Stenogramă plen

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul Dumitru Bentu la microfon. Va urma domnul ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi, pe care v-o prezint, se intituleaz„: îNoul P.S.D.“.

Œn ultima perioad„, s-a impus Ón con∫tiin˛a clasei politice rom‚ne∫ti, dar ∫i a societ„˛ii civile Ón ansamblul s„u, o sintagm„ cu un real suport existen˛ial: înoul P.S.D.“. Dup„ alegerile locale, restructurarea partidului, reg‚ndirea modului de rela˛ionare cu cet„˛enii, relansarea ∫i preluarea ini˛iativei mediatice au fost pilonii complexei ac˛iuni de prezentare a P.S.D. Ón aceast„ ipostaz„.

Unul din momentele determinante Ón propulsarea acestei noi imagini a fost congresul extraordinar din data de 27 august. Precedat de previziuni dintre cele mai originale, acesta a fost sobru ∫i calm, o expresie a faptului c„ tensiunile care totu∫i l-au generat au fost gestionate corect, ba, mai mult, s-au resorbit, ∫i reformarea profund„ a forma˛iunii aflate la guvernare s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 desf„∫urat ∫i se desf„∫oar„ conform proiectului politic aflat Ón derulare.

Œn acest context, electoratul a primit mesajele pe care de fapt le a∫tepta: cre∫tere economic„, protec˛ie social„ amplificat„ ∫i eficient„, finalizarea negocierilor pentru aderarea Ón 2007 la Uniunea European„. A fost, de asemenea, trecut„ proba unit„˛ii partidului, expresie a maturit„˛ii acestuia, ∫i prin hot„r‚rea unanim„ a celor prezen˛i de a sus˛ine candidatura domnului Adrian N„stase la Pre∫edin˛ia Rom‚niei.

Nu au fost nici explozii, nici implozii, nici r„fuieli interne, nici reac˛ii imprevizibile ale celor elimina˛i sau autosuspenda˛i. Luciditatea, calmul ∫i echilibrul s-au transferat ∫i Ón teritoriu, astfel c„ posibilul ∫i a∫teptatul de opozi˛ie lan˛ cinematic al tensiunilor interne a r„mas gripat.

Semnalul îreformare prin unitate“ a fost urmat de imaginea noului P.S.D., imagine cu adev„rat Ónnoit„ ∫i care repozi˛ioneaz„ partidul Ón competi˛ia politic„ dus„, firesc, Ón special cu Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“. Oferta politic„ a P.S.D. a fost lansat„ pentru o bun„ cunoa∫tere a ei de c„tre aleg„tori, apreciindu-se c„ solu˛iile efective ∫i realiste sunt credibile ∫i a∫teptate de popula˛ie.

Au urmat, zilele acestea, Óntr-un adev„rat regal mediatic, alegerile preliminare din interiorul Partidului Social Democrat, prefigurare a votul uninominal, pe care noi l-am propus Ón Programul partidului, dar care n-a fost acceptat de celelalte forma˛iuni politice. A fost o decizie cu valoare de unicat, abordat„ responsabil ∫i, indiferent de modul Ón care a fost perceput„, dar mai ales analizat„, a demonstrat c„ înoul P.S.D.“ este o sintagm„ cu acoperire ∫i Ón plan practic.

Apar oameni noi, se remarc„ tinerii ∫i femeile, se valorific„ for˛a de decizie a membrilor de partid, se amplific„ leg„turile cu cet„˛enii, se impun organisme noi, cum ar fi Consiliul de integritate moral„. Œmbin‚nd modernul cu experien˛a, Óntr-o formul„ bazat„ pe reforma concret„ ∫i readus„ aproape de oameni, P.S.D. a demonstrat Ónc„ o dat„ solidaritate ∫i spirit de echip„. Œntre înoul P.S.D.“ ∫i înoul C.D.R.“, op˛iunea electoratului pentru prima variant„ este decisiv„ pentru dezvoltarea acestui mare proiect politico-economic care este o Rom‚nia european„.

V„ mul˛umesc.

Domnul ™tefan Baban. Va urma domnul Kerekes Károly.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea se intituleaz„: îCanalul BÓstroe — rezultatul politicii rom‚ne∫ti“.

Scandalul care a ˛inut paginile ziarelor Ón ultimele dou„ luni, ∫i anume, construirea de c„tre Ucraina a unui canal navigabil care s„-i permit„ ie∫irea la Marea Neagr„ f„r„ a tranzita apele teritoriale ale Rom‚niei a reaprins ∫i redeschis vechi dispute politice, fiecare dintre p„r˛i Óncerc‚nd s„ demonstreze, mai mult sau mai pu˛in conving„tor, c„ de˛ine dreptatea suprem„.

Construirea Canalului BÓstroe a avut ca premis„ fundamental„, din punct de vedere al politici rom‚ne∫ti, nep„sarea ∫i indolen˛a autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. Dezinteresul manifestat de guvern„rile din 1998 (c‚nd

serviciile secrete au prezentat inform„ri pertinente autorit„˛ilor rom‚ne∫ti) ∫i p‚n„ Ón prezent au pus Ón pericol securitatea na˛ional„ ∫i au avut ca rezultat valorificarea acestor oportunit„˛i de c„tre partea ucrainean„.

Œnc„ din acel an, autorit„˛ile rom‚ne∫ti au fost informate c„ bunii no∫tri vecini ucraineni prezentau Bra˛ul Chilia ca o posibil„ cale de naviga˛ie care s„ le permit„ accesul navelor maritime Ón porturile lor de la Dun„re, f„r„ a mai trece prin Canalul Sulina ∫i porturile rom‚ne∫ti. Aceast„ solu˛ie Ónc„lca flagrant prevederile Comisiei Dun„rii, dar Guvernul de la Bucure∫ti de la acea dat„ avea probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi Ómp„r˛irea rezultatelor privatiz„rilor faimoase, Ómpropriet„rirea cu terenuri ∫i case, ob˛inerea de favoruri financiare pentru firmele de˛inute etc.

Conducerea Ucrainei nu s-a ferit niciodat„ s„ declare c„ dore∫te s„ amenajeze Bra˛ul Chilia, relu‚nd astfel un proiect mai vechi, de la Ónceputul anilor 1990, care a fost abandonat din cauza lipsei de fonduri, urm‚nd fie s„ amenajeze vechi porturi, fie s„ construiasc„ unele noi, care s„ permit„ ancorarea navelor de mare tonaj. Este de neÓn˛eles cum statul rom‚n a r„mas impasibil la toate aceste informa˛ii, av‚nd Ón vedere c„ prin reducerea sau chiar prin anularea traficului maritim cu Ucraina pe sectorul rom‚nesc al Dun„rii, pierderile financiare ce urmau a fi Ónregistrate erau imense. Cum tot la fel de neÓn˛eles r„m‚n atitudinea ∫i politica Rom‚niei Ón acest domeniu, de∫i se ∫tia c„ prin punerea Ón practic„ a acestui proiect Ucraina dob‚ndea o pozi˛ie privilegiat„ Ón transportul fluvial din acea zon„, consolid‚ndu-∫i statutul de putere european„ ∫i oblig‚ndu-ne la anumite concesii politice ∫i economice, care, Ón alte condi˛ii, nu ar fi putut fi ob˛inute.

™i Ón perioadele care au urmat p‚n„ la punerea Ón aplicare practic„ a proiectului autorit„˛ile rom‚ne∫ti au fost informate de studiile f„cute Ón zona Dun„rii de c„tre Ucraina, de interesul manifestat pentru amenaj„rile digurilor de pe Canalul Sulina, de unele inten˛ii ∫i preten˛ii teritoriale ale acestei ˛„ri care era sus˛inut„ din umbr„ de Rusia, fa˛„ de care-∫i ar„tase devotamentul ∫i sus˛inerea deplin„. Nici Ón aceste cazuri statul rom‚n nu a reac˛ionat, de∫i, la un moment dat, au fost negocieri Óntre cele dou„ p„r˛i privind definitivarea Tratatului privind regimul frontierelor ∫i delimitarea platoului continental.

Abia acum, c‚nd Canalul BÓstroe a fost construit ∫i inaugurat, autorit„˛ile rom‚ne∫ti au realizat c„ sunt puse Ón fa˛a faptului Ómplinit, c„ tratatele bilaterale sunt semnate pentru a fi Ónc„lcate ∫i c„ societatea civil„ rom‚neasc„ a avut dreptate c‚nd a aten˛ionat asupra pierderilor pe care le-ar putea suferi ˛ara noastr„ prin folosirea acestui canal. Dar sunt tardive at‚t ac˛iunile promovate de Rom‚nia pe plan interna˛ional, c‚t ∫i pe plan na˛ional, pentru c„ deja r„ul este f„cut: transportul fluvial pe Dun„re al Ucrainei se desf„∫oar„ f„r„ a tranzita ˛ara noastr„, asta Ónsemn‚nd pierderi importante; flora ∫i fauna din Rezerva˛ia îDelta Dun„rii“ sunt supuse unei mor˛i lente, iar dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ prognozele speciali∫tilor din domeniu, p‚n„ Ón anul 2020, Delta Dun„rii s-ar putea s„ nu mai existe. Toate acestea, pentru c„ oficialii de la Bucure∫ti, indiferent de culoarea politic„, din indiferen˛„ sau, poate, prostie nu au vrut sau nu au fost capabili s„-i opreasc„ pe ucraineni.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Kerekes Károly. Va urma domnul Metin Cerchez.

Domnii deputa˛i Petre Posea, Florin Iordache ∫i Mihai St„ni∫oar„ au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Este cunoscut faptul c„ la nivel na˛ional, num„rul bolnavilor de diabet este Ón continu„ cre∫tere. Œn mod evident, tratamentul acestora necesit„ din ce Ón ce mai mult„ aten˛ie ∫i nu Ón ultimul r‚nd un efort financiar mai sus˛inut.

Numai la T‚rgu-Mure∫, num„rul persoanelor suferind de aceast„ boal„ Ónregistrate la Centrul de diabet dep„∫e∫te ∫apte mii. Din p„cate, necazurile lor nu sunt numai cele cauzate de diabet, ci au ∫i altele, de natur„, mai degrab„, administrativ„ ∫i probabil c„ sunt la fel de mari. Astfel: cantitatea de medicamente distribuit„ jude˛ului Mure∫ nu acoper„ necesarul; medicamentele prescrise lunar pot fi eliberate la o singur„ farmacie din municipiu, aflat„ Ón incinta Policlinicii nr. 2, ∫i numai la Ónceputul fiec„rei luni; modul Ón care bolnavii de diabet din T‚rgu-Mure∫ reu∫esc s„-∫i achizi˛ioneze medicamentele aminte∫te de atmosfera anilor ’80, prin cozile imense create la ghi∫eul farmaciei, la fel cum se st„tea atunci la alimentele de baz„.

Cu toate c„ a mai fost deschis un ghi∫eu, aceast„ m„sur„ nu a rezolvat nici pe departe problema persoanelor c„rora, Ón mod special, li se recomand„ evitarea stresului. ™i tocmai accesul la medica˛ie este, Ón mod paradoxal, procesul cel mai stresant de care au parte.

Dar nu numai bolnavii sunt cei afecta˛i de acest sistem de eliberare a medicamentelor, ci ∫i farmaci∫tii, pentru care desf„∫urarea activit„˛ii a devenit un infern.

Originea acestei situa˛ii greu tolerabile o constituie o prevedere din Programul na˛ional de preven˛ie ∫i control al diabetului, prin care se instituie m„sura de distribuire a medicamentelor numai prin farmaciile apar˛in‚nd de spitale stabilite de Ministerul S„n„t„˛ii.

Solu˛iile care ar duce la rezolvarea acestei situa˛ii pot fi mai multe. Una, pe care o consider optim„, ar fi ca oricare dintre farmaciile care au Óncheiate contracte cu casele de asigur„ri de s„n„tate s„ poat„ distribui ∫i medicamentele necesare bolnavilor de diabet. O alt„ solu˛ie ar fi mutarea farmaciei ∫i a centrului de diabet Óntr-o cl„dire special amenajat„, cu posibilitatea de a servi bolnavii la multe mai ghi∫ee, Óns„ acesta este un deziderat care Ónt‚rzie s„ se materializeze.

Œn data de 4 februarie a.c., am adresat ministerului de resort o Óntrebare parlamentar„ cu privire la toate aceste probleme, dar r„spunsul primit a evitat tran∫area chestiunii, subliniind doar, Ón mod eronat, un cu totul alt aspect, diferit de fondul problemei, ∫i anume, solicitarea exagerat„ de medicamente din partea centrului de diabet.

C‚teva luni mai t‚rziu, Ón iunie, am Óncercat s„ conving ministerul despre gravitatea situa˛iei, pun‚ndu-i la dispozi˛ie fotografii publicate Ón presa local„, ale uria∫elor cozi formate Ón fa˛a ghi∫eului farmaciei. Am Óncercat s„-l

sensibilizez pe domnul ministru cu argumentul c„ situa˛ia de la T‚rgu-Mure∫ nu este Ón folosul Guvernului.

De data aceasta, reamintesc ministerului c„ este responsabil cu s„n„tatea public„, precum ∫i faptul c„ la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ se pun anumite condi˛ii, printre care ∫i cea a Ómbun„t„˛irii sistemului sanitar. Cu astfel de imagini ca cea descris„ mai sus este destul de greu de imaginat ob˛inerea aprob„rii intr„rii Rom‚niei Ón r‚ndul ˛„rilor membre ale Uniunii.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Œl invit pe domnul deputat Metin Cerchez. Va urma domnul Filip Georgescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te: îJos mafia, dar sus, cine?“ Este structurat„ pe dou„ capitole.

Am vrut s„ fac aceast„ declara˛ie politic„, Ón primul r‚nd pentru c„, pe 1 septembrie, Ón Palatul Parlamentului, cu p„rere de r„u, democra˛ia a disp„rut pentru c‚teva ore, iar noi, cei de aici..., cei mai mul˛i dintre noi cei de aici am jucat, din p„cate, un rol care, Ón ochii opiniei publice, a Ónsemnat c„ aici nu se fac legi democratice, c„ aici se mimeaz„ democra˛ia ∫i c„ aici sunt aceia∫i vechi comuni∫ti ∫i securi∫ti care aduc aminte, tot mai des, de Marea Adunare Na˛ional„.

Ce se discuta? Se discuta Legea alegerilor generale, adic„, embrionul democra˛iei!

Œn 22 decembrie ’89, ne-am bucurat, m„car pentru o clip„ (dup„ aceea ne-a trecut, Ón cei 14 ani), c„ democra˛ia Ó∫i va spune cuv‚ntul, c„ cet„˛enii Rom‚niei vor alege Ón mod democratic. ™i iat„ c„ ne-am Ón∫elat! Cel pu˛in, eu, unul, sigur m-am Ón∫elat acum 4 ani, c‚nd am vrut s„ fiu deputat...

S„ vii, pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, ∫i s„ Óntrerupi de trei ori un vot democratic, s„ apelezi la U.D.M.R. (ajutorul, acea remorc„, de 14 ani de zile, a oric„rei puteri) s„ te scoat„ din ceea ce se nume∫te, m„ scuza˛i, ceva ur‚t mirositor mi se pare Ónjositor pentru un pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, mi se pare Ónjositor pentru Hrebenciuc Viorel, cel care, poate, Ón clipa aceea, Ón loc s„-∫i numere colegii din sal„, Ó∫i num„ra zerourile din conturile din Elve˛ia!

Este inadmisibil s„ ceri s„ se strige apelul la un amendament! Tu, mare jurist Valer Dorneanu!, pentru ce-ai mai f„cut ∫coal„? (Dar, bine, depinde care ∫coal„, poate aia de la B„neasa...) Este inadmisibil ca la 14 ani de la democra˛ie, la o lege organic„, repet, s„ numeri voturile, astfel Ónc‚t opozi˛ia s„ piard„ neap„rat! S„ se demonstreze lumii Óntregi c„ P.S.D.-ul este o îunitate de monolit“, cu toate c„ Ón sal„ erau doar vreo 10—20 membri ai P.S.D.-ului, restului tremur‚ndu-le izmenele pe ei, c„ nu vor mai fi pe listele alegerilor Ón viitorul mandat.

Lucru care s-a ∫i Ónt‚mplat. îMarele“ Partid Social Democrat nu mai are grij„ de membrii s„i, ∫i, atunci, cum s„ vin„ ei s„ voteze o lege organic„ care se nume∫te nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t îLegea alegerilor“? Este un nonsens!

Nu vreau s„ cred, este un co∫mar s„-mi aduc aminte ce s-a Ónt‚mplat Ón materie de drept. Œn materie de drept,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 pe care cei care, mul˛i de aici, l-am f„cut. ™i acel ABC al dreptului... Nu spun de ABC-ul bunului-sim˛... Nu exist„ la unii acest bun-sim˛!

™i atunci, stau ∫i m„ g‚ndesc: ce vor face cet„˛enii Rom‚niei? Cu cine vor vota Ón 28 noiembrie? Vor vota cu copiii de prefec˛i, cu copiii de mini∫tri? Pentru c„ asta a f„cut P.S.D.-ul acum, duminic„!

V„ dau un exemplu. La Constan˛a, Óntr-adev„r, nici unul din colegii no∫tri deputa˛i nu se mai reg„se∫te pe liste, dar se g„se∫te îe∫alonul doi“, copiii de prefec˛i, colegul de banc„ al domnului Talpe∫, nu mai ∫tiu cine... Mi se pare absurd, aberant, dar e problema fiec„rui partid cum Ó∫i alege. Cum Ó∫i a∫terne, a∫a doarme!

Dar social-democra˛ia nu se face cum se face Ón Constan˛a, c‚nd pre∫edintele Partidului Social Democrat apas„ pe telecomand„, pe buton, ∫i se ridic„ u∫a garajului, dar nu mai intr„ jeep-ul ∫i ma∫ina Ón garaj, ci vaporul! Vaporul care se duce p‚n„ Ón sufragerie! ™i, iat„, e social-democra˛ie!

Lui Adrian N„stase i se spunea îpatru case“ p‚n„ Ón 2000. Oare c‚te case vor mai fi de acum Óncolo?

Dac„ ace∫ti colegi cred c„ social-democra˛ia Ónseamn„ ∫i ce s-a Ónt‚mplat pe 1 septembrie ∫i ceea ce promoveaz„ d‚n∫ii, se Ón∫eal„ amarnic! Cum ∫i noi ne Ón∫el„m amarnic...

Pentru c„ probleme, Óntr-adev„r, exist„ Ón s‚nul tuturor partidelor, dar, dac„ nici Camera Deputa˛ilor nu poate adopta legi pentru c„ sunt ace∫ti îtitani ai comunismului“ pe b„ncile Parlamentului, mi se pare c„ nu ne mai avem rostul! Doar s„ venim s„ ne lu„m salariul, care, pentru un cet„˛ean de r‚nd este o sum„ astronomic„? Sunt agricultori care n-au v„zut un milion de lei Ón m‚n„, iar al˛ii se joac„ cu miliarde de dolari! Pentru ce toate acestea?

™i cu p„rere de r„u v„ spun c„ Ónt‚lnesc cazuri nu numai la Partidul Social Democrat... ™i niciodat„ nu am vrut s„ critic Partidul Rom‚nia Mare, dar vreau s„ v„ spun c„, la Constan˛a, am citit Ón ziarul îRom‚nia Mare“ despre afacerile necurate ale lui Kesser Fatih, cel care a ˛epuit statul cu sute de milioane de dolari, or, vicepre∫edinte la Constan˛a este Sabit Danis asociatul de firm„ al lui Kesser Fatih Ón dou„ societ„˛i: Bosfor Eurosteel ∫i MCS Imperial. Deci trebuie o mare grij„, dac„ vrem cu adev„rat ca Ón 28 noiembrie s„ fim Ón continuare simboluri ale democra˛iei.

Pentru c„ revin din nou la data de 1 septembrie. 1 septembrie a fost pentru Parlamentul Rom‚niei 11 septembrie Ón America!

™i partea a doua a declara˛iei politice.

Sunt Ónnebunit, efectiv, nu mai ∫tiu ce s„ fac, ca deputat, uneori, chiar Ómi vine s„-mi dau ∫i demisia, pentru c„ sunt membru al unei comisii, am zis eu, importante, pentru siguran˛„ na˛ional„, ∫i pre∫edinte al Subcomisiei de control al Direc˛iei penitenciarelor din cadrul Ministerului Justi˛iei ∫i membru al Comisiei de control a Ministerului de Interne. Vin oameni, oameni care nu mai ∫tiu ce s„ fac„.

V„ dau c‚teva cazuri concrete de abuzuri: este b„tut un individ, i se scoate creierul, moare Ón spital dup„ 5 luni de com„. Se d„ scoatere de sub urm„rire penal„. Œn acela∫i timp, trei membri ai unei familii fur„ trei saco∫e de struguri — prejudiciu 960 de milioane, la Medgidia, ∫i sunt condamna˛i, fiecare, deci, fiecare membru al familiei, la 7 ani jumate de Ónchisoare de c„tre Judec„toria Medgidia.

Un complice la furtul unei vaci, din Ia∫i, este Ónchis 5 ani, doar pentru c„ a participat! Nu a furat vaca de foame, el era complice! Este omor‚t Ón b„taie Ón Penitenciarul Ia∫i. Nu se ia nici o m„sur„.

Un t‚n„r, pentru o amend„ de 200 de mii de lei, din jude˛ul Prahova, este Ónchis, b„tut de c„tre gardieni ∫i scos Ón co∫ciug din Penitenciarul Prahova!

La Constan˛a, acum dou„ zile, a fost b„tut, de c„tre trupele DIAS, un t‚n„r. B„tut cu s„lb„ticie. Azi-noapte, la ora 21,30, a decedat. ™eful Poli˛iei Rom‚ne, chestorul Sorescu, nu cuno∫tea nimic. Un lucru extraordinar de grav, s„ nu ∫tii ce fac subordona˛ii t„i, cu toate c„ posturile de televiziune Antena 1, TVR 1 ∫i Na˛ional d„duser„ aceast„ ∫tire.

Ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ ˛ar„?!

Un t‚n„r din Br„ila este b„tut Ón sediul poli˛iei p‚n„ orbe∫te. Un poli˛ist este Ómpu∫cat Ón cap de c„tre colegii s„i…

Sunt cazuri pe care mi le-au adus la cuno∫tin˛„ cet„˛enii. Oare mafia asta p‚n„ unde ajunge ∫i p‚n„ c‚nd?

Nu pot s„ Ónchei dec‚t f„c‚nd un apel la con∫tiin˛a, Ón primul r‚nd, a dumneavoastr„ ∫i bineÓn˛eles c„ a celorlal˛i, dar nu m„ a∫tept la ceva bun din partea lor, ca p‚n„ Ón ultima zi c‚t suntem deputa˛i s„ d„m dovad„ m„car de fric„ de Dumnezeu.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Filip Georgescu. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

Nu e domnul Filip Georgescu.

Atunci, domnul Nicolae Leon„chescu ∫i se preg„te∫te domnul Alexandru Mocanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn Transnistria, ∫colile ∫i-au redeschis por˛ile!

Asta, doar pentru unii elevi…

™colile cu predare Ón limba rom‚n„ ∫i cu grafie latin„ au fost Ónchise printr-un inimaginabil ∫ir de abuzuri ∫i decizii de tip stalinist.

Popula˛ia rom‚neasc„ din zon„, care reprezint„ 40% din total, cea mai numeroas„, este supus„ unei agresiuni politico-administrative de tip fascist.

Pre∫edintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a calificat drept fascist grupul de conduc„tori ru∫i instalat la Tiraspol cu ajutorul Armatei a 14-a a administra˛iei de la Moscova.

Aceast„ apreciere exprim„ o realitate: Ón Transnistria, la Ónceputul mileniului al III-lea, Ón Europa culturii ∫i a interac˛iunilor culturale majore ∫i constructive, grupul de terori∫ti de la conducerea autoproclamatei Republici Moldovene∫ti Nistrene impune standarde fascisto-staliniste elevilor de etnie rom‚n„.

Dup„ aprecierea lui Vladimir Voronin, îÓn existen˛a acestei imense g„uri negre ∫i corupte care este Transnistria, sunt interesate prea multe structuri ce nu au nici o leg„tur„ cu structurile guvernamentale oficiale ale Rusiei ∫i Ucrainei“.

Prezen˛a Armatei a 14-a, care, chipurile, are misiuni de pacificare, n-a f„cut altceva dec‚t s„ apere structurile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 mafiote ∫i de contraband„ generate sub obl„duirea celor de la Tiraspol.

Lumea civilizat„ constat„ cu stupoare dimensiunile aberante ale activit„˛ii ∫i mentalit„˛ii nostalgicilor comuni∫ti ai defunctului Imperiu Sovietic, expresia cinic„ a Imperiului fiarist.

Constat„m ∫i noi, a nu ∫tiu c‚ta oar„, catastrofa spiritual„ Ón care a fost aruncat„ o parte important„ a locuitorilor planetei P√M¬NT de c„tre ateismul de tip comunist.

Ne cutremur„ imobilismul a∫a-zisului guvern de la Tiraspol care s-a cantonat Ón metodele Evului Mediu ∫i Ón ideologii defuncte spre a-∫i conserva dreptul de a jefui o popula˛ie f„r„ ap„rare.

Am cunoscut bine popula˛ia din Transnistria ∫i situa˛ia dramatic„ Ón care se zbate, cu raportare direct„ la satele rom‚ne∫ti de acolo.

Tiraspolul a Ónfiin˛at fiara lui îNiet“:

— Nu sunt permise demonstra˛iile ∫i grevele;

— Nu este permis„ Ónfiin˛area sindicatelor;

— Nu este permis„ exprimarea unei opinii diferite de a terori∫tilor de la Tiraspol; cel care formuleaz„ o critic„ la adresa acestora este marginalizat, dat afar„ din serviciu ∫i silit s„ plece din casa lui;

— De la 1 septembrie 2004 au fost Ónchise toate cele nou„ ∫coli cu grafie latin„ ∫i limb„ rom‚n„ de predare. Nu se va mai permite grafia latin„ nici la cele 14 ∫coli mixte.

Grafia latin„ nu mai este permis„ Ón Transnistria!

Revolta popula˛iei rom‚ne∫ti s„r„cite din Transnistria mocne∫te, iar protestul profesorilor, elevilor ∫i p„rin˛ilor acestora din cele nou„ ∫coli interzise a fost perceput de comunitatea interna˛ional„.

Elevii Liceului îEvrica“ din R‚bni˛a ∫i cei de la Liceul îLucian Blaga“ din Tiraspol au participat la deschiderea anului ∫colar prin careuri organizate pe malul Nistrului. La alte ∫coli, evenimentul a fost organizat Ón strad„. De altfel, elevii Liceului îAlexandru cel Bun“ din Tighina sunt obi∫nui˛i cu lec˛ii f„cute Ón strad„. C‚nd au fost da˛i afar„ din primul sediu al ∫colii, directoarea Maria Roibu, pe care am cunoscut-o personal, a organizat un amplu protest prin lec˛ii f„cute Ón strad„. Œn final, au primit spa˛iu didactic la marginea ora∫ului Tighina Ón localul unui fost ocol silvic.

Œn perioada premerg„toare deschiderii anului ∫colar, au fost arestate, judecate ∫i pedepsite multe persoane, cadre didactice ∫i p„rin˛i, care cereau dreptul la ∫coli Ón grafie latin„ ∫i limb„ rom‚n„ pentru elevii rom‚ni.

Profesoara Vera M. Caprarenco, de la Liceul îEvrica“ din R‚bni˛a, ne-a comunicat c„ Vasile Halu∫, so˛ul directoarei Eugenia Halu∫, a fost arestat de pe strad„ Ón locul so˛iei sale, ca s„ ias„ la num„r, ca pe vremea lui Stalin ∫i a Ónfrico∫„torului îPohod na Sibir’!“ Vera M. Caprarenco ne-a anun˛at cu durere Ón glas c„ se preg„teau s„ aniverseze Ómplinirea a 15 ani de la Ónfiin˛area ∫colii, dar teroarea exercitat„ de grupul de la Tiraspol le-a anulat ini˛iativa. Cei 630 de elevi rom‚ni ∫i cele 38 de cadre didactice titulare nu au voie s„ intre Ón ∫coal„!

Joi, 29 iulie 2004, mili˛ia teroristului Igor Smirnov a intrat Ón ∫coal„ ∫i i-a evacuat pe protestatari, iar cinci cadre didactice au fost arestate.

Dorina Dubceac, pre∫edinta Comitetului de p„rin˛i, este terorizat„ de autorit„˛ile locale.

Interna˛ionalizarea problemei transnistrene demonstreaz„ c„ jocul clicii lui Igor Smirnov ∫i a tr„g„torilor de sfori din spatele ei trebuie s„ se termine pentru ca popula˛ia zonei s„-∫i construiasc„ un destin democratic Ón cadrul Republicii Moldova, singurul subiect de drept interna˛ional recunoscut ∫i membru al Consiliului Europei.

Situa˛ia dramatic„ Ón care se afl„ elevii de etnie rom‚n„ din Transnistria arat„ c‚t„ dreptate au intelectualii basarabeni care au formulat Programul celor 3 D: democratizarea, demilitarizarea ∫i defederalizarea Transnistriei este singura solu˛ie viabil„. Numai a∫a popula˛ia chinuit„ ∫i s„r„cit„ de c„tre clica terorist„ de la Tiraspol Ó∫i poate ocupa locul ei de drept Óntr-o Moldov„ indivizibil„.

Este timpul ca nostalgicii comuni∫ti ∫i lenini∫ti de la Tiraspol s„ ias„ din scen„ ∫i s„-∫i piard„ urma Ón tenebrele istoriei; metodele primitive, de grot„, cu care terorizeaz„ popula˛ia Ói demasc„ ireversibil ca pe ni∫te incapabili de a intra Ón contemporaneitate, Ón r‚ndul lumii civilizate.

Adio, triste figuri! ReÓntoarce˛i-v„ Ón grotele Pactului Ribbentrop-Molotov de unde a˛i ap„rut ca s„ Ónchide˛i ∫colile ∫i s„ teroriza˛i copiii! Chinui˛i lumea degeaba ∫i nu produce˛i dec‚t crime!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Alexandru Mocanu. Va urma domnul Makkai Grigore.

Rog mai mult„ concizie, pentru c„ la ora 9,20 ∫edin˛a pentru declara˛ii se Óncheie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îP.S.D. legalizeaz„ frauda electoral„“.

Œn debutul ultimei sesiuni a actualei legislaturi, miercuri, 1 septembrie, pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor s-a aflat proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, lege organic„ pentru care competen˛a decizional„ revine Camerei Deputa˛ilor.

Noi, parlamentarii Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D., am depus la Comisia parlamentar„ special„ pentru redactarea propunerilor privind legile electorale un num„r de 107 amendamente la propunerea legislativ„ privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului. Acestea vizeaz„, Ón primul r‚nd, respectarea strict„ a limitelor Constitu˛iei revizuite, asigurarea unui proces electoral c‚t mai transparent ∫i corect, preÓnt‚mpinarea ∫i sanc˛ionarea oric„ror opera˛iuni de natur„ s„ perturbe ori s„ influen˛eze organizarea ∫i desf„∫urarea normal„ ∫i corect„ a scrutinului, precum ∫i consemnarea ∫i validarea rezultatelor acestuia.

Din p„cate, cele mai multe ∫i cele mai importante amendamente formulate de noi au fost respinse. Mai mult, fa˛„ de varianta adoptat„ de Senat, Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputa˛ilor a depus la comisie — ∫i a impus prin vot — o serie de amendamente care sunt mult Ón afara cadrului constitu˛ional, demonstr‚nd o dat„ Ón plus, c„ P.S.D. se preg„te∫te s„ fraudeze îlegal“ alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Iat„ c‚teva exemple:

1. P.S.D. dore∫te ca, prin excep˛ie de la regul„, Pre∫edintele Rom‚niei aflat Ón func˛ie s„ poat„ candida ca îindependent“ pe lista unui partid pentru o func˛ie de senator sau deputat ∫i totodat„ s„ participe activ Ón campania electoral„, ceea ce Ónseamn„ batjocorirea prevederilor constitu˛ionale ∫i trimiterea Ón derizoriu a institu˛iei preziden˛iale.

Alian˛a îD.A.“ P.N.L.-P.D., neav‚nd nimic Ómpotriva unei eventuale candidaturi de parlamentar a domnului Ion Iliescu, a propus acestuia ca ∫i P.S.D. s„ opteze pentru una din urm„toarele dou„ variante. Astfel, Pre∫edintele Rom‚niei aflat Ón func˛ie:

a) poate candida ca orice candidat independent;

b) trebuie mai Ónt‚i s„ demisioneze din func˛ia de ∫ef al statului ∫i apoi s„ candideze pe lista unui partid politic.

Dar P.S.D. nu se cramponeaz„ de respectarea Constitu˛iei, nici a oric„ror alte norme legale sau morale! N„stase ∫i P.S.D. sunt speria˛i de moarte de perspectiva pierderii alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale ∫i de aceea el ∫i camarila sa de baroni — s-a v„zut la recentul congres — se aga˛„ cu disperare de imaginea lui Ion Iliescu, considerat ca fiind pe post de locomotiv„, at‚ta timp c‚t este v„zut Ónc„ de unii ca fiind îs„rac ∫i cinstit“.

Din punctul de vedere al Alian˛ei îD.A.“, domnul Ion Iliescu poate veni, din nou, Ón fruntea celor care au institu˛ionalizat corup˛ia Ón Rom‚nia ∫i au Óntins-o peste ˛ar„ ca o molim„. Dac„ ast„zi îcomunistul de omenie“ dore∫te s„ redevin„ na∫ul îcapitali∫tilor de cumetrie“, putem s„ convenim c„, Ón cea mai mare m„sur„, aceasta este problema sa ∫i a P.S.D. Dac„, Óns„, Pre∫edintele Rom‚niei aflat Ón func˛ie dore∫te s„ candideze ca îindependent“ pe lista unui partid, Ón dispre˛ul Constitu˛iei, atunci acesta devine o problem„ a poporului rom‚n care a votat aceast„ Constitu˛ie prin referendum!

Dac„ Pre∫edintele Rom‚niei, Ón calitate de garant al respect„rii cu sfin˛enie a Constitu˛iei, nu va pregeta la Ónc„lcarea grosolan„ a prevederilor acesteia Óntr-o problem„ care Ól prive∫te ∫i Ón care este implicat direct ∫i personal, Ónseamn„ c„ se dep„∫esc orice limite posibile. Ce putem pretinde cet„˛enilor obi∫nui˛i dac„, Ón fapt, ∫eful statului nu se jeneaz„ s„ pun„ pe prim plan interesul personal ∫i de partid Ón detrimentul respect„rii regulii de baz„ a democra˛iei Óntr-un stat de drept?

2. Proiectul de lege prevede, de asemenea, ca Ón str„in„tate s„ se organizeze sec˛ii de votare nu numai Ón ambasade ∫i consulate, dar ∫i Ón localit„˛ile unde îse g„sesc grupuri de cel pu˛in 50 de cet„˛eni rom‚ni cu drept de vot“. Aparent, reglementarea pare a fi Ón spiritul asigur„rii drepturilor fundamentale ale omului. Numai c„ la alegerile care, spune legea, se desf„∫oar„ pe teritoriul regulamentului, nu se pot organiza sec˛ii de votare pe teritoriul altor state, cu excep˛ia ambasadelor ∫i consulatelor care sunt teritoriu rom‚nesc. Dar P.S.D. nu vrea s„ ∫tie de lege, nu ∫tie c‚te astfel de sec˛ii vor fi, care sunt costurile pentru Ónchiriere spa˛ii, nu vrea s„ ∫tie de nimic ∫i pace! El dore∫te una ∫i bun„: s„ poat„ organiza c‚teva mii de astfel de sec˛ii, Ón care procesul de votare va fi absolut incontrolabil!

Pentru a nu fi acuza˛i c„ nu respect„m, fie ∫i Ón parte, drepturile omului am depus un amendament conform c„ruia, Ón birourile acestor sec˛ii s„ se includ„ ∫i c‚te un reprezentant al partidelor politice parlamentare,

participarea acestora urm‚nd s„ se asigure exclusiv pe cheltuiala acestor partide. Dar P.S.D. a respins amendament, acesta fiind cea mai elocvent„ democra˛ie c„ el dore∫te s„ legifereze ni∫te reglement„ri la ad„postul c„rora s„ fure îlegal“!

3. Œn ceea ce prive∫te mita electoral„, Alian˛a îD.A.“ a insistat s„ p„str„m prevederile recent adoptate la Legea alegerilor locale. Œns„ P.S.D., care probabil dore∫te Ónc„ de pe acum ca pentru parlamentarele din noiembrie candida˛ii ∫i activi∫tii s„i s„ Ó∫i reia nestingheri˛i practicile de mituire a electoratului a refuzat cu obstina˛ie men˛inerea Ón totalitate a acelor prevederi, a∫a c„ le-a îtuns“, Ónc‚t s„ nu mai reprezinte un pericol.

4. Prin acest proiect de lege, P.S.D. permite prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor s„ candideze pentru Parlament f„r„ a demisiona cu 6 luni Ónainte de data alegerilor (conform Legii nr. 68/92, republicat„ Ón 1996), astfel Ónc‚t ei s„ fie concomitent ∫i arbitri (adic„ prefec˛i, subprefec˛i), dar ∫i juc„tori (candida˛i pentru Senat sau Camera Deputa˛ilor).

La limit„, prin amendamente, Alian˛a îD.A“ a propus, pe de o parte, ca prefec˛ii care vor s„ candideze s„ demisioneze din func˛ie cu minimum 60 de zile Ónainte de data alegerilor, iar pe de alt„ parte, ace∫tia s„ nu poat„ participa la campania electoral„ din jude˛ele Ón care ∫i-au exercitat func˛iile Ón ultimele 3 luni anterioare datei scrutinului, prevedere aplicabil„ inclusiv ∫efilor serviciilor ministeriale deconcentrate la nivelul jude˛elor, Óntruc‚t, ca ∫i prefec˛ii ∫i subprefec˛ii, ace∫tia au la Óndem‚n„ o Óntreag„ re˛ea ierarhic„ ∫i o logistic„ important„ pe care le pot utiliza — a∫a cum au demonstrat-o ∫i alegerile locale — Ón campania electoral„. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

P‚n„ la Ónceperea efectiv„ a dezbaterilor la acest proiect de lege, puteam fi taxa˛i c„ dintr-o team„ exagerat„ ∫i nejustificat„, abuz„m, Ón Óncercarea noastr„ de a suprareglementa, acolo unde nu este cazul.

Dar iat„ c„, miercuri, 1 septembrie, Ón chiar prima zi a acestei sesiuni, imediat dup„ Ónceperea dezbaterilor la acest proiect de lege, P.S.D. Ó∫i d„ Ón petic Ón ce prive∫te atitudinea sa fa˛„ de legi ∫i regulamente. Iar aceasta nu s-a Ónt‚mplat Óntr-o v„g„un„ din p„durea de la U˛u˛oaia, unde nu te vede nimeni, ci Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón fa˛a presei ∫i nu numai! Iar darea Ón petic a fost îcomis„“ nu de... portarul de la sediul P.N.L., ci de ditamai vicepre∫edintele P.S.D., Valer Dorneanu — pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Astfel, c‚nd s-a ajuns la votarea unui amendament al opozi˛iei la art. 4 al proiectului de lege, conform c„ruia îpot depune candidaturi toate organiza˛iile, legal constituite, apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale reprezentate Ón Parlament“, domnul Dorneanu a constatat c„ opozi˛ia este.... îmajoritar„“! Din acest moment a Ónceput circul.

Mai Ónt‚i, pre˛ de c‚teva minute, domnul pre∫edinte a Óncercat s„ ne conving„ c„ 33 este mai mare dec‚t 50 ∫i c„, pe cale de consecin˛„... amendamentul a fost respins! Pe fondul rumorii generale care s-a creat, sesiz‚nd ∫i grotescul, dar ∫i pericolul, reprezentantul U.D.M.R. se apropie de domnul pre∫edinte ∫i Ói ∫uier„ printre din˛i s„ fac„ prezen˛a nominal„. Chiar dac„ era a∫ezat pe scaun, domnul Dorneanu ia pozi˛ia de drep˛i ∫i îordon„“ strigarea catalogului. Trec mai bine de 40 minute ∫i, degeaba, 50 r„m‚ne, indiscutabil, mai mare dec‚t 33. ™i atunci, alb ca varul, g‚ndindu-se la ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 se putea Ónt‚mpla, domnul Dorneanu dixit: îSuspend lucr„rile Camerei Deputa˛ilor. Ne revedem luni, 6 septembrie. La revedere!“, dup„ care se Óntoarce pe c„lc‚ie ∫i fuge din sal„ acompaniat de protestele liderilor grupurilor partidelor din opozi˛ie, de fluier„turi, de huiduieli, de un vacarm greu de descris Ón cuvinte.

De ce toate acestea? Pentru c„, Ón conformitate cu Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, la dezbaterile proiectelor de lege pe articole nu se cere un anumit cvorum, adic„ strigarea catalogului a fost neregulamentar„. Apoi, niciunde Ón regulament nu scrie c„ dac„ deputa˛ii P.S.D. nu sunt prezen˛i (ei fiind îocupa˛i“ Ón teritoriu cu alegerile preliminare interne), lucr„rile Camerei trebuie suspendate! Œn fine, vacarmul final a fost generalizat ∫i chiar amplificat, pentru c„ domnul Dorneanu nu a avut b„rb„˛ia ∫i nici elegan˛a necesare ca, Ónaintea îfugii“, s„ recunoasc„, totu∫i, c„ num„rul 50 este superior lui 33! Dar oare de ce s-a speriat Óntr-at‚t domnul Dorneanu? Personal, cred c„ s-a speriat c„ nu va trece acest amendament ∫i astfel U.D.M.R. e foarte posibil s„ nu mai intre Ón Parlament...

Domnule Mocanu, a˛i dep„∫it cu foarte mult cele 3 minute. V„ rog frumos, am insistat la concizie.

Am terminat, domnule pre∫edinte.

S-a speriat c„, imediat dup„ acesta, urma s„ se voteze art. 5, adic„ cel care va putea permite sau nu Pre∫edintelui Rom‚niei aflat Ón func˛ie s„ candideze pe lista unui partid politic ∫i era previzibil c„, Ón situa˛ia dat„, articolul Ón forma propus„ nu trecea la vot. S-a speriat pentru c„ precedentul creat cu votarea amendamentului de la art. 4 s-ar fi putut men˛ine p‚n„ la sf‚r∫it prin coalizarea Óntregii opozi˛ii ∫i, Ón acest fel, aceasta ar fi îcur„˛at“ legea de acele prevederi care îlegalizeaz„“ frauda electoral„ a P.S.D. Iat„ de ce cred eu c„ domnul Dorneanu se f„cuse alb ca varul.

Œn fa˛a tuturor alternativelor posibile, îonestul“ ∫i îcinstitul“ Valer Dorneanu, la fel ca Ón Caragiale, a ales... îs„ suspand„m...“ ™i a fugit!

Dac„ domnul Dorneanu — pe care Ól consider la polul opus baronilor locali ∫i centrali ai P.S.D. — a putut proceda Ón acest fel, v„ da˛i seama ce ∫i, mai ales, c‚t„ putreziciune e Ón P.S.D.?!

Ceea ce trebuia demonstrat!

P.S. Miercuri 1 septembrie a.c., la Jurnalul de la ora 19,00, postul public de televiziune TVR 1 nu s-a dezmin˛it ∫i a prezentat absolut tenden˛ios incidentul petrecut Ón Camera Deputa˛ilor. Astfel, pe fondul unor imagini care nu spuneau nimic, redactorii de serviciu au citit un text din care rezult„ c„ tot t„mb„l„ul s-a produs datorit„ deputa˛ilor Alian˛ei, care au insistat ca Ion Iliescu s„ nu poat„ candida la alegerile din noiembrie.

Ru∫ine, domnule Nicolau, director general ∫i pre∫edinte al Consiliului de administra˛ie al TVR! Pentru astfel de dezinform„ri ordinare vi se permite s„ v„ acorda˛i salariul de 100 milioane lei pe lun„?!

Ce po˛i s„-i faci unui astfel de individ? S„-i ceri demisia.... E prea pu˛in! ™i atunci? R„m‚ne ca telespectatorii pl„titori de tax„ tv s„-l judece pe mercenar. ™i poate ∫i Clubul Rom‚n de Pres„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Makkai Grigore. Va urma doamna Liana Naum.

Deputa˛ii Mircea Costache, Ioan Miclea, Nicolae Vasilescu, Paul Magheru ∫i domnul Gheorghe Nicol„escu au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCombinatul chimic AZOMURE™, o bomb„ temporizat„“.

Sc„parea Ón atmosfer„ a numai 5 kilograme de substan˛„ nociv„ Ón 1976 Ón localitatea italian„ Seveso a cutremurat Óntreaga Europ„ occidental„.

Amploarea efectelor care s-au materializat Ón moarte a circa 3.000 de animale domestice, Ón primul r‚nd ierbivore, a alertat factorii responsabili. A fost elaborat„ o directiv„ a Uniunii Europene, cunoscut„ ast„zi generic ∫i sub denumirea de îDirectiva Seveso“.

F„cut„ Ón mare grab„, ea s-a dovedit Ón scurt timp neacoperitoare pentru toate tipurile de accidente industriale de propor˛ii, motiv pentru care Ón 1996 ea a fost Ómbun„t„˛it„ ∫i republicat„ sub numele de îDirectiva Seveso II“.

Din acel moment exist„ deci un cadru juridic european privind reglementarea activit„˛ilor industriale cu un grad ridicat de periculozitate pentru popula˛ie. Œn document se accentueaz„ necesitatea asigur„rii tuturor condi˛iilor pentru evitarea avariilor sau a accidentelor din ∫i Ón preajma acestor tipuri de instala˛ii. Pentru aceasta, este obligatorie implementarea unui sistem de monitorizare permanent„ a proceselor ∫i a instala˛iilor Ón cauz„. Trebuie s„ existe planuri de ac˛iune pentru diverse scenarii privind situa˛ii de alarm„ Ón aceste instala˛ii.

Cel mai important element Óns„ Ól constituie impunerea inform„rii imediate a popula˛iei Ón caz de alarm„ ∫i aplicarea m„surilor de urgen˛„.

Œn procesul de armonizare cu legisla˛ia Uniunii Europene, multe din aceste elemente sunt preluate ∫i Ón legisla˛ia noastr„ na˛ional„. ™i cum, de obicei, ignorarea sau nerespectarea legii are consecin˛e nedorite, Ón ultimele luni am asistat la cel pu˛in dou„ evenimente Ón care nu s-au respectat prevederile legale privind regimul substan˛elor chimice. M„ refer aici doar la banalele Óngr„∫„minte chimice care, acum circa trei luni, transportate necorespunz„tor, manipulate neprofesional, Ón urma unui incident aparent inofensiv pe o ∫osea l‚ng„ localitatea Mih„ile∫ti, jude˛ul Arge∫, s-au transformat Óntr-un explozibil extrem de violent. Consecin˛ele au Óngrozit o ˛ar„ Óntreag„: 18 mor˛i, mai mul˛i r„ni˛i, case distruse, un crater de c‚˛iva metri diametru.

Joi, pe data de 26 august, se Ónt‚mpl„ un alt eveniment care s-a derulat la un pas extrem de mic de un dezastru de propor˛ii mondiale: dou„ aparate de zbor militare MIG 21, la numai 20 de minute dup„ decolare de la baza aerian„ T‚rgu-Mure∫, se ciocnesc Ón aer ∫i se pr„bu∫esc Ón imediata vecin„tate a Combinatului chimic AZOMURE™ din T‚rgu-Mure∫. Una din buc„˛ile avioanelor aterizeaz„ chiar la 20 de metri de un rezervor, Ón care, Ón acel moment, se g„seau depozitate peste 14 mii de tone de amoniac lichid.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Doamnelor ∫i domnilor,

Este greu de imaginat ce s-ar fi Ónt‚mplat Ón caz de avarie sau Ón cazul explod„rii amoniacului.

Unii speciali∫ti sunt de p„rere c„ ar fi fost ras totul de pe fa˛a p„m‚ntului pe o raz„ de cel pu˛in 30 de kilometri. Œns„, dup„ experien˛a de la Mih„ile∫ti, eu personal Ónclin s„ cred c„ urm„rile ar fi fost mult mai mari. Cu siguran˛„, la aceast„ or„, Ón mass-media mondial„ cap de afi∫ ar fi îSindromul T‚rgu-Mure∫“, care ar fi dep„∫it tristul record al Hiro∫imei, al lui Nagasaki sau al Cernob‚lului.

Cei mai mul˛i dintre noi con∫tientiz„m prea pu˛in sau deloc faptul c„ tr„im Ómpreun„ cu pericole de asemenea propor˛ii, tr„im Ómpreun„ cu adev„rate bombe temporizate gata oric‚nd s„ declan∫eze catastrofe.

Evenimentele aduse Ón discu˛ie sunt doar dou„ din semnalele clare care ne arat„ necesitatea revizuirii atitudinii noastre fa˛„ de aceste pericole poten˛iale p‚n„ nu este prea t‚rziu.

Œn opinia mea, ∫i Parlamentului Rom‚niei Ói revine un rol esen˛ial Ón acest proces, Ón primul r‚nd prin asigurarea cadrului legislativ adecvat, Óns„, dincolo de activitatea legislativ„, tot Parlamentul ar trebui s„ Ómbr„˛i∫eze ∫i activitatea de monitorizare a aplic„rii legilor.

Din aceste considerente, revin asupra ideii Ónfiin˛„rii Comisiei permanente pentru problemele de mediu. Men˛ionez c„ Ón prezenta legislatur„ am depus la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor Ón dou„ r‚nduri materialele necesare, Ónso˛ite de un num„r de peste 50 de semn„turi de sus˛inere. P‚n„ la aceast„ dat„ nu am primit nici un r„spuns oficial.

M„ adresez din nou pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor s„ manifeste Ón sf‚r∫it voin˛„ politic„ ∫i s„ accepte Ónfiin˛area acestei comisii, chiar dac„ ea va Óncepe s„ activeze din viitoarea legislatur„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Liana Naum. Va urma domnul ™tefan P„∫cu˛.

Doamna deputat Constan˛a Popa ∫i domnii deputa˛i Dan Bruda∫cu, ™tefan L„p„dat ∫i Adrian Moisoiu au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Aceast„ declara˛ie politic„ se dore∫te a fi un strig„t de ajutor adresat Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Œn zilele de 28 ∫i 29 august 2004, Dumnezeu ∫i-a Óntors fa˛a de la noi. A∫a am crezut pentru un moment, c‚nd furia naturii s-a dezl„n˛uit asupra Dobrogei. Pierderile omene∫ti nu au unitate de m„sur„. Ne-a durut pe to˛i cum a pierit un micu˛ de nou„ ani salv‚ndu-∫i fr„˛iorul. Dar, pe l‚ng„ aceast„ durere, mai sunt ∫i pierderile pe care le-au suferit oamenii. Astfel, pe raza jude˛ului Constan˛a au c„zut ploi toren˛iale de durat„, cu fenomene de b„ltire a apei, care au provocat c„derea ∫i distrugerea unor Ónsemnate suprafe˛e de culturi agricole.

Fenomenul de calamitate a culturilor s-a manifestat cu o mai mare intensitate pe raza localit„˛ilor Agigea,

Techirghiol, Pecineaga, Tuzla, Cump„na, Albe∫ti, Mircea Vod„, Cobadin, G‚rliciu, Pantelimon, Horia, unde valoarea pagubelor provocate culturilor agricole dep„∫e∫te 20 de miliarde de lei, fiind afecta˛i peste 1.100 de produc„tori agricoli. Totodat„, trebuie s„ ne g‚ndim c„ ace∫ti produc„tori agricoli nu au avut asigurate culturile agricole calamitate.

De aceea, se impune urgent acordarea unui ajutor b„nesc mai ales pentru produc„torii de legume din localit„˛ile sus-amintite. Œn speran˛a c„ acest strig„t de ajutor va fi auzit, v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan P„∫cu˛. Va urma domnul Ioan Oltean.

Doamna Smaranda Ionescu ∫i domnul deputat Gheorghe Dinu au depus declara˛iile la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îDup„ 10 ani“, a∫a se intituleaz„ declara˛ia mea politic„ de ast„zi.

La 7 iulie s-au Ómplinit 10 ani de la publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a Legii nr. 44 din 1994 privind veteranii de r„zboi. Aceast„ lege prevede la art. 13 ca veteranii de r„zboi care au fost recompensa˛i cu ordine ∫i medalii pentru faptele lor de arme s„ fie Ómpropriet„ri˛i cu o suprafa˛„ de teren intravilan sau extravilan, iar acolo unde nu se pot face aceste Ómpropriet„riri s„ se acorde sume de bani.

P‚n„ aici, toate bune ∫i frumoase, dar, din nefericire, timp de 10 ani aceste prevederi ale legii nu au putut fi aplicate, respectiv sumele de bani nu au putut fi acordate, deoarece normele metodologice de aplicare a legii nu prevedeau modul de calcul al acestor sume de bani.

Pentru c„ Ón jude˛ul Hunedoara, de unde sunt ∫i eu, sunt Ónc„ 195 de cereri nesolu˛ionate din lips„ de teren disponibil, am adresat o interpelare ministrului administra˛iei ∫i internelor prin care solicitam rezolvarea acestor cazuri dar, din nou, aceea∫i problem„: nu sunt normele metodologice.

Œn sf‚r∫it, Ón 28 octombrie 2003 sunt publicate Ón îMonitorul Oficial“ normele metodologice de aplicare a art. 13 alin. 3 ∫i 4 din Legea nr. 44. Dar, stupoare! La art. 7 al acestor norme st„ scris: îPersoanele Óndrept„˛ite conform legii primesc ca desp„gubire o sum„ ce reprezint„ valoarea, dup„ caz, a suprafe˛ei terenului agricol sau arabil cu care trebuie s„ fie Ómpropriet„ri˛i, valoare care va fi determinat„ conform modului de evaluare a terenului stabilit printr-o hot„r‚re ulterioar„ a Guvernului.“ Deci, o nou„ am‚nare.

Œn acest timp, s„rmanii veterani de r„zboi devin mai b„tr‚ni, mai bolnavi ∫i, din nefericire, mai pu˛ini.

Ne∫ansa lor este c„ alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale sunt doar din patru Ón patru ani, iar o asemenea situa˛ie nu poate sc„pa partidului de guvern„m‚nt pentru a o folosi Ón scopuri electorale. Astfel, abia Ón 20 august 2004 primul-ministru Adrian N„stase semneaz„ hot„r‚rea Guvernului prin care se acord„ persoanelor Óndrept„˛ite, potrivit legii, suma de 15.640.000 de lei pentru un hectar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Œn concluzie, o asemenea hot„r‚re se poate lua de c„tre Guvernul N„stase numai Óntr-un an electoral ∫i numai la aniversarea a 60 de ani de la evenimentele din 23 august 1944, chiar dac„ beneficiarii sunt mult mai b„tr‚ni s„ se mai poat„ bucura sau sunt mult mai pu˛ini. Meschine calcule electorale!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul László Borbély.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œnainte de a da citire propriei declara˛ii politice, nu pot s„ nu remarc marea dificultate Ón care a ajuns actualul Guvern dac„ chiar parlamentarii puterii au ajuns la acest microfon pentru a adresa strig„te de ajutor pentru a Óncerca s„ sensibilizeze Executivul s„ rezolve problemele cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„.

Strig„tul de ajutor pe care doamna deputat Naum, membru marcant al P.S.D.-ului, partidul de guvern„m‚nt, l-a lansat acum c‚teva minute de la acest microfon este un exemplu elocvent c„ actuala putere nu mai este capabil„ s„ rezolve problemele cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ este determinat„ de afirma˛iile foarte grave, periculoase de-a dreptul, pe care le-a f„cut s„pt„m‚na trecut„ ministrul Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, domnul Bl„nculescu.

Este cunoscut faptul c„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64 din 2003 a fost Ónfiin˛at„ pentru prima dat„ Ón Rom‚nia o autoritate distinct„ de control, ca organ de specialitate al administra˛iei publice centrale, Ón subordinea Guvernului, condus„ de un ministru delegat pentru coordonarea Autorit„˛ii de Control, pe numele s„u Ionel Bl„nculescu, ministru de baz„ al Cabinetului N„stase.

Autoritatea nou creat„ are drept obiectiv lupta deschis„ Ómpotriva corup˛iei, diminuarea acestui flagel ∫i determinarea institu˛iilor publice ale statului s„ foloseasc„ legal banul public.

Aceast„ institu˛ie, departe de a-∫i Óndeplini atribu˛iile cu care a fost Ónvestit„, Ónc„lc‚ndu-∫i ∫i ministrul propriul statut, dar ∫i deontologia profesional„, s-a transformat peste noapte Óntr-un veritabil inchizitor, transform‚nd institu˛ia guvernamental„ Óntr-o unitate de poli˛ie politic„, prin care a radiografiat nu cazurile de corup˛ie din Rom‚nia, nu persoanele corupte, ci a supravegheat adversarii politici ai partidului de guvern„m‚nt, Óntocmindu-le adev„rate dosare, a∫a cum domnul Ionel Bl„nculescu a afirmat zilele trecute.

Cu ocazia alegerilor preliminare din partidul de guvern„m‚nt, ministrul Bl„nculescu, pentru a-∫i face o imagine pozitiv„ Ón r‚ndul membrilor P.S.D. ∫i pentru a-i determina pe ace∫tia s„ Ól voteze pentru a ajunge Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i a ob˛ine imunitate parlamentar„ Ón mandatul 2004—2008, face o afirma˛ie incredibil„. Domnia sa a afirmat c„ ∫i-a folosit func˛ia ∫i aparatul pe care Ól are Ón subordine pentru a-i supraveghea pe adversarii politici ai partidului de guvern„m‚nt, c„rora le-a

Óntocmit fi∫e pe care le va folosi Ón campania electoral„, consider‚ndu-i nemernici care au pr„duit aceast„ ˛ar„.

Este o afirma˛ie, stima˛i colegi, pe c‚t de grav„, pe at‚t de periculoas„. O afirma˛ie care define∫te f„r„ echivoc iresponsabilitatea acestui ministru.

Este inadmisibil ca Óntr-un stat democrat s„ te folose∫ti de func˛ie, de o institu˛ie a statului Ón interesul partidului pe care Ól reprezin˛i, Ón interes politic, ∫i pot s„ spun f„r„ nici un fel de re˛inere c„ de-a lungul celor 15 ani de democra˛ie fragil„ Ón Rom‚nia, nu am Ónt‚lnit un ministru care s„ fac„ o afirma˛ie at‚t de grav„, care, f„r„ jen„, s„-∫i foloseasc„ func˛ia ∫i atribu˛iile pentru a intimida adversarii politici.

Gestul domnului ministru Bl„nculescu nu ˛ine numai de moralitate, nu trebuie numai sanc˛ionat de lege. O astfel de atitudine care este anormal„ ar trebui s„ dea de g‚ndit partidului de guvern„m‚nt ∫i premierului N„stase. Cu asemenea oameni nu este de mirare c„, Ón Rom‚nia, Ón ultimul timp, corup˛ia s-a dezvoltat f„r„ precedent, c„ oamenii puterii sunt cei care o consolideaz„, ridic‚nd-o la rang de activitate principal„ Ón statul rom‚nesc.

Eu Ómi exprim Óndoiala c„ ministrul Ionel Bl„nculescu o s„ r„spund„ Ón fa˛a legii, c„ acest ministru va fi sanc˛ionat de c„tre partidul din care face parte, c„ acest ministru va fi sanc˛ionat de c„tre primul-ministru al Rom‚niei, Adrian N„stase. Cu toate acestea, Partidul Democrat, grupul parlamentar al acestei forma˛iuni politice din Camera Deputa˛ilor, solicit„ premierului Adrian N„stase demiterea de Óndat„ a acestui ministru, pentru folosirea institu˛iei pe care o conduce Ón interes politic, Ónc„lc‚nd nu numai normele constitu˛ionale, dar ∫i statutul Autorit„˛ii Na˛ionale de Control.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Borbély László ∫i ultimului vorbitor, Daniel Bogdan.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ prezint o problem„ mult discutat„ ∫i care a ∫i fost feti∫izat„ de-a lungul anilor: problema regionaliz„rii, a regiunilor de dezvoltare. Dup„ 1990, ani de-a r‚ndul, a fost un domeniu tabu Ón via˛a politic„ din Rom‚nia. Dac„ se vorbea de regionalizare, imediat s-a asociat cu federalizarea, dezmembrarea ˛„rii etc., de parc„ n-ar fi existat regiunile istorice care Óntotdeauna au fost — vezi stema ˛„rii. Dar, evident, eu nu a∫ vrea s„ vorbesc despre aceste regiuni ∫i este grav cum confund„ ∫i acum unii aceste regiuni, regiunile de dezvoltare.

Œn 1995, un pre∫edinte de consiliu jude˛ean a fost suspendat din func˛ie pentru c„ a avut Óndr„zneala s„ se al„ture euroregiunilor de dezvoltare. Dup„ 1996, ∫i datorit„ apropierii Rom‚niei de Uniunea European„, dezvoltarea regional„ a prins contur. A fost o prim„ Ómp„r˛ire pe regiuni de dezvoltare, 8 la num„r, ∫i au luat fiin˛„ aceste structuri. De atunci, via˛a a ar„tat c„, pe de o parte, aceste regiuni nu sunt func˛ionale, sunt prea mari, Óntre 2,5 ∫i 3,5 milioane de locuitori, ∫i nu pot reprezenta interesele a 5—6 jude˛e cu tradi˛ii diferite, mentalit„˛i ∫i dezvoltare economic„ diferit„.

O alt„ lacun„ de care nu putem sc„pa este centralizarea. Treptat, treptat, au luat fiin˛„ dou„ structuri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 birocratice, una la nivelul centrelor de dezvoltare, alta la nivelul guvernamental, Óncerc‚nd s„ se centralizeze c‚t mai mult deciziile. V„ dau un singur exemplu elocvent. Pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene din regiunea de dezvoltare centru au decis, de circa 8 luni de zile, s„ mute de la Alba Iulia la Bra∫ov biroul de coordonare, nefiind mul˛umi˛i de presta˛ia celor de acolo. De atunci, nu s-a reu∫it aceast„ mutare, Ministerul Integr„rii d‚nd r„spunsuri puerile ∫i bloc‚nd aceast„ ini˛iativ„.

Cealalt„ latur„ a problemei este etnicizarea acestei chestiuni. Vreau s„ v„ spun c„ noi, cei din Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, reprezent„m, Ón primul r‚nd, electoratul maghiar din Rom‚nia. Este normal ca eu s„ fiu preocupat de jude˛ele, zonele unde tr„iesc maghiari ∫i Ói las pe colegii din Moldova s„-∫i exprime punctul de vedere cum consider„ al„turarea jude˛ului Vrancea de jude˛ul Constan˛a, ca regiune de dezvoltare comun„. ™i cred c„ este normal s„ spunem r„spicat: da, dac„ voin˛a maghiarilor din jude˛ele Mure∫, Harghita, Covasna este s„ fac„ parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine st„t„toare, cu tradi˛ii comune, mai flexibil„, de circa 900.000 de locuitori, Ón inima ˛„rii, atunci care este problema? V„ Óntreb pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, ce pericole ne pasc Ón aceast„ situa˛ie? De aceea nu este nici un secret c„ noi dorim regiuni de dezvoltare mai mici, mai flexibile, pe toat„ zona ˛„rii. Tot a∫a, cred c„ nu este normal s„ nu fie pliante ∫i Ón limba maghiar„, acolo unde regiunile de dezvoltare cuprind ∫i zone locuite ∫i de maghiari.

Am Ón˛eles c„ Rom‚nia a trebuit s„ Ónchid„ capitolul privind dezvoltarea regional„, dar va trebui s„ redeschidem discu˛ia, pentru ca fondurile Comunit„˛ii Europene s„ fie accesate. Œn acest sens, vom veni cu o propunere de a Ónfiin˛a regiuni de dezvoltare mai mici. Chiar dac„ deranjeaz„ pe unii denumirea Secuime, a∫a cum este Oltenia, Banat, cred c„ putem vorbi ∫i trebuie s„ vorbim ∫i de Secuime ∫i de secui, care sunt maghiari, de fapt, ∫i cet„˛eni ai Rom‚niei, pl„titori de impozite, care au dreptul s„ aspire la o Europ„ unit„, Ón care fiecare Ó∫i va g„si un loc, nerenun˛‚nd la tradi˛ii, dar privind spre viitor.

Eu nu doresc s„-i separ pe secui de maghiari, cum au dorit-o unii de-a lungul istoriei sau o doresc chiar acum. Œn acest sens, v„ rog s„ privi˛i demersurile noastre care vor viza regiuni de dezvoltare eficiente, func˛ionale, acceptate, evident, ∫i de Uniunea European„ ∫i de majoritate, a∫a cum au fost toate solicit„rile noastre de p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

Œn aten˛ia domnului Procuror General Ioan Amariei Stimate domnule procuror general,

Doresc, Ón calitate de membru al Parlamentului Rom‚niei, s„ m„ implic Ón combaterea fenomenului corup˛iei ce constituie, Ón opinia mea, principala problem„ cu care se confrunt„ Rom‚nia Ón prezent.

Din acest motiv, v„ transmit dou„ copii ale declara˛iei de avere ∫i o copie a declara˛iei de interese apar˛in‚nd domnului Alexandru Popa — pre∫edinte al Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine ∫i consilier al primuluiministru, documente ce mi-au parvenit Ón urma unei audien˛e acordate zilele trecute la cabinetul meu parlamentar. Precizez c„ am verificat autenticitatea acestor documente, acces‚nd site-ul Guvernului Rom‚niei.

Dup„ cum se poate observa, Ón cele dou„ declara˛ii de avere completate Óntr-un interval de c‚teva s„pt„m‚ni, exist„ o sum„ important„ de bani (5.000 de dolari) acumulat„ de domnul Alexandru Popa Óntr-un timp scurt, ce nu poate fi justificat„ prin activit„˛ile men˛ionate Ón declara˛ia de interese ∫i Ón cea de avere.

Œn aceste condi˛ii, exist„ suspiciunea c„ domnul Alexandru Popa ar fi ob˛inut aceast„ sum„ de bani folosindu-se de func˛iile de˛inute (consilier al primuluiministru ∫i pre∫edinte al Agen˛iei Rom‚ne de Investi˛ii Str„ine).

Consider c„ persoanele aflate Ón func˛ii de decizie din Guvern trebuie s„ fie Ón afara oric„ror suspiciuni de corup˛ie. Din acest motiv, v„ solicit s„ dispune˛i Ónceperea unei investiga˛ii care s„ elucideze situa˛ia domnului Alexandru Popa. Altfel, exist„ riscul s„ fie afectat„ credibilitatea Rom‚niei Ón rela˛ia cu investitorii str„ini, de care ˛ara noastr„ are at‚t de mare nevoie.

Cu speran˛a c„ ve˛i face public rezultatul acestei investiga˛ii, v„ asigur de Óntreaga mea considera˛ie.“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Solicit, Ón numele Grupului parlamentar P.D., domnului prim-ministru Adrian N„stase demiterea imediat„ a domnului Alexandru Popa din func˛ia de pre∫edinte al Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine.

Solicitarea noastr„ este fundamentat„ de faptul c„ asupra domnului Alexandru Popa exist„ o suspiciune de corup˛ie ∫i c„, dup„ cum se poate observa Ón declara˛ia de avere, mai mult de jum„tate din îeconomiile“ domnului Alexandru Popa sunt depozitate Ón str„in„tate.

Consider„m c„ o persoan„ care nu este ea Óns„∫i convins„ s„ investeasc„ Ón Rom‚nia nu poate fi capabil„ s„ exercite o func˛ie de pre∫edinte al Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„.

## Mul˛umesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Daniel Bogdan. Domnul deputat Adrian Gurz„u a depus la secretariat declara˛ia.

## **Domnul Daniel Marius Bogdan:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Œn calitate de membru al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ∫i Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, am transmis ast„zi o sesizare Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, sesizare al c„rei con˛inut doresc s„-l supun aten˛iei dumneavoastr„:

C„tre Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie

Mai multe evolu˛ii de pe scena politic„, intern„ ∫i interna˛ional„ merit„ o aten˛ie deosebit„. Alegerile interne din interiorul P.S.D. (o premier„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„), ca ∫i reverbera˛iile ultramediatizate ale amenaj„rii de c„tre Ucraina a Canalului BÓstroe sunt doar dou„ dintre acestea. A∫ vrea s„ v„ re˛in aten˛ia, cu voia dumneavoastr„, tot cu problema ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, extrem de important„ pentru viitorul acestei ˛„ri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Dup„ cum se poate lesne observa, presa din ultimele zile a acordat spa˛ii ample calendarului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Specula˛iile f„cute Ón unele cotidiene privind o decuplare a ader„rii Rom‚niei la U.E. de cea a Bulgariei nu se confirm„ Ón acest moment. Dimpotriv„, semnalele de la Bruxelles anun˛„ c„ Rom‚nia a Ónregistrat progrese substan˛iale Ón procesul de aderare ∫i c„ ˛ara noastr„ se Óncadreaz„ Ón calendarul stabilit de c„tre ∫efii de state ∫i guverne din cele 25 de state ale U.E., respectiv Óncheierea negocierilor Ón 2004, semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 ∫i aderarea propriu-zis„ Ón ianuarie 2007.

De altfel, acest calendar a fost subliniat ∫i de ministrul de externe, Mircea Geoan„, dup„ Ónt‚lnirea cu ∫eful diploma˛iei olandeze, Bernard Bot, a c„rui ˛ar„ asigur„ pre∫edin˛ia semestrial„ a U.E. Iat„ ce declara ∫eful diploma˛iei rom‚ne: îPre∫edintele Ón exerci˛iu al U.E. a reconfirmat, a∫a cum a f„cut ∫i Comisia European„, c„ lucrurile merg conform calendarului stabilit. Vom avea, la 6 octombrie, raportul de ˛ar„ privind Rom‚nia, un document foarte important ∫i, Ón acela∫i timp, un document strategic de evaluare al Comisiei, care va propune Consiliului European de la sf‚r∫itul anului Óncheierea negocierilor din punct de vedere politic.“

Mircea Geoan„ a mai apreciat drept îspecula˛ie de pres„“ informa˛ia privind decuplarea ader„rii Rom‚niei la U.E. de cea a Bulgariei.

Acela∫i lucru a mai fost confirmat ∫i de ministrul integr„rii europene, Alexandru F„rca∫, care a subliniat c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria au acela∫i calendar de aderare, iar acest calendar (2004, 2005, 2007) a fost confirmat Ónc„ din decembrie 2003 de Consiliul European de la Bruxelles, iar Óncheierea negocierilor Ón 2004, Ón cazul Rom‚niei, depinde de continuarea cu hot„r‚re a reformelor ∫i preg„tirilor necesare.

Preciz„rile f„cute de oficialii rom‚ni au intervenit ca urmare a unor specula˛ii f„cute Ón acest sens de site-ul Euractiv ∫i preluate de presa rom‚n„, pe marginea unei consemn„ri a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European din 31 august a.c., privind r„spunsul comisarului european pentru extindere, Günther Verheugen, la o Óntrebare a europarlamentarului socialist olandez Jan Wiersma. îŒn ceea ce prive∫te Óncheierea negocierilor cu Rom‚nia, nu avem Ónc„ un r„spuns final. Dup„ toate probabilit„˛ile, negocierile pot fi Óncheiate p‚n„ la sf‚r∫itul anului curent. Acesta este obiectivul fixat de Consiliu, Ón special pentru a Óncuraja cele dou„ ˛„ri pentru implementarea reformelor. Dac„ Óns„ acest lucru nu se va realiza, nu este o catastrof„, semnarea tratatului de aderare ∫i ratificarea acestuia put‚nd avea loc astfel Ónc‚t s„ se respecte obiectivul 2007.“

Partea rom‚n„ a prezentat, la discu˛iile din 3 septembrie de la Bruxelles, datele privind evolu˛ia economic„, a prezentat, de asemenea, raportul de doi ani de activitate a P.N.A., fiind f„cut„ demonstra˛ia prin cazuistica din ultimele luni a P.N.A., c„ ac˛iunea statului rom‚n vizeaz„ acum corup˛ia la nivel mediu ∫i ridicat. Au fost oferite, la fel, detalii privind activitatea Avocatului Poporului, finalizarea execut„rii hot„r‚rilor C.E.D.O.

De asemenea, Rom‚nia a urmat pas cu pas calendarul de m„suri privind preg„tirea ader„rii, la ora actual„ negocierile la Capitolul 3 — îLibera circula˛ie a serviciilor“ — ∫i la Capitolul 21 — îPolitici regionale ∫i instrumente regionale“ sunt Ón faza final„. La Capitolul 22

— îMediu“ — a fost parcurs„ deja prima etap„, de adoptare a directivelor europene Ón domeniu.

La Capitolul 24 — îJusti˛ie ∫i Afaceri Interne“ —, precum ∫i la Capitolul 6 — îConcuren˛„“ — Rom‚nia a intrat Ón septembrie Ón faza avansat„ a negocierilor. Aceasta este situa˛ia Ón momentul de fa˛„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îCreditele neperformante ale aleg„torului rom‚n“

A ales rom‚nul partide care au format guverne ∫i conduceri ale administra˛iei locale. A ales partide, dar ∫i oameni d„t„tori de ∫p„gi, promisiuni ∫i speran˛„. S-au tot remaniat guvernele acelora∫i participan˛i la guvernare, p‚n„ c‚nd nu mai ∫tiau nici deputa˛ii, ∫i nici senatorii, cum nu ∫tiu nici acum, care mai sunt mini∫trii. S-a ajuns cu buim„ceala general„ p‚n„ acolo c„ partide aflate la guvernare dup„ alegerile din 2000, precum P.U.R., care a primit unul dintre cele mai importante ministere, cel al I.M.M.-urilor, prin Silvia Ciornei, dar ∫i pe cel al Tineretului ∫i Sportului, prin Georgiu Ging„ra∫, s„ se prezinte la alegerile din iunie 2004 drept unul dintre cele mai zgomotoase contestatare ale guvern„rii, ca ∫i c‚nd s-ar afla pe banca opozi˛iei. ™i s-au g„sit rom‚ni, aburi˛i de Antena 1 ∫i îJurnalul antina˛ional“, care s„ voteze acest pseudopartid, care, cic„, e, culmea, concomitent, ∫i umanist, ∫i social, ∫i liberal. O abera˛ie splendid„ pentru mahmureala aleg„torului nostru dezinvolt, care nu se omoar„ s„ ∫tie mai bine cui acord„ credit. Dac„ afaceri∫tii vero∫i care Ó∫i protejeaz„ averile f„c‚ndu-∫i partid, televiziune ∫i ziar se autointituleaz„ îumani∫ti, sociali∫ti ∫i liberali“, toate deodat„, de ce n-ar profita ∫i al˛ii de cea˛a de pe ochii aleg„torului rom‚n ∫i nu i-ar oferi spre creditare orbeasc„ stru˛o-c„mile politice, precum Alian˛a P.N.L.—P.D. Nu Ól intereseaz„ pe aleg„torul nostru n„ucit, intoxicat ∫i s„r„cit c„ P.N.L. e membru al Interna˛ionalei Liberale, iar P.D. — m‚ndru c„ e component al Interna˛ionalei Socialiste.

Salata asta ridicol„ liberalo-socialist„ ori socialisto∫mechereasc„ a Óntrunit sufragiile voiosului nostru aleg„tor Ón c„utare de nou. N-a contat c„ P.D. a mai fost de vreo 4 ori la guvernare, c„ B„sescu a fost de 4 ori ministrul transporturilor, p‚n„ c‚nd a reu∫it v‚nzarea, la fier vechi, a sute de mii de vagoane ∫i a sute de kilometri de cale ferat„, Óncunun‚ndu-∫i opera cu trimiterea flotei Rom‚niei s„ navigheze pe apa S‚mbetei. N-a contat c„ Stolojan a fost prim-ministrul care s-a implicat Ón tenebroasele afaceri îMegapower“, îTofan Group“, care ∫i-a favorizat so˛ia ∫i fiul, deveni˛i, peste noapte, bog„ta∫i, mari proprietari de firme ∫i de hoteluri.

Pentru aburi˛ii no∫ti aleg„tori, Alian˛a D.A era ceva nou. O inven˛ie hiperabsurd„ care izbute∫te s„ prosteasc„ un impresionant num„r de cet„˛eni. Specul‚nd legitima dorin˛„ de nou a aleg„torului rom‚n, schimb‚ndu-∫i mereu m„∫tile pentru ca vechii borfa∫i s„ poat„ st‚rni Ón mul˛ime speran˛e noi. A∫a s-a f„cut F.S.N.-ul, F.S.N. (P.D.), F.D.S.N., P.D.S.R., P.S.D. etc.

Acum dl N„stase le vorbe∫te cet„˛enilor despre înoul P.S.D.“. Cum de nu i-a g„sit Ónc„ alte ini˛iale? Criminalul, dup„ primul col˛, Ó∫i smulge peruca, musta˛a, haina pentru a sc„pa de urm„ritor. Pe P.S.D. nu-l urm„re∫te deocamdat„ nimeni, dar, precaut, el se traveste∫te mereu. Ei, nu chiar nimeni, dar cel pu˛in a∫a pare.

Vorbesc finan˛i∫tii despre creditele neperformante ale b„ncilor, vorbesc economi∫tii despre arieratele din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 economie, vorbesc juri∫tii despre erori judiciare. Œnsumate, ele dau imaginea ∫ubrezeniei administra˛iei rom‚ne∫ti, caracterizat„ prin lips„ de scrupule, acumulare de averi prin furt, crim„ organizat„, fraud„ electoral„, evazionism fiscal, favorizarea infractorului, complicit„˛i Ón drenarea fondurilor publice.

Cei ce se vait„ c„ le este greu, f„r„ locuri de munc„, f„r„ surse de existen˛„, f„r„ medicamente, hran„, c„ldur„, locuin˛e, bani pentru ∫coala ori h„inu˛ele copiilor, aleg„torii rom‚ni au fost adu∫i, deliberat, Ón starea jalnic„ de a genera ira˛ionalele credite neperformante ale guvern„rilor din ultimii 15 ani.

Autoturismele sunt dotate cu sisteme de dezaburire a parbrizelor, asigur‚nd vizibilitatea clar„. Cine va reu∫i s„ lupte cu crea˛ia televiziunilor, radiourilor ∫i ziarelor, produc„toare de cea˛„ ∫i cine va inventa un sistem eficient de dezaburire a aleg„torului rom‚n?

Declara˛ie politic„: îAlegerile preliminare din P.S.D.“. Duminic„, 5 septembrie 2004, Ón cadrul P.S.D. au avut loc alegeri preliminare pentru desemnarea reprezentan˛ilor Ón viitorul Parlament.

P.S.D. a fost cel care a sus˛inut necesitatea introducerii votului uninominal Ón Parlament, dar acest lucru nu a fost sus˛inut ∫i de opozi˛ie.

Prin aceste alegeri preliminare, P.S.D. Ó∫i desemneaz„ democratic reprezentan˛ii.

Œn urma rezultatelor par˛iale la aceste alegeri, reprezentan˛ii Ón viitorul Parlament vor fi ∫i tineri, ∫i femei, dar, foarte important, vor fi oamenii care justific„ legitimitatea desemn„rii lor prin num„rul mare de voturi primite.

Numai a∫a clasa politic„ se poate schimba, cet„˛enii vor avea mai mult„ Óncredere Ón cei care Ói reprezint„.

Eu consider c„ toate partidele ∫i forma˛iunile politice ar trebui s„-∫i desemneze Ón acest mod reprezentan˛ii, pentru consolidarea democra˛iei ∫i cre∫terea Óncrederii popula˛iei.

Declara˛ie politic„: îNep„sarea ∫i politicianismul ieftin al guvernan˛ilor las„ ˛ara f„r„ ap„rare Ón fa˛a calamit„˛ilor naturale“.

Din p„cate, ∫i vara aceasta s-a adeverit zicala c„ îLa omul s„rac, nici boii nu-i trag“, astfel c„, dup„ ani de secet„, am fost bombarda˛i de avertiz„ri meteo care au fost confirmate Ón cel mai nepl„cut mod cu putin˛„. Vijeliile de o putere ∫i intensitate neobi∫nuit„, precipita˛iile Ón cantit„˛i impresionante au f„cut pr„p„d, inund‚nd ora∫e, sate, terenuri cultivate, au provocat alunec„ri de teren, toate acestea produc‚nd Ónsemnate pagube materiale Ón numeroase zone ale ˛„rii. Case inundate, locuin˛e avariate, persoane ucise, r„nite sau disp„rute, culturi agricole distruse, animale ∫i p„s„ri Ónecate, kilometri Óntregi de drumuri afectate, circula˛ia feroviar„ Óngreunat„, comune ∫i sate r„mase f„r„ energie electric„, cam a∫a se poate descrie tabloul apocaliptic pe care-l prezint„ multe jude˛e.

A fost evident Ón aceste zile grele c„ preocup„rile Guvernului P.S.D. ∫i ale primului-ministru nu au fost dictate de grija pentru bie˛ii oameni n„p„stui˛i, ci de grija pentru propria imagine. Manifest„rile foarte zgomotoase ale domnului Adrian N„stase ∫i ale altor membri ai Guvernului, promisiunile ∫i apelurile la solidaritate uman„

nu reprezint„ dec‚t vorbe goale menite s„-i ademeneasc„ pe bie˛ii oameni, o propagand„ electoral„ ∫i ieftin„ Ón favoarea P.S.D. BineÓn˛eles c„ nu au explicat acestor oameni de ce nu s-au alocat fonduri pentru sisteme de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor, de ce Ón cei 15 ani de capitalism s„lbatic nu au fost Óntre˛inute m„car lucr„rile de regularizare a cursurilor de ap„ realizate sub vechiul regim, dup„ marile inunda˛ii din 1970.

Chiar ∫i pu˛inii bani aloca˛i pentru sistemele de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor ar fi putut evita at‚tea nenorociri, dac„ nu ar fi ajuns Ón buzunarele îbaronilor“ ∫i ale altor mafio˛i patrona˛i de partidele ce s-au perindat la guvernare.

Dar ∫i f„r„ mari resurse financiare alocate lucr„rilor de Óndiguiri, regulariz„ri de albii ∫i alte lucr„ri de prevenire a rev„rs„rii r‚urilor, tot se putea face ceva pentru diminuarea ∫i chiar Ónl„turarea efectelor precipita˛iilor abundente, dac„ exista m„car voin˛„ politic„. De ce nu s-a cerut autorit„˛ilor s„ Ómpiedice depunerea pe malurile apelor curg„toare a reziduurilor ∫i de∫eurilor de tot felul, s„ mobilizeze popula˛ia la primirea avertiz„rilor meteorologice, la consolidarea digurilor, podurilor ∫i pode˛elor existente, la ridicarea de noi baraje, a∫a cum se proceda nu numai Ón vechiul regim, dar ∫i Ón alte perioade istorice c‚nd ˛ara sau comunitatea era amenin˛at„, indiferent din ce cauz„? Inspectorii de mediu de la Ministerul Apelor, primarii, ∫efii posturilor de poli˛ie ∫i de la jandarmi ar trebui s„ fie tra∫i la r„spundere pentru pasivitatea lor ce pune Ón primejdie vie˛ile ∫i avutul oamenilor, s„ fie f„cu˛i r„spunz„tori solidari pentru marile pagube materiale ∫i chiar pentru pierderile de vie˛i omene∫ti produse ∫i din vina lor, nu numai datorit„ stihiilor naturii.

Nu pot s„ nu semnalez un fapt cel pu˛in ciudat, remarcat de fapt ∫i de al˛ii. Œn 11 din cei 15 ani ce au trecut din decembrie ’89, ˛ara a fost condus„ de un ∫ef specialist Ón gospod„rirea apelor. Este vorba de domnul Ion Iliescu. Ce a f„cut Domnia sa nu numai ca pre∫edinte al ˛„rii, dar ∫i ca specialist pentru prevenirea unor asemenea dezastre, chiar Ón domeniul s„u de formare profesional„? Exist„ un singur r„spuns: nimic. ™i ne mai mir„m de nep„sarea ∫i indolen˛a generalizat„ fa˛„ de aceste probleme grave, l„s‚nd ˛ara f„r„ nici o ap„rare Ómpotriva oric„ror capricii ale naturii. Mai mult, sub ochii lui ∫i obl„duirea guvernan˛ilor P.S.D., s-a procedat la defri∫„rile s„lbatice de p„duri ∫i chiar de perdele de protec˛ie de c„tre bandele de mafio˛i pu∫i pe c„p„tuial„ rapid„, f„r„ munc„, ∫i de ˛igani, la distrugerea sistemelor de Ómbun„t„˛iri funciare de protec˛ie Ómpotriva inunda˛iilor.

Ca un exemplu de politicianism Ón gestionarea sectorului de Ómbun„t„˛iri funciare prezint urm„torul fapt: fostul ministru al agriculturii, Ilie S‚rbu, voia s„ mute sediul filialei zonale Mure∫ — Oltul superior, al Agen˛iei Na˛ionale a Œmbun„t„˛irilor Funciare, de la Bra∫ov la Sf‚ntu Gheorghe, sub presiunea preten˛iilor U.D.M.R., f„r„ nici o justificare logic„, f„r„ s„ ˛in„ cont c„ jude˛ul Bra∫ov avea cea mai mare experien˛„ Ón acest gen de lucr„ri, avea cea mai mare suprafa˛„ amenajat„ Ón acest sens ∫i, Ón fine, aici a func˛ionat Óntotdeauna o asemenea filial„. S-a renun˛at la aceast„ m„sur„ numai Ón urma protestelor energice ale salaria˛ilor, ale sindicatului, la care m-am al„turat ∫i eu prin interven˛ii Ón Camera Deputa˛ilor, inclusiv o interpelare adresat„ ministrului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 mai sus men˛ionat. Cum s„ mai mearg„ treburile bine Ón acest sector?!

V„z‚nd modul lamentabil Ón care s-a intervenit la recentele calamit„˛i, Ómi revine obsedant Ón minte Óntrebarea: unde este armata, de ce nu intervine cu amfibii, b„rci, elicoptere, pontoane, alte mijloace ce le de˛ine, pentru salvarea oamenilor ∫i a avutului lor? Œn afar„ de c‚˛iva jandarmi cu lope˛i, g„le˛i ∫i m„turi (∫i alea probabil luate de la gospodarii inunda˛i), nu s-au v„zut al˛i militari s„ intervin„ la aceste dezastre, care cred c„ sunt asemenea unor st„ri de necesitate. Œn 1970 toat„ armata a fost mobilizat„ la inunda˛ii. Acum de ce nu se mai poate? Cine ne ap„r„ Ón fa˛a dezl„n˛uirilor naturii ∫i, Doamne fere∫te, poate fi ∫i mai r„u?!

P.R.M. s-a al„turat efortului de ajutorare a sinistra˛ilor ∫i a manifestat ata∫amentul fa˛„ de popula˛ia greu Óncercat„ din zonele calamitate, trimi˛‚nd numeroase ajutoare.

Dar este timpul ca o nou„ guvernare s„ ofere solu˛ii imediate ∫i eficiente, s„ treac„ la m„suri menite s„ pun„ cap„t haosului criminal care se manifest„ Ón prevenirea ∫i combaterea calamit„˛ilor naturii, s„ protejeze popula˛ia Ómpotriva dezastrelor.

Din p„cate, actuala guvernare tr‚mbi˛eaz„ Ón aceste zile pe toate canalele mass-media m„surile de ajutorare luate pentru refacerea gospod„riilor celor afecta˛i de calamit„˛i, dar n-am sesizat Ón toate aceste laude nici o inten˛ie, sarcin„ sau promisiune, ca organele abilitate profesional cu problemele de Ómbun„t„˛iri funciare, administra˛iile locale etc. s„ fie puse la treab„ ∫i s„ g‚ndeasc„ pe timp scurt ∫i mediu m„suri concrete ∫i specifice fiec„rei zone, comune, sat, m„car pentru atenuarea problemelor cu care s-au confruntat la sf‚r∫itul lunii august. Se procedeaz„ tot pompieristic, ca ∫i Ón cazul Ónc„lzirii locuin˛elor, f„r„ a se stabili m„suri de perspectiv„. Guvernan˛ii umbl„ tot la efect, f„r„ s„ analizeze ∫i s„ ia m„suri pentru Ónl„turarea cauzelor.

Œn numele Uniunii Jude˛ene a Pensionarilor din Bihor, Asocia˛iei fo∫tilor miliari — muncitori Ón deta∫amentele de munc„ 1950—1961, Asocia˛iei Investitorilor F.N.I. din Bihor ∫i Asocia˛iei ™omerilor din Bihor m„ adresez Ón Parlamentul Rom‚niei cu urm„toarea declara˛ie politic„:

Dup„ lovitura de stat din decembrie 1989, îbotezat„“ de unii anali∫ti drept îrevolu˛ie“, oamenii politici care au ajuns s„ conduc„ destinele ˛„rii mai mult au jefuit-o dec‚t au condus-o, l„s‚nd o mul˛ime de lucr„tori f„r„ servicii, arunc‚ndu-i Ón ∫omaj, pension‚ndu-i sub diferite motive, s„r„cindu-i ∫i umilindu-i. Ast„zi num„rul acestora se ridic„ la 7,8 milioane.

Trecerea brusc„, Ón mod anarhic, de la socialism la capitalism, f„r„ o g‚ndire ∫i un plan coerent ∫i etapizat, a scos la iveal„ toate tarele posibile care s„l„∫luiesc ascunse Ón sufletele unor concet„˛eni: dorin˛a de Ómbog„˛ire rapid„, corup˛ia, pl„cerea de a exploata ∫i a umili, arogan˛a, impertinen˛a. Ca urmare, sondajele de opinie reale arat„ c„ 80% din popula˛ie nu mai are Óncredere Ón actualii guvernan˛i, poporul consider‚ndu-se Ón∫elat prin promisiuni mincinoase, lansate pe toate canalele mass-media: ziare, radio. TV.

Tot mai mul˛i cet„˛eni ai Rom‚niei, indiferent de na˛ionalitate, sunt convin∫i c„ actualii guvernan˛i nu mai au dreptul s„ conduc„ dup„ alegerile din noiembrie 2004. De∫i se intituleaz„ îsocial-democra˛i“, Ón anii 1990—1996

∫i 2000—2004 ei au transpus Ón practic„ o politic„ de dezindustrializare ∫i s„r„cire a ˛„rii, printr-o privatizare anarhic„, care a favorizat doar Ómbog„˛irea unor potenta˛i ai noilor vremuri.

Ca urmare, au disp„rut fabrici ∫i uzine care produceau p‚n„ Ón 1989 bunuri competitive pe plan european ∫i mondial, f„c‚nd concuren˛„ unor industrii cu vechi tradi˛ii Ón ˛„rile vestice, nucleul agriculturii moderne care se Ónfiripase Ón anii 1970—1980 ai secolului trecut (sere, iriga˛ii, livezi, institute de cercetare) a fost spulberat. O dat„ cu ace∫ti pa∫i Ónapoi a Ónceput s„ creasc„, Ón propor˛ie geometric„, num„rul ∫omerilor, s„r„cia ∫i disperarea.

Œn consecin˛„, nu mai accept„m s„ fim min˛i˛i, nu mai dorim s„ fim complici la jefuirea ˛„rii ∫i s„r„cirea marii majorit„˛i a poporului, anun˛‚nd actuala coali˛ie de la putere ∫i pe ∫eful statului c„ nu Ói vom mai vota Ón toamna anului curent.

P‚n„ Ón prezent nu s-a luat nici o m„sur„ real„ ∫i durabil„ pentru Ómbun„t„˛irea vie˛ii pensionarilor, ∫omerilor, bolnavilor, Ón general, ∫i a celor din genera˛ia noastr„, Ón special. De∫i noi suntem cei care, a∫a cum s-a putut ∫i cum am fost dirija˛i, trudind din greu ∫i sper‚nd Ón mai bine pentru urma∫ii no∫tri, Ón ultimii 50 de ani am ridicat ˛ara Óntr-o nou„ etap„ de dezvoltare economic„ fa˛„ de ceea ce s-a putut realiza Ón perioada interbelic„.

M„surile luate de guvernan˛i Ón ultimele luni, viz‚nd cre∫terea pensiilor, gratuit„˛i pe mijloacele de transport, alte subven˛ii pentru îco∫ul zilnic“, pe l‚ng„ c„ sunt infime, au fost rapid anulate de cre∫terea pre˛urilor la combustibilii folosi˛i Ón procesul de produc˛ie a bunurilor de consum zilnic. Propaganda nu ˛ine de foame ∫i nu asigur„ s„n„tatea cet„˛eanului!

S-au dat uit„rii promisiunile P.S.D. din preajma ∫i din timpul alegerilor locale ∫i generale din 2000, mai ales Legea nr. 19/2000, legea pensiilor, care la art. 180 prevedea recalcularea acestora.

Consider„m c„ dup„ 40—45 de ani de munc„ ar trebui s„ avem o pensie decent„, care s„ ne asigure o via˛„ Ón consecin˛„, nu neap„rat abundent„ ∫i f„r„ griji, pentru cei c‚˛iva ani, mai mul˛i sau mai pu˛ini, pe care Dumnezeu ni-i va mai da de tr„it.

Nu ne putem explica cum Ónainte de 1990 s-au construit zeci ∫i sute de blocuri Ón fiecare ora∫, asigur‚ndu-se locuin˛e, Ón marea lor majoritate decente, pentru to˛i solicitan˛ii, f„r„ s„ se ˛in„ cont de func˛ie ∫i preg„tirea profesional„ avut„. Oamenii muncii ∫i pensionarii, at‚t din industrie, c‚t ∫i din agricultur„, administra˛ie, Ónv„˛„m‚nt ∫i cultur„, au beneficiat de tratament spitalicesc ∫i Ón sta˛iuni balneoclimaterice aproape gratuit. Copiii îoamenilor muncii“ puteau frecventa gr„dini˛ele, ∫colile ∫i universit„˛ile f„r„ cheltuieli deosebite. Se va spune c„ Óntr-o economie strict centralizat„ ∫i dirijat„, cum a fost cea dinainte de 1989, se puteau acoperi aceste nevoi din bugetul statului. Ast„zi statul nu Ó∫i constituie anual un astfel de buget? De ce nu este alimentat ritmic ∫i sigur? De ce se permite evaziunea fiscal„ a afacerilor îbaronilor“ pesedi∫ti, udemeri∫ti, pedi∫ti sau liberali?

Ne adres„m ca ultim„ speran˛„ Partidului Rom‚nia Mare, partid care, pe l‚ng„ criticile documentate f„cute guvernan˛ilor ∫i opozi˛iei, este consecvent Ón aplicarea programului ∫i statutului P.R.M., puse Ón slujba cet„˛enilor ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

îArgumente pentru construirea unei s„li de sport la Clubul Sportiv ™colar Drobeta-Turnu-Severin“

Clubul Sportiv ™colar din municipiul Drobeta-TurnuSeverin este unitate de Ónv„˛„m‚nt independent„, cu personalitate juridic„, din anul 1972, av‚nd certificatul de identitate sportiv„ cu nr. 0000210, eliberat Ón anul 2001. Are sec˛ii pentru urm„toarele ramuri de sport: atletism, fotbal, baschet, volei, handbal, lupte greco-romane, judo ∫i nata˛ie. Activitatea Clubului se desf„∫oar„ Óntr-o sal„ care nu corespunde normelor de omologare pentru desf„∫urarea competi˛iilor oficiale, fiind nevoit s„ apeleze la s„lile de sport din jude˛ele limitrofe, pl„tind sume considerabile pentru chirii, deplasarea, cazarea ∫i masa sportivilor.

Clubul Sportiv ™colar, conform adresei Federa˛iei Rom‚ne de Handbal cu nr. 375 din 23 aprilie 2004, este o unitate cu rezultate de excep˛ie privind selec˛ia, preg„tirea ∫i perfec˛ionarea elevilor sportivi, c‚t ∫i a rezultatelor foarte bune ob˛inute Ón campionatele na˛ionale de juniori, masculin ∫i feminin.

Astfel, la nivelul echipelor de juniori I, II ∫i III, masculin ∫i feminin, se poate remarca prezen˛a echipelor Ón turneele semifinale ∫i finale din anii 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent, dup„ cum urmeaz„: masculin — prezen˛„ Ón opt turnee finale, cucerind medaliile de bronz Ón 1998 ∫i argint Ón 1999; feminin — prezen˛„ Ón 17 turnee finale ∫i semifinale, cucerind 3 medalii de bronz ∫i una de argint.

Œn ultima perioad„ au fost promova˛i 6 juc„tori de handbal Ón loturile na˛ionale ∫i 25 de sportivi Ón Divizia A, iar la feminin au fost promovate 10 sportive Ón loturile na˛ionale.

Din ambele grupe s-au ob˛inut titluri de campioni ∫i campioane la nivel na˛ional, european, mondial ∫i olimpic.

Clubul Sportiv ™colar de˛ine teren Ón proprietate pe care poate fi construit„ o sal„ regulamentar„ pentru desf„∫urarea competi˛iilor.

Fa˛„ de cele ar„tate, rog Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului s„ ia Ón aten˛ie argumentele prezentate ∫i s„ includ„ Ón programul na˛ional intitulat îS„li de sport“ acest obiectiv important care va contribui la realizarea de Ónalte performan˛e.

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îEste admisibil ca Ón Camera Deputa˛ilor un deputat s„ se comporte, a∫a cum a apreciat presa, «ca-n Ferentari»“?

Presa a relatat pe larg c„ Ón ziua de 1 septembrie a.c. domnul deputat Eugen Nicol„escu, Óntr-un acces de furie ∫i ˛ip‚nd, a numit-o Ón fa˛a reprezentan˛ilor presei îvagaboand„“ pe doamna Rodica Avram, directoarea Direc˛iei pentru comunicare, pres„ ∫i rela˛ii publice din Secretariatul General al Camerei Deputa˛ilor, de∫i aceasta nu era de fa˛„, pe motiv c„ sala conferin˛elor de pres„ era Ónchis„.

Enerv‚ndu-se, domnul deputat Nicol„escu a amenin˛at c„ dac„ îvagaboanda nu vine cu cheia Ón din˛i“ va fi dat„ afar„ din serviciu peste 3 luni (deci dup„ alegeri).

Œn fa˛a unor astfel de manifest„ri suburbane din partea unui deputat ∫i pentru caracterizarea obiectiv„ a acestora sunt necesare c‚teva preciz„ri.

Conferin˛a de pres„ a Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal a fost convocat„ intempestiv, nefiind programat„ potrivit procedurilor Ón vigoare; ca

urmare, Ón momentul Ón care s-a anun˛at evenimentul, sala pentru conferin˛ele de pres„ era Ónchis„, cheia fiind adus„ Óns„ Ón circa 5, 6 minute.

Domnul deputat Nicol„escu, de∫i este purt„torul de cuv‚nt al Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, nici m„car nu o cunoa∫te pe directoarea Direc˛iei de pres„ ∫i nici atribu˛iile acesteia. Œn concep˛ia sa, acestea s-ar rezuma la aducerea îÓn din˛i“ a cheii de la sala de conferin˛e de pres„. Domnia sa a omis faptul c„ aducerea cheii la sala respectiv„ intr„ Ón sarcinile serviciilor administrative, la sesizarea Direc˛iei de pres„, Ón urma solicit„rii Ón scris a unui grup parlamentar sau a altor structuri abilitate.

Acestea sunt faptele. Analiza lor impune exprimarea unei pozi˛ii ferme de dezaprobare fa˛„ de astfel de atitudini, care nu fac cinste Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i pentru evitarea unor astfel de evenimente reprobabile Ón viitor. Ea se bazeaz„ pe urm„toarele elemente:

Jignirea Ón fa˛a reprezentan˛ilor presei, f„r„ nici un motiv plauzibil, a unei doamne onorabile, Ón exerci˛iul func˛iunii, este, Ón sine, un act necivilizat, dezonorant ∫i incompatibil cu statutul de deputat al domnului Nicol„escu ∫i de reprezentant al unei circumscrip˛ii electorale din inima Transilvaniei, caracterizat„ printr-un grad ridicat de civiliza˛ie ∫i de respect fa˛„ de femei.

Pe bun„ dreptate, presa a caracterizat jignirea proferat„ de domnul deputat ca fiind uitarea celor ∫apte ani de acas„ ∫i care reprezint„ un comportament îca-n Ferentari“, respectiv de mahala.

Amenin˛area cu îdatul afar„ din serviciu peste 3 luni“ dovede∫te lips„ de respect fa˛„ de institu˛ia parlamentar„ ∫i a regulamentelor care o guverneaz„. Cu alte cuvinte, Ón aceast„ concep˛ie, Ón viitorul apropiat nu ne a∫teapt„ armonia ∫i pacea social„, ci r„zbunarea.

Œn calitate de purt„tor de cuv‚nt al Partidului Na˛ional Liberal, partid care nu pierde nici o ocazie s„ afirme c„ reprezint„ elitele, domnul Nicol„escu, prin comportamentul pe care l-a avut, compromite Ónsu∫i partidul pe care Ól reprezint„. Este, de asemenea, grav c„ nu s-a manifestat o desolidarizare fa˛„ de acest comportament din partea colegilor s„i de partid prezen˛i la cele Ónt‚mplate: doamna deputat Monica Musc„ ∫i domnii deputa˛i Radu Berceanu ∫i C„t„lin Popescu-T„riceanu.

Pentru un purt„tor de cuv‚nt al unui partid parlamentar cu preten˛ii, respectiv pentru un intelectual ∫i cadru didactic, este grav s„ nu cunoasc„ semnifica˛ia cuvintelor pe care le folose∫te. Œn Dic˛ionarul explicativ al limbii rom‚ne cuv‚ntul îvagabond“ Ónseamn„ om de nimic, f„r„ c„p„t‚i; om f„r„ ocupa˛ie stabil„, f„r„ domiciliu fix; om care r„t„ce∫te f„r„ rost pe drumuri. A∫a vede Domnia sa calitatea unui func˛ionar cu sarcini de r„spundere din aparatul Camerei Deputa˛ilor?

Œn ceea ce prive∫te amenin˛area cu îdatul afar„ din serviciu peste 3 luni“, cred c„ domnul deputat Nicol„escu nu ar trebui s„-∫i fac„ iluzii cu privire la c‚∫tigarea alegerilor pentru a-∫i pune Ón oper„ amenin˛area, ˛in‚nd seama de o veche zical„: îS„ nu Ó˛i faci iluzii, ca s„ nu ai deziluzii.“ Deziluzia Ón cazul respectiv este mai mult dec‚t probabil„.

îBine c„ Rom‚nia nu e Reghin!“

Conform recens„m‚ntului popula˛iei din februarie 2002, Ón municipiul Reghin din jude˛ul Mure∫ tr„iesc 36.023 de locuitori, din care 23.527, adic„ 65,31%, s-au declarat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 rom‚ni, iar 10.353, adic„ 28,74%, maghiari. Cu toate acestea, de∫i p‚n„ Ón prezent nu s-a remarcat prin nimic, la recentele alegeri locale, Ón func˛ia de primar al localit„˛ii a fost ales un maghiar! Œn condi˛iile Ón care rom‚nii nu s-au prezentat la urne, votul etnic a func˛ionat!

De aceste date statistice ∫i de acest fapt mi-am adus aminte s‚mb„t„, 4 septembrie, c‚nd, la T‚rgu-Mure∫, Consiliul Reprezentan˛ilor Unionali ai U.D.M.R. a hot„r‚t cu 109 voturi favorabile ca Markó Béla s„ reprezinte Uniunea Ón cursa preziden˛ial„. Cu alte cuvinte, o minoritate de maximum 6% are preten˛ia s„ conduc„ Rom‚nia! Nu ar fi nimic r„u Ón asta, fiindc„ Rom‚nia a mai avut pre∫edin˛i selecta˛i din r‚ndul minorit„˛ilor, dar de data aceasta apreciez c„ se Óntrece m„sura. îProgramul meu electoral este cel al U.D.M.R. ∫i, accept‚nd aceast„ dorin˛„ a filialelor de a candida la preziden˛iale, doresc s„ fac fa˛„ provoc„rilor anului 2004, s„ satisfac toate provoc„rile lansate de aceast„ candidatur„“, a declarat imediat noul candidat la Pre∫edin˛ie. Iar conducerea U.D.M.R. a preluat, Ónainte de campania electoral„, aproape Ón totalitate programul electoral al aripii reformiste, intitulat îDialog pentru autonomie“. Acesta, deoarece actualele regiuni de dezvoltare economic„ sunt apreciate nefunc˛ionale, cuprinde Ón mod explicit Ónfiin˛area f nutului Secuiesc, care ar urma s„ Ónglobeze jude˛ele Harghita, Covasna ∫i par˛ial Mure∫, s„ Ónf„ptuiasc„ Ón urm„torii patru ani institu˛ii ale autonomiei, ceea ce presupune crearea cadrului juridic complet al autonomiei culturale, realizarea autonomiei administrativ-teritoriale, crearea de forme noi de colaborare regional„ Óntre jude˛ele secuie∫ti, modificarea regiunilor de dezvoltare economic„ ∫i crearea de garan˛ii legale pentru reprezentarea propor˛ional„ a comunit„˛ilor minoritare Ón organele decizionale ∫i executive, inclusiv Ón poli˛ie ∫i alte institu˛ii importante.

îNu este nevoie de referendum, stima˛i colegi, pentru a afla dac„ secuii vor sau nu autonomie. Noi putem spune tuturor ∫i f„r„ referendum: vor, fire∫te c„ vor, cum s„ nu vrea! Numai c„ asta nu se poate realiza printr-un referendum unilateral, ci printr-o lupt„ asidu„ Ón continuare, care s„ se concretizeze Ón obiectivele enun˛ate“, a precizat Ón discursul s„u Markó Béla.

Care este diferen˛a dintre îmodera˛ii“ ∫i îradicalii“ din U.D.M.R.? Crede˛i c„ Ónt‚mpl„tor Ón jude˛ele Covasna, Harghita, Mure∫, Cluj, S„laj, Bihor sau Satu Mare aranjamentele ∫i protocolul P.S.D.—U.D.M.R. a func˛ionat at‚t de bine Ónc‚t au Ón fruntea lor pre∫edin˛i sau cel pu˛in vicepre∫edin˛i de consilii jude˛ene maghiari?

M-am s„turat de Transilvania Mic„ ∫i de Ungaria Mare! Vreau o ˛ar„ normal„, o ˛ar„ a tuturor celor care locuim pe aceste mirifice plaiuri ∫i se nume∫te Rom‚nia! O ˛ar„ Ón care copiii no∫tri s„ doreasc„ s„-∫i cl„deasc„ un viitor demn, pe p„m‚ntul unde sunt Ónmorm‚nta˛i mo∫ii ∫i str„mo∫ii lor!

Nu am nimic cu domnul Markó Béla, nu sunt xenofob, dar vreau ca pre∫edintele Rom‚niei s„ fie leal statului Ón fruntea c„ruia va fi ales. Formularea îceea ce e bine comunit„˛ii maghiare e bine ∫i pentru Rom‚nia“, m„ face s„ m„ g‚ndesc c„ d‚nsul pune c„ru˛a Ónaintea boilor. Doresc ca pre∫edintele Rom‚niei s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ spun„ exact invers: îCe e bun pentru Rom‚nia, e bun ∫i pentru U.D.M.R.!“ Sper c„ rom‚nii se vor orienta ∫i la alegerile din 28 noiembrie vor vota astfel Ónc‚t s„ m„ bucur c„ Rom‚nia nu e Reghin!

Pe perioada vacan˛ei parlamentare, Guvernul, ajutat de un Parlament controlat ∫i lipsit de atribu˛iile sale esen˛iale, s-a jucat cu emiterea de ordonan˛e, inclusiv Ón domeniul rectific„rii bugetare ∫i politicilor fiscale.

De∫i atributul de legiferare este numai al Parlamentului potrivit Constitu˛iei ∫i normelor democratice, Guvernul P.S.D. nu s-a re˛inut s„ rectifice bugetul statului ∫i s„ aloce sume importante provenite din economii ∫i din Óncas„ri suplimentare. Este de neÓn˛eles de ce nu s-a a∫teptat reluarea lucr„rilor Parlamentului ∫i, cu un proiect de lege a c„rui dezbatere putea fi cerut„ cu prioritate, se putea ajunge la o dezbatere serioas„ a adun„rii ∫i consum„rii banului public. S-a preferat lipsa total„ de transparen˛„, ∫tiindu-se c„ ordonan˛ele referitoare la rectificarea bugetar„ vor fi luate Ón dezbatere la o dat„ c‚nd nu se mai poate corecta nimic, pentru c„ banii au fost cheltui˛i de cei c„rora le-au fost aloca˛i.

Este cunoscut„ criza din sistemul de s„n„tate, problemele cu care se confrunt„ educa˛ia ∫i nemul˛umirile tot mai mari ale profesorilor, iar rectificarea bugetar„ nu a adus nimic din ceea ce ar fi trebuit s„ fie solu˛ii pentru ie∫irea din criz„ ∫i atenuarea dezechilibrelor majore din aceste dou„ sectoare de activitate.

S-au anun˛at programe cu impact social, m„suri strict electorale, cu impact negativ pe bugetul statului, care nu au sus˛inerea financiar„ pe o perioad„ lung„ de timp, ele fiind finan˛ate numai pentru ultima parte a acestui an.

Œntr-o asemenea manier„ de lucru sper„ Guvernul P.S.D. s„ mituiasc„ popula˛ia, s„ manipuleze rezultatele alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale ∫i s„ mai c‚∫tige un mandat de patru ani.

Agresivitatea mediatic„, inclusiv prin Ónc„lcarea legii cu ocazia alegerilor preliminare din P.S.D., va fi probabil bumerangul care va lovi ini˛iatorii acestei campanii f„r„ precedent de cult al personalit„˛ii, de arogan˛„ fa˛„ de oricine g‚nde∫te altfel, iar cet„˛enii se vor revolta a∫a cum au f„cut cu fostul primar pesedist Sechelariu.

Am speran˛a c„ abuzul mediatic pe toate canalele de televiziune, radio ∫i aproape toat„ presa scris„, zilnic ∫i de mai multe ori pe zi, asupra telespectatorilor, radioascult„torilor ∫i cititorilor va avea efectul contrar: suprasaturarea ∫i dorin˛a de a sc„pa de cei care nu au dec‚t preocuparea de a-∫i face publicitate pe bani publici.

Societ„˛i ∫i companii na˛ionale cu capital de stat sau majoritar de stat care au activitate de monopol, deci f„r„ necesitatea de reclam„, pl„tesc sute de mii dolari pe publicitate la institu˛iile de media pentru a face imagine acestui Guvern corupt, incapabil s„ munceasc„ cinstit, eficient ∫i corect pentru cet„˛enii rom‚ni.

Sper ca rectificarea bugetar„ electoral„ care exemplific„ g‚ndirea pervers„ a P.S.D. s„ fie printre ultimele, urm‚nd ca rom‚nii s„-∫i poat„ hot„rÓ singuri viitorul prin intermediul parlamentarilor, care sunt ∫i trebuie s„ fie Ón slujba cet„˛eanului, care s„ le reprezinte interesele ∫i s„ controleze cum se aplic„ politicile guvernamentale.

Declara˛ie politic„: îŒn sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D.“

Salarizarea decent„ a personalului din sistemul sanitar Premierul Adrian N„stase a prezentat Ón Parlamentul Rom‚niei pe data de 22 decembrie 2000 Programul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 guvernare al P.S.D., promi˛‚nd c„ îsalarizarea personalului sanitar superior ∫i mediu, at‚t Ón medicina primar„, c‚t ∫i Ón cea de specialitate, se va face Ón func˛ie de presta˛iile efectuate, de eficien˛a ∫i calitatea actului medical, indiferent de statutul public sau privat al furnizorului. Se vor introduce sisteme de plat„ — plata per capita, per act sau combinarea celor dou„ modalit„˛i — care s„ stimuleze furnizorii s„ ofere servicii sanitare de calitate“.

Promisiuni, promisiuni...

Œn iunie 2004, conform Institutului Na˛ional de Statistic„, salariile personalului din sistemul sanitar sunt cele mai mici din sectorul bugetar, salarii mai mici dec‚t personalul din sistemul sanitar av‚nd doar lucr„torii din salubritate, dup„ cum se poate observa:

|||Salariu mediu net| |---|---|---| |Œnv„˛„m‚nt<br>S„n„tate||5.892.397 lei<br>4.794.920 lei| |Administra˛ie<br>Electricitate<br>Minerit<br>Salubritate|public„|7.725.207 lei<br>9.349.572 lei<br>8.602.795 lei<br>4.209.478 lei|

Constat‚nd c„, dup„ 4 ani de guvernare P.S.D., cel mai prost pl„ti˛i bugetari sunt cei din sistemul sanitar, mai mul˛i membri ai Comisiei de s„n„tate din Camera Deputa˛ilor, comisie condus„ de c„tre prof. univ. dr. Mircea Ifrim, deputat P.R.M., au propus o Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile publice ale sectorului sanitar (B. P. nr. 295/2004).

Aceast„ lege are ca obiect de reglementare salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului de specialitate medico-sanitar, ale personalului auxiliar sanitar, precum ∫i ale altor categorii de personal Óncadrat, Ón baza contractului individual de munc„, Ón unit„˛ile sanitare din sectorul bugetar. Salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din sectorul sanitar trebuie îs„ reflecte Ón mod real importan˛a acestui sector, av‚nd drept scop final o asisten˛„ medical„ eficient„ ∫i de calitate, care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei“.

Punctul de vedere al Guvernului P.S.D., transmis nou„, deputa˛ilor ini˛iatori, este stupefiant: îGuvernul nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative.“ Argumentele invocate sunt urm„toarele:

1. Elaborarea unor legi speciale de salarizare a personalului contractual pe sectoare de activitate nu se justific„. Aprobarea m„surii propuse este v„dit discriminatorie fa˛„ de celelalte categorii de personal din afara sistemului medico-sanitar, ceea ce va conduce la inechit„˛i Ón salarizarea altor func˛ii cu atribu˛ii similare Ón Óntreg sectorul bugetar.

2. Este nevoie de un efort financiar suplimentar Ón cuantum de 58.839,2 miliarde lei, sum„ calculat„ pentru un num„r de 315.000 de salaria˛i din sectorul de s„n„tate ∫i asisten˛„ social„, conform datelor statistice din anul 2004, Ón aceast„ propunere legislativ„ propun‚ndu-se o cre∫tere medie a salariului de baz„ fa˛„ de iunie 2004 de 257,5% ∫i un salariu mediu brut propus pentru 2005 de 19.206.828 lei, fa˛„ de un salariu mediu brut Ón martie 2004 de 7.036.757.

Argumentele Guvernului P.S.D. îNu sunt bani pentru s„n„tate“ sunt cinice ∫i arat„ c„ nu-i pas„ de s„n„tatea na˛iunii rom‚ne. Oare nu cunoa∫te Guvernul P.S.D. c„,

a∫a cum se poate observa, salariul mediu net Ón sectorul sanitar este pu˛in mai mare dec‚t al unui lucr„tor din serviciile de salubritate?

Se spune c„ nu sunt bani pentru cre∫terea salariilor Ón sistemul sanitar, dar Curtea de Conturi a Rom‚niei, Ón raportul pe anul 2004, constat„ c„ îÓn bugetul de venituri consolidat al Casei de Asigur„ri de S„n„tate pe anul 2004 nu s-au luat Ón considerare disponibilit„˛ile b„ne∫ti ale C.N.A.S. la 31.12.2003, Ón sum„ de 7.071 miliarde lei, din care fond de rezerv„ 3.009 miliarde lei.

Neconsiderarea acestor disponibilit„˛i ca surs„ de finan˛are a cheltuielilor a condus la propunerea de c„tre C.N.A.S. a unui buget de venituri consolidat dezechilibrat, cu cheltuieli mai mari dec‚t veniturile. Aceasta a avut drept consecin˛„ propunerea de acoperire a deficitului de la bugetul de stat, or, situa˛ia financiar„ real„ a C.N.A.S. nu impunea solicitarea de subven˛ii de la bugetul de stat.

C‚te alte fonduri nu au fost cheltuite fie ineficient, fie Ón alte scopuri dec‚t cele de a asigura asisten˛a medical„? Cele 500 milioane de dolari cheltui˛i pe aparatura medical„ care fie nu a fost Ónc„ scoas„ din vam„, fie nu au fost repartiza˛i bani pentru a fi pus„ Ón func˛iune, fie este deja uzat„ moral... ™i exist„ ∫i alte exemple de proast„ gestionare a fondurilor destinate s„n„t„˛ii, dar, atunci c‚nd se solicit„ cre∫terea salariilor personalului din sistemul sanitar, Guvernul P.S.D. r„spunde c„ nu sunt bani.

Banii din aceste fonduri cheltui˛i ineficient sau Ón alte scopuri ar fi putut fi folosi˛i pentru a cre∫te cu un anumit procent salariile Ón sistemul sanitar. S„ nu se uite c„ Ón sistemul sanitar obiectul muncii este Omul, Ón cel mai critic moment din via˛a lui, atunci c‚nd s„n„tatea sau chiar via˛a Ói este pus„ Ón pericol. Nu se poate face performan˛„, nu se pot salva vie˛ile pacien˛ilor f„r„ accesul personalului medico-sanitar la literatura de specialitate — ∫i c„r˛ile de specialitate cost„ foarte mult —, f„r„ a te putea preg„ti continuu ∫i f„r„ a tr„i decent. P.R.M. consider„ c„ personalul din sistemul sanitar merit„ efortul de m„rire a salariilor pentru c„ s„n„tatea este o prioritate na˛ional„.

Œn ultimii 15 ani, procentul redus din P.I.B. alocat s„n„t„˛ii, de aproximativ 4%, ∫i neutilizarea fondului C.N.A.S. pentru s„n„tate au condus, Ómpreun„ cu al˛i factori, precum s„r„cia, poluarea, la Ónr„ut„˛irea st„rii de s„n„tate a cet„˛enilor Rom‚niei: reapari˛ia tuberculozei, cre∫terea exploziv„ a Ómboln„virilor prin boli transmisibile (hepatite, SIDA, sifilis), a cancerelor, bolilor cardiovasculare etc.

P.R.M. va sus˛ine propunerea legislativ„ de cre∫tere a salariilor personalului din sistemul sanitar.

Declara˛ie politic„: îRena∫terea neorevizionismului, neoanexionismului ∫i neohorthismului unguresc“.

Œn perioada 11—17 august a.c., la Kismaros, sta˛iune situat„ la circa 50 km de Budapesta, s-a desf„∫urat cea de a VI-a edi˛ie a taberei intitulate îMagyar Sziget“ (Insula maghiar„), Ón realitate o ac˛iune neorevizionist„, neoanexionist„ ∫i neohorthist„. Œn programul acesteia au fost Ónscrise conferin˛e ∫i prelegeri care au Óncercat s„ demonstreze nedreptatea pe care ar fi suferit-o poporul maghiar Ón urma Tratatului de pace de la Trianon din 4 iunie 1920. Organizatorul manifest„rii a fost Mi∫carea Tinerilor din cele 64 de Comitate, nume care ilustreaz„ structura administrativ-teritorial„ a Ungariei Mari.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Pe durata desf„∫ur„rii taberei au fost scandate sloganuri ca îS„ piar„ Trianonul!“, îDreptate pentru Ungaria!“, îNu, nu, niciodat„!“, îSunt maghiar, nu turist!“. Fiecare participant a purtat tricouri albe sau negre pe care era imprimat„ una dintre lozincile de mai sus. Pretutindeni Ón tab„r„ au fluturat steagurile Ungariei Mari ∫i cele ale armatei regale maghiare din perioada dualist„. Atmosfera ce a domnit Ón tab„r„ a fost mai degrab„ specific„ regimului de teroare din timpul domniei lui Horthy, ∫i nu epocii Ón care Ungaria tocmai a devenit membr„ a NATO ∫i U.E. Prin tab„r„ au trecut circa 5.000 de participan˛i, dintre care 600 au stat constant acolo.

Œn cadrul conferin˛elor au luat cuv‚ntul Fur Lajos, fost ministru al ap„r„rii Ón perioada 1990—1992, Borbély Imre, fost deputat U.D.M.R., Patrubany Nicolae (Miklos) din Cluj-Napoca, reprezentan˛i ai Partidului Liber-Democrat, condus de David Ibolya, fost ministru al justi˛iei Ón Guvernul Orban, ai Partidului Agricultorilor, condus de ultrana˛ionalistul Csurka.

De la data desf„∫ur„rii acestei manifest„ri fasciste ∫i antisemite, autorit„˛ile de stat ale Rom‚niei nu au avut nici o reac˛ie, de∫i la Kismaros s-au proferat amenin˛„ri la adresa integrit„˛ii na˛ional statale rom‚ne∫ti inclusiv de c„tre cet„˛enii rom‚ni de origine maghiar„ prezen˛i acolo.

Av‚nd Ón vedere aceast„ t„cere inexplicabil„, ca ∫i frecventele atacuri Óndreptate cu acest prilej Ómpotriva Rom‚niei, Ón calitate de deputat de Cluj ∫i secretar al Comisiei de politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor, am adresat o Óntrebare pe aceast„ tem„ ministrului de externe, domnul Mircea Dan Geoan„, solicit‚ndu-i:

1. S„ cear„ explica˛ii Ministerului de Externe al Ungariei Ón leg„tur„ cu aceast„ ac˛iune neorevizionist„, neoanexionist„, antirom‚neasc„ ∫i antisemit„.

2. S„ informeze organismele interna˛ionale, inclusiv Uniunea European„, Ón leg„tur„ cu organizarea ∫i desf„∫urarea Óntr-un stat membru NATO ∫i U.E. a unor ac˛iuni Óndreptate Ómpotriva statelor vecine, care pun Ón pericol siguran˛a ∫i lini∫tea cet„˛enilor acestor ˛„ri.

2. S„ cear„ Guvernului ungar interzicerea pe viitor a unor asemenea manifest„ri, scoaterea Ón afara legii a Mi∫c„rii Tinerilor din cele 64 de Comitate ∫i sanc˛ionarea participan˛ilor la aceast„ îtab„r„“.

De asemenea, am solicitat domnului Marian Florian S„niu˛„, ministru al administra˛iei ∫i internelor:

1. S„ ac˛ioneze pentru scoaterea Ón afara legii a filialelor din Rom‚nia ale Mi∫c„rii Tinerilor din cele 64 de Comitate, mi∫care neorevizionist„, neoanexionist„ ∫i neohorthist„, dar ∫i v„dit antisemit„, ∫i sanc˛ionarea, conform legii, a promotorilor acesteia.

2. S„ identifice toate persoanele, cet„˛eni rom‚ni, care au participat la tab„ra din sta˛iunea Kismaros ∫i s„ demareze ac˛iunile legale pentru deferirea lor Ón justi˛ie pentru asociere Ón vederea comiterii de infrac˛iuni Óndreptate Ómpotriva statului rom‚n, a integrit„˛ii ∫i suveranit„˛ii sale, a lini∫tii ∫i siguran˛ei locuitorilor din Ardeal.

3. S„ interzic„ organizarea ∫i desf„∫urarea pe teritoriul Rom‚niei a absolut orice fel de ac˛iuni cu caracter fascist, anexionist ∫i revizionist.

4. S„ aduc„ la cuno∫tin˛a opiniei publice pozi˛ia M.A.I. fa˛„ de aceast„ nou„ ac˛iune ostil„ Rom‚niei g„zduit„ de Ungaria, tolerat„ de autorit„˛ile acestui stat.

Œn acela∫i timp, consider c„ ar fi fost de datoria procurorului general al Rom‚niei, domnul Ilie Boto∫, s„

se autosesizeze ∫i s„ dispun„ Ónceperea urm„ririi penale pentru trimiterea Ón justi˛ie a acelor cet„˛eni rom‚ni de origine maghiar„ care au participat la o astfel de manifestare fascist„ ∫i antisemit„, Óndreptat„ Ómpotriva Rom‚niei ∫i locuitorilor Ardealului.

Preten˛iile ∫i Óndr„zneala Ucrainei Ón ceea ce prive∫te accesul de la Dun„re la Marea Neagr„ pe o cale navigabil„ proprie nu sunt nici noi, nici vechi. Ele dateaz„ de mult„ vreme, dar abia acum au reu∫it s„ se concretizeze.

Poate c„ ele au Ónceput mai demult, pe c‚nd Ucraina era o republic„ unional„ sovietic„, poate au Ónceput Ónc„ mai Ónainte sau poate mai t‚rziu, dup„ 1990. Cert este Óns„ faptul c„ nici o ac˛iune Ón acest sens nu a fost Ónt‚mpl„toare, ci, din contr„, bine g‚ndit„ Ón diverse variante posibile. Totul depindea de conjunctura, de neaten˛ia vecinilor sau a opiniei publice, de eventualul sprijin de la maica Rusia ∫i a∫a mai departe.

Dup„ rec„p„tarea independen˛ei Ón cadrul C.S.I., Ucraina avea mai mult„ libertate ca Ónainte ∫i, deci, vechile preten˛ii aveau mai mul˛i sor˛i de izb‚nd„. Probabil c„ dintotdeauna Ucraina ar fi dorit s„ aib„ suprema˛ia gurilor Dun„rii, dar acest lucru nu s-a putut ob˛ine. Dup„ ru∫inosul ∫i condamnabilul Pact RibbentropMolotov, au ob˛inut doar jum„tate din ∫enalul Bra˛ului Chilia, care, spre deosebire de celelalte dou„ bra˛e ale Dun„rii, nu era navigabil.

Singura ˛ar„ care de˛inea accesul direct din Marea Neagr„ pe Dun„re, deci un imens avantaj economic, r„m‚nea Rom‚nia, chiar dup„ ce pierduse teritoriile Ónvecinate cu f nutul Her˛a ∫i Cetatea Alb„. Construirea Canalului Dun„re—Marea Neagr„ de c„tre Rom‚nia, deci un acces ∫i mai scurt, ∫i mai direct c„tre mare dec‚t vechea cale de pe bra˛ul Sulina, a st‚rnit din ce Ón ce mai mult„ invidie. Consecin˛a a fost Ónceputul diverselor ac˛iuni diplomatice sau mai pu˛in diplomatice, eventual, Ón for˛„, pentru ca Ucraina s„ nu mai fie nevoit„ s„ urmeze traseul navigabil rom‚n, ci s„-∫i creeze unul propriu, care, din punct de vedere economic, reprezenta un avantaj considerabil.

Dac„ discu˛iile diplomatice de dup„ 1990, despre care Parlamentul Rom‚niei nu ∫tie aproape nimic, nu au dat rezultate, Ón anii 1996—997 s-a recurs ∫i la calea parlamentar„, ambasadorul Ucrainei din acea vreme solicit‚nd Comisiei pentru politic„ extern„ din Camera Deputa˛ilor ca Rom‚nia s„ cedeze Ón totalitate Ucrainei Bra˛ul Chilia, ∫i nu numai un mal ∫i canalul navigabil aferent, a∫a cum fuseser„ stabilite grani˛ele Óntre cele dou„ ˛„ri. Cei care l-au ascultat au r‚s, nu l-au luat Ón considerare, iar conducerea Ministerului de Externe de atunci, de∫i a fost informat„, a considerat, probabil, totul o glum„, f„r„ a lua nici cea mai mic„ m„sur„ de prevedere.

A urmat ru∫inosul Tratat de bun„ vecin„tate cu Ucraina, care nu spune nimic precis, dar care, ∫i ast„zi, este considerat de c„tre diploma˛i ca fiind tot ceea ce s-a putut face, de∫i statutul platoului continental ∫i al Insulei ™erpilor r„m‚ne Ón continuare o nebuloas„. Venind la ratificare Ón actuala legislatur„, parlamentarii au atras aten˛ia, Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„, c„ acest tratat, summum-ul performan˛elor diplomatice rom‚ne∫ti la momentul Óncheierii lui, nu este suficient ∫i nici satisf„c„tor Ón ceea ne ce prive∫te, fiind lipsit de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 con˛inut ∫i neclar, f„r„ a con˛ine prevederi precise Ón leg„tur„ cu problemele de interes major pentru ˛ara noastr„. Dar, de∫i am atras aten˛ia, nimic nu s-a schimbat, totul a r„mas ca Ónainte, nemainegociindu-se nici un eventual protocol adi˛ional.

Dar, spre deosebire de noi, care eram ferici˛i c„ am mai ad„ugat Ón palmaresul diplomatic un tratat care nu ne oferea nimic, ucrainenii au speculat ambiguitatea lui ∫i lipsa de con˛inut ∫i au trecut la punerea Ón practic„ a visului pe care acum ∫i-l puteau realiza: independen˛a transportului de pe mare spre Dun„re, Ón condi˛iile unui canal propriu, a∫a cum aveau ∫i rom‚nii. Dar unde? Chiar Ón ecosistemul Deltei, monument natural european ∫i mondial, pe care Ól sacrificau de dragul intereselor economice!

Cu pu˛in timp Ónainte de inaugurarea lui, dup„ cum am auzit de la televizor, s-au adus laude privind protestele interna˛ionale tardive pe care Rom‚nia le-a f„cut _post factum_ la forurile interna˛ionale sau pe care acestea le-au f„cut la r‚ndul lor fa˛„ de Ucraina. ™i ce dac„? N-a urmat nimic, cel pu˛in deocamdat„.

De ce trebuie s„ ac˛ion„m numai curativ, ∫i nu ∫i preventiv? Dac„ diploma˛ia rom‚neasc„ s-a compl„cut Ón discu˛ii de catifea — garan˛ia evident„ a unor pacte de neagresiune —, Ón perspectiva unei mari Uniuni Europene extinse de limitele continentului, ce au f„cut serviciile de informa˛ii, cele care erau datoare s„ avertizeze ∫i s„ informeze despre pericolul distrugerii Deltei? Nu au avut speciali∫ti, au considerat problema Ónaint„rii construc˛iei Canalului BÓstroe nesemnificativ„ sau nerealizabil„ sau, pur ∫i simplu, nu le-a p„sat?

Ce facem acum? A∫tept„m verdictul Cur˛ii Interna˛ionale de la Haga? Abandon„m de bun„ voie un perimetru unic Ón Europa, motiv‚ndu-ne lipsa de vigilen˛„ ∫i nep„sarea prin puterea Ónc„p„˛‚n„rii Ucrainei de a nu renun˛a la proiectul s„u sau...?

Dac„ problema Ón chestiune nu figureaz„ pe lista priorit„˛ilor statului rom‚n, tocmai Ón momentul Ón care este pe punctul de a finaliza ∫i negocierile ultimelor capitole privitoare la integrarea noastr„ Ón Uniunea European„, m„car s„ sper„m c„ noii st„p‚ni ai Deltei rom‚ne∫ti, aproape Ón Óntregime privatizat„, vor ∫ti, bineÓn˛eles, s„ reu∫easc„, prin prisma intereselor lor economice, care privesc direct multe personalit„˛i ale lumii noastre politice, vor reu∫i s„ determine o amplificare a ac˛iunilor de protest oficiale, care, conjugate cu cele ale societ„˛ii civile, care s-au manifestat deja, s„ reu∫easc„ a stopa acest viitor dezastru ecologic european.

î2004 — anul cadourilor electorale“

M„rinimia Guvernului N„stase Ón prag de alegeri nu mai cunoa∫te margini. Dup„ tot felul de major„ri, ale pensiilor, ale valorii tichetelor de mas„, ale gradului de compensare a medicamentelor, Executivul Óncearc„ s„-∫i apropie electoral p„rin˛ii acum, la Ónceput de an ∫colar, cu rechizite date gratis, bani ∫i calculatoare oferite elevilor f„r„ posibilit„˛i.

Œnc„ de la jum„tatea mandatului, ministrul finan˛elor, Mihai T„n„sescu, a r„spuns tran∫ant criticilor privind modul Ón care aloc„ banii publici: îBugetul e un instrument financiar al partidului de guvern„m‚nt.“ De atunci, Ón afara proceselor fire∫ti de recorelare a pensiilor

∫i a unor aspecte legate de protec˛ia social„, Guvernul a alocat sume importante cu caracter v„dit electoral.

Ca m„sur„ de protec˛ie social„ ∫i de asigurare a accesului la educa˛ie, Guvernul a instituit programul rechizitelor ∫colare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri modeste. O alt„ metod„ de atragere a voturilor: aproximativ 25.000 de elevi ∫i studen˛i s„raci vor primi Ón acest an echivalentul Ón lei a 200 de euro pentru achizi˛ionarea unui calculator. Bugetul alocat Ón acest an este de 5 milioane de euro. Aceast„ m„sur„ nu are Ónc„ aplicabilitate, deoarece normele metodologice nu sunt finalizate. îBanii de liceu“ se vor acorda elevilor s„raci din clasele a IX-a ∫i a X-a, pentru a-i ajuta s„-∫i continue studiile obligatorii. De la 1 octombrie, to˛i elevii care provin din familii cu venituri mici, sub 1,5 milioane pe membru de familie, vor primi 1,8 milioane lei lunar.

Œn acest moment, pentru aceste m„suri de suport social nu exist„ reglement„ri clare de aplicabilitate, cu at‚t mai pu˛in reglement„ri legate de sursele din care vor proveni fondurile b„ne∫ti, Óntruc‚t Ón bugetul M.E.C. ele nu exist„. P‚n„ acum, elevii Óndrept„˛i˛i nu ∫i-au primit nici bursele sociale, a∫a mici cum sunt ele.

Œn privin˛a m„ririi salariilor profesorilor, Executivul nu d„ nici un leu mai mult dec‚t ∫i-a propus. Efortul financiar care ar trebui f„cut acum pentru noua gril„ este de 550 miliarde lunar, bani care nu se ∫tie de unde vor fi lua˛i.

F„r„ Óndoial„, orice m„sur„ de protec˛ie social„ este bine venit„ ∫i necesar„, mai ales Ón condi˛iile Ón care, dup„ 4 ani de guvernare, P.S.D.-ul este departe de a-∫i fi Óndeplinit promisiunile electorale privind ridicarea calit„˛ii vie˛ii Ón Rom‚nia.

Toate aceste m„suri prezentate anterior, multe inaplicabile practic, nu reprezint„ Ón fapt dec‚t simple ac˛iuni de imagine cu scop electoral, at‚t timp c‚t ele nu au ca suport strategii coerente ∫i viabile pe termen lung.

De la tribuna Parlamentului am condamnat de mai multe ori preten˛iile unor politicieni maghiari de a ob˛ine autonomia pe criterii etnice a f nutului Secuiesc sau a Transilvaniei.

Mi s-a p„rut, ∫i lucrurile sunt evidente Ón acest sens, c„ asemenea preten˛ii sunt anticonstitu˛ionale ∫i jignesc grav poporul rom‚n, care ∫tie c„ are o ˛ar„ indivizibil„, Óns„ jignesc ∫i memoria celor care au dat suprema jertf„ ca noi, cei de ast„zi, s„ tr„im Óntr-o ˛ar„ liber„, unitar„, suveran„ ∫i independent„.

C‚nd, prin Constitu˛ie ∫i legi, Ón Rom‚nia, minorit„˛ilor na˛ionale li se asigur„ reprezentare parlamentar„, dreptul la instruire Ón limba matern„ Ón ∫coli de stat ∫i particulare, c‚nd minoritarilor le este asigurat dreptul de a-∫i folosi limba matern„ Ón administra˛ie ∫i justi˛ie, preten˛iile de autonomie teritorial„ pe criterii etnice sunt cel pu˛in absurde, dac„ nu du∫m„noase, ∫i sunt dezavuate de Óntreaga Europ„.

Œn acest context mi se pare foarte curioas„ ∫i, oarecum, ilar„ preten˛ia unei noi minorit„˛i, ap„rute peste noapte Ón Rom‚nia, de a-∫i ob˛ine autonomia teritorial„. Este vorba despre minoritatea secuiasc„. Am spus c„ este vorba despre o nou„ minoritate, bazat pe faptul c„ la ultimul recens„m‚nt doar un num„r neÓnsemnat de cet„˛eni ai Rom‚niei s-au declarat a fi secui.

Œn ceea ce prive∫te sus˛inerile unor conduc„tori ai acestei etnii, lucrurile, din punct de vedere istoric, sunt

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 exacte. Secuii nu sunt unguri ∫i de-a lungul istoriei au fost Ón conflicte grave cu ace∫tia. Œn cazul Ón care, totu∫i, secuii se constituie Ón minoritate na˛ional„ ∫i va fi recunoscut„ ca atare de c„tre statul rom‚n, sunt primul care va milita pentru a fi reprezenta˛i Ón Parlamentul Rom‚niei, ca oricare minoritate, voi cere pentru ei ∫coli ∫i facilit„˛i culturale etc.

Œn ceea ce prive∫te autonomia teritorial„ pe criterii etnice, Ói sf„tuiesc s„ stea lini∫ti˛i, c„ a∫a ceva Ón Rom‚nia nu se va realiza niciodat„. Pare Óns„ cusut cu a˛„ alb„ a∫a-zisul conflict dintre aceast„ a∫a-zis„ minoritate secuiasc„ ∫i U.D.M.R., deoarece prea seam„n„ preten˛iile de autonomie teritorial„ ale secuilor cu cele ale U.D.M.R.-ului. U.D.M.R.-ul a pierdut startul Ón preten˛iile de autonomie ale f nutului Secuiesc ∫i atunci, brusc, apare o organiza˛ie a secuilor care, de fapt, nu exist„. To˛i conduc„torii secuilor sunt U.D.M.R.-i∫ti ∫i nu i-am auzit, pe nici unul, d‚ndu-∫i demisia din aceast„ uniune cultural„.

Pe l‚ng„ absurditatea preten˛iei anticonstitu˛ionale de autonomie teritorial„ peste trei jude˛e din inima ˛„rii ale acestei organiza˛ii secuie∫ti, ea invoc„ ceva ce Ón Rom‚nia nu exist„: dreptul la autodeterminare teritorial„ a minorit„˛ilor.

S„ fim serio∫i! Acest a∫a-zis drept de autodeterminare teritorial„ a minorit„˛ilor, p‚n„ la desprinderea de c„tre stat, a fost adus c‚ndva Ón Rom‚nia pe turelele tancurilor sovietice ∫i a fost concretizat de c„tre comuni∫ti prin crearea Regiunii Autonome Maghiare ∫i tot ei au fost cei care au ∫i desfiin˛at-o, d‚ndu-∫i seama de gravul pericol al conceptului ∫i, mai ales, al materializ„rii lui.

Œi invit ∫i pe a∫a-zi∫ii secui, precum ∫i pe conduc„torii U.D.M.R. s„-∫i vad„ de treab„, s„ se mai ocupe ∫i de bun„starea economic„ ∫i social„ a supu∫ilor lor, s„ Ó∫i pun„ mintea la contribu˛ie, c„ut‚nd solu˛ii pentru ca Ón ˛ara aceasta lucrurile s„ mearg„ mai bine, s„ fim boga˛i, s„ ne Ón˛elegem mai bine ∫i s„ lupt„m Ómpreun„ Ómpotriva s„r„ciei ∫i a corup˛iei.

Œi asigur pe nou-n„scu˛ii secui c„ nu p„c„lesc pe nimeni. Ei sunt aceea∫i M„rie (a U.D.M.R.), dar cu alt„ p„l„rie (secuiasc„).

Declara˛ie politic„: îUltima sesiune a actualei legislaturi, moment de referin˛„ pentru viitorul politicii rom‚ne∫ti!“

Dup„ cum prea bine se cunoa∫te, anul 2004 a fost ∫i incontestabil mai este Ónc„ anul esen˛ial pentru finalizarea de c„tre Rom‚nia a negocierilor cu Uniunea European„, pentru semnarea Acordului de preaderare Ón 2005 ∫i pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„ membr„ a Uniunii Ón ianuarie 2007. Tot Ón acest an Rom‚nia a devenit membru de drept al NATO. Œn concluzie, 2004 este anul cu o miz„ extrem de important„ din punct de vedere politic.

Pentru perioada r„mas„ de parcurs, respectiv ultima sesiune a actualei legislaturi, avem Ón fa˛„ un calendar str‚ns ∫i Ónc„rcat de activit„˛i parlamentare, din care rezult„ pregnant ∫i cu claritate faptul c„ adoptarea actelor normative din agenda amintit„ reprezint„ o prioritate absolut„ pentru Parlament, Pre∫edin˛ie ∫i Guvern. De asemenea, este de subliniat c„ Ón aceast„ perioad„ va trebui asigurat un proces legislativ fluid ∫i eficient care s„ permit„ finalizarea obiectivelor asumate, Óntruc‚t trebuie

evitat„ Ónregistrarea unor restan˛e at‚t Ón activitatea Executivului, c‚t ∫i Ón cea parlamentar„.

Este necesar s„ amintesc c„ Ón actuala legislatur„ institu˛ia noastr„ a urm„rit intensificarea ritmului activit„˛ii de legiferare pentru adoptarea legilor necesare acceler„rii proceselor de reform„ economico-social„, consolid„rii, moderniz„rii ∫i cre∫terii eficien˛ei institu˛iilor statului, Ónt„rirea ordinii de drept ∫i a respectului fa˛„ de lege, combaterea faptelor antisociale ∫i Ón special a fenomenului corup˛iei, precum ∫i m„suri pentru sprijinirea persoanelor defavorizate. De asemenea, Ón egal„ m„sur„ s-a urm„rit ridicarea calit„˛ii actului de legiferare, Ómbun„t„˛irea indicelui de stabilitate legislativ„, a coeren˛ei acesteia, precum ∫i o mai bun„ func˛ionare a raportului dintre Legislativ ∫i Executiv, cre∫terea substan˛ei ∫i a ac˛iunilor de control parlamentar.

Succint, dintre priorit„˛ile legislative ale perioadei la care fac referire a∫ enumera ∫i ratificarea unor tratate ∫i acorduri interna˛ionale pentru implementarea unor programe de finan˛are extern„, adoptarea unui pachet legislativ privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei privind demnit„˛ile publice, func˛ionarii publici ∫i mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, realizarea Proiectului de revizuire a Constitu˛iei, dezbaterea ∫i adoptarea acestuia ∫i multe altele.

De asemenea, se poate sesiza, ca un lucru notabil, sc„derea num„rului de legi pentru aprobarea ordonan˛elor de urgen˛„ ale Guvernului ∫i a ordonan˛elor Guvernului Ón ponderea legilor adoptate, remarc‚ndu-se totodat„ o cre∫tere a ponderii propunerilor legislative Ón totalul ini˛iativelor votate la Camer„, ceea ce denot„ o sporire a calit„˛ii ini˛iativelor legislative venite din partea deputa˛ilor.

Este de remarcat ∫i faptul c„ Ón fiecare sesiune a actualei legislaturi s-a urm„rit Ón permanen˛„ definitivarea procedurilor legislative la proiectele de legi cuprinse Ón Programul legislativ prioritar al Guvernului, d‚ndu-se prioritate proiectelor promovate de Guvern, dar ∫i propunerilor legislative care au vizat diverse capitole ale acquis-ului comunitar.

Revenind la anul 2004, printre alte priorit„˛i, acesta a fost ∫i este anul confrunt„rilor electorale pentru alegerile electorale, pentru alegerile locale, iar acum, parlamentare ∫i preziden˛iale, dar ∫i anul amelior„rii condi˛iilor de via˛„ ∫i al red„rii Óncrederii ∫i speran˛ei cet„˛enilor.

Convins fiind c„ paginile de fa˛„ nu Ómi sunt suficiente pentru a pune Ón lumin„ tot ce mi-am propus, o s„ fac Ón continuare referire numai la cele mai stringente priorit„˛i ce stau Ón fa˛a Legislativului Ón ultima sesiune a actualei legislaturi.

Astfel, consider c„ Ón actuala sesiune vor avea prioritate at‚t lista proiectelor de lege aflate deja Ón procedur„ parlamentar„, c‚t ∫i cea a proiectelor de lege aprobate de Guvern care urmeaz„ s„ fie Ónaintate Parlamentului.

Œn prima categorie intr„ proiectele de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, func˛ionarea poli˛iei judiciare, aflate Ón procedur„ parlamentar„ la Senat, precum ∫i proiectele de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la unit„˛ile administrativ-teritoriale, Statutul ale∫ilor locali, a siguran˛ei na˛ionale a Rom‚niei etc., aflate Ón procedur„ parlamentar„ la Camera Deputa˛ilor.

Pentru a realiza obiectivele propuse, Ón strategia viitoare a Partidului Social Democrat se impune o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 schimbare radical„ de comportament ∫i de responsabilitate Ón activitatea fiec„rui parlamentar ∫i Óndeosebi a celor care au func˛ii de conducere.

De asemenea, Ón activitatea organelor de conducere ale Parlamentului trebuie manifestat spirit de echip„, autoritate ∫i solidaritate colegial„.

Declara˛ie politic„: îDeputatul Adrian Gurz„u cere demisia premierului Adrian N„stase“.

Deputatul Adrian Gurz„u solicit„ premierului Adrian N„stase s„ demisioneze din fruntea Executivului, Óntruc‚t Ón acest moment se afl„ Óntr-o situa˛ie de incompatibilitate institu˛ional„ inadmisibil„.

Ca ∫ef al Guvernului Rom‚niei, Domnia sa are Ón directa sa subordonare Ministerul Justi˛iei ∫i, implicit, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Dup„ cum se ∫tie, Ón acest moment, premierul este cercetat de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ca urmare a unei sesiz„ri privind modul Ón care a achizi˛ionat un imobil Ón Bucure∫ti, prin intermediul Cabinetului individual de avocatur„ Adrian N„stase, la un pre˛ suspect de mic. Aceast„ tranzac˛ie are, potrivit denun˛ului f„cut Ómpotriva premierului, toate caracteristicile unui gest de mituire. Mai Óngrijor„tor este faptul c„ cel care a v‚ndut terenul Ón cauz„ este fostul deputat Gabriel Bivolaru, cel care a fost judecat ∫i condamnat pentru fraudarea B„ncii Rom‚ne pentru Dezvoltare.

Œn aceast„ situa˛ie, premierul Adrian N„stase are la Óndem‚n„ toate mijloacele institu˛ionale pentru a influen˛a ancheta P.N.A. Este greu de crezut c„, Óntr-o Rom‚nie Ón care separa˛ia puterilor Ón stat reprezint„ o problem„ considerat„ nerezolvat„ chiar de c„tre organismele interna˛ionale, ancheta Ón cazul N„stase va sc„pa de sub influen˛a premierului. Œn consecin˛„, premierul Adrian N„stase ar trebui s„ Ó∫i depun„ demisia ∫i s„ se pun„ la dispozi˛ia organelor de anchet„. Reamintim c„, Ón urm„ cu c‚˛iva ani, Traian B„sescu a renun˛at la imunitatea parlamentar„ ∫i s-a pus la dispozi˛ia justi˛iei Ón situa˛ia Ón care a fost anchetat Ón dosarul îFlota“.

Œn acela∫i timp, premierul este ∫i candidatul oficial al Partidului Social Democrat la pre∫edin˛ia ˛„rii. Pe linie de partid, Adrian N„stase este primul candidat P.S.D. care Óncalc„ regulile morale stabilite de propriul s„u partid, care a stabilit reguli de selec˛ie a candida˛ilor la alegerile parlamentare din toamn„. O serie de baroni locali ai P.S.D. au fost exclu∫i de pe listele de candida˛i tocmai pentru c„ se aflau sub ancheta P.N.A. Ei bine, de data aceasta, chiar unul dintre cei care au f„cut aceast„ regul„ este ∫i primul care o Óncalc„.

Ca atare, pentru a face dovada c„ este decis s„ contribuie la cre∫terea moralit„˛ii partidului s„u ∫i a politicii rom‚ne∫ti, ar trebui s„ Ó∫i retrag„ candidatura de la pre∫edin˛ia ˛„rii. Œn acest mod, ar putea dovedi c„ apelul la moralitate f„cut de partidul Domniei sale nu este doar o simpl„ strategie preelectoral„.

Salva˛i copiii! M.E.C.T ofer„ copiilor rom‚ni o educa˛ie str‚mb„.

Necesitatea elabor„rii ∫i aplic„rii la nivel na˛ional a unui program de educa˛ie pentru s„n„tate este evident„. Pretutindeni se fac eforturi pentru eradicarea consecin˛elor lipsei de informare Ón domeniul educa˛iei, pentru s„n„tatea proprie ∫i a semenilor, pentru stoparea irosirii

de vie˛i omene∫ti din, s-ar putea spune, ne∫tiin˛„ elementar„.

La Ónceputul unui nou secol, al unui nou mileniu, oamenilor nu li se aduc la cuno∫tin˛„ la timp sau deloc lucruri considerate de baz„ Ón ∫tiin˛ele biomedicale. Un asemenea efort presupune, pe l‚ng„ competen˛„ ∫tiin˛ific„, tact, r„bdare, perseveren˛„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, priceperea de a oferi ∫colarului, copil sau adolescent, informa˛ii care prezint„ riscul de a nu fi bine percepute de acesta.

Exemplul cel mai gr„itor este dificultatea de a aduce Ón aten˛ia adolescen˛ilor aspectele intime ∫i delicate ale sexualit„˛ii, care, lipsit„ de fundamentul ce o constituie, dragostea, face s„ prevaleze asupra universului uman o instinctualitate agresiv„ ∫i vulgar„. Experien˛a ∫i studiile efectuate de speciali∫ti arat„ c„ tinerii Ó∫i doresc acest fundament, dar nu ∫tiu ∫i cum s„-l caute ∫i, mai ales, Ón ajutorul cui ar putea avea Óncredere Ón c„utarea identit„˛ii lor.

Problema este, cu adev„rat, extrem de dificil„ ∫i de delicat„, iar r„spunderea aferent„, incomensurabil„, de unde, probabil, ∫i dificultatea de a antrena persoane Ón constituirea unei metode de educa˛ie pentru s„n„tate. Ini˛iativa a revenit, Ón cele din urm„, celor dou„ autorit„˛i competente, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului ∫i Ministerului S„n„t„˛ii. Dezvoltarea capacit„˛ii de a rezolva situa˛ii problem„, Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea ∫i mediul Ón care se formeaz„ ∫i tr„iesc tinerii, a fost luat„ Ón calcul de M.E.C.T, fiind pus„ Ón practic„ prin Ordinul ministrului nr. 4.108/05.06.2003 sub forma unui Program na˛ional de educa˛ie pentru s„n„tate Ón ∫coala rom‚neasc„. Din p„cate, inten˛ia ministerului ∫i punerea Ón practic„ a acestei idei nu-∫i g„sesc punctul de convergen˛„, o Óntreag„ genera˛ie de tineri fiind ˛inta unor grave erori ∫tiin˛ifice, dar ∫i a unor expresii grote∫ti expuse Ón lucr„rile îEduca˛ie pentru s„n„tate“, prev„zute Ón programa ∫colar„. Evident, trebuie realizat un program pentru educa˛ie ∫i s„n„tate, cu respectarea legisla˛iei ∫i a Constitu˛iei Rom‚niei, care s„ respecte valorile moralei cre∫tine, tradi˛ia ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, bunul-sim˛.

Educa˛ia sexual„ este o tem„ consacrat„ prin capacitatea de a genera nemul˛umiri, dispute, perspectivele contemporane g„sindu-se nu neap„rat Ón conflict, c‚t, mai degrab„, Óntr-o lips„ de complementaritate cu morala tradi˛ional„. Or, o astfel de abordare pierde Ón fa˛a viitorului, care ajunge s„ cunoasc„ acelea∫i ∫i acelea∫i drame ale tinerilor afecta˛i de consecin˛ele unor concep˛ii imature despre sexualitate, de unde deducem necesitatea de a oferi tinerilor, pe l‚ng„ cuno∫tin˛ele despre anatomie, fiziologie ∫i igien„, repere morale ∫i sus˛inere psihologic„ a personalit„˛ii Ón formare a acestora.

Tr„im momente Ón care nu avem dreptul s„ fim pasivi ∫i s„ privim cum genera˛ia pe care noi trebuie s„ o form„m este zdrobit„ de neÓndem‚narea sau reauacredin˛„ a celor care au puterea de a lua decizii. Unele informa˛ii nesus˛inute din punct de vedere ∫tiin˛ific se dovedesc a fi nocive pentru evolu˛ia personalit„˛ii umane.

Profesori universitari, medici ∫i juri∫ti, din dragoste pentru adev„r ∫i pentru copii no∫tri, au contribuit la realizarea unui studiu critic al acestui Program de educa˛ie pentru s„n„tate, sus˛inut de îWorld Vision“ Rom‚nia, pe care vi-l relatez Ón urm„toarele r‚nduri.

Speciali∫tii a c„ror cercetare st„ la baza prezentei atitudini critice sus˛in c„ tratarea temei, mai ales Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 pachetul informativ multimedia oferit ca suport pentru disciplina de educa˛ie pentru s„n„tate, necesit„ revizuiri sub aspect ∫tiin˛ific ∫i pedagogic. Acest lucru se va face, Ón paginile care urmeaz„, prin sintetizarea argumentelor unor speciali∫ti din diferite domenii, profesori universitari, asisten˛i sociali, inspectori juridici, sociologi, medici etc., argumente ce vor putea fi reg„site pe larg Ón studiile ce vor face obiectul unui simpozion na˛ional ∫i care ulterior vor fi publicate pentru a se g„si la dispozi˛ia oric„rui partener de dialog, prin aceasta d‚ndu-se curs chiar invita˛iei f„cute de coordonatorii Programului, care afirm„ c„ materialele elaborate sunt îperfectibile ∫i adaptabile schimb„rilor majore ale societ„˛ii ∫i priorit„˛ilor Ón educa˛ie“ (vezi îGhid pentru cadre didactice“, M.E.C.T, 2003, Introducere).

Calitatea ∫tiin˛ific„ ∫i pedagogic„ a materialelor elaborate ∫i aprobate Ón cadrul Programului na˛ional de educa˛ie pentru s„n„tate este deficitar„.

Se prezint„ ca normale sau particulare aspecte ale comportamentului sexual care sunt considerate aberante nu doar prin tradi˛ie, prin prisma moralei cre∫tine, ci ∫i din perspectiva ∫tiin˛ei.

Prezentarea eronat„, care nu se limiteaz„ doar la st‚ng„cii de exprimare, poate determina punerea Ón practic„, cu consecin˛e negative asupra dezvolt„rii armonioase a tinerilor. Modul complex de redare a informa˛iei, cu utilizarea tuturor posibilit„˛ilor — text, desene, fotografii, filme — face din pachetele informative multimedia o cale extrem de atractiv„ de ob˛inere a no˛iunilor de c„tre elevi. Ar putea fi folosite cu mare eficien˛„, reprezent‚nd un instrument performant al educa˛iei, cu condi˛ia ca Ón con˛inutul lor s„ nu apar„ grave erori ∫tiin˛ifice ∫i erori de concep˛ie pedagogic„.

O prim„ observa˛ie la kit-ul îEduca˛ie pentru s„n„tate“ se refer„ la titlul sec˛iunii de educa˛ie sexual„, îS„n„tatea reproducerii“. Œn limba rom‚n„ s-a Óncet„˛enit no˛iunea de educa˛ie sexual„, care reu∫e∫te s„ acopere o arie mai vast„ dec‚t cea de s„n„tate a reproducerii, dat fiind c„ rela˛iile sexuale nu au ca unic scop reproducerea, fapt admis ca valid din perspectiva diferitelor domenii care au Ón vedere umanitatea noastr„, de la cel ∫tiin˛ific p‚n„ la cel teologic. Termenul îreproducere“, comun ∫i animalelor, brutalizeaz„ prin exprimare, av‚nd Ón vedere c„ materialul se adreseaz„ unor persoane aflate la o v‚rst„ c‚nd sensibilit„˛ile de identitate sunt mai pronun˛ate.

Œn subcapitolul 1.1 îAnatomia aparatului genital feminin“ se afirm„ despre vezica urinar„: îaici se adun„ urina...“ Nu este parte direct„ a sistemului de reproducere. Apar, de asemenea, informa˛ii hazardate, de genul îhimenul nu este un indiciu clar dac„ o fat„ a avut contact sexual anterior, deoarece acesta se poate rupe din mai multe motive“. Pe l‚ng„ construc˛ia neÓngrijit„ a frazelor se creeaz„ ∫i erori Ón cunoa∫terea p„r˛ilor anatomice ∫i fenomenelor acestora. Orice persoan„ de sex feminin pus„ Óntr-o postur„ delicat„ Ón fa˛a so˛ului poate sus˛ine c„ a fost victima unui simplu accident.

Œn subcapitolul 1.3 îAnatomia aparatului genital masculin“ apar paragrafe contradictorii de genul: îEpididim — conduct Óntortocheat care face leg„tura Óntre testicul ∫i canalul deferent (...)“, iar Ón paragraful imediat urm„tor se spune c„ epididimul se suprapune cu canalul deferent, îcale pentru transportul spermatozoizilor, care se Óntinde de la testicule ∫i se une∫te cu uretra“, parcurg‚nd, deci, pe o

anumit„ por˛iune, un traseu paralel cu cel al epididimului, ceea ce este fals.

Subcapitolul 2.1 îCeasul organismului feminin“ pune o serie de probleme ∫tiin˛ifice ∫i pedagogice care denot„ necesitatea unei atente aprofund„ri a psihologiei adolescentului.

Œn paragraful II îSecven˛a schimb„rilor“, A. îŒnmugurirea s‚nilor“, se spune c„ îO adolescent„ poate fi Óngrijorat„ de asimetria s‚nilor, Ón special dac„ nu ∫tie c„ aceast„ asimetrie va disp„rea p‚n„ la sf‚r∫itul perioadei de cre∫tere“. Din p„cate, nu sunt singurele locuri Ón pachetul informativ unde se seam„n„ astfel de idei confuze Ón mintea adolescen˛ilor, preocupa˛i chiar obsesiv de schimb„rile care se petrec Ón organismul lor.

Exist„ de asemenea, Ón material, alte generaliz„ri periculoase, care ar putea induce tinerilor care nu corespund ideilor exprimate c„ este ceva Ón neregul„ cu ei. De exemplu, se spune c„ îprima menstrua˛ie apare invariabil dup„ ce este atins punctul maxim de cre∫tere Ón Ón„l˛ime“, ceea ce nu este universal valabil. Nu este indicat, dup„ cum Ó∫i exprim„ opinia speciali∫tii, s„ stabilim astfel de repere, de etapiz„ri stricte. Copiii, tinerii la care modific„rile puberale decurg altfel dec‚t cele descrise ar putea ajunge la ideea c„ sunt anormali.

Apar anume pleonasme ∫tiin˛ifice: îGlandele sebacee ∫i seboreice“ (titlu de paragraf Ón sec˛iunea îSecven˛a schimb„rilor“), termeni care, de fapt, desemneaz„ unul ∫i acela∫i lucru.

îMediul, ph-ul vaginal, care era alcalin la Ónceputul pubert„˛ii, devine mai acid Ón acest stadiu.“ Este inexact, ph-ul vaginal este constant alcalin.

Unele paragrafe sunt de-a dreptul abracadabrante sub aspect ∫tiin˛ific: îImediat Ónaintea ovula˛iei Óncepe dezvoltarea reduc˛ional„, Ón care dintr-un ovocit de gradul I 46XX rezult„ un ovocit de ordinul II (23x) mai mare ∫i primul globul polar, mai mic. Œn aceast„ faz„ ovocitul de ordinul II este expulzat ∫i va suferi mitoza ecva˛ional„ numai Ón momentul Ón care spermatozoidul ia contact cu ovulul. Œn aceast„ eventualitate, rezult„ ovulul (23, X), apt pentru fecunda˛ie, ∫i al doilea globul polar.“ (îProcesul de reproducere. Ovulul ∫i ovogeneza“). Termenul îdezvoltare reduc˛ional„“ nu exist„ Ón biologie. C‚t despre mitoze, sunt toate ecva˛ionale, fenomen care mai poart„ denumirea ∫i de diviziune ecva˛ional„, referire f„c‚ndu-se la distribu˛ia echitabil„ a materialului genetic Óntre celulele fiice rezultate, a∫adar construc˛ia este pleonastic„. De asemenea, nota˛iile cromozomilor sunt neuniformizate — 23X / 23x / 23, X.

Un alt pericol al asum„rii dezinhibi˛iei Ón educa˛ia rela˛iilor dintre sexe este alunecarea Ón indelicat. Anumite materiale pe aceast„ tem„ impresioneaz„ nepl„cut prin stilul Ón care este redat„ informa˛ia: sec, cu unele note vulgare. Spre exemplu, Ón pachetul informativ multimedia se vorbe∫te p‚n„ la agasare despre pilozitatea corporal„ ∫i pubian„, numit„ Ón mod constant îp„r“. Un alt exemplu: îŒn zilele noastre popula˛ia globului deprinde Óncetul cu Óncetul ideea c„ preludiul este o etap„ foarte important„ ∫i delicat„ Ón acela∫i timp, reprezent‚nd pentru sex ceea ce reprezint„ Ónc„lzirea pentru sport.“ (subcapitolul îComportamentul sexual normal. Heterosexualitatea“).

Rigoarea stilului ∫tiin˛ific pretinde ca informa˛ia s„ fie clar„ ∫i pe c‚t posibil sintetic„, nu ∫i s„ fie redat„ Óntr-o form„ inestetic„, care denot„ a anume lips„ de considera˛ie fa˛„ de interlocutor. Dezinhibarea Ón privin˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 subiectelor legate de sexualitate ar trebui s„ nu ∫ocheze pe cel care dore∫te s„ fie eliberat de complexe.

Un program na˛ional de educa˛ie pentru s„n„tate nu poate ∫i nu trebuie s„ fac„ apologia anarhosexualismului, fenomen distructiv pentru societate. Sociologi cunoscu˛i definesc tenta˛ia de a oferi homosexualit„˛ii statutul de comportament sexual normal ca un simptom al anarhosexualit„˛ii, identific‚nd drept baz„ a acestei tendin˛e reaua Ón˛elegere a no˛iunii de multiculturalism ∫i Ónc„ ∫i mai inadecvata ei aplicare, c„tre care pare s„ Óncline lumea contemporan„. Concep˛ii conexe multiculturalismului prost receptat ajung s„ legitimeze ideea unei lumi Óndrumate s„ renun˛e la axiologia heterosexualit„˛ii, la pudoare, la ru∫ine ∫i ab˛inere, la castitate ∫i la fireasca Ónclina˛ie de a distinge genurile masculin ∫i feminin.

Anarhosexualismul este un fel de anarhism cobor‚t Ón practicile cotidiene legate de pl„cerile trupe∫ti. îFac ce vreau cu trupul meu“, spune adeptul anarhosexualismului. La care, spre exemplu ∫i pentru echitarea prezent„rii, cre∫tinul opune, iar ∫i iar, avertismentul Sf‚ntului Apostol Pavel: îNu ∫ti˛i oare c„ trupurile voastre sunt m„dulare ale lui Hristos? Fugi˛i de desfr‚nare! Orice p„cat pe care Ól face omul este Ón afar„ de trup, dar cel ce se desfr‚neaz„ p„c„tuie∫te Ón trupul s„u.“

Ce-ar Ónsemna educa˛ie pentru via˛„? Ce anume trebuie s„ inducem copiilor pentru a ob˛ine efecte provitaliste, care Ónt„resc ∫ansele vie˛ii, at‚t ale vie˛ii lor, c‚t ∫i ale vie˛ii colective? Care sunt acele elemente ziditoare, pe care dac„ le afectezi, vei provoca ruinarea vie˛ii individuale ∫i a vie˛ii Ón comun? Ce Ón˛elesuri cap„t„ o chestiune ca aceea a anarhosexualit„˛ii Ón viziunea sociologiei ca ∫tiin˛„ a vie˛ii Ón comun? Ce semnifica˛ie sociologic„ au fenomene precum cele socotite normale Ón unele dintre materialele oferite ca auxiliare pentru disciplina de educa˛ie pentru s„n„tate ∫i nefire∫ti de c„tre morala tradi˛ional„?

Œn opinia lui E. Durkeim, culturile care educ„ indivizii pentru familie cu copii Ói protejeaz„ Ón fa˛a sinuciderii. Gradul de protec˛ie Ón fa˛a unor riscuri precum acela al sinuciderii cre∫te spre familia cu copii ∫i scade spre familia f„r„ copii ∫i indivizi singuri (celibatul). Autorul sugereaz„ c„ situa˛ia afamilial„ induce un fenomen de subsocializare, care predispune apoi la sinucidere, violen˛„, pr„bu∫irea îfericirii medii“ (sociale) etc.

T. Parsons, la r‚ndul s„u, ne avertizeaz„ c„ primejdia care amenin˛„ echilibrul social decurge Óntr-o societate fie din fenomenul caren˛ei func˛ionale, fie din cel al incongruen˛ei func˛ionale. El enun˛„ ideea unei diviziuni func˛ionale nucleare care poate conduce la dezechilibrare, dac„ cele dou„ func˛ii nu sunt reunite Ón unit„˛i func˛ionale elementare, numite îfamilii“. Cele dou„ func˛ii au o specializare sexual„, astfel c„ una, cea expresiv„, este propagat„ Ón societate prin femei, iar cea instrumental„, prin b„rba˛i. Unificarea lor genereaz„ o func˛ie nou„, fundamental„ pentru orice societate, îfunc˛ia de men˛inere a sistemului“. Tot ceea ce atinge una dintre aceste func˛ii atinge integritatea societ„˛ii. Tot ceea ce aduce atingere familiei cu copii ∫i acelui tip de unificare sexual„ a b„rbatului cu femeia este disfunc˛ional ∫i, prin consecin˛e, antisocietal.

Dup„ A. Comte, societatea este compus„ din trei specii de puteri: material„, moral„ ∫i intelectual„. Agentul propag„rii puterii morale Ón societate este, spune el, femeia. Grupul social Ón care feminitatea este ignorat„

sau maltratat„ Ó∫i pierde puterea moral„, iar puterea intelectual„ devine mediocr„. Œn al doilea r‚nd, insul nu poate Ónv„˛a lec˛ia unit„˛ii dec‚t Ón acea rela˛ie care-i permite s„ tr„iasc„ cu cel„lalt, ca opus al s„u, sexual ∫i poten˛ial (ca surs„ de putere). Un alt mare sociolog, Tr. Br„ileanu, demonstreaz„ c„ singurul îloc“ Ón care poate derula îgesta˛ia“ spiritual„ a copilului este egoul maternal.

Œn viziunea sociologului german F. Tonnies, singurele vehicule de propagare a îvoin˛ei organice“ sunt: familia, prietenia spiritual„ ∫i vecin„tatea (colectivitatea). Dac„ acestea sunt afectate, este afectat singurul suport energetic al vie˛ii Ón comunitate: voin˛a organic„.

Ilustr„rile teoretice ar putea continua. Œn toate expunerile nu se demonstreaz„ c„ familia ∫i feminitatea sunt cele dou„ condi˛ii elementare ale vie˛ii sociale, Ónc‚t orice concep˛ie care aduce atingere acestora se tr„deaz„ ca av‚nd orientare contrar„ vie˛ii, ∫i nicidecum ca f„c‚nd parte dintr-o îeduca˛ie pentru via˛„“. Exist„ materiale educative care prezint„ valorile familiei Óntr-un mod cu totul inadecvat, care ar putea avea urm„ri grave asupra form„rii t‚n„rului, prima ilustrat„ Óntre valorile familiei fiind individualitatea ∫i ultima, cunoa∫terea. Modul de redare a valorilor familiei printr-o list„ care d„ impresia de scar„ a respectivelor valori nu constituie o alegere c‚tu∫i de pu˛in potrivit„.

Materialele luate Ón studiu deturneaz„ grav mesajul bioeticii. Problemele pe care le poate pune un material de educa˛ie pentru s„n„tate nu se limiteaz„ la clasicele ireconciliabile (aparent) legate de educa˛ia sexual„. Introducerea no˛iunilor de bioetic„ Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar se dovede∫te capabil„ s„ aduc„ noi capcane.

Astfel, asist„m la prezentarea eutanasiei pasive ca fiind larg utilizat„ Ón toate spitalele ∫i unanim acceptat„ (capitolul îBioetica“, subcapitol îEutanasia“), ceea ce este c‚t se poate de fals, ∫i a eugenismului ∫tiin˛ific drept o chestiune de mare viitor, trecutul fiindu-i consacrat prin lag„rele de concentrare ∫i sterilizarea pe criterii etnice ∫i sociale, practicat„ Ón ˛„rile occidentale p‚n„ Ón anii 1970, iar Ón China p‚n„ Ón zilele noastre: îEugenismul ∫tiin˛ific abia se contureaz„. Acum el se reduce la eliminarea fe˛ilor anormali genetic.“ Dup„ opinia multor speciali∫ti, eutanasia este contrar„ bunei practici medicale dintr-o serie de motive: este contrar„ eticii medicale Ón aspectele ei fundamentale pentru c„ datoria medicului este s„ lupte pentru via˛„; submineaz„ temeiurile Óncrederii dintre medici ∫i pacien˛i; interpretarea diagnosticului ∫i pronosticului este supus„ gre∫elii; este Óntotdeauna posibil„ apari˛ia unor tehnici ∫i medicamente noi, mai eficiente Ón tratarea bolilor; practicarea eutanasiei duce la riscul abuzurilor (for˛area diagnosticului, cereri mari de transplant, for˛area m‚inii medicului de c„tre familiile care vor s„ scape de bolnavi); marea suferin˛„ a bolnavului terminal Ól face s„ ia decizii care nu au la baz„ un discern„m‚nt deplin.

Avem de a face cu un gen periculos de îscientificare“ a empiricului, de ridicare la rangul de informa˛ie ∫tiin˛ific„ bun„ de redat ca atare a unor opinii personale ∫i chiar a unor date experimentale interpretate, Óns„, la modul subiectiv, ne∫tiin˛ific, s„ nu spunem tenden˛ios ∫i cu generaliz„ri periculoase (capitol îComportament sexual“, subcapitol îAspecte particulare ale raportului sexual. Masturbarea“). Li se spune copiilor, _e.g._ , c„ îpeste 90% din b„rba˛i ∫i aproape 60% din femei s-au masturbat p‚n„ la orgasm cel pu˛in o dat„“. Peste 90% din care b„rba˛i ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 peste 60% din care femei? Nu se pot generaliza ∫i prezenta ca repere pentru ˛ara noastr„ rezultatele unor studii efectuate Ón Statele Unite sau Ón alt„ ˛ar„ occidental„, unde normele morale sunt cu totul altele, trendul general al societ„˛ii Ón privin˛a comportamentului sexual este altul ∫i a∫a mai departe.

Aceea∫i observa˛ie pentru o afirma˛ie Ónc„ ∫i mai grav„, ca poten˛ial de periculozitate, Ónt‚lnit„ Ón capitolul îComportament sexual“, subcapitolul îAspecte particulare ale raportului sexual. Sex anal“: îPeste 25% din b„rba˛i au practicat m„car o dat„ sexul anal, de∫i nu to˛i erau homosexuali _._ “

Se intr„ adesea Ón detalii gratuite, a c„ror redare nu ar fi absolut necesar„ pentru conturarea no˛iunii la care se refer„ ∫i care ar putea avea, Ón schimb, efecte d„un„toare asupra tinerilor. Nu este totu∫i, adecvat s„ redai, Óntr-un material educativ destinat tinerilor, p‚n„ ∫i ultimele ∫i cele mai vulgare detalii asupra activit„˛ii sexuale. Folosirea unui ton îmedical“, î∫tiin˛ific“ nu scuz„ asemenea exager„ri ∫i nici nu le scute∫te de posibilitatea de a avea un impact negativ asupra cititorului.

Am„nuntele merg p‚n„ la enumerarea produselor disponibile Ón sex-shopuri pentru satisfacerea unor necesit„˛i sexuale care ies din sfera firescului (vezi pachetul informativ multimedia, capitolul îComportament sexual“, subcapitolul îAspecte particulare ale comportamentului sexual“).

Consider„m c„ erorile ∫i neglijen˛ele strecurate Ón program sunt majore ∫i afirm„m cu toat„ responsabilitatea c„ cititorul va dob‚ndi no˛iuni complet gre∫ite despre anatomia ∫i fiziologia aparatului reproduc„tor ∫i s„n„tatea sa. Totodat„, sec˛iunile referitoare la contracep˛ie con˛in informa˛ii inexacte asupra riscurilor pe care le presupune utilizarea diferitelor m„suri contraceptive, nefiind precizate unele urm„ri pe care utilizarea acestora le-ar putea avea asupra st„rii de s„n„tate, Óntre care unele deosebit de grave.

Mai mult, aducem observa˛ia conform c„reia tinerii pot fi tenta˛i s„ experimenteze ceea ce g„sesc explicat Ón astfel de materiale, experimente care ar putea avea efecte neb„nuite, merg‚nd p‚n„ la unele dezastruoase asupra integrit„˛ii lor fizice ∫i psihice, de la r„nire ∫i infec˛ii p‚n„ la tulbur„ri de personalitate. Nu ar fi de mirare ca un t‚n„r care se apuc„ s„ experimenteze anumite moduri de ob˛inere a pl„cerii sexuale, a∫a cum sunt ele prezentate Ón materialele educative, s„ se r„neasc„ ∫i chiar s„ ajung„ s„-∫i pun„ la Óndoial„ propria identitate sexual„. Este bine cunoscut faptul c„ pentru copii, pentru tineri impactul elementelor referitoare la sexualitate este puternic ∫i c„ poate fi puternic negativ, ∫ocant, traumatizant, dac„ Ónt‚lne∫te aceste elemente Óntr-un context inadecvat. Œn acest sens v„ putem deja oferi exemple de copii care s-au prezentat Ón cabinetele noastre medicale sau Ón centrele de consiliere cu dezechilibru emo˛ional suferit dup„ orele îexperimentale“ de educa˛ie sexual„. Faptul r„m‚ne valid peste genera˛ii, iar a opune la aceast„ observa˛ie ideea c„ tinerii au la ora actual„ cu mult mai mult„ siguran˛„ de sine, sunt mai lipsi˛i de complexe ∫i de inhibi˛ii ne cantoneaz„ Óntr-o cunoa∫tere superficial„ a problemei. Bunul-sim˛, sensibilitatea nu sunt nici complexe, nici inhibi˛ii ∫i ele continu„ s„ existe la tinerii no∫tri. Nu trebuie confundate bravadele cu con˛inut mai mult sau mai pu˛in vulgar, determinate de anumi˛i factori psihologici sau conjuncturali

∫i de gradul de permisivitate pe care o manifest„ societatea Ón aceast„ direc˛ie, cu o lips„ veritabil„ a bunului-sim˛.

Materialele de educa˛ie pentru s„n„tate luate Ón discu˛ie Óncadreaz„ homosexualitatea Ón sfera normalului, Ón contradic˛ie cu ∫tiin˛ele biomedicale ∫i cu psihologia.

Materialele preparate pentru sec˛iunea de educa˛ie sexual„ ating, adesea, Óntr-un mod care s-a v„dit a fi complet inadecvat prin consecin˛e, anumite aspecte ale comportamentului sexual uman. Astfel, s-a putut constata, Ón kit-ul multimedia, al„turarea Óntre heterosexualitate, bisexualitate, ca tipuri de comportament sexual normal (îComportament sexual normal. Heterosexualitatea. Homosexualitatea. Bisexualitatea“). Acela∫i pachet informativ afirm„ c„ îlegiferarea c„s„toriei Óntre homosexuali Ón anumite state reprezint„ un c‚∫tig cert“. Se poate spune c„ prin aceste afirma˛ii materialul se constituie Óntr-o apologie pseudo∫tiin˛ific„ a unor practici sexuale asupra c„rora Ónc„ exist„ controverse sus˛inute Ón lumea ∫tiin˛ific„, relativ la Óncadrarea lor Ón sfera firescului sexualit„˛ii umane.

Din acest punct de vedere, pachetul informativ multimedia conex Programului de educa˛ie pentru s„n„tate reu∫e∫te trista performan˛„ de a surclasa orice alt punct de vedere oficial exprimat Ón ˛ara noastr„. Codul penal (art. 201) precizeaz„: îConstituie perversiune sexual„ orice acte nefire∫ti Ón leg„tur„ cu via˛a sexual„, altele dec‚t cele prev„zute Ón art. 200“, anume mult dezb„tutul articol care prevede c„ rela˛iile desf„∫urate Ón public sau care au ca urmare scandalul public Óntre persoane de acela∫i sex constituie fapte penale. A∫adar, homosexualitatea continu„ s„ fie, Ón accep˛ia legilor noastre, un act nefiresc. Tres„rire involuntar„ a con∫tiin˛ei legiuitorilor sau, dimpotriv„, construc˛ie elaborat„ Ón mod con∫tient ∫i asumat, art. 201 Cod penal arat„ m„sura societ„˛ii noastre, nedispus„ s„ includ„ anomalia Ón firescul cotidian. Art. 200 este un exemplu de legisla˛ie orizontal„ legat„ de principiul constitu˛ional al dreptului la intimitate, el nu discut„ naturalul sau nenaturalul rela˛iilor homosexuale, ci opre∫te Ónc„lcarea intimit„˛ii persoanelor adulte care desf„∫oar„ de comun acord astfel de rela˛ii. De-abia mai jos textul Codului penal l„mure∫te care este, de fapt, atitudinea justi˛iei autohtone fa˛„ de actul homosexual, prin art. 201, care dezv„luie faptul c„ homosexualitatea constituie un îact nefiresc Ón leg„tur„ cu via˛a sexual„“.

Spre deosebire de teologia moral„, a c„rei pozi˛ie fa˛„ de rela˛iile sexuale nenaturale este bine precizat„, ∫tiin˛a nu a reu∫it p‚n„ Ón prezent s„ emit„ o opinie coerent„ relativ la aceast„ problem„. Dac„ s-au adus adesea argumente pentru Óncadrarea homosexualit„˛ii Ón sfera firescului, se cere s„ fie semnalate m„car ∫i argumentele care nu sus˛in aceast„ perspectiv„. Este un fapt incontestabil c„ speciali∫ti de renume, publica˛ii de prestigiu afirm„ c„ homosexualitatea nu intr„ Ón sfera firescului uman.

Astfel, dic˛ionarele consacrate ∫tiin˛ei medicale definesc homosexualitatea masculin„ ∫i feminin„ ca fiind comportamente sexuale aberante sau perversiuni. D„m c‚teva exemple: tratate de psihologie consider„ homosexualitatea feminin„ ∫i masculin„ perversiune a instinctului sexual, al„turi de nimfomanie, satiriasis, exhibi˛ionism, feti∫ism, sadism, masochism, bestialitate, necrofilie, ferontofilie, pedofilie (Constantin En„chescu, îTratat de psihologie“, edi˛ia a II-a, Editura Tehnic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Bucure∫ti, 2001, pagina 155), vezi Larousse _,_ îDic˛ionar de psihiatrie ∫i psihologie clinic„“, sub redac˛ia J. Postel, Editura Univers Enciclopedic, Bucure∫ti, 1998, pagina 407; îDic˛ionar medical“, Valeriu Rusu, Editura Medical„, Bucure∫ti, 2001, pagina 518 (îHomosexualitate: deviere a instinctului sexual caracterizat„ prin afinitate sexual„ pentru persoanele de acela∫i sex“); tratatul de etic„ psihiatric„ al lui Bloch ∫i Chodoft face precizarea c„ Asocia˛ia Psihiatric„ American„ nume∫te homosexualitatea îtulburare de orientare sexual„“ (Sydney Bloch, Paul Chodoft, îTratat de etic„ psihiatric„“, Asocia˛ia Psihiatrilor Liberi, Geneva Initiative on Psychiatry, Bucure∫ti, 2000, pagina 150).

Clasificarea etiologic„ a homosexualit„˛ii arat„ c„ acest tip de comportament apare adesea ca o consecin˛„ a unuia sau mai multor factori posibili, put‚nd fi secundar„ unor boli psihice grave (schizofrenia, epilepsia, alcoolismul, oligofrenia, demen˛a), datorat„ unor cauze hormonale (hermafroditismul) sau unor tulbur„ri ale identit„˛ii de gen (transsexualismul). O alt„ serie de cauze sunt cele derivate de context, exist‚nd homosexualitate de sorginte conjunctural„ (lag„re, c„mine, caz„rmi), educa˛ional„ (structura deviat„ a comportamentului sexual Ón copil„rie), datorat„ unor abuzuri; toxicomanie, be˛ii, orgii (*** îFuga din Sodoma ∫i Gomora“, Editura Agapis 2000, Dr. Rodica N„stase, îHomosexualitatea privit„ din punct de vedere psihiatric“). Dup„ cum se vede, nici una dintre aceste cauze nu are un determinism genetic.

Œn acela∫i studiu doctor Rodica N„stase citeaz„ o cercetare publicat„ Ón îAmerican Journal of Psychiatry“ nr. 1/1995, care a ajuns la urm„toarele concluzii: din 17.000 de persoane excluse din armata S.U.A. Ón perioada 1980—1990 din cauza homosexualit„˛ii, 78% erau b„rba˛i, cei mai mul˛i albi, motivele excluderii fiind clasificate astfel: tulbur„ri psihice care Ói f„ceau s„ aib„ un comportament instabil; moralitate Óndoielnic„ pentru ceilal˛i militari; nivel de securitate foarte sc„zut, put‚nd fi u∫or manevra˛i prin ∫antaje sau put‚nd fi u∫or sedu∫i de al˛ii. Autorii au cercetat arhivele militare ∫i dosarele din instan˛ele de judecat„ ∫i au constatat c„ motivul excluderii din armat„ a homosexualilor nu au fost tulbur„rile psihice, ci posibilitatea ca ace∫ti oameni s„ poat„ fi folosi˛i Ón scopuri neloiale, ei fiind sclavii viciului lor. Doctor Rodica N„stase concluzioneaz„ c„ homosexualitatea nu este o boal„ psihic„, nu are cauze genetice, endocrine sau psihiatrice, ci este un viciu ca oricare alt viciu. Practica clinic„ dovede∫te, de altfel, c„ exist„ foarte mul˛i homosexuali care au renun˛at la comportamentul lor, ceea ce sus˛ine opinia autoarei.

Nu se consemneaz„ consecin˛ele negative ale altor practici sexuale a∫a cum au fost ele demonstrate de c„tre medicin„ ∫i psihologie.

Pe l‚ng„ homosexualitate, materialele programului prezint„ ∫i alte tipuri de comportament dezavuat de normele morale admise Ón mod tradi˛ional Ón societatea noastr„, sub titlul îAspecte particulare ale raportului sexual“, Óntre care se Óncadreaz„, spre exemplu, autoerotismul.

Autoerotismul este prezentat la ora actual„ drept inofensiv, dac„ nu chiar benefic. Practica medical„ arat„, Óns„, c„ aceast„ inofensivitate nu este Óntru totul valabil„. La copil, autoerotismul determin„ suprasolicitare, insomnie, irascibilitate, izolare, apatie, tulbur„ri de memorie ∫i judecat„, inapeten˛„, cefalee, oboseal„. La

puber ∫i adolescent se poate solda cu sindrom nevrotic, impoten˛„ sexual„, perversiuni. Aceast„ practic„ predispune la izolare, timiditate, melancolie, Ónclinare spre ipohondrie. La adul˛i, poate genera nevroze, impoten˛„ ipohondrie, ejaculare precoce, astenie, frigiditate (Vasile Ni˛escu, îAdolescen˛a — Sexualitate Óntre normal ∫i patologic“, Editura ™tiin˛ific„ ∫i Enciclopedic„ Bucure∫ti, 1985).

Œn cre∫tinism, se vorbe∫te despre autoerotism ca despre un p„cat Ónt‚lnit Ón copil„rie uneori, dar mai cu seam„ Ón adolescen˛„, un fel de desfr‚u s„v‚r∫it de unul singur, cu o conota˛ie mai deosebit„ dec‚t aceea a desfr‚n„rii propriu-zise. Practicarea autoerotismului, la orice v‚rst„, aduce cu sine un viciu impudic.

Nu se acord„ nici un fel de aten˛ie consecin˛elor dezastruoase ale contracep˛iei ∫i avortului. Consider„m, de asemenea, c„ Ón materialele programului sunt minimalizate riscurile ∫i consecin˛ele metodelor contraceptive ∫i ale avortului. Œn afar„ de impactul psihologic ∫i spiritual de care vorbe∫te tot mai mult literatura de specialitate, merit„ s„ men˛ion„m c„ rata anual„ a mortalit„˛ii prin avort variaz„ Óntre 0,5 (15—19 ani) ∫i 1,9 (30—34 ani) la 100.000 de femei (Harrison’s, îPrincipiile medicinei interne“, volumul II, Editura Teora, 1996, pagina 2248).

Nu este singurul caz, de o prezentare insuficient„ suferind ∫i sec˛iunea referitoare la contraceptive, ale c„ror riscuri reale, constatate de medici, nu sunt prezentate: tromboza venoas„ profund„ ∫i embolismul pulmonar sunt dou„ dintre cele mai frecvente la femeile care iau contraceptive; riscul este crescut de la trei p‚n„ la nou„ ori pentru accidentul vascular tromboembolic ∫i de dou„ ori pentru accidentul hemoragic ((Harrison’s, îPrincipiile medicinei interne“, volumul II, Editura Teora, 1996, pagina 2247).

Principiul precau˛iei, la mare mod„ Ón prezent, Ón domeniul bioeticii ar putea fi invocat Ón corela˛ie cu atitudinea ortodox„, pentru a preveni acte precum avortul cu consecin˛ele sale tragice.

C‚t despre eugenism (capitolul îBioetica“, subcapitol îEugenism“), se poate sus˛ine cu probe clare c„ este o ideologie ∫i c„ sintagma îeugenism ∫tiin˛ific“ poate fi la fel de controversat„ ca ∫i îcrea˛ionismul ∫tiin˛ific“. Eugenismul nu poate fi ∫tiin˛ific pentru c„ eugenia Ón sine este o pseudo∫tiin˛„, c„ci nu face dec‚t s„ extrapoleze for˛at la om obiective ∫i teorii Ómprumutate din ameliorarea animalelor. Dac„ s-ar con∫tientiza acest lucru, orice om ar protesta, de aceea eugenia Óncearc„ Ón ultima vreme s„ ias„ Ón fa˛„ mai mult cu spectaculoase tehnologii genetice dec‚t cu fundamentarea sa Ón teorie, care este nu numai ∫ubred„ ∫tiin˛ific, ci ∫i monstruoas„ din punct de vedere moral. Eviden˛a adev„rului din afirma˛ia de mai sus, cu privire la lipsa de Óntemeiere ∫tiin˛ific„, este clar„ pentru geneticienii competen˛i Ón domeniul geneticii popula˛iilor ∫i al geneticii cantitative. Chiar dac„ se va ajunge la cunoa∫terea des„v‚r∫it„ a genotipului embrionului uman, dincolo de ea se are Ón vedere o selec˛ie pe performan˛„ proprie, care Ón situa˛iile descrise mai sus — ∫i cele mai frecvente, de fapt, pentru obiectivele eugeniei — va avea un efect neglijabil.

Incon∫tien˛i sau incompeten˛i, unii oameni insist„, totu∫i, s„ impun„ Ón legisla˛ia statelor asemenea m„suri eugenice. Ca s„ induc„ Ón eroare opinia public„, eugeni∫tii contemporani amestec„ voit efectele cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 mijloacele, pentru a putea numi demersul lor îeugenie pozitiv„“ ∫i s„ evite astfel blamul dat de omenire eugeniei Ón general, dar limitat de ei la o latur„ numit„ îeugenie negativ„“.

Conven˛ia european„ asupra drepturilor omului ∫i cercet„rii biomedicale afirm„, de altfel, c„ îorice form„ de discriminare Ómpotriva unei persoane pe motivul patrimoniului s„u genetic este interzis„“ (capitolul IV îGenomul uman“, art. 11, îNediscriminarea“) ∫i c„ nu se poate proceda la teste predictive ale bolilor genetice sau care servesc fie spre a identifica subiectul drept purt„tor al unei gene r„spunz„toare de o boal„, fie spre a depista o predispozi˛ie sau o susceptibilitate genetic„ la o boal„ dec‚t Ón scopuri medicale sau pentru cercetarea ∫tiin˛ific„ legat„ de scopurile medicale ∫i sub rezerva unui sfat genetic adecvat (idem, art. 12, îTestele genetice predictive“).

Unele perspective legate de educa˛ia pentru o alimenta˛ie s„n„toas„ nu sunt Óndeajuns de fundamentate ∫tiin˛ific.

Tendin˛a de a oferi ∫colarului cele mai noi ∫i necesare informa˛ii doar dintr-o singur„ perspectiv„ ∫i Ónainte s„ fie confirmat„ ∫tiin˛ific o afl„m ∫i Ón sec˛iunea programului referitoare la s„n„tatea alimenta˛iei (vezi îGhid pentru cadre didactice“, M.E.C.T., 2003, capitolul îS„n„tatea alimenta˛iei“, tema îSarea iodat„ Ón alimenta˛ie“).

Astfel, se pare c„ numeroase studii, garantate de numero∫i speciali∫ti, arat„ c„ o m„sur„ precum iodarea universal„ a s„rii nu numai c„ nu este util„ s„n„t„˛ii, ci, din contr„, poate avea importante consecin˛e negative.

Iat„ o parte dintre aceste efecte negative: hipertiroidii induse la eutiroidieni; cre∫terea ratei cancerelor tiroidiene [îDrug Safe“, 2000, febr. 22(2), 89—95]: Óntr-un studiu din Tazmania, rata a crescut de trei ori la persoanele peste 49 de ani [îClinic„. Endocrinologie. Metabolism“, 1973, 37(6); 901—909]; cre∫terea volumului glandei tiroide, studiu publicat de îEuropean Journal“, 2000, Ana de Premawardhanam, L.D., ∫i de îEuropean Endocrinology Metabolism“, 2000, aug. 143(2), 185—8; afectarea vederii prin toxicitate direct„ asupra retinei (îRetina“, 2000, 20(4), 378—83); cre∫terea constant„ a Basedow-ului autoimun (îAnnales d’Endocrinologie“, Paris, 1996, 57, 463—469); hipotiroidie indus„ prin iod; tiroidit„ Hashimoto; cre∫terea inciden˛ei cancerelor tiroidiene papilare _._

Dup„ D.A. Koutras (Universitatea din Atena), iodarea alimentelor poate avea ca efect (îAnnales d’Endocrinologie“, Paris, 1996, 57, 463—469) participarea la sinteza hormonilor tiroidieni. Afirma˛ia autorului se bazeaz„ pe observa˛iile a trei studii din Anglia (12 ora∫e îiodate“, 1984, 1985), Spania (1994) ∫i Zair (1996). Œn toate aceste cazuri cre∫terea ratei hipertirodiilor s-a corelat cu iodarea compensatorie a alimenta˛iei. La aceasta se adaug„ sc„derea Ón volum a tiroidei.

Influen˛eaz„ num„rul ∫i tipul cancerelor tiroidiene — Haroch & Williams, dup„ o iodare profilactic„ Ón Salta (Argentina), constat„ c„ num„rul cancerelor papilare s-a dublat, num„rul cancerelor nediferen˛iate foliculare ∫i medulare a r„mas acela∫i, iar num„rul total de cancere a crescut. Singura consolare a autorilor este c„ tipul papilar este un cancer tratabil.

Inducerea fenomenului îthyroid cell necrosis“ este o form„ de îadaptare“ sc„pat„ de sub control, pentru a se bloca produc˛ia de hormoni tiroidieni Ón exces.

Cre∫terea conflictului autoimun tiroidian — D.A. Koutras a efectuat o profilaxie cu iod Óntr-un sat grecesc.

Œnainte de administrarea iodului nici unul din subiec˛i nu avea autoanticorpi tiroidieni. Dup„ c‚teva luni 50% din subiec˛i aveau autoanticorpi antitireoglobulin„ sau antimicrosomal.

Iodarea universal„ a s„rii expune la un risc deosebit f„tul, put‚nd induce gu∫a cu hipotiroidie la noul n„scut.

Cercet„ri vechi ∫i noi demonstreaz„ c„ deficitul alimentar proteic (subnutri˛ia) este cel mai important factor etiopatogenic al hipotiroidiei, ∫i nu deficitul de iod. To˛i autorii sunt de acord c„ factorul etiopatogenic major Ón declan∫area ∫i Óntre˛inerea hipotiroidiei Ól reprezint„ conflictul imunologic r„sfr‚nt asupra tiroidei, ∫i nu deficien˛a de iod.

O consecin˛„ dezastruoas„ a iod„rii universale a s„rii o reprezint„ manifest„rile alergice la iod. Alergicii nu vor avea sc„pare, adic„ nu vor evita sub nici o form„ expunerea, cresc‚nd riscul de sensibilizare ∫i de sindroame alergice (edem anginoneurotic ∫i anafilactic). Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t popula˛ia are deja o mare expunere la iod prin num„rul mare de investiga˛ii cu substan˛e de contrast, prin folosirea medicamentelor ∫i a dezinfectantelor cu iod.

Un argument conving„tor Ómpotriva iod„rii universale a s„rii este cel statistic: rata sc„zut„ a cazurilor de hipotiroidie Ón Rom‚nia. Este ilogic ca pentru 7.000—12.000 cazuri noi de hipotiroidie pe an, dintre care doar o mic„ parte sunt prin deficit de iod, s„ se conving„ o ˛ar„ Óntreag„ s„ consume iod.

Alte aspecte medicale sunt prezentate neglijent, Ón ciuda importan˛ei cunoa∫terii avantajelor ∫i dezavantajelor conexe.

Œn materialele de educa˛ie pentru s„n„tate sunt prezentate ∫i beneficiile vaccinurilor. Pe l‚ng„ beneficiile vaccinurilor ar trebui, Óns„, prezentate ∫i riscurile lor, precum ∫i reac˛iile adverse care le limiteaz„ indica˛iile (kit-ul multimedia).

Astfel, dup„ opinia unor autori, procentul enorm al copiilor americani cu afectarea dezvolt„rii (circa 20%) se datoreaz„ cu prec„dere encefalitelor postvaccinale (Coulter Harris L., îVaccination Social Violence and Criminality“, îThe Medical Assault on the American Brain“, Washington, 1990).

Dup„ vaccinarea antihepatic„ B Ónceput„ de Ministerul S„n„t„˛ii Ón Fran˛a, Ón 1994 au ap„rut reac˛ii adverse, 1 la 1.000 din cazuri, practic, 20.000 sunt victima unui accident postvaccinal, dintre care cel mai mare procent Ól ocup„ scleroza Ón pl„ci. Merit„ s„ fie cunoscut faptul c„ bolnavii cu reac˛ii postvaccinale s-au constituit Ón Asocia˛ia pentru Ap„rarea Victimelor Vaccinate Antihepatit„ B ∫i sunt Ón proces cu statul francez (P. Rossion, îHepatite B: Les risques de la vaccination“, îScience et vie“ nr. 967, aprilie 1998).

Scopul comun al eforturilor speciali∫tilor din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate, al nostru, Ón str„dania de a oferi aspecte complementare ale temelor care vor fi tratate Ón cadrul Programului na˛ional de educa˛ie pentru s„n„tate, este unul cu b„taie lung„ Ón viitorul unei na˛ii.

Copii, tinerii de azi sunt printre noi, o dat„ cu noi, adul˛ii, na˛iunea de azi. De la noi ar trebui s„ Ónve˛e cum s„ fie m‚ine Ón locul nostru, av‚nd printre ei propriii copii. A∫adar, de ceea ce Ói Ónv„˛„m noi ast„zi depind toate zilele de îm‚ine“.

Oric‚t de independen˛i ∫i de cutez„tori s-ar str„dui s„ par„, copiii r„m‚n copii, av‚nd inerenta necesitate de a fi Óndruma˛i, datorie care ne revine, Óntr-un context delicat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Óntre dou„ lumi, una tradi˛ional„, mai pu˛in alert„, dar de departe mai echilibrat„, ∫i una cu orice pre˛ progresist„, aflat„ Óntr-o goan„ Ón care nu mai conteaz„ c„-∫i pierde pasagerii pe drum. Natural este, Óns„, a g‚ndi c„ nu avem dreptul s„ pierdem pe nimeni.

De aceea, Óndemn„m la apelarea cu deplin„ Óncredere la valori care nu ∫i-au pierdut eficien˛a din moment ce genera˛ii Ón ∫ir nu le-au abandonat, nu s-au dispensat de ele pentru a deveni îmai liberi“, realiz‚nd, Ón chiar lumina acelor valori, c„ o astfel de libertate cost„ cu mult prea mult.

S„ Óndrept„m, a∫adar, ceea ce se poate Óndrepta ∫i s„ ajungem cu lucruri noi pentru a stabili un mod cinstit de comunicare cu tinerii, din care s„ tragem foloasele cunoa∫terii reciproce.

Efectele unei asemenea dezbin„ri asupra adolescentului sunt bine cunoscute: respinge valorile noncoincidente, renun˛„ s„ Óncerce s„ le mai suprapun„ ∫i alege s„ tr„iasc„ Ón afara lor, ceea ce nu ne dorim nici unii dintre noi, fie c„ suntem profesori, p„rin˛i sau preo˛i.

Consider„m c„ viziunea propus„ de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului este vulgarizant„, susceptibil„ de producerea unor ad‚nci traume emo˛ionale ∫i psihice la nivelul personalit„˛ii tinerilor. Œn acest sens, cerem reconsiderarea programei îEduca˛ia pentru s„n„tate Ón ∫coala rom‚neasc„“, Ón sensul fundament„rii concep˛iei asupra educa˛iei sexuale a copiilor rom‚ni din perspectiva moral-cre∫tin„.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, pentru participarea la ∫edin˛a dedicat„ declara˛iilor politice.

Cei care nu au avut posibilitatea, datorit„ dep„∫irii timpului afectat, s„ prezinte declara˛ia o pot depune la secretariatul tehnic.

O zi c‚t mai calm„ pentru to˛i!

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. V„ anun˛ c„ din cei 343 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 292, sunt absen˛i 51, 11 particip„ la alte activit„˛i parlamentare.

Pe ordinea de zi de ast„zi, continuarea dezbaterilor la Legea privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.

Domnul Alexandru Sassu are o interven˛ie.

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Œn numele Grupului parlamentar al P.S.D., v„ cer o pauz„ de consultare, Ón cadrul grupurilor parlamentare.

Cererea nu se comenteaz„, potrivit regulamentului. C‚te minute a˛i cerut?

15 minute.

15 minute. Pauz„ 15 minute! PAUZ√

Stima˛i colegi, permite˛i-mi s„ relu„m lucr„rile. Œn˛eleg c„ exist„ o cerere de validare.

V„ rog, domnule Nicol„escu, s„ face˛i aceast„ cerere.

Domnule pre∫edinte, Œnainte de Ónceperea lucr„rilor...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sta˛i s„ vedem dac„ este domnul pre∫edinte Olteanu aici sau cineva din partea Comisiei de validare.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu**

**:**

De ce Óntrerupe˛i?!

Voiam s„ v„ rog, Ónainte de Ónceperea lucr„rilor de ast„zi, s„ proced„m la o chestie organizatoric„, ∫i anume s„ valid„m un mandat de deputat care a∫teapt„ de dou„ zile s„ fie validat de plen. V„ rog frumos, da˛i curs acestei solicit„ri.

Asta voiam ∫i Ómi pare r„u c„ distinsa dumneavoastr„ coleg„ a devenit a∫a nervoas„. Anticip‚nd acordul Camerei, voiam s„ v„d dac„ pre∫edintele Comisiei de validare este aici, pentru c„ f„r„ d‚nsul nu putem Óndeplini procedura.

Sunte˛i de acord, stima˛i colegi, s„ includem pe ordinea de zi acest lucru? Mul˛umesc.

Dac„ e cineva Ómpotriv„? Ab˛ineri? Mul˛umesc.

Domnul secretar Mohora, care este membru al Comisiei de validare, va prezenta procesul-verbal.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a procedat Ón ziua de 7 septembrie 2004 la examinarea actelor dosarelor de validare pentru mandatul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Victor Paul Dobre, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, ∫i a constatat urm„toarele.

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón caz de vacan˛„ a mandatelor de deputa˛i ale∫i pe liste de candida˛i, suplean˛ii vor ocupa locurile vacante Ón ordinea Ón care sunt Ónscri∫i pe liste, dac„ p‚n„ la data valid„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 partidele sau forma˛iunile politice pe listele c„rora au candidat suplean˛ii confirm„ Ón scris c„ apar˛in acestora.

Pe lista suplean˛ilor Óntocmit„ de Biroul Electoral Central la alegerile din 26 noiembrie 2000, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 627/2000, pentru Partidul Na˛ional Liberal, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 18 Gala˛i, la nr. crt. 163, figureaz„ supleant domnul Cornel Codi˛„. Partidul Na˛ional Liberal precizeaz„ Óns„ c„ domnul Cornel Codi˛„ nu mai este membru al acestui partid, astfel c„, potrivit legii, nu poate ocupa locul vacant.

Urm„torul supleant pe list„, la nr. crt. 164, este domnul Liviu Bl„naru, care, prin declara˛ie scris„ ∫i autentificat„, arat„ c„ renun˛„ la mandatul de deputat, opt‚nd pentru func˛ia de consilier jude˛ean, pentru care mandatul s„u a fost validat.

Pe aceea∫i list„, la nr. crt. 165, este Ónscris domnul Sergiu Mihail Tofan care, potrivit comunic„rii scrise f„cute de c„tre Partidul Na˛ional Liberal, apar˛ine ∫i Ón prezent acestui partid. De asemenea, supleantul a prezentat la dosar declara˛ia scris„ c„ accept„ mandatul de deputat, precum ∫i dovada depunerii declara˛iei de avere prev„zut„ de lege.

Constat‚nd c„ sunt Óndeplinite condi˛iile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputa˛ilor validarea mandatului de deputat al domnului Sergiu Mihail Tofan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 18 Gala˛i, pe lista Partidului Na˛ional Liberal.

Semneaz„ membrii Comisiei de validare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc, stimate coleg.

## **Domnul Sergiu Mihail Tofan:**

Eu, Sergiu Mihail Tofan, Ón calitate de deputat ales in Circumscrip˛ia nr. 18 Gala˛i,

Jur credin˛„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!

V„ mul˛umesc.

V„ felicit„m ∫i v„ dorim succes, Ón intervalul care a r„mas, pentru mandatul dumneavoastr„.

Stima˛i colegi, avem o interven˛ie de procedur„.

Domnul Puiu Ha∫otti, din partea Partidului Na˛ional Liberal.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ mul˛umesc ∫i pentru aprecierea c„ interven˛ia mea este de procedur„. Voiam o scurt„ declara˛ie, pentru c„ ne afl„m Ón fa˛a unei premiere parlamentare.

Domnule pre∫edinte,

Nu s-a mai Ónt‚mplat niciodat„, de mai bine de 14 ani, ca un grup parlamentar s„ solicite o pauz„ de 10 minute ∫i aceasta s„ dureze 150 de minute. Ce putem constata? C„ Parlamentul nu este doar o anex„ a Guvernului, ci este o anex„ direct a Partidului Social Democrat. Dar ne afl„m spre final, putem s„ toler„m Ónc„ o lun„, dou„ ∫i acest lucru.

Œn orice caz, se poate observa c„, ∫i nu vreau s„ b„nuiesc Partidul Social Democrat de rea-voin˛„, pur ∫i simplu constat c„, Ón locul celor 10 minute, au trecut de 15 ori mai multe. Partidul Social Democrat este defazat din punct de vedere cronologic, nu mai are percep˛ia timpului care trece ∫i din dou„ una: ori i-a stat ceasul, ori i-a sunat ceasul! Alege˛i dumneavoastr„!

Cred c„ partidul dumneavoastr„ este suficient de puternic ca s„ dep„∫easc„ aceste dou„ momente ∫i va alege cea mai potrivit„ solu˛ie.

Domnul Viorel Hrebenciuc, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Este un scurt drept la replic„.

Stima˛i colegi liberali, v-a sunat ceasul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

La proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului v„ amintesc c„ adoptasem titlul legii ∫i art. 1 ∫i 2. Ne-am oprit la art. 2, unde au fost mai multe...

**Domnul Metin Cerchez**

**:**

Art. 4 alin. 3!

La art. 4 alin. 3. Domnul Márton Árpad, v„ rog!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn ∫edin˛a trecut„ au fost prezentate toate amendamentele, cred eu, la acest alin. 3. Urmeaz„ s„ vot„m conform prevederilor Regulamentului Camerei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Deputa˛ilor, care spune c„, Ón situa˛ia Ón care la un alineat este un amendament al comisiei, se supune prima dat„ la vot acest amendament al comisiei, urm‚nd s„ fie supuse celelalte amendamente dac„ acest amendament nu a fost votat.

La acest art. 4 alin. 3 este un amendament al comisiei. V„ rog s„ supune˛i votului, prima dat„, acest amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mi se pare regulamentar„ interven˛ia dumneavoastr„. Deci la art. 4 s-au votat alin. 1, 2 ∫i 3 ∫i la alin. 4 au fost ∫i amendamente respinse. Pentru c„ ele vizau acela∫i con˛inut, dup„ regulament, propun Ónt‚i votului dumneavoastr„...

## **Domnul Márton Árpád Francisc**

**:**

Alin. 3!

Alin 3, pardon!

Supun Ónt‚i votului dumneavoastr„ amendamentul comisiei. Dac„ acesta va fi adoptat, implicit, celelalte amendamente au c„zut.

Cine este pentru amendamentele 3, 4 care vizeaz„ alin. 3 de la art. 4? V„ rog s„ fi˛i aten˛i, stima˛i colegi! Deci amendamentul comisiei. 100 voturi pentru. Œmpotriv„? 54 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Cu 100 pentru, 54 contra ∫i 7 ab˛ineri, au fost adoptate amendamentele 3 ∫i 4.

La alin. 4 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 5 al comisiei. Exist„ o interven˛ie din partea domnului Toró.

Pofti˛i! Ave˛i un amendament respins sau vre˛i s„ comenta˛i amendamentul comisiei?

V„ rog.

Domnul Szilágyi. Œmi cer scuze c„ v-am botezat, dar era˛i coautor cu domnul Toró.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, Ómpreun„ cu domnul deputat Toró, am depus mai multe amendamente la acest articol, printre care ∫i la alin. 3, 4 ∫i 5, deoarece consider„m c„ num„rul de 15%, precum ∫i num„rul de 25.000 din 15 jude˛e ∫i 300 de semn„turi din fiecare jude˛ sunt arbitrare. Este o discriminare grosolan„ faptul c„ pot depune liste numai organiza˛iile minorit„˛ilor reprezentate Ón Parlament, deoarece Ón fa˛a organiza˛iilor minorit„˛ilor nereprezentate Ón Parlament sunt ridicate bariere de netrecut. Adoptarea acestui articol Ón formularea comisiei ar fi cu at‚t mai regretabil„ cu c‚t aplicarea acestui text, cu ocazia alegerilor locale, a cauzat, de fapt, ca Rom‚nia s„ devin„ o ˛ar„ monitorizat„ de mai multe institu˛ii europene ∫i, precum bine ∫ti˛i, Partidul Popular European, cea mai puternic„ for˛„ politic„ din Uniunea European„, a trimis o comisie de monitorizare pentru a cerceta efectele care violeaz„ principiul democra˛iei ∫i al pluralismului, cu ocazia alegerilor locale. Deci nu este corect ∫i nu spore∫te ∫ansele de integrare a Rom‚niei faptul c„ o prevedere criticat„ de institu˛ii europene urmeaz„ s„ fie adoptat„ din nou ∫i aceast„ discriminare se va repeta din nou.

Dup„ cum bine ∫ti˛i, Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, un grup de parlamentari, mi se

pare, 15 parlamentari din mai multe ˛„ri, au ini˛iat o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva procedeului ce a fost aplicat Ón urma textului ce urmeaz„ s„ fie repetat, a∫a cum v-am spus, iar mo˛iunea, Ón momentul actual, se afl„ Ón fa˛a Comisiei de la Vene˛ia.

Œn cazul Ón care aceste dou„ rapoarte vor fi negative ∫i aceste institu˛ii, respectiv Partidul Popular European, vor constata c„ s-a violat un drept democratic, un drept de la care nu se poate priva o comunitate, Ón acest caz, Rom‚nia risc„ s„ fie considerat„ o ˛ar„ care nu respect„ criteriile politice de aderare la Uniunea European„, respectiv Criteriile de la Copenhaga.

Œntreb ∫i comisia, bineÓn˛eles, de unde apare aceast„ cifr„ de 15%… O organiza˛ie a unei minorit„˛i care nu este reprezentat„ Ón Parlament nu poate candida la alegeri, conform textului legii, dec‚t dac„ depune o list„ la Biroul Electoral Central, o list„ care nu poate s„ fie mai mic„ dec‚t 15% din num„rul total al comunit„˛ii respective. Num„rul se ia din recens„m‚nt. De unde apare acest 15% ori de ce nu se cere acela∫i lucru de la partidele politice? De ce nu se cere de la un partid oarecare, indiferent dac„ este partid parlamentar sau neparlamentar, s„ str‚ng„ 15% din num„rul total al majorit„˛ii rom‚ne, de ce partidele rom‚ne∫ti sunt avantajate, iar organiza˛iile minorit„˛ilor dezavantajate? ™i Óntreb comisia, bineÓn˛eles, de unde apare aceast„ cifr„ de 25.000, de ce nu 2.500, de ce nu 250.000, de unde apare aceast„ cifr„ de 15 jude˛e, de ce nu dou„ jude˛e, de ce nu 40 de jude˛e, av‚nd Ón vedere r„sp‚ndirea minorit„˛ilor, avem Ón ˛ar„ 20 de minorit„˛i reprezentate Ón Parlament. De ce aceste minorit„˛i, av‚nd Ón vedere r„sp‚ndirea lor, de ce aceast„ cifr„ de 15, de ce nu este un jude˛, 5 jude˛e sau 40 de jude˛e?

Cine stabile∫te, cu ce drept stabile∫te, de fapt, bariera prin care o organiza˛ie a unei minorit„˛i este oprit„ s„ nu depun„ liste la alegerile parlamentare?

Cer, deci, adoptarea amendamentului depus de domnul Toró ∫i de mine ∫i cer, bineÓn˛eles, din partea comisiei, o explica˛ie Ón acest sens.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

O s„-i dau domnului Viorel Hrebenciuc dreptul s„ v„ dea o explica˛ie, Óns„ v-a∫ ruga, domnule Szilágyi, s„ v„ aminti˛i c„ Ón ∫edin˛a trecut„ noi am discutat amendamentul dumneavoastr„ 2 Ón ansamblu, cu privire la art. 4, pentru c„ ne-a˛i demonstrat atunci c„ toate alineatele sunt legate Óntre ele ∫i am supus votului amendamentul 2 cu privire la Óntreg art. 4 ∫i l-am respins. Deci v-a∫ ruga, la alte amendamente, s„ nu mai veni˛i. S-a respins amendamentul 2 Ón Óntregime.

Domnule Hrebenciuc, ave˛i dreptul la cuv‚nt!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vreau s„ explic plenului Camerei Deputa˛ilor considerentele care au stat la baza respingerii amendamentelor pe care domnul Toró Tibor ∫i domnul Szilágyi Zsolt le-au depus.

Stima˛i colegi,

Noi avem reprezentan˛i Ón Parlament pentru 18 minorit„˛i na˛ionale, plus a 19-a, minoritatea maghiar„, care are grup parlamentar propriu. Problema pe care ne-am pus-o la comisie ∫i pe care ∫i-au pus-o ∫i minorit„˛ile na˛ionale reprezentate Ón Parlament este aceea c„ acest num„r de 18, Ón contextul Ón care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 viitoarea Camer„ a Deputa˛ilor va avea doar 314 deputa˛i, reprezint„ un procent destul de mare de minorit„˛i, Ón contextul Ón care un partid politic are nevoie de un minim 5% ca s„ intre Ón Parlament.

Cre∫terea acestui num„r al minorit„˛ilor dep„∫e∫te cu mult standardele europene la care domnul Szilágyi face referire ∫i are dreptate c‚nd spune c„ Partidul Popular European a depus acea mo˛iune de cenzur„, dar nu v-a informat cu un lucru. Cei care au ini˛iat aceast„ mo˛iune de cenzur„ sunt Grupul FIDES din Ungaria, ∫tim exact cine l-a depus, domnule Zsolt Szilágyi, ∫tim ∫i rela˛iile dumneavoastr„ speciale cu FIDES, dar FIDES-ul din Ungaria nu a informat Consiliul Europei ∫i Parlamentul European cu faptul c„ atunci c‚nd a fost la putere nu a fost de acord cu faptul ca minorit„˛ile na˛ionale din Ungaria s„ fie reprezentate m„car Ón Parlament.

Noi, acolo, nu avem nici un fel de reprezentant Ón Parlamentul Maghiar, dar FIDES-ul are grij„ ca minorit„˛ile din Rom‚nia s„ fie reprezentate.

Noi consider„m c„ minorit„˛ile din Rom‚nia sunt suficient de reprezentate ∫i cred c„ cei 44 de parlamentari care reprezint„ minorit„˛ile, care reprezint„ 12% din actualul Parlament, Ónseamn„ suficient de mult. Este foarte clar c„ nu vrem s„ avem alte minorit„˛i netradi˛ionale Ón continuare ∫i atunci ne-am g‚ndit la restric˛ii, dac„ vre˛i, ∫i am pus aceste restric˛ii la care dumneavoastr„ f„cea˛i referire, dar am fost Ón urm„toarea ipostaz„: sunt minorit„˛i care au 1.000 de membri Ón Rom‚nia c„rora nu le-am cerut s„ aib„ 25.000 de semn„turi, c„ nu au de unde, dar sunt minorit„˛i care au sute de mii sau un milion ∫i ceva de reprezentan˛i, care, conform Legii partidelor politice, ar fi de 25% de semn„turi, ar fi Ónsemnat 3—400.000 de semn„turi, ceea ce este imposibil, ∫i atunci am zis minim 25.000 de semn„turi, ca s„ ajut„m minorit„˛ile na˛ionale care au un num„r mare de reprezentan˛i ∫i am luat aceast„ cifr„ din Legea partidelor politice pe care am negociat-o cu cei de la Parlamentul European data trecut„, dac„ ˛ine˛i minte, la Legea partidelor politice, c‚nd ini˛ial am pus 50.000 de semn„turi, dup„ care am redus acest num„r la 25.000.

Deci acestea au fost considerentele ∫i Ómi pare r„u pentru FIDES, care face parte din partidul Popular European, c„ nu-∫i rezolv„ problema Ón propria ˛ar„ ∫i are grija altor ˛„ri.

V„ mul˛umesc.

Da. Domnul Szilágyi.

Tot respectul, domnule Hrebenciuc. Eu am Óncercat s„...

V„ rog s„ nu dialoga˛i cu d‚nsul, trebuie s„ convinge˛i sala. Uita˛i-v„ la sal„!

Da. Eu am Óncercat s„ vorbesc despre lege, nu despre FIDES, nu despre altceva, despre lege, ceea ce se adopt„ Ón Rom‚nia la momentul actual.

Permite˛i-mi s„ v„ spun c„ Legea partidelor politice este aspru criticat„ de Comisia Mixt„ Interparlamentar„ Uniunea European„ — Rom‚nia, domnul pre∫edinte Domenico Menisi a luat pozi˛ie foarte ferm, imediat dup„

aprobarea legii, deoarece practica european„ consider„ un prag extrem de ridicat num„rul de 25.000. ™i aici trebuie s„ facem o distinc˛ie Óntre dreptul la libera asociere, ∫i anume c„ Óntr-o societate liber„ nu trebuie s„ ridic„m bariere Ón fa˛a cet„˛enilor de a forma partide, de a avea organiza˛ii ∫i bineÓn˛eles nici Ón fa˛a minoritarilor, pe de alt„ parte, reprezentativitatea unui partid, reprezentativitatea unei organiza˛ii care dore∫te s„ reprezinte o comunitate na˛ional„ care este dat„ numai ∫i numai de num„rul de voturi. Deci a ridica bariere Ón fa˛a partidelor sau Ón fa˛a organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale s„ concureze liber la alegeri asta Ónsemn„, un atentat la pluralism, Ónseamn„ un atentat la democra˛ie.

Acea rezolu˛ie ce a fost ini˛iat„ Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei nu a fost ini˛iat„ de Partidul Popular European. A fost ini˛iat„, Óntr-adev„r, de c‚˛iva deputa˛i maghiari, Óns„ din cei 15 semnatari, domnule pre∫edinte Hrebenciuc, sunt membri ∫i sociali∫ti, ∫i liberali, ∫i de dreapta ∫.a.m.d., din Portugalia, din Slovacia ∫i din alte p„r˛i.

Deci eu am vorbit despre Comisia de monitorizare care a fost condus„ de domnul Ilkka Suominen din Finlanda ∫i a fost compus„ dintr-un un domn din Austria, Christian Passin, ∫i, Óntr-adev„r, a fost ∫i un membru de la FIDES, Óns„ aceast„ ac˛iune nu este o ac˛iune a maghiarilor, fiindc„ noi nu vorbim despre o ac˛iune a maghiarilor, vorbim despre lezarea unor principii ale democra˛iei.

Œmi pare foarte r„u de felul Ón care va fi adoptat„ aceast„ lege. Œn cazul Ón care se voteaz„ varianta comisiei, pluralismul din Rom‚nia va suferi, se produce o discriminare clar„ Ón ceea ce prive∫te tratamentul minorit„˛ilor, se produce o discriminare clar„ Ón ceea ce prive∫te ∫ansele de a candida, se face o distinc˛ie Óntre organiza˛iile care sunt reprezentate Ón Parlament ∫i Óntre cele care nu sunt reprezentate Ón Parlament, ceea ce nu se permite Ón nici o lege.

Dac„ se face o diferen˛iere Ón cazul minorit„˛ilor, de ce nu se face, domnule Hrebenciuc, ∫i la partidele rom‚ne∫ti? De ce nu exist„ o diferen˛„ de tratament Óntre partidele care sunt reprezentate Ón Parlament ∫i Óntre partidele care nu sunt reprezentate Ón Parlament? Deci arbitrarul ∫i modul discriminatoriu se aplic„ Ón acest caz numai pentru minorit„˛i.

Protestez Ón modul cel mai ferm Ómpotriva acestui lucru ∫i, domnule pre∫edinte Dorneanu, permite˛i-mi s„ Ónchei cuv‚ntarea cu faptul... s„ v„ spun c„ noi am depus amendamente la fiecare alineat al acestui articol. Am deci dreptul, indiferent dac„ raportul Óntocmit de comisie le trateaz„ ca un singur punct, f„r„ doar ∫i poate au o leg„tur„ alineatele respective, au o leg„tur„ Óntre ele, dar, conform regulamentului, deputatul care a depus amendament la un alineat are dreptul s„ sus˛in„ acest amendament, chiar dac„ amendamentul a fost respins. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™tiu c„ beneficia˛i de o bun„ memorie, dar oricum, dac„ nu v„ ajut„ acum, Ón momentul de fa˛„, v„ trimit la stenogram„, unde domnul deputat Szilágyi, vorbind de cele trei alineate Óntre care exist„ o perfect„ leg„tur„, 2, 3 ∫i 4, a spus a∫a: îDomnule pre∫edinte, v„ rog astfel s„ supune˛i la vot aceste trei alineate, pentru c„ la alin. 5 voi mai reveni“. Deci cele 3 alineate ale dumneavoastr„ au fost votate o dat„ ∫i nu Óncerca˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 dumneavoastr„, prin diverse subterfugii, s„ Óncurca˛i lucrurile ∫i s„ vorbi˛i de trei ori mai mult dec‚t oricare dintre deputa˛ii de aici. V„ rog.

Domnul Olteanu a cerut. Œns„, repet, vorbi˛i la 3 alineate respinse deja.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

M„ simt dator cu o precizare mai degrab„ de ordin tehnic. Ca unul care am fost negociatorul Rom‚niei pentru Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, conven˛ie care reprezint„ primul instrument juridic multilateral, caracter juridic obligatoriu, din istoria dreptului interna˛ional, trebuie s„ men˛ionez c„ aceast„ propor˛ie semnificativ„ este terminologia utilizat„ de aceast„ conven˛ie ∫i, de altfel, de alte instrumente ale Consiliului Europei.

Prin urmare, statele au latitudinea, posibilitatea s„ aprecieze Ón ce m„sur„ exist„ sau nu o propor˛ie semnificativ„.

Al doilea aspect, este vorba de o discriminare, Óntr-adev„r, a∫a cum exist„ chiar Ón condi˛iile propunerii noastre, variantei pe care noi v-o propunem, a∫a cum exist„, de altfel, Ón sistemul actual care promoveaz„, iat„, 18 minorit„˛i na˛ionale cu reprezentan˛i Ón Parlament, dar aceast„ discriminare este pozitiv„, deja o discriminare pozitiv„. Prin urmare, nu se Óncalc„ nici un principiu al democra˛iei, pentru c„ democra˛ia presupune Ón primul r‚nd reprezentativitate, este adev„rat, cu propor˛iile respective semnificative apreciate de ˛„rile respective.

O ultim„ chestiune. Propunerea de rezolu˛ie la care s-a referit colegul meu ∫i domnul pre∫edinte Hrebenciuc nu a r„mas dec‚t Ón stare de propunere de rezolu˛ie la Consiliul Europei ∫i a∫a va r„m‚ne, v„ asigur ca membru al Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, pentru c„ nu are ∫anse s„ fie promovat„ Ón raport de standardele europene Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu a∫ fi vrut s„ iau cuv‚ntul, dar am auzit aici c„ o minoritate este legitimat„ prin num„rul de voturi. P„i, domnule Szilágyi, dac„ este a∫a, de ce minoritatea armean„ care a avut 22.000 de voturi, fiind plasat„ a patra ca num„r de voturi Óntre minorit„˛i, ∫i minoritatea evreiasc„, care a avut peste 15.000 de voturi, este discriminat„ Ón proiectul dumneavoastr„, disp„r‚nd total ca minorit„˛i din Rom‚nia?

V„ m„rturisesc c„ ∫i armenii ∫i evreii au interpretat aceast„ reac˛ie ca o reac˛ie a unei p„r˛i din minoritatea maghiar„ Ómpotriva lor, direct„. ™i dac„ tot vorbim de asocia˛ii interna˛ionale, pot s„ v„ dau ∫i eu exemple de asocia˛ii interna˛ionale care au fost informate despre lucrul acesta. Mi-a˛i spus ast„zi c„ ve˛i repara chestiunea aceasta de la microfon. Nu a˛i f„cut-o.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

O s„ cer ∫i eu cuv‚ntul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

O clip„, v-a∫ ruga, pentru c„ v„d solicit„ri care chiar dep„∫esc limita suportabilit„˛ii.

Vreau s„ v„

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte, este de datoria mea, dup„ aceste dezbateri, s„ v„ spun c„ tot Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va vota versiunea care a fost propus„ de comisie, pentru c„ Ón˛elegem Ón modul cel mai democratic s„ d„m posibilitatea tuturor minorit„˛ilor s„ se exprime liber, civilizat ∫i cu dragoste de aceast„ ˛ar„, Ón Parlamentul Rom‚niei.

Vreau s„-i mul˛umesc domnului Hrebenciuc, poate pentru prima dat„ Ón aceast„ legislatur„, pentru r„spunsul corect ∫i echilibrat pe care l-a dat. Voi mai ad„uga un sigur lucru: nu vom admite Ón nici un caz Ón Parlamentul Rom‚niei amenin˛„ri care, chiar drapate sub egida unor organisme interna˛ionale, sunt de fapt ni∫te acte de ∫antaj Ómpotriva voin˛ei noastre politice. Asta s„ fie spus clar ∫i r„spicat.

Vom vota Ón Parlamentul Rom‚niei legile rom‚ne∫ti care ne permit integrarea noastr„ Ón Uniunea European„, nu a∫a cum vrea o politic„ de monitorizare str„in„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

De∫i v-am spus c„ am votat respingerea acestui amendament, pentru c„ am admis discu˛ii dup„ acest lucru,

Stimate domnule Szilágyi, v-am explicat c„ a˛i vorbit de 3 ori, adineauri am votat c„ pentru sus˛inerea unui amendament se poate vorbi o singur„ dat„.

Cine este pentru amendamentul 4, la pagina 2, al domnului Szilágyi?

Cine este pentru? Un singur vot pentru. Œmpotriv„?

Toat„ lumea Ómpotriv„.

Cere un drept la replic„ domnul Szilágyi. V„ rog.

## **Domnul Szilágyi Zsolt:**

V„ promit, domnule pre∫edinte, c„ nu voi abuza.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Ierta˛i-m„! Este dreptul meu s„ cer o procedur„, da?

Am Ónceput s„ vorbesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Procedura prevaleaz„. Domnule deputat, pofti˛i.

Problema de procedur„ este simpl„. Dreptul la replic„ se d„ atunci c‚nd se face referire prin nominalizare sau prin individualizare la o anumit„ persoan„, pentru c„ replica este individual„. Eu nu aveam de ce s„ fac referire la aceast„ persoan„. A∫a c„ nu pute˛i s„-i acorda˛i dreptul la replic„.

V„ mul˛umesc pentru apreciere.

Dumneavoastr„ avea˛i dreptate, dar apucasem s„-i dau dreptul la replic„, a∫a c„...

V„ mul˛umesc pentru apreciere. Cred c„ trebuie totu∫i s„ avem o anumit„ ˛inut„ Ón ceea ce prive∫te dezbaterile parlamentare, domnule Bolca∫.

Deci nu voi abuza de timpul dumneavoastr„, Ói r„spund domnului Pambuccian c„ nu a fost inten˛ia ini˛iatorilor s„ introduc„ o nou„ discriminare. BineÓn˛eles, nu a fost inten˛ia noastr„ s„ elimin„m minorit„˛ile istorice din Parlament, consider c„ este un lucru benefic faptul c„ aceste comunit„˛i na˛ionale istorice Ó∫i g„sesc locul aici, Ón forul legislativ, Óns„, din p„cate...

Dreptul la replic„ vizeaz„ r„spunsul exact la ceea ce a spus, nu s„ face˛i discursuri despre reprezentan˛ii dumneavoastr„.

Œmi cer scuze de la domnul Pambuccian ∫i v„ rog s„ considera˛i c„ a∫ dori s„ repar aceast„ gre∫eal„. Oricum, nu s-a adoptat propunerea noastr„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

La alin. 5 ave˛i amendamentul 6 al comisiei. Dac„ sunt obiec˛iuni la amendamentul comisiei?

La art. 4, amendamentul 5, nu sunt obiec˛iuni. Amendamentul 6 cu privire la alin. 5 a fost adoptat.

La alin. 6, amendamentul 7. Ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 7?

Adoptat amendamentul, modificat alin. 6.

La alin. 7 urm„ri˛i amendamentul 8 de la pagina 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Da. Domnul ™tefan Cazimir.

Corect din punct de vedere al limbii rom‚ne pe textul cules cu litere aldine trebuie s„ spunem îo list„ comun„ a dou„ sau mai multe organiza˛ii“ ∫i nu îa dou„ sau mai multor organiza˛ii“.

Comisia este de acord, neÓndr„znind s„ v„ contrazic„.

Amendamentul 8 a fost deci adoptat Ón formula corectat„ din punct de vedere al rigorii gramaticale de domnul ™tefan Cazimir.

La alin. 8 ∫i 9 comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votate Ón formula prezentat„.

La alin. 10 urm„ri˛i alin. 9, pagina 2. Pofti˛i, Domnul Wittstock.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate colege, stima˛i colegi,

O problem„ de gramatic„ la acest alin. 10, care devine alin. 11. îOrganiza˛iile prev„zute la alin. 3 ∫i 4 pot participa la alegeri ∫i pot depune liste de candida˛i numai sub denumirea ∫i cu semnul electoral al...“. Ar trebui îale“ respectivei organiza˛ii. A∫a apare ∫i Ón Legea nr. 67 din anul 2004 privind alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale; îale respectivei organiza˛ii“.

## Corect.

Stima˛i colegi, v-a∫ ruga la chestiuni de acest gen, evidente deci, de erori materiale, de corecturi s„ depune˛i amendamentul direct la comisie ∫i la corpul tehnic.

Nefiind alte obiec˛iuni la amendamentul 9, constat c„ este adoptat ∫i, Ón consecin˛„, s-a modificat alin. 10 cu aceast„ corectur„.

Dup„ alin. 10 comisia propune la pagina 3 un amendament nou. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 10?

Votat Ón unanimitate.

De asemenea, comisia mai propune un amendament, 11, prin care propune introducerea unui articol nou, 5[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La art. 5.

V„ rog, domnul Stanciu!

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

## Stima˛i colegi,

La punctul 8, Ón spe˛„, la art. 4, grupul nostru parlamentar a propus Ón comisie un nou alineat, deci un art. 4 alin. 1 care prive∫te o chestiune de extrem„ importan˛„, este pe pagina 4, pentru rom‚nii din Covasna ∫i Harghita. Nu este o noutate. f n s„ men˛ionez aici, pentru c„ este normal ∫i firesc s„ spun c„ aceast„ problem„ a fost ridicat„ pentru prima dat„ printr-un proiect de lege de domnul deputat Adrian Severin, la timpul respectiv, a fost reluat„ Ón discu˛ii la Comisia constitu˛ional„ ∫i, evident, la comisia care prive∫te dezbaterea Legii electorale.

Œn esen˛„, grupul nostru parlamentar care a respectat totdeauna dorin˛ele cet„˛enilor rom‚ni de alt„ na˛ionalitate de a putea fi reprezenta˛i Ón Parlament ∫i Ón felul acesta de a putea s„ creeze o punte, o leg„tur„ Óntre majoritate ∫i minoritate, propune ca acest principiu, care a fost respectat ∫i care este implementat pentru prima dat„ Ón Europa de c„tre Parlamentul nostru prin prezen˛a colegilor no∫tri de la minorit„˛i Ón Parlament, s„ se extind„ sub o anumit„ form„ ∫i pentru rom‚nii din Covasna ∫i Harghita.

Este vorba de un loc de deputat Ón cele dou„ jude˛e, care excede num„rului de deputa˛i stabilit pentru aceste jude˛e. Deci din punctul acesta de vedere nu afecteaz„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Acest unic loc de deputat ar urma s„ fie ocupat fie de candidatul independent, fie de candidatul unui partid care nu a Óntrunit num„rul de voturi pentru a fi ales. Exist„ acela∫i principiu, c„ acest deputat trebuie s„ Óntruneasc„ 5% din norma medie pentru un deputat.

Noi credem c„ aceste principii ale Recomand„rii 1201 ∫i altor documente europene sunt Ón concordan˛„ cu practica Parlamentului nostru ∫i ele justific„, zicem noi, ∫i o leg„tur„ conex„ Óntre minoritatea rom‚neasc„ din aceste jude˛e ∫i majoritatea de alt„ etnie. Nu cred c„ ar fi cineva care s„ se opun„, pentru c„, evident, colegii no∫tri care sunt reprezenta˛i Ón Parlament prin voin˛a majorit„˛ii nu vor expune acum o alt„ voin˛„ a majorit„˛ii fa˛„ de o minoritate local„.

Sper„m ca, prin votul dumneavoastr„, s„ face˛i ca ∫i membrii comisiei s„-∫i dea seama c„ au fost Óntr-o mic„ eroare atunci c‚nd au respins acest punct, respectiv acest amendament.

De aceea, domnule pre∫edinte, fac un apel ∫i spre dumneavoastr„, spre a direc˛iona Ón mod corespunz„tor discu˛iile, av‚nd Ón vedere c„ a˛i putea fi chiar beneficiarul unui astfel de loc, f„c‚nd ∫i liceul, nu? ™i n„sc‚ndu-v„ Óntr-un astfel de jude˛ cunoa∫te˛i bine situa˛ia ∫i cred c„, Ón acest mod, vom ajunge la un anumit echilibru, care este necesar ∫i oportun Ón acest moment.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Domnul Viorel Hrebenciuc.

Este o problem„ veche pe care o dezbatem Ón Parlament. Din anumite considerente ale dreptului interna˛ional, pe care prefer s„ nu le discut„m acum aici, noi am respins acest amendament. Œn esen˛„, practic, se pune problema numai a jude˛ului Harghita, pentru c„ din jude˛ul Covasna, din ’90 p‚n„ ast„zi, tot timpul a fost reprezentat de c„tre unul din partide; Ónt‚i a fost P.U.N.R.-ul — domnul fiurlea, pe urm„, Ón acest mandat, domnul C„∫uneanu, din grupul nostru parlamentar, tot timpul va fi un rom‚n care reprezint„ jude˛ul Covasna. Problema se pune doar a jude˛ului Harghita, dar nu vrem s„ cre„m acum, c‚nd se discut„ at‚tea chestiuni despre autonomie, autonomia sub diferite forme, s„ cre„m un precedent Ón care discut„m despre majoritatea rom‚neasc„ care este minoritate Óntr-o por˛iune a teritoriului na˛ional.

V„ mul˛umesc ∫i m„ opresc aici. Comisia respinge amendamentul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

Œmpotriv„?

Da, este evident, marea majoritate a celor prezen˛i, Ómpotriv„.

Amendamentul a fost respins.

Stima˛i colegi, pentru c„ la art. 4 au fost at‚tea amendamente, ∫i pentru, ∫i contra,

## Domnule pre∫edinte,

Alin. 5, num„r de criteriu, a∫a cum l-a˛i denumit ∫i dumneavoastr„, 14, este adev„rat, s-a solicitat anterior s„ se pun„ Ón discu˛ie amendamentul comisiei sau ceea ce a propus comisia, dar aici v„ rog s„ observa˛i c„, potrivit art. 103, atunci c‚nd exist„ un amendament care solicit„ eliminarea, se pune Ón discu˛ie amendamentul care solicit„ eliminarea. Este adev„rat c„ Ón ultimul alineat al art. 103, dac„ sunt mai multe amendamente care vizeaz„ acela∫i obiect de reglementare, atunci are prioritate amendamentul care este al comisiei, dar Óntruc‚t am solicitat Ómpreun„ cu ceilal˛i colegi ai mei, domnul Onisei, cu doamna Paula Iv„nescu ∫i cu domnul Radu Stroe eliminarea, atunci articolul care d„ posibilitatea pre∫edintelui Rom‚niei Ón func˛ie s„ participe independent pe listele unui partid, atunci v„ rog s„ supune˛i votului acest amendament care solicit„ eliminarea art. 5, alin. 6, a∫a cum am solicitat noi, v„z‚nd ∫i prevederile constitu˛ionale, ∫i anume art. 80 ∫i 84 din Constitu˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

O s„

Domnule pre∫edinte, este vorba despre un alineat care comport„ discu˛ii, pentru c„, Ón afar„ de propunerea de eliminare, exist„ ∫i propuneri de modificare sau de reformulare a acestuia.

V-a∫ ruga s„ supune˛i dezbaterii propunerile pe r‚nd, iar pe urm„ ce a propus domnul Gheorghiof dup„ Óncheierea acestor dezbateri, s„ le pune˛i la vot Ón ordine procedural„: eliminare, amendament de modificare respins, amendament de modificare admis ∫i textul respectiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Stimate coleg, exact acest lucru Ól f„ceam eu acum, dar am citit textul ca s„ ∫tie colegii no∫tri.

Cine este pentru eliminarea acestui text? Ave˛i vreo problem„ cu eliminarea? Bun.

Nu.

Cine este pentru eliminarea alin. 6? 24 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 135 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Amendamentul de eliminare a fost respins. Acum, cu privire la amendamentele 14 ∫i 15, care vizeaz„ acest alineat 6, v„ rog s„ le urm„ri˛i la pagina 4. Dac„ sunt observa˛ii la amendamentul 14?

Domnul ™tefan Cazimir.

Nu este vorba de o obiec˛ie, ci de ni∫te amendamente de ordin redac˛ional care nu vizeaz„ Óns„ numai aspectul de gramatic„, ci ∫i logica juridic„.

Voi Óncepe cu partea mai pu˛in important„, dup„ opinia unora, nu ∫i dup„ a mea, ∫i anume cu aspectul gramatical. La r‚ndurile 4 ∫i urm„toarele trebuie s„ realiz„m acordul necesar spun‚nd: îlistele unui partid politic, unei alian˛e politice sau alian˛e electorale“, ∫i cu asta am lichidat problema de gramatic„.

Iar Ón ceea ce prive∫te problema de logic„ juridic„, mie personal mi se pare c„ enun˛area condi˛iei trebuie pus„ mai devreme, ∫i nu la sf‚r∫it. Ceea ce-i cules cu aldine, îdac„ se afl„ Ón ultimele 3 luni ale mandatului“ s-ar putea plasa pe r‚ndul 3, dup„ cuv‚ntul îSenatului“, ∫i atunci enun˛ul ar suna astfel: îPre∫edintele Rom‚niei Ón func˛ie la data alegerii Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, dac„ se afl„ Ón ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent“, ∫i textul curge p‚n„ la sf‚r∫it, unde vom pune, fire∫te, punct.

Rog comisia s„ se pronun˛e nu asupra articul„rii textului, adic„ a utiliz„rii corecte a articolului, ci asupra invers„rii sintagmei.

## Domnule pre∫edinte,

Noi suntem de acord cu cele dou„ propuneri ale domnului Cazimir.

Bun. Supun, Ón consecin˛„, alin. 14 ∫i 15, reformulate potrivit propunerii domnului ™tefan Cazimir.

Cine este pentru? 135 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 14 ab˛ineri.

Cu 135 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, 14 ab˛ineri, amendamentele 14 ∫i 15 au fost adoptate.

La alin. 7 de la art. 5 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formula care s-a prezentat Camerei.

La alin. 8 urm„ri˛i amendamentul 16, la pagina 4. Nu sunt obiec˛iuni.

Adoptat amendamentul, modificat alin. 8.

La alin. 9 nu sunt amendamente.

Votat alineatul Ón unanimitate, Ón formularea care ni s-a prezentat.

- La art. 6, de la alin. 1 p‚n„ la alin. 6, ave˛i

- obiec˛iuni? Comisia n-a avut amendamente. Votat Ón formula ini˛ial„.

- La alin. 7 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 17. Admis amendamentul 17, modificat alin. 7.

- Art. 7 alin. 1 ∫i 2. Nu sunt amendamente. Nici

- dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni.

Votate Ón formularea ini˛ial„. La alin. 3 urm„ri˛i amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat alin. 3.

- Art. 7 alin. 4. Nu sunt amendamente. Nu sunt

- obiec˛iuni.

Votat Ón formula ini˛ial„. Titlul capitolului II ∫i al sec˛iunii I. Votate Ón unanimitate. Art. 8.

Votat Ón unanimitate.

Art. 9 alin. 1. Nu sunt amendamente. Votat Ón unanimitate.

La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 19. Votat Ón unanimitate.

Deci la art. 9 alin. 2 are o interven˛ie domnul Onisei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Noi propunem, cei din Alian˛a îD.A.“ P.N.L. — P.D., eliminarea acestui alineat, pentru... a∫a cum ve˛i remarca... ce a˛i admis?

A fost admis!

Amendamentul comisiei? A bun, ∫i de ce nu mai pot s„ sus˛in eliminarea? P„i, la modul acesta, eu cel pu˛in nu prea mai am treab„ pe aici. Œn fine...

F„c‚nd ∫i dumneavoastr„ parte din comisie, rog ∫i comisia s„ se pronun˛e Ón mod unitar.

## Domnule pre∫edinte,

Conform cutumei, toate amendamentele care au fost admise de comisie colegii nu le mai sus˛in, a∫a am discutat Ón comisie, ∫i v„ propun s„ mergem mai departe exact sub forma aceasta.

V„ mul˛umesc.

Nefiind alte obiec˛iuni la amendamentul 19, constat„m c„ a fost votat ∫i modificat, Ón consecin˛„, alin. 2.

La alin. 3 ∫i 4 nu sunt amendamente, nu sunt nici obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 5 amendamentul 20.

Admis amendamentul, modificat alin. 5.

Alin. 6. Urm„ri˛i amendamentul 21.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Votat amendamentul, modificat alin. 6. Art. 10 alin. 1, amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat alin. 1. Alin. 2. Urm„ri˛i amendamentul 23. Admis, modificat alin. 2.

Alin. 3. Urm„ri˛i amendamentul 24.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 10 alin. 4. Urm„ri˛i amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 11. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 12, urm„ri˛i amendamentul 26. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat art. 12.

Art. 13 alin. 1, amendamentul 27. Admis amendamentul. Domnul deputat Bolca∫ dore∫te s„ intervin„ la alin. 1 din art. 13.

V„ semnalez o eroare de sistem aici, care ar trebui rectificat„ din mers. Se vorbe∫te despre obliga˛ia aleg„torului care are dreptul ∫i Óndatorirea s„ verifice Ónscrierea pe listele electorale permanente. Dar nu se vorbe∫te Ón nici un fel de dou„ obliga˛ii pe care le are primarul.

Œn primul r‚nd, obliga˛ia de a face publice aceste liste, Ón ce termen ∫i Ón ce condi˛ii. ™i o a doua obliga˛ie, care rezult„ tocmai din textul acestei legi, de a trimite aceste liste autorit„˛ii electorale permanente care, Ón conformitate cu textul acestei legi, trebuie s„ ˛in„ eviden˛a, registrul listelor permanente de aleg„tori.

Œn aceste condi˛ii, Óntreg textul privind posibilitatea cet„˛enilor de a-∫i exercita Óndatorirea, nu dreptul, ceea ce este grav, este ap„ de ploaie, pentru c„ o singur„ obliga˛ie este reglementat„ Ón art. 14, ∫i anume de a afi∫a copii cu 3 zile Ónainte de data alegerilor, c‚nd e prea t‚rziu, pentru c„ orice contesta˛ie se solu˛ioneaz„ Ón termen de 3 zile.

Deci v„ propun ∫i propun comisiei s„ reg‚ndeasc„ acest art. 13 alin. 1 la ceea ce a modificat Ón acest scop: îPrimarii organizeaz„ ac˛iuni de informare ∫i alte mitinguri ∫i chermeze populare, cu obliga˛ia ferm„ a primarului de a afi∫a la dispozi˛ia cet„˛enilor pentru consultare ∫i cu titlul gratuit“ (pentru c„ aici iar„∫i mai intervine o alt„ bizarerie, dar o s„ vorbim la timpul potrivit.)... deci obliga˛ia primarului care s„ permit„ cet„˛eanului s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛ia sa, obliga˛ie care-i revine primarului din cuprinsul capitolului IV al acestei legi, nu al alteia, de a transmite aceste liste autorit„˛ii electorale permanente.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Domnul Márton Árpád Francisc.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ problem„ a fost mult dezb„tut„ Ón comisie. Este ∫i o problem„ tehnic„ ∫i v„ rog s„ fi˛i aten˛i.

Este o mic„ problem„ aritmetic„. La o sec˛ie de votare sunt Ónscrise Ón liste Ón jur de 2.000 de persoane, de cel mult 2.000 de persoane. La Bucure∫ti, de exemplu, prim„ria de sector are Ón jur de... 300 de mii de oameni sunt Ónscri∫i Ón aceast„ list„. Afi∫area unor

liste cu 300—400 de mii de oameni este irealizabil„. Este ∫i actualmente func˛ioneaz„ posibilitatea... c„ la nivelul prim„riei exist„ dosare, pe str„zi, pe nume, fiecare poate intra ∫i poate s„ verifice. Este singura modalitate. Afi∫area acestor liste, permanent„, pentru c„ este o obliga˛ie ∫i o posibilitate permanent„ de a intra, ar bloca pur ∫i simplu prim„riile. Nici m„car la nivelul municipiilor mari nu se poate realiza.

De aceea este aceast„ formulare tehnic„ care permite fiec„rui cet„˛ean s„ verifice oric‚nd dore∫te, pentru c„ este o activitate permanent„, spun Ónc„ o dat„, chiar ∫i Ón cursul celor 4 ani. Prim„ria este singura care este informat„ dac„ o persoan„, de exemplu, decedeaz„ sau nu ∫i alte asemenea treburi care toate sunt centralizate de prim„rie, este obliga˛ia primarului s„ corecteze aceste liste ∫i cet„˛eanul poate oric‚nd s„ verifice, s„ intre acolo unde sunt ˛inute aceste liste. Afi∫area lor este practic imposibil„. Deci solicitarea dumneavoastr„ a c„zut la o Ón˛elegere Óntre to˛i membrii acestei comisii, pentru c„ ne-am dat seama c„ este imposibil de realizat.

Da. V„ rog, domnule Bolca∫!

Eu nu am cerut afi∫area, pentru c„ nu ∫tiu s„ m„ ocup de probleme din acestea, organizatorice, cu lipiri, afi∫„ri etc., problema este juridic„. Aleg„torului, deci mie mi se instituie dreptul, ∫i e foarte bine c‚nd li se instituie drepturi cet„˛enilor, e foarte bine, nu discut, dar ∫i Óndatorirea, deci mi se instituie o obliga˛ie de a face ceva. Dar tu, organ de stat care gestionezi aceast„ problem„, care e∫ti organul administra˛iei, primar, n-ai nici o obliga˛ie, strict juridic, formal juridic, Ónscris„ aici. Atunci, cum Ómi impui mie o obliga˛ie care devine imposibil de realizat Ón lipsa unor atribu˛ii, unor sarcini pe care tu, organ de stat, trebuie s„-l Óndepline∫ti? Solu˛ia este simpl„. Aleg„torii au dreptul ∫i Óndatorirea s„ verifice Ónscrierea pe listele electorale, de∫i Óndatorirea este mai mult cet„˛eneasc„ aici ∫i cuv‚ntul ar putea disp„rea.

Œn acest scop, primarii organizeaz„ ∫i se indic„ un termen cu o lun„, dou„, trei, Ónainte de data alegerilor, accesul liber la dosarele care cuprind aceste liste Ón forma Ón care au fost comunicate autorit„˛ii electorale permanente. ™i, gata, am rezolvat problema, de aceea am spus c„ trebuie reg‚ndit„.

Domnul Zgonea, din partea comisiei.

Distinse coleg, face˛i o grav„ confuzie. ™i are dou„ elemente: 1. Lista electoral„ este permanent„ ∫i se afl„ la primar ∫i orice cet„˛ean al Rom‚niei, Óntre dou„ perioade electorale, poate s„ verifice dac„ el se afl„ sau nu se afl„ pe lista electoral„ ∫i este un atribut al prim„riei ∫i al Serviciului de eviden˛„ informatizat„ a persoanei, ∫i nu al autorit„˛ii electorale permanente, care are rolul de a supraveghea Óntre dou„ campanii electorale, Ón timpul campaniei electorale, Biroul Electoral Central fiind cel care supravegheaz„ aceast„ problem„. Deci dac„ dumneavoastr„ v„ referi˛i la cet„˛ean, el are obliga˛ia, ∫i avea ∫i Ón textul de lege, Óncep‚nd cu 1992, privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 verifice lista electoral„ permanent„ care se afl„ Ón fiecare comun„ din Rom‚nia ∫i Ón fiecare ora∫.

Ce am introdus noi suplimentar? Am cerut primarului s„ organizeze ac˛iuni Óntre cele dou„ campanii electorale prin care cet„˛enii s„ vin„ s„ verifice dac„ ei se afl„ Ón lista electoral„ permanent„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ reducem num„rul cet„˛enilor care constat„ la data alegerilor c„ nu se afl„ pe aceast„ list„. Deci problema, din aceast„ perspectiv„, dumneavoastr„ nu a˛i Ón˛eles-o. Autoritatea electoral„ permanent„ nu str‚nge datele de la Serviciul de eviden˛„ informatizat„ a persoanei, pe care s„ le p„streze. El se ocup„ de alegeri, de cu totul ∫i cu totul alte argumente, ∫i avem un capitol special pentru autoritatea electoral„ permanent„. Deci aici am prev„zut, ∫i dac„ corobora˛i cu art. 9 o s„ observa˛i c„ lista electoral„ permanent„ se afl„ numai la primar, care pred„ un exemplar judec„toriei. Deci dumneavoastr„ n-a˛i Ón˛eles foarte bine ∫i a∫ vrea, din aceast„ perspectiv„, s„ Ónchidem discu˛ia aici.

Comisia a acceptat acest amendament, cer‚ndu-i primarului s„ fac„ ∫i el ceva Óntre dou„ campanii electorale Ón aceast„ perioad„ de 4 ani de zile, Ón care s„ cear„ cet„˛eanului s„ vin„ s„ se verifice Ón lista electoral„ permanent„, dac„ se afl„ cu datele pe care d‚nsul le are pe buletinul de identitate sau pe pa∫aport. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,...

Dac„ Ómi Óng„dui˛i...

V„ Óng„dui, stimate coleg, dar am rug„mintea totu∫i s„ ˛inem cont de prevederile... v-am spus, v„ Óng„dui. Pe viitor Óns„ v-a∫ ruga totu∫i s„ vede˛i c„ ar trebui ca o singur„ interven˛ie s„ sus˛in„ un amendament, a∫a cum spune ∫i regulamentul, ∫i, pe de alt„ parte, v„ rog ∫i pe dumneavoastr„, ∫i pe cei din comisii s„ v„ referi˛i strict la argumente ∫i s„ nu folosi˛i cuvinte care pe urm„ Ól Óndeamn„ pe cel„lalt s„ vin„ s„ dea replic„.

Cu elegan˛„ ∫i cu decen˛„, ∫i mai ales cu referire la argumente.

Œn ceea ce prive∫te elegan˛a ∫i decen˛a, Doamne, s„ m„ ier˛i, fiecare vine la acest microfon cu bagajul de bun„-cuviin˛„ cu care l-a Ónzestrat m„mica sa, chiar dac„ unii sunt mai pu˛in Ónzestra˛i Ón materia aceasta. Mie s„ nu-mi explice nimeni ce am Ón˛eles sau nu am Ón˛eles. Asta este prima problem„ ∫i e dreptul meu la replic„.

Deci apelul meu a fost zadarnic.

Nu, apelul dumneavoastr„ a fost bine venit ∫i mi-a permis aceast„ interven˛ie.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ art. 29, ∫i de data aceasta decent, ca s„ v„ citi˛i propria propunere, art. 29 lit. f) din aceast„ lege prevede c„: îAutoritatea electoral„ permanent„ monitorizeaz„ ∫i controleaz„ modul de Óntocmire ∫i actualizare a listelor electorale permanente ∫i de p„strare a registrelor cuprinz‚nd listele

electorale permanente.“ Œnainte de a face afirma˛ii cu privire la Ón˛elegerea unora sau altora, pune˛i m‚na pe carte ∫i citi˛i!

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg, chiar c„ a˛i fost mai dur dec‚t colegul meu, haide˛i, v„ rog pe to˛i, toate p„r˛ile interesate, ∫i comisia, ∫i colegii, s„ se refere cu colegialitate la ceilal˛i ∫i s„ nu ne Ónc„rc„m de mai mult„ tensiune dec‚t cea derivat„ din importan˛a legii.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Onisei!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dincolo de argumentele pe care le-a expus deja domnul Bolca∫, absolut temeinice, ∫i de trimiterea pe care a f„cut-o, vreau s„ v„ rog s„ observa˛i c„ noi avem un amendament Ón acest sens la pozi˛ia 22 din amendamente respinse ∫i ceea ce spunem este exact instituirea unei obliga˛ii corelative a primarului de a pune la dispozi˛ie... noi nu spunem Ón ce form„, dar, apropo de ce a remarcat domnul Bolca∫, oricum listele permanente care, sigur, se reactualizeaz„ Ón func˛ie de decese ∫i a∫a mai departe, oricum trebuie Óndosariate.

Problema este c„ dac„ nu instituim aceast„ obliga˛ie pentru primar nu v„d cum sus˛inem procedurile care urmeaz„. Deci art. 13 alin. 2 ∫i 3, art. 14 alin. 1 etc. sunt ni∫te termene Ón care cet„˛enii pot s„ se verifice Ón liste, pot s„ fac„ contesta˛ii, ni∫te termene Ón care primarii trebuie s„ solu˛ioneze aceste contesta˛ii ∫i a∫a mai departe. Pentru c„ noi, practic, suntem Ón apropierea Ónceperii procedurilor electorale ∫i pe baza acestor liste se vor face duplicatele care vor fi trimise la sec˛iile de votare, unde este t‚rziu ca cet„˛eanul s„ mai observe omisiuni sau gre∫eli Ón Ónscrierea Ón listele electorale permanente. Deci eu cred c„ este o solu˛ie absolut logic„ ∫i de bun-sim˛.

Domnul Márton.

Este aceea∫i problem„ de fond. Aceste liste sunt tot timpul acestei perioade de 4 ani la dispozi˛ia cet„˛eanului. Nu cu o lun„, nu cu 3 luni, nu cu 15 zile, tot timpul pot fi consultate. Primarul trebuie s„ se organizeze Ón a∫a fel Ónc‚t Ón orice zi de lucru a oficiului respectiv orice cet„˛ean, oric‚t de departe ar fi alegerile, s„ poat„ consulta dac„ este sau nu este pe lista electoral„. Deci asta este diferen˛a esen˛ial„ de la varianta comisiei ∫i celelalte propuneri care Óntr-adev„r s-ar putea sus˛ine dac„ ar fi o alt„ filozofie a acestor liste.

Este obliga˛ie teoretic„ a primarului. Dac„ noi instituim Ón mod expres prin lege, v„ Óntreb cum facem controlul ∫i ce m„suri, eventual, coercitive ia autoritatea electoral„ permanent„ sau ce m„suri de tip contraven˛ional, pentru c„ amendamentul nostru se coreleaz„ ∫i cu amendamente care privesc regimul sanc˛ionatoriu, ce m„suri de tip contraven˛ional, punitiv, Ón general, putem lua dac„ primarul ˛ine aceste liste Ónchise Óntr-un fi∫et?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 ™i noi spunem la art. 13 alin. 2 ∫i 3 c„ Ón 3 zile cet„˛eanul trebuie s„ le consulte ∫i poate s„ fac„ contesta˛ie. Face contesta˛ie la ce? La dreptul lui teoretic de a consulta listele, dar listele nu exist„ nic„ieri la dispozi˛ia cet„˛eanului!

Pofti˛i, domnule coleg.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Accesul la aceste liste se instituie pentru ca cet„˛eanul s„ vad„ dac„ este pe liste, dar ∫i Ón alt scop, s„ vad„ dac„ pe list„ nu figureaz„, s„ spunem, 10 deceda˛i, ∫i scopul este ca listele s„ fie corecte ∫i ca procesul electoral s„ fie corect. ™i trebuie instituite norme pentru primari ∫i sanc˛iuni, dac„ nu func˛ioneaz„, altfel nu proced„m Ón mod corect.

V„ mul˛umesc.

Domnul Zgonea v„ va prezenta un text de compromis cu privire la amendamentele domnului Bolca∫ ∫i al domnului Onisei.

V„ rog, domnule Zgonea!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia este de acord cu urm„toarea formulare: îŒn acest scop, primarul este obligat s„ pun„ la dispozi˛ia aleg„torilor, spre consultare, listele electorale permanente“. ™i r„m‚ne textul pe alin. 1 al art. 13, text nou.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord toat„ lumea?

## **Domnul Szilágyi Zsolt**

**:**

Eu am un amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La care ave˛i dumneavoastr„, domnule Szilágyi?

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

™i eu am.

A cerut Ónt‚i cuv‚ntul domnul Szilágyi. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Pofti˛i, domnule Bolca∫, dac„...

Haide˛i, c„ v-am dat cuv‚ntul, stimate coleg.

Voiam s„ fiu politicos…

A sesizat colegul meu ∫i...

… c„ merit„ domnul coleg.

Da.

La art. 15 am avut un amendament care, din punct de vedere al substan˛ei, coincide cu alte amendamente care se refer„ la disponibilitatea listelor electorale actualizate.

Œn formularea comisiei primarul este obligat s„ pun„ la dispozi˛ie listele electorale permanente, la cererea ∫i pe cheltuiala partidelor politice.

™tim foarte bine c„ s-au scris multe articole, s-au vehiculat multe zvonuri Ón ceea ce prive∫te transparen˛a, corectitudinea ∫i rezultatul vot„rii Ón mai multe cazuri, Ón perioada ce-a trecut din ’90 Óncoace.

Deci amendamentul nostru, pe care l-am propus, con˛ine o singur„ modificare, ∫i v„ rog s„ observa˛i textul art. 15, care se termin„ Ón felul urm„tor: îla cererea ∫i pe cheltuiala acestora“ — este vorba despre partide, alian˛e politice ∫.a.m.d. — îla cererea ∫i pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente“. Noi am mai ad„ugat un cuv‚nt, ∫i anume îactualizate“. Deci îcopii de pe listele electorale permanente actualizate“, tocmai Ón ideea ca alegerile s„ fie controlabile, corectitudinea lor s„ fie accesibil„ tuturor partidelor.

Au fost cazuri Ón care aceste actualiz„ri au dep„∫it chiar 10% din num„rul persoanelor cu drept de vot Ónscrise pe listele electorale. Deci nu este f„r„ substan˛„ ∫i nu este doar un fleac acest lucru. Œn multe cazuri aceste actualiz„ri pot aduce modific„ri serioase ∫i este bine ca to˛i cei care particip„ Ón procesul electoral s„ aib„ posibilitatea s„ controleze listele electorale actualizate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul Zgonea.

A∫tepta˛i pu˛in, domnule Zgonea! Dumneavoastr„ la acela∫i text vre˛i s„ interveni˛i? La art. 15, da? V„ rog!

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Am s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„-i reamintesc distinsului nostru coleg c„ disputa noastr„ nu a fost cu caracter personal, ci principial. A∫a c„ respectul reciproc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 se men˛ine, spre deosebire de alte dispute ce le-am avut ast„zi.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul la acest articol, este justificat nu at‚t de considerente teoretice, c‚t de Óns„∫i aceast„ lege, pentru c„ acest articol nr. 15 este Ón flagrant„ contradic˛ie cu art. 108 alin. 3 din legea ce o vot„m, care spune: îOrice acte Óntocmite Ón exercitarea drepturilor electorale prev„zute Ón prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru“. Fiind scutite de taxe de timbru, nu pot s„ Ómi ceri s„ efectuez un act pe propria-mi cheltuial„.

Œn aceste condi˛ii, sus˛in amendamentul.

V„ mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, cine cunoa∫te ra˛iunea taxelor de timbru, scopul urm„rit de acesta ∫i consecin˛ele scutirii de tax„ de timbru Ó∫i d„ seama despre ce am spus.

Domnul Zgonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Lista electoral„ permanent„ se reactualizeaz„ p‚n„ la 1 martie, dup„ care, pe textele pe care noi le-am prezentat p‚n„ acum ∫i le-am aprobat, un cet„˛ean c„ruia i-am introdus acest amendament are obliga˛ia s„ se duc„ la primar ∫i s„ vad„ dac„ el se afl„ pe lista electoral„ permanent„. La o contesta˛ie... Ón trei zile primarul este obligat s„ o solu˛ioneze.

Lista electoral„ permanent„ care se pune la dispozi˛ia partidelor parlamentare pe cheltuial„ proprie este unic„ ∫i ea este actualizat„ Ón acel moment. Dac„ un cet„˛ean sau doi s„ presupunem c„ este Ón aceast„ procedur„, de vrea actualizare ∫i a f„cut o contesta˛ie la Prim„rie, automat, n-a venit Ón clipa respectiv„, dar poate s„ voteze pe list„ suplimentar„, pentru c„ primarul nu a avut timpul necesar s„ fac„ modificarea Ón lista electoral„ permanent„.

Din perspectiva noastr„, ceea ce a˛i propus dumneavoastr„ — îactualizat„“ — este un nonsens. Deci, lista electoral„ permanent„, care se pune la dispozi˛ia partidelor parlamentare, este actualizat„ Ón momentul Ón care dumneavoastr„ o primi˛i.

V„ mul˛umesc.

Domnul Márton.

Legat de taxa de timbru aici amintit„, trebuie s„ facem o diferen˛iere Óntre o tax„ de timbru ∫i o plat„ a unui serviciu, cum este o diferen˛„ Óntre taxele de timbru pl„tite pentru justi˛ie ∫i onorariul avoca˛ilor, care nu este o tax„ de timbru.

V„ mul˛umesc.

Œndeplinirea unor Óndatoriri electorale nu este un serviciu. Sau, dac„ vre˛i, este un serviciu public f„cut s„ func˛ioneze mecanismele statului ∫i trebuie s„ fie gratuit.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Fiind obiec˛iuni la art. 15, Ól

Œn ce formul„?

Œn formula ini˛iatorului. 86 de voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? 33 de ab˛ineri.

Cu 86 de voturi pentru, unul contra ∫i 33 de ab˛ineri,

art. 15 a fost votat Ón formula ini˛iatorului.

V„ amintesc c„ la art. 14 n-au fost obiec˛iuni. La art. 16 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Titlul sec˛iunii a 2-a. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. 17 alin. 1. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. La alin. 2...

Domnule Onisei, la care vre˛i s„ interveni˛i? La alin. 2?

La alin. 1.

V„ rog!

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i, cu sec˛iunea cu acest titlu ∫i cu art. 117 de la îDispozi˛ii tranzitorii ∫i finale“ ne ducem direct Ón ridicol. Deci reglement„m cartea de aleg„tor, regimul acesteia ∫i spunem c„ lucrul acesta se va Ónt‚mpla din 2006.

Noi sus˛inem, la amendamente respinse — 30, 31, 33, 34 ∫i urm„toarele, p‚n„ 37 — nu numai obligativitatea ca votul s„ se poat„ exercita de c„tre cet„˛enii afla˛i Ón ˛ar„ numai pe baza c„r˛ii de aleg„tor, Ónso˛it„ de actul de identitate, ci ∫i aceea ca Guvernul s„ fac„ opera˛iunile tehnico-administrative necesare pentru tip„rirea, editarea c„r˛ilor de aleg„tor care nu au fost distribuite — dac„ nu m„ Ón∫el vreo 7 milioane ∫i ceva sunt deja distribuite — ∫i Ónm‚narea acestora astfel Ónc‚t scrutinul s„ se desf„∫oare pe aceast„ baz„.

V„ semnalez ∫i faptul c„ ∫i societatea civil„, Óndeosebi Asocia˛ia îPro Democra˛ia“, a insistat foarte mult pe acest aspect. ™i motivul, care aparent este strict tehnic, este unul Óns„ foarte important, ∫i anume: cei mai mul˛i dintre cet„˛enii cu drept de vot au carte de identitate, iar procedura de lipire a autocolantului cu men˛iunea îVotat“ este, a∫a cum s-a demonstrat Ón repetate r‚nduri, una de natur„ s„ poat„ duce la fraudarea scrutinului, Ón sensul c„ un cet„˛ean poate dezlipi autocolantul ∫i poate vota la o alt„ sec˛ie de votare, c‚t„ vreme scrutinul este unul na˛ional, ∫i cet„˛eanul nu este ˛inut s„ voteze numai la domiciliu, ci poate vota ∫i Ón alte localit„˛i, Ón g„ri, aerog„ri ∫.a.m.d.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Noi sus˛inem, Alian˛a îD.A.“ P.N.L.-P.D., introducerea c„r˛ii de aleg„tor, potrivit amendamentelor la care m-am referit, ∫i desf„∫urarea scrutinului strict pe baza acesteia, Ónso˛it„ de actul de identitate, singura excep˛ie put‚nd s„ o constituie cet„˛enii afla˛i temporar Ón str„in„tate, care s„ poat„ s„-∫i exercite dreptul de vot pe baz„ de pa∫aport, pa∫aport de serviciu sau pa∫aport diplomatic. Mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat Petru∫.

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, acest autocolant de pe cartea de identitate se poate dezlipi u∫or ∫i lipi un altul. Am aici cartea de identitate, la ultimele alegeri, se dezlipe∫te ∫i iese curat.

Adic„ propunerea s„ avem alegeri corecte, cu c„r˛i de identitate, este bun„ ∫i haide˛i s„ Óncerc„m s„ fim ∫i noi civiliza˛i.

Mul˛umesc.

## Domnul Zgonea.

Din partea Ministerului Administra˛iei este cineva pe aici?

## Domnule pre∫edinte,

Trebuie s„ apreciez sinceritatea domnului Onisei, dar trebuie s„ spunem care au fost cutumele ∫i cum am discutat Ón aceast„ comisie.

Sec˛iunea a 2-a se refer„ la cartea de aleg„tor. Œn acest moment, Ón ˛ar„ sunt 10 milioane de c„r˛i de aleg„tor care nu au fost distribuite. Constat‚nd c„ nu exist„ timpul fizic s„ putem s„ le distribuim, la propunerea Partidului Rom‚nia Mare, colegii din comisie, pentru prima dat„ Ón textul de lege apare ∫i un termen Ón care Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor este obligat s„ distribuie c„r˛ile de aleg„tor: 2006.

Analiz‚nd aceast„ sec˛iune, am mers ∫i am modificat-o astfel Ónc‚t c„r˛ile de aleg„tor, Óncep‚nd cu anul 2008, s„ poat„ fi utilizate Ón toat„ Rom‚nia. ™i am pus o excep˛ie pentru anul 2004, Ón unanimitate de voturi. To˛i colegii din comisie am acceptat ca pentru anul 2004 s„ mergem pe buletinul de identitate ∫i s„ nu mergem cu votul pe cartea de aleg„tor. Acesta este principiul pe care am mers, am acceptat to˛i, ∫i de aceea a ap„rut la Capitolul îDispozi˛ii tranzitorii ∫i finale“ propunerea respectiv„.

Din perspectiva noastr„, aceast„ sec˛iune clarific„ ce trebuie s„ se fac„ cu cartea de aleg„tor, cum se distribuie ea ∫i c‚nd Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor are obligativitatea s„ Óncheie acest proces, care — a∫a cum spunea ∫i domnul Onisei — are o perioad„ destul de mare de timp de c‚nd n-a fost finalizat.

Propunerea noastr„ r„m‚ne cu textul stabilit Ón comisie ∫i este bine s„ respect„m cutumele a∫a cum le-am stabilit.

V„ mul˛umesc.

Domnul Onisei.

Doar dou„ mici preciz„ri.

Prima, nu ∫tiu s„ avem cutume Ón aceast„ comisie, dac„ m„ g‚ndesc la sensul acestui cuv‚nt, ∫i, doi, nu s-a votat Ón unanimitate aceast„ prevedere, pentru c„ dac„ s-ar fi votat Ón unanimitate v„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu sus˛ineam aceste amendamente.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Fiind obiec˛iuni la art. 17 alin. 1 Ón formula adoptat„ de Senat,

Œmpotriv„? 14 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat alin. 1 Ón formula ini˛iatorului.

La alin. 2, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 31. Admis amendamentul, modificat alin. 2. Alin. 3, amendamentul nr. 32.

Admis amendamentul, modificat textul. Art. 18 alin. 1.

Votat Ón formula ini˛iatorului, nefiind obiec˛iuni. Comisia n-a avut amendamente.

Art. 18 alin. 2, urm„ri˛i amendamentul nr. 33. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 19 ∫i 20. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni.

Adoptate Ón unanimitate. Titlul capitolului III. Votat Ón unanimitate.

Art. 21, 22 votate Ón unanimitate. Art. 23 alin. 1 ∫i 2. Sunt obiec˛iuni? La art. 21 n-au fost obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 22 alin. 1 ∫i 2 sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

La alin. 3, domnul secretar Vasilescu, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare vine s„ Ónt„reasc„ exercitarea votului direct prev„zut de Constitu˛ia Rom‚niei ∫i v„ propune s„ se interzic„ votul electronic, votul prin coresponden˛„ sau cu delega˛ie, Ón condi˛iile Ón care avem deja ceva experien˛„ Ón acest sens, experien˛„ care afecteaz„ a∫adar exprimarea votului direct prev„zut Ón Constitu˛ia Rom‚niei.

Este un element pe care-l introducem aici, pentru c„ noi consider„m c„ sediul Ón care el poate fi introdus este Legea electoral„. A∫adar, asigur„m exprimarea direct„ a votului, c‚t ∫i Ónl„turarea unor posibile fraude datorate votului indirect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dar, stimate coleg, eu n-am v„zut aici nici vot electronic, nici vot indirect. De unde le-a˛i scos?

Stimate coleg, este o tehnic„ legislativ„ numai de dumneavoastr„ cunoscut„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Domnule pre∫edinte,

Deci comisia a respins, pentru c„ nu exist„ Ón textul art. 22 ∫i nici Ón cuprinsul legii tot ceea ce distinsul meu coleg a prezentat, ∫i propunem s„ r„m‚nem la amendamentele acceptate.

V„ mul˛umesc.

Domnul Onisei.

Œmi pare r„u, dar colegul nostru nu a fost foarte atent Ón sus˛inerea propriului amendament, pentru c„ acest amendament are, fa˛„ de textul care a r„mas, art. 23 alin. 1, Ón forma Senatului, are o ra˛iune major„, ∫i anume posibilitatea cet„˛enilor rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate...

Domnule deputat Onisei, noi suntem la art. 22 alin. 3. V„ rog s„ reveni˛i la art. 23.

P„i, nu, nu, c„ nu am gre∫it deloc!

De ce?

At‚t amendamentul P.R.M.-ului, c‚t ∫i interven˛ia domnului Onisei nu se justific„ la articol. V„ propun s„ supune˛i votului art. 22 ∫i s„ trecem la art. 23, care reglementeaz„ procedura de vot Ón str„in„tate. Acest articol 22 Ón nici un alineat votat ∫i nici un amendament nu are leg„tur„ cu str„in„tatea.

Domnul Bolca∫.

Scurt, Ón sus˛inerea amendamentului. Este vorba despre reglementarea modalit„˛ilor de exprimare a votului, reglementare care nu se g„se∫te nic„ieri Ón cuprinsul acestei legi electorale, aten˛ie! Aceasta este problema.

Doi: Ómprejurarea c„ nu se face vorbire de aceste modalit„˛i de vot nu constituie un argument Ón a le interzice Ón folosirea lor, pentru c„ sunt modalit„˛i posibile. ™i v„ readuc aminte c„, prin ordonan˛„ de urgen˛„, s-a introdus, la referendumul pentru Constitu˛ie, modalitatea de vot electronic. Dac„ ne trezim la aceste alegeri generale c„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, cum este obiceiul, Ón plin proces electoral, o s„ se introduc„ votul electronic?!

Eu fac apel la cuno∫tin˛ele pe care le-au dob‚ndit colegii no∫tri de la P.S.D. ∫i care ∫tiu ce dezastru Ónseamn„ votul electronic Ón materie de democra˛ie ∫i Ón materie de corectitudine de votare.

V„ mul˛umesc.

Pentru c„ se coreleaz„ cu art. 23.

Ce treab„ au studen˛ii cu misiunile diplomatice, stimate coleg?

Deci art. 22 cu alin. 3[1] , amendamentul de la pozi˛ia nr. 37, îCet„˛enii rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate, cei afla˛i Ón voiaj pe nave rom‚ne∫ti vor vota la sec˛iile de votare organizate la misiunile diplomatice oficiale, consulare sau pe navele ∫.a.m.d.“ ™i v„ rog s„ vede˛i c„ la art. 23 alin. 1, Ón forma Senatului, vre˛i s„ face˛i sec˛ii de votare Ón str„in„tate pentru peste 50 de cet„˛eni cu drept de vot. Deci iat„ care este corelarea. Eu sunt atent, probabil c„ altcineva nu este atent.

Deci amendamentul de la punctul 37 introduce, Ón opinia noastr„...

Domnule deputat Onisei, dumneavoastr„ ave˛i comentarii nu la amendamentul P.R.M.-ului... Eu v„d c„ exist„ o leg„tur„ Óntre ele, dar dumneavoastr„ ave˛i comentarii la textul din...

Nu ∫i la amendamentul P.R.M.-ului, pe care-l sus˛in, pentru c„ el introduce posibilitatea pentru cet„˛enii afla˛i Ón str„in„tate de a vota numai la misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Aceasta este esen˛a ∫i nu cred c„ trebuie s„ ne facem c„ nu observ„m.

Domnul Márton Árpád.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œmi pare r„u c„ va trebui s„ v„ citesc fiecare alineat, ca s„ ∫ti˛i exact despre ce vorbim.

Deci la art. 22 alin. 1 ∫i 2 n-au fost nici un fel de obiec˛iuni.

Textul este adoptat.

La alin. 3 din art. 22, cel care se refer„ la studen˛ii de la cursurile de zi, v„ Óntreb dac„ ave˛i vreo obiec˛ie? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 4.

Votat Ón unanimitate.

La art. 22 mai exista o propunere de text nou. O g„si˛i la pagina 37, propunere f„cut„ de Grupul P.R.M. A˛i ascultat argumentele pentru care comisia sus˛ine c„ textul a fost respins ∫i trebuie respins Ón continuare.

Supun amendamentul Grupului P.R.M., cel care interzice votul electronic.

Cine este pentru amendamentul P.R.M.-ului? 33 voturi pentru.

Œmpotriv„? 81 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Dac„ sunt obiec˛iuni la art. 23 alin. 1? Domnul Titu Gheorghiof.

V„ rog s„ observa˛i c„ art. 23 alin. 1 a r„mas Ón forma prev„zut„ de Senat, votat„ de Senat, ∫i introduce posibilitatea organiz„rii de sec˛ii de votare ∫i Ón alte localit„˛i din str„in„tate, unde se g„sesc îgrupuri de cel pu˛in 50 de cet„˛eni rom‚ni cu drept de vot. Sec˛iile de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 votare prev„zute de prezentul alineat apar˛in de circumscrip˛ia electoral„ a municipiului Bucure∫ti“.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i c„ Ón legea Ónc„ Ón vigoare, nr. 68/1992, republicat„ Ón ’96, cu toate modific„rile aduse de-a lungul timpului (∫i le-am examinat pe toate) dispozi˛ia este urm„toarea: îPe l‚ng„ misiunile diplomatice ∫i oficiile consulare ale Rom‚niei se organizeaz„ c‚te o sec˛ie de votare pentru aleg„torii membri ai acestor reprezentan˛e ∫i familiile lor, precum ∫i pentru cet„˛enii rom‚ni din ˛ar„ sau str„in„tate afla˛i Ón ˛„rile respective Ón ziua alegerilor. Aceste sec˛ii de votare apar˛in de circumscrip˛ia electoral„ a municipiului Bucure∫ti“.

Sunt, dup„ p„rerea mea, evidente trei lucruri din Óncercarea de a introduce acest articol, care se coreleaz„ ∫i cu urm„toarele, cine stabile∫te aceste sec˛ii ∫.a.m.d.

Primul lucru care este evident este faptul c„ partidele politice parlamentare ∫i neparlamentare care vor participa la scrutin nu au nici un fel de control asupra activit„˛ilor birourilor electorale ale acestor tipuri de sec˛ii de votare.

Doi: nu ∫tiu unde se organizeaz„ aceste sec˛ii de votare, pentru c„ avem comunit„˛i rom‚ne∫ti de peste 50 de oameni Ón diverse localit„˛i din Fran˛a, Spania, Italia ∫.a.m.d., care unii dintre ei stau Óntr-un fel de c„mine de nefamili∫ti, Ón bungalouri ∫.a.m.d.

Trei: votul este pentru Parlamentul Rom‚niei. Sediile misiunilor diplomatice ∫i serviciilor consulare sunt teritoriu al Rom‚niei. Œn afara lor ar fi ca ∫i c‚nd cet„˛enii — ce-i drept, rom‚ni — voteaz„ dintr-o alt„ ˛ar„ pentru Parlamentul Rom‚niei.

Noi credem c„ trebuie s„ r„m‚nem la textul Ón redactarea din legea acum Ón vigoare, ∫i atunci ∫i eventualele urm„toare amendamente nu-∫i vor mai avea rostul.

M-a˛i pus Ón Óncurc„tur„, stimate coleg, pentru c„ trebuia s„-i dau cuv‚ntul domnului Titu Gheorghiof, autorul amendamentului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De fapt, motivarea pe care a f„cut-o colegul meu o f„ceam ∫i eu, at‚ta timp c‚t solicit prin amendament s„ se elimine partea a doua a art. 23, a∫a cum a fost el adoptat Ón Senatul Rom‚niei, care prevede organizarea de sec˛ii de votare acolo unde, Ón str„in„tate, se g„sesc grupuri de cel pu˛in 50 de cet„˛eni rom‚ni.

Ra˛ionamentul pe care l-a sus˛inut colegul meu este justificat.

Eu pun dou„ Óntreb„ri doar: cine garanteaz„, de vreme ce Ón primul alineat, este adev„rat, se organizeaz„ la misiunile diplomatice sec˛ii de votare, dar celelalte sec˛ii de votare, Ón localit„˛ile unui stat str„in, acolo unde sunt rom‚ni, cum organiz„m sec˛iile de votare, Ón baza c„rei prevederi legale, cu ce drepturi pe teritoriul str„in, cum sunt garantate drepturile partidelor politice care particip„ Ón alegeri? C„, potrivit legii, noi avem un drept, ca fiecare sec˛ie de votare s„ aib„ un birou de sec˛ie de votare, compus din pre∫edinte, vicepre∫edinte ∫i reprezentan˛ii partidelor politice.

Practic, fa˛„ de imposibilitatea de a garanta aceste minime drepturi ∫i imposibilitatea de a organiza aceste

sec˛ii de votare pe teritoriul unui stat str„in, am solicitat eliminarea p„r˛ii a doua a acestui articol care a fost adoptat de c„tre Senatul Rom‚niei.

Am Ón˛eles.

Din partea comisiei cine dore∫te s„ r„spund„? Domnul Márton Árpád.

Eu Óncerc s„ sus˛in punctul de vedere al grupului, nu din partea comisiei. Œn mod evident, Óntr-o lege electoral„ pot fi mai multe interese, pot fi interesele unor partide, ale puterii, ale opozi˛iei, pot fi interesele cet„˛eanului ∫i alte asemenea, ∫i c‚teodat„ aceste interese sunt divergente. Este important s„ decidem care este interesul primordial.

Œn mod evident, exist„ cet„˛eni rom‚ni, nimeni nu contest„ acest lucru, Ón str„in„tate, care lucreaz„; ∫tim cu to˛ii.

Foarte mul˛i dintre ace∫tia lucreaz„ departe de consulatele Rom‚niei, de ambasadele Rom‚niei. Dorim sau nu dorim s„ d„m posibilitate acestor cet„˛eni ca, Ón situa˛ia Ón care se pot organiza aceste sec˛ii, s„-∫i spun„ punctul de vedere asupra Parlamentului?! Dac„ este prioritar acest drept al cet„˛eanului, vot„m a∫a, dac„ este mai bine s„ avem o precau˛ie ca nu cumva votul a 50 de persoane s„ influen˛eze determinant votul de la Bucure∫ti, atunci elimin„m partea a doua.

Stima˛i colegi,

Am convenit c„ la un amendament intervine sus˛in„torul ∫i c‚te un reprezentant al grupului parlamentar.

Domnule Onisei, este a doua oar„...

Promit c„ a doua oar„ nu se mai repet„. Vreau doar s„ fac o mic„ precizare, superflu„, de altfel, pentru colegi. Potrivit Constitu˛iei este dreptul de a alege ∫i de a fi ales, nu obliga˛ia de a alege, ∫i sunt foarte mul˛i, din p„cate, cet„˛eni rom‚ni care Ón ˛ar„ nu particip„ la scrutin, fie c„ este vorba de alegeri locale, fie c„ e vorba de alegeri parlamentare sau preziden˛iale. Problema este aceea ca cei care vin s„-∫i reg„seasc„ Ón mod corect, fidel votul Ón consemnarea rezultatului scrutinului.

Mul˛umesc.

Domnul Bolca∫.

Este o problem„ de principiu Ón ceea ce prive∫te uzan˛ele diplomatice interna˛ionale. Eu nu pot s„ organizez o activitate oficial„, statal„, pe teritoriul unei alte ˛„ri, unde-mi tr„sne∫te mie sau unde mai g„sesc un grup mai mare sau mai mic de rom‚ni.

Deci, practic, f„r„ autorizarea expres„ a unui stat str„in nu pot s„ desf„∫or o asemenea activitate.

Degeaba prev„d Ón lege acest lucru, pentru c„ nu pot desf„∫ura activitatea normal, diplomatic, dec‚t Ón cadrul misiunilor diplomatice, inclusiv ale consulatelor noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Œn al doilea r‚nd, este ∫i o problem„ pur pragmatic„, cum poate s„ fac„ fa˛„ personalul unei ambasade unor solicit„ri de grupule˛e, de c„tre 50 de persoane, c„rora trebuie s„ le organizeze, cu toate rigorile acestei legi ∫i respect‚nd toate prevederile ei, sec˛ii de votare Ón adev„ratul Ón˛eles al cuv‚ntului.

Eu cred c„ nu putem face — ∫i suntem Ómpotriva unor uzan˛e diplomatice —, cred c„ nu putem face, pentru c„ nu vom reu∫i s„ acoperim acest teritoriu din punct de vedere material.

De aceea, propun s„ se men˛in„ numai posibilitatea votului Ón redactarea ini˛ial„, ∫i nu cu acest adaos de 50 de cet„˛eni, grupuri ∫i a∫a mai departe.

Domnul Viorel Hrebenciuc. Œmi cer scuze domnului Oltean c„ nu i-am dat cuv‚ntul, dar deja din partea grupului vorbise de dou„ ori...

Suntem de acord s„ scoatem aceast„ prevedere cu 50 de aleg„tori. Discu˛ia care a pornit atunci la comisie a fost aceea s„ d„m posibilitatea cet„˛enilor rom‚ni care lucreaz„ Ón afar„ s„ voteze.

Apar discu˛ii ∫i, eu ∫tiu, g‚ndul c„ s-ar putea crea anumite fraude, ca s„ v„ demonstr„m c„ nu avem acest g‚nd, renun˛„m la aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Titu Gheorghiof, ave˛i o interven˛ie de procedur„, s„ Ón˛eleg, c„ de vorbit a˛i vorbit.

## Domnule pre∫edinte,

M„ bucur c„ s-a adoptat de c„tre unii membri ai comisiei, numai o bun„ parte din comisie a fost de acord.

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc, domnule Viorel Hrebenciuc, dar v-a∫ ruga, domnule Viorel Hrebenciuc, s„ crede˛i c„ nu ne-am g‚ndit nici o clip„ la motiva˛ia pe care a˛i f„cut-o dumneavoastr„. Ne era team„ doar de un conflict diplomatic cu o ter˛„ ˛ar„.

## Domnul Viorel Hrebenciuc,

V-a∫ ruga s„ preciza˛i Ónc„ o dat„, dup„ dreptul la replic„, ce t„iem de aici, ∫i prima fraz„ ∫i a doua?

## Domnule Titu Gheorghiof,

Eu zic c„ v-a˛i g‚ndit numai la treaba aceasta, c„ dac„ iau stenogramele cu lu„rile de cuv‚nt, poate nu ale dumneavoastr„ personal, dar ale domnului Onisei, ale altor colegi de-ai dumneavoastr„, o s„ vede˛i c„ suferi˛i de sindromul îfraudei“.

De aceasta am ∫i spus, c„ acesta era g‚ndul subÓn˛eles pe care-l avea˛i ∫i de aceasta suntem de acord s„ v„ demonstr„m, cum am demonstrat ∫i p‚n„ acum, c„ nu avem asemenea g‚nduri ∫i nici practica necesar„.

V„ mul˛umesc.

Pentru corelare cu forma pe care am votat-o a art. 23 alin. 1 propun ca la acest amendament care se refer„ la art. 25 alin. 5 s„ reformul„m lit. d) ∫i s„ ne referim numai la Ministerul Afacerilor Externe, Ón cazul sec˛iilor de votare prev„zute la art. 23 alin. 1, c„ nu mai are ce s„ caute prefectul, s„ stabileasc„ el sec˛iile de votare, Ómpreun„ cu Ministerul Afacerilor Externe, care sec˛ii de votare sunt prev„zute Ón lege ca fiind la îmisiuni diplomatice sau oficii consulare“.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Propunerea domnului Onisei o

V„ cer scuze, dar este o problem„ de principiu ∫i este greu de solu˛ionat.

Articolul 26 prevede c„: îŒn scopul...“ nu ∫tiu ce, îpentru buna desf„∫urare a opera˛iunilor electorale, se Ónfiin˛eaz„ Autoritatea Electoral„ Permanent„“. P„i, nu pot s„ Ónfiin˛ez ceva ce deja fiin˛eaz„. Autoritatea Electoral„ Permanent„ este Ónfiin˛at„ ∫i func˛ioneaz„ ∫i la aceast„ or„, conform Legii nr. 286 din 27 iunie 2003. A, c„ aceasta, fiind o lege de modificare a Legii electorale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 anterioare, care va fi abrogat„, este o alt„ problem„, dar nu pot s„ Ónfiin˛ez de dou„ ori exact aceea∫i autoritate. ™i iat„ de ce: pentru c„ aici exist„ o procedur„ de creare a unor structuri Ón primul r‚nd de conducere, care au un mandat determinat pe o anumit„ perioad„ de timp, pe 8 ani parc„. Œn condi˛iile Ón care o Ónfiin˛ez, aceast„ autoritate electoral„ permanent„, prin aceast„ lege, Ón acelea∫i condi˛ii, Ónseamn„ c„ vechea autoritate nu mai exist„, ∫i cei numi˛i ca pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i ai acestei autorit„˛i electorale permanente nu-∫i mai au func˛ii.

Œn acela∫i timp, dac„ eu acum Ónfiin˛ez aceast„ autoritate, toate dot„rile fostei autorit„˛i nu m„ intereseaz„ ∫i Óncep s„ o redotez din nou ∫i cu personal, ∫i cu func˛ionari, ceea ce nu se poate. Deci nu pot Ónfiin˛a din nou ceea ce Ón clipa aceasta exist„.

Domnul pre∫edinte al Comisiei electorale, Viorel Hrebenciuc.

Œi dau dreptate domnului Bolca∫ ∫i v„ propun Ón loc de îse Ónfiin˛eaz„“, îrealizeaz„ Autoritatea Electoral„ Permanent„“.

Deci îAsigurarea condi˛iilor logistice necesare aplic„rii Óntocmai a dispozi˛iilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum ∫i a condi˛iilor corespunz„toare pentru buna desf„∫urare a opera˛iunilor electorale se realizeaz„ de Autoritatea Electoral„ Permanent„“, ∫i atunci curge...

Nu sun„ bine, domnule Hrebenciuc. T„ia˛i îÓn scopul“, atunci.

Da˛i-mi, ca jurist, o solu˛ie.

îAsigurarea condi˛iilor logistice...“ nu ∫tiu ce... îse realizeaz„ prin“...

î... se realizeaz„ de c„tre“ sau îde“.

Sau îcondi˛iile sunt...“. Pofti˛i, domnule!

î... Œn scopul...“ ∫i curge textul... îfunc˛ioneaz„ Autoritatea Electoral„ Permanent„“. Acesta este cuv‚ntul. îŒn scopul... î ∫i a∫a mai departe... îfunc˛ioneaz„ Autoritatea...“.

Ambele propuneri sunt foarte bune ∫i par˛ial ar rezolva problema, dar ce m„ fac cu alineatul ultim, care Ómi abrog„ Legea electoral„ anterioar„, cu toate modific„rile sale, Ómi abrog„ expres ∫i Legea nr. 286, prin care s-a Ónfiin˛at Autoritatea Electoral„ Permanent„.

P„i dac„ func˛ioneaz„ Ón continuare? Cuv‚ntul domnului Onisei a fost fericit, domnule Bolca∫.

Da, ∫i aceasta este o solu˛ie, dar trebuie g„sit„... Este o problem„ de form„, dar trebuie l„murit„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

RTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 La alin. 2 ∫i 3 nu sunt amendamente. Votate textele ini˛iale.

Alineatul 4, amendamentul 50.

Votat amendamentul.

La art. 30 alin. 1 ∫i 3 nu exist„ amendamente din partea comisiei.

Votate textele ini˛iale.

La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 51.

Admis amendamentul, modificat alin. 2.

La art. 31 alin. 1 nu sunt amendamente.

Votat textul ini˛ial.

La alin. 2, amendamentele 52, 53.

La 52 sau 53 domnul Onisei are... V„ rog. La 51 a˛i avut obiec˛iuni ∫i n-am v„zut.

Pofti˛i!

La pozi˛ia 51 din îAmendamente admise“, care se refer„ la art. 30 alin. 2, v„ rog s„ observa˛i c„ interdic˛ia aceea, care ini˛ial a fost pus„ ∫i a ∫i r„mas Ón Legea alegerilor locale, nu are nici regim sanc˛ionatoriu ∫i nu este nici expres„, ∫i Ón realitate s-a Ónt‚mplat la alegerile locale s„ g„sim Ón birourile electorale de sec˛ii rude sau afini ∫i a∫a mai departe, ale candida˛ilor. ™i singurul lucru care s-a putut a fost pe presiune, mass-media, observator, s„ plece de acolo.

Œn aceste condi˛ii, a∫ vrea s„ accepta˛i amendamentul de la punctul 53 din îAmendamente respinse“ care se refer„ la acest articol ∫i la acest alineat ∫i s„-mi da˛i voie s„-l citesc: îBirourile electorale sunt alc„tuite numai din cet„˛eni cu drept de vot. Nu pot fi membri ai birourilor electorale, sub sanc˛iunile prev„zute de prezenta lege“, ∫i corelativ vom avea dispozi˛ii la regimul sanc˛ionatoriu, sigur, dispozi˛ii contraven˛ionale, îso˛ii, rudele ∫i afinii acestora p‚n„ la gradul al II-lea inclusiv“, ∫i am propus noi: îprecum ∫i func˛ionarii publici“. De ce func˛ionarii publici? Este foarte simplu. Ei ar trebui s„ nu fie expu∫i procesului electoral, s„ nu fie acolo nici m„car Ón calitate de pre∫edin˛i sau loc˛iitori de pre∫edin˛i de birou electoral de sec˛ie de votare, pentru c„ de obicei ei sunt sau nu au Óncotro ∫i trebuie s„ fie Óntr-un fel de partea ∫efului administra˛iei publice locale, care este primarul, indiferent de ce culoare politic„ este acela. Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul Zgonea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Restric˛ia pe care am introdus-o Ón acest articol este cea legat„ de candida˛i ∫i rudele ∫i afinii lor. Noi am acceptat aceast„ propunere a colegului nostru, dar am considerat c„ orice alt„ selec˛ie a celor care intr„ Ón birourile electorale de circumscrip˛ie sau Ón birourile electorale ale sec˛iilor de votare, bazat„ pe apartenen˛a la un sector economic sau a fi func˛ionar public sau a nu fi func˛ionar public, nu intr„ ∫i nu are relevan˛„ la acest articol.

Am pus o limit„ numai pentru rudele ∫i afinii ∫i tot ceea ce Ónseamn„ rudele de gradul maxim II, pentru candida˛i.

Dar, a fi sau a nu fi func˛ionar public, a fi sau a nu fi inginer nu este un sistem limitativ pentru cei care

particip„ Ón birourile electorale ale sec˛iilor de votare sau Ón birourile electorale de circumscrip˛ie. Drept pentru care, noi am acceptat acest amendament, par˛ial, al Grupului parlamentar al P.D. ∫i v„ rog frumos s„ mergem pe el, a∫a cum am stabilit.

V„ mul˛umesc.

Domnule Onisei,

La fiecare articol solicita˛i o excep˛ie de la regulament, s„ v„ dau cuv‚ntul de dou„ ori.

Nu, am promis c„ nu o fac...

A˛i promis, dar uite c„ nu v„ ˛ine˛i de cuv‚nt!

Nu m„ ˛in de vorb„ dintr-un alt motiv, c„ este o chestiune de nuan˛„, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„ observa˛i.

Bine, s„ spunem c„, Ón numele comisiei ∫i al majorit„˛ii, scoatem teza care adaug„ func˛ionarii publici, dar mi se pare important s„ r„m‚nem cu teza introdus„ de mine, deci propozi˛ia subordonat„: îsub sanc˛iunile prev„zute de prezenta lege“. Pentru c„ dac„ nu avem aceast„ tez„, aceast„ propozi˛ie subordonat„ inclus„ Ón text r„m‚nem cu un deziderat, ∫i dac„ vor fi membri Ón birourile electorale, fie de circumscrip˛ie, fie de sec˛ie de votare, nu avem ce face. Ce o s„-i facem? O s„-i d„m Ón ∫uturi afar„, ierta˛i-mi expresia?!

Pe c‚nd, dac„ spunem: îsub sanc˛iunile prev„zute de prezenta lege“ ∫i ne ducem la contraven˛ii ∫i punem corelativ la acest text o contraven˛ie, atunci vom avea ∫i instrumentul pozitiv, punitiv pentru a pune Ón aplicare aceast„ norm„.

## Domnule Zgonea,

V„ rog s„ r„spunde˛i obiec˛iei domnului Onisei la r„spunsul dumneavoastr„ ini˛ial.

Exist„ trei argumente, dac„ Óncepem s„ discut„m tehnic despre acest articol.

1. Pe cine sanc˛ion„m? Pe candidat? Œl sanc˛ion„m pe cel care a gre∫it ∫i a numit Ón Biroul electoral de sec˛ie de votare o rud„ sau un afin de gradul II al candidatului? Œl sanc˛ion„m pe cel care a ap„rut Ón Biroul electoral al sec˛iei de votare ∫i a aflat sau a constatat c„ este rud„ cu unul dintre candida˛i, indiferent de partidul politic, pentru c„ noi ne referim la to˛i membrii Biroului electoral al sec˛iei de votare sau al circumscrip˛iei ∫i la to˛i candida˛ii.

Dar dac„ eu, de exemplu, sunt rud„ cu un candidat la Baia Mare ∫i sunt Óntr-o sec˛ie de votare la Craiova, Ómpiedic„ acest amendament ∫i propunerea pe care domnul Onisei a f„cut-o, Ómpiedic„ cumva procesul de votare Ón Baia Mare? Nu.

™i atunci, am l„sat la latitudinea birourilor electorale ale sec˛iilor de votare ∫i a birourilor electorale de circumscrip˛ie, care numesc ace∫ti cet„˛eni, ∫i am l„sat la latitudinea judec„torului care selec˛ioneaz„ ∫i judec„torii, ∫i juri∫tii s„ constate dac„ ei sunt rude sau nu cu cei care sunt Ónscri∫i pe listele de candida˛i ale partidelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 parlamentare sau dac„ sunt candida˛i independen˛i Ón circumscrip˛ia electoral„ Ón care voteaz„.

Pentru c„ fratele unui coleg de-al dumneavoastr„, distinse domnule Onisei, poate s„ voteze ∫i poate s„ fie Óntr-un birou electoral al sec˛iei de votare Ón alt„ circumscrip˛ie electoral„ dec‚t cea pe care dumneavoastr„ o reprezenta˛i, ∫i poate s„ apar˛in„ ∫i altui partid politic, nu este o restric˛ie. Dar, Ón zona Ón care dumneavoastr„ vota˛i ∫i dumneavoastr„ candida˛i, trebuie s„ avem aceast„ restric˛ie, tocmai pentru a avea transparen˛„ ∫i a nu avea posibilitatea ca alt partid politic sau alt candidat independent sau alian˛„ electoral„ s„ conteste votul din sec˛ia de votare respectiv„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Revin la art. 30. Alin. 1 ∫i 3 au fost votate, nefiind obiec˛iuni.

La alin. 2, a˛i v„zut, a fost un amendament de completare. Potrivit regulamentului, Ón aceste condi˛ii, trebuie s„

- Amendament adoptat cu 101 voturi pentru,

- 10 Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

- Revenim la art. 31. La alin. 1 dac„ sunt obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

- La alin. 2 urm„ri˛i amendamentele 52, 53.

- Admis amendamentele, modificat textul.

Œmi cer scuze, dar discutam tot pe amendamente ∫i n-am fost atent.

Deci, la punctul 61 din amendamentele respinse, care se refer„ la art. 30 alin. 1, dup„ lit. b), noi propunem o nou„ liter„, b)[1] , prin care g‚ndim s„ se asigure tipografierea unitar„ — prin intermediul Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ — a tuturor buletinelor de vot necesare scrutinului, pe baza datelor transmise de birourile electorale de circumscrip˛ie. Fire∫te, dup„ r„m‚nerea definitiv„ a candidaturilor. ™i aceste buletine de vot s„ fie cu elemente de securizare ∫i, eventual, s„ fie Ónseriate, tocmai pentru a elimina orice fel de suspiciuni sau posibilit„˛i de fraudare a alegerilor.

Aceasta ca s„-i dau satisfac˛ie — pentru c„ nu am avut replic„ atunci — domnului Hrebenciuc, care spunea c„ Ón timpul dezbaterilor din comisie p„ream s„ am aceast„ obsesie.

Domnul deputat Vasilescu.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine acest amendament, cu at‚t mai mult cu c‚t motiva˛ia precizat„ de comisie, aceea c„ nu exist„ posibilitatea tehnic„ de tip„rire Óntr-un foarte scurt timp a unui num„r foarte mare de buletine de vot la o singur„ tipografie, nu st„ Ón picioare. Vreau s„ v„ spunem c„ am avut o serie Óntreag„ de discu˛ii cu directorii celor dou„ regii, Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“ ∫i îImprimeria Na˛ional„“, ∫i d‚n∫ii au spus c„ pot s„ execute Ón timp util aceste comenzi.

- La alin. 3 urm„ri˛i amendamentul 54.

- Admis amendamentul, modificat alin. 3.

- Pentru alin. 4, 5, 6, 7 ∫i 8 nu sunt obiec˛iuni.

Domnul Viorel Hrebenciuc.

- Votate Ón unanimitate.

- Dup„ alin. 8, prin amendamentul 55 de la pagina 13,

- comisia propune un text nou. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat textul.

- La alin. 9 urm„ri˛i amendamentul 56.

- Admis amendamentul, modificat alin. 9.

- La alin. 1 de la art. 32, amendamentul 57. Dac„ ave˛i

- obiec˛iuni?

- Admis amendamentul, modificat alin. 1.

- Prin amendamentul 58 comisia propune modificarea

- lit. a).

- Nu sunt obiec˛iuni, admis amendamentul. Amendamentul 59, cu privire la lit. b).

Admis amendamentul.

- La lit. c) nu sunt amendamente.

Adoptat textul ini˛ial.

- La lit. d) urm„ri˛i amendamentul 60.

Adoptat amendamentul.

- La lit. e), amendamentul 61.

Adoptat amendamentul.

- La lit. f), g), dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptate Ón formula ini˛ial„. Pentru lit. h) urm„ri˛i amendamentul 62. Adoptat amendamentul, modificat„ lit. h).

Pentru amendamentul 63? La ce articol ave˛i amendament?

V„ rog s„ interveni˛i, domnule, dar v-a∫ ruga s„ interveni˛i la timp, ca s„ nu ne Óntoarcem.

Am discutat mult Ón comisie aceast„ chestiune ∫i, Ón principiu, nu aveam ceva Ómpotriva amendamentului ca atare, dar am f„cut ∫i analiza, lu‚nd-o pe date: de la 30 octombrie ∫i p‚n„ la 23 noiembrie c‚te lucruri trebuie f„cute, r„m‚n pentru tip„rire 7 zile. Nu e problema c„ nu se pot tip„ri Óntr-o zi cele 18 milioane de buletine de vot, dar m„ g‚ndesc ∫i ne-am g‚ndit cu to˛ii la ce logistic„ ∫i c‚t de atent trebuie s„ Ómpar˛i buletinele de vot pe 40 de jude˛e, s„ le duci Ón jude˛e, din centrul de jude˛ s„ ajung„ Ón fiecare localitate. Sunt 16.000 de sec˛ii de vot ∫i, ca s„ nu Ónc„rc„m centrul, fiindc„, dac„ se va Ónt‚mpla la un singur jude˛ sau la o localitate s„ ajung„ buletinele din alt„ parte, v„ da˛i seama c‚te discu˛ii se vor crea!

A∫a Ónc‚t am l„sat responsabilitatea acestei chestiuni la nivelul fiec„rui jude˛. Dac„ se Ónt‚mpl„ o defec˛iune la un jude˛, nu afecteaz„ restul ˛„rii.

Deci nu avem aici dec‚t considerente practice, nu de alt„ natur„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

Cu aceste explica˛ii,

- ∫i doar 33 pentru.

Revenim la lit. h), amendamentul nr. 62, de la art. 32. Admis amendamentul nr. 62, modificat„ lit. h).

Prin amendamentul nr. 63 comisia propune o liter„ nou„, urm„ri˛i amendamentul de la pagina 15.

Admis amendamentul.

La lit. i) nu sunt amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu.

Votat„ Ón unanimitate formula ini˛ial„.

Lit. j), urm„ri˛i amendamentul nr. 64.

Admis amendamentul nr. 64, cu privire la lit. j).

Dup„ lit. j) comisia mai propune o liter„, prin amendamentul nr. 65.

Admis amendamentul.

La alin. 2 comisia nu are amendamente. Votat Ón formula ini˛ial„. Alin. 3. Urm„ri˛i amendamentul nr. 66. Admis amendamentul, modificat alin. 3.

Dup„ alin. 3 comisia propune un nou alineat, prin amendamentul nr. 67. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Admis amendamentul.

Alin. 4. Urm„ri˛i amendamentul nr. 68. Admis amendamentul, modificat textul. Alin. 5 ∫i 6? Votate Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului. Art. 33 alin. 1, urm„ri˛i amendamentele nr. 69 ∫i 70. Admise amendamentele ∫i modificat acest text. Art. 33 alin. 2, urm„ri˛i amendamentul nr. 71. Admis amendamentul, modificat textul.

La alin. 3 nu sunt amendamente, votat Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„.

Alin. 4 amendament 72. Admis amendamentul. Alin. 5 amendamentul 73. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 34 alin. 1, urm„ri˛i amendamentul nr. 74. Admis amendamentul. Pentru lit. a) de la art. 34? Admis amendamentul, modificat„ lit. a).

Lit. b), c), d), e), f)? Nu sunt amendamente, votate toate Ón formula ini˛ial„. Lit. g), amendamentul nr. 76. Admis, modificat„ lit. g). Lit. h)? Nu sunt obiec˛iuni. Votat textul ini˛ial. Lit. i), amendamentul nr. 77. Admis amendamentul, modificat„ lit. i). Lit. j), urm„ri˛i amendamentul nr. 78. Admis, modificat„ lit. j). Alin. 2? Nu sunt obiec˛iuni. Votat textul Ón formula ini˛iatorului.

Prin amendamentul nr. 79 comisia propune un text nou, Ól g„si˛i la pagina 18.

Admis amendamentul, se introduce acest text. Art. 35 alin. 1, urm„ri˛i amendamentele 80 ∫i 81. Admise amendamentele.

La alin. 2 urm„ri˛i amendamentele 82 ∫i 83. Admise ∫i aceste amendamente, modificat textul. Art. 36 lit. a). Urm„ri˛i amendamentul nr. 84. Admis amendamentul, modificat„ lit. a). Lit. b), c), d). Nu mai sunt obiec˛iuni.

Votat textul ini˛ial.

Art. 37 alin. 1. Nu sunt obiec˛iuni. Textul ini˛ial se voteaz„. Alin. 2. Urm„ri˛i amendamentele nr. 85 ∫i 86. Votate amendamentele. La alin. 3 ∫i 4 nu sunt amendamente. Votate textele ini˛iale. La alin. 5 urm„ri˛i amendamentul nr. 87. Admis amendamentul, modificat alin. 5. Alin. 6. Nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial. Alin. 7 — amendamentele nr. 88 ∫i 89. Modificat alin. 7 Ón mod corespunz„tor. Alin. 8, amendamentul nr. 90. Votat amendamentul. Alin. 9, amendamentul nr. 91. Votat amendamentul. Alin. 10, amendamentul nr. 92. Votat amendamentul, modificat alin. 10. Alin. 11. Nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial. Art. 39 — p‚n„ la lit. f) nu sunt amendamente. Votat textul ini˛ial.

Dup„ lit. f) comisia propune, prin amendamentul

nr. 93, pagina 21, un text nou. Nu ave˛i obiec˛iuni. Se introduce acel text.

Art. 39, urm„ri˛i amendamentul nr. 94. Admis amendamentul.

Dup„ amendamentul nr. 94, la pagina 21, prin amendamentul nr. 95, comisia propune modificarea art. 40.

Admis amendamentul.

Dup„ amendamentul nr. 95, prin amendamentul

nr. 96, comisia propune un alineat nou.

Admis amendamentul, se introduce acel text. Art. 41 alin. 1 ∫i 2. Nu sunt amendamente. Votate textele ini˛iale.

La amendamentul nr. 97 comisia propune un text nou. Votat acest text.

- Prin amendamentul nr. 98, de asemenea, comisia

- propune un alt articol.

Votat ∫i acesta. Titlul capitolului V — votat Ón unanimitate. Domnule Onisei, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

La punctul 97, articolul nou introdus de comisie, noi propunem la punctul 88 din îAmendamente respinse“ un alineat nou, care s„ completeze dispozi˛iile alin. 1 din acest articol propus de comisie, ∫i care sun„ a∫a: îComponen˛a birourilor electorale ale sec˛iilor de votare din str„in„tate se completeaz„ cu c‚te un reprezentant din partea fiec„rui partid politic parlamentar. Participarea reprezentan˛ilor acestora se asigur„ pe cheltuiala partidelor politice parlamentare care Ói desemneaz„.“

Este vorba, cum bine de amintim, de birourile electorale care, r„m‚n‚nd la forma ini˛ial„ a art. 26 alin. 1, se organizeaz„ la misiunile diplomatice sau serviciile consulare. Pentru c„ regula general„ din cuprinsul Óntregii legi este ca partidele politice s„ fie reprezentate Ón birourile electorale de sec˛ii de votare, este necesar ∫i riguros s„ avem ∫i aceast„ dispozi˛ie aici, Ón leg„tur„ cu aceste birouri electorale. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Domnul Zgonea.

Domnule pre∫edinte,

A∫a cum am retras sec˛iile de votare unde erau 50 de cet„˛eni cu drept de vot, nu putem s„ punem la Óndoial„ acum capacitatea reprezentan˛ilor Ministerului Afacerilor Externe, care Ó∫i exercit„ profesia Ón toate consulatele ∫i misiunile diplomatice ale Rom‚niei. De altfel, pentru prima dat„ Ón textul de lege, aceast„ list„ din care se selec˛ioneaz„ pre∫edintele ∫i cei doi membri ai comisiei este f„cut„ cu consultarea partidelor politice parlamentare.

Exist„ un text de lege, mai Óncolo, Ón care at‚t Ón sec˛iile de votare, c‚t ∫i Ón birourile electorale de circumscrip˛ie Ón care nu ai posibilitatea s„ ai un reprezentant po˛i s„ desemnezi un delegat care s„ supravegheze alegerile pe tot parcursul lor ∫i, pentru prima dat„, intr„ ∫i la num„rarea voturilor. La fel, partidele politice, pe cheltuiala proprie, pot s„ desemneze un delegat care s„ supravegheze alegerile.

Dar, din perspectiva noastr„ ∫i ca punct de vedere al comisiei, noi r„m‚nem cu prevederile a∫a cum au fost acceptate de comisie ∫i v„ propun s„ vot„m amendamentul comisiei.

Œnc„ o interven˛ie pentru autorul amendamentului, domnul Onisei.

Domnul coleg Óncearc„ s„ v„ conving„ Ón leg„tur„ cu un text pe care nu l-a lecturat, acum o s„ Ól reauzi˛i, ∫i care este redactat tocmai pentru c„ trebuia s„ se coreleze cu ceea ce noi am scos de la art. 26 alin. 1. ™i v„ citesc textul: îBirourile electorale ale sec˛iilor de votare din str„in„tate se constituie dintr-un pre∫edinte desemnat de ∫eful misiunii diplomatice“... apropo de Óncredere Ón reprezentan˛ii Ministerului Afacerilor Externe — avem Óncredere — î∫i din c‚te 2 membri stabili˛i de pre∫edintele Biroului Electoral Central, prin tragere la sor˛i, dintr-o list„ Óntocmit„ de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea Ón list„ Ón vederea tragerii la sor˛i se face av‚ndu-se Ón vedere ca persoanele Ón cauz„ s„ aib„ domiciliul sau s„ locuiasc„ Ón localitatea Ón care se organizeaz„ sec˛ia respectiv„ sau c‚t mai aproape de aceasta.“

Este evident c„ e un text care se referea la vechea form„ a art. 26, ∫i nu la cea nou„. ™i, atunci, haide˛i s„-l corel„m ∫i s„ spunem: da, domnule, din reprezentantul ministerului, 2 reprezentan˛i, nu ∫tiu ce, ∫i completat cu îreprezentan˛ii partidelor politice“. Pentru c„ acum suntem, de fapt, Ón ipoteza Ón care birouri electorale ale sec˛iilor de votare facem numai la birouri consulare ∫i misiuni diplomatice.

Domnul Árpád Márton.

Din p„cate, a∫a este, ne afl„m Ón aceast„ situa˛ie, ∫i sper ca rom‚nii care lucreaz„ undeva, Ón toat„ lumea, s„

∫tie cine le-a retras dreptul de vot prin aceast„ amendare impus„, la care s-a cedat, eu zic, destul de u∫or. Dar aceast„ prevedere are sens ∫i atunci c‚nd este vorba de sec˛iile de votare organizate Ón cadrul consulatelor ∫i al reprezentan˛elor Rom‚niei, pentru c„ ∫i acelea sunt ni∫te localit„˛i, undeva, Ón lume, ∫i e bine ca persoanele care fac parte s„-∫i aib„ acolo domiciliul ∫i activitatea, pe de o parte.

Pe de alt„ parte, dac„ noi, aici, Ón Rom‚nia, pentru num„rarea a 2.000 de voturi credem c„ e suficient ca Ón sec˛ia de votare s„ fie prezente partidele politice prin 5—7 membri, prin amendarea propus„ de dumneavoastr„, Ón aceste sec˛ii s-ar putea s„ fie prezen˛i 23, pentru c„ sunt 23 de partide politice Ón Rom‚nia, mai exist„ ∫i cele 19 organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale, deci, f„r„ nici o limitare a acestei comisii, ar putea s„ aib„ un num„r de 50 de membri, la 15 voturi.

Deci, iac„t„, dumneavoastr„ sunte˛i cei care nu corela˛i propunerea dumneavoastr„ cu ceea ce, practic, trebuie s„ realiza˛i!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-a Ón˛eles.

Cu aceste explica˛ii,

Stima˛i colegi,

Revin la amendamentele nr. 97 ∫i 98, nemaifiind alte obiec˛iuni, au fost adoptate, ∫i trecem la art. 42.

Titlul capitolului V — dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 42 alin. 1, dac„ sunt observa˛ii sau obiec˛iuni? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 2 al art. 42, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 3?

Pofti˛i, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La art. 42 alin. 3 exist„ un amendament pe care l-am f„cut ∫i pe care comisia l-a respins, a∫ dori s„-l sus˛in. Este vorba de posibilitatea depunerii documentelor de candidatur„ Ón form„ electronic„, semnate cu semn„tur„ electronic„.

Sunt multiple avantaje. Œn primul r‚nd, documentele sunt imposibil de modificat, o dat„ ce au fost realizate Ón form„ electronic„ ∫i semnate cu semn„tur„ electronic„. Œn al doilea r‚nd, documentele pot fi transmise ∫i prelucrate foarte u∫or de c„tre Biroul electoral jude˛ean. Œn al treilea r‚nd, cred c„ facem un pas important, de la o form„ destul de primitiv„, Ón care documentele trebuie scrise de m‚n„, la o formul„ care ne apropie mai mult de zilele Ón care tr„im.

™i aici chiar a∫ vrea s„ captez pu˛in aten˛ia colegilor de la P.S.D. Dumneavoastr„ a˛i organizat un vot electronic Ón interiorul partidului, eu v„ propun infinit mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 pu˛in dec‚t un vot electronic, doar depunerea electronic„, simpl„, civilizat„, a documentelor de candidatur„.

Au fost argumente c„ este foarte greu, tehnic, de realizat a∫a ceva. Nu e adev„rat, este foarte simplu ∫i cost„ foarte pu˛in, este infinit mai simplu dec‚t votul electronic: nu necesit„ nici un fel de program de suplimentar, nu necesit„ nici un fel de modificare a unei re˛ele. ™i eu nu cred c„ un partid poate s„ organizeze un vot electronic Ón interiorul s„u ∫i, ca partid de guvern„m‚nt, are dificult„˛i Ón a organiza depunerea electronic„ a unor documente Ón 41 de sec˛ii jude˛ene.

Deci nu cred c„ acest argument, c„ nu exist„ posibilit„˛i tehnice de rezolvare a problemei acesteia... Ón 41 de capitale de jude˛? P„i, avem Internet, avem m„car un calculator, lu„m unul de la prefectur„ ∫i avem un prim pas: o depunere civilizat„ a documentelor electorale, at‚t. E un prim pas spre mai mult, sper, Ón c‚˛iva ani, Ón legislatura viitoare, s„ adopt„m ∫i formula de vot electronic. Dar e un prim pas, m„runt, civilizat, ∫i care ne permite s„ depunem aceste documente simplu ∫i eficient.

Eu v-a∫ ruga s„ vot„m acest amendament. Nu este obligatoriu, deci, cine dore∫te s„ continue depunerea documentelor pe h‚rtie, o poate face, dar s„ d„m ∫i posibilitatea celor care doresc s„ depun„ documentele Ón form„ electronic„ ∫i s„ poat„ s„ fac„ lucrul acesta! V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Comisia, v-a∫ ruga s„... nu sunte˛i de acord!

Atunci, v„ propun s„ vot„m propunerea comisiei, a∫a cum este formulat„ Ón raport, la pozi˛ia 99, dup„ care vom supune votului ∫i amendamentul domnului Pambuccian.

Cine este pentru varianta comisiei? V„ rog s„ vota˛i!

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Nu exist„ varianta comisiei! Era un alineat suplimentar!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

A, ierta˛i-m„! Bine, atunci o s„

Œmpotriv„? Marea majoritate de voturi. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Deci respins amendamentul domnului Pambuccian.

La alin. 3 al art. 42 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 22 din raport, punctul 99, comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La alin. 4 comisia nu a avut observa˛ii, dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 5, 6 ∫i 7, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

La alin. 8 v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 22, punctul 100 din raport, prin care comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 9, dac„ sunt observa˛ii? Comisia nu a avut. Nu, nu sunt.

Votat alin. 9 Ón varianta ini˛ial„.

Art. 43 alin. 1, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2. Comisia propune modificarea acestui alineat, urm„ri˛i pagina 22, punctul 101 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Ave˛i? V„ rog! V-a∫ ruga s„ indica˛i num„rul amendamentului.

91 ∫i 92.

V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn varianta a∫a cum a fost ea admis„ ∫i, pe urm„, trecut„ ∫i prin comisie, noi am solicitat ∫i am depus un amendament care se refer„ la restric˛ionarea prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor sau ∫efilor de servicii ministeriale ∫i ai celorlalte autorit„˛i publice centrale descentralizate de la nivelul jude˛elor de a participa la desf„∫urarea ac˛iunii de campanie electoral„, dac„ Ón ultimele 3 luni ∫i-au exercitat mandatele Ónainte de alegeri.

Cu un al amendament, tot pentru art. 43 alin. 2, am solicitat ca prefec˛ii ∫i subprefec˛ii, ca s„ poat„ s„ candideze, trebuie s„ demisioneze cu cel pu˛in 60 de zile Ónaintea datei alegerilor. Motiva˛ia ∫i ra˛iunea sunt indubitabile: unii prefec˛i sau subprefec˛i — de fapt, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón campania electoral„ pentru alegerile locale — s-au implicat Ón mod deschis Ón campania electoral„, Guvernul a fost chiar nevoit s„ suspende prefec˛i sau subprefec˛i din func˛ie, pentru c„ au Ónc„lcat prevederile legale.

Am solicitat ∫i situa˛ia de a demisiona din func˛ie cu cel pu˛in 60 de zile Ónaintea datei alegerilor, pentru c„ a propune doar suspendarea lor din func˛ie Óncep‚nd cu data c‚nd ∫i-au depus candidatura Ónseamn„ maxim 40 de zile. Deci dac„ cu 30 de zile sau maxim 40 de zile Ónainte de data alegerilor ei se suspend„ din aceast„ func˛ie, asta presupune c„ Ón mod cert le-am dat posibilitatea de a participa activ la toate demersurile ∫i toate ac˛iunile care se fac pentru preg„tirea alegerilor, chiar pentru campania electoral„. ™i, prin aceasta, consider„m c„ se aduce atingere posibilit„˛ii unei loiale concuren˛e din partea celorlal˛i, ∫i chiar a celor care candideaz„ din partea partidului de guvern„m‚nt pe listele respective. Pentru c„, ∫tim cu to˛ii, Óntr-un jude˛... prefectul sau subprefectul... ce suprafa˛„ ar avea, cum se manifest„ ∫i ce autoritate are, chiar Ón cadrul partidului de guvern„m‚nt... Œn aceast„ situa˛ie, ca s„ d„m posibilitatea egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i, am solicitat admiterea celor dou„ amendamente.

Domnul deputat Onisei.

Sus˛in amendamentul cu 60 de zile. De altfel, sunt ∫i coautor. Ra˛iunile sunt numeroase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Prima, care este de bun-sim˛: prin amendamentul comisiei, introdus, de fapt, de Grupul P.S.D., face˛i din prefec˛i ∫i juc„tori, ∫i arbitri. Prefec˛ii au responsabilit„˛i importante Ón buna organizare ∫i desf„∫urare a alegerilor ∫i, ori se hot„r„sc s„ r„m‚n„ prefec˛i ∫i s„-∫i fac„ datoria, a∫a cum prev„d Constitu˛ia, Legea alegerilor locale, Legea administra˛iei publice ∫i aceast„ lege, ori vor s„ fac„ un alt tip de carier„ politic„ ∫i, atunci, candideaz„. Cu at‚t mai mult cu c‚t dumneavoastr„, prin acest scrutin intern — m„ refer la majoritatea parlamentar„ —, cam ∫ti˛i care sunt acei prefec˛i care sunt pe locuri eligibile. Sigur, dac„ domnul N„stase nu le face nu ∫tiu ce surpriz„ lans‚nd P.U.R. sau altceva, dar asta este problema dumneavoastr„, nu e problema ˛„rii.

Problema ˛„rii este c„ prefectul trebuie s„-∫i fac„ datoria. ™i, vede˛i, dac„ e s„ fac o paralel„ cu felul Ón care unii prefec˛i au organizat alegerile interne Ón P.S.D., Ómi exprim temerea c„ la fel vor face ∫i Ón organizarea alegerilor parlamentare ∫i preziden˛iale.

V„ amintesc, de asemenea, c„ Ón Legea nr. 68, republicat„ Ón 1992, 1996, ∫i modificat„, ce e drept, aceast„ dispozi˛ie, Ón 2000, dac„ nu m„ Ón∫eal„ memoria, prefec˛ii care candidau aveau un termen Ón care s„ aleag„, s„ opteze Óntre a candida pentru Parlament ∫i a r„m‚ne prefec˛i, era vorba de demisie, ∫i nu de suspendare din func˛ie.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Mul˛umesc. Comisia...? Œ∫i men˛ine punctul de vedere din raport.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Votat„ varianta comisiei.

Trecem la art. 44 alin. 1. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 22, punctul 102 din raport, comisia propune modificarea acestuia.

Sunt cumva amendamente aici? Nu sunt.

i. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 48. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ sunt observa˛ii?

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2, 3, 4, 5 ∫i 6. Comisia nu a avut nici un fel de obiec˛iuni. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 7, punctul 111 din raport, pagina 24. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Art. 49. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 ∫i 2 ale art. 50. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 3, punctul 112 din raport, pagina 24. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 ∫i 2 ale art. 51. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 52. De asemenea, comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Titlul capitolului VII. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1, 2, 3, 4, 5 ∫i 6 ale art. 53. Comisia nu a avut nici o observa˛ie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 54, punctul 113 din raport, pagina 25. Comisia propune modificarea acestui alineat, alin. 1 lit. a). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Lit. b) ∫i c). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2 al art. 54. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat Ón varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 55, lit. a), b) ∫i c). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2, 3, 4 ∫i 5, punctul 114 din raport, pagina 25. Comisia propune modificarea acestor alineate. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1, 2, 3 ∫i 4 ale art. 56, punctul 115 din raport, pagina 25. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 ∫i 11 ale art. 57, punctul 116 din raport, pagina 26. Comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Urm„ri˛i punctul 117 din raport, pagina 28. Comisia propune introducerea unui articol nou, art. 57[1] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 ∫i 2 ale art. 58, punctul 118 din raport, pagina 29. Comisia propune modificarea acestora. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1, 2, 3 ∫i 4 ale art. 59. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 60. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2 lit. c), punctul 119 din raport, pagina 29. Comisia propune modificarea lit. c). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Lit. a), b) ∫i d). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 61. Lit. a), b), c), d) ∫i e). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 62. Alin. 1 lit. a), b), c) ∫i d) ∫i alin. 2. Comisia nu a avut nici un fel de observa˛ie. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 63, punctul 126 din raport, pagina 29. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón varianta comisiei.

Lit. b) ∫i c). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 64. Comisia nu a avut nici un fel de observa˛ie. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 65. Alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Comisia nu a avut nici un fel de observa˛ii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Art. 66. Alin. 1 ∫i 2. Comisia nu a avut observa˛ii.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta ini˛ial„.

- Art. 67. Alin. 1 ∫i 2. Comisia nu a avut observa˛ii.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Art. 68. Alin. 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 ∫i 10. Comisia nu

- a avut observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Alin. 6, punctul 121, pagina 30. Comisia propune

- modificarea acestuia. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 1 al art. 69, punctul 122 din raport. Comisia

- propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„

- dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Alin. 3, punctul 123 din raport. Dac„ sunt observa˛ii?

- Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 4, punctul 124 din raport. Comisia propune

- modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- Titlul capitolului VIII. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat titlul Ón varianta ini˛ial„.

- Alin. 1 al art. 70, punctul 125 din raport, pagina 30.

- Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2, 3, 4, 5 ∫i 6. Comisia nu a avut nici un fel de

- observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Alin. 1 al art. 71, punctul 126, pagina 30. Comisia

- propune modificarea acestui alineat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 2. Comisia nu a avut nici un fel de observa˛ii.

- Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

- Art. 72 alin. 1, 2, 4 ∫i 5. Comisia nu a avut nici un

- fel de observa˛ie. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votate Ón varianta ini˛ial„.

- Alin. 3 al art. 72, punctul 127, pagina 31. Comisia

- propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii. Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 6 al art. 72, punctul 128 din raport, pagina 31. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón varianta comisiei.

Alin. 7, punctul 129 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia propune modificarea acestuia. Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 8, punctul 130 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 9 ∫i 10. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votate Ón varianta ini˛ial„.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Art. 73. Comisia nu a avut nici un fel de observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 74, punctul 131, pagina 32. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2 al art. 74, punctul 132 din raport. Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 3 ∫i 4. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 75, punctul 133 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2, 3, 4, 5, 6, 8 ∫i 9. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 7, punctul 134, pagina 32 din raport. Comisia propune modificarea alin. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 8, punctul 135, pagina 32. Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei. Deci alin. 8 se modific„ conform punctului 135 din raport, varianta comisiei.

Art. 76, punctul 136 al raportului, pagina 33. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 al art. 77. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2 al art. 77, punctul 137, pagina 33. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 al art. 78, punctul 138, pagina 33. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 3 al art. 78, punctul 139 din raport. Comisia propune modificarea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 4, punctul 140 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 al art. 79. Comisia nu a avut nici un fel de

observa˛ii. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2 al art. 79, punctele 141 ∫i 142 din raport, care sunt acceptate de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 al art. 80, punctul 143 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2 al art. 80, punctul 144 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Art. 81, punctul 145, pagina 34. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Titlul capitolului IX. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta ini˛ial„.

Sec˛iunea I. Titlul sec˛iunii I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 82, punctele 146 ∫i 147. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii la propunerea de modificarea a alin. 1? Nu sunt.

Votat Ón varianta comisiei.

Dup„ alin. 1 al art. 82, la punctul 148 se propune un alineat nou, alin. 1[1] , pagina 35. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 2, punctul 149. Comisia propune modificarea

- acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 3, punctul 150 din raport. Dac„ sunt observa˛ii?

- Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 4. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i

- dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

- Alin. 5, punctul 151 din raport. Comisia propune

- modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog. Domnul Iriza.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare dore∫te la art. 82 alin. 5 completarea cu urm„torul text: îAlegerile sunt valabile numai dac„ ∫i-au exprimat votul majoritatea aleg„torilor Ónscri∫i Ón listele electorale permanente plus majoritatea celor Ónscri∫i Ón listele speciale.“ ™i aceasta deoarece validarea alegerilor, Ón situa˛ia Ón care num„rul aleg„torilor prezen˛i la urne este mai mic dec‚t cel al celor care nu ∫i-au exprimat votul, ar Ónsemna un simplu joc politic ∫i nu ar da legitimitatea celor ale∫i.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Comisia? Comisia nu agreeaz„ punctul dumneavoastr„ de vedere.

- Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

- Votat„ varianta comisiei.

- Alin. 6. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„

- dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

- Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 83. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat Ón varianta ini˛ial„.

Alin. 1 lit. a). Comisia propune modificarea acesteia la punctul 152 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Votat„ varianta comisiei.

Lit. b), punctul 153 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Lit. c), d), e), f), g), h) ∫i i). Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 2, punctul 154 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 3 ∫i 4. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votate Ón varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 84, punctul 155 ∫i 156 din raport, pagina 36. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2 al art. 84. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 3, punctul 157 din raport, pagina 37. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 1 al art. 85, punctul 158 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2. Comisia nu a avut observa˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Art. 86, punctul 159 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Sec˛iunea a II-a. Titlul sec˛iunii a II-a. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta ini˛ial„.

Alin. 1 al art. 87, punctul 160 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

Alin. 2, punctul 161 din raport.

V„ rog, domnule deputat, s„ ne spune˛i ∫i num„rul amendamentului.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,

M„ refer la amendamentul respins nr. 139, ∫i anume cel care se refer„ la teza final„ a p„r˛ii introductive a acestui alineat 2, ∫i la lit. a). Citez din proiectul de lege: îPragul electoral reprezint„ num„rul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentar„, calculat dup„ cum urmeaz„: a) 5% din voturile valabil exprimate pe Óntreaga ˛ar„ pentru toate partidele politice, alian˛ele politice, alian˛ele electorale ∫i candida˛ii independen˛i.“

Consider c„ aceast„ formulare din partea introductiv„ poate da na∫tere la confuzii, ∫i cea mai bun„ dovad„ este chiar explica˛ia respingerii dat„ de comisie, care spune astfel: îPentru a accede Ón Parlament, un candidat independent trebuie s„ c‚∫tige 5% din voturile valabil exprimate pe Óntreaga ˛ar„.“

Cred c„ dac„ Óntr-un jude˛ se Ónscrie un candidat independent Ón curs„ fie pentru Camera Deputa˛ilor, fie pentru Senat, nici nu are posibilitatea s„ ob˛in„ 5% din voturile valabil exprimate pe toat„ ˛ara pentru c„ avem 42%, iar 5% reprezint„ a 20-a parte. V„ da˛i seama c„, pe undeva, ceva nu este Ón ordine. Deci a∫a se poate Ón˛elege c„ candida˛ii independen˛i ar avea nevoie de 5% din voturi pe toat„ ˛ara.

De altfel, este o contradic˛ie cu articolul urm„tor, art. 88, unde se spune la alin. 3: îPentru candida˛ii independen˛i se atribuie fiec„ruia c‚te un mandat dac„ au ob˛inut un num„r de voturi valabil exprimate cel pu˛in egal cu coeficientul electoral pentru deputa˛i sau pentru senatori, dup„ caz.“ Este corect.

Deci, aici, pe undeva, este o chestiune care d„ na∫tere la confuzii, ∫i rog comisia s„ analizeze aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Szilágyi.

## **Domnul Szilágyi Zsolt:**

Din p„cate, acele discu˛ii care au vizat schimbarea sistemului electoral introduc‚nd ideea ∫i sistemul uninominal Ón Rom‚nia s-au soldat cu e∫ec.

S-a spus de multe ori c„ acei candida˛i care cer Óncrederea aleg„torului, de fapt, trebuie s„ aib„ ∫i o responsabilitate personal„. Independen˛ii, de fapt, ar reprezenta acest fenomen de a cere Óncrederea aleg„torului prin asumarea r„spunderii personale. Din p„cate, la Ónceputul acestei legi, la art. 4 sau 5, unde s-au reglementat condi˛iile Ón care cineva poate s„-∫i depun„ candidatura ca independent, am admis ca pragul s„ fie de 5% de sus˛in„tori din num„rul total al aleg„torilor al circumscrip˛iei respective. Acest num„r este extrem de mare.

Eu sunt din jude˛ul Bihor. Œn jude˛ul Bihor avem circa 500.000 de aleg„tori, ceea ce Ónseamn„ 25.000 de semn„turi numai pentru a depune o candidatur„ de independent.

Acest articol este extrem de ambiguu. M-a∫ fi Ónclinat ∫i eu s„ interpretez Ón felul urm„tor: c„, de fapt, pragul, 5% se calculeaz„ din num„rul total al voturilor exprimate ce s-au exprimat pe partide politice, alian˛e politice, alian˛e electorale ∫i candida˛i independen˛i. Dar, iat„ c„ Óns„∫i comisia d„ explica˛ie ∫i spune c„, pentru a accede Ón Parlament, un candidat independent trebuie s„ c‚∫tige 5% din voturile valabil exprimate pe Óntreaga ˛ar„. Este vorba de pozi˛ia 139, motivarea comisiei. M„ scuza˛i, dar este o abera˛ie matematic„, juridic„ ∫i politic„. Este o abera˛ie total„.

Deci nu Ón˛eleg cum s-a reu∫it s„ se redacteze o lege care la art. 87 spune c„ un candidat independent este ales numai dac„ str‚nge 5% din voturile valabil exprimate pe Óntreaga ˛ar„, iar, pe de alt„ parte, art. 88 spune: îPentru candida˛ii independen˛i, se atribuie fiec„ruia c‚te un mandat dac„ au ob˛inut un num„r de voturi valabil exprimate cel pu˛in egal cu coeficientul electoral pentru deputa˛i sau pentru senatori, dup„ caz.“

La amendamente respinse, la pozi˛ia 139, prin propunerea noastr„, a domnului Toró, a mea, ∫i am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Ón˛eles c„ ∫i domnul Wittstock a depus cam acela∫i amendament, am cerut ca independen˛ii s„ fie scuti˛i de acest criteriu ∫i s„ fie declara˛i ale∫i dac„ reu∫esc s„ str‚ng„ num„r suficient Ón jude˛ul respectiv, num„r suficient pentru un deputat, respectiv senator.

V„ mul˛umesc.

**Domnul Viorel Hrebenciuc**

**:**

Este corect. Suntem de acord cu amendamentul.

Bun, sunte˛i de acord cu amendamentul. Cu aceste explica˛ii, inclusiv ale domnului pre∫edinte al comisiei, supun amendamentul domnului Szilágyi la vot.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La alin. 2 de la art. 87 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 161.

Adoptat ∫i se modific„ textul. La alin. 3 ∫i 4 nu sunt amendamente. Votate Ón formula ini˛ial„. Art. 88. V„ rog!

## **Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La art. 88 alin. 8 este o problem„ de corelare tehnic„, ∫i citez din varianta Senatului, pentru c„ nu sunt amendamente: îŒn cazul Ón care organiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale opteaz„ pentru depunerea aceleia∫i liste de candida˛i Ón mai multe circumscrip˛ii electorale, conform art. 5 alin. 8“... Aici ar trebui Ónlocuit cu art. 4 alin. 12, pentru c„ comisia a intervenit.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc**

**:**

De acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

isia propune modificarea lit. ∫)[1] , rezult‚nd o nou„ liter„, ∫)[2] . Admis amendamentul. Amendamentul 176 — dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat„ ∫i lit. t). Art. 95 — urm„ri˛i amendamentele 177, 178 ∫i 179. Admis toate amendamentele, modificat art. 95. Pentru art. 96, urm„ri˛i amendamentele 180, 181. Admise ambele amendamente, modificat art. 96 alin. 1. La alin. 2, 3, nu sunt obiec˛iuni — votate Ón formulele ini˛iale.

Art. 97, 98 — votate Ón formulele ini˛iale. Prin amendamentele 182 ∫i 183...

Domnul Onisei are o interven˛ie la amendamentul 182 — la art. 99, b„nuiesc.

Suntem pe punctele 182, 183, respectiv art. 99 alin. 1. Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Spuneam, la dezbateri generale, c„ exist„ c‚teva puncte-cheie Ón aceast„ lege, care... pentru c„ tot s-a vorbit de obsesiile noastre... care ne spun c„ exist„ inten˛ia de desf„∫urare a unor alegeri incorecte. Acesta este unul dintre acele puncte, pentru c„, v„ rog s„ remarca˛i c„, Ón Legea alegerilor locale, ceea ce opinia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 public„ ∫i mass-media a numit mita electoral„, era formulat de urm„toarea manier„, a∫a cum propunem noi amendamentul: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, Ón timpul campaniei electorale, precum ∫i Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i ori un anumit candidat, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori, constituie infrac˛iune ∫i se pedepsesc cu Ónchisoarea de la 6 luni la 5 ani.“

Care este amendamentul comisiei? Amendamentul comisiei exclude prima tez„, a∫adar liber la mita electoral„ Ón timpul campaniei electorale, ∫i r„m‚nem cu textul: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i ori un anumit candidat, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori, Ón acela∫i scop, constituie infrac˛iuni ∫i se pedepsesc cu Ónchisoarea de la 6 luni la 5 ani.“

Am spus-o foarte ap„sat ∫i Ón comisie, o spun ∫i aici: se face un formidabil pas Ónapoi, ∫i acest pas Ónapoi ne d„ foarte serios de g‚ndit ∫i nou„, ∫i societ„˛ii civile, ∫i opiniei publice. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Onisei, nu g„sesc un amendament Ón sensul „sta, la dumneavoastr„!

Œn aceste condi˛ii, eu

Pentru amendamentele comisiei, 182 ∫i 183, pentru art. 199? V„ rog s„ fi˛i prezen˛i la vot! 85 de voturi pentru. Œmpotriv„? 15 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 85 voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, c„ am Ón˛eles c„ a r„mas o m‚n„ ridicat„, s-au adoptat amendamentele 182 ∫i 183.

- Alin. 2 ∫i 3. Dac„ sunt obiec˛iuni la art. 99? Nu sunt. Votate Ón formula ini˛iatorului.

- Prin amendamentul 184 comisia propune un alineat

- nou, Ól g„si˛i la pagina 43.

- Admis amendamentul, se introduce acest text.

- Art. 100, 101, 102 ∫i 103 — votate Ón unanimitate. Art. 104, 105, 106 ∫i 107 — votate Ón unanimitate. Titlul capitolului XII — votat Ón unanimitate.

- La art. 108 alin. 1 ∫i 2 — pentru acestea comisia nu

- are amendamente.

- Votate Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„.

- Alin. 3. Urm„ri˛i amendamentul 185.

- Votat amendamentul, modificat alin. 3.

- Prin amendamentul 186 comisia propune modificarea

- alin. 1 de la art. 109.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 187.

- Admis amendamentul, modificat textul.

- La art. 110 nu sunt interven˛ii — votat textul ini˛ial. Art. 111 — pentru alin. 1 urm„ri˛i amendamentul 188. Admis amendamentul.

- Pentru alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 189. Admis amendamentul, modificat textul.

- La art. 112 alin. 1 nu sunt interven˛ii. Votat textul ini˛ial.

- Pentru alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 190, pagina 43.

Admis amendamentul, modificat textul. Art. 113 alin. 1, urm„ri˛i amendamentul 191. Admis amendamentul, modificat alin. 1.

La alin. 2 de la art. 113, amendamentul 192 — admis, modificat alin. 2.

La art. 114 nu sunt interven˛ii — votat textul ini˛ial. La art. 115 alin. 1 nu sunt interven˛ii, votat textul ini˛ial.

La alin. 2 urm„ri˛i amendamentul 193. Admis amendamentul, modificat alin. 2.

La alin. 3 nu sunt interven˛ii, votat textul ini˛ial. Art. 116, urm„ri˛i amendamentul 194. Votat amendamentul, modificat textul.

Art. 117, amendamentul 195.

Admis amendamentul, modificat art. 117.

Art. 118, urm„ri˛i amendamentele 196 ∫i 197. Admise am‚ndou„, modificat textul.

Art. 119 — nu sunt interven˛ii, admis, modificat textul. Anexa nr. 1 — votat„ Ón unanimitate. Anexa nr. 2 — votat„ Ón unanimitate.

Mai sunt alte anexe? Nu.

V„ rog s„ constata˛i, stima˛i colegi, c„ am parcurs textul acestei legi. O vom supune ast„zi votului final.

Trecem la urm„torul proiect, cel care se refer„ la alegerile preziden˛iale.

V„ rog s„ v„ schimba˛i mapele ∫i s„-i permite˛i domnului pre∫edinte al comisiei, domnul Viorel Hrebenciuc, s„ prezinte proiectul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei, proiect din pachetul proiectelor legilor electorale elaborate de comisia comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.

La elaborarea ini˛ial„ a proiectului comisia a avut Ón vedere reglement„rile actuale cuprinse Ón Legea nr. 69/1992, modific„rile ∫i complet„rile pe care aceasta le-a suferit de-a lungul timpului ∫i, Ón mod special, propunerile venite din partea grupurilor parlamentare reprezentate Ón comisie. Œn acest fel, a rezultat un nou proiect de lege, care reglementeaz„ modul de organizare ∫i desf„∫urare a alegerilor pentru func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei, ∫i pe care-l supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor. Prin noua lege se abrog„ reglement„rile actuale.

Œn deplin„ concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei revizuite, proiectul prevede c„ Pre∫edintele Rom‚niei este ales prin vot universal, egal, direct, secret ∫i liber exprimat, ceea ce reprezint„ acelea∫i caracteristici ale dreptului de vot ca ∫i pentru alegerea senatorilor ∫i a deputa˛ilor. Rezultatul alegerilor pentru func˛ia de pre∫edinte al Rom‚niei este validat de Curtea Constitu˛ional„. Trebuie subliniat c„ opera˛iunea de validare, desf„∫urat„ de c„tre Curtea Constitu˛ional„, nu prive∫te declararea unei persoane ca aleas„ Ón func˛ia de pre∫edinte al ˛„rii, ci faptul c„ alegerile preziden˛iale s-au desf„∫urat Ón conformitate cu legea. Deci nu Curtea Constitu˛ional„ Ól proclam„ pe pre∫edinte, ca dovad„ art. 82 alin. (2) din Constitu˛ie, care prevede c„ persoana care depune jur„m‚ntul Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 Senatului, Ón ∫edin˛„ comun„, Ó∫i p„streaz„ postura de candidat, desigur, dup„ ce alegerea a fost validat„ de Curtea Constitu˛ional„. C‚t prive∫te durata mandatului pre∫edintelui Rom‚niei, aceasta este stabilit„ prin art. 83 din Constitu˛ia republicat„, 5 ani, ∫i se exercit„ de la data depunerii jur„m‚ntului. Aceast„ prevedere constitu˛ional„ va face ca, Óncep‚nd cu legislatura 2008, alegerile parlamentare s„ nu mai aib„ loc la aceea∫i dat„ cu cele preziden˛iale.

Œn raportul comisiei, care urmeaz„ s„ v„ fie prezentat, sunt men˛ionate principalele reglement„ri pe care le con˛ine proiectul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere considerentele pe care vi le-am prezentat, v„ rog, Ón numele comisiei, s„ v„ exprima˛i votul favorabil asupra proiectului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii la dezbaterile generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textului acestui proiect. La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Adoptat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 ∫i titlul capitolului I.

Votat Ón unanimitate Ón formula de la Senat.

Art. 3, 4 — votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului II — votat Ón unanimitate.

Art. 5 — votat Ón unanimitate.

Art. 6, 7 ∫i 8 — votate Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 2-a, îCandidaturile“, votat Ón unanimitate.

Art. 9... Domnul Márton Árpad, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

La art. 9 alin. 2 lit. c) a∫ avea un amendament, zic eu, de corelare, av‚nd Ón vedere c„ at‚t la Legea electoral„ pentru alegerea deputa˛ilor ∫i senatorilor, c‚t ∫i la toate celelalte legi am luat Ón considerare ceea ce am constatat cu ocazia recens„m‚ntului, descre∫terea popula˛iei. Œn mod evident, acolo unde este vorba despre procente, procentul a r„mas acela∫i, numai c„ aici este vorba de un num„r fix, drept pentru care propunem 200.000.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea comisiei, domnul Viorel Hrebenciuc: s-a propus la art. 9, pentru lit. c), 200.000 de semn„turi.

Stima˛i colegi,

O ab˛inere, c„ cealalt„... Oameni buni, nu-mi crea˛i greut„˛i, ∫i pe urm„ m„ critica˛i c„ nu v„ urm„resc! Vota˛i dup„! Deci sunt 4 ab˛ineri!

Cu 4 ab˛ineri ∫i marea majoritate a celor prezen˛i, s-a votat art. 9, Ón aceast„ alc„tuire.

Art. 10 ∫i 11 — votate Ón unanimitate.

Titlul sec˛iunii a 3-a ∫i art. 12 — votate Ón unanimitate.

Art. 13 ∫i 14 — votate Ón unanimitate.

- Titlul sec˛iunii a 4-a — votat Ón unanimitate.

- Art. 15, 16, 17 ∫i 18 — votate Ón unanimitate. Art. 19 — votat Ón unanimitate.

- Titlul capitolului III — votat Ón unanimitate.

- Art. 20, 21 ∫i 22 — votate Ón unanimitate. Art. 23 ∫i 24 — votate Ón unanimitate. Art. 25 ∫i 26 — votate Ón unanimitate. Titlul capitolului IV — votat Ón unanimitate.

- Art. 27, 28, 29, 30, 31. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

- Anexa nr. 1 — votat„ Ón unanimitate.

- Anexa nr. 2 — votat„ Ón unanimitate. Stima˛i colegi,

Am parcurs ∫i aceast„ lege. Urmeaz„ votul final. Rog

- ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sal„. Stima˛i colegi,

Uit‚ndu-m„ Ón sal„ ∫i aduc‚ndu-mi aminte c„ cel mai bun mijloc de stimulare a prezen˛ei este catalogul, nevoit sunt s„ apelez la acest instrument.

Rog pe domnul Mohora s„ Ónceap„ apelul nominal.

|Abi˛ei Ludovic<br>Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina|absent<br>absent„<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent„| |---|---| |Antal István|prezent|

Ap„sa˛i mai tare cuv‚ntul, pentru c„ stimul„m venirea Ón sal„.

## **Domnul Tudor Mohora:**

|**Domnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif<br>Arn„utu Eugenu|absent<br>absent<br>absent„<br>absent„<br>absent<br>absent<br>prezent| |Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent<br>absent| |Baban ™tefan<br>Babiuc Victor|absent<br>absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Balt„ Mihai|absent| |Balt„ Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|absent| |Barto∫ Daniela|absent„| |B„doiu Cornel|prezent| |B„l„e˛ Dumitru|absent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 |B„l„∫oiu Amalia|absent„|Dragu George|absent| |---|---|---|---| |B„ncescu Ioan|absent|Dre˛canu Doina-Mic∫unica|absent„| |B‚ldea Ioan|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent|Dumitriu Carmen|absent„| |Bentu Dumitru|prezent|Du˛u Constantin|absent| |Berc„roiu Victor|prezent|Du˛u Gheorghe|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent|Enescu Nicolae|absent| |Bereczki Endre|prezent|Erdei Dolóczki István|absent| |Birtalan Ákos|absent|Eserghep Gelil|absent| |Bivolaru Ioan|prezent|F‚c„ Mihail|prezent| |B‚rsan Iulian Gabriel|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Florea Ana|prezent„| |Boabe∫ Dumitru|prezent|Florescu Ion|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absent„|Fotopolos Sotiris|prezent| |Boaj„ Minic„|prezent|Georgescu Filip|absent| |Boboc Alexe|prezent|Georgescu Florin|absent| |Bogdan Daniel Marius|prezent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Böndi Gyöngyike|prezent„|Gheorghiu Viorel|absent| |Borbély László|absent|Ging„ra∫ Georgiu|absent| |Bozg„ Ion|prezent|Giuglea ™tefan|prezent| |Bran Vasile|absent|Godja Petru|absent| |BrÓnzan Ovidiu|absent|Gr„dinaru Nicolae|absent| |Bruda∫cu Dan|prezent|Grigora∫ Neculai|prezent| |Bucur Constantin|absent|Gubandru Aurel|prezent| |Bucur Mircea|absent|Gurz„u Adrian|prezent| |Buga Florea|prezent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Burnei Ion|prezent|Ha∫otti Puiu|prezent| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„|Hogea Vlad Gabriel|absent| |Buzea Cristian Valeriu|absent|Hossu Valentin Tiberiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Canacheu Costic„|prezent|Ianculescu Marian|absent| |Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|absent|Ifrim Mircea|absent| |Cazimir ™tefan|prezent|Ignat Miron|absent| |C„∫unean-Vlad Adrian|absent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Cerchez Metin|absent|Ionel Adrian|prezent| |Chelbea Aurel|prezent|Ionel Viorel|prezent| |Cherescu Pavel|prezent|Ionescu Anton|absent| |Chiri˛„ Dumitru|prezent|Ionescu Cornelia|prezent„| |Ciontu Corneliu|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Dan|absent| |CÓrstoiu Ion|absent|Ionescu Daniel|absent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Mihaela|absent„| |Cliveti Minodora|absent„|Ionescu R„zvan|absent| |Coifan Viorel-Gheorghe|absent|Ionescu Smaranda|absent„| |Cojocaru Nicu|absent|Iordache Florin|prezent| |Cr„ciun Dorel Petru|prezent|Iriza Marius|prezent| |Cre˛ Nicoar„|absent|Iriza Scarlat|prezent| |Cristea Marin|prezent|Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |Cri∫an Emil|prezent|Jipa Florina Ruxandra|prezent„| |Dan Matei-Agathon|prezent|Kédves Emeric|prezent| |Daraban Aurel|absent|Kelemen Attila Béla Ladislau|prezent| |D„ianu Dorin|prezent|Kelemen Hunor|prezent| |D„nil„ Vasile|prezent|Kerekes Károly|absent| |Dinu Gheorghe|prezent|Kónya-Hamar Sándor|absent| |Dobre Traian|prezent|Kovács Csaba-Tiberiu|prezent| |Dobrescu Smaranda|prezent„|Lari Iorga Leonida|absent„| |Dol„nescu Ion|absent|Laz„r Maria|prezent„| |Dorian Dorel|prezent|L„p„dat ™tefan|prezent| |Dorneanu Valer|prezent|L„pu∫an Alexandru|prezent| |Dragomir Dumitru|absent|Leon„chescu Nicolae|prezent| |Drago∫ Liviu Iuliu|absent|Lep„datu Lucia Cornelia|prezent„|

58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

|Lep∫a Victor Sorin|absent| |---|---| |Loghin Irina|absent„| |Longher Ghervazen|absent| |Magheru Paul|absent| |Maior Dorin Laz„r|prezent| |Makkai Grigore|prezent| |Man Mircea|prezent| |Manolescu Oana|prezent„| |Marcu Gheorghe|absent| |Marcu Grigore|prezent| |Mardari Ludovic|prezent| |Marin Gheorghe|prezent| |Marineci Ionel|prezent| |Márton Árpád Francisc|prezent| |M„laimare Mihai-Adrian|prezent| |M„r„cineanu Adrian|absent| |M‚ndrea-Muraru Mihaela|absent„| |M‚ndroviceanu Vasile<br>Mera Alexandru Liviu|prezent<br>absent|

Stimate coleg! Domnule Mohora, mi se semnaleaz„ c„ ne-am adunat suficien˛i! Haide˛i, c„, pe urm„, cei striga˛i mai dint‚i se gr„besc s„ plece!

V„ rog s„ v„ a∫eza˛i, stima˛i colegi, sunt doar trei legi!

Rog to˛i colegii s„ se a∫eze pe locurile dumnealor, pentru a putea Óncepe votul.

Primul proiect Ónscris la vot final este proiectul de Lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale, lege ordinar„.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Cine este Ómpotriv„? 32 voturi contra.

Ab˛ineri? Nu sunt.

211 voturi pentru, 32 voturi contra, nici o ab˛inere, adoptat proiectul.

Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor

- ∫i a Senatului. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 208 voturi pentru. Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 200 voturi pentru, 42 voturi contra, nici o ab˛inere.

Proiectul de Lege pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

- V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea!

210 voturi pentru. Œmpotriv„? 9 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 15 ab˛ineri.

- Adoptat proiectul cu 210 voturi pentru, 9 voturi contra

- ∫i 15 ab˛ineri.

Domnul deputat Onisei dore∫te s„ explice votul la ultimul proiect, Ón˛eleg, sau la am‚ndou„.

## **Domnul Ioan Onisei:**

Nu, domnule pre∫edinte, vreau s„ motivez votul Ómpotriv„ dat de reprezentan˛ii Alian˛ei îD.A.“ — P.N.L.P.D., grupurile parlamentare ale celor dou„ partide, la

Legea privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, pentru c„ la proiectul de Lege privind alegerea pre∫edintelui majoritatea am votat pentru.

A∫a cum am subliniat ∫i la dezbateri generale ∫i Ón cursul dezbaterilor de ast„zi, propunerea legislativ„ privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului con˛ine o serie de prevederi neconstitu˛ionale sau de natur„ s„ fac„ un proces electoral incorect ∫i, eventual, ilegal. Nu o s„ reiau motivele pentru care nu am votat propunerea legislativ„, v„ voi aminti Óns„ c„ prin alin. 6 al art. 5 se Óncalc„ flagrant prevederile Constitu˛iei Rom‚niei ∫i se d„ dreptul pre∫edintelui s„ candideze ca independent pe lista unui partid politic. V„ voi aminti c„ a˛i dat drumul la mita electoral„ Ón timpul campaniei electorale, v„ voi aminti c„ a˛i f„cut din prefec˛i ∫i agen˛i electorali, ∫i candida˛i, v„ voi aminti, de asemenea, de∫i poate pu˛ini au observat, c„, printr-un amendament, face˛i posibil„ consemnarea rezultatului scrutinului numai cu semn„tura pre∫edintelui biroului electoral al sec˛iei de votare. Toate aceste dispozi˛ii sunt Ón mod evident dispozi˛ii care nu au de-a face cu Constitu˛ia Rom‚niei ∫i cu un proces democratic ∫i corect de alegeri.

A∫a cum am anun˛at ∫i la dezbaterile generale, Alian˛a îD.A.“ — PNL-PD o s„-i cear„ pre∫edintelui Rom‚niei, dac„ Óntr-adev„r acesta mai vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei, s„ nu promulge legea ∫i, fire∫te, ne rezerv„m dreptul de a ataca legea la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Stanciu dore∫te s„ explice votul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stima˛i colegi,

Niciodat„ nu este prea t‚rziu s„ vezi ceea ce nu crezi sau s„ crezi ceea ce nu vezi.

Am avut pl„cerea deosebit„ s„ v„d un om pe care-l respect foarte mult, antevorbitor al meu, cum Ó∫i schimb„ p„rul, ∫i spun acest lucru pentru c„ nu mai Ón˛eleg nimic. Am lucrat la aceast„ lege Ómpreun„, a∫ putea spune, Óntr-un consens aproape deplin. Am venit ∫i am c„zut de acord s„ adopt„m la pachet 9 puncte, ∫i aceste 9 puncte s„ le aprob„m nu cu 9 voturi, c‚te aveau la vremea respectiv„, prezumtiv, P.S.D.-ul, U.D.M.R.-ul ∫i minorit„˛ile, ci cu 12, astfel Ónc‚t la cele 9 puncte nu putea actuala alian˛„ s„-∫i impun„ punctul de vedere f„r„ s„ cedeze unul din celelalte forma˛iuni politice.

Am venit cu propunerea, personal, s„ se includ„ pe list„ candida˛i independen˛i, motiv‚nd Ón comune necesitatea ca preo˛ii sau alte persoane locale cu putere de influen˛are s„ fie prezente Ón consiliile locale ∫i, respectiv, chiar Ón Parlament, fiind un factor de coeziune social„.

Distinsul meu coleg Boc, dar poate s„-mi dea replica colegul Domniei sale distinsul meu moldovean, Onisei... n-au acceptat dec‚t pentru domnul pre∫edinte Iliescu. Acesta a fost cuv‚ntul domnului primar Boc. Acum se constat„ o schimbare a schimb„rii. Oare numai de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004 interes electoral? Oare chiar noi, politicienii, nu mai avem nimic de respectat, nici chiar cuv‚ntul dat? Eu cred c„ trebuie s„ ˛inem mai mult la cuv‚nt dec‚t la un ipotetic c‚∫tig, pentru c„, altfel, pierdem tot.

De aceea, grupul nostru parlamentar ∫i-a respectat cuv‚ntul dat Ón negocierile f„cute. C„ sunt interpret„ri privind Constitu˛ia, ele sunt ∫i vor fi, dar data de 28 noiembrie cum am stabilit-o? Poate Ó∫i aduc aminte colegii! Dar din amendamentele pe care corect le-au f„cut, peste 100, s-au aprobat destule prin consens, nu s-a amintit aici. De aceea, eu cred c„ aceast„ lege este un pas Ónainte, nu este perfect, nu am dat noi toate legile perfecte, aici, ∫i sper ca aceast„ lege s„ fie bun„ ∫i pentru domnul Onisei, ∫i pentru mine, ∫i s„ ne reÓnt‚lnim Ón 2008 Ón aceea∫i Comisie electoral„ Ón care vom face acea lege perfect„, cu acele prevederi pentru audiovizual, la fel de bramburite cum am reu∫it s„ le facem la locale!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii din partea grupurilor parlamentare? Un drept la replic„ pe care-l solicit„ domnul Onisei.

Nu inten˛ionez s„ polemizez cu domnul profesor. Domnia sa a Ónceput prin a spune c„ nu Ón˛elege. Asta, fire∫te, este o chestiune care-l prive∫te Ón mod direct. Ce vreau Óns„ s„ spun este c„ eu, unul, nu am negociat nimic Ón sensul celor amintite, c„, ulterior, afl‚nd despre faptul c„ se pune problema candidaturii pre∫edintelui ca independent, am spus c„ ar trebui un text la îtranzitorii ∫i finale“ care s„ con˛in„ o prevedere potrivit c„reia pre∫edintele Ón func˛ie nu are dreptul s„ fac„ campanie electoral„. De altfel, ∫i distinsul profesor ∫i deputat Stanciu, ∫i dumneavoastr„, dac„ o s„ privi˛i cu aten˛ie amendamentele, o s„ g„si˛i acel text, ∫i nu am fost niciodat„ de acord ∫i nu s-a discutat niciodat„ cu posibilitatea, a∫a cum este reglementat„, a prefec˛ilor ∫i subprefec˛ilor de a candida, nu s-a discutat niciodat„ despre Óncriminarea mitei electorale, a∫a cum ea a r„mas Ón legea pe care tocmai a˛i votat-o, nu s-a discutat niciodat„ ca procesele-verbale ale birourilor electorale de sec˛ie de votare s„ fie valabile numai cu semn„tura pre∫edintelui ∫.a.m.d.

Prin urmare, dac„ este vorba de principii, cele care au constituit osatura ∫i Legea alegerilor locale ∫i Legea alegerilor parlamentare ∫i Legea alegerii pre∫edintelui Rom‚niei au fost respectate.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Viorel Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, ˛in s„ v„ mul˛umesc c„ a˛i stat ast„zi p‚n„ la aceast„ or„, s„ termin„m cele dou„ legi.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ normal ar fi trebuit s„ m„ bucur, dar r„m‚n cu un gust amar dup„ ceea ce s-a Ónt‚mplat la votul final.

Domnul Onisei, pe bun„ dreptate, spunea c„ el nu a negociat acest lucru, deci el, personal, nu are nici o responsabilitate, dar atunci, Ón numele Partidului Democrat, a negociat domnul Boc, care este Ónc„ ∫i ast„zi pre∫edintele executiv al acestui partid.

Din partea liberalilor au fost domnul Nicolae-Vlad Popa ∫i domnul Gheorghiof, domnul Stroe, pe r‚nd, ∫i chiar atunci c‚nd negociam ˛in s„ v„ amintesc c„ era ∫i secretarul general al Partidului Liberal, un pu∫ti care participa la ∫edin˛ele noastre de comisie ∫i, de c‚te ori era o problem„, se f„ceau consult„ri cu secretarul general al partidului, al P.N.L.-ului, ∫i am negociat punctele respective, am cedat la o mul˛ime de puncte. Dac„ aceste dou„ legi am fi avut timp s„ le discut„m Ón var„, le votau toate partidele, a∫a cum s-a Ónt‚mplat la Senat, unde au fost votate f„r„ probleme deosebite.

Eu trag extrem de multe Ónv„˛„minte pentru activitatea mea viitoare de negociator, atunci c‚nd voi negocia cu cele dou„ partide, pentru c„ demonstra˛ia de a nu te ˛ine de cuv‚nt atunci c‚nd promi˛i ceva Ómi d„ extraordinar de mult de g‚ndit. ™i eu sunt convins c„, atunci c‚nd nu te ˛ii de cuv‚nt Ón politic„, nu o s„ ai dec‚t de pierdut.

V„ mul˛umesc.

Din partea Partidului Na˛ional Liberal dore∫te s„ intervin„ domnul Ha∫otti, dar vreau s„ v„ spun c„ din partea unui partid politic, la explicarea votului, ia cuv‚ntul un singur deputat. Mai vrea cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul profesor, domnul deputat Stanciu, are ni∫te zbuciumuri intelectuale, ∫i este firesc s„ fie a∫a, Domnia sa este profesor universitar mai mult dec‚t noi, prin urmare este firesc s„ fie chinuit de Óntreb„ri. Se poate explica, Ón fond ∫i la urma urmei, de ce domnul coleg Onisei ∫i-a schimbat, dac„ ∫i-a schimbat, Ón˛eleg, o opinie politic„, dac„ vreun partid Ó∫i schimb„ o opinie politic„ ar trebui s„ avem zbuciumuri intelectuale, ∫i dac„ un pre∫edinte de partid din antisemit devine filosemit? Cred c„ este un motiv mult mai Óndrept„˛it s„ ne Óntreb„m asupra acestei chestiuni.

C‚t prive∫te alocu˛iunea domnului vicepre∫edinte Hrebenciuc, Óntr-adev„r, sunt de acord 100% cu ce a spus — este mare lucru ca Ón politic„ s„ fii un om de onoare!

Dreptul la replic„, domnul Hrebenciuc ∫i domnul Stanciu.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

™i eu sunt de acord c„ este mare lucru s„ fii un om de onoare ∫i Ómi pare r„u pentru dumneavoastr„ c„ nu sunte˛i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 113/15.IX.2004

Domnul Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Nu trebuie s„ v„ gr„bi˛i, pentru c„, Ón mod sigur, unii colegi de-ai no∫tri sunt pentru ultima dat„ la acest microfon, Ón legislatura aceasta. Deci probabil c„ de aceea vor s„-∫i arunce otr„vurile. Œl respect foarte mult pe domnul Puiu Ha∫otti, ne cunoa∫tem de mult, ∫i nu Ón˛eleg de ce d‚n∫ii au f„cut alian˛„ la Tulcea, la Maramure∫ ∫i, dac„ nu m„ Ón∫el, ∫i Ón alte jude˛e cu ni∫te antisemi˛i ca cei de la Rom‚nia Mare! Deci atunci nu eram antisemi˛i, acuma suntem!

Eu cred c„ trebuie s„ ne c‚nt„rim cuvintele ∫i unii, ∫i al˛ii, pentru c„ a∫a cum s-au pierdut la consiliile jude˛ene ni∫te locuri, este posibil ca P.R.M.-ul s„ Óncline balan˛a ∫i la guvernare, domnule Puiu Ha∫otti, dup„ 28 noiembrie, ∫i nu-i bine s„ risca˛i. L„sa˛i u∫a deschis„!

Precizez c„ pre∫edintele partidului nu a fost antisemit, nu este, iar acea schimbare la fa˛„ evident c„ este Ón primul r‚nd o schimbare de ton, de atitudine ∫i de dinamic„ a procesului politic, adic„ un lucru pe care l-a f„cut ∫i distinsul Stolojan, de la social-democrat la liberali, ∫i nu-l acuz„ nimeni!

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

O s„ propun Biroului permanent ca m‚ine s„ facem o ∫edin˛„ Ón plen dedicat„ replicilor!...

V„ rog frumos, este ora replicilor ∫i s„ nu v„ Ónfr‚ng inspira˛ia!

Domnul vicepre∫edinte Hrebenciuc, la modul foarte serios, v„ consider un om onorabil!

Ultima replic„!

™i pentru domnul Stanciu: domnule profesor, eu am vorbit de un pre∫edinte de partid, nu de un partid, dar chelul Ó∫i pune m‚na Ón cap!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi, v-a∫ ruga s„ ave˛i un pic de r„bdare, pentru a v„ prezenta o not„ cu legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Legea pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite Ómpotriva corup˛iei, adoptat„ la New York la 31 octombrie 2003;

— Legea pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adi˛ional la Conven˛ia european„ de asisten˛„ judiciar„ Ón materie penal„, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001;

— Legea pentru ratificarea Protocolului de amendare a Conven˛iei europene pentru reprimarea terorismului, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003;

— Legea privind aplicarea Conven˛iei asupra aspectelor civile ale r„pirii interna˛ionale de copii, adoptat„ la Haga la 25 octombrie 1980, la care Rom‚nia a aderat prin Legea nr. 100/1992;

— Legea pentru ratificarea Scrisorii de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind acordarea unui avans, Ón valoare de 2 milioane dolari S.U.A., pentru preg„tirea Proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, care urmeaz„ s„ fie finan˛at printr-un Ómprumut Ón valoare de 80 milioane dolari S.U.A., semnat„ la Bucure∫ti la 30 iunie 2004;

— Legea privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare pentru ordine public„ la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale;

— Legea pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului;

— Legea pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei.

Cu aceasta, v„ mul˛umesc pentru aten˛ie, pentru efortul dumneavoastr„, ∫i v„ doresc o dup„-amiaz„ fructuoas„ Ón comisii, ca ∫i pentru m‚ine, tot Ón comisii, o zi Óntreag„ fructuoas„.

Ne vedem Ón plen, joi.

Rectific, Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi aprobase pentru joi activitate Ón comisii, ca ∫i m‚ine. V„ doresc succes.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 113/15.IX.2004 con˛ine 60 de pagini.**

Pre˛ul 114.000 lei