Vasile Filip Soporan

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce avem nevoie, stima˛i guvernan˛i?“

Ast„zi, poate mai mult dec‚t Ón alte perioade, asist„m la o b„t„lie Óntre institu˛ii, Ón care pre∫edintele-juc„tor dore∫te o alt„ putere dec‚t cea conferit„ de Constitu˛ie. Din p„cate, dezbaterea porne∫te de la oameni, ∫i nu de la institu˛ii ∫i, din acest motiv, nu se pune Ón discu˛ie o problem„ fundamental„, aceea a reformei statului, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia este ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene ∫i a finalizat perioada de tranzi˛ie de la comunism spre democra˛ie ∫i economie de pia˛„.

Œnc„ de la Ónceputul acestei legislaturi s-a dus o b„t„lie puternic„ Ómpotriva Parlamentului ∫i a partidelor politice, b„t„lie purtat„ Ón numele reform„rii clasei politice. S„ fie numai reformarea clasei politice sau sub aceast„ umbrel„ st„ dorin˛a pre∫edintelui de a-∫i crea un nou statut fa˛„ de principalele institu˛ii ale statului?

Este mai u∫or ca, prin mijloace specifice, s„ ataci Parlamentul ca institu˛ie, s„ desfiin˛ezi Guvernul, s„ ataci partidele politice ∫i s„ creezi speran˛a na˛ional„ c„ un singur om, subordon‚nd totul, poate s„ rezolve problemele pe care le are Rom‚nia.

Din p„cate, s-au mai creat Ón istoria contemporan„ situa˛ii similare, dar Rom‚nia a avut de pierdut, fie c„ doritorul ∫i generatorul s-a numit Carol al II-lea sau Nicolae Ceau∫escu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Pentru c„ perioada Nicolae Ceau∫escu este mai aproape de noi ∫i Ónc„ analizele sunt de un subiectivism primar ∫i greu de exprimat, o s„ Óncerc s„ exemplific comportamentele specifice perioadei lui Carol al II-lea, care sunt de o asem„nare izbitoare cu ceea ce se dore∫te a se Ónt‚mpla ast„zi.

Insist pe aceast„ analiz„ de similitudine deoarece comportamentele similare pot s„ conduc„ la acelea∫i efecte, chiar dac„ contextul este altul. Œn acest cadru, unii idealizeaz„ perioada interbelic„, perioad„ care din punct de vedere democratic, s-a sf‚r∫it cu un faliment ce a condus, este adev„rat, ∫i Óntr-un context interna˛ional dat, la dou„ experimente: dictatura regal„ ∫i conducerea prin intermediul conduc„torului unic.

™i acum, ca ∫i atunci, o parte din mass-media ∫i societatea civil„ au sprijinit aceste demersuri ca fiind singurele ac˛iuni pentru o Rom‚nie mai bun„. Desf„∫urarea ulterioar„ a evenimentelor a ar„tat c„ demersurile ∫i sus˛inerile au fost total gre∫ite, afect‚ndu-se pe durat„ lung„ democra˛ia, via˛a ∫i perspectiva cet„˛enilor.

Pentru a avea constituit„ baza de raportare la cele ce se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„, s„ ne aducem aminte c„ principiul monarhiei active era consemnat prin Constitu˛ia din 27 februarie 1937. Iat„ c„ ast„zi s„rb„torim 69 de ani de la adoptarea ei.

Œn acest context, pentru a demonstra valabilitatea similitudinii, o s„ v„ prezint c‚teva aprecieri ale momentului.

îOdat„ cu fireasca restabilire monarhic„, problema parlamentarismului a luat o nou„ ∫i definitiv„ Óntors„tur„. Maiestatea Sa Carol al II-lea n-a venit Ón ˛ar„ de dragul niciunui partid ∫i nici de dragul de a se face unealta vreunuia dintre ele. Ini˛iativa Maiest„˛ii Sale ar merge chiar la desfiin˛area partidelor dac„ interesele ˛„rii vor cere aceasta. Desigur, noi nu avem dec‚t s„ ne bucur„m de aceast„ atitudine a Maiest„˛ii Sale fa˛„ de partide, c„ci am avut cinstea de a ne bucura printre cei dint‚i care am contestat rolul Parlamentului ∫i am dovedit inutilitatea partidelor.“ (îAp„rarea na˛ional„“ din 13 iulie 1930).