Gheorghe Dinu

Declara˛ie politic„: îNep„sarea ∫i politicianismul ieftin al guvernan˛ilor las„ ˛ara f„r„ ap„rare Ón fa˛a calamit„˛ilor naturale“.

Din p„cate, ∫i vara aceasta s-a adeverit zicala c„ îLa omul s„rac, nici boii nu-i trag“, astfel c„, dup„ ani de secet„, am fost bombarda˛i de avertiz„ri meteo care au fost confirmate Ón cel mai nepl„cut mod cu putin˛„. Vijeliile de o putere ∫i intensitate neobi∫nuit„, precipita˛iile Ón cantit„˛i impresionante au f„cut pr„p„d, inund‚nd ora∫e, sate, terenuri cultivate, au provocat alunec„ri de teren, toate acestea produc‚nd Ónsemnate pagube materiale Ón numeroase zone ale ˛„rii. Case inundate, locuin˛e avariate, persoane ucise, r„nite sau disp„rute, culturi agricole distruse, animale ∫i p„s„ri Ónecate, kilometri Óntregi de drumuri afectate, circula˛ia feroviar„ Óngreunat„, comune ∫i sate r„mase f„r„ energie electric„, cam a∫a se poate descrie tabloul apocaliptic pe care-l prezint„ multe jude˛e.

A fost evident Ón aceste zile grele c„ preocup„rile Guvernului P.S.D. ∫i ale primului-ministru nu au fost dictate de grija pentru bie˛ii oameni n„p„stui˛i, ci de grija pentru propria imagine. Manifest„rile foarte zgomotoase ale domnului Adrian N„stase ∫i ale altor membri ai Guvernului, promisiunile ∫i apelurile la solidaritate uman„

nu reprezint„ dec‚t vorbe goale menite s„-i ademeneasc„ pe bie˛ii oameni, o propagand„ electoral„ ∫i ieftin„ Ón favoarea P.S.D. BineÓn˛eles c„ nu au explicat acestor oameni de ce nu s-au alocat fonduri pentru sisteme de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor, de ce Ón cei 15 ani de capitalism s„lbatic nu au fost Óntre˛inute m„car lucr„rile de regularizare a cursurilor de ap„ realizate sub vechiul regim, dup„ marile inunda˛ii din 1970.

Chiar ∫i pu˛inii bani aloca˛i pentru sistemele de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor ar fi putut evita at‚tea nenorociri, dac„ nu ar fi ajuns Ón buzunarele îbaronilor“ ∫i ale altor mafio˛i patrona˛i de partidele ce s-au perindat la guvernare.

Dar ∫i f„r„ mari resurse financiare alocate lucr„rilor de Óndiguiri, regulariz„ri de albii ∫i alte lucr„ri de prevenire a rev„rs„rii r‚urilor, tot se putea face ceva pentru diminuarea ∫i chiar Ónl„turarea efectelor precipita˛iilor abundente, dac„ exista m„car voin˛„ politic„. De ce nu s-a cerut autorit„˛ilor s„ Ómpiedice depunerea pe malurile apelor curg„toare a reziduurilor ∫i de∫eurilor de tot felul, s„ mobilizeze popula˛ia la primirea avertiz„rilor meteorologice, la consolidarea digurilor, podurilor ∫i pode˛elor existente, la ridicarea de noi baraje, a∫a cum se proceda nu numai Ón vechiul regim, dar ∫i Ón alte perioade istorice c‚nd ˛ara sau comunitatea era amenin˛at„, indiferent din ce cauz„? Inspectorii de mediu de la Ministerul Apelor, primarii, ∫efii posturilor de poli˛ie ∫i de la jandarmi ar trebui s„ fie tra∫i la r„spundere pentru pasivitatea lor ce pune Ón primejdie vie˛ile ∫i avutul oamenilor, s„ fie f„cu˛i r„spunz„tori solidari pentru marile pagube materiale ∫i chiar pentru pierderile de vie˛i omene∫ti produse ∫i din vina lor, nu numai datorit„ stihiilor naturii.