dintre ele a ∫tiut s„ ∫i le gestioneze ∫i, iat„, la mai pu˛in de dou„ luni de zile p‚n„ la aderarea la Uniunea European„, statutul nostru s„ se schimbe, Partidul Democrat fiind, Ón acest moment, membru asociat al celei mai puternice forma˛iuni politice europene.

Este evident faptul c„ nu se puteau rezolva chiar toate problemele, dar Óncrederea pe care europenii ne-au acordat-o s„pt„m‚na trecut„ nu face altceva dec‚t s„ Ónt„reasc„ Óncrederea crescut„ pe care ace∫tia o acord„ Partidului Democrat.

Suspiciuni vor mai exista din partea altor partide politice. Œntr-o anumit„ m„sur„, este ∫i normal s„ existe. Ele pot fi Óns„ diminuate numai prin colaborare. Din partea Partidului Democrat, aceast„ colaborare va exista Óntotdeauna. Nu se poate spune c„ am fost vreodat„ Ónchi∫i sau nedispu∫i la colabor„ri cu alte partide. Acest lucru trebuie s„ vin„ Óns„ din ambele p„r˛i.

Nu putem vorbi despre colabor„ri at‚ta timp c‚t ele vin dintr-o singur„ direc˛ie, at‚ta timp c‚t ele sunt condi˛ionate de anumite chestiuni, deja putem spune c„ vorbim de cu totul ∫i cu totul altceva dec‚t colabor„ri. Acest nou statut ne aduce Óns„ pe l‚ng„ o mul˛ime de avantaje ∫i o serie de responsabilit„˛i. Trebuie s„ demonstr„m celor care ne-au oferit aceast„ ∫ans„ c„ suntem un partid responsabil, c„ suntem capabili s„ ducem la cap„t obiectivele care ne-au fost trasate ∫i c„ suntem receptivi la tot ce ne este sugerat.

Sunt sigur c„ putem dovedi aceste lucruri ∫i c„ Óncrederea ce ne-a fost acordat„ nu va fi trecut„ cu vederea. Ne dorim Óns„ ca acela∫i tratament care li se aplic„ celorlalte partide politice s„ ne fie acordat ∫i nou„, s„ nu existe niciun fel de discriminare ∫i din semnalele pe care deja le-am primit sunt sigur c„ a∫a va fi.

V„ mul˛umesc.

## îProfituri fabuloase din pre˛uri crescute impus“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie scumpirile impuse de Guvernul portocaliu gazelor naturale, energiei electrice, implicit p‚inii ∫i uleiului comestibil.

Corup˛ia instrumentat„ de ani de zile Ón sistemul energetic, un sistem care ruleaz„ anual sute de milioane de euro, reliefat de v‚nz„rile mascate de energie electric„ de la îHidroelectrica“, a realizat transferul de profit din sectorul de stat Ón cel particular. Numai Ón

primul trimestru al anului 2006 profitul a fost de cel pu˛in 6 milioane de euro.

De asemenea, negociatorii rom‚ni, incredibil, dar au acceptat cererea ∫i impunerea OMV-ului, care a preluat exploatarea ∫i furnizarea gazelor de sond„ din produc˛ia intern„ a Rom‚niei de a livra gazele la paritate cu pre˛ul gazului din import, chipurile la presiunea U.E.

Aceste adev„ruri cunoscute stau la baza scumpirii energiei electrice cu 4,72% Óncep‚nd cu 1 decembrie 2006, scumpire devansat„ cu o lun„ de zile.

Profiturile fabuloase rezultate din pre˛uri crescute impuse, ∫i nu din situa˛ii de pia˛„, din exploatarea resurselor rom‚ne∫ti de gaze de c„tre firme str„ine, ∫i nu de statul rom‚n, au dus la scumpirea drastic„ a gazelor cu 8,5% Óncep‚nd cu 11 noiembrie 2006.

La acest val de scumpiri, lumea se zgribule∫te mai tare dec‚t o face apropierea frigului. Te Ónfrigurezi ∫i mai tare c‚nd te arde la buzunar.

Premierul portocaliu T„riceanu motiveaz„ c„ scumpirea gazelor s-ar datora infla˛iei. Primul b„rbat din stat explic„ c„ este o majorare semnificativ„, dar c„ ne va fi mai u∫or s„ d„m acum de trei ori mai mult, dec‚t cu ˛‚r‚ita Ón trei rate.

Acest gen de argumenta˛ie l-am mai auzit ∫i anul trecut, Ón vara lui 2005. S-a luat de cu var„ o cot„ m„rit„ la Óntre˛inere ca s„ te scuteasc„ la iarn„ de cheltuieli suplimentare. At‚ta doar c„ le-au mai majorat odat„ de cum a venit iarna! Probabil se mizeaz„ nu at‚t pe memoria scurt„ a oamenilor sau pe prostie, c‚t pe lehamitea care e mai ceva ca o boal„!

Nu s-a schimbat Ón actuala guvernare a Alian˛ei D.A. modul de a trata masa amorf„ numit„ ba popula˛ie, ba popor, ba electorat. Mul˛imea ne∫tiut„ ∫i mut„ de s„raci tr„ie∫te Óntr-o mizerie crunt„. Scumpirile anun˛ate vor duce la scumpirea p‚inii cu 10—12% ∫i a uleiului cu 5%.

Este haos, antiomenie ∫i lips„ de respect. Aceasta este situa˛ia dramatic„ Ón care a ajuns biata Rom‚nie Ón urma unei guvern„ri liberalo-democrato-udemeriste ∫i a unor privatiz„ri nepotrivite ∫i antina˛ionale care, din p„cate, continu„. Interesele de grup ale politicienilor Coali˛iei portocalii primeaz„.

Stima˛i colegi,

Œntr-o ˛ar„ cu majoritatea cet„˛enilor cu venituri modeste sau f„r„ venituri trebuie evitat abuzul pozi˛iei dominante, extragerea de rente Óntr-un termen scurt. Nu pu˛ine necazuri ale cet„˛enilor rezult„ din incapacitatea statului rom‚n de a formula o politic„ coerent„ ∫i ferm„ fa˛„ de furnizorii interni de energie. Trebuie s„ fii Ón m„sur„ s„-˛i protejezi cet„˛enii ∫i interesul na˛ional.

Statul slab se constat„ Ón func˛ionarea administra˛iei publice, Ón acte normative, Ón aplicarea legilor, Ón incoeren˛e ale politicii publice.

Intr„m Ón U.E. cu o fragilitate a statului care se poate r„zbuna. Va veni o perioad„ mai pu˛in bun„ ∫i atunci sl„biciunile flagrante vor fi mai dureroase. V„ mul˛umesc.

Œnso˛it de ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, premierul C„lin Popescu-T„riceanu a participat la Suceava la deschiderea Centrului de Afaceri îBucovina“, un proiect care face parte din Strategia de dezvoltare regional„ Nord—Est pentru perioada 2007—2013, contribuind la dezvoltarea mediului de afaceri de pe pia˛a regional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Realizarea Centrului de Afaceri îBucovina“ a fost posibil„ cu sprijinul fondurilor accesate de autorit„˛ile locale prin Programul PHARE — Coeziune Economic„ ∫i Social„ 2001. Proiectul de mare anvergur„, Ón valoare de 4.999.777,36 euro, a avut ca scop Ómbun„t„˛irea infrastructurii Ón vederea cre∫terii ∫i promov„rii activit„˛ilor desf„∫urate de I.M.M.-urile din zon„, constituind, totodat„, un atu important pentru dezvoltarea economic„ regional„.

Centrul economic, aflat Ón apropierea aeroportului Suceava, se Óntinde pe o suprafa˛„ de 49.300 metri p„tra˛i. Acesta dispune de o cl„dire central„ care include sal„ de expozi˛ie, magazin, restaurant, sal„ de conferin˛e, birouri, 8 pavilioane pentru birouri, un centru de afaceri, centru de informare, birouri, s„li de conferin˛e, o platform„ pentru expozi˛ii ∫i alte evenimente, re˛ea de canalizare, re˛ea de ap„ potabil„.

Centrul de Afaceri îBucovina“ reprezint„ o investi˛ie Ón sprijinul ∫i folosul comunit„˛ii locale, fiind un pilon Ón dezvoltarea mediului de afaceri din zon„. Este un proiect ce trebuie implementat ∫i Ón alte zone, deoarece un astfel de demers aduce o revigorare ∫i dezvoltare a economiei din regiune.

Declara˛ie politic„: îO cas„, o utopie pentru cei mai mul˛i“

Una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat Rom‚nia dup„ 1989 a fost retrocedarea propriet„˛ilor fo∫tilor de˛in„tori. Anul 1990 a reprezentat Ónceputul unui calvar pentru unii sau o simpl„ formalitate pentru al˛ii. Astfel, cei mai mul˛i dintre fo∫tii proprietari ai unor terenuri sau imobile ∫i-au c„utat ∫i de cele mai multe ori chiar au g„sit dreptatea la Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Stasbourg. Marea majoritate, Óns„, caut„ s„-∫i dob‚ndeasc„, de mai bine de 16 ani, propriet„˛ile Ón instan˛ele rom‚ne∫ti. Probabil c„ ∫i ei vor ajunge la C.E.D.O., ∫i statul rom‚n va trebui s„ Óndeplineasc„ sentin˛ele emise de Curtea European„.

Dar mai este o categorie de persoane care locuiesc Ón imobilele na˛ionalizate ∫i care au reu∫it, prin mari sacrificii, s„ cumpere apartamentele. Problema a ap„rut Ón momentul Ón care fostul proprietar a ob˛inut Ón instan˛„ imobilul, iar chiria∫ii sunt obliga˛i s„ p„r„seasc„ locuin˛a pe care au achizi˛ionat-o legal, credeau ei. Instan˛a le-a dovedit contrariul, ∫i acum se v„d nevoi˛i s„ Ó∫i fac„ bagajele ∫i s„ plece. Unde? Nimeni nu ∫tie. Unde vor putea, pentru c„ Ón locuin˛a achizi˛ionat„ de la statul rom‚n, reprezentat prin prim„rii, nu mai au dreptul legal de a sta.

™i, din p„cate, astfel de cazuri se Ónt‚lnesc din ce Ón ce mai des, cel pu˛in Ón Transilvania, unde cultele religioase au intrat Ón posesia imobilelor de˛inute Ónainte de na˛ionalizare. ™i cine este de vin„ Ón acest caz? Cine trebuie s„ pl„teasc„ pentru faptul c„ sute de oameni nu mai au unde s„ locuiasc„? Prim„riile, care au v‚ndut, pe bani buni, imobilele, nelu‚nd Ón considerare posibilitatea c„ nu de˛in legal dreptul asupra lor? Statul rom‚n? Instan˛ele, care au retrocedat Ón baza actelor doveditoare acele imobile proprietarilor de drept?

Cert este c„ sute de oameni se v„d da˛i afar„ din locuin˛e ∫i, cei mai mul˛i, f„r„ nicio posibilitate de a achizi˛iona o alta. Cine Ói va ajuta pe ace∫ti oameni n„p„stui˛i de soart„?

Stimate colege, Stima˛i colegi,

Rom‚nia este o ˛ar„ cu credin˛„ puternic„ Ón Dumnezeu. Suntem cu to˛ii credincio∫i, rug‚ndu-ne la bunul Dumnezeu Ón orice moment dificil al vie˛ii noastre ∫i apel‚nd la mila ∫i bun„tatea Lui ori de c‚te ori ne afl„m Ón impas. Credin˛a noastr„ Ón bunul Dumnezeu ne Óndreapt„ spre rug„ciune la bisericile din Óntreaga ˛ar„.

Sunt credincios ortodox de rit vechi ∫i particip constant la slujbele biserice∫ti la diferite biserici din ˛ar„. Cu aceste ocazii am observat starea jalnic„ Ón care se afl„ bisericile noastre. Unele l„ca∫uri de cult sunt monumente arhitecturale sau istorice ce necesit„ Óntre˛inere special„ ∫i renov„ri. Altele sunt construc˛ii din lemn din perioada celor dou„ r„zboaie, sau chiar dinaintea Primului R„zboi Mondial, care necesit„ consolidare. Œn ceea ce prive∫te bisericile din Delta Dun„rii, acestea necesit„ consolidare, repara˛ii ∫i Óntre˛inere special„, din cauza condi˛iilor meteorologice specifice, a umezelii ∫i a izol„rii.

Din p„cate, multe biserici supravie˛uiesc doar din suportul financiar al enoria∫ilor, Óns„ aceste fonduri sunt insuficiente pentru repara˛ii sau consolid„ri. Mai sunt ∫i situa˛ii unde lucr„rile de construc˛ie a noilor biserici au fost stopate din lips„ de fonduri.

Œn plus, se apropie iarna, iar frigul din l„ca∫ele de cult Ó∫i va face sim˛it„ prezen˛a. Pu˛ine sunt bisericile care dispun de Ónc„lzire termic„ central„, majoritatea sunt Ónc„ Ónc„lzite cu sobe de lemne. Iar problemele cu l„ca∫ele noastre de cult nu se opresc aici.

Consider c„ este timpul s„ ne Óndrept„m aten˛ia c„tre sprijinirea bisericilor Ón ceea ce prive∫te repara˛iile ∫i consolid„rile necesare. Este nevoie de elaborarea unor strategii guvernamentale concrete, care s„ solu˛ioneze situa˛ia grav„ Ón care se afl„ majoritatea l„ca∫elor de cult.

Este nevoie de fonduri suplimentare la dispozi˛ia Ministerului Culturii ∫i Cultelor sau din Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului, care s„ fie destinate repara˛iilor ∫i consolid„rilor bisericilor ce au nevoie urgent„ de acest sprijin.

Doresc s„ mai men˛ionez c„, fiind desemnat de Camera Deputa˛ilor s„ reprezint Parlamentul Rom‚niei la Adunarea Interparlamentar„ a Ortodoxiei, am putut constata importan˛a global„ acordat„ religiei ∫i credin˛ei Ón Dumnezeu. De aceea, aceast„ importan˛„ nu trebuie acordat„ doar prin vorbe, ci ∫i prin fapte. S„ Óncepem cu sprijinul acordat construc˛iilor, repara˛iilor ∫i consolid„rilor bisericilor noastre.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îLiberalii europeni sus˛in deschiderea pie˛ei muncii pentru rom‚ni“

Nu Ómi st„ Ón caracter s„ utilizez spa˛iul afectat declara˛iilor politice pentru a aborda festivist o serie de probleme. Voi face ast„zi o excep˛ie, deoarece la nivelul Parlamentului European ziua de ieri a fost una fast„ pentru Rom‚nia. Œn calitate de euroobservator, am fost foarte m‚ndru ieri sear„, c‚nd Rom‚nia a fost felicitat„ la Strasbourg, iar aderarea la Uniunea European„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 1 ianuarie 2007 a fost sus˛inut„ Ón dezbaterile ce au avut loc Ón Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European pe marginea proiectului de raport prezentat de raportorul Parlamentului European pentru Rom‚nia, Pièrre Moscovici.

Ieri sear„ au fost depuse 36 de amendamente la proiectul de raport, iar votul final este prev„zut pentru 23 noiembrie Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, dup„ care mai pot fi depuse ∫i alte amendamente doar p‚n„ la 29 noiembrie, c‚nd va avea loc votul final Ón plenul Parlamentului European.

Œmi exprim, f„r„ fals„ modestie, satisfac˛ia pentru faptul c„ baroneasa Emma Nicholson, reprezentant„ a Grupului parlamentar A.L.D.E., la care este afiliat ∫i Partidul Na˛ional Liberal, a propus un amendament prin care Óncurajeaz„ statele membre s„-∫i deschid„ pia˛a muncii pentru cet„˛enii rom‚ni dup„ 1 ianuarie 2007, adres‚nd foarte multe felicit„ri ˛„rii noastre.

Ca membru al P.N.L. nu pot dec‚t s„ salut faptul c„ Grupul A.L.D.E. ∫i liberalii europeni sus˛in deschiderea pie˛ei muncii pentru cet„˛enii rom‚ni, opun‚ndu-se cu vehemen˛„ unor lu„ri de pozi˛ie contrare din parlamentele unor ˛„ri.

Remarc ∫i faptul c„ raportorul P.P.E.-D.E., Francisco Millan Mon, autor ∫i el al unor amendamente favorabile, a reliefat contribu˛ia excelent„ a euroobservatorilor rom‚ni.

M„ simt obligat s„ trec Ón revist„ ∫i p„r˛ile mai pu˛in pl„cute ale reuniunii de ieri sear„ de la Strasbourg. Reforma justi˛iei ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei, gestionarea fondurilor comunitare ∫i securitatea alimentar„ reprezint„ domenii Ón care ni se cere continuarea eforturilor Óncepute pe parcursul integr„rii. De asemenea, nu trebuie omise ∫i amendamentele europarlamentarilor Kinga Gal ∫i Istvan Szent-Ivanyi, care cer autorit„˛ilor rom‚ne s„ ˛in„ cont de cererile privind autonomia din r‚ndul minorit„˛ii maghiare, implementarea legisla˛iei privind restituirea propriet„˛ilor ∫i renun˛area la Proiectul Ro∫ia Montan„.

Declara˛ie politic„: îUn ministru Ón vacan˛„“

Œn comisia de Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor, ministrul H„rd„u a fost de acord cu transferarea a 420 milioane lei de la Capitolul îInvesti˛ii“ la fondul de salarii. Ulterior, Ón comisiile reunite de buget, finan˛e, ministrul s-a opus amendamentului. Astfel ne Ónt‚lnim cu o premier„, primul ministru al educa˛iei care e Ómpotriva dasc„lilor. Catalogat de sindicate drept un tr„d„tor, ministrul se afla mai degrab„ Ón concediu dec‚t la serviciu atunci c‚nd a creat aceast„ confuzie, d‚nd speran˛e de∫arte profesorilor, deoarece, dup„ propria lui declara˛ie, au foarte multe zile de concediu pl„tite, iar un ministru informat ∫i documentat ce Ó∫i face bine treaba nu declar„ Óntr-o zi ceva ca peste c‚teva zile s„ fac„ cu totul altceva. De altfel, dac„ analiz„m Óntreaga sa activitate de la minister, nu observ„m nici m„car o c‚t de mic„ realizare, ci mai degrab„ un concediu bine pl„tit de rom‚ni.

Œns„ at‚t ministrul, c‚t ∫i Guvernul, care se afl„ ∫i el Óntr-un concediu prelungit, prin ac˛iunile lor pun Ón pericol calitatea din actul de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, deoarece investi˛ia, nu at‚t Ón salarii, c‚t Ón resursele umane din Ónv„˛„m‚nt, este cel mai important factor al dezvolt„rii

durabile a actului de Ónv„˛„m‚nt. Œn aceste condi˛ii, Óntocmirea unei strategii pe termen mediu ∫i lung privind resursele umane se impune cu necesitate.

Se pare c„ ministerul are alte priorit„˛i. Care sunt Óns„ acestea nimeni nu ∫tie! Lucru ciudat, deoarece Guvernul strig„ pe la toate col˛urile c„ pentru anul viitor educa˛ia are alocat un buget record, iar bani pentru salariile profesorilor nu sunt. Totul devine ∫i mai ciudat dac„ avem Ón vedere fabuloasa sum„ alocat„ anul acesta pentru investi˛ii Ón infrastructur„ ∫i Ón paralel ne uit„m la felul Ón care arat„ majoritatea ∫colilor din Rom‚nia ∫i cum elevii trebuie s„ Ónve˛e Ón frig. Este evident c„ ace∫ti bani nu au fost cheltui˛i ∫i este foarte pu˛in probabil ca ∫i anul viitor s„ se reu∫easc„ s„ se cheltuiasc„ o asemenea sum„.

Œns„, cu toate acestea, ministrul ∫i implicit Guvernul nu au fost de acord ca o parte din ace∫ti bani s„ fie investi˛i Ón resursele umane din Ónv„˛„m‚nt. De ce? Poate pentru c„ ace∫ti bani nu exist„ dec‚t pe h‚rtie sau ei trebuie trecu˛i prin ni∫te firme pentru a se Ónfrupta ∫i clientela politic„ portocalie din ei, lucru care nu este posibil dec‚t dac„ sunt p„stra˛i pentru investi˛ii Ón infrastructur„.

îProblema func˛ionarilor din institu˛iile administra˛iei publice a jude˛ului Timi∫“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Necesitatea unei descentraliz„ri reale a actului de administra˛ie public„ Ón Rom‚nia este resim˛it„ ast„zi din ce Ón ce mai acut. Odat„ cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va fi parte dintr-o structur„ Ón care institu˛iile administra˛iei publice sunt concepute ∫i gestionate pentru a servi interesele cet„˛enilor contribuabili, ale c„ror probleme trebuie s„ le rezolve. Institu˛iile nu sunt Óns„ ni∫te realit„˛i abstracte. Institu˛iile func˛ioneaz„ cu oameni ∫i sunt conduse de oameni, iar capacitatea institu˛iilor de a-∫i Óndeplini rolul public depinde de preg„tirea, moralitatea ∫i angajamentul oamenilor care lucreaz„ pentru ele.

Situa˛ia jude˛ului Timi∫ este, din acest punct de vedere, una special„. S-a spus adesea c„ nivelul investi˛iilor str„ine atrase de jude˛ul Timi∫ este, printre altele, un rezultat al deschiderii ∫i preg„tirii angaja˛ilor administra˛iei publice locale, al corectitudinii ∫i transparen˛ei acestora Ón rela˛iile cu mediul de afaceri. Œntr-un mod oarecum paradoxal, nivelul investi˛iilor private din jude˛ ∫i dezvoltarea f„r„ precedent a pie˛ei for˛ei de munc„ din regiune a condus la un efect pe c‚t de nea∫teptat pe at‚t de periculos.

Mai Ónt‚i trebuie spus c„ este de Ón˛eles atrac˛ia pe care o reprezint„ pentru un func˛ionar public un loc de munc„ Óntr-o companie privat„, cu toate avantajele salariale inerente. Œngrijorarea apare Óns„ Ón momentul Ón care presiunea exercitat„ de mediul privat asupra pie˛ei for˛ei de munc„ devine at‚t de mare Ónc‚t aceasta ridic„ probleme pentru institu˛iile administra˛iei publice sub cel pu˛in dou„ aspecte. Mai Ónt‚i, este vorba despre dificultatea motiv„rii ∫i fideliz„rii func˛ionarilor publici cu experien˛„ pentru a r„m‚ne Ón administra˛ia public„. Œn al doilea r‚nd, trebuie g„site solu˛ii pentru atragerea tinerilor absolven˛i ai institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt de profil Ónspre o carier„ Ón administra˛ia public„ local„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Situa˛ia din acest moment nu este nici pe departe una de natur„ a ne lini∫ti. Œntr-o regiune cu ∫omaj zero ∫i Ón care chiar investitorii priva˛i au ajuns deja s„ perceap„ concuren˛a pe pia˛a for˛ei de munc„ calificate, mai este oare de mirare c„ institu˛iile administra˛iei publice nu reu∫esc s„ angajeze func˛ionari preg„ti˛i corespunz„tor cerin˛elor postului chiar dup„ dou„ sau trei anun˛uri publice? Pericolul este a∫adar real Ón condi˛iile Ón care for˛a de munc„ calificat„ tinde s„ migreze Ónspre sectorul privat sau s„ nu mai fie interesat„ s„ urmeze o carier„ Ón administra˛ia public„. Este vorba despre un pericol care afecteaz„ Ón primul r‚nd calitatea actului administrativ ∫i capacitatea acestuia de a rezolva problemele comunit„˛ii.

Solu˛iile nu sunt u∫or de g„sit. Cre∫terile salariale Ón sectorul bugetar, pentru func˛ionarii publici implicit, sunt Ón func˛ie de cre∫terea veniturilor la bugetul public de stat ∫i o aducere a acestora Ón apropierea salariilor oferite de sectorul privat se poate realiza doar par˛ial ∫i treptat.

Scopul principal al acestei declara˛ii politice este Ónainte de toate acela de a trage un prim semnal de alarm„ ∫i de a propune pe agenda public„ aceast„ problem„ fa˛„ de care, Ón calitate de deputat de Timi∫, nu pot s„ nu Ómi exprim astfel Óngrijorarea. Œn al doilea r‚nd, Óns„, propun factorilor responsabili o discu˛ie pe aceast„ tem„ ∫i invit astfel la dialog nu doar reprezentan˛ii administra˛iei publice. Mediul universitar ar trebui, de asemenea, responsabilizat, pentru a-∫i adapta propunerile educa˛ionale acestei situa˛ii. Oamenii de afaceri nu trebuie, de asemenea, ignora˛i, Óntruc‚t ace∫tia sunt direct interesa˛i de o administra˛ie performant„, ca o condi˛ie absolut necesar„ pentru un mediu de afaceri s„n„tos.

Œmi exprim speran˛a c„ Ómpreun„ vom reu∫i demararea unui program coerent prin care institu˛ia func˛ionarului public s„ redevin„ o op˛iune credibil„ Ón planurile de carier„ ale tinerilor performan˛i din jude˛ul Timi∫, pentru o administra˛ie public„ atent„ la probleme comunit„˛ii, eficient„ ∫i con∫tient„ de misiunea ei Ón slujba cet„˛eanului.

## îO diversiune tolerat„: Liviu Turcu“

S„pt„m‚na trecut„, rom‚nii au asistat la un spectacol grotesc, la o fars„ sinistr„. Un securist al fostului regim — chiar dac„ a activat Ón Centrala pentru Informa˛ii Externe, tot securist a fost — s-a plimbat pe la mai multe televiziuni, prin paginile mai multor ziare ∫i, ceea ce este mai grav, a sus˛inut ∫i îprelegeri“ la C.N.S.A.S.

Nu a fost de ajuns c„ numitul Liviu Turcu a pus um„rul, printr-o diversiune de zile mari, la compromiterea candidaturii lui Varujan Vosganian pentru func˛ia de comisar european, contribuind totodat„ la periclitarea imaginii externe a Rom‚niei. A venit — a fost adus? — Ón ˛ar„ ∫i a f„cut ceea ce a Ónv„˛at Ón anii Ón care s-a aflat sub steagul Securit„˛ii: a continuat cu ac˛iunile diversioniste.

Nu comentez a∫a-zisa list„ prezentat„ de Turcu, din dou„ motive: nu a prezentat absolut nicio dovad„ concret„ Ón sprijinul afirma˛iilor sale, doi, nu sunt eu persoana competent„ s„ m„ pronun˛ Ón domeniul respectiv.

Subiectul Turcu nu a fost Óns„ abordat din alte unghiuri.

Œn primul r‚nd, se pune Óntrebarea, ce a c„utat Liviu Turcu la C.N.S.A.S.? Din unele declara˛ii ap„rute Ón pres„ a reie∫it c„ fostul (actualul?) securist s-a aflat Ón dou„ r‚nduri Ón sediul din Dragoslavele nr. 2, unde îa dat lec˛ii“ membrilor Colegiului C.N.S.A.S. S„ fim bine Ón˛ele∫i, membrii Colegiului C.N.S.A.S. sunt persoane cu rang de secretar de stat, au un aparat de specialitate care cunoa∫te aspectele muncii de cercetare/verificare a arhivelor fostei Securit„˛i. Tocmai din aceast„ cauz„ nu era permis ca ace∫ti demnitari s„ se alinieze ∫i s„ ia noti˛e dup„ dictare de la Liviu Turcu, totu∫i, un personaj dubios, f„r„ credibilitate ∫i plecat din ˛ar„ de 17 ani.

Se mai impune ∫i alt„ Óntrebare: Ón ce calitate a fost invitat Liviu Turcu la C.N.S.A.S.? La aceste Óntreb„ri, membrii Colegiului C.N.S.A.S. ar trebui s„ r„spund„, iar colegii no∫tri din Comisia parlamentar„ de control al activit„˛ii S.R.I. ar trebui s„ se autosesizeze privind cele dou„ Óntrevederi dintre membrii Colegiului C.N.S.A.S. ∫i Liviu Turcu.

Nu Ón ultimul r‚nd, ar fi bine de ∫tiut dac„ reprezentan˛ii C.N.S.A.S. l-au deranjat pe Liviu Turcu cu Óntreb„ri concrete privind activitatea sa. Oricum, prin ceea ce s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„, imaginea C.N.S.A.S. a avut enorm de suferit.

Mai este un unghi de vedere din care trebuie privit subiectul Turcu. A∫a cum el singur a recunoscut, Ónainte de 1989 s-a ocupat ini˛ial de zona America de Nord ∫i ulterior de o zon„ european„. Nu ∫tiu dac„ pentru imaginea extern„ a Rom‚niei este benefic faptul c„ o persoan„ care a spionat, a coordonat ac˛iuni Ómpotriva actualilor no∫tri alia˛i din N.A.T.O. ∫i U.E. vine Ón ˛ar„, este primit de unele oficialit„˛i, iar Ón anumite locuri este privit chiar ca un erou.

Œn Óncheiere, consider c„ este absolut necesar ca autorit„˛ile competente s„ prezinte un punct de vedere fa˛„ de consecin˛ele îvizitei“ lui Liviu Turcu Ón Rom‚nia.

îA∫a DA incompatibilitate!“

S„pt„m‚na trecut„, primarul municipiului Craiova, Antonie Solomon, a anun˛at c„ Serviciul Public al Poli˛iei Comunitare din municipiul Craiova va fi condus de c„tre domnul Radu Theodor, fost ofi˛er Ón Poli˛ia Rom‚n„, actualmente consilier local al P.D. Argumentele aduse de primarul urbei mai sus amintite Ón leg„tur„ cu aceast„ numire au privit profesionalismul ∫i experien˛a domnului Radu Theodor Ón acest domeniu.

Poli˛ia Comunitar„ a fost Ónfiin˛at„ prin Legea nr. 371/2004, constituindu-se prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici, pe unit„˛i administrativ-teritoriale. Printre competen˛e, la articolul 7 sunt enumerate urm„toarele: asigurarea ordinii ∫i lini∫tii publice, asigurarea pazei obiectivelor stabilite de consiliul local (parc„ri pie˛e, cimitire etc.). Angaja˛ii Poli˛iei Comunitare au calitatea de func˛ionar public ∫i li se aplic„ reglement„rile prev„zute de Statutul func˛ionarului public. Fiind Ón subordinea consiliului local ∫i Ón special a comisiei locale de ordine public„, Poli˛ia Comunitar„ nu poate fi Óncredin˛at„ unui consilier local, chiar dac„ acesta a lucrat anterior Ón domeniu. At‚t timp c‚t Legea nr. 371/2004 asimileaz„ personalul Poli˛iei Comunitare ca fiind func˛ionar public, iar Statutul func˛ionarului public

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 interzice cu des„v‚r∫ire ocuparea oric„rei alte func˛ii publice, cu excep˛ia celei de cadru didactic, ne afl„m Ón fa˛a unui caz tipic de incompatibilitate, iar faptul c„ acest lucru a fost Óng„duit de consiliul local este de nepermis.

A∫adar, domnul consilier municipal Radu Theodor trebuie s„ se decid„ ∫i s„ renun˛e la una dintre cele dou„ demnit„˛i publice pe care le de˛ine Ón acest moment. O fi d‚nsul fericitul membru al unui partid virat cameleonic de la albastru la portocaliu, de la st‚nga la dreapta, zburat din Interna˛ionala Socialist„ ∫i bulucit peste popularii europeni, Óns„ nimic din toate astea nu Ói confer„ distinsului consilier dreptul de a fi mai îdemocrat“ dec‚t al˛ii ∫i mai presus de lege.

Consider c„ este nevoie at‚t Ón fruntea Poli˛iei Comunitare din municipiul Craiova, c‚t ∫i la conducerea altor servicii publice de persoane competente, recunoscute pentru profesionalism, independente din punct de vedere politic, astfel Ónc‚t aceste servicii publice s„ se afle Ón slujba cet„˛eanului ∫i s„ nu fie simple instrumente dirijate politic, aflate la cheremul grupurilor de interese ale Partidului Democrat.

Av‚nd Ón vedere c„ de la 1 ianuarie vom deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, propun o abordare mult mai abil„ Ón privin˛a administra˛iei publice locale, Óntruc‚t a sosit momentul s„ ne desp„r˛im de vechile metehne ale unei epoci demult apuse, de care unii mai tind s„ abuzeze ∫i ast„zi.

Declara˛ie politic„ privind situa˛ia pensionarilor din Rom‚nia

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ situa˛ia dramatic„ a unei categorii sociale marginalizate: pensionarii. La finele s„pt„m‚nii trecute, am participat, Ómpreun„ cu al˛i colegi parlamentari, la o Ónt‚lnire cu reprezentan˛i ai pensionarilor din jude˛ul Cluj.

V„ rog s„ m„ crede˛i c„ auzind expus„ fiecare situa˛ie Ón parte a pensionarilor prezen˛i la Ónt‚lnire am constatat c„ p‚n„ acum nu s-a f„cut ceva cu adev„rat substan˛ial pentru ace∫ti oameni. ™i aici m„ refer la ultimii 16 ani, perioad„ Ón care via˛a lor s-a degradat tot mai mult, ajung‚nd ca ast„zi s„ fie Óntr-o situa˛ie, cum spuneam la Ónceput, disperat„: oameni care nu-∫i pot cump„ra medicamentele pentru a-∫i trata bolile care odat„ cu v‚rsta s-au agravat, oameni care au muncit o mare parte a vie˛ii lor ∫i au pl„tit contribu˛iile stabilite de lege la fondul de asigur„ri sociale ∫i care acum stau la mila unui sistem incapabil s„ gestioneze situa˛ia.

M-am cutremurat auzind, Ón expunerea unuia dintre pensionarii prezen˛i la dezbatere, c„, statistic vorbind, perioada pentru care beneficiaz„ un pensionar de pensie Ón Rom‚nia este de 9 ani. Ace∫ti oameni cer statului, fa˛„ de care ei au fost corec˛i, pl„tindu-∫i contribu˛iile, s„ le asigure un venit sigur ∫i decent care s„ le permit„ s„ tr„iasc„ civilizat, a∫a cum se pretinde Ón societatea noastr„ la Ónceputul secolului al XXI-lea.

Ne Óndrept„m cu pa∫i repezi c„tre momentul Ón care vom intra Ón clubul ˛„rilor membre ale U.E. Nu trebuie s„ uit„m Óns„ c„ ∫i pensionarii, una dintre categoriile sociale cu grad mare de risc Ón ceea ce prive∫te costurile ader„rii, trebuie s„ fie Ón aten˛ia noastr„, prin m„suri de protec˛ie social„ activ„. Consider„m c„ un asemenea subiect ar trebui supus dezbaterii publice, astfel Ónc‚t s„ poat„ genera solu˛ii din partea tuturor zonelor cu

poten˛ial: administra˛ie, societate civil„, asocia˛ii profesionale, mediu de afaceri, asocia˛ii ale pensionarilor.

Pensiile private reprezint„ o posibil„ alternativ„ pentru cei care se afl„ acum Ónc„ Ón perioada activ„ a vie˛ii, dar pentru pensionarii actuali nu este o rezolvare. Va trebui, probabil, g‚ndit fie un sistem de pensii unitar la nivel de ˛ar„ sau poate un sistem de salarizare unitar care s„ permit„ colectarea de fonduri suplimentare cu destina˛ie Fondul de asigur„ri sociale sau identificarea unor alte surse de finan˛are, ˛in‚nd cont ∫i de prevederile legale, c‚t ∫i de propunerile care sunt deja pe rol.

Cu siguran˛„ c„ situa˛ia de fa˛„ nu mai poate continua f„r„ a se lua ni∫te m„suri concrete. Timpul curge, din p„cate, Ón defavoarea pensionarilor, pentru care fiecare zi este un calvar al luptei mizere pentru supravie˛uire, Óntr-o societate care nu-i respect„ pe ei ∫i efortul pe care l-au f„cut pe parcursul vie˛ii profesionale.

Facem un apel public la factorii responsabili din Ministerul Muncii, Ministerul de Finan˛e, Casa Na˛ional„ de Pensii ca, Ómpreun„ cu asocia˛iile care reprezint„ pensionarii, s„ g‚ndeasc„ o solu˛ie viabil„ ∫i rezonabil„ pentru ca pensiile din sistemul de stat s„ devin„ ceea ce ar trebui s„ fie, r„splata dup„ o via˛„ de munc„.

îMarian Vanghelie, primarul P.S.D.-ist, gata s„ dea lec˛ii de furat!“

Membrii Partidului Social Democrat s-au dat Ón spectacol Ónc„ o dat„ Ón cadrul unei adun„ri convocate de Mircea Geoan„. Tot felul de personaje, mai mult sau mai pu˛in pitore∫ti, s-au perindat prin fa˛a microfonului, Ónc‚nt‚nd audien˛a format„ din P.S.D.-i∫ti, dar uimind presa ∫i cet„˛enii simpli care au auzit discursurile respective.

Declara˛iile acestor agrama˛i ne-au st‚rnit r‚sul, dar Ón acela∫i timp ne-au inspirat ∫i mil„. Cum altfel am fi putut privi declara˛iile r„zboinice ale unui partid aflat pe cale de dispari˛ie, de genul îGeoan„ s„ ia buzduganul Ón m‚n„ ∫i s„-i croiasc„ pe boierii vicleni“ sau îA˛i v„zut cifrele noastre, a˛i v„zut c‚t de puternici suntem! (...) Nimeni nu se joac„ cu P.S.D.-ul! Suntem prea puternici ∫i prea uni˛i!“?!

Unul dintre discursurile care ne-au ∫ocat de-a dreptul a fost cel al primarului din Ferentari, Marian Vanghelie. Œncep‚ndu-∫i recitalul cu un atac virulent la adresa membrilor actualei guvern„ri, primarul sectorului 5 al Capitalei ∫i-a ar„tat Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, nivelul cultural la care se afl„.

Pentru domnul Vanghelie politica se face prin cuvinte injurioase ∫i insulte. Dac„ nu e∫ti Ón stare s„ aduci argumente ∫i s„ participi la o dezbatere de idei, atunci apelezi la violen˛a verbal„, aflat„ la mare rang Ón Partidul Social Democrat.

îAce∫ti ho˛i pro∫ti care sunt acum la conducere nici nu ∫tiu s„ conduc„, nici nu ∫tiu s„ fure!“ — este una dintre declara˛iile primarului Vanghelie, care se pare c„ vrea s„ dea lec˛ii de furat. Suntem siguri c„ este un profesor foarte bun, dar aceste cursuri noi nu dorim s„ le urm„m!

Dac„ ∫tim sau nu s„ conducem, va decide cet„˛eanul simplu, dar cu siguran˛„ nu ∫tim s„ fur„m. A∫a c„ accept„m criticile domnului Vanghelie ∫i Ól rug„m s„ dea Ón continuare lec˛ii Ón acest domeniu propriilor membri de partid. Noi prefer„m s„ chiulim de la astfel de ore.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Eu am fost primar al Timi∫oarei patru ani ∫i nu am Ónv„˛at s„ fur. Cu siguran˛„ nu doresc s„ Óncep s„ Ónv„˛ acum ∫i Ón niciun caz s„ accept vreun sfat Ón acest sens din partea domnului Vanghelie. Sunt convins c„ dumnealui st„p‚ne∫te toate tehnicile necesare unei astfel de activit„˛i, dar noi, membrii Partidului Na˛ional Liberal, Ói mul˛umim frumos ∫i Ól rug„m s„ p„streze pentru sine cuno∫tin˛ele despre cum trebuie s„ furi.

îCe urm„ri au grevele Ón Rom‚nia guvernat„ de Alian˛a D.A.?“

La 13 noiembrie, func˛ionarii publici au protestat folosindu-se de greva de avertisment, ca modalitate sindical„ neproduc„toare de prejudicii materiale pentru institu˛iile unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. Au adoptat aceast„ modalitate japonez„ de protest pentru a aten˛iona Guvernul asupra problemelor majore cu care se confrunt„ aceast„ categorie de bugetari, Ón special Ón leg„tur„ cu neÓndeplinirea obliga˛iilor asumate de guvernan˛i Ón campania electoral„, acolo unde func˛ionarii publici, factori esen˛iali ai bunului mers al instrumentului social numit stat, au fost capta˛i cu promisiuni de cre∫teri salariale importante.

Pentru un stat de drept, rolul func˛ionarilor este esen˛ial, func˛ionarii publici, persoane Ón majoritate cu preg„tire superioar„, se afl„ Ón permanen˛„ Ón contact cu publicul, reprezent‚nd autoritatea Óns„∫i. Œn Rom‚nia, Óns„, func˛ionarii publici sunt umili˛i de salariile pe care le primesc, de neplata la vreme sau chiar deloc a unor drepturi colaterale: tichete de mas„, premii etc. Œn schimb, statul rom‚n le cere excelen˛„, mai ales c„, din 1 ianuarie 2007, vor deveni func˛ionari ai Europei Unite!

Func˛ionarii au ie∫it Ón strad„, chiar dac„ Ón manier„ japonez„.

Œn oricare stat al U.E. ∫tirea ar zgudui mass-media. S-ar vorbi despre Ónt‚lniri decise rapid cu reprezentan˛i ai autorit„˛ilor, de m„suri luate degrab„, de demisii ale mini∫trilor. Œn loc de toate acestea, ∫tirea s-a strecurat timid printre accidentele rutiere, starea vremii sau sinuciderea unui b„tr‚n bolnav.

™i atunci Ómi amintesc de alte asemenea greve: cea a profesorilor (care au mai anun˛at una, c‚t de cur‚nd!), a grefierilor, a avoca˛ilor, a pensionarilor sau a studen˛ilor, toate anun˛ate cu oarecare plictiseal„ de c„tre pres„, toate comentate politicos, toate bifate de c„tre guvernan˛i ca fiind cu final a∫teptat.

Rom‚nia este o ˛ar„ atipic„, nici la capitolul îdemocra˛ie“ nu suntem ca al˛ii. Œn timp ce Ón Europa se vorbe∫te din ce Ón ce mai mult despre îdemocra˛ia participativ„“, Ón care cet„˛enii sunt invita˛i s„ ia parte activ„ la treburile cet„˛ii, la noi, rom‚nii care exercit„ democra˛ia sunt considera˛i demoda˛i, banali, de vreme ce ac˛iunile greviste, de pild„, sunt banalizate, mai ales de c„tre guvernan˛i.

Cine nu a f„cut greve Ón Rom‚nia ultimilor doi ani? ™i ce anume s-a rezolvat Ón urma multiplelor ac˛iuni greviste? C‚rpeli guvernamentale, solu˛ii Óns„ilate cu a˛„ alb„, promisiuni pentru la... Sf‚ntul A∫teapt„!

Intrarea Ón U.E. va avea efecte ∫i asupra modului Ón care se exercit„ democra˛ia Ón Rom‚nia. Grevele vor trebui s„ fie apreciate la adev„rata lor valoare, drept

semnale puternice de ajungere a cu˛itului la os, drept motive de Óngrijorare pentru guvernan˛i, drept momente de instabilitate pentru o ˛ar„ membr„ a Uniunii!

De aceea, cer guvernan˛ilor s„ trateze cu responsabilitate aceste manifest„ri ∫i s„ negocieze rezolvarea cu bun„-credin˛„ ∫i cu dorin˛a de solu˛ionare a acestor conflicte sociale, pentru c„ ∫i acestea fac parte din cartea de vizit„ a Rom‚niei.

îToleran˛a f„r„ frontiere“

Proclamat„ solemn de c„tre O.N.U. la ini˛iativa UNESCO la 16 noiembrie 1995, Ziua Interna˛ional„ a Toleran˛ei are ca scop promovarea toleran˛ei ∫i a nonviolen˛ei prin intermediul programelor ∫i institu˛iilor din domeniile sociale, educa˛ie, cultur„.

La data de 12 decembrie 1996, Adunarea General„ O.N.U. a invitat statele membre s„ s„rb„toreasc„ Ziua Interna˛ional„ pentru Toleran˛„ la 16 noiembrie, prin activit„˛i la care s„ participe at‚t institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt, c‚t ∫i publicul larg.

Œn declara˛ie, statele dau defini˛ia toleran˛ei ∫i afirm„ voin˛a lor de a combate intoleran˛a ∫i de a promova toleran˛a, care st„ la baza drepturilor omului, a pluralismului si a democra˛iei. A practica toleran˛a Ónseamn„ a renun˛a la violen˛„. Toleran˛a, drepturile omului ∫i pacea sunt str‚ns asociate.

Acceptarea ∫i integrarea Ón societatea rom‚neasc„ a categoriilor defavorizate constituie o problem„ major„ a Rom‚niei contemporane.

Trebuie s„ Óntindem o m‚n„ organiza˛iilor nonguvernamentale ce desf„∫oar„ programe de sus˛inere a persoanelor marginalizate, copii abandona˛i, adul˛i ∫i copii cu handicap, persoane cu venituri mici, minorit„˛i na˛ionale ∫i refugia˛i.

Filozoful danez Kierkegaard spunea: îTu trebuie s„ faci propria alegere ca s„ devii persoan„ uman„ ∫i s„-˛i asumi propria responsabilitate“. Suntem diferi˛i dup„ felul nostru de a g‚ndi, dup„ aspectul exterior, limb„, comportament, valori ∫i trebuie s„ ne respect„m reciproc aceste drepturi ce ˛in de propria individualitate.

Putem deveni oameni, putem deveni mai buni, dar pentru aceasta trebuie s„ respect„m demnitatea fiec„rei persoane, s„ construim rela˛ii bazate pe toleran˛„, Ón˛elegere ∫i solidaritate.

O societate tolerant„ va tinde spre a fi creativ„ ∫i inovativ„, deoarece este deschis„ fa˛„ de noi descoperiri, iar principiul toleran˛ei contribuie la binele comun ∫i la crearea unei societ„˛i mai umane. Toleran˛a este Ón˛elegere, ∫i intoleran˛a nu duce la nimic bun. De toleran˛„ avem nevoie la orice pas.

Toleran˛a are o putere infinit„, nu are nici m‚ndrie, nici vanitate de ap„rat.

Declara˛ie politic„ despre starea procesului educa˛ional Ón Rom‚nia

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn calitate de membru al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt a Camerei Deputa˛ilor, am avut dese ∫i repetate Ónt‚lniri cu diver∫i reprezentan˛i ai sindicatelor de ramur„, at‚t Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 cadrul, c‚t ∫i Ón afara lucr„rilor comisiei, Óncerc‚nd de fiecare dat„ aprofundarea analizei ce prive∫te starea actual„ a Ónv„˛„m‚ntului ∫i situa˛ia nu numai a cadrelor didactice, dar, implicit, ∫i a celuilalt factor al procesului educa˛ional, cea a elevilor.

De la Ónceput doresc s„ v„ spun c„ Ónainte de a deveni deputat am petrecut 30 de ani Ón ∫colile jude˛ului ∫i municipiului Arad ca profesor, dar ∫i ca director. Ca atare, pot s„ afirm c„ am avut ocazia s„ fac cuno∫tin˛„ chiar din interior cu acele probleme cu care se confrunt„ sistemul ∫i care Óngreuneaz„ sau c‚teodat„ par s„ fac„ imposibil„ func˛ionarea lui. Din acelea∫i motive, nu am cum s„ m„ aliniez acelor p„reri din exterior care afirm„ c„ salariul cadrelor didactice ar fi Óndestul„tor. Œn aceast„ privin˛„, sindicatele au dreptate: cadrele didactice sunt Óntr-adev„r pl„tite prost.

Am gre∫i Óns„ dac„ problema salariilor am trata-o separat de Óntregul complex de probleme. Cred c„ putem conveni c„ un salariu decent se cuvine Ón schimbul muncii care produce rezultate.

Este din ce Ón ce mai evident c„ rezultatele Ónv„˛„m‚ntului de ast„zi din Rom‚nia sunt cel pu˛in Óndoielnice. Din p„cate, ast„zi, sistemul educa˛ional permite rareori ca munca dasc„lilor s„ fie eficient„ ∫i s„ produc„ valori. Ce se poate face, Ón condi˛iile Ón care Ón cadrul muncii Ón ∫coli este un plan de Ónv„˛„m‚nt supradimensionat, Óntre 26—28 de ore s„pt„m‚nal pentru copiii de clasa a IV-a ∫i 34—36 de ore pentru clasele a VII-a ∫i a VIII-a? Putem avea rezultate, c‚nd materiile predate supun elevii doar unor rafale de informa˛ii ∫i date seci lexicale? Nu mai este timp de explica˛ii, de exersare, de aprofundare.

Ca rezultat, elevul nu Ó∫i mai g„se∫te locul Ón acest sistem, se simte de prisos, un accesoriu de care, la urma urmei, ∫coala s-ar ∫i putea lep„da.

Depl‚ngem indisciplina care s-a instaurat Ón ∫colile noastre, lipsa de respect din partea elevilor fa˛„ de dasc„li ∫i fa˛„ de institu˛ie, elevi b„tu˛i de colegi p‚n„ la spitalizare, profesori umili˛i, corup˛ie, ∫coli Ón care singurii care se mai simt acas„ sunt poate dealerii de droguri.

Exemplele Ón acest sens sunt numeroase ∫i bine cunoscute. Sistemul este slab, rezultatele produse sunt slabe, la fel. Ca o consecin˛„ logic„, salariul celor care lucreaz„ Ón acest sistem nu poate fi altfel dec‚t slab, de asemenea.

Ce se mai poate face, stima˛i colegi? Singura salvare poate fi o transformare a Óntregului sistem, o transformare care s„ aib„ ca rezultat rea∫ezarea tuturor actorilor procesului de Ónv„˛„m‚nt pe locurile lor de odinioar„, cu scopul ca ∫coala s„ devin„ din nou ce a fost c‚ndva: locul unde, Ón primul r‚nd, se face educa˛ie. S„ fie din nou acel Alma Mater care este menit s„ se ocupe de mintea, dar ∫i de sufletul celor pe care ne place s„ Ói numim fundamentul societ„˛ii viitoare.

Modul Ón care ac˛ion„m, drumul ce Ól avem de parcurs trebuie s„ le g„sim Ómpreun„. Dar s-o facem urgent!

Poate nu lu„m exemplul sistemului educa˛ional din Islanda, unde, p‚n„ la terminarea clasei a VIII-a, elevii nu petrec mai mult de 16—18 ore pe s„pt„m‚n„ la ∫coal„, ∫i acest timp relativ scurt fiind consacrat, pe l‚ng„ Ónsu∫irea unor no˛iuni ∫i aptitudini de baz„, educa˛iei spirituale ∫i fizice a copiilor.

Œn acest proces, un rol important trebuie s„ Ó∫i asume sindicatele, care, pe l‚ng„ eforturile — l„udabile, de altfel — pe care le depun pentru atingerea scopurilor salariale, trebuie s„ se aplece cu o la fel de mare aten˛ie ∫i asupra acestor aspecte. Altfel spus, s„ se ocupe ∫i de viitor, nu numai de prezent. Activitatea lor, a∫a, ar c„p„ta o adev„rat„ credibilitate!

Declara˛ie politic„: îBugetul anului 2007“

Bugetul anului 2007 are un v„dit caracter amatorist ∫i este construit pe o baz„ fantezist„. Un buget european este un buget cu viziune Ón timp, care presupune multianualitatea ∫i este bazat pe programe. Bugetul anului 2007 este unul limitat ∫i nefundamentat, bazat pe cheltuieli, pe consum imediat ∫i f„r„ niciun orizont.

Veniturile sunt previzionate cu un optimism exagerat, nejustificat. Baza de impozitare va sc„dea, din cauza fenomenului de emigra˛ie, deoarece vor fi mai pu˛ine venituri din taxarea salariilor ∫i a asigur„rilor sociale, a tarifului vamal comun extern, ceea ce va determina mai pu˛ine taxe vamale la buget, pierderea de competitivitate cauzat„ de comer˛ul liber, care va duce la falimentul multor agen˛i economici. Cre∫terea Óncas„rilor se sprijin„ prea mult pe creditul de consum, iar surplusul bugetar este cauzat nu de venituri prea mari, ci de am‚narea cheltuielilor.

Ca urmare a excedentului bugetar Ónregistrat la 31 octombrie 2006, Guvernul a reac˛ionat Ón consecin˛„: îSe impune urgent ca ordonatorii principali de credite s„ analizeze cauzele subutiliz„rii aloca˛iilor bugetare ∫i s„ acorde o aten˛ie special„ folosirii acestora, inclusiv prin realocarea lor c„tre domeniile ∫i ac˛iunile care necesit„ fonduri suplimentare ∫i au un poten˛ial maxim de absorb˛ie p‚n„ la sf‚r∫itul anului, sau s„ propun„ trecerea la fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului a sumelor ce nu pot fi cheltuite p‚n„ la finele lunii decembrie 2006“.

Emisarii Fondului Monetar Interna˛ional au avertizat asupra lipsei de orizont a bugetului, a neprofesionalismului Ón execu˛ia ∫i previzionarea cheltuielilor ∫i veniturilor bugetare, a faptului c„ execu˛ia bugetar„ nu este gradual„. Deficitul rezultat Ón final este doar rezultatul submin„rii interesului na˛ional, prin lipsa unui sistem viabil de prioritizare ∫i a unor indicatori de eficien˛„ ∫i eficacitate. Bugetul pe 2007 atrage aten˛ia prin discrepan˛e care au adus discu˛ia bugetului Rom‚niei ∫i pe masa Comisiei Europene, care a cerut m„suri radicale de corectare a acestora.

Dac„ doi dintre principalii indicatori economici, P.I.B.-ul ∫i rata infla˛iei, sunt estima˛i voit eronat doar pentru ca actuala guvernare s„ ias„ bine Ón fotografie, nu putem pune bazele pe un buget amatorist, f„cut Óntr-un mod iresponsabil ∫i incompetent.

îCentrala din Belene: un proiect Óngrijor„tor“

Guvernul bulgar a aprobat construirea celei de-a doua centrale nuclearo-electrice, la Belene, Ón depresiunea Belene-Svishtov. Construc˛ia a Ónceput Ón 1981, a fost oprit„ Ón 1991 din lips„ de fonduri ∫i ca urmare a protestelor ecologiste. Perioada de construc˛ie men˛ionat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 urmeaz„ a fi de 60 de luni, iar perioada de func˛ionare urmeaz„ s„ nu dep„∫easc„ 60 de ani. Raportul evalu„rii impactului asupra mediului men˛ioneaz„ ca dat„ posibil„ a intr„rii Ón func˛iune anii 2012—2014.

Proiectul este extrem de important pentru Guvernul bulgar, pentru c„ centrala va asigura rolul principal pe pia˛a regional„ de electricitate dup„ Ónchiderea centralei de la Kozlodui, Ón decembrie 2006.

Un proiect de o asemenea amploare genereaz„ multiple critici, at‚t din partea organiza˛iilor ecologiste, c‚t ∫i din partea statelor vecine, printre care se num„r„ ∫i Rom‚nia.

Proiectul presupune construirea a dou„ grupuri energetice de c‚te 1.000 MW ∫i va func˛iona cu reactoare ruse∫ti de tip VVR 1.000. Organiza˛ia îTerra — Mileniul III“ trage un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu faptul c„ aceste echipamente sunt dep„∫ite tehnic ∫i moral ∫i reprezint„ un pericol Ón regiune, put‚nd oric‚nd produce un accident nuclear asem„n„tor celui de la CernobÓl, 1986. Aceast„ organiza˛ie a str‚ns 50.000 de semn„turi Ómpotriva demar„rii acestui proiect ∫i a adresat o scrisoare deschis„ ministrului mediului, Sulfina Barbu, Ón care eviden˛iaz„ mai multe puncte care fac din acest proiect un caz Óngrijor„tor.

Pe l‚ng„ echipamentul dep„∫it, amplasamentul centralei este extrem de periculos, situ‚ndu-se Óntr-o zon„ seismic„ activ„, unde cutremurul din 1977 a f„cut victime umane. Investi˛ia se va realiza Ón dreptul kilometrului 571 al fluviului Dun„rea, pe malul bra˛ului Belene, la o distan˛„ de 13,6 kilometri de Zimnicea ∫i 32 de kilometri de Turnu-M„gurele. Distan˛a fa˛„ de frontiera cu Rom‚nia este de 7 kilometri. Aproximativ 900 kilometri p„tra˛i de teritoriu rom‚nesc se Ónscriu Ón raza de 30 kilometri, iar Ón raza de 100 kilometri dep„rtare se afl„ chiar capitala Rom‚niei, Bucure∫ti. Belene va produce de∫euri radioactive ∫i va pune Ón pericol dezvoltarea activit„˛ilor agricole ∫i turistice.

Uniunea European„ nu are putere de decizie asupra programelor energetice na˛ionale, Óns„, Ón concordan˛„ cu legisla˛ia rom‚n„, bulgar„ ∫i cu cerin˛ele Agen˛iei Interna˛ionale pentru Energie Atomic„, evaluarea impactului fiec„rei centrale nucleare trebuia s„ abordeze trei zone distincte: o zon„ de protec˛ie Ómpotriva radia˛iilor (p‚n„ la 3 kilometri), o zon„ pentru m„suri urgente de protec˛ie (p‚n„ la 30 kilometri), o zon„ monitorizat„ Ón jurul centralei (Óntre 30 ∫i 100 kilometri).

Œn concluzie, de∫i nimeni nu poate nega dreptul unui stat Ón dezvoltarea propriilor programe energetice, mai ales Ón cazul Bulgariei, care nu dispune de resurse proprii de acest tip, trebuie ca un asemenea proiect s„ fie desf„∫urat av‚nd Ón vedere toate implica˛iile sale ecologice, economice ∫i de siguran˛„, nu numai Ón ce prive∫te propriul teritoriu, c‚t ∫i cel al ˛„rilor vecine.

îŒn preajma s„rb„torilor de iarn„, Guvernul ne face cadou un nou val de scumpiri“

Procesul de umilire a cet„˛eanului rom‚n a devenit tot mai accentuat ∫i diversificat, prin adoptarea unui nou pachet de m„suri dispre˛uitoare ∫i nedemocratice la adresa popula˛iei.

Devansarea cre∫terii pre˛urilor ∫i avalan∫a scumpirilor la gazele naturale, la energia electric„ ∫i termic„, a transportului feroviar, ca ∫i explozia de pre˛uri care va urma la produsele de baz„ lovesc tot mai puternic Ón demnitatea cet„˛eanului rom‚n.

Toate acestea produc efecte catastrofale asupra standardului de via˛„ a majorit„˛ii popula˛iei ∫i Ón special a pensionarilor ∫i v‚rstnicilor, care acum Ó∫i dau seama tot mai mult de marea Ón∫el„torie din campania electoral„ a Alian˛ei portocalii.

Tratamentul umilitor ∫i valul de scumpiri anun˛at de guvernan˛i pentru iarna ∫i anul viitor m„ Óndrept„˛esc s„ dau crezare articolului ap„rut Ón ziarul îG‚ndul“ din data de 6 noiembrie 2006, precum c„: îŒn iarna asta, jum„tate dintre pensionari vor pieri“.

O situa˛ie statistic„ arat„ c„ 70% dintre locatarii blocurilor sunt pensionari ∫i v‚rstnici. Œntrebarea este: cu ce-i ajut„ pe pensionari subven˛iile pentru energia termic„ alocate de Guvern, ∫tiind c„ majoritatea apartamentelor de la bloc sunt debran∫ate de la acest sistem ∫i, Ón acest caz, nu mai primesc subven˛ii?! Fiind debran∫a˛i, au optat fie pentru a se Ónc„lzi de la flac„ra aragazului, fie pentru a-∫i mai pune o hain„ Ón plus. Cum ∫i gazele se scumpesc, nu Ó∫i vor mai permite nici acest lux, ∫i s„ nu ne mire dac„ pe unii dintre ei Ói vom g„si Ónghe˛a˛i Ón apartamente.

## Domnilor guvernan˛i,

Toat„ aceast„ Ónc‚lceal„ politic„, c‚t ∫i incapacitatea Guvernului actual condus de premierul T„riceanu au ie∫it ∫i de aceast„ dat„ Ón eviden˛„. ™i, pentru a v„ convinge, v„ rug„m a consulta nu sondajele laudative comandate politic, ci statisticile oferite de unele institu˛ii centrale ∫i locale (ministere, departamente, trusturi mass-media, direc˛ii de strategii ∫i programe etc.).

Ve˛i vedea c„ r„m‚ne˛i Ón istorie cu aplicarea celor mai mari pre˛uri la utilit„˛i, la produsele de baz„, cu cele mai multe taxe ∫i impozite asupra popula˛iei ∫i cu cel mai Ónalt grad de erodare a nivelului de trai.

Dac„ ne referim ∫i la scena politic„ actual„, vom vedea c„ agenda politic„ a Guvernului nu este ocupat„ de priorit„˛ile Rom‚niei, ci de efecte de imagine ∫i scandaluri politice, iar crizele de fond — Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, asigur„rile sociale, pensionarii, tinerii — nu sunt Ón aten˛ia Guvernului.

Œn numele cet„˛enilor din jude˛ul Suceava solicit c‚t mai grabnic sistarea devans„rii cre∫terilor pre˛urilor la gazele naturale ∫i energie electric„ ∫i men˛inerea acestora, pe c‚t posibil, Ón limitele cotelor accesibile pentru popula˛ie.

Introducerea impozitului de 16% a dus la sc„derea Ón 2005, fa˛„ de anul anterior, cu 1% din P.I.B. a sumelor ob˛inute din impozitarea veniturilor personale ∫i ale firmelor.

Œn plus, un studiu al F.M.I. arat„ c„, dup„ adoptarea cotei unice, ponderea de˛inut„ de impozitul pe venit Ón formarea P.I.B. a sc„zut de la 3% Ón 2004 la 2,3% Ón 2005, fa˛„ de 2,7% Ón 2004.

Se pare c„, per total, bugetul ar fi pierdut 1 miliard de dolari din cauza cotei unice. Œn concluzie, speciali∫tii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 F.M.I., c‚t ∫i anali∫tii economici consider„ aceast„ m„sur„ ca fiind una nesustenabil„.

Cota unic„ nu a dus la un avans al veniturilor bugetare, ci la cre∫terea consumului. Acest fapt a dus la cre∫terea deficitului de cont curent, ceea ce este foarte periculos, Óntruc‚t poate influen˛a Ón mare m„sur„ infla˛ia.

Ponderea importurilor este mai mare fa˛„ de cea a exportului Ón 7 luni din 2006. Deficitul balan˛ei comerciale s-a ad‚ncit, fiind cu 41% mai mare dec‚t Ón aceea∫i perioad„ a anului precedent.

Pentru 2007, fondurile alocate pentru promovarea programelor de export sunt de 403,9 milioane lei, fa˛„ de 423,4 milioane Ón acest an.

Pentru sf‚r∫itul acestui an se estimeaz„ un deficit comercial de circa 15 miliarde euro, de la 10,3 miliarde Ón 2005. Ponderea importurilor este mai mare fa˛„ de exporturi.

Pensiile pentru agricultori vor cre∫te, Ón anul 2007, fa˛„ de septembrie 2006, cu 50%.

Motivare: sumele necesare pentru finan˛area pensiilor de agricultori se vor redistribui Ón mod corespunz„tor prin reducerea cheltuielilor de la Fondul de rezerv„ la dispozi˛ia Guvernului ∫i de la Secretariatul General al Guvernului.

Œn anul 2007, din bugetul asigur„rilor sociale de stat se va suporta diferen˛a dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihn„ ∫i contribu˛ia beneficiarilor de astfel de bilete pentru un num„r de p‚n„ la 700.000 de locuri, din care 600.000 de locuri la tratament balnear ∫i 100.000 de locuri de odihn„.

Motivare: suplimentarea num„rului de bilete la 700.000, din care 600.000 de locuri la tratament balnear ∫i 100.000 de locuri de odihn„, ceea ce reprezint„ asigurarea posibilit„˛ii de a utiliza bilete de tratament pentru 10% dintre pensionari ∫i bilete de odihn„ pentru 10% dintre salaria˛ii bugetari.

Propun ca pentru anul 2007 num„rul maxim de posturi finan˛ate prin bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj s„ se men˛in„ la nivelul actual de 3.430 persoane ∫i s„ nu se reduc„ cu 114 posturi, la 3.316 persoane.

Men˛inerea num„rului maxim de posturi Ón anul 2007 la 3.430 persoane ∫i majorarea fondurilor de salarii pe anul 2007 cu 1.414 mii lei, de la 41.036 la 42.450 mii lei.

Motivare: asigurarea func˛ion„rii optime a Agen˛iei Na˛ionale pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ (A.N.O.F.M.) ∫i a agen˛iilor locale presupune men˛inerea num„rului de posturi. Reducerea num„rului de posturi conduce la sc„derea capacit„˛ii administrative a institu˛iilor ∫i sc„derea calit„˛ii serviciilor ∫omerilor, persoane Ón c„utarea unui loc de munc„, agen˛ilor economici, administra˛iei locale ∫i altor clien˛i ai agen˛iei.

Suma total„ care poate fi utilizat„ pentru acordarea de credite, conform art. 87 din Legea nr. 76/2006 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de 70,0 milioane lei.

Motivare: propunem cre∫terea sumelor cu destina˛ie acordare de credite de la 45,0 milioane lei la 70,0 milioane lei pentru a stimula mai puternic crearea de locuri de munc„, prin creditele care se acord„ din bugetul de ∫omaj.

Cuantumul fix al indemniza˛iei pentru Ónso˛itor, Ón cazul pensionarilor de invaliditate Óncadra˛i Ón gradul I de invaliditate, drept ce se acord„ potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se stabile∫te, Ón anul 2007, la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007.

Motivare: consider„m c„ este echitabil ca indemniza˛ia pentru Ónso˛itor s„ fie la nivelul salariului mediu brut, ∫i nu la nivelul salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„.

Valoarea punctului de pensie stabilit potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, pentru anul 2007, este de 571,5 lei ∫i se aplic„ Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007.

Motivare: propunem ca valoarea punctului de pensie s„ fie de 571,5 lei, adic„ 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007. Proiectul de lege ne propune reducerea punctului de pensie de la 31,5%, c‚t este Ón anul 2006, la 31,2% Ón anul 2007, fa˛„ de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Tichetele de c„l„torie pentru pensionari, neutilizate Ón anul 2006, la cererea titularilor, Ón primul trimestru din anul 2007, se vor deconta Ón bani. Valoarea unui tichet de c„l„torie pentru pensionari, neutilizat, ∫i la care se face decontarea spre pensionari, va fi de 20% din valoarea punctului de pensie Ón vigoare Ón anul Ón care se face plata acestora.

Motivare: pentru sprijinirea pensionarilor care, din diverse motive, nu utilizeaz„ tichetele de c„l„torie, se asigur„ echitate pentru decontarea tichetelor neutilizate.

îDespre cine d„ ∫i cine prime∫te“

Œn s„pt„m‚nile care au trecut am fost martorii unui adev„rat r„zboi de pres„ ∫i al declara˛iilor Ón ceea ce prive∫te accesul rom‚nilor pe pia˛a muncii din Europa. Am preferat s„ las o vreme subiectul s„ se domoleasc„ Ónainte de a-l aduce Ón discu˛ie Ón Parlamentul Rom‚niei.

Disputa s-a concentrat Ón primul r‚nd asupra Marii Britanii, de∫i multe sunt ˛„rile care au impus asemenea restric˛ii pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, ∫i altele o vor mai face p‚n„ la 1 ianuarie 2007.

Sigur, ceea ce s-a scris Ón pres„ este perfect adev„rat. Marea Britanie nu a ac˛ionat corect, nici celelalte ˛„ri care impun asemenea restric˛ii. Pia˛a liber„ este nucleul dur al Uniunii Europene, iar pia˛a liber„ Ónseamn„, printre altele, ∫i libera circula˛ie a for˛ei de munc„.

Dup„ valul de aderare din 2004, ˛„rile care au permis accesul muncitorilor din ˛„rile proasp„t intrate au avut numai de c‚∫tigat, dar asta numai pentru cine are ochi s„ vad„, nu ∫i pentru cine are chef doar s„ st‚rneasc„ scandal ∫i controverse.

Celebrul cotidian îThe Sun“, cel Ón care a avut loc o adev„rat„ campanie de denigrare a rom‚nilor ∫i a Rom‚niei, a scris doar abera˛ii. Dar de ce ne-am mirat at‚t de tare? Nu avem ∫i noi o îLibertatea“? Tabloidele fac asemenea lucruri peste tot Ón lume. Presa serioas„ din Marea Britanie — îThe Guardian“, îThe International Herald Tribune“, îThe Economist“ — a criticat la unison

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 decizia Guvernului Blair ∫i au avertizat c„ ea nesocote∫te regulile unei economii libere.

Presa trateaz„ lucrurile cu pasiune, politicienii ar trebui s„ o fac„ la rece. Altfel spus, noi, oamenii politici, nu ar trebui s„ judec„m Europa Ón func˛ie de ce am dori s„ fie, ci dup„ ceea ce ea este cu adev„rat, iar omul politic realist ∫i atent observ„ cu u∫urin˛„ c„ Uniunea European„ este departe de ceea ce Ó∫i propune a fi.

Aceasta nu este o critic„ adus„ Bruxellesului. Lucrurile solide nu se construiesc peste noapte. Uniunea European„ mai are multe de realizat. Ceea ce vreau s„ spun este c„ spiritele Ón r‚ndul politicienilor s-au inflamat degeaba.

Oamenii politici nu ar fi trebuit s„ reac˛ioneze cu patos ∫i mai ales nu ar fi trebuit s„ amenin˛e Marea Britanie cu repercusiuni. Oamenii politici ar fi trebuit s„ ∫tie la ce or„ bate ceasul Ón Europa ∫i s„ ∫tie c„ asemenea m„suri erau c‚t se poate de probabile ∫i c„ strig„tele Rom‚niei, oric‚t de puternice, nu le-ar fi putut Ómpiedica.

Eram datori s„ le explic„m rom‚nilor de ce Uniunea reac˛ioneaz„ astfel, s„ le ar„t„m mecanismele ei greoaie ∫i Ón curs de perfec˛ionare ∫i s„-i avertiz„m c„ nu trebuie s„ se deziluzioneze. Aceste restric˛ii vor disp„rea Ón c‚˛iva ani. Oamenii politici au datoria s„ g‚ndeasc„ pe termen lung, ∫i nu s„ joace teatru de ochii electoratului.

™i ar mai fi de men˛ionat un lucru. Pozi˛ia etic„ ∫i moral„ de pe care Rom‚nia a urlat c„ este nedrept„˛it„ era una tare slab„. C‚nd era vorba s„ Óndeplinim condi˛iile de aderare, nu ne-am mi∫cat prea alert, iar c‚nd am f„cut-o, adesea a ie∫it prost. Ce s-a Ónt‚mplat cu Legea A.N.I.? Dar cu mult tr‚mbi˛ata descentralizare? Dar cu corup˛ia? Dar cu comisarul european? S„ nu ne prefacem c„ nu ∫tim. Œn clipa Ón care a fost vorba s„ lu„m parte la Ómp„r˛irea ca∫cavalului, Óns„, am s„rit primii de pe scaun!

S„ fim sinceri: Rom‚nia nu a intrat Ón Uniunea European„ pentru merite excep˛ionale. Undeva, Ón cancelariile de la Bruxelles, oameni politici adev„ra˛i au Ón˛eles c„ dac„ a∫teapt„ p‚n„ Rom‚nia va Óndeplini cu adev„rat condi˛iile de aderare vor mai trece 20 de ani. Intrat„ Ón Uniunea European„, aceast„ ˛ar„ a noastr„ se va dezvolta mult mai repede, va avea acces la fonduri ∫i astfel va ajunge mai repede s„ stea cu capul sus printre ceilal˛i membri ai Uniunii Europene.

Atunci, acei oameni politici adev„ra˛i au ales s„ Ónchid„ ochii ∫i s„ permit„ Rom‚niei s„ adere mai repede dec‚t ar fi fost capabil„. Oamenii aceia nu au luat decizii electorale, pentru c„ mul˛i dintre compatrio˛ii lor se opuneau ader„rii. Nu, oamenii aceia au g‚ndit Ón viitor, a∫a cum fac adev„ra˛ii conduc„tori.

Œmi pare r„u s„ o spun, dar politicienii aceia de la Bruxelles s-au g‚ndit mai mult la Rom‚nia dec‚t cei care ∫ed ast„zi Ón fotoliile acestui Parlament.

™i atunci, v„ Óntreb, cu ce drept url„m noi c„ am fost nedrept„˛i˛i?

Este drept, politicienii Europei puteau s„ fac„ o treab„ mai bun„. Dar pentru c„ au ac˛ionat totu∫i cu mai mult„ viziune ∫i mai mult„ hot„r‚re dec‚t toat„ clasa politic„ rom‚neasc„ din ultimii 16 ani, ar trebui pentru o vreme s„ t„cem ru∫ina˛i, m„car Ón semn de respect, ∫i nu s„ facem scandal ∫i balcanism de Óndat„ ce ne-au primit Ón casa lor.

Deocamdat„ s„n„tos ar fi s„ mul˛umim frumos pentru u∫a deschis„, s„ lu„m cele 30 de miliarde de euro pe

care o s„-i primim, s„ nu-i risipim ∫i s„ nu-i fur„m, s„ facem din Rom‚nia o ˛ar„ mai bun„ ∫i din rom‚ni un popor mai demn.

Fi˛i pe pace, va veni ∫i vremea s„ ne cerem toate drepturile!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi poart„ numele îGuguvii“. Chiar dac„ rata particip„rii popula˛iei Óntre 15—24 de ani la educa˛ie prezint„ o tendin˛„ de cre∫tere (37,3% Ón 2000, 46,1% Ón prezent) ea este sub media Uniunii Europene, de 59%.

Alte date statistice arat„ c„ Ón anul 2005 numai 1,6% din adul˛ii rom‚ni cu v‚rste Óntre 25 ∫i 64 de ani au participat la educa˛ie ∫i formare, media U.E. fiind de 10,8%, iar nivelurile statelor performante trec de 19%.

Grupa de v‚rst„ Óntre 15—24 ani furnizeaz„ 30% din num„rul total al ∫omerilor din Rom‚nia, cu diferen˛ieri consistente Óntre tinerii din mediul urban ∫i cei din mediul rural.

Din totalul popula˛iei Ón v‚rst„ teoretic„ de absolvire, doar 33% termin„ cursurile Ónv„˛„m‚ntului superior.

Sunt convins c„ v„ ve˛i Óntreba ce se ascunde dincolo de aceste cifre.

R„spunsul este la fel de simplu ∫i de dezarmant: calitatea precar„ a preg„tirii pentru cei care intr„ Ón posesia diplomei universitare. Conjunctural, unii dintre ace∫tia ajung s„ de˛in„ func˛ii administrative importante, dob‚ndite, evident, printr-un adecvat suport politic.

Putem concretiza prin exemplul recent destituitului pre∫edinte al A.V.A.S., R„zvan Or„∫anu, produs probabil tipic al elaboratului... curriculum de ∫coal„ nou„. Expresiile cuprinse Ón sumarele interviuri acordate Ón aceast„ calitate, dar mai ales cele din ultima interven˛ie jurnalistic„, sunt edificatoare: înu a existat Ónt‚lnire la care s„ nu se fi produs un memo“, îministrul X mi-a trimis doi guguvi Ón prima s„pt„m‚n„“, îmi-am luat Ónjur„turi Ón mod egal de peste tot“, îam oprit o gr„mad„ de ∫menuri“, îs-a r„sp‚ndit ∫tampila c„ nu le fac jocurile“. Baleiaj mediocru Óntre argou ∫i jargon, îelevat“, îelegant“, dar ∫i relevant pentru profilul intelectual al unui t‚n„r Ónalt func˛ionar public.

Œntre timp, sindicatele l-au declarat pe actualul ministru al Ónv„˛„m‚ntului îun simplu slujba∫ al Guvernului, care ∫i-a ar„tat adev„rata fa˛„“, opun‚ndu-se m„ririi salariilor profesorilor, ∫i Domnia Sa ne poveste∫te ce frumos arat„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc sub Ón˛eleapta p„storire a Domniei Sale.

Œi recomand„m ∫i domnului ministru, ∫i Guvernului din care face parte o vizit„ la Berlin, pentru c„ Ón aceste zile se desf„∫oar„ Ón celebra Capital„ european„ îZilele basmului“, edi˛ia a 17-a.

P.S.

Guguv = gugu∫tiuc guvernamental (!)

îLiviu Turcu, securistul care strig„: îSecuri∫tii!“ Stima˛i colegi,

Œn ultimele s„pt„m‚ni am fost martorii unei adev„rate campanii de manipulare care l-a avut Ón prim-plan pe Liviu Turcu, fost ∫ef de serviciu Ón C.I.E.—D.I.E. al Securit„˛ii comuniste, care Ón numele unui ideal nobil,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 acela al deconspir„rii fostei Securit„˛i, a vrut s„ ne fac„ s„ credem orice spune, chiar dac„ nu are nici cea mai mic„ dovad„.

Dup„ ce a provocat un scandal de pres„, odat„ cu nominalizarea lui Varujan Vosganian la func˛ia de comisar european, pe care l-a acuzat f„r„ s„ aib„ nicio dovad„ Ón afar„ de cuv‚ntul s„u c„ a fost colaborator al Securit„˛ii, fapt ce a provocat retragerea acestuia din curs„, domnul Turcu a publicat acum c‚teva zile o list„ cu 11 nume de oameni politici importan˛i care, potrivit afirma˛iilor nesus˛inute ale acestuia, au colaborat sau au fost agen˛i ai Securit„˛ii.

Or, tocmai Ón acest mod de a ac˛iona const„ manipularea, pentru c„ domnul Turcu Óncearc„ s„ conving„ o ˛ar„ Óntreag„ de juste˛ea afirma˛iilor sale, tocmai folosindu-se de imaginea sa de fost ofi˛er de Securitate fugit din ˛ar„ Ón 1989, pentru c„, nu-i a∫a, un fost securist trebuie s„-i ∫tie pe ceilal˛i securi∫ti.

Este interesant faptul c„ pe lista celor nominaliza˛i de domnul Turcu p‚n„ acum se afl„ numai politicieni de la P.S.D. ∫i de la P.N.L., precum ∫i c‚teva persoane retrase Óntre timp de pe scena politic„, precum domnii Radu Vasile ∫i Gelu Voican Voiculescu. Dac„ ne g‚ndim ∫i prin intermediul c„rui trust de pres„ a preferat domnul Turcu s„-∫i fac„ cunoscute opiniile, precum ∫i momentul de pe scena politic„ Ón care s-a decis s„ vorbeasc„, este clar faptul c„ atacul s„u este direc˛ionat Ómpotriva celor dou„ partide pe care le-am pomenit mai sus, Ón beneficiul altor juc„tori de pe scena politic„.

Domnul Turcu spune c„ singura prob„ pe care o ofer„ Ón sprijinul afirma˛iilor sale este credibilitatea sa. Or, aceasta este o prob„ foarte sub˛ire, pentru c„, dac„ ne uit„m atent, vedem c„ domnul Turcu este un fost ofi˛er al Securit„˛ii, nu este un Simon Wiesenthal aflat la v‚n„toare de nazi∫ti, este un fost beneficiar al sistemului comunist, pe care l-a slujit timp de mul˛i ani, nu este o victim„ a acestuia!

Œn acest sens, Ón tot mai desele sale apari˛ii publice din ultimul timp, nu l-am v„zut pe domnul Turcu c„indu-se pentru activitatea desf„∫urat„ Ónainte de 1989.

## Stima˛i colegi,

Œn c‚teva zile voi depune la Secretariatul Camerei Deputa˛ilor o propunere legislativ„ pentru completare Legii educa˛iei fizice ∫i sportului.

Prin aceast„ propunere legislativ„ voi Óncerca ∫i, cu sprijinul dumneavoastr„, sunt convins c„ voi reu∫i s„ realizez o repara˛ie moral„ ∫i financiar„ fa˛„ de campionii mondiali universitari, ale c„ror merite nu au fost recunoscute, fiind omi∫i din prevederile legii prezentate anterior, care stipuleaz„ c„ îSportivii de performan˛„ care au ob˛inut o medalie de aur, argint sau bronz Ón probele olimpice din cadrul Jocurilor Olimpice, al Campionatelor Mondiale sau al Campionatelor Europene de seniori au dreptul la rent„ viager„“.

Campionii mondiali universitari sunt sportivi studen˛i care au ob˛inut medalia de aur la Jocurile Mondiale Universitare, organizate de Federa˛ia Sportului Universitar, la care este afiliat„ ∫i Federa˛ia Sportului Universitar din Rom‚nia, reu∫ind s„ se Ómpart„ Óntre performan˛a Ón sport ∫i carte ∫i oferindu-ne satisfac˛ii morale prin imaginea pe care o prezint„ lumii Óntregi, confirm‚nd dictonul îMens sana in corpore sano“.

Stau ∫i m„ Óntreb prin ce difer„ laurii ob˛inu˛i de campionii mondiali universitari fa˛„ de cei ob˛inu˛i de campionii europeni, de exemplu?

Nu crede˛i c„ s-a f„cut o mare nedreptate atunci c‚nd s-au acordat ni∫te drepturi unor sportivi care au ob˛inut un titlu european, ignor‚ndu-se meritul altor sportivi, care au ob˛inut un titlu mondial, fie el ∫i universitar? Eu cred c„ da.

Oare nimeni nu ∫i-a pus problema c„ prin aceast„ nedreptate vom desfiin˛a sportul universitar, vom desfiin˛a îsenior“, categorie superioar„, pe cale de dispari˛ie Ón mai toate sporturile?!

Nimeni nu m„ convinge c„ o medalie de aur ob˛inut„ la Campionatele Europene este mai valoroas„ dec‚t una ob˛inut„ la Jocurile Mondiale Universitare.

Nu trebuie omis faptul c„, Ón sporturile olimpice, marile centre universitare din Anglia, Fran˛a, Italia etc., dac„ ne raport„m la Europa, sau cele din S.U.A., care au o adev„rat„ tradi˛ie, au dat marii campioni, care p„streaz„ la loc de cinste Ón palmaresul lor titlul de campion mondial universitar.

Fo∫tii campioni mondiali universitari, care Ón fapt tr„iesc o mare nedreptate f„cut„ de societatea care p‚n„ ieri i-a aplaudat, sunt extrem de nemul˛umi˛i pentru faptul c„ mul˛i dintre ei au renun˛at la concursuri de _Grand Prix_ , competi˛ii pl„tite cu mii de euro, pentru a se preg„ti ∫i participa la un nivel ridicat la aceste campionate mondiale universitare, care acum sunt privite ca fiind lipsite de valoare de c„tre cei care au stat drep˛i ∫i au judecat str‚mb.

De aceea, stima˛i colegi, fac apel la dumneavoastr„ pentru a sus˛ine acest demers, Ón a∫a fel Ónc‚t ∫i acestor campioni mondiali universitari s„ li se recunoasc„ meritele, deoarece ∫i pentru ace∫tia a fost c‚ntat Imnul Rom‚niei, ∫i performan˛ele lor au avut r„sunet Ón Óntreaga lume.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Guvernul a repartizat, Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, a doua tran∫„ de fonduri Ón cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural, suma total„ pentru finan˛area proiectelor fiind de 100.698.000 lei.

Aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului este bine-venit„, av‚nd Ón vedere infrastructura rural„ existent„ — drumuri comunale, poduri, pode˛e ce fac leg„tura cu drumurile jude˛ene —, scopul programului fiind diminuarea decalajelor existente Óntre zona rural„ ∫i cea urban„.

Œn plus, programul cuprinde m„suri esen˛iale, menite s„ transforme mediul rural rom‚nesc ∫i s„-l preg„teasc„ pentru aplicarea politicii agricole comune, precum ∫i m„sura de legare a tuturor localit„˛ilor la re˛eaua de drumuri publice prev„zut„ Ón îStrategia Ón domeniul infrastructurii rutiere“.

Este de Ón˛eles faptul c„ acest proiect a avut un ecou important Ón r‚ndul autorit„˛ilor locale. De la lansarea programului, 2.028 de localit„˛i au depus proiecte de dezvoltare a infrastructurii c„tre Comisia de evaluare. Este ∫i normal, dac„ ne g‚ndim c„ scopul Programului îPoduri ∫i pode˛e“ Ól reprezint„ modernizarea infrastructurii rurale, care reprezint„ o premis„ important„ a cre∫terii dinamicii de dezvoltare uman„ Ón mediul rural rom‚nesc. Prin dezvoltarea infrastructurii Ón mediul rural, Executivul urm„re∫te cre∫terea pie˛ei agricole ∫i atragerea de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 investi˛ii pe plan local, Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei, printr-un acces mai facil ∫i mai frecvent la serviciile medicale, cre∫terea nivelului de educa˛ie, prin facilitarea frecven˛ei ∫colare ∫i sc„derea abandonului ∫colar la sate.

Prin Programul îPoduri ∫i pode˛e“ facem un pas important pentru locuitorii din mediul rural, care se vor putea bucura Ón cur‚nd de o infrastructur„ demn„ de o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene.

îViolen˛a, solu˛ia la Óndem‚na rom‚nului modern“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

S„pt„m‚na trecut„ a fost marcat„ de incidente care ar trebui s„ ne pun„ pe g‚nduri sau m„car s„ ne fac„ s„ ne oprim o clip„ din nebunia zilnic„, din goana dup„ scopuri de neatins, ∫i s„ g‚ndim solu˛ii.

P‚n„ mai ieri, scene Ón care o alterca˛ie banal„ de strad„ se rezolva cu focuri de arm„ erau specifice filmelor americane. Era unica asociere care se putea face, apanajul exclusiv al ghetourilor insalubre sau al lumii interlope.

Ast„zi, Óns„, Rom‚nia noastr„, altminteri neprih„nit„ ∫i neÓntinat„ de astfel de orori, se dovede∫te a fi gazd„ promi˛„toare pentru violen˛e. Ast„zi violen˛a pare a fi cheia unei comunic„ri nonverbale la care recurg oameni din cele mai variate categorii sociale. Ast„zi, prea multe conturi ajung s„ fie reglate cu pumnul sau, dup„ caz, cu pistolul.

O alterca˛ie banal„ Óntr-un club a omor‚t un copil, s„pt„m‚na trecut„, la Cluj. Œn timp ce protagoni∫tii b„t„ii exersau, cu mul˛i pumni ∫i destul„ furie, preludiul unei mor˛i nea∫teptate, gardienii clubului respectiv priveau amuza˛i de la margine.

Tot s„pt„m‚na trecut„, nervii unui ∫ofer au fost Óntin∫i Ón trafic suficient c‚t acesta s„-∫i defuleze acumul„rile isteroide cu focuri de arm„.

V„ aminti˛i, desigur, cum, cu c‚teva luni Ón urm„, Ónc„lcarea propriet„˛ii a fost prilej de arme desc„rcate Ón capetele infractorilor. Protagoni∫tii erau persoane publice, al c„ror statut pe scara social„ a îmotivat“ pe deplin decizia execut„rilor ad-hoc.

Œn ∫coli, pumnul este solu˛ia tuturor problemelor, de la absen˛e nemotivate ∫i note de corigen˛„, p‚n„ la iubiri neÓmp„rt„∫ite.

Este tardiv s„ c„ut„m vinova˛i, Ón afara celor direct implica˛i Ón evenimentele evocate mai sus. Este, de asemenea, imposibil s„ d„m filmul Ónapoi ∫i s„ vedem exact momentul Ón care Rom‚nia a apucat-o pe un drum gre∫it. Totu∫i, ceea ce putem face este s„ reg‚ndim no˛iunea de preven˛ie. De la institu˛iile statului ∫i p‚n„ la celula societ„˛ii, familia, totul trebuie reg‚ndit, reeducat ∫i reformat.

V„ mul˛umesc.

îŒn bugetul anului 2007 — proiecte m„re˛e pentru un viitor Óndep„rtat ∫i incert“

Œn general, c‚nd se construie∫te un buget, se face totul la timpul viitor, pentru o perioad„ urm„toare, dar ∫i pentru a se stabili termene ∫i responsabilit„˛i pentru proiectele viitoare. Tot ca o considera˛ie de ordin general, parametrii viitorului buget — indiferent de nivelul la care

ne raport„m — au la baz„ rezultatele perioadei curente, realiz„rile cumulate, dar ∫i estim„rile privind evolu˛iile viitoare, posibilit„˛ile ∫i condi˛iile urm„toare, extrapol„rile ∫i modelele proiectate pe baze teoretice, fundamentate riguros ∫i temeinic.

Studiind modul cum este structurat ∫i conceput noul buget consolidat al statului, precum ∫i leg„turile sale cu bugetele locale, se poate aprecia faptul c„ ceea ce am ar„tat Ón primul paragraf — inspirat, desigur, dintr-o baz„ teoretic„ real„ — se potrive∫te prea pu˛in actualului proiect de buget care se va supune dezbaterilor din Parlament.

Se poate re˛ine Ón acest sens supraestimarea veniturilor fiscale (de aproape 28%), ceea ce deformeaz„ baza de stabilire a cheltuielilor viitoare. Se pot constata, de asemenea, proiecte m„re˛e, o nou„ serie de obiective de investi˛ii, mai ales din domeniul social-cultural, care urmeaz„ s„ Ónceap„, dar nu la anul, ci Óntr-o perioad„ urm„toare, anul viitor fiind doar pentru preg„tiri, pentru documenta˛ii, pentru licita˛ii, dac„ este posibil. Este interesant faptul c„ cele mai multe dintre ele nu se ∫tie c‚nd vor fi gata. Important este c„ se vorbe∫te despre ele, c„ vor fi f„cute de actuala putere, c„ p‚n„ acum n-a Óndr„znit nimeni s„ le îatace“ ∫i s„ ne îfericeasc„“ cu ele.

Œn jude˛ul Arad se furnizeaz„ asemenea informa˛ii iluzorii despre ∫coli, chiar campusuri ∫colare, despre spitale, chiar clinici de specialitate, despre o autostrad„ Ón zon„, chiar cea despre care spunea pre∫edintele B„sescu c„ are absolut„ prioritate fa˛„ de cea din Transilvania.

Ce prevede bugetul anului 2007 Ón acest sens? Trebuie spus c„ — duc‚nd ra˛ionamentul pe exemplul aceluia∫i jude˛ — proiectul de buget cuprinde unele sume pentru toate aceste proiecte grandioase, dar ele sunt tot pentru documenta˛ii, ca ∫i Ón acest an, iar termenele de Óncepere ∫i finalizare, mai ales pentru viitoarele ∫coli, sunt fie incerte, fie Óndep„rtate Ón timp. Sunt ceva bani prev„zu˛i pentru continuarea preg„tirilor la autostrada N„dlac—Lugoj, dar intrig„ faptul c„ timp de doi ani nu s-a f„cut nimic Ón acest sens. De ce s-ar face totul Ón anul viitor? S-au alocat bani pentru continuarea lucr„rilor la Spitalul din Ineu, 95 miliarde lei vechi, ca ∫i Ón anul acesta, dar nici ace∫tia nu au fost vira˛i ∫i utiliza˛i. De ce s-ar schimba practica aceasta Ón anul viitor?

Toate acestea sunt elemente care conduc la o singur„ concluzie: se continu„ ∫i la anul afi∫area unor proiecte ∫i angajamente nerealiste, f„r„ condi˛ii de realizare, aloc‚ndu-se sume mici pentru obiective mari, ale c„ror termene de finalizare sunt Óndep„rtate Ón timp sau pur ∫i simplu sunt f„r„ astfel de termene. Œn aceea∫i m„sur„, se abandoneaz„ unele aloc„ri de fonduri pentru investi˛ii mari, de importan˛„ na˛ional„, cum este cazul magistralei de gaze Arad—Szeged, investi˛ie despre care am prezentat recent o interpelare ministrului de resort. S„ a∫tept„m r„spunsul!

## **Domnul Vladimir Alexandru M„n„stireanu:**

Declara˛ie politic„: îŒnv„˛„m Ón stil european Ón fabrici de diplome!“

™coala este un prestator de serviciu public care asigur„ educa˛ia comunit„˛ii, dar e∫ecul masiv la concursurile pentru intrarea Ón profesie scoate Ón eviden˛„ nereu∫ita sistemului de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc. Promo˛ii Óntregi rateaz„ atestarea profesional„ sau ocazii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 angajare Ón urma studiilor Óncheiate, pentru c„ au trecut printr-un sistem ∫colar haotic.

Se pare c„ a∫a stau lucrurile din moment ce locurile de munc„ stau neocupate, iar angajatorii se pl‚ng c„ exist„ un minus sever Ón ceea ce prive∫te for˛a de munc„ specializat„ ∫i de modul cum actualul sistem de Ónv„˛„m‚nt Ón˛elege s„ preg„teasc„ resursa uman„ pentru pia˛a muncii.

™coala rom‚neasc„ nu mai preg„te∫te demult ceva care s„ r„spund„ cerin˛elor actuale de pe pia˛a for˛ei de munc„ ∫i, fie ele licee sau facult„˛i, expulzeaz„ gr„mezi de Ónv„˛a˛i care odat„ ajun∫i Ón fa˛a înoului“ oferit de pia˛a muncii b‚jb‚ie dezorienta˛i ∫i ajung fie ∫omeri cu diplom„, fie tarabagii sau, Ón cele mai fericite cazuri, fac ceea ce nu credeau c„ vor face, cu un salariu minim pe economie.

Ar mai fi o posibilitate pentru ace∫ti tineri absolven˛i, ∫i totu∫i nepreg„ti˛i: s„ pl„teasc„ bani grei pentru cursurile de specializare, care s„ le asigure propulsarea Ón lumea celor bine preg„ti˛i, a adev„ra˛ilor profesioni∫ti.

Nu s-a f„cut nimic pentru a se Óncepe reforma propus„ Ón campania electoral„ de actualul Guvern ∫i totu∫i guvernan˛ii se laud„ c„ Ónv„˛„m îeuropene∫te“, de∫i nicio universitate din Rom‚nia nu este inclus„ Ón clasamentul primelor 500 de universit„˛i din lume sau Ón primele 100 din Europa.

Prin urmare, este ∫i normal ca mul˛i tineri valoro∫i s„ prefere emigrarea peste hotare Ón vederea absolvirii unei facult„˛i prestigioase, consider‚nd c„ emigrarea este unica ∫ans„ de realizare profesional„.

Concluzia acestui fapt este una singur„: o bun„ parte dintre liceele ∫i facult„˛ile rom‚ne∫ti nu sunt altceva dec‚t fabrici de diplome, buc„˛i de h‚rtie f„r„ acoperire Ón cuno∫tin˛e ∫i abilit„˛i, bune doar de p„c„lit tinerii naivi, solu˛ia fiind aceea ca, pe viitor, angajatorii interesa˛i Ón preg„tirea for˛ei proprii de munc„ s„-∫i Ónscrie angaja˛ii la cursuri pentru eficientizarea muncii.

™i atunci m„ Óntreb: care mai este rolul acestor fabrici de anonimi pe pia˛a muncii?!

V„ mul˛umesc.

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ invit s„ lua˛i loc Ón b„nci pentru a putea Óncepe lucr„rile ∫edin˛ei.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 225. Sunt absen˛i 106, din care 37 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Pentru Ónceput, Ón conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente:

— ordinea de zi pentru mar˛i, 14 noiembrie 2006;

— programul de lucru pentru perioada 13—18 noiembrie 2006;

— lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale;

— informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente;

— lista rapoartelor depuse Ón perioada 9—13 noiembrie 2006 de comisiile permanente sesizate Ón fond;

— sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi. V„ reamintesc, la ora 12,30, avem programat votul final.

La punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 14 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Legea are caracter organic.

Raport comun de adoptare din partea Comisiilor juridic„ ∫i de ap„rare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

- Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu

- dore∫te.

Comisia, v„ rog.

- Domnul vicepre∫edinte Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi prezenta raportul comun al celor dou„ comisii, Comisia juridic„ ∫i Comisia pentru ap„rare.

S-a ˛inut cont Ón elaborarea raportului favorabil pe care l-am Ónaintat de avizul Consiliului Legislativ, c‚t ∫i de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

La amendamentele admise, cele dou„ comisii au ˛inut cont de preciz„rile pe care le-a f„cut ∫i Guvernul, c‚t ∫i de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16, pentru renumerotare.

Œn urma dezbaterilor, membrii celor dou„ comisii au hot„r‚t s„ propun„ plenului adoptarea ini˛iativei legislative pentru completarea Legii nr. 187/1999, cu amendamentele admise prev„zute Ón anex„ la prezentul raport.

Œn raport cu con˛inutul ∫i obiectul s„u, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ vreun punct de vedere al Guvernului? Nu se prezint„. Favorabil.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu exist„ amendamente respinse.

Pe anexa cu amendamente admise, punctul 1, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Adoptat„.

- Punctul 2? Adoptat. Punctul 3?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Punctul 3, Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei S‚npetru German, jude˛ul Arad.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt de acord cu observa˛iile comisiei. Am ∫i f„cut demersurile necesare la Arad pentru a primi actele care lipsesc din proiectul de lege.

Mul˛umesc.

Da. Doar s„ prezenta˛i, atunci, c„ este respingere, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ nu Óndepline∫te condi˛iile prev„zute de Legea nr. 351/2001 ∫i nici pe cele ale Legii nr. 3/2000, astfel c„ Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Propunerea r„m‚ne la vot final.

Propunere legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Otelec, prin reorganizarea comunei Uivar, jude˛ul Timi∫. Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Domnul deputat Toró.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comuna Uivar se situeaz„ Ón jude˛ul Timi∫, pe cele dou„ p„r˛i ale canalului Bega, Ón apropierea frontierei cu Serbia. Dou„ dintre satele componente ale acestei comune, ∫i anume Otelec ∫i Iohannisfeld — Ionel, se situeaz„ pe partea st‚ng„ a r‚ului Bega ∫i sunt dou„ localit„˛i cu vechi tradi˛ii administrative, Ónfiin˛ate dup„ recucerirea Banatului de c„tre trupele habsburgice de la Imperiul Otoman.

Otelec ∫i Iohannisfeld — Ionel, cum este numit, au fost comune de sine st„t„toare p‚n„ Ón anul 1968, data ultimei reorganiz„ri administrative teritoriale a Rom‚niei. Acest lucru, bineÓn˛eles, Ónseamn„ c„ Ón cele dou„ comune, sate actualmente, exist„ o infrastructur„ administrativ„ ∫i civic„ stabil„, sediul prim„riei, dispensar, ∫coal„, gr„dini˛„, sediul poli˛iei, c„min cultural ∫i a∫a mai departe.

Locuitorii comunei Uivar se pronun˛„ prin referendum Ónc„ de anul trecut, Ón prim„vara anului trecut, asupra desp„r˛irii comunei Ón dou„ ∫i a Ónfiin˛„rii unei noi comune formate din cele dou„ foste comune Otelec ∫i Iohannisfeld — Ionel.

Referendumul este valabil, dup„ cum vede˛i ∫i dumneavoastr„ din documenta˛ia depus„, Ón prezen˛a a 59% din popula˛ia Óntregii comune, ∫i cu o majoritate cov‚r∫itoare de 96% s-au pronun˛at pentru Ónfiin˛area noii comune.

Din p„cate, cu c‚teva zile dup„ organizarea acestui referendum, cele dou„ localit„˛i sunt lovite de cele mai cumplite inunda˛ii din istoria celor dou„ localit„˛i, inunda˛iile din Banat, c‚nd r‚ul Timi∫ care are cursul la circa 20—25 de kilometri de cele dou„ localit„˛i se revars„ ∫i distruge aproape dou„ treimi din cele dou„ localit„˛i. Aceasta a fost ne∫ansa celor din cele dou„ localit„˛i.

Œn perioada urm„toare, Ón anul urm„tor, practic, prin eforturi deosebite, sunt reconstruite majoritatea caselor, respectiv domeniul public din cele dou„ localit„˛i, din fonduri guvernamentale majoritatea sau din fondurile consiliului jude˛ean, dar cu un efort deosebit, ∫i din partea unor fonduri particulare din ˛ar„ ∫i str„in„tate. Astfel, sunt reconstruite 36 de case Ón comuna Otelec ∫i 285 de case Ón comuna Ionel, respectiv sunt reabilitate mai toate cl„dirile din domeniul public. Acesta este norocul locuitorilor din cele dou„ localit„˛i.

Din documentele pe care le-a˛i primit ∫i dumneavoastr„ se poate observa c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile cerute de lege, respectiv de anexa nr. 4 din Legea nr. 351/2001 privind organizarea teritoriului, mai pu˛in una singur„, ∫i anume acea condi˛ie care la momentul organiz„rii referendumului Ónc„ nu exista Ón lege, pentru c„ aceast„ condi˛ie a ap„rut prin modificarea legii din vara anului 2006, Ón sesiunea trecut„. ™i anume aceast„ condi˛ie este afi∫area concret„ a delimit„rii grani˛elor celor dou„ comune dup„ desp„r˛ire. Dup„ cum se vede, la data organiz„rii referendumului, acest punct nu a fost Ónc„ Ón vigoare, aceast„ condi˛ie, dar cu toate acestea acesta este motivul principal pentru ca Comisia de administra˛ie public„ s„ dea un raport negativ ∫i s„ cear„ de la dumneavoastr„ respingerea acestui proiect.

Eu cer bun„voin˛a colegilor din Camera Deputa˛ilor pentru a respinge aceast„ respingere ∫i de a da ∫ans„ celor dou„ localit„˛i s„ se Ónfiin˛eze Óntr-o comun„ nou„, dat fiind tocmai c„ atunci, la momentul respectiv, au fost Óndeplinite toate condi˛iile legii. Totodat„, Ón aceast„ perioad„ decurs„ de atunci, de mai mult de un an, ace∫ti oameni au f„cut ni∫te eforturi deosebite pentru a se pune pe picioare ∫i de a da o perspectiv„ acestor localit„˛i.

Pe de alt„ parte, ∫tiu c„ nu prea ar fi corect s„-i mai punem Ónc„ o dat„, s„ organiz„m un referendum, s„ nu vorbim doar de cheltuielile inutile suplimentare care Ónseamn„ organizarea unui nou referendum.

Deci, Ónc„ o dat„, cer insistent votul dumneavoastr„ pozitiv, de a da ∫ans„ Óntr-una dintre ∫edin˛ele urm„toare s„ abord„m pe articole aceast„ ini˛iativ„ ∫i, p‚n„ la urm„, s-o vot„m.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia. Domnul pre∫edinte Fenechiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ m„ adresez ini˛iatorului ∫i s„-i spun c„, Óntr-adev„r, au mai fost situa˛ii ∫i cred c„ devine o cutum„ parlamentar„ dac„ acest referendum, Ón situa˛ia unei comune, f„cut Ónainte de intrarea Ón vigoare a Legii nr. 308/2006, putem s„-l consider„m valabil. Œn acest moment, nu exist„ marcarea hotarelor administrativteritoriale ∫i a limitelor intravilanului. Acest lucru trebuie f„cut pentru ca aceast„ nou„ Ómp„r˛ire teritorial„ s„ poat„ s„ intre Ón vigoare. Se poate face Ón Senat.

Noi, Ón Camera Deputa˛ilor, nu putem Ónc„lca legea, a∫a Ónc‚t Comisia nu poate sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i propune respingerea acesteia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ punct de vedere al Guvernului? Nu se sus˛ine.

Dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoa∫terea meritelor personalului armatei participant la ac˛iuni militare.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru ap„rare.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Prim„ Camer„ sesizat„.

Domnul secretar de stat Dobri˛oiu, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul.

## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu —** _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Ap„r„rii_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cu prilejul Óndeplinirii angajamentelor asumate de Rom‚nia fa˛„ de organismele interna˛ionale de securitate, Alian˛a Nord-Atlantic„ ∫i Uniunea European„, precum ∫i fa˛„ de al˛i parteneri, Ministerul Ap„r„rii particip„ cu personal militar ∫i civil la o gam„ variat„ de misiuni militare.

Specific pentru aceste ac˛iuni militare este gradul mare de risc asumat de gradele militare, solda˛ii ∫i grada˛ii voluntari sau personalul civil implicat Ón asemenea evenimente interne sau interna˛ionale.

Lipsa unor norme legale menite s„ eviden˛ieze meritele personalului armat participant la astfel de ac˛iuni, precum ∫i Óntoarcerea recent„ Ón ˛ar„ a r„ni˛ilor cu handicap, ca urmare a particip„rii la ac˛iuni de lupt„ pe teatrul de opera˛ii de lupt„ Ón Afganistan ∫i Irak, are efecte negative majore asupra moralului trupelor, factor determinant pentru Óndeplinirea cu succes a misiunilor asumate de statul rom‚n.

Œn aceste condi˛ii, a fost necesar„ crearea Ón regim de urgen˛„ a cadrului legal care s„ aib„ ca obiect de reglementare recunoa∫terea meritelor personalului armatei prin: acordarea unor titluri onorifice celor care au luat parte la ac˛iuni militare timp de patru luni consecutiv sau cumulativ, precum ∫i celor care au suferit o invaliditate; crearea posibilit„˛ii de a men˛ine, Óncadra ori reÓncadra, la cerere, Ón func˛ii specifice stabilite prin ordin al ministrului ap„r„rii, personalul militar sau civil clasat inapt pentru serviciul militar de c„tre comisiile de expertiz„ medicomilitare, din cauza afec˛iunilor fizice dob‚ndite ca urmare a particip„rii la ac˛iuni militare.

Totodat„, demersul legislativ reprezint„ un act de echitate, o manifestare a spiritului de solidaritate cu cei care au avut de suferit Ón urma Óndeplinirii obliga˛iunilor militare asumate de Rom‚nia, constituindu-se Ón acela∫i timp Óntr-un vector al stabilit„˛ii carierei militare.

Œn acest sens, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, doresc s„ v„ informez c„ ∫i Ón alte armate aliate r„ni˛ii cu handicap sunt p„stra˛i Ón cadrul for˛elor active, ca un imbold moral pentru cei care Óndeplinesc misiuni Ón afara grani˛elor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul deputat S„niu˛„. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 7 noiembrie acest an, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoa∫terea meritelor personalului armatei participant la ac˛iuni militare, cu un amendament de modificare a articolului unic al acestei legi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Da.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Marian S„niu˛„.

Mul˛umesc din nou, domnule pre∫edinte.

Da˛i-mi voie s„ salut aceast„ ini˛iativ„ care vine din partea Ministerului Ap„r„rii, pentru recunoa∫terea p‚n„ la urm„ a meritelor, eforturilor ∫i sacrificiilor pe care militarii no∫tri le depun Ón teatrele de opera˛iuni.

Vin Óns„ aici cu o rug„minte. Nu mi se pare firesc ca acest proiect de lege s„ se adreseze numai unit„˛ilor Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Œn misiuni externe sunt cuprin∫i ∫i militarii ∫i Ón special jandarmii din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. ™i ace∫tia pot c„lca pe mine, ∫i ace∫tia pot fi Ómpu∫ca˛i, ∫i ace∫tia pot fi schilodi˛i ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Faptul c„ acest proiect de lege sau, dac„ vre˛i, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a trebuit s„ r„spund„ unor comandamente Ón ceea ce prive∫te rapiditatea adopt„rii sale pentru rezolvarea unor probleme imediate, Ói rog de la aceast„ tribun„ pe oficialii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ promoveze dac„ nu o ordonan˛„, m„car un proiect de lege asem„n„tor cu acesta, pentru c„ sper c„ acum, sub aceea∫i umbrel„ de partid, Ministerul Administra˛iei ∫i Ministerul Ap„r„rii s„ g„seasc„ punctul comun de colaborare, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog, domnule deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i Grupul Partidului Na˛ional Liberal subscrie la aceast„ lege, este un act normal at‚t de recuno∫tin˛„, c‚t ∫i de onoare Ón a recunoa∫te meritele celor care, sigur, fac acest sacrificiu Ón numele Rom‚niei.

Vreau s„ v„ aduc aminte c„ Ón alte ˛„ri aceste lucruri se petrec de foarte mult„ vreme. Un singur exemplu: Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial a existat un celebru pilot de v‚n„toare britanic, pe nume Bader, care a pilotat un avion cu proteze la ambele picioare. Deci acest lucru este pe deplin realizabil.

De asemenea, m„ al„tur ∫i eu ini˛iativei colegului meu, domnul Marian S„niu˛„, pentru ca ∫i celelalte arme, ∫i m„ refer aici la Jandarmerie ∫i Poli˛ie care particip„ la opera˛iuni militare Ón Kosovo ∫i Ón Balcani sau Ón alte p„r˛i, s„ fie supuse aceluia∫i regim ∫i s„ primeasc„ acela∫i tip de recompense pentru efortul pe care-l fac. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii?

V„ rog, domnule deputat Valeriu Tab„r„, din partea Grupului parlamentar democrat.

Partidul Democrat sus˛ine ini˛iativa legislativ„ ∫i, Ón acela∫i timp, amintesc ∫i eu c„ ne raliem propunerii domnului deputat S„niu˛„ pentru o ini˛iativ„ legislativ„ mai larg„ care s„ rezolve ∫i situa˛iile pentru alte categorii de militari ∫i personal, de altfel, pentru c„ este ∫i personal civil acolo, pentru situa˛iile care se pot ivi.

Cred c„ este un act de dreptate ∫i eu cred c„ Ónc„ nu facem suficient de mult pentru cei care, de fapt, ne reprezint„ Óntr-o zon„ de importan˛„ capital„ pentru ceea ce va Ónsemna lini∫tea lumii, p‚n„ la urm„ ∫i lini∫tea noastr„.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii.

Nu avem amendamente respinse, avem doar un amendament admis, mai cur‚nd de tehnic„ legislativ„. Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii, la acest amendament de tehnic„ legislativ„? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru ap„rare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Domnul deputat... Grupul conservator?! Nu se sus˛ine. Comisia, v„ rog frumos.

Domnul deputat S„niu˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 din Legea nr. 191/1998, Ón sensul stabilirii prin lege a categoriilor de persoane Óndrept„˛ite s„ beneficieze de protec˛ie.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 7 noiembrie acest an, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ propune plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Fiind propunere de respingere, r„m‚ne la vot final.

La punctul 7, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ prezinte proiectul? Nu este necesar.

Comisia, v„ rog frumos.

Domnul pre∫edinte Iulian Iancu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu Proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„, pe anumite aspecte ale serviciilor aeriene.

Acordul semnat Óntre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ are drept scop corectarea incompatibilit„˛ilor de natur„ juridic„ dintre legisla˛ia comunitar„ ∫i unele dispozi˛ii ale acordurilor bilaterale Óncheiate de Rom‚nia cu statele membre ale Comunit„˛ii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Œn urma dezbaterilor Ón comisie, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 13 aprilie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru ap„rare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„-l sus˛in„? Nu este cazul. Comisia, v„ rog frumos. Domnul deputat S„niu˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi v„d c„ avem o activitate Ómpreun„ foarte laborioas„ ∫i sper c„ la fel de fructuoas„.

Acordul supus ratific„rii creeaz„ bazele legale pentru realizarea schimbului de informa˛ii clasificate ∫i st„ la baza activit„˛ilor ce implic„ schimbul unor asemenea informa˛ii Óntre cele dou„ state, Rom‚nia ∫i Bulgaria, efectuat prin Óndemnul institu˛iilor publice sau private.

Œn urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 7 noiembrie 2006, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu avem interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca s„rb„toare a etniei t„tare din Rom‚nia.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Suntem Camer„ decizional„. Ini˛iatorul?

Domnul deputat Amet Aledin.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ˛ara noastr„ tr„iesc ast„zi, conform statisticilor oficiale, 25.000 de t„tari. Cet„˛eni rom‚ni n„scu˛i ∫i educa˛i Ón Rom‚nia, membrii comunit„˛ii t„tare ∫i-au p„strat identitatea etnic„ ∫i identitatea religioas„, av‚nd Óndatoriri ∫i drepturi.

A∫ dori s„ eviden˛iez un aspect, ∫i anume faptul c„ etnia t„tar„ ocup„ un loc important Ón ceea ce prive∫te num„rul intelectualilor raportat la num„rul popula˛iei. Prin acest proiect de lege, noi, autorii, ne-am propus s„ marc„m data de 13 decembrie ca zi de s„rb„toare, de bucurie a Comunit„˛ii t„tare.

Propunerea legislativ„ a primit votul favorabil din partea plenului Senatului, precum ∫i votul îpentru“ din partea Comisiei de cultur„, a Comisiei pentru administra˛ie ∫i a Comisiei pentru drepturile omului.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Rug„mintea mea este s„ oferi˛i aceast„ s„rb„toare comunit„˛ii t„tare, o comunitate respectat„ ∫i, Ón egal„ m„sur„, respectuoas„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Comisia?

Domnule vicepre∫edinte Varga, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a fost sesizat„, Ón fond, spre dezbatere, cu Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca s„rb„toare a etniei t„tare din Rom‚nia.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 13 septembrie 2006, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Œn conformitate cu prevederile art. 61 din regulament, membrii comisiei au examinat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 11 octombrie 2006. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 13 deputa˛i din totalul de 15 membri ai comisiei.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au concluzionat c„ proiectul de lege adoptat Senat poate fi acceptat Óntr-o form„ amendat„, av‚nd Ón vedere amendamentele propuse de Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ ∫i potrivit opiniilor exprimate de ini˛iatori ∫i de unii membrii ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Prin urmare, supunem spre dezbatere ∫i aprobare ini˛iativa legislativ„ privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca s„rb„toare a etniei t„tarilor din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Moisoiu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu vreau s„ subliniez c„ este o bucurie pentru noi s„ aprob„m prin votul nostru acordarea acestei zile de s„rb„toare pentru una dintre popula˛iile din Rom‚nia,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 pentru t„tari, pentru minoritatea t„tar„ din Rom‚nia de a avea o s„rb„toare a sa proprie.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine necondi˛ionat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, mai ales c„ ∫i din r‚ndurile sale fac parte deputa˛i de aceast„ etnie, Ón r‚ndurile sale sunt consilieri locali ∫i jude˛eni din jude˛ele Ón care ace∫tia tr„iesc ∫i consider„m c„ se face ast„zi un act de dreptate Ón acest sens.

De asemenea, am o rug„minte, dac„ s-ar putea, domnule pre∫edinte, ∫i anume s„ se gr„beasc„ Ón m„sura Ón care cred c„ to˛i colegii din sal„ vor vota favorabil aceast„ ini˛iativ„ parlamentar„, s„ se gr„beasc„ demersurile pentru ca s„ se urgenteze la Senat, pentru votarea ei ∫i la Senat, astfel ca 13 decembrie 2006 s„ fie pentru prima oar„ ziua Ón care etnia t„tar„ s„-∫i serbeze ziua sa.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Miron Ignat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat Ón Senat ∫i de Comisia drepturilor omului, minorit„˛i ∫i culte.

Implementarea acestei legi, dup„ c‚te am constatat, nu implic„ nici cheltuieli guvernamentale, nici cheltuieli de la bugetele organelor locale, ci va fi o s„rb„toare a etniei noastre, etnia t„tar„, care va recunoa∫te acest act istoric, prin ce a trecut ∫i aceast„ etnie.

Declararea zilei de 13 — s„ fie o zi cu noroc, nu cu ghinion, cum sunt zilele de 13 — nu face altceva dec‚t s„ recunoasc„ ceea ce ei s„rb„toresc de ani ∫i ani de zile.

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va vota favorabil acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Magheru, domnul deputat S„niu˛„ ∫i domnul deputat Fotopolos. Aceasta este ordinea, Ómi pare r„u.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am motive personale s„ intervin Ón leg„tur„ cu dezbaterile ∫i, categoric, adoptarea acestei ini˛iative legislative. Lumea ∫i ast„zi mai confund„ Ónc„ dou„ minorit„˛i destul de apropiate, turc„ ∫i t„tar„, este adev„rat c„ au o istorie relativ comun„, un spa˛iu geografic relativ comun.

Œn ce m„ prive∫te pe mine, ca locuitor al ora∫ului Oradea, a∫ vrea s„ v„ spun c„ m„ leag„ istoric de evenimentele din secolul al XIII-lea faptul c„ Ón deplin„ expansiune mongolo-t„tar„, ora∫ul Oradea, p‚n„ ast„zi, de˛ine cea mai veche cetate din lemn, ridicat„ Ómpotriva n„v„lirii t„tarilor.

Œn leg„tur„ cu acest proiect de lege, a∫ vrea s„ v„ spun c„, cunosc ∫i apreciez istoria, cultura acestei minorit„˛i a favorizat Ón zona geografic„ ∫i cultural„ unde

au fost inclusiv, contrar unor considera˛ii istorice, a favorizat cultura, inclusiv cultura persan„, apoi cultura ˛„rilor Ónvecinate.

A∫ vrea s„ v„ mai spun, Ón leg„tur„ cu aceast„ minoritate, c„ eu spun, mai Ón glum„, mai Ón serios, colegilor mei din Parlament, din Grupul minorit„˛ilor na˛ionale altele dec‚t cea maghiar„, c„ f„r„ minorit„˛i n-ar exista Rom‚nia Mare. Œntr-adev„r, Rom‚nia Mare exist„ ∫i prin aceste minorit„˛i.

Eu m„ al„tur sentimentelor exprimate p‚n„ acum ∫i categoric, ∫i personal, ∫i din partea grupului parlamentar, m„ bucur de bucuria minorit„˛ii t„tare din Rom‚nia.

Doresc ∫i eu ca cifra fatidic„ 13 s„ le aduc„ numai noroc.

Deci Ói felicit pentru aceast„ ini˛iativ„ ∫i v„ promitem c„ ne vom bucura, al„turi de ei, pre˛uindu-i pentru istoria, pentru cultura ∫i mai ales pentru ceea ce au reu∫it s„ lichideze din mentalul rom‚nesc. De regul„, Ón mentalul nostru, c‚nd auzeai de cuv‚ntul turc ∫i t„tar, te apuca groaza. Ei, de data aceasta, te apuc„ cinstea, considera˛ia ∫i respectul fa˛„ de aceast„ minoritate. Œi felicit ∫i m„ bucur Ónc„ o dat„ de bucuria lor!

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian S„niu˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie ca ∫i eu, la r‚ndul meu, s„ salut aceast„ ini˛iativ„. P‚n„ la urm„, regimul minorit„˛ilor Ón Rom‚nia reprezint„ un model, dincolo de toate pasiunile care s-au pus de-a lungul vremii ∫i, Ón special, Ón ultima sut„ de ani, vizavi de ce se Ónt‚mpl„, ce s-a Ónt‚mplat ∫i, mi-a∫ permite s„ spun, ceea ce se va Ónt‚mpla Óntr-o Rom‚nie european„.

Ca parlamentar de st‚nga, Óns„ ca membru al Interna˛ionalei Socialiste, da˛i-mi voie s„ ridic o problem„: 13 decembrie este, Ón egal„ m„sur„, Ziua Tipografilor. 13 decembrie, Ón perioada imediat postbelic„, dup„ Primul R„zboi Mondial, a reprezentat un eveniment Ón care muncitorii tipografi, ie∫i˛i Ón strad„ s„-∫i c‚∫tige drepturile, Ómpreun„ cu sindicatele, Ómpreun„ cu forma˛iunile profesionale, au fost brutal reprima˛i de conducerea de atunci a ˛„rii.

Din acest punct de vedere, iat„, vom asista la dou„ s„rb„tori Óntr-o singur„ zi: una care s„ fie, s„ spun a∫a, plin„ de z‚mbete, este vorba de s„rb„toarea colegilor din minoritatea t„tar„, Óntr-o Rom‚nie european„, ∫i una care comemoreaz„, p‚n„ la urm„, mor˛ii din Pia˛a Teatrului, muncitorii tipografi, sindicali∫tii care au picat atunci doar pentru faptul c„ ∫i-au cerut drepturile.

Din acest punct de vedere, eu cred c„, da˛i-mi voie s„-mi exprim acest punct de vedere, eu cred c„ atunci c‚nd proclam„m ∫i dorim astfel de zile trebuie s„ ˛inem cont dac„ Ón acea zi se mai Ónt‚mpl„ ceva, dac„ exist„ ∫i alte conota˛ii istorice ∫i sunt obligat s„ spun: Ziua Tipografilor ∫i mor˛ii din Pia˛a Teatrului ne pun Ón situa˛ia pe noi, parlamentarii de st‚nga, s„ reflect„m o dat„ Ón plus atunci c‚nd discut„m despre 13 decembrie ca o alt„ zi.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Fotopolos, domnul deputat Mihei ∫i domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dac„-mi permite˛i, ast„zi este L„sata secului. Œn numele comunit„˛ii elene, v„ dorim petrecere pl„cut„ ∫i, foarte pe scurt, un obicei care se poart„ de mii de ani Ón Grecia: finii se duc la na∫i cu tot ce trebuie ∫i petrec p‚n„ m‚ine diminea˛„.

Este un moment Ón care, pentru mine, acest proiect de lege reprezint„ o dubl„ semnifica˛ie: comunitatea greac„ din Rom‚nia are rela˛ii superbe cu comunitatea t„tar„ ∫i comunitatea turc„, sunt perfect de acord, mi-a∫ permite, colegul nostru deputat al minorit„˛ii t„tare ca pe 13 decembrie s„ ne invite la aceast„ s„rb„toare, s„ elabor„m Ómpreun„ o s„rb„toare multietnic„, dar cu majoritate rom‚neasc„, Ón casa noastr„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Andrian Mihei.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cred c„ este o dat„ de bun augur, c‚nd discut„m ast„zi, 14 noiembrie, despre acest proiect de lege care sper s„ primeasc„ votul dumneavoastr„ final. Pentru c„, inevitabil, discut‚nd despre etnia t„tar„, trebuie s„ discut„m despre Dobrogea, model de convie˛uire multicultural„.

Ast„zi, 14 noiembrie, se Ómplinesc 128 de ani de c‚nd Dobrogea a revenit Rom‚niei. Este de remarcat faptul c„ marele om politic liberal Mihail Kog„lniceanu, p„rintele reformei ∫i al primei moderniz„ri a Rom‚niei, a redactat Proclama˛ia Domneasc„ pe care a rostit-o regele Carol c‚nd Dobrogea a revenit Rom‚niei.

Cred c„ este o zi de s„rb„toare ∫i trebuie s„ subscriem cu to˛ii c„ acest meleag dobrogean Óntotdeauna a fost un c„min ∫i pentru etnia t„tar„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Ne bucur„m, iat„, c„ suntem la un al doilea proiect de lege care consacr„ o zi care pentru o minoritate din Rom‚nia este o zi important„.

Noi am sus˛inut ∫i prima ini˛iativ„, cea legat„ de comunitatea romilor, am sus˛inut-o ∫i pe aceasta, chiar particip‚nd la ajustarea din punct de vedere al textului, din punctul de vedere al necesit„˛ilor legislative.

Ca atare, ne bucur„m c„ va fi votat ∫i sper c„ va fi votat. Chiar mai mult, Ói rog pe colegii no∫tri din Partidul Social Democrat, de∫i am Ón˛eles problema d‚n∫ilor, s„ voteze acest proiect de lege, pentru c„ astfel de zile sunt legate pentru fiecare comunitate de un eveniment istoric concret. C„ aceste evenimente istorice concrete, de-a lungul secolelor, s-ar putea s„ fie Ón aceea∫i zi, este o problem„ pe care nu o putem rezolva ∫i v„ rog s„ nu interpreta˛i altfel, dar nici c‚nd s-a decis Ón Parlamentul Rom‚niei, mi se pare cu unanimitate, Ziua Na˛ional„ pe 1 Decembrie, nu s-a g‚ndit nimeni: haide˛i s„ nu o punem pe 1 decembrie, pentru c„ mai exist„ o zi interna˛ional„ Ón aceea∫i zi.

Eu cred c„ astfel de suprapuneri Ón data istoric„ pe care o avem acum sunt inevitabile.

™i dac„ aceast„ comunitate, cea t„tar„, consider„ c„ cea mai reprezentativ„ pentru d‚n∫ii este aceast„ zi, atunci s„ sus˛ine˛i ∫i s„ vota˛i pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Domnule deputat S„niu˛„, tot la dezbateri generale? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu doresc s„ iau cuv‚ntul pentru a crea un diferend. V„d c„ exist„ Ón continuare pasiuni.

Vreau s„ spun, Óns„, extrem de clar un singur lucru: atunci c‚nd am luat cuv‚ntul ∫i am sesizat c„ 13 decembrie este ziua Ón care rom‚ni, cona˛ionali de-ai no∫tri, au fost Ómpu∫ca˛i Ón Pia˛a Teatrului, m-am g‚ndit c„ Óntr-o astfel de zi este o zi Ón care Ói comemor„m pe ace∫ti oameni.

Sigur, cred c„ suntem la fel de rom‚ni ca s„-i comemor„m pe cei care au picat Ón Pia˛a Teatrului pe 13 decembrie ∫i mai pu˛in s„ ne bucur„m. Or, dac„ d„m dovad„ c„ suntem cu to˛ii rom‚ni, indiferent de na˛ionalitate, de minoritatea c„reia Ói apar˛inem, trebuie s„ accept„m, stima˛i colegi, c„ istoria este una singur„, aceea a Rom‚niei ∫i rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Preda.

Stimate domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Aici nu este vorba despre pozi˛ia st‚ngii sau a dreptei. Este vorba despre istoria real„ a Rom‚niei, care ne spune c„ la 13 decembrie 1918 a fost o Óncercare de puci, pus„ la cale de Comintern.

Nici m„car social-democra˛ia din Rom‚nia nu a sprijinit-o! A∫a Ónc‚t, pentru sus˛inerea proiectului de lege care se discut„ nu este, din acest punct de vedere, niciun impediment.

V„ mul˛umesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule deputat Fr‚ncu, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Œmi cer scuze, dar v-am v„zut doar prezen˛a, nu ∫i m‚na ridicat„!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ discu˛ia a luat-o pe o cale gre∫it„, nu se pune aici problema de a compara importan˛a a dou„ evenimente.

Important este c„, pe 13 decembrie, Ón Crimeea, comunitatea t„tar„ ∫i-a votat Constitu˛ia ∫i pentru aceast„ comunitate aceast„ zi este o zi important„ ∫i este o zi de s„rb„toare.

Sunt unul dintre coautorii legii ∫i am semnat, al„turi de colegul Aledin Amet, aceast„ lege, pentru c„ eu cunosc ∫i respect cultura acestei minorit„˛i.

Vreau s„ v„ spun c„ t„tarii sunt printre pu˛inele minorit„˛i care nu au corespondent Ón stat na˛ional ∫i este firesc ca, spre deosebire de celelalte minorit„˛i care-∫i pot serba o zi na˛ional„ o dat„ cu cona˛ionalii lor din statele respective, comunitatea t„tar„ s„ aib„ ∫i ea, a∫a cum am stabilit ∫i pentru comunitatea rom„, pentru minoritatea rom„, deci s„ aib„ o zi de s„rb„toare.

™i cred eu c„ este important pentru noi, tocmai pentru c„ am demonstrat Óntotdeauna o deschidere larg„ spre aceast„ problem„ a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i am fost, poate, printre pu˛inele state din lume care au avut o legisla˛ie Ón acest domeniu model pentru alte state, s„ fim cu to˛ii de acord ∫i s„ le oferim colegilor no∫tri aceast„ posibilitate de a avea o zi Ón care, practic, 25.000 de persoane s„ Ó∫i serbeze o zi a lor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ujeniuc, domnul deputat M„laimare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu n-am Ón˛eles un singur lucru: care este grija Grupului P.S.D. c„ Ón ziua de 13 decembrie t„tarii nu vor putea participa la s„rb„toarea tipografilor, la comemorarea acestei zile pentru lupta tipografilor din 13 decembrie?

P„rerea mea sincer„ este c„ am Ónceput s„ ne facem c„ lucr„m! Continu„m Ón aceea∫i manier„, pe o problem„ fals„, s„ purt„m discu˛ii, iat„, de aproape o jum„tate de or„.

Cele dou„ s„rb„tori: comemorarea zilei de 13 decembrie de c„tre tipografi ∫i s„rb„toarea t„tarilor nu sunt incompatibile dac„ sunt Ón aceea∫i dat„.

Haide˛i s„ fim pu˛in serio∫i ∫i s„ abandon„m aceast„ problem„ fals„!

Domnul deputat M„laimare.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Eu cred c„ n-ar trebui, evident, s„ amestec„m lucrurile, de∫i istoria le rezolv„ a∫a cum trebuie ∫i sunt convins c„ tot ceea ce a spus colegul nostru de la

P.S.D. este Ón consens cu ceea ce este ∫i Ón sufletul nostru, al tuturor.

Doar c„ vreau s„ v„ relatez o scurt„ Ónt‚mplare. Œn cadrul unei manifest„ri pe care am organizat-o la teatrul pe care-l conduc am avut Ón scen„, Ón fa˛a a 1.500 de oameni, c‚˛i erau Ón amfiteatrul nostru, copiii comunit„˛ii t„tarilor ∫i care ne-au cerut, m-au rugat s„ le permit, de∫i nu era Ón program, s„ c‚nte ∫i s„ danseze un c‚ntec al lor, despre oamenii care nu au o ˛ar„. M-au rugat, crez‚nd c„ o s„ le interzic a∫a ceva. Le-am permis s„ o fac„. 20 de copii ∫i o profesoar„ au c‚ntat pl‚ng‚nd ∫i 1.500 de oameni s-au ridicat Ón picioare ∫i nu au Óndr„znit s„ aplaude. Aceasta este povestea. Aceasta este Ónt‚mplarea ∫i eu salut Ón comunitatea t„tarilor nevoia culturii noastre profunde, a unei culturi combinate, a unei culturi Ón care t„tarii, cu tot ceea ce au ei bun ∫i cu tot ceea ce Ónseamn„ ei valoros sunt ai no∫tri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

Nu credeam s„ ajung s„ aud vreodat„ at‚ta patetism pe seama t„tarilor.

Lumea, p‚n„ la urm„, Ón mare parte, este de acord cu aceast„ lege, st„m pe loc de aproape o or„ pentru o chestie pe care o puteam vota Ón dou„ minute.

Chiar trebuie s„ facem propagand„ electoral„ ∫i declara˛ii politice p‚n„ ∫i pentru t„tari?

Mul˛umesc frumos.

Hai s„

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Rus.

Vreau s„ Óntreb dac„ mai este vreunul dintre colegi care Ónc„ nu a vorbit, ca s„ pot s„ v„ ofer cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor colegi,

Atunci c‚nd la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i na˛ionale a venit aceast„ ini˛iativ„ pentru aviz, am stat ∫i am calculat to˛i colegii ∫i am g„sit de bine s„ aviz„m favorabil ∫i putem merge cu argumentele mai departe.

Œn Rom‚nia se s„rb„tore∫te de dou„ ori ziua de Pa∫te. Sunt confra˛ii no∫tri catolici, reforma˛i, cultele protestante, care-∫i s„rb„toresc Pa∫tele la o dat„, ∫i este dreptul lor, pe urm„ este Pa∫tele ortodox ∫i s„rb„torim alt„ dat„.

Nu Óncurc„ niciunul pe ceilal˛i, ci, dimpotriv„, ne bucur„m ∫i la o s„rb„toare, ∫i la cealalt„.

Este foarte adev„rat ce spunea colegul nostru S„niu˛„, c„ Ón 13 decembrie comemor„m tipografii care s-au jertfit, dar tot at‚t de adev„rat este c„ ∫i comunitatea t„tar„ are dreptul la o zi de s„rb„toare. A∫a c„, haide˛i s„ d„m un vot pentru aceast„ s„rb„toare, s„ se bucure ∫i confra˛ii t„tari, ne bucur„m ∫i noi Ómpreun„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 ∫i Ón aceast„ conlucrare s„ se arate c„ Óntr-adev„r vrem

s„ facem ceva util aici, Ón Parlamentul Rom‚niei.

Mul˛umim.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Stima˛i colegi, dar insist! Nu mai sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole. Nu avem amendamente respinse. Lucr„m pe raportul cu amendamente admise.

Punctul 1.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 2? Nu sunt.

Adoptate. Punctul 3. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Varianta comisiei. Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem Camer„ decizional„.

O rog pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi s„ prezinte proiectul, dup„ care Ól invit pe domnul deputat Mocanu s„ prezinte raportul comisiei.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara —** _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distins„ Camer„,

Œn momentul adopt„rii Legii privind Statutul func˛ionarilor publici din sistemul penitenciar s-a realizat demilitarizarea acestui personal. Œntr-un mod firesc atunci, Legea nr. 80 din 1995, devenind inoportun„ pentru a fi aplicat„ unei categorii demilitarizate, Ónse∫i prevederile legii privind statutul au obligat la elaborarea unei legi speciale de salarizare.

Sigur c„ drepturile c‚∫tigate au fost p„strate Ón acest nou sistem, Óns„ gradele militare trebuiau Ónlocuite cu grade profesionale.

Ceea ce aduce nou, totu∫i, acest sistem de salarizare este ca at‚t stabilirea coeficien˛ilor de salarizare, c‚t ∫i accesul la gradele profesionale s„ se realizeze pe criterii de profesionalism ∫i de merit, ∫i nu neap„rat unul automat, conferit prin ani de vechime, care sigur c„ ∫i ei Ó∫i g„sesc p‚n„ la urm„ o r„splat„ prin acele sporuri care se cuvin tuturor categoriilor de func˛ionari publici.

Œn aceste condi˛ii, av‚nd ∫i votul Comisiei pentru munc„, c„reia Ói mul˛umim pentru contribu˛iile aduse la discutarea acestei ordonan˛e care este supus„ aprob„rii

dumneavoastr„, v„ rog s„ v„ da˛i votul, pentru a deveni o lege definitiv„.

- V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 ∫i 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare, ce ne-a fost trimis de la Biroul permanent.

La Óntocmirea acestui raport comisia a avut Ón vedere trei avize favorabile, respectiv cele ale Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i cel al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare propriu sistemului penitenciar, un sistem de salarizare care s„ fie Ón concordan˛„ cu nivelul ∫i complexitatea atribu˛iilor acestei categorii de personal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i din totalul de 19, iar raportul a fost adoptat de c„tre comisie cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, motiv pentru care v„ propunem admiterea acestuia, f„r„ modific„ri, a∫a cum l-am primit de la Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale, nu avem dezbateri pe articole, neexist‚nd amendamente admise sau respinse.

O interven˛ie din partea domnului deputat Ujeniuc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propun, pentru o mai corect„ formulare din punct de vedere juridic ∫i lingvistic, s„ se foloseasc„ urm„toarea exprimare: îŒn aplicarea prezentei ordonan˛e, Ministerul Justi˛iei va emite norme metodologice Ón termen de 30 de zile“ ∫i textul curge, Ón loc de: îŒn aplicarea prezentei ordonan˛e se vor emite norme metodologice de c„tre Ministerul Justi˛iei“.

O s„ v„ rog, Ómpreun„ cu comisia ∫i cu reprezentantul ministerului, dac„ pute˛i c„dea de acord cu o formulare de natur„ tehnico-legislativ„.

- Sunt convins c„ plenul nu va avea nicio obiec˛ie. V„ mul˛umesc foarte mult.

Proiectul r„m‚ne la vot final, Óntr-o formulare care se va g„si la acea norm„ de trimitere.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesion„rii monumentelor istorice.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„ de integrare.

Suntem Camer„ decizional„.

A luat deja cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului, domnul secretar de stat Onisei.

## **Domnul Ioan Onisei —** _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Bun„ ziua, domnule pre∫edinte!

Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

Este vorba despre o ordonan˛„ specific„, care reglementeaz„ concesionarea monumentelor istorice, astfel Ónc‚t acestea s„ fie c‚t mai bine valorizate, s„ fie c‚t mai bine protejate ∫i introduse, eventual, Ón circuitul civil ∫i Ón circuitul turistic. Sunt m„suri specifice.

Mul˛umesc Comisiei pentru cultur„, care ne-a fost de mare ajutor, pentru c„ ordonan˛a ini˛ial„ se baza pe Legea nr. 219 privind concesiunea monumentelor. Œntre timp aceasta a fost abrogat„ ∫i Guvernul a adoptat o ordonan˛„ de urgen˛„ de reglementare a acestui regim general, Ón acord cu directivele Uniunii Europene.

A∫adar, Ordonan˛a Guvernului nr. 21 este, a∫a cum vede˛i din raportul comisiei, pus„ de acord cu aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„-cadru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte Micula.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Voi da citire raportului asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesion„rii monumentelor istorice.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„, Ón fond, cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului privind regimul concesion„rii monumentelor istorice a fost transmis spre avizare Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia a ˛inut cont de avizul Consiliului Legislativ, care a avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului privind regimul concesion„rii monumentelor istorice face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a aprobat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 30 martie 2006, respectiv Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului privind regimul concesion„rii monumentelor istorice a fost dezb„tut Ón ∫edin˛ele comisiei din zilele de

30 mai, 14 iunie, 13—16 septembrie ∫i 2, 18, 24 octombrie.

Œn conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, din partea Guvernului a participat la lucr„rile comisiei domnul Ioan Onisei, secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesion„rii monumentelor istorice, cu amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Da. V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Legea pe care grupul deputa˛ilor conservatori o va vota ast„zi este bine-venit„ ∫i mai mult dec‚t necesar„. Ca unul care a lucrat 6 ani Ón domeniul culturii ∫i ca un rom‚n care ∫tie c„ nu avem prea multe monumente istorice, cred c„ normele impuse prin aceast„ ordonan˛„, a∫a cum a fost ea amendat„ Ón comisia de specialitate, vor determina o mai mare grij„ pentru monumentele istorice.

Œl rog pe domnul secretar de stat Onisei de la Ministerul Culturii s„ fie, Óns„, foarte atent atunci c‚nd se concesioneaz„ aceste monumente istorice ∫i, mai ales, ca prevederile din proiectul de lege amendat s„ fie aplicate Óntocmai. M„ refer la regimul contraven˛iilor ∫i mai ales al infrac˛iunilor, acolo unde este cazul, pentru c„, este adev„rat, prea ne-am b„tut joc mul˛i ani de monumentele istorice.

Noi vom sus˛ine acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. V„ rog, pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ al„tur ∫i eu celor prezentate de colegul antevorbitor. Œn calitatea mea de istoric ∫i de muzeograf nu pot dec‚t s„ salut orice ini˛iativ„ care vine Ón sprijinul protej„rii monumentelor istorice. ™i crede˛i-m„ c„ este foarte mare nevoie de o Ómbun„t„˛ire a legisla˛iei ∫i de o grij„ mult mai mare pentru monumentele istorice.

Cred c„ votarea acestei legi nu face dec‚t s„ Ómbun„t„˛easc„ starea, Ón unele situa˛ii deplorabil„, a monumentelor istorice din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Mi se pare c„ este foarte important ca, atunci c‚nd vorbim despre un proiect de lege, s„ vorbim exact despre ceea ce dore∫te s„ fac„ proiectul de lege respectiv. Œn cazul de fa˛„ este Óntr-adev„r un proiect foarte important, pentru c„, din reglementarea general„ a concesion„rii, se apleac„ asupra unei reglement„ri specifice, cea legat„ de monumente. Statul nu Óntotdeauna are posibilitatea — statul, Ón general, deci organele centrale —, nici autorit„˛ile publice locale nu au aceast„ posibilitate de a-∫i men˛ine aceast„ bog„˛ie pe care o au Ón administrare Óntr-o stare bun„, nu pot s„ foloseasc„ util, c‚teodat„, o cl„dire monument istoric.

™i atunci, solu˛ia este tocmai concesionarea acestor cl„diri c„tre unele persoane fizice sau juridice care sunt interesate Ón a folosi acea cl„dire, care, totodat„, trebuie s„ se supun„ anumitor cerin˛e legate de aceasta. Ei vor veni cu bani, nu bani publici, ci bani din propriul buzunar, vor pune Ón valoare aceast„ cl„dire ∫i o vor folosi Óntr-o form„ acceptabil„ ∫i din punct de vedere al cl„dirii monument istoric. Deci este un instrument util ∫i foarte important.

Grupul nostru parlamentar, prin cei doi deputa˛i pe care Ói avem Ón aceast„ comisie, a participat activ la o Ómbun„t„˛ire a acestui proiect de lege. Avem Ón continuare anumite rezerve, dar sper„m c„, p‚n„ una-alta, rezervele noastre, prin hot„r‚rile Ministerului Culturii, vor fi rezolvate ∫i acest proiect de lege nu va fi un instrument de blocare a acestor concesion„ri, blocare inutil„, evident, din cauza birocra˛iei care se impune.

Spun de ce: pentru c„ o cl„dire care nu poate fi concesionat„ util s-ar putea s„ se d„r‚me din cauz„ c„ autorit„˛ile publice locale sau centrale nu au banii necesari pentru restaurarea acestei cl„diri. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Amarie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este o lege, a∫ putea s„ spun, venit„ Ón al doisprezecelea ceas, pentru c„ noi ∫tim c„ la nivel de na˛iune monumentele istorice sunt Óntr-o mare suferin˛„ ∫i, prin aceasta, sufer„ istoria noastr„ na˛ional„. Este o lege bine-venit„, pentru c„ va rezolva, presupun, Ón mare parte aceast„ chestiune.

™tim ce importan˛„ acord„ fiecare na˛iune propriei sale istorii. Nu la fel s-a Ónt‚mplat ∫i la noi. Cel mai adesea foarte multe dintre monumentele cu adev„rat valoroase sunt ast„zi Ón ruin„.

Se face leg„tura ∫i cu viitorul na˛iunii noastre, cu turismul pe care toat„ lumea Ól clameaz„, dar pentru care se face foarte pu˛in, pentru c„ cei care ne vor vizita vor veni pentru trecutul nostru istoric ∫i cred c„ mai pu˛in

pentru prezent, poate pentru îMicul Paris“, c‚t a mai r„mas din el.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota aceast„ lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vainer, domnul deputat Bolca∫.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ sus˛in necesitatea, utilitatea, oportunitatea, actualitatea, cum dori˛i dumneavoastr„, a adopt„rii aceste legi, vreau s„ spun, din dou„ ra˛iuni: Ón lumea modern„, se dezvolt„ foarte mult parteneriatul public—privat. Acolo unde el este posibil ∫i acceptat, este foarte benefic. Œn al doilea r‚nd, m„ intereseaz„ Ón mod special, ca reprezentat al popula˛iei evreie∫ti din Rom‚nia, noi fiind aceia care avem circa 100 de sinagogi de pe vremuri Ón care Ón Rom‚nia tr„iau 800.000 de evrei, ∫i ast„zi sunt 10.000.

Ei bine, unele dintre acestea sunt monumente istorice agreate ca atare, iar posibilitatea de a le da o utilizare apropiat„ de ceea ce era o sinagog„ e foarte bine-venit„. Noi avem prime rezultate Ón aceast„ privin˛„, Ón diferite zone ale ˛„rii, ∫i dac„ legea ne va permite mai bine va fi foarte bine.

De aceea, vreau s„ v„ spun c„ sus˛in Ón totalitate aceast„ lege ∫i v-a∫ ruga s„ o vota˛i ∫i dumneavoastr„. V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Lucian Bolca∫.

## Stima˛i colegi,

Cuv‚ntul meu va fi unul de avertisment, de data aceasta. Apreciem, asupra aceste legi, ∫i vom vota pentru, datorit„ faptului c„ ea reprezint„, Ón acest moment, singura modalitate de salvare a unor monumente istorice.

Problema care r„m‚ne, de ce s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie? Pentru c„ noi, adic„ statul, suntem responsabili de propria noastr„ istorie.

Œn al doilea r‚nd, nu ∫tiu dac„ aceast„ solu˛ie, despre care un coleg spunea c„ este luat„ Ón al doisprezecelea ceas, este cea mai eficient„ solu˛ie de salvare. Nu vreau s„ fac o paralel„ nedemn„ Óntre gestiunea de afaceri care a dominat ansamblurile hoteliere ale litoralului ∫i care a dus la distrugerea lor ∫i regimul unei concesion„ri, care este, undeva, apropiat, mai ales dac„ este pe un termen de 49 de ani.

Dar nu pot s„ fiu de acord cu distin∫i colegi care au vorbit despre monumente care, la ora actual„, se afl„ Ón paragin„ ∫i care, prin aceasta, vor fi salvate. Concesionarea este o afacere comercial„, ∫i nu una istoric„, nu una de salvare a patrimoniului, acele obiective care sunt Ón paragin„ nu vor forma obiectul concesion„rilor, pentru c„ nu vor prezenta interes pentru nimeni. Aceasta este o problem„ care ne r„m‚ne ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 dac„ vre˛i, r„m‚ne Ón portofoliul Ministerului Culturii, Ón continuare.

V„ rog s„-mi ierta˛i scepticismul, este o lege pentru care vom vota, dar, v„ rog, lua˛i seam„ ∫i la acest avertisment, care poate s„ fie, uneori, constructiv.

V„ dau un exemplu. Cetatea R‚∫novului, la ora actual„, ca ansamblu muzeal, gestionat„ privat, este un exemplu extraordinar de ce se poate realiza bine, dar, Ón acela∫i timp, s„ ne g‚ndim ce se Ónt‚mpl„ acolo unde aceste obiective nu sunt realizate.

R„m‚ne o mare responsabilitate a Ministerului Culturii, care, odat„ cu votul nostru pentru, trebuie s„ ∫i-o asume. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Tot la dezbateri generale? V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte,

Œmi cer scuze c„ revin a doua oar„, sigur c„ ceea ce a prezentat distinsul coleg, domnul Bolca∫, Ón principiu, este adev„rat, dar sunt ∫i excep˛ii care Ónt„resc regula. De exemplu, Cetatea Devei, ca s„ vin cu un exemplu concret, este Ón paragin„, ∫i s-au g„sit doritori s„ concesioneze teritoriul respectiv, Dealul Cet„˛ii, ∫i s„ repare cetatea ∫i, totu∫i, nu s-a putut realiza aceast„ concesionare, pentru c„ nu exista cadrul legislativ.

Dar, sigur, cu toate acestea, Ón principiu, domnul deputat Bolca∫ are perfect„ dreptate. Sunt Óns„ ∫i excep˛ii care Ónt„resc regula.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

A fost o excep˛ie de la regulament. Suntem totu∫i Ón procedur„ de urgen˛„, nu mai facem altele.

Trecem la dezbaterile pe articole, pe anexa cu amendamente admise.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10?

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15? Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20?

V„ rog, domnule deputat, s„ prezenta˛i ni∫te modific„ri, Ón˛eleg c„ sunt de ordin tehnic.

Domnule pre∫edinte,

Am fost sesiza˛i ulterior cu dou„ modific„ri de tehnic„ legislativ„, pentru unitate terminologic„.

La alin. 3 de la punctul 12, dorim ca Ón loc de îautorit„˛i locale“ s„ se consemneze îconcedentul“. Este mai precis, mai exact, despre îconcedent“ vorbim atunci c‚nd vorbim de autorit„˛i.

Iar la alin. 4, Ón loc de îcostul studiului“, îcostul studiului de oportunitate“, pentru a se ∫ti cu exactitate despre ce este vorba.

V„ mul˛umesc.

Guvernul? De acord.

Observa˛ii? Nu sunt.

Atunci, ne Ónsu∫im aceste modific„ri de natur„ tehnicolegislativ„.

De la punctul 16 la punctul 20, repet? Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 27? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 12, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2006 privind obliga˛ia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

- Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„ de integrare. Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, v„ rog.

## **Domnul Alexandru Mircea —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin ordonan˛a Guvernului supus„ aprob„rii s-a realizat transpunerea Directivei nr. 82/2004 cu privire la obliga˛ia transportatorilor de a comunica datele pasagerilor. Scopul reglement„rii Ól constituie alinierea la practicile europene Ón domeniu, respectiv Ón scopul combaterii terorismului, a migra˛iei ilegale ∫i a altor forme de crim„ organizat„.

Concret, a fost instituit„ obliga˛ia pentru transportatori ca, Ónainte de Óncheierea formalit„˛ilor de Ónregistrare a pasagerilor pe care Ói vor transporta c„tre un punct de trecere a frontierei de stat rom‚ne, s„ transmit„, la cererea autorit„˛ilor competente, pentru verificarea persoanelor la trecerea frontierei, datele referitoare la ace∫ti pasageri. Datele transmise urmeaz„ a fi folosite pentru preg„tirea controlului la frontier„, Ón principal Ón scopul combaterii formelor de crim„ despre care am vorbit.

Œn raport este un amendament cu care suntem de acord.

Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege supus dezbaterii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte Iulian Iancu.

Da, domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei nr. 34/2006, care, a∫a cum s-a men˛ionat, prevede practic transpunerea unei directive

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 europene, respectiv Directiva nr. 82/2004 privind obliga˛ia transportatorilor de a comunica date despre pasageri.

Vreau s„ v„ spun c„ acest proiect de lege a primit avizul at‚t al Comisiei pentru ap„rare, c‚t ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, iar Ón urma dezbaterilor Ón comisie, Comisia pentru industrii ∫i servicii propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole, pe anexa cu amendamente admise. Nu avem amendamente respinse.

De la punctul 1 p‚n„ la punctul 5, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 6 la punctul 10, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 11 la 16, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul Legii privind produsele cosmetice se refer„ la toate aspectele care ˛in de producerea, inscrip˛ionarea, autorizarea, punerea pe pia˛„ a acestor produse cosmetice. El, practic, este un proiect de armonizare legislativ„, prelu‚nd o serie de nout„˛i Ón domeniul legislativ european. Este ∫i motivul pentru care legea constituie prioritate legislativ„ ∫i se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„.

Dac„ Ómi permite˛i, profit de ocazie pentru a v„ propune, fiind procedur„ de urgen˛„, timp de 5 minute, neexist‚nd foarte multe probleme ∫i un singur amendament respins.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ obiec˛ii, observa˛ii la termenul de dezbatere? Nu sunt.

Dezbateri generale?

pe care noi ∫i, din p„cate, ∫i Guvernul o ignor„m cu des„v‚r∫ire, exist„ un anume domeniu rezervat reglement„rilor legislative ∫i un domeniu care este rezervat reglement„rilor administrative, prin hot„r‚ri ale Guvernului. Normele tehnice din aceast„ lege propus„ se Óncadreaz„ categoric Ón normele de tehnic„ pe care Guvernul trebuia s„ le elaboreze ∫i s„ le emit„, nefiind vorba despre o lege.

Din acest punct de vedere, a∫ dori ca, Ón continuare — nu vom face obiec˛ii la aceste modific„ri, cum nu am f„cut nici la aceast„ lege, pentru c„ este o lege de armonizare, ca ∫i la Camera Deputa˛ilor, cu concursul celor care se ocup„ de legisla˛ia Ón vigoare —, s„ departaj„m mai bine aceste dou„ domenii de reglementare care ne sunt puse la dispozi˛ie de Constitu˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Dac„ se sus˛ine amendamentul respins? Nu se sus˛ine.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 14, reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Legea are caracter ordinar.

Reexaminat„ de Senat.

Raport comun de adoptare, din partea Comisiei pentru ap„rare ∫i Comisiei pentru munc„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat Dobri˛oiu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ministerul Ap„r„rii este de acord cu con˛inutul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Ón forma adoptat„ de Senat.

Œn acest sens, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia? Domnule deputat S„niu˛„, v„ rog.

Domnul deputat Lucian Bolca∫. V„ rog.

Simt nevoia s„ v„ Ómp„rt„∫esc, ∫i Ón aceast„ legislatur„, marele semn de Óntrebare pe care l-am avut Ón legislatura trecut„, c‚nd s-a adoptat legea a c„rei modificare v„ este supus„ dezbaterii. Exist„ o problem„

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 fost sesizate Ón fond, Ón vederea reexamin„rii, cu Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

Œn temeiul art. 77 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, Pre∫edintele Rom‚niei s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a dispozi˛iilor art. 3 din Ordonan˛a Guvernului nr. 19/2006.

Membrii comisiilor au constatat obiectivitatea solicit„rii de reexaminare, exprim‚ndu-∫i acordul cu forma adoptat„ de Senat, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Œn urma reexamin„rii, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Ón ∫edin˛ele din 7 ∫i respectiv 31 octombrie, cu unanimitate de voturi pentru, comisiile propun plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acesteia Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Bolca∫.

Problema pus„ Ón cererea de reexaminare este de generalitate, ∫i nu de imediat„ aplicabilitate la proiectul de lege care a fost Ónf„˛i∫at. E vorba de sporul de confiden˛ialitate.

Ar trebui s„ fim foarte aten˛i la existen˛a acestui spor de confiden˛ialitate, Ón condi˛iile Ón care confiden˛ialitatea, pentru func˛ionarii publici care au depus jur„m‚ntul, pentru cadrele militare care au depus jur„m‚ntul, constituie o clauz„ nu numai a contractului lor de munc„, ci ∫i a jur„m‚ntului depus.

De fapt, sporul de confiden˛ialitate este privit acum ca o modalitate de augmentare a unui salariu. ™i eu spun c„ nu este dintre cele mai fericite, pentru c„ m„sura discriminatorie are consecin˛e foarte nepl„cute. Cei care primesc sporul de confiden˛ialitate pentru o activitate pe care o desf„∫oar„ eventual ∫i al˛ii se bucur„ de un avantaj; cei care nu primesc acest spor de confiden˛ialitate se pot prevala de faptul c„ nu sunt Ón categoria celor viza˛i de aceste sporuri ∫i nu au aceast„ obliga˛ie de confiden˛ialitate. Este o interpretare absurd„, dar discriminarea vine din stabilirea acestor categorii.

Va trebui s„ stabilim Ón viitor dac„ este cazul s„ mai p„str„m ideea acestui spor de confiden˛ialitate, fa˛„ de noul statut al func˛ionarilor publici ∫i a interven˛iei jur„m‚ntului pentru toate celelalte categorii de personal Óncadrat la stat, ∫i s„ apreciem c„ discriminarea nu poate s„ subziste: ori Ól d„m la toat„ lumea, ∫i confiden˛ialitatea este obliga˛ia tuturor (Ón limitele activit„˛ii respective), ori nu-l d„m nim„nui, neput‚nd Óncuraja prin aceasta, de fapt, neglijen˛a.

Vom vota pentru forma Senatului, totu∫i, pentru cazul Ón spe˛„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, fiind cerere de reexaminare, r„m‚ne la vot final.

Punctul 15, reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ie de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului.

Legea are caracter organic.

Reexaminat„ ∫i respins„ de Senat.

Raport de respingere a legii, din partea Comisiei juridice.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul...

V„ rog, domnule deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sunt convins c„ v„ aminti˛i cu to˛ii c„, Ón urm„ cu circa 4 luni de zile, 254 de deputa˛i au votat pentru acest proiect de lege, care s-a transformat Ón lege ∫i a ajuns pentru promulgare Ón fa˛a domnului pre∫edinte Traian B„sescu.

Concret, sunt dou„ reglement„ri vizate de aceste modific„ri, prima se refer„ la ridicarea interdic˛iei de Ónstr„inare a imobilelor ob˛inute Ón baza Legii nr. 112, mai precis, cump„rate Ón baza Legii nr. 112. Din momentul cump„r„rii, fo∫tii chiria∫i au devenit proprietari ∫i au ob˛inut, a∫adar, un drept, au c‚∫tigat un drept, Óns„ prin aceast„ interdic˛ie acest drept este Óngr„dit ∫i, Ón opinia mea, este o prevedere total neconstitu˛ional„.

O a doua prevedere se referea la terenurile aferente acestor construc˛ii, terenuri care, Ón baza Legii nr. 112, nu au fost acceptate spre cump„rare proprietarilor imobilelor. Iar„∫i, un lucru deosebit de grav, deoarece doar proprietarul apartamentelor sau al caselor respective poate s„ beneficieze de acele terenuri aferente.

S-au adus multe argumente atunci c‚nd s-a votat ∫i, printr-un vot zdrobitor, acest proiect de lege a devenit lege.

Vreau s„ mai aduc doar c‚teva argumente. Fac precizarea c„ mul˛i dintre proprietarii Ón baza Legii nr. 112 sunt oameni Ón v‚rst„, sunt oameni bolnavi, care pur ∫i simplu nu ∫tiu dac„ vor mai ajunge s„ devin„ Óntr-adev„r proprietari ∫i s„ aib„ dreptul s„ fac„ ce doresc cu aceste imobile.

Mi se pare absurd ∫i, de doi ani de zile de c‚nd sunt deputat, nu am Ónt‚lnit o cerere de reexaminare a unei legi Ón baza c„reia legea s„ fie respins„ Ón totalitate.

Œn concluzie, stima˛i colegi, resping aceast„ cerere de respingere a legii ∫i solicit, pentru a nu intra Ón istorie ca prim„ cerere de reexaminare de respingere care s„ fie admis„, cer, a∫adar, Ón numele meu, ca ini˛iator, dar ∫i al Grupului parlamentar al P.C., ca aceast„ lege s„ fie retrimis„ la comisie, s„ se g„seasc„ amendamente adecvate, astfel Ónc‚t legea s„ r„m‚n„ Ón vigoare, Óns„ s„ fie adaptat„, cel pu˛in par˛ial, solicit„rilor venite din partea Pre∫edintelui Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Florin Iordache.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt dou„ chestiuni. Œn primul r‚nd, nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Acest proiect de lege a fost discutat Ómpreun„ cu ini˛iatorul Ón dou„ ∫edin˛e ale comisiei.

Noi propunem plenului, prin raportul pe care Ól ave˛i, stima˛i colegi, la caset„, respingerea legii. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de retrimitere a fost respins„. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Legea are caracter ordinar.

Adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul deputat Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

N-a∫ fi luat cuv‚ntul dac„ nu ar fi fost Ón discu˛ie acum, aici, ni∫te drepturi c‚∫tigate constitu˛ional prin ceea ce Ónsemna legea.

P„rerea mea este c„ este gre∫it s„ abord„m problema din acest punct de vedere, pentru c„, atunci c‚nd s-a elaborat aceast„ lege, au fost principii extrem de clare ∫i nu s-a elaborat chiar Ón ni∫te condi˛ii deosebite ∫i mai ales c„, pe parcurs, legea respectiv„, sub influen˛a unor sentin˛e judec„tore∫ti, nu de pu˛ine ori a fost Ónc„lcat„.

Eu cred c„, atunci c‚nd stabilim reguli clare printr-o lege legat„ de proprietate, trebuie s„ le p„str„m pe intervalul respectiv. ™i cred c„ Ón nicio ˛ar„ cu un sistem democratic clar nu s-au schimbat regulile Ón timpul jocului. Mergem pe un astfel de principiu, Ón loc s„ mergem p‚n„ la cap„t!

Œn al doilea r‚nd, cred c„ problema aceasta a terenurilor care sunt afectate locuin˛ei trebuie s-o privim Óntr-adev„r sub o alt„ pozi˛ie, pentru c„, Ón general, ∫i Ón c„r˛ile funciare, ∫i Ón registrele agricole, ∫i oriunde am Ónt‚lnit, mai ales pe zona Banatului, a Transilvaniei, casa de locuit a fost Ónso˛it„ Óntotdeauna de o suprafa˛„ de teren. A le rupe Ónseamn„ a crea probleme deosebite Ón comunitate.

Dar, repet Ónc„ o dat„, cred c„ retrimiterea legii la Camera Deputa˛ilor de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei a fost justificat„ din punctul de vedere pe care l-am spus.

Haide˛i s„ avem r„bdare, s„ treac„ acest interval care este fixat prin lege ∫i dup„ care s„ se intre Ón totalitatea drepturilor pe care le impune proprietatea asupra unui obiect.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Avem o propunere procedural„ de retrimitere la comisie, Óns„. ™i o s-o

## **Doamna Daniela Nicoleta Andreescu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Bun„ ziua!

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea Legii privind permisele de munc„, Óntr-o manier„ Ón care s„ fie Ón conformitate cu recomand„rile Comisiei Europene.

Are Ón vedere trei puncte: primul — care d„ posibilitatea ca cet„˛enii str„ini care sunt deta∫a˛i pe teritoriul Rom‚niei s„ poat„ s„ aib„ o durat„ maxim„ de deta∫are, Ón cazurile Ón care func˛ioneaz„ ca agen˛i priva˛i care au un interes deosebit legat de dezvoltarea economiei rom‚ne∫ti, p‚n„ la 3 ani, modific‚ndu-se, astfel, termenul maxim de la 1 p‚n„ la 3 ani, Ón aceste situa˛ii.

Œn al doilea r‚nd, se d„ posibilitatea ca membrii de familie ai cet„˛enilor rom‚ni, de la data ader„rii, s„ poat„ s„ lucreze Ón munc„ f„r„ permis de munc„, pentru a nu exista un motiv de discriminare ∫i, de asemenea, posibilitatea ca cei care lucreaz„ Ón munc„, pe baz„ de permis de munc„, s„ prezinte cazier judiciar numai Ón condi˛iile prev„zute de legisla˛ie pentru a Óndeplini o astfel de condi˛ie.

Œn raport de cele de mai Ónainte, Ministerul Muncii supune ∫i, Ón acela∫i timp, sus˛ine modific„rile Legii permiselor pe cele trei puncte.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„, republicat„, cu modific„rile ulterioare, ∫i anume Ón sensul m„ririi perioadei de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 deta∫are cu p‚n„ la 3 ani a cet„˛enilor str„ini la angajatori persoane juridice cu sediul Ón Rom‚nia sau la sucursale, filiale sau reprezentan˛e din Rom‚nia ale societ„˛ilor comerciale cu sediul Ón str„in„tate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. La lucr„rile comisiei au participat 17 din totalul celor 19 membri ai comisiei.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Ón vederea armoniz„rii legisla˛iei care reglementeaz„ accesul ∫i Óncadrarea Ón munc„ a str„inilor pe teritoriul Rom‚niei cu politica Guvernului de a stimula dezvoltarea mediului de afaceri din ˛ara noastr„, precum ∫i cu recomand„rile Comisiei Europene de reglementare a statutului lucr„torilor deta∫a˛i pe teritoriul Rom‚niei de angajatori stabili˛i Óntr-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau Óntr-unul dintre statele semnatare ale Acordului privind spa˛iul economic european.

Œnc„ o dat„, propunem admiterea, f„r„ modific„ri, a proiectului de lege, Ón forma Ón care v-a fost ∫i dumneavoastr„ prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

La punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„.

- Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„.

- Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul...

V„ rog, doamna secretar de stat Muga.

## **Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Prin proiect se dore∫te clarificarea situa˛iei angajatorilor care au Ónfiin˛at sedii secundare ∫i care vor trebui s„ depun„ actele necesare complet„rii ∫i verific„rii Ónscrierilor efectuate Ón carnetele de munc„ la inspectoratul teritorial de munc„ unde-∫i desf„∫oar„ activitatea sediul secundar.

Modific„rile vin Ón sprijinul ac˛iunilor Óntreprinse de c„tre Inspec˛ia Muncii, Ón vederea combaterii muncii f„r„ forme legale.

Astfel, gestionarea, la nivelul inspectoratelor teritoriale de munc„ Ón a c„ror raz„ teritorial„ Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sediile secundare ale angajatorilor, a documentelor specifice eviden˛ei muncii va permite

inspectorilor de munc„ verificarea operativ„ a aspectelor constatate pe teren, cu datele existente la inspectoratul teritorial de munc„.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii sus˛ine aprobarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna secretar de stat. Domnul deputat Mocanu.

V„ mul˛umesc.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat ceva mai Ónainte de doamna secretar de stat ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, n-am s„-l mai repet.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t modific„rile ∫i complet„rile introduse vin Ón sprijinul ac˛iunilor Óntreprinse de c„tre inspec˛ia muncii pentru combaterea muncii f„r„ forme legale ∫i pentru o verificare operativ„ a aspectelor constatate pe teren, cu datele existente la inspectoratul teritorial de munc„.

La lucr„rile comisiei au participat 17 deputa˛i din totalul de 19. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi ∫i propunem plenului admiterea, f„r„ modific„ri, a acestui proiect de lege, Ón forma Ón care ne-a fost trimis„ de la Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice.

- Legea are caracter ordinar.

- Proiectul a fost adoptat de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„. Procedur„ de urgen˛„.

- Am finalizat dezbaterile generale.

- Suntem la dezbateri pe articole.

- Lucr„m pe raportul comisiei.

- Avem o serie de amendamente respinse. S„ vedem

- dac„ se sus˛in.

- Amendamentul de la punctul 1 din anexa cu

- amendamente respinse se sus˛ine? Nu se sus˛ine. Amendamentul de la punctul 2? Nu se sus˛ine. Punctul 3? Nu se sus˛ine. Punctul 4? Nu se sus˛ine. Punctul 5? Nu se sus˛ine. Punctul 6? Nu se sus˛ine. Punctul 7? Nu se sus˛ine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Punctul 8? Nu se sus˛ine.

Punctul 9? Nu se sus˛ine.

Punctul 10, anexa? Nu se sus˛ine.

Œn aceste condi˛ii, nesus˛in‚ndu-se niciunul dintre amendamentele respinse, nu avem amendamente admise. R„m‚ne la vot final.

Punctul 19, Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2006 pentru modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

∫i protec˛ie social„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„? Doamna secretar de stat Muga. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru a r„spunde cerin˛elor Uniunii Europene, se impune, Ón regim de urgen˛„, o reconfigurare a componen˛ei Consiliului Economic ∫i Social, astfel Ónc‚t aceast„ institu˛ie s„ poat„ desemna c‚te cinci reprezentan˛i ai organiza˛iilor sindicale ∫i ai organiza˛iilor patronale reprezentative la nivel na˛ional, Ón cadrul Comitetului Economic ∫i Social European.

Œn vederea realiz„rii acestui deziderat, prin proiectul de lege se prevede modificarea componen˛ei Consiliului Economic ∫i Social, Ón sensul major„rii num„rului de membri care s„ constituie plenul consiliului.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul deputat Mocanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i cel al Comisiei pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare.

Obiectul de reglementare Ól constituie modificarea componen˛ei Consiliului Economic ∫i Social, Ón sensul major„rii num„rului de membri care s„ constituie plenul consiliului, astfel Ónc‚t s„ fie asigurate at‚t participarea la C.E.S.-ul european, c‚t ∫i cvorumul de ∫edin˛„ al C.E.S.-ului na˛ional.

La dezbaterea proiectului de lege au fost prezen˛i 18 membri din totalul de 19 ai comisiei.

Raportul a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i ∫i comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege, a∫a cum ave˛i Ón anexa la raport.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Dezbatem pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ pe anexa cu amendamente admise, de la punctul 1 la punctul 5, exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

- Punctul 6 ∫i punctul 7? Nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 20, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii arhivelor na˛ionale nr. 16/1996.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.

Procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul.

## Domnule pre∫edinte,

Prezentul proiect de lege ˛ine cont de faptul c„ preluarea acestei activit„˛i de arhivare de c„tre casele de pensii poate conduce ∫i la grevarea fondului bugetelor asigur„rilor sociale de stat alocate activit„˛ii de baz„ de c„tre o activitate nespecific„, prin utilizarea resurselor materiale ∫i umane finan˛ate de la aceste fonduri.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii propune plenului adoptarea acestui act normativ.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul pre∫edinte Micula.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Comisia a primit avize favorabile, Ón forma adoptat„ de Senat, din partea celor trei comisii.

Œn redactarea raportului, comisia a ˛inut cont de avizul nr. 708 emis de Consiliul Legislativ.

Potrivit prevederilor din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost dezb„tut Ón ∫edin˛ele comisiei din zilele de 6 septembrie, 2, 11 ∫i 31 octombrie 2006.

Œn conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, la dezbateri au luat parte, din partea Guvernului, domnul Ioan Onisei, secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor, domnul C„t„lin Ionel D„nil„, secretar de stat, ∫i doamna Georgeta Bratu, director Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, domnul Alexandru Mircea, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, domnul Tudor R„˛oi, director adjunct al Arhivelor Na˛ionale, domnul Nicolae

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Dinc„, ∫ef de serviciu Ón Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i domnul C„t„lin Sandu, vicepre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 39/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii arhivelor nr. 16/1996 a fost promovat„ Ón regim de urgen˛„ din cauza lichid„rii unui num„r mare de societ„˛i ale c„ror documente care privesc drepturile individuale ale cet„˛enilor se afl„ Ón iminen˛a deterior„rii ∫i distrugerii, agen˛ii economici lichida˛i nemaiav‚nd interesul s„ protejeze aceste Ónscrisuri.

Av‚nd Ón vedere c„ Ónscrisuri ce urmeaz„ a fi preluate ∫i arhivate de c„tre casele teritoriale de pensii stau la baza stabilirii ∫i pl„˛ii drepturilor de asigur„ri sociale pentru un num„r foarte mare de persoane, protejarea acestora de c„tre o institu˛ie care dispune de personal specializat ∫i condi˛ii specifice desf„∫ur„rii acestei activit„˛i face ca prevederile propuse Ón cuprinsul acestui act normativ s„ fie de interes public.

La lucr„rile comisiei din data de 31 octombrie au fost prezen˛i 15 deputa˛i din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 29 iunie 2006.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii arhivelor na˛ionale nr. 16/1996, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnul deputat Tudor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui par˛ial act necesar ast„zi sistemului arhivelor na˛ionale. Spun par˛ial, pentru c„ a˛i v„zut ce ciud„˛enie: trebuie s„ vin„ Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale ca ini˛iator la o lege care apar˛ine de fapt ∫i de drept Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, lege care, iat„, de 10 ani, a∫teapt„ s„ fie serios amendat„, pentru c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón sistemul arhivelor na˛ionale este de neacceptat.

Dac„ spuneam la precedenta interven˛ie c„ am lucrat 6 ani Ón sistemul culturii, Ón arhivele na˛ionale am lucrat 14 ani de zile ∫i cunosc efectiv ce se Ónt‚mpl„ acolo.

Dac„ Decretul nr. 472 din 1971 a fost Ón vigoare p‚n„ Ón 1996 ∫i a dat roadele pe care le-a dat la vremea respectiv„, Legea nr. 16 din 1996, repet, este Ónc„ departe de a satisface ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„.

C‚te societ„˛i comerciale se desfiin˛eaz„, unele Ón temeiul Legii privind falimentul, altele, pur ∫i simplu, pentru c„ patronii au interes s„ se ∫tearg„ repede urmele? C‚te spa˛ii exist„ ast„zi disponibile Ón depozitele Arhivelor Na˛ionale? Depozite care, dac„ era domnul

R„˛oi aici, trebuia s„-i spunem clar c„, la nivel de jude˛e, sunt Ónc„rcate cu fonduri de la centru. Œn jude˛ul C„l„ra∫i ∫i Ón jude˛ul Ialomi˛a, depozitele Arhivelor Na˛ionale sunt blocate, efectiv, de un fond care ar trebui s„ fie aici, la Bucure∫ti. Este vorba de fondul istoric al Ministerului Agriculturii ∫i care este rupt ∫i Ómp„r˛it Ón mai multe jude˛e.

Œn asemenea condi˛ii, unde s„ se mai depoziteze, stima˛i colegi, documentele care stau incorect ast„zi la case de pensii? Casa de pensii elibereaz„ adeverin˛„ de vechime unui cet„˛ean, tot casa de pensii ia acea adeverin˛„ ∫i o introduce Ón recalcularea pensiilor cet„˛enilor respectivi. Adic„, pe rom‚ne∫te, eu centrez, eu dau cu capul. Deci, eu dau adeverin˛a ∫i tot eu, ca func˛ionar public, o folosesc. Cine are controlul ∫i responsabilitatea exactit„˛ii datelor dintr-un Ónscris? Pentru c„ legea spune clar: documentele eliberate de Arhivele Statului sub form„ de certificate sau copii certificate au valoare de original. ™i, atunci, derog de la lege ∫i-i dau dreptul casei de pensii s„ emit„ copii sau adeverin˛e, sau certificate cu valoare de original, pe care tot ei s„ le foloseasc„?!

De aceea, sus˛in acest proiect de lege, pentru c„, de data aceasta, documentele pe baza c„rora se dau aceste adeverin˛e se duc, a∫a prevede ordonan˛a, se duc la Arhivele Na˛ionale, situa˛ie Ón care se afl„ ∫i A.V.A.S.-ul. Am f„cut din A.V.A.S. un de˛in„tor de fonduri arhivistice importante, pentru c„ legea prevedea c„, acolo unde sunt peste 51% ac˛iuni ale statului pe care le gestioneaz„ A.V.A.S.-ul la o societate comercial„, arhivele le preia A.V.A.S.-ul, le mai perie pu˛in ∫i le d„ Ónapoi la Arhivele Na˛ionale.

Atrag, aici, Ón plenul Parlamentului aten˛ia asupra unui pericol care ne-a creat mari probleme Ón istorie, Ón istoria noastr„ recent„ sau pu˛in Óndep„rtat„. Este vorba despre un ordin dat de Emil Bobu Ón 1974, care seam„n„ cu ceea ce facem noi acum, Ón care documente disparate din fonduri arhivistice s-au dus la C.I.D. S-a Ónfiin˛at, atunci, Centrul de Informare ∫i Documentare, Ón subordinea Departamentului Securit„˛ii Statului, iar documentele respective eu nu am garan˛ia c„ au ajuns Ónapoi Ón fondul de baz„.

Tare mi-e team„ c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi cu C.N.S.A.S.-ul — ∫i s„-mi scuza˛i un pic divaga˛ia — este ceva asem„n„tor. Se perie ni∫te fonduri documentare, se perie dosare.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, dar cere, Ón acela∫i timp, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor s„ vin„ Ón fa˛a noastr„ cu un proiect adev„rat, pentru c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Arhive Ón acest moment nu se mai poate ∫i s„ nu ne par„ r„u mai t‚rziu c„ n-o s„ mai avem date importante pentru a reface integral timpul pe care-l tr„im. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii?

Domnul deputat Hunor Kelemen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul U.D.M.R. va sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege. Noi credem c„ este necesar„ aceast„ modificare, dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ v„ spun c„, de ani de zile, exist„ dou„ proiecte de lege depuse la Camera Deputa˛ilor privind reforma institu˛iei Arhivei ∫i credem c„, dup„ 15 ani de zile, dup„ 16 ani de zile, aceast„ institu˛ie trebuie reformat„, trebuie reg‚ndit„ ∫i Ón ceea ce prive∫te func˛ionarea ∫i organizarea ∫i Ón privin˛a subordon„rii Arhivei.

Este o institu˛ie, poate exagerez, este o institu˛ie militarizat„. Cercet„torii ajung foarte greu Ón aceste institu˛ii. Este o institu˛ie rigid„, o institu˛ie care nu mai este transparent„, probabil c„ niciodat„ nu a fost transparent„, ∫i o institu˛ie care func˛ioneaz„ Ón subordinea Ministerului de Interne. Dac„ facem o compara˛ie cu alte arhive na˛ionale din statele membre Ón Uniunea European„, vom vedea c„ suntem aproape singulari Ón ceea ce prive∫te aceast„ structur„, subordinea, func˛ionarea ∫i organizarea Arhivelor Na˛ionale.

Noi vedem c„ ∫i la nivelul Guvernului, ∫i la nivelul Arhivei exist„ o reticen˛„, exist„ o rigiditate c‚nd vrem s„ Óncerc„m o reg‚ndire, o reform„ a institu˛iei Arhivei Na˛ionale.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ ne g‚ndim foarte bine, fiindc„ mai avem timp ∫i, dac„ vrem o arhiv„ func˛ional„, dac„ vrem o arhiv„ deschis„ pentru cercet„tori, atunci trebuie s„ facem aceast„ reform„ Ón continuare.

Avem dou„ proiecte. Putem s„ facem un nou proiect, dar nu putem s„ ne oprim aici, unde ast„zi deschidem Arhiva pentru acest fond de la Ministerul Muncii ∫i de la A.V.A.S.

Œntr-adev„r, sunt foarte Ónc„rcate arhivele. Dar exist„ foarte multe fonduri, fondurile biserice∫ti, care n-au fost retrocedate, sunt ∫i alte probleme organizatorice ∫i eu sper c„ ast„zi facem un prim pas, dar vom continua acest pas ∫i vom continua reforma Arhivei Na˛ionale, singura institu˛ie, sau aproape singura institu˛ie care, Ón ultimii 15 ani, nu a fost Ón niciun fel reformat„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii. Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 21, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Rog ini˛iatorul. V„ rog.

**Domnul To˝ ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimat„ Camer„,

P‚n„ la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ preg„te∫te structura institu˛ional„ pentru gestionarea fondurilor europene pentru agricultur„, iar de la data ader„rii va fi responsabil„ cu derularea ∫i gestionarea acestor fonduri.

Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ devine, Óncep‚nd cu data ader„rii la Uniunea European„, organul de implementare a politicii agricole, asumate sau ini˛iate de c„tre Guvernul Rom‚niei prin intermediul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Pentru a asigura un management performant ∫i a realiza o apropiere a agen˛iei fa˛„ de beneficiari, directorul general al agen˛iei, Ón calitatea sa de ordonator secundar de credite, va delega unele atribu˛ii rezultate din aceast„ calitate directorilor sucursalelor jude˛ene.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat Proiectul de lege Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Tab„r„. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ prezint raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„, spre dezbaterea pe fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„.

Obiectul de reglementare al prezentei ordonan˛e Ól constituie asigurarea unui management performant al Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se 16 voturi pentru ∫i 8 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 31 octombrie 2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i al art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Domnule pre∫edinte, mi-a∫ permite doar o singur„ men˛iune.

Da, v„ rog.

La punctul 8 din raport exist„ o sc„pare sau o gre∫eal„ de dactilografiere: art. 2 pct. 7, nu pct. 8.

Am Ón˛eles.

™i acela∫i lucru ∫i Ón tabel. V„ mul˛umesc.

Dac„ nu exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, o s„ rog, atunci, s„ se consemneze aceasta.

La dezbateri generale?

- V„ rog, domnul deputat Bentu.

M„ ierta˛i, domnul deputat Mocanu, Ómi cer mii de scuze!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Odat„ ce ne apropiem de 1 ianuarie 2007, Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„ devine un organism extraordinar de important pentru agricultura rom‚neasc„.

Membrii Partidului Social Democrat, Ón Comisia pentru agricultur„, au votat Ómpotriva acestui proiect de lege.

Am stat, am meditat, iar am meditat, am g‚ndit ce facem Ón plen. Am hot„r‚t ca, Ón plen, s„ vot„m pentru acest proiect de lege, aceast„ ordonan˛„ de modificare a legii, pentru faptul c„ este o lege european„, pentru faptul c„ este o lege foarte important„.

Dar avem mari ab˛ineri fa˛„ de modul cum s-au organizat concursurile pentru ocuparea locurilor de ∫efi de filiale, directori, ingineri pentru controlul produc˛iei Ón teren. Am r„mas cu totul dezam„gi˛i. Au r„mas, de o parte, oameni, speciali∫ti extraordinar de valoro∫i ∫i au p„truns Ón aceste posturi oameni numai pe baz„ de pile, ai dumneavoastr„, ai actualei puteri.

Acum, n-ar fi un mare necaz, dar vine 1 ianuarie, se deruleaz„, Ón continuare, miliarde de euro pentru agricultur„ ∫i pentru dezvoltarea rural„ ∫i din cauz„ c„ cei care conduc aceste agen˛ii de pl„˛i ∫i interven˛ie nu vor avea capacitatea managementului pentru a absorbi, integral ∫i la timp, toate fondurile europene pentru dezvoltarea rural„ ∫i pentru a m„ri randamentele de suprafa˛„ Ón agricultura rom‚neasc„... de aceea, noi ne-am g‚ndit s„ v„ aducem la cuno∫tin˛„ ∫i oric‚nd avem posibilitatea — ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ Partidul Social Democrat are organiza˛ii de partid Ón toate c„tunele acestei ˛„ri — ∫i vom aduce la cuno∫tin˛„ exact

ceea ce a˛i f„cut dumneavoastr„ pentru agricultur„ ∫i pentru modul cum a˛i g‚ndit ca fondurile europene s„ fie absorbite ∫i s„ ajung„ la ˛„ranii ∫i la produc„torii agricoli. V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Tab„r„, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Sigur c„ av‚nd Ón vedere structurile acestea c„tunare ale partidelor politice ∫i mai ales din opozi˛ie — asta o spun sub form„ de glum„ ∫i-l rog pe domnul Mocanu s-o recepteze ca atare —, s-a revenit la acest vot ∫i eu zic c„ este foarte bine, pentru c„ ∫i Ón Comisia pentru agricultur„ am discutat foarte mult ∫i au fost ∫i argumente pro, ∫i contra, a∫a se explic„ ∫i votul Ómpotriv„ al celor opt colegi.

Cert este, Óns„, un singur lucru, c„ este una dintre cele mai importante agen˛ii care va func˛iona pe teritoriul Rom‚niei.

Doi. Nu neg„m sub nicio form„ c„ sunt accidente din acestea la constituirea unei astfel de structuri, dar trebuie s„ avem Ón vedere c„ foarte mul˛i dintre cei care se g„sesc ast„zi Ón activitate ∫i care muncesc Ón cadrul acestei agen˛ii provin din direc˛ii agricole, care nu sunt formate dup„ 2004. Hai s„ fim corec˛i ∫i cinsti˛i!

Pe de alt„ parte, cred sincer, ∫i acesta este, de fapt, un avertisment, c„ selec˛ia se va face Ón continuare, deoarece controlul asupra acestei agen˛ii nu este numai intern, este ∫i unul extern. ™i va trebui ∫i cei care ∫tiu mai pu˛in s„ se pun„ la punct pentru ca aceast„ agen˛ie s„ func˛ioneze ∫i s„-i serveasc„, de fapt, pe agricultori. ™i nu numai pe agricultori, pentru c„ este o extensie extraordinar„ pentru absolut toate programele din zona rural„.

Acesta este motivul pentru care, stima˛i colegi deputa˛i, eu v„ rog s„ vota˛i acest proiect de lege, pentru c„, repet Ónc„ o dat„, el reglementeaz„ ∫i ajut„ la func˛ionarea normal„ ∫i foarte bun„ a unei agen˛ii de mare importan˛„ pentru valorificarea proiectelor ∫i a ceea ce facem Ón politica rural„ ∫i agricol„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri... Domnul deputat Pard„u, la dezbateri generale. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii pentru Agricultur„, a∫a cum au spus-o ∫i colegii mei, va avea un rol determinant Ón perioada urm„toare, odat„ cu integrarea Ón Uniunea European„ a Rom‚niei, fiind responsabil„ cu derularea ∫i gestionarea fondurilor europene.

Prin acest proiect de lege, practic, se face un pas spre normalizarea activit„˛ii acestei institu˛ii, rezolv‚ndu-se trei probleme care nu erau, Ón momentul de fa˛„, clare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 Primul reprezint„ salarizarea, al doilea, delegarea pentru anumite atribu˛ii a celor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón teritoriu, ∫i ultimul prive∫te dotarea acestei Agen˛ii de Pl„˛i.

Deja se observ„, chiar dac„, a∫a cum au spus ∫i colegi de-ai mei, n-au fost toate de la Ónceput, dac„ putem spune, simplu, toate foarte roz, dar deja se observ„ o Ómbun„t„˛ire a acestei activit„˛i at‚t Ón urma modului de organizare, c‚t ∫i a efectului acestor facilit„˛i care au fost date prin Ordonan˛a nr. 71.

Grupul Partidului Na˛ional Liberal din Camera Deputa˛ilor sus˛ine acest proiect de lege ∫i va vota pentru.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, Ói ur„m bun venit domnului Nicolae Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ bucur c„ mi-a˛i sim˛it lipsa.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale.

La dezbateri pe articole, de la punctul 1 la punctul 5, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

De la 6 la 8?

Adoptat.

Am finalizat ∫i dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 22 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Legea are caracter organic.

- Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea ini˛iatorului, doamna secretar de stat Muga.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i Grupul parlamentar al Partidului Conservator va fi de acord cu acest proiect de lege, va vota pentru ∫i a∫ vrea s„ fac c‚teva remarci aici. Œntr-adev„r, noi am Ónfiin˛at aceast„ Agen˛ie de Pl„˛i. Acum i-am dat bani, le-am dat salariu suficient de mare, le-am dat ma∫ini, le-am dat tot ce le trebuie, logistic„, numai s„ se apuce de treab„.

Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, pentru c„ este aici ∫i domnul pre∫edinte, c„ trebuie oamenii pu∫i la treab„. Am angajat trei mii ∫i ceva de speciali∫ti pentru agen˛ia aceasta, s„-∫i fac„ datoria, s„ ajung„ la casele fiec„rui cet„˛ean, la casele fiec„rui produc„tor agricol, s„-l informeze despre ce este vorba, Ón a∫a fel Ónc‚t ei s„-∫i Óndeplineasc„ misiunea pe care o au ∫i fa˛„ de statul rom‚n, dar ∫i fa˛„ de Uniunea European„.

Deci noi vom vota pentru. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Evident, ne afl„m Ón fa˛a unui proiect de lege pe care nu putem dec‚t s„-l vot„m îpentru“. Trebuie s„ existe aceste agen˛ii de pl„˛i.

Este foarte adev„rat sau Ón parte adev„rat ∫i ce au spus colegii de la P.S.D., s-au pus oameni pe rela˛ii.

Dar eu, Ón locul colegilor de la P.S.D., care deja aplaud„, n-a∫ fi vorbit de mort Ón casa sp‚nzuratului!

Deci Grupul parlamentar al P.R.M. va sus˛ine aceast„ cale de a ajuta agricultura dar, Ón acela∫i timp, tot prin organiza˛iile s„te∫ti, nu ne permitem chiar s„ avem Ón c„tune, vom urm„ri ∫i noi modul Ón care se desf„∫oar„ pl„˛ile prin aceast„ agen˛ie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Scopul proiectului de lege este de a crea Ón anul 2006 cadrul legal pentru majorarea punctului de pensie stabilit prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2006.

Œn spe˛„, s-a urm„rit majorarea cu 5%, de la 1 septembrie 2006, a valorii punctului de pensie ∫i asigurarea sumelor necesare prin legea de rectificare a bugetului asigur„rilor sociale.

Fa˛„ de cele prezentate, Ministerul Muncii solicit„ aprobarea de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor a acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Du˛u.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ ∫i al Consiliului Economic ∫i Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 80 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 19/2000, astfel Ónc‚t valoarea punctului de pensie, stabilit„ la Ónceputul anului prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat, s„ poat„ fi majorat„ Ón cursul anului prin legile de rectificare a bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t pentru a asigura o e∫alonare judicioas„ a cre∫terii valorii punctului de pensie este necesar„ o majorare a acestuia Ón cursul anului.

Proiectul de lege a fost adoptat Ón Senat Ón ∫edin˛a din 22 octombrie 2006, iar Ón urma dezbaterilor, Ón ∫edin˛a din 8 noiembrie 2006, comisia propune admiterea, f„r„ modific„ri, a proiectului de lege.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Am Óncheiat dezbaterile pe proiecte le lege.

Este ora 12,31.

Œnainte de sesiunea de vot final am s„-i invit pe colegi s„ intre Ón sal„ ∫i s„-∫i ocupe locurile Ón b„nci. Œi rog pe domnii lideri s„-∫i invite colegii.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci pentru a putea trece la votul final.

Avem un num„r de 21 de proiecte ast„zi la vot final.

La punctul 1 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 15 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea poli˛iei politice comuniste.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 211 voturi.

2. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei

S‚npetru German, jude˛ul Arad.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

3. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Otelec prin reorganizarea comunei Uivar, jude˛ul Timi∫. Legea are caracter organic.

Suntem prim„ camer„ sesizat„.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Propunerea de respingere nu a Óntrunit num„rul de voturi necesar.

Domnule Fenechiu, v-o trimitem Ónapoi la comisie sau o vot„m pe articole?

La comisie. Termen: dou„ s„pt„m‚ni.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoa∫terea meritelor personalului armatei participant la ac˛iuni militare _._

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

5. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic. Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

6. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, semnat la Salzburg la 5 mai 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

7. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind protec˛ia reciproc„ a informa˛iilor clasificate, semnat la Bucure∫ti la 13 aprilie 2006.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

8. Proiectul de lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca s„rb„toare a etniei t„tare din Rom‚nia. Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale func˛ionarilor publici cu statut special din sistemul administra˛iei penitenciare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„. V„ rog s„ vota˛i. Mul˛umesc.

S-a adoptat.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 21/2006 privind regimul concesion„rii monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2006 privind obliga˛ia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

12. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice. Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

18. Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2006 pentru modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social.

La explicarea votului dorea˛i?

S-a adoptat.

13. Reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 19/2006 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar ∫i func˛ionarilor publici cu statut special din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

14. Reexaminarea, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ie de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului.

Legea are caracter organic.

Comisia propune respingerea.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Legea a fost respins„ cu 208 voturi.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 49/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

16. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

La explicarea votului, stima˛i colegi.

V„ rog.

Fac aceast„ interven˛ie pentru c„ este o situa˛ie absolut special„. La acordarea ajutoarelor, la Ónceput, am crezut c„ s-a produs o omisiune.

La art. 9, la punctul 4, practic din textul ordonan˛ei noastre s-a ini˛iat un amendament pentru persoanele cu handicap grav, respectiv datorit„ cumulului dintre indemniza˛ia de handicap cu cea de asistent, dep„∫eau plafonul de 5 milioane ∫i, practic, Ón aceast„ iarn„ nu beneficiaz„ de ajutor pentru Ónc„lzire niciuna dintre persoanele cu handicap grav din Rom‚nia. Practic, amendamentul era mai mult dec‚t explicit ∫i, cu toate acestea, a fost respins.

Noi am fost obliga˛i s„ vot„m pentru ∫i vot‚nd pentru am votat, practic, pentru popula˛ia Rom‚niei aflat„ Óntr-o situa˛ie dificil„ Ón aceast„ iarn„, Óns„ nu Ón˛elegem sub nicio form„ de ce aceast„ atitudine radical„ tocmai cu persoanele cele mai defavorizate din Rom‚nia.

Œn˛eleg s„ ˛intim infla˛ia, Óns„ s„ nu afect„m chiar popula˛ia cu handicap din aceast„ ˛ar„. Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Regret c„ nu a˛i sus˛inut acest amendament Ón plen atunci c‚nd a˛i avut posibilitatea, pentru c„ poate c„ ∫i colegii ar fi Ón˛eles argumenta˛ia dumneavoastr„ mai bine dec‚t acum, c‚nd nu se mai poate face nimic.

La punctul 18, Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 41/2006 pentru modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 227 de voturi pentru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/24.XI.2006 La punctul 19, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 39/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii arhivelor na˛ionale nr. 16/1996.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat.

La punctul 20, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ie pentru Agricultur„.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

La punctul 21, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Legea are caracter organic.

- Suntem Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat cu 234 de voturi pentru.

-

- Am finalizat dezbaterile de ast„zi.

- Declar ∫edin˛a Ónchis„.

- V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|134607]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 172/24.XI.2006 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul: 11,76 lei