Stenogramă plen

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice de ast„zi este îIrak, un conflict prea Óndep„rtat“.

Subiectul retragerii trupelor rom‚ne∫ti din Irak a revenit pe scena politic„ dup„ ce Partidul Na˛ional Liberal

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 a propus luarea Ón discu˛ie a unui calendar al retragerii Ón Parlament.

Tot Partidul Na˛ional Liberal este cel care, Ón iunie 2006, a demarat o ampl„ campanie de str‚ngere de semn„turi Ón favoarea acestei retrageri, finalizat„ cu ob˛inerea a 300.000 de semn„turi. Atunci, o important„ parte dintre rom‚ni considerau c„ prezen˛a trupelor noastre acolo este inutil„ ∫i presupune un efort financiar ∫i uman prea mare.

Ast„zi, majoritatea partidelor (P.N.L., P.S.D., P.C., U.D.M.R.) sus˛ine c„ un calendar al retragerii militarilor din Irak ar fi bine-venit, Ón condi˛iile Ón care asist„m la o tendin˛„ a ˛„rilor din Uniunea European„ de a se retrage din acest teatru de opera˛iuni. Italia, Polonia, Bulgaria, Letonia, Danemarca, chiar ∫i Marea Britanie ∫i-au retras deja solda˛ii sau urmeaz„ s„ o fac„ Ón scurt timp. Statele Unite au ∫i ele un plan de retragere, pre∫edintele Bush fiind supus unei mari presiuni din partea democra˛ilor ∫i a popula˛iei.

Prezen˛a trupelor rom‚ne∫ti Ón Irak face parte din planul diplomatic al pre∫edintelui Traian B„sescu de a trasa celebra ax„ Washington—Londra—Bucure∫ti. Atunci c‚nd polii principali ai axei procedeaz„ la adoptarea unui plan de retragere, ∫i ˛ara noastr„ trebuie s„ ac˛ioneze Ón acela∫i sens. Solda˛ii rom‚ni se afl„ acolo Ón virtutea particip„rii Rom‚niei la aceast„ coali˛ie interna˛ional„, ∫i nu ca reprezentan˛i ai for˛elor de pace ale O.N.U.

Œn aceste condi˛ii, consider„m c„ adoptarea unui calendar clar de retragere a trupelor rom‚ne∫ti din Irak este solu˛ia corect„, Ón acest moment Ón care Irakul are un guvern ales ∫i Ó∫i poate exercita prerogativele unui stat suveran.

Œn acela∫i spirit, ∫i Rom‚nia trebuie s„ ac˛ioneze ca un stat suveran ∫i independent, f„r„ teama de a da curs cererii popula˛iei de dezangajare din acest r„zboi.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îReformarea administra˛iei publice autohtone“

Œn disputele politice actuale, care sunt ∫i devin tot mai numeroase ∫i mai aprinse, a fost introdus„ ∫i tema restructur„rii Guvernului, pornind de la o reducere a num„rului de portofolii ∫i termin‚nd cu apari˛ia unui Executiv monocolor, dintr-o Alian˛„ at‚t de portocalie. Este limpede c„ avem de a face cu jocurile politice Ón care sunt implicate toate grup„rile de partide ∫i transpartide angajate Óntr-una dintre cele mai mari b„t„lii: schimbarea raportului de for˛e de pe pia˛a politic„ Ón favoarea celor mai puternici, f„r„ a ˛ine seama de interesele ∫i necesit„˛ile popula˛iei, ci predomin‚nd doar îciolanul“ c‚∫tigat.

Tema restructur„rii Guvernului poate ∫i trebuie s„ fie abordat„ cu toat„ seriozitatea ∫i r„spunderea, prin prisma

interesului public. Principala obliga˛ie pentru modul Ón care func˛ioneaz„ administra˛ia public„ Ón Óntreaga ˛ar„ ∫i mai ales cum este ea perceput„ revine Guvernului. ™i pentru a se reu∫i Ón acest sens, s-au adoptat numeroase legi, unele modificate ∫i completate chiar la o lun„ de la promulgarea lor, toate av‚nd ca scop unic Ómbun„t„˛irea activit„˛ii administra˛iei publice locale ∫i punerea acesteia Ón slujba cet„˛eanului. Rezultatul a fost marcat de succese, realiz„ri ∫i progrese, dar ∫i de numeroase insatisfac˛ii ∫i nemul˛umiri.

La o privire Ón fug„, aproape totul se reduce, Ón momentul Ón care se discut„ despre imaginea Guvernului, la imaginea membrilor s„i, Óncep‚nd cu primul-ministru ∫i termin‚nd cu mini∫trii delega˛i. Prezen˛i mai tot timpul Ón mass-media, ace∫ti demnitari Ó∫i prezint„ pozi˛iile, activitatea, ideile ∫i inten˛iile, iar popula˛ia le d„ note Ón raport cu calitatea presta˛iei, cu gradul Ón care reu∫esc s„ conving„ ∫i s„ fie credibili, s„ aib„ o capacitate de comunicare (domeniu Ón care se Ónregistreaz„ un mare deficit!) din care s„ rezulte perceperea exact„ de c„tre omul obi∫nuit a mesajului transmis, care de fapt este rezultatul administr„rii treburilor publice.

Œn Rom‚nia, Óns„, politica este at‚t de personalizat„ Ónc‚t tocmai ceea ce reprezint„ ra˛iunea de a fi a administra˛iei publice se situeaz„ Ón plan secund. Or, se ∫tie prea bine c„ institu˛iile publice func˛ioneaz„ adecvat numai dac„ au la baz„ legi ∫i reglement„ri care corespund cerin˛elor, Óncep‚nd cu legitimitatea, cu oportunitatea existen˛ei lor ∫i termin‚nd cu modul de organizare, cu aria atribu˛iilor, a mecanismelor de care dispun. Œn concluzie, se poate spune c„ o construc˛ie institu˛ional„ este decisiv„ pentru buna func˛ionare a Óntregului sistem al administra˛iei publice, locale sau centrale.

Este normal s„ discut„m toate aceste aspecte, deoarece tema restructur„rii Guvernului este viciat„ de tot felul de abord„ri determinate de jocurile de interese. Exist„ dou„ tendin˛e extreme: una care sus˛ine c„ importan˛a acordat„ unui domeniu sau altuia este determinat„ de existen˛a sau inexisten˛a unui minister pe profil, iar cealalt„ care sus˛ine reducerea c‚t mai mult a num„rului ministerelor, av‚nd ca scop final Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Guvernului ∫i, implicit, a Óntregii administra˛ii publice.

Dac„ ∫i de aceast„ dat„, ca ∫i Ón alte cazuri, restructurarea Guvernului se va face Ón func˛ie de interesele personale ∫i de partid, sub semnul inten˛iilor de a acumula mai mult„ putere, rezultatele vor contrazice, din start, scopurile proclamate, dar ∫i finalul ac˛iunii. Nu va preleva interesul public al cet„˛eanului obi∫nuit, ci se va prolifera birocra˛ia, centralismul p„gubos, arbitrarul ∫i voluntarismul.

Este nevoie de restructurarea Guvernului, dar nu formal„ ∫i nici arbitrar„. Exist„ o ∫tiin˛„ a administra˛iei publice, iar achizi˛iile trebuie s„ stea la baza unui demers ra˛ional pentru instituirea domniei legii, a rigorilor manageriale ∫i, de ce nu, a bunului-sim˛.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Kerekes Károly.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îMeritele asumate Ón leg„tur„ cu recenta ordonan˛„ de modificare a Legii pensiilor“.

Œn contextul numeroaselor scandaluri politice actuale, Guvernul a adoptat Ón domeniul social o ordonan˛„ de urgen˛„ de modificare a Legii pensiilor. Actul normativ corecteaz„ o inechitate semnalat„ de mai multe sute de mii de persoane Ón ale c„ror carnete de munc„ Ónainte de anul 1963 nu au fost eviden˛iate salariile ∫i pentru care la recalcularea pensiei s-a avut Ón vedere salariul minim pe economie din acea perioad„. Conform ordonan˛ei de urgen˛„, Ón locul salariului minim se va lua Ón considerare salariul mediu pe economie.

U.D.M.R. salut„ m„sura luat„, Ón ciuda faptului c„ a fost adoptat„ cu Ónt‚rziere. Œn ceea ce prive∫te acest subiect, U.D.M.R. Ó∫i exprim„ o singur„ nemul˛umire, ∫i anume aceea c„ Partidul Democrat Ó∫i asum„ integral meritele acestui demers. Œn cazul Ón care doar ministrul muncii, membru al P.D., ar fi anun˛at m„sura Ón calitate de membru al Cabinetului nu am fi avut nimic de comentat. Dar c‚nd pre∫edintele P.D., Emil Boc, Ón cadrul unei conferin˛e de pres„ face public„ pozi˛ia P.D. cu privire la diverse teme de actualitate ∫i abordeaz„ ∫i aceast„ problem„, suger‚nd c„ rezolvarea ei revine Partidului Democrat, avem de ridicat obiec˛ii. Probabil c„ adoptarea ordonan˛ei e un bun prilej de a face campanie electoral„ Ón preajma alegerilor europarlamentare, dar Ón niciun caz nu este corect ∫i nu se Óncadreaz„ Ón spiritul de echip„ care ar trebui s„ existe Ón cadrul coali˛iei.

Ministrul muncii ar fi putut preciza c„ m„sura a fost luat„ nu numai ca Óndreptare a unei gre∫eli legislative, a situa˛iei create care influen˛eaz„ cuantumul pensiilor ∫i produce reale nemul˛umiri sutelor de mii de pensionari, ci ∫i ca urmare a numeroaselor interpel„ri parlamentare adresate ministerului pe care Ól conduce ∫i care solicitau solu˛ionarea problemei.

Pre∫edintele Partidului Democrat, Ón spiritul corectitudinii, ar fi putut preciza c„ forma˛iunea politic„ care a semnalat prima existen˛a gre∫elii ∫i a propus m„suri concrete de Óndreptare a ei nu a fost alta dec‚t Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, partener de coali˛ie ∫i aliat parlamentar al P.D. Astfel, Grupul parlamentar al U.D.M.R. din Camera Deputa˛ilor a Ónregistrat Ónc„ din iunie 2005 o ini˛iativ„ legislativ„ pentru rezolvarea problemei, propun‚nd utilizarea salariului mediu Ón locul salariului minim pentru perioada Ón discu˛ie. U.D.M.R. a Óntreprins acest demers Óntr-o perioad„ Ón care P.D. nu manifesta niciun interes pentru rezolvarea problemei, care s-a dovedit din ce Ón ce mai grav„. Dac„ atunci, Ón anul 2005, ministerul ar fi acceptat propunerea noastr„, ar fi sus˛inut ini˛iativa noastr„, calvarul sutelor de mii de pensionari Ón v‚rst„ ∫i suferinzi,

obliga˛i s„ Ó∫i procure documentele doveditoare, ar fi putut fi evitat.

Cam at‚t am avut de spus despre spiritul de colegialitate, precum ∫i despre empatia ∫i Ón˛elegerea manifestat„ fa˛„ de pensionari.

A∫ dori s„ men˛ionez c„ U.D.M.R. a atras aten˛ia ∫i asupra altei probleme grave Ón domeniul recalcul„rii pensiilor ∫i pentru care, de asemenea, a propus o solu˛ie concret„. Aceasta prive∫te inechitatea cu care au fost trata˛i pensionarii care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón grupele I ∫i II de munc„ Óntre 1 iulie 1977 ∫i 31 martie 2001.

Œmi exprim speran˛a c„ ∫i aceast„ problem„ Ó∫i va g„si o solu˛ie grabnic„, dar nu a∫tept‚nd anul electoral 2008, de preferat pe calea legifer„rii la nivel de Guvern, Óns„ f„r„ ca ini˛iativele formulate de al˛ii s„ fie pe nedrept asumate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Trei minute, conform regulamentului.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi m„ voi referi la unii colegi de-ai no∫tri de la U.D.M.R. care de fiecare dat„ c‚nd au prilejul atenteaz„ la Constitu˛ia Rom‚niei.

Declara˛iile incendiare ale pre∫edintelui U.D.M.R. Markó Béla, din cadrul congresului de la Arad, privind instaurarea autonomiei teritoriale Ón f nutul Secuiesc, constituie o nou„ obr„znicie care nu mai poate fi tolerat„ ∫i o Ónc„lcare flagrant„ a Constitu˛iei Rom‚niei. Din aceste considerente, reiter„m solicitarea de demitere a pre∫edintelui Markó Béla din func˛ia de vicepremier al Guvernului Rom‚niei. Discursurile antirom‚ne∫ti ∫i antistatale dovedesc c„ singura sa preocupare este ob˛inerea de drepturi ∫i privilegii, de autonomie teritorial„ etnic„ ∫i cultural„, de federalizare a Rom‚niei ∫i implicit de crearea unui stat Ón stat.

Este c‚t se poate de clar c„ lui Markó Béla nu-i mai putem tolera la nesf‚r∫it jignirile ∫i ofensele aduse rom‚nilor, prin Óncerc„rile repetate de a submina ∫i bulversa bunele raporturi de convie˛uire dintre rom‚ni ∫i maghiari.

Partidul Conservator reitereaz„ c„ pre∫edintele U.D.M.R. a Ónc„lcat Constitu˛ia ∫i jur„m‚ntul f„cut de a o respecta, precum ∫i atribu˛iile sale de reprezentant de v‚rf Ón Executiv.

Prin comportamentul s„u iresponsabil din punct de vedere politic, prin propaganda antirom‚neasc„ ∫i antistatal„, Márko Béla demonstreaz„ c„ este singurul cet„˛ean antieuropean din Rom‚nia european„, situ‚ndu-se astfel Ón afara Guvernului.

Cred c„ fiecare rom‚n are datoria de a nu permite nim„nui s„ atenteze la interesul na˛ional, la suveranitatea ∫i integritatea teritorial„, la federalizare ∫i o nou„ concep˛ie administrativ„, contrar„ legilor Ón vigoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Din aceste considerente, noi am revenit ∫i am cerut demiterea vicepremierului Markó Béla, dup„ ce Domnia Sa a ignorat solicitarea noastr„ de a-∫i da demisia de onoare. Markó Béla este incompatibil cu Ónalta demnitate pe care o ocup„ Ón Executiv, iar milioane de rom‚ni, dar ∫i de maghiari, condamn„ ∫i resping categoric astfel de ac˛iuni iredentiste ∫i ∫oviniste ale Consiliului Na˛ional Secuiesc, precum autonomia teritorial„ a f nutului Secuiesc sau federalizarea Transilvaniei, sus˛inute cu obstina˛ie nedemocratic„ de vicepremierul Markó Béla. Liderul Uniunii continu„ manifest„rile ostile la adresa Rom‚niei prin incitarea popula˛iei majoritare fa˛„ de cea minoritar„. Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, solicit Parchetului General s„ se autosesizeze Ón cazul declara˛iilor vicepremierului ∫i s„-l ancheteze penal pentru incitarea popula˛iei maghiare, pentru repetatele declara˛ii de destabilizare a statului na˛ional unitar rom‚n ∫i inten˛iile sale clare de federalizare ∫i enclavizare a Rom‚niei.

Nu pot s„ Ónchei f„r„ a-i cere public Pre∫edintelui Rom‚niei, foarte vorb„re˛ ∫i cert„re˛ de felul s„u, s„-∫i exprime o pozi˛ie concret„ referitoare la comportamentul politic, nedemn de un vicepremier, al lui Markó Béla. Domnul Traian B„sescu, care spune Ón fiecare zi c„ st„ cu fa˛a Ónspre popor, trebuie s„ dea dovad„ de corectitudine ∫i transparen˛„, ∫i s„ anun˛e opinia public„ dac„ la constituirea majorit„˛ii parlamentare de dup„ alegerile generale din 2004 a promis U.D.M.R. c„ o va sprijini Ón demersurile de autonomie teritorial„ Ón schimbul particip„rii la guvernare. Poporul rom‚n vrea s„ ∫tie acest lucru, iar pre∫edintele, Ón calitatea sa de garant al respect„rii Constitu˛iei, trebuie s„-l informeze.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Eugen Bejinariu. De fapt, primul Ónscris pe lista vorbitorilor de ast„zi.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte, ∫i scuze pentru minutul de Ónt‚rziere!

Intitulez declara˛ia politic„ de ast„zi îMoldova nu-i a mea ∫i nu-i a voastr„...“ ∫i prin aceast„ declara˛ie doresc s„ sensibiliz„m autorit„˛ile statului rom‚n asupra unor declara˛ii ∫i demersuri, la aceast„ dat„ Ónc„ f„r„ Ónsemn„tate.

Domnul Vladimir Voronin, pre∫edintele Republicii Moldova, recent, la Chi∫in„u, Óntr-un interviu acordat agen˛iei oficiale de pres„ îMoldpres“, a declarat c„ Bucure∫tiul manifest„ intoleran˛„ fa˛„ de îminoritatea etnic„ a moldovenilor“ din Rom‚nia.

La Chi∫in„u s-a promovat c‚nd o politic„ de subordonare fa˛„ de Rusia, c‚nd de deplin„ independen˛„, mai cu seam„ fa˛„ de Rom‚nia, iar acum, o politic„ de extindere demografic„.

Iat„ c‚teva date care individualizeaz„ o anume politic„ Ón direct„ rela˛ie cu Rom‚nia. La Chi∫in„u, Cahul, Orhei ∫i alte ora∫e s-a promovat o politic„ cu un anume

specific: mai Ónt‚i s-a vorbit de limba moldoveneasc„; apoi s-a tip„rit un dic˛ionar rom‚no-moldovenesc, de un oarecare Vasile State; a fost tip„rit„ o istorie a Moldovei pentru ∫colile din Basarabia, iar acum se vorbe∫te despre etnia moldovenilor, de 10 milioane de oameni, nerecunoscut„ Ón Rom‚nia.

Œn raioanele Republicii Moldova ∫i cu deosebire Ón ora∫ul Chi∫in„u, majoritatea ziarelor apar Ón limba rus„, comunicarea dintre cet„˛eni la Chi∫in„u se face Ón cele mai multe cazuri tot Ón limba rus„, iar Ón programele posturilor de televiziune emisiunile se fac Ón limba rus„ ∫i Ón limba rom‚n„, inclusiv cu teme care for˛eaz„ adev„rurile culturii ∫i ale istoriei. La Libr„ria îMihai Eminescu“ din Chi∫in„u, bun„oar„, majoritare sunt c„r˛ile scrise Ón limba rus„ ∫i cu greu sunt de g„sit lucr„ri din literatura rom‚n„ clasic„.

Œntr-un asemenea cadru, sus˛inut de domnul pre∫edinte Vladimir Voronin, ast„zi, s-a adus din nou Ón aten˛ia opiniei publice din Basarabia ∫i din Rom‚nia faptul c„ rom‚nii de aici sunt moldoveni, c„ au istoria ∫i cultura lor ∫i c„ limba pe care o vorbesc este limba moldoveneasc„.

îAm putea fi ∫oca˛i“, ne spune domnul Vladimir Voronin, îdac„ Ón ultimii 150 de ani moldovenii din Rom‚nia ∫i-ar fi uitat statul, nu ar ˛ine minte cum se nume∫te cu adev„rat limba lor, ar fi dat uit„rii faptele eroilor lor, nu ∫i-ar mai aminti nici de Dimitrie Cantemir, nici de Vasile Alecsandri, nici de Mihai Eminescu, nici de Ion Creang„, nici de Mihail Sadoveanu. Dar ei nu au uitat.“

™i tot din recentele declara˛ii fac parte ∫i afirma˛iile: îLegisla˛ia noastr„ intern„ (n.n. Republica Moldova) permite ∫i toate ˛„rile g„sesc posibilit„˛i, finan˛e, ca s„ sprijine diaspora“. îAceast„ comunitate“, spune de data aceasta Victor Stepaniuc, pre∫edintele Comisiei parlamentare pentru cultur„, îeste a 39-a diaspor„ moldoveneasc„ de peste hotare“.

Astfel de manifest„ri promovate de domnul Voronin ∫i de sus˛in„torii lui, to˛i a∫eza˛i cu fa˛a spre R„s„rit, d„uneaz„ bunelor rela˛ii dintre cele dou„ state rom‚ne∫ti, vremelnic desp„r˛ite prin hotare stabilite Ón condi˛ii date.

Prezen˛a Ón mass-media rom‚neasc„ a speciali∫tilor rom‚ni care s„ r„spund„ chiar ∫i la astfel de abera˛ii pornite de la v‚rful puterii din Republica Moldova a devenit un imperativ.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia politic„ are ca titlu îReferendum sau alegeri?“

Dezbaterea politic„ a ajuns, Ón ultimul timp, s„ fie monopolizat„ de teme neinteresante pentru popula˛ie. Unul dintre exemplele cele mai gr„itoare Ón acest sens este obsesia referendumurilor. Acestea au teme care nu se reg„sesc pe agenda popula˛iei, care cuprinde, mai degrab„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 preocup„ri precum infrastructura, sistemul de s„n„tate, pensiile, ∫omajul, ridicarea nivelului de trai Ón general.

Se discut„ enorm despre suspendarea pre∫edintelui ∫i votul uninominal ∫i aproape deloc despre Uniunea European„, despre rela˛ia Rom‚niei cu Uniunea European„, implica˛iile ader„rii la Uniunea European„ pentru cet„˛eni, priorit„˛ile de dezvoltare a Rom‚niei Ón contextul european. Œn fond, Ón jurul acestor teme ar trebui s„ se coaguleze preocup„rile clasei politice, transform‚ndu-le Ón subiectele de campanie sau ale precampaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.

Œn leg„tur„ cu referendumurile propuse, consider c„ ele nu sunt necesare, din mai multe motive: Ón primul r‚nd, costurile foarte mari pe care le implic„; Ón al doilea r‚nd, sondajele de opinie prezentate Ón ultimii ani de c„tre diverse organisme ale societ„˛ii civile ne fac s„ credem c„ rezultatele unor astfel de ac˛iuni sunt cunoscute. Exist„, cu alte cuvinte, o larg„ sus˛inere popular„ pentru introducerea votului uninominal, un referendum Ón acest sens fiind, deci, superfluu. Œn al treilea r‚nd, dat„ fiind tradi˛ia absenteismului la vot Ón Rom‚nia ultimilor ani, exist„ riscul ca popula˛ia s„ nu se prezinte la urne Ón procentul necesar, acest lucru cre‚nd confuzie ∫i mai mare asupra subiectului.

Œn cazul Ón care nu se renun˛„ la ideea celor dou„ referendumuri cu desf„∫urare Ónaintea alegerilor europarlamentare, prezen˛a la urne la acest din urm„ vot va fi foarte mic„. Aceast„ prezen˛„ infim„ va vicia rezultatele alegerilor Ón aceea∫i m„sur„ Ón care o fac temele predilecte de dezbateri ale clasei politice din aceast„ perioad„, f„r„ leg„tur„ cu Uniunea European„ ∫i rela˛iile Rom‚niei cu Uniunea European„.

Œn concluzie, cred c„ mai importante sunt acum alegerile europarlamentare, Óntruc‚t ∫i Uniunea European„ a∫teapt„ un semn de seriozitate ∫i stabilitate din partea Rom‚niei, ∫i nu continuarea la nesf‚r∫it a g‚lcevei interne, neproductive ∫i d„un„toare bunei guvern„ri.

Perioada postaderare este foarte important„ pentru Rom‚nia, stat care ar trebui s„ se concentreze asupra transform„rii ader„rii Ón integrare, s„ Óncerce s„ acceseze fondurile europene pentru dezvoltarea ˛„rii ∫i pentru cre∫terea gradului de Óncredere a popula˛iei Ón structurile europene.

Alegerile pentru Parlamentul European trebuie s„ se desf„∫oare la un interval de timp suficient de mare de orice alt„ chemare la urne a popula˛iei, pentru a nu fi influen˛ate de teme false propuse cu scop politicianist. De aceea, cred c„ trebuie s„ se renun˛e la ideea referendumurilor sau s„ se am‚ne p‚n„ la c‚teva luni dup„ alegeri. Œn cazul Ón care nu se renun˛„ la ideea celor dou„ referendumuri, alegerile pot avea loc Ón bune condi˛ii doar dac„ se respect„ un interval considerabil de timp dup„ Óncheierea acestora.

Prioritatea o reprezint„ cu siguran˛„ alegerea reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European. Trebuie s„ facem dovada faptului c„ ne intereseaz„ priorit„˛ile Rom‚niei Ón context european ∫i preocup„rile reale ale cet„˛enilor orientate Ónspre cre∫terea nivelului de trai, ∫i nu dezbaterile sterile pe teme arbitrare stabilite doar din interese politice.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Interven˛ia mea este, ca Óntotdeauna, cu o tem„ ce undeva se aseam„n„, intitulat„ îAten˛ie la Ungaria: «La al VIII-lea congres, Markó Béla, reales»!“

P‚n„ aici, nimic nou, acest lucru fiind de a∫teptat Ón condi˛iile Ón care a candidat singur pentru postul de pre∫edinte, iar existen˛a celor 42 de voturi contra fa˛„ de cele 436 de voturi pentru nu are relevan˛„, fiindc„ probabil acestea se datoresc filialei Timi∫ a U.D.M.R., care tocmai l-a primit pe episcopul Tökes Ón r‚ndurile sale.

Œn raportul s„u la congres, Markó Béla s-a referit Ón mod clar la autonomia teritorial„, d‚nd asigur„ri c„, Ón decurs de c‚˛iva ani, aceasta se va ob˛ine. Œn acest sens, nu s-a sfiit s„ amenin˛e: îTensiuni vor fi dac„ nu vom avea Legea minorit„˛ilor, dac„ nu vom avea autonomie cultural„, dac„ nu va exista autonomie teritorial„, dac„ nu vom avea institu˛ii de sine st„t„toare“.

Doresc s„ explicitez semnifica˛ia no˛iunii de autonomie cultural„ ∫i ce anume ascunde aceasta. Conform Propunerii legislative privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, autonomie cultural„ Ónseamn„ de fapt folosirea necondi˛ionat„ a limbii maghiare Ón toate rela˛iile ∫i domeniile, Ón acele zone Ón care maghiarii au o pondere semnificativ„: Ón raport cu autorit„˛ile administrative publice locale, cu serviciile deconcentrate, Ón fa˛a instan˛elor de judecat„, Ón emiterea de acte oficiale, Ón rela˛ia cu poli˛ia etc. Cu alte cuvinte, dac„ nu e∫ti un bun cunosc„tor al limbii maghiare nu e∫ti acceptat la concursul pentru ocuparea unui post Ón domeniu. Mai este, Ón aceste condi˛ii, limba rom‚n„ limb„ oficial„ Ón Rom‚nia, conform art. 13 din Constitu˛ie? Mai este Rom‚nia îpatria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i...“, conform art. 4 alin. (2)? Mi se mai garanteaz„ dreptul la liber„ circula˛ie, conform art. 25 alin. (2) al aceleia∫i Constitu˛ii?

Adev„rul este c„, Ón ultimii ani, Ón Ungaria se manifest„ tendin˛e revizioniste ∫i ∫ovine mai acut ca niciodat„. Partidul Popular Cre∫tin, Partidul Ungar al Justi˛iei ∫i al Vie˛ii (M.I.E.P.), Federa˛ia Mondial„ a Ungurilor, Asocia˛ia Desc„lec„torilor 2000, Mi∫carea pentru o Ungarie mai Bun„, Mi∫carea pentru o Ungarie Liber„ sunt c‚teva grup„ri apropiate de partidul de opozi˛ie FIDESZ, condus de Orban Viktor, care reprezint„ dreapta maghiar„, factorul principal al ac˛iunilor autonomiste din Transilvania.

Dup„ experien˛a ∫i practica guvern„rii, de∫i Ón prezent Ón opozi˛ie, FIDESZ este la apogeu. Œn jurul s„u s-a constituit o Óntreag„ re˛ea a na˛ionali∫tilor maghiari din Óntreag„ lume. Este o mi∫care format„ din oameni inteligen˛i, educa˛i la cele mai bune ∫i importante universit„˛i din lume, cu foarte multe contacte ∫i rela˛ii Ón cancelariile europene. Arborarea drapelului horthyst din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 perioada interbelic„ este o practic„ frecvent„ la manifesta˛iile de strad„ din Budapesta. Mi∫carea de tineret î64 de Comitate“ (H.V.I.M.), condus„ de Tóróczkai László, face aluzie la cele 64 de comitate existente c‚ndva Ón Ungaria mare. Ea este cea care a organizat secuii din Rom‚nia. De altfel, Tóróczkai László, fost corespondent de r„zboi Ón Kosovo, fiind membru al terori∫tilor din U.C.K. (Armata de Eliberare din Kosovo), a recunoscut: îDup„ ce am avut parte de r„zboiul din Kosovo, influen˛at de Ónfl„c„rarea-mi tinereasc„, am recurs la mijloace mai radicale. M-am str„duit Ón orice chip s„-i a˛‚˛ pe secui. C‚nd m-am Óntors din Kosovo, am Ónceput organizarea unei echipe de gheril„, bineÓn˛eles, Ón cel mai mare secret...“ Tinerii din jurul lui Tóróczkai nu sunt ni∫te simpli exalta˛i, ci o genera˛ie av‚ntat„, anticomunist„ ∫i foarte hot„r‚t„. La noi Ói reg„sim de exemplu, Ón Organiza˛ia Secuilor Paramilitari, care se antreneaz„ prin diferite cantonamente de antrenament, denumite îactivit„˛i de preg„tire pentru cursuri de orientare“, Ón mun˛ii Harghitei.

Orban Viktor a creat un pol na˛ionalist f„r„ egal ast„zi Ón Europa. El conduce o lupt„ na˛ional„ Óntemeiat„ pe miturile fundamentale ale maghiarismului. S„ fereasc„ Dumnezeu ca FIDESZ s„ revin„ la putere Ón Ungaria!

Referendumul desf„∫urat Ón cele trei jude˛e — Harghita, Covasna ∫i Mure∫ — reprezint„ o prim„ confruntare a dreptei maghiare cu fundamentele statului rom‚n, iar vizitele lui Solyom László, Pre∫edintele Ungariei, ∫i ale doamnei Szilli Katalin, pre∫edinta Parlamentului Ungariei, nu au fost deloc inocente.

Ac˛iunea de Ónfiin˛are Ón mijlocul Rom‚niei a unui teritoriu autonom pe criterii etnice este urmarea politicii îpa∫ilor m„run˛i“, promovate cu asiduitate de U.D.M.R., cu acceptul tuturor celor care ne-au condus dup„ 1990, ce vizeaz„ refacerea defunctei Regiuni Autonome Maghiare, îconstruirea unei lumi maghiare, cu toate institu˛iile ei, de la gr„dini˛e ∫i p‚n„ la autoguvern„rile de rigoare.“ (Din cele declarate de Solyom László la Bucure∫ti.)

O aten˛ie deosebit„ trebuie acordat„ declara˛iei lui Borbely Imre, fost deputat U.D.M.R. Ón Parlamentul Rom‚niei: î...minoritatea maghiar„ are dou„ alternative, respectiv revizuirea grani˛elor sau Óntreprinderea de m„suri de natur„ s„ determine autonomia statal„ a acestora Ón Ardeal“.

Tema autonomiei etnice, colective, teritoriale, pune Ón discu˛ie procesul de constituire Ón Rom‚nia a unei frontiere maghiare interne, ce ar putea constitui un model exploziv, capabil s„ pulverizeze stabilitatea Óntregii Europe, fiindc„ majoritatea statelor sunt plurietnice, multiconfesionale ∫i pluriculturale, ceea ce ar distruge bazele juridice ale statelor suverane. Dac„ tendin˛ele separatiste ar fi acceptate, state ca Italia, Spania, Fran˛a, Belgia sau Germania ar trebui s„ se f„r‚mi˛eze, revenind la entit„˛i asem„n„toare cu cele care existau c‚ndva Ón Evul Mediu.

Cu prilejul avizului asupra Proiectului legii privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, Comisia de la Vene˛ia a precizat c„ autonomia cultural„ nu este reglementat„ de dreptul interna˛ional actual.

Revin la cele declarate de domnul Solyom la T‚rgu-Mure∫: î...noi consider„m maghiarimea de aici, Ón Ón˛elesul unui concept cultural, ca fiind parte a na˛iunii maghiare. Pentru ca maghiarimea de aici s„ poat„ face fa˛„ asimil„rii va fi necesar ca ea s„ aib„ propria ∫i deplina ei structur„. Coloana vertebral„ a acesteia este dob‚ndirea, Óncep‚nd de la gr„dini˛„ ∫i p‚n„ la universitate, a unei culturi de sine st„t„toare, prin intermediul instruirii Ón limba maghiar„, dar sunt necesare ∫i alte structuri sociale proprii; va fi nevoie de cultur„, institu˛ii, Óntreprinz„tori, intelectuali. Insist asupra necesit„˛ii asum„rii Legii na˛ionalit„˛ilor, fiindc„ al„turi de declara˛iile cu privire la prietenie, la drepturile na˛ionalit„˛ilor, aceasta ar fi dovada c„ exist„ Óntr-adev„r garan˛ii juridice pentru asigurarea acestor drepturi... Am subliniat acolo (la Bucure∫ti — n.a.), domnului pre∫edinte ∫i asisten˛ei, punctul nostru de vedere, conform c„ruia autonomia cultural„ este Ón Europa un drept de la sine Ón˛eles, ∫i dac„ respectiva comunitate o dore∫te, este posibil„ ∫i autonomia teritorial„.“

Este cazul ca autorit„˛ile statului rom‚n, Ón mod special Pre∫edintele Rom‚niei, garantul Constitu˛iei ∫i al integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii, precum ∫i primul-ministru, s„ exprime, p‚n„ nu este prea t‚rziu, o pozi˛ie public„, ferm„ ∫i tran∫ant„ de condamnare a ac˛iunilor separatiste, inclusiv a celor ini˛iate de Pre∫edintele Ungariei ∫i pre∫edinta Parlamentului ungar, care urm„resc declararea îautonomiei f nutului Secuiesc“.

Conform Statutului U.D.M.R., îMaghiarii, constituind o comunitate autohton„, se consider„ factor constitutiv Ón stat, subiect politic de sine st„t„tor ∫i, ca atare, partener egal al na˛iunii rom‚ne. Œn felul acesta, pe de o parte minoritatea maghiar„ este factor constitutiv al statului rom‚n, ∫i pe de alt„ parte este parte organic„ a na˛iunii maghiare“, cu alte cuvinte, Rom‚nia este parte a Ungariei (?!). Am gre∫it cumva interpretarea?

De aceea, aten˛ie la Ungaria!

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Petru T„rniceru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Asist„m de ceva vreme la un ∫ir de evenimente care confirm„ faptul c„ situa˛ia pensionarilor devine din ce Ón ce mai grav„. Este vorba, Ón primul r‚nd, de organizarea necorespunz„toare a institu˛iilor statului, lipsa unor condi˛ii civilizate de desf„∫urare a rela˛iilor cu publicul, lipsa de interes Ón rezolvarea problemelor.

De exemplu, sute de pensionari care au solicitat bilete de tratament pentru luna februarie au fost purta˛i pe drumuri de Casele jude˛ene de pensii, care trebuiau s„ repartizeze aceste bilete pe data de 20 februarie, iar la pensionari ajung abia Ón luna martie.

De unde provine oare aceast„ disfunc˛ionalitate ∫i dezorganizare a Casei Na˛ionale de Pensii? Care este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 sistemul de repartizare la nivelul ˛„rii a acestor bilete ∫i cine se face r„spunz„tor de toat„ aceast„ b„taie de joc?

Un alt motiv pentru care pensionarii sunt purta˛i pe drumuri, din cauza unor a∫a-zise disfunc˛ionalit„˛i la nivelul unor institu˛ii care Ó∫i paseaz„ vina reciproc, este acela c„ pensionarii nu-∫i pot recupera banii pentru c„ nu au intrat la timp Ón posesia taloanelor de pensii.

Œn acest fel, autorit„˛ile blocheaz„ plata pensiilor. Casa Na˛ional„ de Pensii d„ vina pe Po∫ta Rom‚n„ pentru c„ n-ar fi distribuit taloanele la timp, iar Ón replic„, reprezentan˛ii Po∫tei Rom‚ne spun c„ flutura∫ii sunt tip„ri˛i incorect.

## Domnilor colegi,

Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón acest sistem este inadmisibil ∫i trebuie s„ ne implic„m Ón rezolvarea acestor probleme. ™i, ca ∫i c‚nd nu ar fi destul, mai exist„ ∫i lacunele legislative, cum ar fi, de exemplu, aceea c„ persoanele Óncadrate Ón grupa I de munc„ ∫i pensionate nu beneficiaz„ de pensia corect„, ci de una mic∫orat„.

Consider c„ trebuie creat„ o strategie guvernamental„, care s„ se adreseze popula˛iei de v‚rsta a treia, pentru ca ace∫tia s„ nu mai aib„ de suferit din cauza neajunsurilor din sistemul medical, institu˛ional ∫i, Ón special, al pensiilor.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a solicitat din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov, cu nr. 7.123/19.06.2006, o not„ prin care a cerut efectuarea unui control privind decontarea efectiv„ pe o suprafa˛„ total„ de 314 hectare a unor lucr„ri de Ómp„duriri integrale ∫i cur„˛irea terenurilor trecute Ón deviz, care Ón realitate nu s-au efectuat.

Acest control trebuia s„ constate la fa˛a locului prejudiciul adus statului, care face parte din dosarul nr. 107/2004, dosar tergiversat de c„tre organele de cercetare penal„, cu motiva˛ia c„ nu s-a stabilit cu exactitate prejudiciul.

Timp de 3 ani, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Miercurea-Ciuc, prin domnul Szikozai Bela, apoi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov, prin domnul inginer Constantin Iordache, au blocat cercet„rile la fa˛a locului ∫i stabilirea prejudiciului.

La interpel„rile ∫i Óntreb„rile mele, prin care am solicitat un punct de vedere privind blocarea acestor cercet„ri, domnul ministru Gheorghe Flutur, cu ocazia discu˛iilor personale, a recunoscut gre∫eala inspectorilor care au blocat cercet„rile, Óns„ Ón r„spunsurile oficiale a ocolit tragerea la r„spundere a celor vinova˛i, sus˛in‚nd astfel mafia lemnului.

Contrar punctului de vedere formulat de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ministerul Justi˛iei, prin doamna ministru Monica Macovei, a solicitat deschiderea unui dosar penal privind protejarea infractorului, viz‚nd cercetarea activit„˛ii Ón acest caz privind blocarea dosarului nr. 107/2004 de c„tre inginerii silvici Szikozai Bela ∫i Constantin Iordache.

Inspectoratul de Poli˛ie al Jude˛ului Harghita, precum ∫i organele Procuraturii, Ón loc s„ cerceteze pe cei care au sus˛inut mafia lemnului, au cercetat doi tehnicieni silvici, ∫i anume pe Moldovan Claudiu ∫i Szekely Csaba, care nu aveau drept de decizie, prin urmare, nu puteau bloca cercet„rile.

Pentru deblocarea abuzului din partea inginerilor silvici Szikozai Bela ∫i Constantin Iordache, comisia a solicitat inspectorului-∫ef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov, domnul inginer Benedek Gabor, organizarea unui control, f„r„ participarea celor care au blocat timp de 3 ani cercet„rile pe teren.

Spre mirarea mea, r„spunsul trimis Parlamentului, cu numerele de Ónregistrare 13.822 ∫i 13.823 din data de 11 decembrie 2006, de c„tre Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov, a fost aprobat chiar de domnul inginer Constantin Iordache.

Stimate domnule ministru Dan Motreanu,

Solicit destituirea din func˛ie a inspectorului Vasile Cofariu, care a Ónc„lcat grav atribu˛iile de serviciu, potrivit Legii nr. 333/26 aprilie 2005, care tot timpul a colaborat cu mafio˛ii pentru mu∫amalizarea datelor existente Ón dosarul nr. 107/2004, contribuind astfel la continuarea procesului de distrugere a p„durilor din jude˛ul Harghita.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Petru C„lian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Am luat-o Ón ordinea listei.

Ceda˛i locul vreunei colege?

A∫a ar fi frumos s„ se Ónt‚mple. Poate mai t‚rziu, dac„ se poate, s„ revin.

Tot Ón ordinea listei, atunci, doamna deputat Lia Ardelean.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu un an am depus la Biroul permanent Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 161 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Ini˛iativa este menit„ s„ aduc„ o repara˛ie pensionarilor c„rora li se calculeaz„ pensia Ón baza salariului minim pe economie pentru perioadele lucrate pentru care nu au justific„ri, din cauza dispari˛iei arhivelor unor Óntreprinderi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Foarte mul˛i cet„˛eni care ∫i-au depus cereri de pensionare nu au putut s„-∫i dovedeasc„ salariul cu acte justificative pentru perioadele Ón care au fost salaria˛i la Óntreprinderi care s-au desfiin˛at dup„ 1989, primind astfel pensii de mizerie.

Am solicitat o repara˛ie financiar„ pentru aceast„ categorie de pensionari, cu at‚t mai mult cu c‚t exist„ situa˛ii de dispari˛ie Ón totalitate a arhivelor unor Óntreprinderi, iar salariile din perioadele respective nu se reg„sesc Ón c„r˛ile de munc„, Ón special Ón perioada dinaintea anului 1962.

Pentru normalizarea acestei situa˛ii, am cerut ca drepturile salariale luate Ón calculul pensiei, care se consider„ actualmente egale cu salariul minim brut pe economie, s„ fie Ónlocuite cu salariul mediu brut pe economie, Ón vigoare Ón perioada respectiv„.

Propunerea a fost respins„ de Senat, cu voturile tuturor senatorilor Partidului Democrat, iar Ón plenul Camerei Deputa˛ilor a intrat cu un raport de respingere din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Actualmente, dup„ ce am cerut Ón plenul Camerei reÓntoarcerea la comisie, ini˛iativa legislativ„ este blocat„ la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Pe de alt„ parte, acum, Ón preajma alegerilor pentru Parlamentul European, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnul Gheorghe Barbu, iese Ón fa˛a pensionarilor cu promisiunea emiterii unei ordonan˛e de urgen˛„ care prevede exact textul din propunerea mea legislativ„.

Œn aceste condi˛ii, consider c„ este vorba despre o Óncercare nedemn„ de a atrage pensionarii de partea Partidului Democrat, din moment ce p‚n„ acum parlamentarii acestuia s-au opus propunerii legislative.

Cred c„ este detestabil acest mod de a face politic„ doar pentru voturi, ∫i nu pentru a rezolva la timp problemele oamenilor. Sunt foarte mul˛i pensionari pentru care fiecare zi conteaz„, unii dintre ei nemaiav‚nd posibilitatea de a se bucura de pensia m„rit„ la care aveau dreptul, din cauza v‚rstei lor Ónaintate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îSunt necesare investi˛ii Ón scopul dezvolt„rii bazei sportive a jude˛ului Constan˛a“.

Jude˛ul Constan˛a are, Ón ceea ce prive∫te domeniul sportului, un poten˛ial uman deosebit. De-a lungul timpului s-au eviden˛iat datorit„ performan˛elor numero∫i sportivi ale c„ror medalii ob˛inute la competi˛ii interna˛ionale de mare rezonan˛„ sunt Ón mod cert ∫i un rezultat al efortului depus de c„tre un colectiv tehnic.

Nume precum Simona Am‚nar, C„t„lina Ponor, Ion Draica, Gheorghe Hagi, Ilie Floroiu, lista fiind mult mai lung„, au fost ∫i sunt cunoscute pretutindeni Ón lume.

Echipele const„n˛ene, Ón special cele de handbal ∫i volei, au dob‚ndit notorietate c‚∫tig‚nd competi˛ii interne ∫i particip‚nd cu succes la competi˛iile interna˛ionale.

La baza unor astfel de Ómpliniri se afl„ buna coordonare, Ón momentul de fa˛„ put‚ndu-se vorbi, la nivelul jude˛ului Constan˛a, chiar de un management de real„ calitate.

Pentru a avea Ón acest sens continuitate sunt necesare investi˛ii Ón scopul dezvolt„rii bazelor sportive deja existente, dar ∫i Ón scopul construirii unor baze sportive noi. Jude˛ul Constan˛a are nevoie de astfel de investi˛ii, iar Guvernul Rom‚niei trebuie s„ fie mai receptiv fa˛„ de aceast„ cerin˛„.

O nou„ sal„ de sport polivalent„, precum ∫i o piscin„ cu adev„rat competitiv„ reprezint„, spunem noi, const„n˛enii, priorit„˛ile urm„torilor ani.

Nu putem vorbi la nesf‚r∫it despre performan˛„ dac„ nu exist„ o baz„ sportiv„ pe m„sur„. Oferind tinerelor ∫i tinerilor condi˛ii propice de preg„tire, oferim acestora ∫ansa concret„ pentru a se afirma.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Bentu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi: îAvertisment“.

Ne-am dorit mult s„ intr„m Ón Uniunea European„ ∫i am reu∫it acest lucru: o fi meritul Óntregii clase politice, al poporului r„bd„tor ∫i Óncrez„tor Ón acela∫i timp, al unei firave meritocra˛ii? Probabil, toate acestea la un loc, ∫i altele pe deasupra. Chiar dac„ n-am urcat de la peron, suntem Ón acest spa˛iu cu valori indiscutabile ∫i trebuie s„ facem eforturi reale pentru a recupera decalajele. Numai c„ eviden˛ele sunt deocamdat„ Ómpotriva noastr„ ∫i aplic„m din nou un principiu na˛ional: Ne-am v„zut cu sacii Ón c„ru˛„, numai c„ nici c„ru˛a nu-i a noastr„, ∫i nici nu strunim noi bidiviii!

Euforia revelioanelor paralele continu„ s„ ne ˛in„ captivi Ón siajul s„u, Ón timp ce oficialit„˛ile Bruxellesului trimit disperate semnale de alarm„, care se izbesc de receptori aproape total obtura˛i.

Onno Simons, prim-consilier al Reprezentan˛ei Comisiei Europene la Bucure∫ti, se declara consternat c„ Rom‚nia pur ∫i simplu nu ∫tie ce Ó∫i propune s„ fac„ Ón Uniunea European„.

îVa alege s„ vorbeasc„ despre Marea Neagr„ sau se va uita la competitivitatea produselor sale?“ se Óntreab„ demnitarul.

Œn mod cert, va opta pentru prima variant„, Óntruc‚t este un concept marin devenit marot„ a Cotrocenilor, ∫i la care autorul nu va renun˛a, din simplul motiv c„ nu are cu ce s„-l Ónlocuiasc„. ™i chiar dac„ ar avea cu ce,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 gestul ar fi caduc _ab intio_ , deoarece favorita Statelor Unite la Marea Neagr„ este Turcia, a∫a cum rezult„ din noua strategie american„ pentru aceast„ regiune, elaborat„ de Departamentul Ap„r„rii ∫i denumit„ îBlack Sea Harmony“.

îSunte˛i a ∫aptea ˛ar„ a Uniunii Europene“, ne reaminte∫te acela∫i reprezentant, iar noi ˛inem mor˛i∫ s„-i demonstr„m c„ dac„ r„m‚nem a 27-a suntem performan˛i ∫i tenace. îUniunea nu dore∫te ca banii s„ ajung„ Ón buzunare gre∫ite“, Ó∫i exprim„ Óngrijorarea primconsilierul. Nu are de unde s„ ∫tie c„ îfabulospiritul“ autohton va intra instantaneu Ón func˛iune ∫i Ói va aduce lini∫tea pe care ∫i-o dore∫te din acest punct de vedere. Nu, banii nu vor intra Ón buzunare gre∫ite, ci Ón valize bine burdu∫ite.

™i mai enumer„ Onno Simons ∫i alte obstacole pe traseul at‚t de sinuos al postader„rii: sistemul judiciar, politica fiscal„, corup˛ia, lipsa autostr„zilor etc.

Ce oferim noi vest-europenilor? Imaginea unei societ„˛i aflate Ón epoca îstatelor combatante“, Ón care toate structurile se lupt„ Óntre ele nemilos ∫i devastator: pre∫edintele cu premierul, premierul cu pre∫edintele; pre∫edintele cu Guvernul, cu Parlamentul, cu ziari∫tii, cu magistra˛ii, cu mogulii, cu partidele... ™i dac„ am uitat pe cineva Ómi cer scuze! Numai poporul, captiv mediatic, st„ ∫i se Óntreab„ dac„ din Ónt‚mplare va asista la sf‚r∫itul celei mai terifiante etape din perioada postdecembrist„.

™i dac„ pe falia dintre popor ∫i ale∫ii s„i se poate insinua un nou 4 martie?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Am aflat de c‚teva zile c„ onor conducerea Televiziunii Rom‚ne dore∫te s„ se adreseze Parlamentului cu o solicitare de aprobare a m„ririi abonamentului pentru cet„˛enii rom‚ni, de la 40.000 lei vechi la 60.000 lei vechi/lun„.

Ini˛iativa pre∫edintelui director general mi-a prilejuit un punct de vedere Ón leg„tur„ cu felul cum se achit„ Televiziunea public„ de misiunea pe care ar trebui Ón mod normal s-o aib„ Ón societatea rom‚neasc„.

Cu alte cuvinte, m-am Óntrebat ∫i v„ Óntreb ∫i pe dumneavoastr„: ce este TVR? Este TVR televiziune public„? Are TVR programe educative? Are TVR programe pentru conservarea ∫i promovarea culturii na˛ionale? Poate g„si tineretul emisiuni dedicate elevilor ∫i studen˛ilor, emisiuni care s„ s„deasc„ Ón con∫tiin˛a tinerei genera˛ii cultul eroilor neamului, respectul pentru str„dania ∫i sacrificiul Ónainta∫ilor?

Cultiv„ TVR gustul estetic? Are emisiuni pe teme de literatur„ ∫i de art„, educative, atractive? Popularizeaz„ TVR valorile rom‚ne∫ti, contribu˛ia noastr„ la patrimoniul culturii universale? Se deosebe∫te azi TVR — televiziune public„, televiziune na˛ional„, finan˛at„ din bugetul

statului, de c„tre contribuabilii rom‚ni — de televiziunile private? Dac„ majoritatea rom‚nilor privesc la televiziunile comerciale ∫i nu g„sesc emisiuni interesante la TVR, atunci de ce ar trebui s-o mai finan˛„m, Ón continuare, din bani publici?

TVR, din punct de vedere al corectitudinii, al obiectivit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫tirilor politice este foarte departe de echidistan˛a necesar„.

Dimpotriv„, TVR face un partizanat politic strident, cultiv„ o demagogie ∫i un populism de∫„n˛at. TVR a devenit, r‚nd pe r‚nd, instrument de intoxicare ∫i manipulare a opiniei publice Ón interesul grupurilor clientelare aflate la putere, ∫i implicit Ómpotriva intereselor majorit„˛ii.

TVR a devenit de-a dreptul o oficin„ ostil„ Rom‚niei ∫i rom‚nismului, ∫i interesului na˛ional, Ón ansamblu.

Dac„ servirea unor interese politico-mafiote de c„tre trusturile media private sunt Óntr-un fel de Ón˛eles, fiindc„ nu degeaba toac„ sume impresionante de bani din surse dubioase, nu acela∫i lucru Ói este permis Televiziunii Rom‚ne.

Dac„ ne-am obi∫nuit ca televiziunile comerciale s„ discrediteze zilnic Parlamentul, de exemplu senatorii ∫i deputa˛ii, ocolindu-se cu obstina˛ie Guvernul ∫i mini∫trii, de unde le vin sume importante de bani ca publicitate guvernamental„ ∫i unde se afl„ centrele de comand„ pentru satisfacerea intereselor patronilor de institu˛ii media pentru TVR, TVR face acela∫i lucru, nedisociindu-se prin nimic de cele comerciale.

™tirile de la TVR servesc men˛inerii st„rii de infrac˛ionalitate ∫i de corup˛ie care s-a Ónr„d„cinat Ón societatea rom‚neasc„, servind mereu puterea. Pentru c„, a∫a cum se ∫tie, puterea corupe, ∫i la putere se afl„ sediul corup˛iei ∫i al grupurilor de interese nelegitime, cum le numesc unii. Pe la putere zburd„ valizele cu bani, or, TVR la ∫tiri difuzeaz„ ∫tiri de genul, dau numai un singur exemplu, a∫ putea localiza ∫i ziua ∫i ora: îProfit‚nd de Congresul Francofoniei, parlamentarii ∫i-au luat iar vacan˛„“. Nu era adev„rat, o ∫tim cu to˛ii, oamenii de bun„-credin˛„, dar a∫a a Ón˛eles Televiziunea public„, cu buget aprobat de Parlament, s„ trateze institu˛ia fundamental„ a democra˛iei, ∫i se mai pretinde, culmea, c„ ac˛ioneaz„ Ón cadru democratic ∫i Ón sensul democratiz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti!

Tot TVR, datorit„ ilustrului, cred c„ necoptului pre∫edinte director general Tudor Giurgiu, a fost preluat„ cu 400 de miliarde lei vechi excedent, ∫i se afl„ acum la tot at‚tea sute de miliarde de lei deficit. Managementul financiar este numai o component„.

M-am referit mai Ónainte ∫i la con˛inutul emisiunilor TVR.

Din toate punctele de vedere, Tudor Giurgiu a prejudiciat Televiziunea Rom‚n„, ∫i tot dumnealui vine acum s„ solicite aprobarea m„ririi abonamentului.

Eu zic c„ s-ar cuveni mai degrab„ o analiz„ atent„ ∫i dac„ nu cumva chiar suspendarea finan˛„rii din bani publici a unei televiziuni publice na˛ionale care nu se mai deosebe∫te cu nimic de cele comerciale.

Domnul Tudor Giurgiu, Óntre cei 3 mii ∫i ceva de salaria˛i ai Televiziunii, n-a g„sit din 3 mii de oameni un colaborator sau mai mul˛i colaboratori. D‚nsul pl„te∫te cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 6.500 euro/lun„ pe domnul Gordon Lovitt, colaborator extern, care a mai falimentat ∫i Televiziunea Ceh„, omul care ne-a adus marea emisiune îMari rom‚ni“, din care a rezultat p‚n„ la urm„ c„ cheltuim un milion de euro ca s„ afl„m c„ îMari rom‚ni“ sunt: celebrul elev Bul„, alte personaje, nu vreau s„ dau nume din contemporaneitate, pentru a nu leza anumite sensibilit„˛i, dar oricum pe acolo nu figurau Br‚ncoveanu ∫i alte figuri legendare ale istoriei noastre na˛ionale.

Tot pe acolo este finan˛at„ emisiunea îSurprize, surprize“, cu 80.000 euro/lun„, din care 20.000 euro ajung la realizatorul emisiunii, Lazarov, ∫i 60.000 euro la distinsa prezentatoare Andreea Marin.

Nu ∫tiu c‚t de educative, nu ∫tiu c‚t de valoroase pentru na˛iunea rom‚n„ sunt emisiunile respective. S-ar putea da foarte multe exemple: un grup de salaria˛i nemul˛umi˛i de felul cum este manageriat„ Televiziunea na˛ional„ s-a adresat Parlamentului Rom‚niei cu un memoriu, respectiv Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale. Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i-a f„cut datoria legal„ de a ne introduce la casete acele observa˛ii.

Pe baza acelor observa˛ii a avut loc audierea pre∫edintelui director general al Televiziunii Rom‚ne la Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„, unde, cu un tupeu nem„rginit, omul a dat riposte ∫i a dat cu tifla tuturor celor care au vrut s„-l aten˛ioneze ∫i s„-l aduc„ pe p„m‚nt.

Dup„ atitudinea pe care a avut-o Ón fa˛a Comisiei pentru cultur„, domnul Tudor Giurgiu trebuie trimis c‚t mai repede s„ se ocupe de filmele lui cu incest ∫i homosexuali, cu care nu am nimic Ómpotriv„, este treaba lui, dar s„ n-o fac„ pe bani publici ∫i la televiziunea na˛ional„!

Œn leg„tur„ cu solicitarea de majorare a abonamentului, solicit colegilor deputa˛i, care sunt, ca ∫i mine, reprezentan˛ii unor cet„˛eni destul de Ómpov„ra˛i Ón datorii ca s„ le mai m„rim ∫i abonamentul la televiziunea na˛ional„, care nu le ofer„ programele de care societatea rom‚neasc„ ar avea nevoie, ca, dac„ nu sist„m pentru o perioad„ finan˛area din bani publici, p‚n„ c‚nd televiziunea na˛ional„ nu dovede∫te c„ serve∫te realmente interesul na˛ional, m„car s„ nu fim de acord cu m„rirea Ón continuare a abonamentului, pe spatele contribuabilului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Petru C„lian. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc. Am s„ m„ Óncadrez Ón timp. Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ are titlul îReferendum cu iz de bulversare politic„ a electoratului“.

Ne afl„m Ón pragul unui examen deosebit de important, primul cu o asemenea Ónsemn„tate pe care Ól

d„ Rom‚nia Ón fa˛a Uniunii Europene dup„ momentul ader„rii. M„ refer la alegerile pentru desemnarea reprezentan˛ilor ˛„rii noastre Ón Parlamentul European, poate cel mai democrat organism existent Ón acest b„tr‚n continent.

Œn loc s„ cump„nim cu aten˛ie ∫i Ón˛elepciune momentul, s„ avem maturitatea de g‚ndire ∫i ac˛iune pentru a a∫tepta un moment prielnic organiz„rii unui eveniment de aceast„ Ónsemn„tate, cu poten˛ial enorm de influen˛are a tuturor rela˛iilor viitoare Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„, clasa politic„ conduc„toare, direc˛ionat„ sau nu, se repede s„ organizeze Ón fug„ nu doar o rund„ de alegeri, ci chiar ∫i un referendum. La solicitarea deloc Ón˛eleapt„ a pre∫edintelui, Rom‚nia Ó∫i disipeaz„ for˛ele Ón a se decide ba Óntre votul uninominal ∫i votul pe liste, ba Ón a-∫i decide reprezentan˛ii Ón Parlamentul European. Totul repede, pe fug„ ∫i sub presiune.

Nu este normal ce se Ónt‚mpl„. Electoratul trebuie s„ aib„ libertatea ∫i timpul suficient pentru a-∫i analiza fiecare dintre op˛iunile oferite de mersul ˛„rii. Trebuie s„ aib„ timp suficient s„-∫i c‚nt„reasc„ ale∫ii Ón Parlamentul European, cei care, dup„ alegeri, le vor reprezenta interesele Ón fa˛a Europei, ∫i trebuie s„ aib„ lini∫tea de a-∫i analiza op˛iunile, perspectivele ∫i speran˛ele legate de votul uninominal. Nu este o chestiune at‚t de dificil„, Ón care decizia s„ vin„ ca urmare a neg„rii r„ului.

Trebuie timp ∫i Ón˛elepciune. ™i se pare c„ ∫eful statului nu le are pe niciuna din aceste dou„ mari virtu˛i. Costul Óns„ Ól vom pl„ti cu to˛ii, noi, rom‚nii. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Kovacs Attila.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se refer„ la situa˛ia politic„ actual„ din Rom‚nia.

Practic, aproape tot ceea ce se discut„ ast„zi nu are nicio leg„tur„ cu priorit„˛ile reale ale Rom‚niei. Tema momentului ar fi trebuit s„ fie preg„tirea pentru integrarea Ón Uniunea European„ ∫i m„rirea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor europene; nici modificarea sistemului electoral Ón regim de urgen˛„, nici suspendarea pre∫edintelui, nici inventarierea permanent„ a industria∫ilor care sunt prieteni ba cu unul, ba cu altul dintre politicieni, nici modificarea perpetu„ a componen˛ei politice a Executivului nu fac parte dintre priorit„˛i. Mai mult, numeroase ini˛iative asumate de clasa politic„ nu pot avea nicio finalitate, ele sunt declan∫ate strict din ra˛iuni de imagine sau pozi˛ionare.

Ambele efecte men˛ionate mai sus au ca efect comun blocarea procesului de integrare european„. Œn plus, este o perioad„ c‚nd publicului ar trebui s„-i fie transmis tot mai clar mesajul c„ integrarea Ól prive∫te ∫i c„ trebuie s„ Ón˛eleag„ o serie de nout„˛i ∫i chiar s„ participe la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 anumite procese. Œn locul unei asemenea strategii, publicul vede c„ integrarea nu Ól intereseaz„ nici pe politician. Efectele pe termen mediu ∫i lung ale acestui start ratat pot fi extrem de costisitoare.

Nu Ón ultimul r‚nd, merit„ men˛ionat ∫i faptul c„ aceast„ criz„ accelereaz„ procesul de decredibilizare general„ a clasei politice. A∫a se explic„, de altfel, ∫i accesiunea spectaculoas„ a ofertelor politice alternative, care g„sesc spa˛iu de dezvoltare mai mult ca oric‚nd. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Mihai Dumitriu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„: îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc, Ón deriv„ (3)“.

Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Din nefericire, blestemul algoritmului, care define∫te Ón Rom‚nia ciolanului guvern„rile de coali˛ie, afecteaz„ grav ∫i sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Œn Programul de guvernare portocaliu pentru 2005— 2008 se stipuleaz„ c„ reconstruc˛ia Ónv„˛„m‚ntului din mediul rural reprezint„ o prioritate a guvern„rii. Anual, de la bugetul statului, se vor aloca peste 100 milioane de euro pentru reabilitarea ∫colilor ∫i reconstruc˛ia de ∫coli. Din p„cate, aceast„ prevedere a r„mas doar pe h‚rtie. Mai mult, procentul de 6% din P.I.B., prev„zut de lege pentru Ónv„˛„m‚nt, a fost redus de Guvernul T„riceanu, prin ordonan˛„ de urgen˛„. Deci, prin voin˛a politic„ portocalie, dec‚t s„ se aloce fondurile, mai bine reducem procentele de alocare.

Lipsa de viziune strategic„ ∫i previzional„ Ón Óntocmirea bugetului de stat pe 2006 — acela∫i aspect este valabil ∫i pentru bugetul pe 2007 — a dus la multe rectific„ri de buget Ón noiembrie ∫i decembrie, pe ultima sut„ de metri. Fiind realizate t‚rziu, rectific„rile au dus la necheltuirea sumelor legal ∫i returnarea la buget. Acesta a fost scopul principal.

Acolo unde banii s-au cheltuit, licita˛iile au fost realizate Ón grab„, firmele selec˛ionate fiind ale clientelei politice. De asemenea, comisioanele date pe diferite paliere duc la diminuarea sumelor alocate, la lucr„ri de slab„ calitate Ón unit„˛ile ∫colare, la prelungirea termenelor de execu˛ie ∫i la umflarea costurilor.

Stima˛i colegi,

Fondurile de la Banca Mondial„ ∫i cea European„ pentru reabilitarea ∫colilor, contractate de statul rom‚n, au fost diminuate drastic. Listele cu ∫colile pentru reabilitare, Óntocmite Ón 2003 pe grade de urgen˛„, cu justific„ri, au fost propuse spre analiz„ ∫i aprobare Ministerului Educa˛iei ∫i b„ncilor interna˛ionale care au alocat fondurile. Pentru primele 300 de ∫coli selectate, cele mai multe Ón jude˛ele Moldovei, Ón 2004, au fost contractate fondurile de la b„ncile interna˛ionale ∫i propus„ cofinan˛area de Guvernul Rom‚niei.

Exemplu: Ón jude˛ul Ia∫i, de urgen˛„, trebuie reabilitate, Óncep‚nd cu 1 septembrie 2006, 52 de ∫coli mari din zid„rie, ∫coli gimnaziale, cu clasele I—VIII, care au fost construite Ón anii 1965—1970. Din p„cate, motiva˛ia lipsei fondurilor, care, re˛ine˛i, au fost contractate, a dus la diminuarea drastic„ a num„rului de ∫coli, de la 52 la 8 ∫coli, bineÓn˛eles, cele care au îculoare portocalie sau galben„“, pentru care licita˛iile ∫i proiectele vor Óncepe de la 1 septembrie 2007.

Domnule ministru H„rd„u,

Unde sunt fondurile care au fost alocate de Banca Modial„ ∫i cea European„ pentru reabilitarea ∫colilor, pentru lista aprobat„ Ón 2003—2004? C‚te ∫coli din ˛ar„ vor fi reabilitate Óncep‚nd cu 1 septembrie 2007? Nu ar fi fost mai corect ∫i decent s„ se renun˛e la ma∫inile luxoase, Audi, Fiat, Volkswagen, de zeci de mii de euro fiecare, achizi˛ionate pentru minister ∫i inspectoratele teritoriale?

Exist„ situa˛ii statistice actualizate care s„ ateste, pe baza evolu˛iei demografice ∫i a st„rii localurilor existente, de c‚te localuri noi de ∫coal„ va fi nevoie Ón urm„torii 3—4 ani?

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ aduc Ón aten˛ie ∫i faptul c„ sute de localuri de ∫coal„ sunt revendicate, localuri care vor fi retrocedate Ón natur„. Œn aceste cazuri, unde Ó∫i vor desf„∫ura activitatea zeci de mii de elevi?

Nu crede˛i c„ ar fi oportun s„ stop„m aceste retroced„ri?

De asemenea, v„ aduc Ón aten˛ie c„ lipsa locurilor Ón gr„dini˛e a devenit o problem„ na˛ional„. S-a creat o tensiune Óntre p„rin˛i, inspectoratele ∫colare ∫i unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, lu‚nd amploare favoritismul, mita, ∫paga, fenomenul ne∫colariz„rii, toate afect‚nd educa˛ia tinerei genera˛ii.

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a studiat, a analizat fenomenul? Ce m„suri concrete a luat, deoarece lipsa locurilor Ón gr„dini˛e a existat ∫i Ón anii 2005—2006?!

De asemenea, v„ mai aduc Ón aten˛ie ∫i situa˛ia taberelor ∫colare, botezate de actuala Guvernare P.N.L.-P.D.-U.D.M.R. îcentre de agrement pentru tineret“, care acum sunt scoase la mezat, dorindu-se cu ardoare s„ fie privatizate, at‚tea c‚te au mai r„mas, pe motivul c„ trebuie s„ devin„ eficiente.

Din nefericire, avari˛ia celor de la putere este at‚t de intens„ Ónc‚t au uitat c„ latura instructiv-educativ„ este mult mai profund„ ∫i trebuie completat„ cu activit„˛i extra∫colare, desf„∫urate sub Óndrumarea personalului didactic calificat ∫i a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Stima˛i colegi,

Calitatea Ón educa˛ie nu poate fi asigurat„ dac„ nu se iau m„suri urgente de c„tre Guvern, de c„tre Ministerul Educa˛iei, de inspectoratele ∫colare, de autorit„˛ile locale pentru reabilitarea, completarea ∫i Ómbun„t„˛irea bazei materiale, Óndeosebi a localurilor de ∫coli.

Din p„cate, limitele reformei sunt determinate de func˛ionarea sistemului ca structur„ birocratic„, la care se pot ad„uga efectele discontinuit„˛ilor Ón viziunea asupra reformei, determinate de diferen˛ele de abordare politic„ a situa˛iei Ónv„˛„m‚ntului, dar ∫i de fluctua˛ia deciden˛ilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 educa˛iei, condi˛ionat„ Ón mare m„sur„ tot de dependen˛a educa˛iei de politic.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ionica Constan˛a Popescu, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Œntr-o ipocrizie f„r„ de margini, suntem ispiti˛i zilele acestea cu o tem„ pe care Partidul Conservator, dar nu numai, a propus-o Parlamentului acum aproape doi ani, iar pre∫edintelui ˛„rii tot cam de atunci. Este vorba despre introducerea votului uninominal. Nici de la Parlament ∫i nici de la pre∫edinte nu am primit un r„spuns favorabil propunerii noastre.

Ast„zi, c‚nd interesele i-o cer, pre∫edintele pune pe tapet subiectul, dar nu oricum: Domnia Sa vrea referendum, s„ Óntrebe poporul dac„ e de acord cu votul uninominal.

Poporul Ói spune asta de mult„ vreme. Poporul vrea. ™tiu asta, pentru c„ am str‚ns semn„turi de la rom‚ni Ón favoarea proiectului de lege al Partidului Conservator, care vizeaz„ introducerea votului uninominal. Atunci de ce s„ mai arunc„m banii pe un referendum cu final a∫teptat?

Personal sus˛in alegerea Parlamentului prin vot uninominal, Óns„ resping cheltuirea nejustificat„ a aproximativ 30 de milioane de euro, la c‚t se ridic„ estim„rile costurilor unui asemenea demers.

Resping ideea c„ ace∫ti bani ar putea s„ intre Ón buzunarele unor firme prietene celor care organizeaz„ referendumul, pentru c„, se ∫tie, dat„ fiind graba organiz„rii acestuia, nu va fi posibil„ organizarea de licita˛ii.

De asemenea, resping ideea arunc„rii a 30 de milioane de euro pe un referendum care nu va aduce la urne 9 milioane de rom‚ni, adic„ un referendum care nu va avea nicio finalitate.

™i mai resping Óncercarea pre∫edintelui Traian B„sescu de a face campanie electoral„ pentru P.D. Ónaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Anun˛atul s„u îapostolat“ din jude˛ Ón jude˛ pentru propov„duirea votului uninominal ascunde adev„rata sa inten˛ie, aceea de a-∫i ajuta din nou partidul s„ ajung„ la putere, a∫a cum a procedat ∫i Ón 2004, c‚nd P.D. a pierdut alegerile.

Dac„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu are 30 de milioane de euro cu care nu ∫tie ce s„ fac„, Ói prezint c‚teva idei: alocarea unei sume din ace∫ti bani pentru extinderea racord„rii la gaze a locuin˛elor din ora∫ele V„ii Jiului, care nu beneficiaz„ de acest minim confort; alocarea unei sume din cele 30 de milioane pentru executarea lucr„rilor de racordare la re˛eaua termic„ de la Paro∫eni a locuin˛elor din ora∫ele Petrila ∫i Uricani, singurele aflate Ón afara re˛elei; alocarea unei alte p„r˛i din aceast„ sum„ pentru electrificarea satelor hunedorene ∫i a celor din toat„ ˛ara. Astfel, oamenii pe care dore∫te pre∫edintele s„-i viziteze pentru a le face apologia votului

uninominal ar avea ∫anse s„-l ∫i recunoasc„, dac„ mai Ónt‚i ar avea ∫ansa de a-l vedea la televizor. Acum nu au aceast„ oportunitate, pentru c„ Ón satele neelectrificare, de bun„ seam„, nu exist„ televizor, a∫a Ónc‚t oamenii nu ∫tiu ce e acela un Traian B„sescu, Parlament sau vot uninominal. Alocarea de bani pentru introducerea apei, gazelor ∫i a canaliz„rii Ón comunele Rom‚niei europene. Alt„ idee, alocarea unei sume din cele 30 de milioane pentru finalizarea blocurilor din Valea Jiului, Óncepute Ónainte de 1989 ∫i nefinalizate p‚n„ Ón prezent; alocarea unei sume din cele 30 de milioane pentru construirea de locuin˛e pentru pensionarii care sunt evacua˛i din casele na˛ionalizate; alocarea unei sume din ace∫ti bani pentru Ónc„lzirea ∫colilor hunedorene, ∫i nu numai, ∫i pentru asigurarea unor norme elementare de func˛ionare a acestora, pentru c„ se ∫tie c„, Ón anul de gra˛ie 2007, Ón Rom‚nia multe ∫coli nu au avize de func˛ionare din cauza acestor lipsuri; alocarea unei p„r˛i din ace∫ti bani, pe care este gata s„-i arunce f„r„ nicio noim„, pentru cre∫terea salariilor personalului didactic, pentru personalul sanitar sau pentru dotarea spitalelor ˛„rii; alocarea unor bani pentru desf„∫urarea unei campanii na˛ionale de informare a cet„˛enilor, Ón special a celor din mediul rural, asupra efectelor integr„rii, asupra a ceea ce vor avea de f„cut, a ceea ce vor putea face ∫i asupra beneficiilor; alocarea unei sume pentru crearea de oportunit„˛i pe pia˛a muncii, astfel Ónc‚t s„ scad„ rata ∫omajului din jude˛ul Hunedoara Ón mod real, nu datorit„ plec„rii for˛ei de munc„ peste hotare, mai ales c„, Ón lipsa p„rin˛ilor, unii copii Ó∫i pun cap„t zilelor, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón Valea Jiului s„pt„m‚na trecut„; alocarea unei sume pentru asigurarea asisten˛ei medicale obligatorii Ón satele hunedorene care nu au beneficiat de consulta˛ii de specialitate de peste 50 de ani; alocarea unei sume pentru crearea de cabinete stomatologice pentru tratarea persoanelor infestate cu virusul HIV, astfel Ónc‚t acestei categorii discriminate s„ nu-i mai fie refuzat tratamentul; alocarea unei cote din aceast„ sum„ pentru sprijinirea copiilor dota˛i care merit„ s„ fie lua˛i Ón seam„, pentru ca, la r‚ndul lor, s„ formeze speciali∫tii reali ai unui popor.

Iat„, a∫adar, c„ se pot face lucruri cu adev„rat importante cu ace∫ti bani, nu un referendum, care, dup„ cum spuneam, nu va avea o finalitate. Subliniez c„ nu m„ opun votului uninominal, ci unui referendum costisitor, pe o tem„ agreat„ de toat„ lumea.

Vreau s„ votez pentru Rom‚nia real„ ∫i pentru rom‚nii reali, nu pentru posibilitatea pre∫edintelui de a se implica Ón campania electoral„ a partidelor!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Mirela Adomnic„i.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îReferendum pentru educa˛ie“.

Œn aceste zile, sindicatele centralizeaz„ propunerile profesorilor privitoare la proiectul Legii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, pentru a le prezenta ministerului Ón urm„toarele s„pt„m‚ni. Liderii de sindicat se pl‚ng c„ reprezentan˛ii ministerului Ónc„ nu sunt dispu∫i s„ discute deschis despre proiectele de legi Ón baza c„rora va func˛iona Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc Ón continuare, ajung‚ndu-se, Ón final, doar la o comunicare prin intermediul Internetului.

Pe de alt„ parte, ministrul Mihail H„rd„u nu a emis nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi ordinul prin care fiecare profesor ar trebui s„ primeasc„ 100 de euro anual pentru a cump„ra c„r˛i sau programe educa˛ionale. Legea nr. 315/2006, prin care profesorii califica˛i pot primi 100 de euro, a fost aprobat„ la 12 iulie 2006. De atunci ∫i p‚n„ Ón prezent, ministrul H„rd„u nu a g„sit timpul necesar s„ finalizeze lucrurile. Œn mai pu˛in de o lun„, profesorii trebuie s„ depun„ cererile, direc˛iunile ∫colilor trebuie s„ le depun„ la inspectoratele ∫colare jude˛ene, iar acestea din urm„, la Ministerul Educa˛iei.

De∫i sindicatele au cerut Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ introduc„ Ón procedur„ de urgen˛„, Ón Guvern, proiectul metodologiei privind acest ajutor financiar, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat Ónc„, exist‚nd pericolul pierderii acestor fonduri.

Œn ∫coli s-a creat o adev„rat„ harababur„: unii profesori au f„cut cererile, al˛ii le fac abia acum, iar al˛ii nici nu au Ónceput, Ón condi˛iile Ón care normele metodologice trebuiau adoptate Ón termen de 30 de zile de la intrarea Ón vigoare a actului normativ, adic„ de pe 30 ianuarie.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, liderii de sindicat au aten˛ionat Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii c„ se afl„ Ón situa˛ia de a fi dat Ón judecat„ pentru Ónc„lcarea Legii privind stimularea achizi˛ion„rii de c„r˛i.

™i acestea sunt doar ultimele pic„turi care tind s„ reverse paharul nemul˛umirilor din sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Vrem cu to˛ii votul uninominal. Dar, pentru un vot dat Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, avem nevoie de un electorat educat ∫i informat. ™i, Ón aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere lipsa de interes a guvernan˛ilor pentru investi˛ia Ón educa˛ie, poate ar trebui s„ organiz„m mai Ónt‚i un referendum care s„ stabileasc„: mai este educa˛ia o prioritate na˛ional„?

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Mircia Giurgiu. O interven˛ie scurt„, tot timpul consum‚ndu-∫i-l Ón ∫edin˛ele anterioare.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Œntr-adev„r, am foarte pu˛in timp. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te: îAgricultura rom‚neasc„, Óntre faliment ∫i viitor“.

S„pt„m‚na trecut„, la Cluj-Napoca, a avut loc cel mai mare miting al fermierilor din Rom‚nia, de p‚n„ Ón prezent. Despre problemele, necazurile, nevoile ∫i tot ceea ce ˛ine de agricultorii din Rom‚nia am preg„tit un material pe care o s„-l depun la secretariat.

Mul˛umesc frumos.

Declara˛ie politic„: îAgricultura rom‚neasc„, Óntre faliment ∫i viitor“.

Fermierii din opt jude˛e ale Ardealului, sus˛inu˛i de reprezentan˛ii fermierilor din Moldova ∫i Oltenia, au organizat un miting de protest, m„r∫„luind timp de 3 ore pe str„zile municipiului Cluj-Napoca. Principalele nemul˛umiri ale fermierilor sunt legate de Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, de Ónt‚rzierea, cu mai bine de o jum„tate de an, a acord„rii subven˛iilor ∫i de lipsa unei strategii a subven˛ion„rii pe anul 2007, elaborate de comun acord cu fermierii. Nemul˛umirile oamenilor au fost amplificate ∫i de taxele mult prea mari care compun pre˛ul motorinei pentru agricultur„, precum ∫i de tarifele ridicate pe care trebuie s„ le pl„teasc„ fermierii pentru tractoarele ∫i ma∫inile agricole.

Punctual, este vorba despre Óntocmirea unei strategii postaderare pentru agricultura rom‚neasc„ Ón perioada imediat urm„toare: aplicarea principiului egalit„˛ii de ∫anse pentru produc„torii agricoli rom‚ni pe pia˛a european„; renegocierea termenelor de aplicare a normelor europene Ón domeniu; sprijinirea material„ a produc„torilor agricoli ∫i a fermierilor rom‚ni prin acordarea de subven˛ii potrivit modelului european; acordarea subven˛iilor restante din anul 2006 pentru lapte, vaci ∫i vi˛ei; elaborarea strategiei Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale cu privire la programul de subven˛ii pentru anul 2007; definitivarea normelor pentru func˛ionarea fermelor ∫i aplicarea Ón conformitate cu posibilit„˛ile concrete ale fermierilor; implicarea ministerului Ón politica Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„; elaborarea de programe na˛ionale Ón vederea atragerii de fonduri europene; elaborarea unor programe na˛ionale Ón zootehnie; acreditarea activit„˛ii din agricultur„; eliminarea unor taxe — pre˛ul motorinei pentru agricultur„, taxa de drum pentru tractoare ∫i ma∫ini agricole.

Av‚nd Ón vedere amploarea mar∫ului agricultorilor de la Cluj-Napoca, ar trebui luate Ón considerare, Ón sensul rezolv„rii lor favorabile. Agricultura este un domeniu extrem de important pentru Rom‚nia, mai ales c„ industria nu mai reprezint„ un punct forte pentru ˛ara noastr„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Mocanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îBoc — agricultur„, ioc!“

Stima˛i colegi,

Agricultura rom‚neasc„ este Ón pericol de moarte!

Liderul P.D. Emil Boc, din c‚nd Ón c‚nd ∫i primar al Clujului, a avertizat recent popula˛ia c„ se va declara agronom dac„ judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale avizeaz„ favorabil suspendarea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Poate c„ nu ne-am teme at‚t de tare de amenin˛area pre∫edintelui democrat, dac„ nu am ∫ti Ón ce situa˛ie disperat„ se afl„ mediul rural dup„ doi ani de guvernare portocalie. Œn acest moment am Ón˛eles totu∫i de ce agricultura rom‚neasc„ a ajuns vai de mama ei! Se pare c„ diriguitorii acestui domeniu esen˛ial al economiei sunt, de fapt, fal∫ii agronomi, ce au ales aceast„ nobil„ profesie Ón urma unor frustr„ri personale. Cum este pe cale s„ o fac„ ∫i domnul Boc, de altfel!

Nu ∫tiu dac„ la agricultur„ ne pricepem chiar to˛i, dar eu am Óndoieli serioase Ón aceast„ privin˛„, iar ultimii doi ani sunt o dovad„ clar„ Ón acest sens.

Nu ∫tiu cum sunt al˛ii, dar eu, c‚nd v„d cum unii Ó∫i bat joc de p„m‚ntul din care se trag ∫i Ón care se vor Óntoarce, Ómi vine s„-mi las balt„ toate interesele ∫i s„ m„ fac jurist, ca domnul Boc. ™tiu c„ este greu s„ te supui regulilor, mai ales c‚nd ele nu sunt pe placul t„u, dar ce vin„ au ˛„ranii?!

Nu-i mai speria˛i, domnule Boc, g‚ndi˛i-v„ la consecin˛e! Pentru c„ Ón agricultur„ sunte˛i ioc, situa˛ia o s„ ia foc ∫i o s„ fac„ poc! G‚ndi˛i-v„ Óntotdeauna Ónainte de a vorbi! E tot o regul„, dar a bunului-sim˛.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

V„ anun˛, stima˛i colegi, c„ au depus Ón scris declara˛iile politice urm„torii colegi: Grupul parlamentar al P.S.D. — Mihaela Rusu, Iuliu Nosa, Aurel Gubandru, Ioan Munteanu, Florin Iordache, Lucian C„t„lin Matei, Viorel Pupez„, Vasile Filip Soporan, Rodica Nassar; din partea Grupului parlamentar al P.N.L. — Mircea Pu∫c„ ∫i Mihai M„laimare; din partea Grupului parlamentar al P.R.M. — domnul deputat Paul Magheru; din partea Grupului parlamentar al P.C. — Daniela Popa.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Aurel Vl„doiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamn„ pre∫edint„,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ î2007, un an al cutremurelor ∫i r„scoalelor“

Tocmai s-au Ómplinit 30 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, care a r„pus 1.570 de vie˛i omene∫ti. Tot zilele acestea se Ómplinesc 100 de ani de la r„scoala din 1907, Ón care au pierit peste 11.000 de n„p„stui˛i, c„rora foamea le-a anihilat frica de gloan˛e.

Œn consecin˛„, 2007 este un an Ón care s-ar cuveni s„ medit„m asupra celor dou„ triste evenimente, s„ tragem concluzii ∫i s„ lu„m decizii. Avem nu numai puterea s„ o facem, dar ∫i obliga˛ia.

Pentru asta ar trebui s„ ne vedem de rostul pentru care ne afl„m Ón Parlament sau, dup„ caz, Ón Guvern. Paradoxal este c„ de∫i acesta este, poate, g‚ndul fiec„ruia dintre noi, o for˛„ malefic„ a reu∫it s„ ne Ónvr„jbeasc„, iar energiile noastre s„ se consume, Ón cel mai bun caz, inutil.

fiara se confrunt„ cu probleme mai mari dec‚t cele de dinainte de r„scoal„ sau cele de dup„ cutremur, iar institu˛iile abilitate ∫i pl„tite s„ le rezolve sunt practic paralizate de lupta dintre Palatele Cotroceni ∫i Victoria, Ón care, inevitabil, s-a l„sat antrenat ∫i Parlamentul Rom‚niei.

Din punct de vedere al infrastructurii, Rom‚nia este cea mai primitiv„ ˛ar„ din Uniunea European„, doar 3,5% din locuitorii din mediul rural beneficiaz„ de canalizare ∫i doar 10% sunt racorda˛i la re˛eaua de ap„ potabil„. Uniunea European„ aloc„ 3 miliarde de euro, p‚n„ Ón 2013, pentru modernizarea infrastructurii, dar na˛iunea, preocupat„ de soarta r„zboiului dintre cele dou„ palate, uit„ c„ ace∫ti bani pot fi ob˛inu˛i doar prin proiecte.

Agricultura, alt„dat„ for˛a motrice a economiei, a devenit o fr‚n„ a acesteia, aproape jum„tate din for˛a de munc„ activ„ a ˛„rii ∫i-a g„sit Ón agricultur„ nu locul de munc„, ci refugiul pentru subzisten˛„. Export„m precum ˛„rile subdezvoltate: animale vii, piei, l‚n„ ∫i ceva gr‚u ∫i floarea-soarelui, produsele agricole importate se ridic„ la valori mult mai mari, chiar dac„ este vorba uneori despre usturoi, leu∫tean, praz, fructe etc. Cel pu˛in la fel de grav este faptul c„ am ajuns s„ export„m gr‚u cu 150 de euro tona ∫i s„-l import„m cu 210—230 de euro tona sau chiar mai mult.

De∫i procentul for˛ei de munc„ ocupat Ón agricultur„ este cel mai ridicat din Uniunea European„, 5 milioane de hectare de teren agricol au fost l„sate de izbeli∫te, pentru c„, de∫i agricultura Rom‚niei are nevoie de utilaje, fabricile de ma∫ini agricole nu au comenzi sau muncitorii sunt concedia˛i.

Funda˛ia European„ pentru Œmbun„t„˛irea Condi˛iilor de Via˛„ ∫i Munc„ arat„ c„ rom‚nii muncesc 46 de ore pe s„pt„m‚n„, Ón timp ce media european„ este de 38 de ore pe s„pt„m‚n„. Din acest punct de vedere, rom‚nii sunt pe primul loc Ón Uniunea European„, dar pe ultimul loc Ón ceea ce prive∫te salariul pe or„ lucrat„.

Acestea ∫i multe altele sunt adev„ratele probleme ale Rom‚niei, ∫i acestea ar trebui s„ fie cu prioritate rezolvate de c„tre Guvernul Rom‚niei.

Dac„ noi, ale∫ii, nu vom g„si calea prin care s„ ne debaras„m de vrajba ce ne-a cuprins, aleg„torii nu ne vor mai r„bda, iar 2007 va fi un an al cutremurelor ∫i r„scoalelor.

V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

î2007 — anul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“

Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene recunoa∫te dreptul tuturor cet„˛enilor la nediscriminare, egalitatea fiind una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene. Œn scopul de a insufla un elan nou luptei pentru o adev„rat„ egalitate, 2007 a fost numit îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“.

Egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i presupune luarea Ón considerare a capacit„˛ilor, nevoilor ∫i aspira˛iilor diferite ale persoanelor de sex masculin ∫i, respectiv, de sex feminin ∫i tratamentul egal al acestora. Domeniile Ón care se aplic„ m„surile pentru promovarea egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i pentru eliminarea discrimin„rii directe ∫i indirecte dup„ criteriul de sex sunt cele ale muncii, educa˛iei, s„n„t„˛ii, culturii ∫i inform„rii, particip„rii la decizie, precum ∫i altele, reglementate prin legi specifice. Conform legisla˛iei Ón vigoare este interzis„ discriminarea dup„ criteriul de sex at‚t direct„ — adic„ tratamentul mai pu˛in favorabil aplicat unei persoane dup„ criteriul de sex, dec‚t acela care este, a fost sau va fi aplicabil unei alte persoane aflate Óntr-o situa˛ie comparabil„ — sau cea indirect„ —, adic„ situa˛ia Ón care prevederi, criterii sau practici aparent neutre ar pune persoane de un anumit sex Óntr-un anumit dezavantaj, Ón compara˛ie cu persoane de sex opus.

Œn Rom‚nia, institu˛ia Óns„rcinat„ cu implementarea principiului egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i a politicilor Ón domeniu este Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i, care func˛ioneaz„ din aprilie 2005.

Mi∫carea de emancipare a femeilor are r„d„cini Ón trecut. Acestea au Ónceput s„ se fac„ auzite Ón secolul al XVIII-lea Ón Statele Unite, iar Ón secolul urm„tor Ón Marea Britanie. Femeile anglo-saxone au cerut s„ aib„ drept de vot ∫i au solicitat schimbarea legilor referitoare la c„s„torie ∫i divor˛. Secolul al XX-lea, mai ales ca urmare a r„zboaielor mondiale care, ˛in‚nd b„rba˛ii departe de cas„, au determinat femeile s„ Ó∫i asume ocupa˛ii considerate p‚n„ atunci masculine, a adus un plus de energie mi∫c„rii feministe ∫i a determinat apari˛ia celor mai influente mi∫c„ri pentru egalitate: feminismul liberal ∫i mi∫carea de eliberare a femeilor.

Feminismul liberal, pornind de la dorin˛a de a c‚∫tiga drept de vot pentru femei, a Óncercat apoi s„ distrug„ prejudec„˛ile ∫i discriminarea Ón educa˛ia, drepturile civile ∫i c„s„toria din acele vremuri. Teoretic, aceste piedici determinau femeile s„ aib„ mai pu˛ine drepturi ∫i ∫anse ∫i constituiau obstacole Ón calea afirm„rii ∫i Ómplinirii profesionale a femeilor. Scopul declarat al feministelor liberale a fost schimbarea legilor ∫i ob˛inerea egalit„˛ii de ∫anse Ón aceste domenii, ele fiind primele care au luptat pentru egalitatea celor dou„ sexe Ón drepturi ∫i ∫anse ∫i Ón a ob˛ine remunera˛ie egal„ pentru munc„ egal„.

S-au f„cut pa∫i mari de-a lungul timpului, Óns„ statisticile arat„ un dezechilibru evident la nivelul U.E.

Óntre femei ∫i b„rba˛i, mai ales pe pia˛a muncii. Œn 2004, rata ocup„rii for˛ei de munc„ de c„tre femei era de 55,7%, comparativ cu 70,9% pentru b„rba˛i. Totodat„, men˛inerea femeilor Ón activit„˛i considerate drept potrivite acestora constituie un fenomen care a crescut Ón 2004 la 25,4%. Œn ceea ce prive∫te salarizarea, Ón Uniunea European„ principiul este de egalitate pentru aceea∫i munc„ depus„. Cu toate acestea, diferen˛a de salarizare exist„ ∫i este evident„ ∫i Ón noua formul„ a Uniunii Europene, mai ales Ón sectorul privat. Excluderea social„ ∫i s„r„cia au un risc mai ridicat Ón cazul femeilor dec‚t Ón cel al b„rba˛ilor, Ón spe˛„, la v‚rste Ónaintate. Prezen˛a femeilor Ón pozi˛ii de decizie evolueaz„ Óncet ∫i inegal pe teritoriul Uniunii, nordul fiind mai liberal Ón acest sens dec‚t sudul continentului.

Conform Raportului global asupra discrimin„rii Óntre sexe din 2006, publicat de Forumul Economic Mondial, egalitatea complet„ Óntre b„rba˛i ∫i femei r„m‚ne Ónc„ la nivel de deziderat. Din 115 ˛„ri incluse Ón clasament, Rom‚nia se claseaz„ pe locul 46, cu acela∫i punctaj ca Ucraina, Uganda ∫i Trinidad-Tobago. De remarcat c„ Republica Moldova este clasat„ pe locul 17.

Rom‚nia st„ bine la capitolul educa˛ie ∫i s„n„tate. Œn schimb, avem un nivel sc„zut Ón privin˛a reprezent„rii politice a femeilor, iar Ón ce prive∫te salarizarea, Ón profilul de ˛ar„ al Rom‚niei autorii arat„ c„, Ón cazul unor func˛ii egale, raportul Óntre salariul unei femei ∫i salariul unui b„rbat este de 0,64.

Raportul mai precizeaz„ c„ nicio ˛ar„ n-a eliminat diferen˛a de ∫anse dintre b„rba˛i ∫i femei.

Œn Rom‚nia, discriminarea e Ónc„ destul de r„sp‚ndit„, mai ales Ón mediul rural, unde, conform îBarometrului rural“ 2006:

— 69% dintre responden˛i consider„ c„ o mam„ care lucreaz„ poate fi la fel de grijulie fa˛„ de copiii ei ca ∫i una care nu lucreaz„;

— 71% cred c„ cea mai bun„ modalitate pentru ca o femeie s„ devin„ independent„ economic este un loc de munc„;

— 63% au r„spuns c„ studiile universitare sunt Ón mai mic„ m„sur„ importante pentru femei;

— 62% sunt de p„rere c„ b„rba˛ii conduc mai bine afacerile dec‚t femeile.

Œn ceea ce prive∫te reprezentativitatea pe scena politic„ rom‚neasc„, Ón Parlament raportul este 11% femei — 89% b„rba˛i, iar la nivel ministerial de 13% femei — 87% b„rba˛i.

Celor 11% dintre colegele noastre ∫i celor 3 doamne ministru, reprezent‚nd cei 13% la nivel ministerial, doresc s„ le transmit un apel pentru responsabilitate politic„ ∫i social„, un apel prin care le Óndemn s„ con∫tientizeze importan˛a pozi˛iilor ocupate Ón ochii tuturor cet„˛enilor ∫i mai ales ai femeilor pe care le reprezint„ ∫i c„rora le pot da un exemplu de conduit„ ∫i profesionalism.

™i pentru c„ suntem Ón aceste zile de martie, c‚nd femeile sunt Ón centrul aten˛iei, vreau s„ urez tuturor femeilor din Rom‚nia mult„ s„n„tate, putere ∫i perseveren˛„, s„ Ó∫i aleag„ mereu scopuri Ónalte ∫i s„ lupte pentru a le Óndeplini!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

îAlegerile pentru Parlamentul European, examenul seriozit„˛ii noastre Ón fa˛a partenerilor europeni“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Rom‚nia a devenit la 1 ianuarie 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Momentul a fost marcat ca unul cu adev„rat istoric, care a consacrat destinul european al ˛„rii noastre.

Calitatea de membru al Uniunii Europene nu presupune Óns„ numai avantaje, ci ∫i responsabilit„˛i. Una dintre responsabilit„˛i este aceea de a organiza alegerile pentru Parlamentul European, organizarea acestor alegeri fiind testul seriozit„˛ii noastre.

De aceea, alegerile pentru Parlamentul European nu trebuie puse Ón plan secund de niciun alt subiect, fie el referendumul pentru suspendarea pre∫edintelui sau referendumul pentru votul uninominal. Rom‚nia are nevoie de o dezbatere serioas„ pe temele europene, Óntre for˛ele politice, care s„ defineasc„ pozi˛ia ˛„rii noastre fa˛„ de subiectele majore care se discut„ ast„zi Ón cancelariile europene. Rom‚nia are nevoie de un proces riguros de selec˛ie a acelora care ne vor reprezenta Ón Parlamentul European, iar electoratul va trebui s„ c‚nt„reasc„ cu mult„ aten˛ie ofertele fiec„rei for˛e politice Ón parte. Nu Ón ultimul r‚nd, Rom‚nia are nevoie de mobilizarea unui num„r c‚t mai mare de cet„˛eni la vot, Ón ˛ar„ ∫i printre rom‚nii din str„in„tate, obiectiv greu de Óndeplinit Ón condi˛iile organiz„rii simultane a altor dou„ consult„ri populare.

De aceea, Pre∫edintele Rom‚niei trebuie s„ renun˛e la proiectul s„u costisitor de a organiza o consultare popular„ pe marginea votului uninominal, al c„rui rezultat este deja dinainte cunoscut ∫i care, din motive procedurale, nu va avea nicio urmare practic„, alta dec‚t o campanie de imagine Ón favoarea sa. Opozi˛ia trebuie s„ renun˛e la demersul de suspendare a pre∫edintelui, subiect care nu se afl„ nici pe agenda public„, nici pe agenda cet„˛eanului rom‚n. Toate eforturile trebuie concentrate c„tre organizarea alegerilor europene, examenul seriozit„˛ii noastre Ón fa˛a partenerilor europeni.

Declara˛ie politic„: îPericol de cartelizare pe pia˛a energiei!“

Dragi colegi,

Œn contextul crizei politice actuale ∫i al tensiunilor existente dintre pre∫edinte ∫i clasa politic„ rom‚neasc„, m„ simt dator s„ v„ informez ∫i s„ reac˛ionez fa˛„ de faptul c„ activitatea unei comisii de anchet„ parlamentar„ de o importan˛„ deosebit„ trece neobservat„.

Prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 34 din 6 decembrie 2006 a fost instituit„ Comisia de anchet„ parlamentar„ pentru analiza activit„˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului _._

Scopul comisiei formate din 15 membri ai tuturor partidelor parlamentare este efectuarea unui control parlamentar asupra activit„˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, cu mai multe obiective, printre care:

— analiza cauzelor care au condus la distorsionarea pie˛ei de energie ∫i la cre∫terea accelerat„ a pre˛urilor utilit„˛ilor la consumatori;

— verificarea modului de respectare a legalit„˛ii privind achizi˛iile ∫i contractele pentru furnizarea energiei;

— verificarea modului de organizare ∫i finalizare a licita˛iilor la societ„˛ile cu capital de stat ∫i a modului de atribuire a contractelor pentru achizi˛ii de bunuri ∫i servicii, precum ∫i a contractelor pentru furnizarea energiei;

— analiza dezechilibrului creat Ón optimul energetic privind produc˛ia de energie electric„ ∫i termic„, respectiv cre∫terea produc˛iei de energie prin utilizarea hidrocarburilor Ón detrimentul c„rbunelui, respectiv al energiei hidro, cu implica˛ii directe asupra major„rii nejustificate a costurilor la produc˛ia pentru energia electric„ ∫i termic„.

Comisia de anchet„ are multiple posibilit„˛i de informare ∫i interogare, av‚nd Ón vedere c„ la comisie pot fi invita˛i reprezentan˛i ai Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului sau ai institu˛iilor, societ„˛ilor sau autorit„˛ilor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul energetic. De asemenea, comisia poate invita pentru audiere ∫i explica˛ii orice persoan„ care ar avea cuno∫tin˛„ despre o Ómprejurare de natur„ s„ ajute la aflarea adev„rului Ón domeniul care formeaz„ obiectul activit„˛ii comisiei. Œn aceea∫i m„sur„, comisia colaboreaz„ cu un grup de speciali∫ti, urm‚nd a dispune efectuarea unor eventuale expertize.

P‚n„ la acest moment, au fost audia˛i la comisie directorul general al S.C. îHidroelectrica“ — S.A., domnul Traian Oprea, directorul general al Societ„˛ii Na˛ionale îNuclearelectrica“ — S.A., domnul Teodor Chiric„, directorul comercial al îTermoelectrica“, doamna Irina Duic„, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Energiei, domnul Nicolae Opri∫, directorul adjunct al operatorului pie˛ei de energie electric„ — OPCOM, doamna Lumini˛a Lupului, ∫i numeroase alte persoane cu func˛ii de conducere Ón organisme din sfera energetic„.

Œn acest context, sunt de p„rere c„ este necesar ca aceast„ comisie de anchet„ s„ verifice dac„ exist„ tendin˛e de cartelizare a societ„˛ilor private de distribu˛ie a energiei electrice, asem„n„toare cu cele din industria cimentului, care dup„ cum se ∫tie au dus la cre∫terea nejustificat„ a pre˛urilor, cu consecin˛e dezastruoase pentru pre˛urile construc˛iilor.

Judec‚nd dup„ unele manifest„ri ale unor companii private, ale c„ror solicit„ri comune ∫i ac˛iuni legate de alocarea de cantit„˛i mai mari de energie hidro dec‚t cele prev„zute Ón reglement„rile Ón vigoare, de justific„ri comune referitoare la nerealizarea planurilor de investi˛ii ∫i de Óncercarea de Ónl„turare a obligativit„˛ii respect„rii prevederilor legisla˛iei Ón vigoare referitoare la achizi˛iile publice, consider c„ acestea sunt elemente care justific„ aceast„ tendin˛„ ∫i care trebuie verificate de comisia de anchet„.

V„ rog s„ v„ imagina˛i ce ar Ónsemna ca pre˛urile energiei electrice s„ creasc„ dup„ bunul-plac al distribuitorilor, Ón detrimentul consumatorilor ∫i Ón special al popula˛iei, care r„m‚ne captiv„ acestor tendin˛e monopoliste.

Comisia de anchet„ va definitiva ∫i va face public raportul final la Ónceputul lunii aprilie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

îFinan˛area Programului na˛ional de depistare a cancerului de col uterin“

Ministerul S„n„t„˛ii trebuie s„ asigure finan˛area programelor na˛ionale de s„n„tate, printre care unul de maxim interes este cel pentru depistarea cancerelor specifice femeilor, cancerul de col uterin, de pild„.

Suntem deja la Ónceputul lunii martie, iar direc˛iile jude˛ene de s„n„tate Ónc„ nu cunosc cuantumul sumelor pe care le vor putea asigura acestui tip de m„suri preventive.

Este ∫tiut faptul c„ aceste tipuri de cancer, depistate la timp, sunt, Ón mare m„sur„, vindecabile.

Este, de asemenea, ∫tiut c„ s„n„tatea unei Óntregi familii este condi˛ionat„ de s„n„tatea femeii, iar c‚nd aceasta este bolnav„, sunt, practic, bolnavi to˛i ceilal˛i membri ai familiei.

Asum‚ndu-∫i, Ón general, toate responsabilit„˛ile casei, femeia se uit„ pe ea Óns„∫i: are grij„ s„-∫i duc„ copiii, p„rin˛ii sau so˛ul la spital, este grijulie cu soarta acestora, uit‚nd de ea sau spun‚ndu-∫i c„ se va ocupa de propria ei stare de s„n„tate mai t‚rziu, c‚nd toate celelalte treburi vor fi fost terminate.

Dac„ Ón aceste condi˛ii ∫tiute un program na˛ional de depistare a cancerului de col uterin, anemic ∫i Ónc„ nesemnificativ, dup„ p„rerea mea, nu este nici m„car finan˛at la vreme, atunci cum Ó∫i imagineaz„ ministrul s„n„t„˛ii c„ aceast„ boal„ poate fi prevenit„?

Lipsa de seriozitate a acestui tip de m„sur„ politic„, pur ∫i simplu, ∫i nu de politic„ medical„, este revolt„toare!

Rom‚nia este, din p„cate, ˛ara declara˛iilor, a bif„rilor de ac˛iuni pe h‚rtie, a raport„rilor statistice sterile, care nu au nimic de-a face cu realitatea. La Ónceputul lunii martie nu ∫tim dac„ ∫i c‚˛i bani acord„m depist„rii cancerului de col uterin.

Œi cer ministrului s„n„t„˛ii s„ ia m„suri de urgen˛„ pentru ca aceste sume, modeste ∫i care nu pot s„ asigure o depistare semnificativ„ ∫i eficient„ a acestei boli cumplite, dar care au fost destinate acestei opera˛iuni, s„ fie folosite Ón scopul pentru care au fost create.

S„n„tatea oamenilor depinde Ón mod esen˛ial de educarea acestora Ón spiritul controlului medical preventiv, iar statul are obliga˛ia s„ asigure s„n„tatea cet„˛enilor la timp ∫i Ón mod eficient.

Altfel, vom mai citi ∫i anul acesta comunicate Ón care, cu triste˛e oficial„, se constat„ c„ Ón cadrul bolilor care ucid cei mai mul˛i rom‚ni cancerul este pe locul doi.

îDeclara˛ie politic„ privind situa˛ia Televiziunii na˛ionale“

Œn condi˛iile Ón care Televiziunea Rom‚n„ reprezint„ poarta comunic„rii na˛ionale cu privire la subiecte de larg interes, iar concuren˛a media este din ce Ón ce mai acerb„, TVR, reprezentat de o nou„ conducere, a intrat cu voia sau f„r„ voia sa Óntr-o aprig„ discu˛ie public„.

Aceast„ discu˛ie a Ónceput de la un articol fundamentat al unei publica˛ii care a reiterat tratamentul

preferen˛ial care este acordat Televiziunii Rom‚ne, prin achitarea de fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri a taxei TV, sume care sunt v„rsate Ón contul acestei societ„˛i pentru ca s„ beneficiem de servicii de calitate ∫i de emisiuni realizate la nivel european.

Cu toate acestea se pare c„, Ón acest moment, s-au f„cut o serie de dezv„luiri privind direc˛ia acestor fonduri, modul de atribuire a diverselor proiecte, conflictele de interese existente, toate suficient de bine hr„nite din buzunarul bugetarului sau al pensionarului am„r‚t.

Pre∫edintele director general Tudor Giurgiu a ie∫it Ón public Óntr-o conferin˛„ de pres„, anun˛‚ndu-ne c‚teva concedieri din personalul televiziunii, r„spunz‚nd la acuza˛iile din pres„, dar a∫tept„m din partea Domniei Sale mai mult dec‚t at‚t, ∫i anume s„ fac„ complet„ri cu privire la conflictele de interese existente Óntre angaja˛i, interesele lor private sau poate ale companiilor Ón care unii dintre ei sunt ac˛ionari sau manageri.

Apreciem gestul pre∫edintelui director general ∫i vom aprecia ∫i gestul s„u de transparen˛„ Ón privin˛a procesului de atribuire a diverselor proiecte ale Televiziunii Rom‚ne, tocmai pentru a Ónl„tura suspiciunile.

Pentru o mai bun„ imagine a televiziunii publice se impune ∫i un control din partea organelor specializate, pentru o verificare riguroas„ a cheltuirii banilor publici.

C‚t prive∫te demersul conducerii TVR de a solicita majorarea taxei TV cu 50%, men˛ionez c„ nu este cazul s„ se aplice aceast„ m„sur„, at‚ta timp c‚t se poate face dovada proastei gestiuni a fondurilor publice.

Consider„m c„ cet„˛eanul rom‚n nu trebuie s„ suporte prostul management al unei importante institu˛ii publice care are rolul de a-l informa corect, iar cei din fruntea acestor institu˛ii s„-∫i umple buzunarele ∫i s„... îtr„iasc„ bine“!

C‚nd vom avea o televiziune na˛ional„ cu programe care s„ atrag„ publicul telespectator, c‚nd vom avea un management competitiv care s„ gestioneze c‚t mai bine ∫i eficient banul luat din buzunarul cet„˛eanului, atunci vom putea discuta ∫i de o m„rire a taxei TV pentru realizarea de noi proiecte competitive.

P‚n„ la un asemenea ideal, Óns„, solicit„m organelor de control s„ se sesizeze ∫i s„ avem un raport corect al situa˛iei de fapt, iar cei ce au gre∫it s„ r„spund„ conform legilor Ón vigoare.

îLipsa de dileme a celor dou„ Rom‚nii“ Stima˛i colegi,

Œn 2000, ascensiunea rapid„ a extremistului Corneliu Vadim Tudor a pus pentru prima dat„ ˛ara pe jar, iar Rom‚nia s-a v„zut Ómp„r˛it„ Óntre dou„ pozi˛ii de for˛„, fiecare cu interesele sale. A fost probabil primul moment important c‚nd rom‚nii au fost pu∫i Ón fa˛„ cu dilema îr„ului mai mic“, iar re˛eta a fost u∫or speculat„ de strategii politici de mai t‚rziu.

Dup„ episodul telenovelistic Ón care Traian B„sescu, cu lacrimi Ón ochi, a trebuit, spre binele rom‚nilor, s„ candideze la pre∫edin˛ie, pentru a-l scoate pe îdragul“ Stolo de sub ∫antajul pesedist, amicul îB„se“ emitea o judecat„ de valoare care se pare c„ a Ónclinat destul de mult balan˛a votului din 2004 Ón favoarea sa. Cele dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 23

Rom‚nii enun˛ate de Ónvinsul N„stase trebuiau s„ aleag„ Óntre doi fo∫ti servitori ai regimului comunist: unul mai arogant, altul ceva mai simpatic. Rezultatul era garantat.

Se spune c„ solu˛iile de succes deja Óncercate sunt mai sigure, iar dac„ se interpune elementul de originalitate, po˛i da lovitura. De c‚teva luni de zile, Rom‚nia, Ón toat„ complexitatea ei — posturi media, ziare, radiouri, trusturi, anali∫ti, oameni de pe la cozi ∫i familii — a ajuns la o pozi˛ie radical„. Fiecare ∫tie cum este: pro-B„sescu ∫i anti-T„riceanu sau pro-T„riceanu ∫i anti-B„sescu. Neap„rat! Fiecare are argumentele lui fixe Ón sprijinul op˛iunii sale, iar acestea nu pot fi schimbate: omul ∫tie c„ B„sescu are dreptate sau c„ T„riceanu are dreptate, iar cale de Óntoarcere sau vreo ∫ans„ de nuan˛„ nu mai exist„. Orice evolu˛ie ulterioar„ a lucrurilor este interpretat„ prin prisma simpatiei sau antipatiei fa˛„ de cele dou„ personaje politice ∫i nu mai conteaz„ faptele. Dac„ eviden˛a este prea mare, se invoc„ reauacredin˛„, coroborat„ cu teoria conspira˛iei.

Nu vreau s„ mai amintesc cine a declan∫at aceast„ stare de fapt. Cert este c„ pe strad„ sau Ón casele lor oamenii au devenit extrem de agresivi ∫i de radicali, iar contraargumentele nu mai au loc. Rom‚nii duc un mic îr„zboi civil“, de pe pozi˛ii extreme. Œn acest timp, cei care mai au semne de Óntrebare opteaz„ pentru trimisul lui Dumnezeu Ón politic„, domnul Gigi!

Pentru o ˛ar„ este periculos a avea certitudini ∫i a fi lipsit„ de dileme. Pentru un lider politic este u∫or a omorÓ spiritul combativ ∫i a prelua comanda total„. Pentru un lider adev„rat este definitoriu ca din caracteristicile puterii pe care o de˛ine s„ foloseasc„ segmentul de provocare a dialogului. Dar cum nimic nu este Ónt‚mpl„tor ∫i cum nimic nu este nou sub soare, Ón mod sigur va trebui, la urm„torul scrutin preziden˛ial, s„ alegem Óntre doi îsimpatici“: unul care ∫i-a condus oile pe mare ∫i altul care le-a dus la p„∫unat. Are cineva vreo idee care va fi îr„ul mai mic“?!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Subiectul: îIncapacitatea Guvernului de a redresa agricultura rom‚neasc„“

Soarta agricultorilor rom‚ni este una nesigur„, at‚ta vreme c‚t informa˛iile pe care le primesc sunt Óntotdeauna contradictorii.

Actuala guvernare, incapabil„ s„-∫i asume responsabilitatea unor decizii, apeleaz„ la o solu˛ie extrem de convenabil„: pentru orice nedumerire ∫i gre∫eal„, consulta˛i reglement„rile europene.

Cert este faptul c„ Guvernul d„ vina Ón permanen˛„ pe Uniunea European„ pentru toate neÓmplinirile sale.

Trebuie s„ preciz„m un lucru: Uniunea European„ nu ne cere altceva dec‚t s„ respect„m obiectivele ∫i recomand„rile cuprinse Ón Tratatul de aderare. Modalit„˛ile de aplicare la condi˛iile concrete din ˛ara noastr„, o problem„ care ne prive∫te.

Iat„, deci, principala form„ de eschivare la care apeleaz„ Guvernul pentru orice neÓmplinire: de vin„ sunt obiectivele Uniunii Europene!

Œnc„ din primele s„pt„m‚ni ale anului 2007, Rom‚nia ar fi trebuit s„ beneficieze de fonduri europene pentru

dezvoltarea rural„, fonduri la care viseaz„ de at‚ta vreme agricultorii rom‚ni.

De ce nu ne-au revenit aceste fonduri? Pentru simplul motiv c„ Guvernul nu a fost capabil s„ Óntocmeasc„ Planul Na˛ional Strategic, respectiv Programul Na˛ional de Dezvoltare Rural„ care ne-ar fi permis s„ absorbim fondurile europene ce ni se cuveneau.

Din cauza incompeten˛ei celor afla˛i la putere, Rom‚nia nu va Óncasa Ón acest an fonduri pentru agricultur„, dar nu va fi scutit„ de cotiza˛ia anual„ de 1,1—1,2 miliarde euro.

Din p„cate, din cauza politicilor agrare amatoriste, concepute de c„tre oameni nepricepu˛i, Ón intervalul 2007—2013 Rom‚nia va fi incapabil„ s„ absoarb„ cele aproximativ 13 miliarde euro, sume alocate pentru acordarea pl„˛ilor directe unice pe suprafa˛„, c‚t ∫i pentru dezvoltarea rural„. Pierderile vor fi imense, iar Guvernul, lipsit de oameni de meserie, nu poate dec‚t s„ asiste, neputincios, la cele ce se Ónt‚mpl„.

Structurile institu˛ionale care ar trebui deja, la aceast„ dat„, s„ gestioneze fondurile europene, nu sunt func˛ionale, mai precis nu au fost acreditate, lucru ce mi se pare extrem de grav. Pe zi ce trece falimentul agriculturii este tot mai vizibil, iar siguran˛a alimentar„ a rom‚nilor este din ce Ón ce mai amenin˛at„ (vezi ∫i A.N.S.V.A., tarife de control Óntre 50—5.000 euro, oi, caprine, br‚nz„ de oi etc.).

Suntem Ón pragul campaniei agricole de prim„var„, dar agricultorii sunt dezorienta˛i, nu au resurse financiare, nu ∫tiu ce Óns„m‚n˛„ri s„ fac„.

Nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu a fost stabilit„ suprafa˛a eligibil„ a Rom‚niei ∫i nici nu au fost Ónscrise suprafe˛ele agricole Ón registrul fermelor, de∫i data de finalizare a fost ini˛ial 31 martie 2006, apoi 31 decembrie 2006. Explica˛ia acestor nereguli, slab„.

Coordonare din partea Ministerului Agriculturii: superficialitatea speciali∫tilor din teritoriu, care nu ∫i-au Óndeplinit atribu˛iile.

Œn concluzie, agricultura rom‚neasc„ se afl„ Óntr-o stare de confuzie ∫i de derut„, iar Guvernul este incapabil s„-i arate c„ile de redresare ∫i de aliniere la structurile (cerin˛ele) europene.

Bugetul european urmeaz„ a fi discutat. Suma repartizat„ ˛„rii noastre va fi diminuat„ cu 25%, ca urmare a expertizei care a vizat capacitatea institu˛ional„ a Rom‚niei de atragere ∫i cheltuire a celor 13 miliarde euro.

Incompeten˛„ sau rea-voin˛„ din partea factorilor responsabili? Indiferent de r„spuns, cei vinova˛i trebuie s„ pl„teasc„, mai precis s„ fie lega˛i pentru tr„darea intereselor ˛„rii.

Declara˛ie politic„: îGhiveciul rom‚nesc...“ Stima˛i colegi,

Dac-ar fi fiara un ghiveci de flori, n-ar fi tocmai r„u... Dar, din p„cate, fiara nu-i un ghiveci de flori! Da, a˛i ghicit, nu m„ refeream (Ón titlu) la ghiveciul de flori, ci la ghiveciul... cel„lalt! ™i ca s„ fiu Ón ton cu fiara, fac un ghiveci de opinie...

P.S.D., organiza˛ia Bucure∫ti, ∫i-a ales pre∫edintele... Reprezentativ! îSunt produsul dumneavoastr„“, a declarat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 proasp„tul pre∫edinte. Marian Daniel Vanghelie, pentru cine Ónc„ n-a aflat! Eu cred c„ are dreptate. Lucrurile stau chiar a∫a. Dac„ e bine, dac„ e r„u, nu ∫tiu ∫i nu-i treaba mea. Este treaba lor ∫i, Ón definitiv, probabil c„ votul a fost influen˛at de îzicerile“ pre∫edintelui de onoare al P.S.D.-ului, domnul Ion Iliescu: îVanghelie ar trebui s„ vorbeasc„ mai pu˛in ∫i n-ar fi r„u ca Ón urm„torii cinci ani s„ Ónceap„ — ∫i s„ termine! — o facultate...“ Dac„ ar fi s„-l parafrazez pe Iliescu a∫ spune: mai pune˛i m‚na pe carte, b„ie˛i, ∫i abia dup„ aceea vorbi˛i! Nu de alta, dar m„car s„ ∫ti˛i ce vorbi˛i!

Parlamentul a ini˛iat, la solicitarea aceluia∫i P.S.D., procedura de suspendare a domnului pre∫edinte Traian B„sescu. Constat, ∫i cu acest prilej, c‚t de util devine acela∫i Óndemn: B„ie˛i, Ónainte de a vorbi, pune˛i m‚na pe carte ∫i mai citi˛i!

Unii chiar o fac, dar, vai!, abia dup„ ce au deschis gura... Œn secunda urm„toare cu to˛ii suntem martorii modului (ne)pl„cut Ón care-i surprinde Constitu˛ia, regulamentele ∫i legile. Mira˛i de ceea ce afl„, Óncearc„ s„ fac„ interpret„ri care mai de care mai originale, etal‚ndu-∫i maxima lor (in)competen˛„ ∫i (i)responsabilitate...

Tot Parlamentul dezbate, la solicitarea domnului pre∫edinte Traian B„sescu, oportunitatea demar„rii unui referendum privind îvotul uninominal“. Trec‚nd peste îam„nuntul“, nu foarte important, c„ nu exist„ vot uninominal, ci doar sisteme de alegeri Ón circumscrip˛ii uninominale, constat„m c‚t de îdoc˛i“ devin cei care, pe ultima sut„ de metri, au reu∫it s„ mai frunz„reasc„ c‚teva pagini de specialitate. Faptul c„ expertiza Óntr-un domeniu ˛i-o asigur„ doar o cultur„ solid„, iar nu o spoial„ f„cut„ pe fug„ ∫i din c‚nd Ón c‚nd, nu mai conteaz„ atunci c‚nd cel ascultat nu este cel care are argumentele solide, ci cel care strig„ mai tare sau cel care c‚nt„ Ón cor. Parc„ ne-am obi∫nuit s„ nu ne mai intereseze fondul — adev„rul demonstrat, soliditatea argumentelor ∫i logica lucrurilor! —, ci doar forma, sclipiciul ∫i spectaculosul. Recunosc, seriozitatea, sobrietatea unui discurs plictise∫te! Dar nu m„ ab˛in s„ nu m„ Óntreb: devenim mai performan˛i dac„ ne complacem Óntr-un joc al mediocrit„˛ii ∫i al ierarhiilor viciate?

Zilele trecute aflam, oare cu surprindere(?), c„ pentru a ob˛ine contracte cu statul unele firme dau mit„. Iat„ secretul lui Polichinelle! A∫tept, poate ca ∫i dumneavoastr„, ca institu˛iile abilitate s„ fac„ lumin„ ∫i s„ sanc˛ioneze infrac˛iunile de dare ∫i luare de mit„, c„ci, har Domnului, legisla˛ie avem! Subliniez: Parlamentul ∫i-a f„cut datoria, a instituit regulile necesare ∫i trebuie doar ca puterea (independent„!) judec„toreasc„ s„ le aplice... Sper s„ nu asist„m, din nou, la eterna plasare a vinov„˛iei Ón zona Parlamentului, doar pentru c„ institu˛iile care trebuie s„ aplice legea nu catadicsesc s„ citeasc„ legile, s„ le Ón˛eleag„ ∫i s„-∫i fac„ datoria.

A∫ putea s„ continuu cu temele actuale ∫i reac˛ia societ„˛ii. Dar constat, ∫i cu acest prilej, c„ sunt parte a unei minorit„˛i care are alte preocup„ri: m„ intereseaz„ construc˛ia institu˛ional„ necesar„ absorb˛iei fondurilor europene (cele circa 30 de miliarde de euro pentru exerci˛iul financiar 2007—2013), m„ preocup„ strategia postaderare ∫i crearea condi˛iilor pentru cre∫terea durabil„

(at‚t de necesar„ reducerii decalajului de competitivitate care ne separ„ de ˛„rile cu nivel de trai ridicat), m„ doare c„ mai bine de ∫ase milioane de cet„˛eni (pensionarii!) nu mai ∫tiu c‚nd pensia lor va fi suficient„ pentru a le asigura un trai decent, dup„ o via˛„ de munc„, vreau ca tinerilor s„ li se asigure o educa˛ie util„, s„ dob‚ndeasc„ acele cuno∫tin˛e ∫i abilit„˛i care s„ le permit„ valorificarea la maximum a poten˛ialului pe care fiecare Ón parte Ól are, Óntr-un sistem al ∫anselor egale, dar ∫i al accesului egal la resurse. M„ doare s„ constat c„, atunci c‚nd Óncerc s„ explic c„ ∫ansa noastr„ este s„ ne form„m o resurs„ uman„ calificat„ care s„ dispun„ de un Ónalt standard de s„n„tate ∫i de tehnologii capabile s„ produc„ valoare ad„ugat„ mare, Ómi pierd interlocutorii. Pu˛ini, chiar foarte pu˛ini Ón˛eleg c„ investi˛ia pe termen lung trebuie f„cut„, prioritar, Ón s„n„tate, educa˛ie, cercetare-dezvoltare ∫i inovare. Nu f„r„ regret constat ∫i de ce se Ónt‚mpl„ acest lucru: pentru a le Ón˛elege pe acestea toate, este nevoie de o anumit„ cultur„, solid„, nu spoial„, ∫i de ceva special, s„-˛i pese cu adev„rat de ceea ce se va Ónt‚mpla m‚ine-poim‚ine, nu doar de spectacolul de tip îcirc“ al zilei de ast„zi.

îDe ce trebuie s„ se ˛in„ euroalegeri Ón 13 mai?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultima vreme s-a Ónregistrat pe scena politic„ rom‚neasc„ o r„sturnare de situa˛ie ciudat„. Œntr-o prim„ etap„, toate partidele parlamentare au c„zut de acord ca alegerile pentru Parlamentul European s„ se desf„∫oare Ón data de 13 mai a.c. Am asistat la un consens foarte rar Ónt‚lnit la clasa politic„ din Rom‚nia ∫i demn de aplaudat. Dup„ foarte scurt timp, trei partide — P.S.D., P.R.M. ∫i P.C. — ∫i-au schimbat brusc atitudinea ∫i au solicitat am‚narea pentru la toamn„ a alegerilor. Ce a determinat aceast„ piruet„ politic„ este greu de Ón˛eles. Un ipotetic referendum pentru demiterea pre∫edintelui Rom‚niei ∫i un negociabil, ca dat„ de programare, referendum pentru introducerea sistemului uninominal Ón Codul electoral nu pot constitui motive foarte serioase pentru a solicita, imperativ am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European. Procente sub a∫tept„ri Ón diverse sondaje de opinie nu reprezint„, de asemenea, un impediment pentru a te alinia la timp la startul euroalegerilor, Ón condi˛iile Ón care toate partidele parlamentare au suferit deficite de procente. Œn plus, pe orice lider politic din cele trei partide Ól Óntrebi, Ó˛i spune c„ nu are Óncredere Ón sondaje, c„ sunt tenden˛ioase, contraf„cute sau Ón beneficiul celor care le-au comandat. ™i atunci de ce se cere am‚narea? S„ nu fie preg„tite partidele din opozi˛ie pentru aceste alegeri? Argumentul nu este viabil, pentru c„ gradul de preg„tire sau nonpreg„tire este acela∫i la toate partidele.

S„ fie teama de ascensiunea Ón sondaje a partidului condus de patronul echipei îSteaua“? Greu de crezut, pentru c„ Ón situa˛ia Ón care cifrele din sondaje sunt reale Ón ceea ce prive∫te P.N.G. — personal am Óns„ unele Óndoieli — ele nu se vor materializa ∫i Ón voturi, conform procentelor din sondaje, pentru c„ o forma˛iune politic„ f„r„ o structur„ puternic„ Ón teritoriu, a∫a cum este P.N.G., nu are ∫anse mari la un scrutin oficial.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 S„ fie vorba de o ∫ican„ a opozi˛iei la adresa Executivului? Greu de presupus, pentru c„ opozi˛ia are numeroase alte solu˛ii de a ∫icana puterea. ™i atunci, care este mobilul real al cererii de am‚nare? Œmi este foarte greu s„ dau un r„spuns la aceast„ Óntrebare.

Œn schimb, pot s„ r„spund la alta: de ce este necesar ca alegerile pentru Parlamentul European s„ se desf„∫oare la data stabilit„ de comun acord de toate partidele parlamentare?

Œn primul r‚nd, la ora actual„, Parlamentul na˛ional func˛ioneaz„ Ón general cu un num„r de 35 de senatori ∫i deputa˛i Ón minus ∫i s-au Ónregistrat situa˛ii c‚nd, pentru c‚teva voturi, un proiect de lege nu a trecut. Chiar dac„ cei 35 de reprezentan˛i ai Rom‚niei Ón Parlamentul European au statut similar ∫i drepturi egale cu colegii lor din celelalte 26 de state din Uniunea European„, totu∫i, exist„, Ón ceea ce ne prive∫te, o stare de disconfort, din cauz„ c„ noi nu am fost valida˛i Ón urma unui proces electoral. Evident, nu este un impediment pentru activitatea pe care o desf„∫ur„m Ón Parlamentul European, dar, este mult mai bine ca starea de provizorat s„ se termine.

Desf„∫urarea alegerilor Ón luna mai reprezint„ un avantaj fa˛„ de o eventual„ decalare pentru o lun„ de toamn„. Œn primul r‚nd, participarea la urne ar fi sensibil mai mare acum, Ón prim„var„, dec‚t la toamn„. Rom‚nii sunt Ónc„ relativ pu˛in informa˛i cu cerin˛ele ∫i standardele Uniunii Europene. Campania electoral„ pentru euroalegeri reprezint„, totodat„, ∫i un excelent prilej de informare a cet„˛enilor privind perceptele Uniunii Europene. ™i informarea popula˛iei cu c‚t se face mai repede, cu at‚t este mai productiv„.

Este posibil ca Ón toamn„ s„ fie nevoie de o pozi˛ie de calendar pentru organizarea unui referendum pentru modificarea Constitu˛iei, modificare imperios necesar„ odat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. ™i dou„ astfel de evenimente majore — euroalegerile ∫i revizuirea Constitu˛iei — este greu s„ se desf„∫oare Óntr-un interval scurt de timp, mai ales c„ Ón ceea ce prive∫te referendumul privind revizuirea Constitu˛iei exist„ obligativitatea unei anume prezen˛e la urne, pentru valabilitate. ™i, se ∫tie, Ón cazul unor scrutinuri repetate la un interval scurt de timp, exist„ riscul unui absenteism major.

Nu Ón ultim„ instan˛„, desf„∫urarea alegerilor Ón luna mai va reprezenta pentru toate partidele politice din Rom‚nia cel mai bun prilej de evaluare a for˛elor proprii. ™i cred c„ este mai bine s„ ai la dispozi˛ie un an ∫i jum„tate p‚n„ la viitoarele alegeri na˛ionale pentru repararea unor defec˛iuni politice, dec‚t un an de zile Ón cazul Ón care euroalegerile se vor am‚na pentru toamn„.

îRom‚nia, cea mai s„rac„ ˛ar„ din Uniunea European„“

Dincolo de orice logic„ normal„, Rom‚nia nu este numai cel mai s„rac membru al U.E., al„turi de Bulgaria, dar ∫i locul Ón care turbulen˛ele politice au c„p„tat un caracter permanent. De multe ori, rom‚nii au sentimentul c„ la Bruxelles ori nu se cunoa∫te cu exactitate ceea ce se Ónt‚mpl„ la noi, ori mai-marii europeni ne las„ Ón

mocirla noastr„ d‚mbovi˛ean„, cu aceste obiceiuri politice balcanice greu de abandonat.

O statistic„ recent„ enumera, printre noile state membre, dou„ regiuni — una Ón Cehia, Praga, ∫i cealalt„ Ón Slovacia, Bratislava — aflate printre cele bogate Ón cadrul Uniunii. Toate celelalte zone care au cel mai mic P.I.B. pe cap de locuitor se afl„ Ón Bulgaria, Polonia ∫i, mai ales, Ón Rom‚nia, care de˛ine 24% din s„r„cia Uniunii, opt regiuni dintre Dun„re ∫i Carpa˛i afl‚ndu-se sub 75% din media european„.

Bruxellesul vrea s„ aloce noilor state intrate Ón Uniune 177 miliarde de euro fonduri de convergen˛„ ∫i 50 miliarde de euro fonduri de coeziune, ultimele pentru ˛„rile ceva mai r„s„rite. Ne Óntreb„m, Ón aceste condi˛ii, ce soart„ va avea partea ce ni se cuvine din aceast„ sum„ imens„ Ón condi˛iile Ón care — ca la noi, la nimeni! — de doi ani Óncoace tot Óntr-un scandal politic o ˛inem. Cel mai mare sprijin pe care Comisia European„ ∫i Parlamentul European ni-l pot da Ón acest moment este s„ trateze cu obiectivitate clasa politic„ rom‚neasc„, indiferent dac„ este vorba de putere sau de opozi˛ie, s„ vegheze asupra vendetei menite s„ asigure perpetuarea la putere a unei mafii economico-financiare extrem de puternice ∫i de periculoase, generatoare de corup˛ie la cel mai Ónalt nivel.

Bruxellesul ∫i Strasbourgul trebuie s„ se asigure c„ Ón Rom‚nia vor avea loc alegeri libere ∫i corecte, s„ Ón˛eleag„ faptul c„ instrumentul cel mai par∫iv prin care se Óncearc„ ∫i ast„zi r„sturnarea imaginii exacte a unor personalit„˛i ∫i partide politice Ól constituie sondajele de opinie, pe c‚t de mincinoase, pe at‚t de nocive pentru viitorul acestei ˛„ri.

Comisia European„ a avut curiozitatea s„ vad„ ∫i care sunt locuitorii ferici˛i ai b„tr‚nului continent. Aici Ói Óntrecem pe bulgari, dar suntem departe de nem˛i, italieni sau francezi. ™omajul, costul vie˛ii, pensiile, ca ∫i incertitudinea unui loc de munc„, stresul, Ón general, provoac„ Óngrijor„rile cele mai mari.

Anali∫tii str„ini observ„ cu tot mai mult„ acuitate c„ de la 1 ianuarie 2007, c‚nd Rom‚nia a devenit membr„ a Uniunii Europene, primul-ministru ∫i pre∫edintele nu Ó∫i ascund divergen˛ele de vederi. Deja s-a ajuns la punctul Ón care nu mai este posibil ca ei s„-∫i exercite func˛iile Ón tandem, disputele dintre cei doi Óncep‚nd, Ón sf‚r∫it, s„ supere ∫i Bruxellesul.

Rom‚nia este v„zut„ azi Ón lume Ón dou„ ipostaze paradoxale: ori e vorba de un Rai, cum este acel sat muscelean coco˛at pe dealuri, Ma˛„u, unde deasupra caselor de lemn Óncrustat se v„d c„pi˛ele de f‚n Ónconjurate de flori ∫i de garduri f„cute pentru prieteni, ori e mahalaua, unde lumea se mai adun„, c‚nd ∫i c‚nd, pe banca de la poart„, ca s„ pun„ ˛ara la cale, a∫a, de florile m„rului, o mahala din care nu lipsesc mai ales in∫ii din buricul t‚rgului, care fac politic„ prin fel de fel de palate.

Lumea se uit„ ca la teatru, fiindc„ Rom‚nia a ajuns o imens„ scen„ buf„, pe care se joac„, la matineu ∫i seara, tragicomedii, Ón distribu˛ii dintre cele mai ciudate. Nici nu se termin„ bine o reprezenta˛ie scandaloas„ Óntre putere ∫i opozi˛ie, c„ te treze∫ti Ón fa˛a unui spectacol ∫i mai grotesc, oferit de khmerii portocalii. Aceasta este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Rom‚nia, scria cotidianul britanic îThe Times“, cel mai nou ∫i mai s„rac membru al U.E. ∫i presupus c„min al lui Dracula, al vampirilor ∫i al valului de ˛igani, ho˛i ∫i imigran˛i ilegali care s-ar Óndrepta spre Marea Britanie.

Nu-mi iese din minte imaginea idilic„ pe care ziaristul Martin Flecther, de la îThe Times“, o transmitea Europei despre acel sat muscelean cu vedere spre o vale ad‚nc„ ∫i, mai departe, spre p„durile ∫i v‚rfurile Ónz„pezite ale Carpa˛ilor, raiul lupilor, al ur∫ilor, al caprelor negre ∫i al porcilor s„lbatici. Acolo unde aerul hibernal este pigmentat cu iz de fum ∫i miros de b„legar, iar Ón calea t„cerii nu stau dec‚t tal„ngile, beh„itul oilor ∫i c‚ntecul din zori al coco∫ilor. Din nefericire, acest sat patriarhal, aflat la 2.000 de kilometri de Londra, Óncepe s„ vin„ Ón contradic˛ie cu etichetele U.E. Este un paradis pe cale de dispari˛ie.

La Ma˛„u lumea vorbe∫te nu tocmai europene∫te despre ˛igani ∫i homosexuali, cei 400 de fermieri de aici sunt atipici, ˛uica ∫i br‚nzeturile lor renumite vor trebui s„ se armonizeze cu agricultura organic„ a continentului, cele dou„ Óntreprinderi din zon„ — minele de c„rbuni ∫i fabrica de autoturisme — au fost Ónchise, iar cei tineri pleac„ mai ales spre partea de suflet latin a continentului Ón c„utarea unor rosturi. De S‚mb„ta mor˛ilor oamenii p„reau Ómp„ca˛i cu trecutul, cu natura ∫i cu ei Ón∫i∫i. C‚t va mai fi a∫a? Probabil c„ nici Bruxellesul n-o ∫tie prea bine.

Aceasta este Rom‚nia de ast„zi, cu scandaluri politice interminabile, cu un ministru de externe demisionar ∫i o candidatur„ neagreat„, cu referendumuri ∫i suspansuri legate de alegerile pentru Parlamentul European, cu un pre∫edinte pe cale de a fi suspendat, cu o lips„ condamnabil„ de respect fa˛„ de Parlament — Ón Consiliile de administra˛ie de la Radio ∫i Televiziunea public„, un partid aflat la putere ∫i ∫eful statului n-au reprezentan˛i, ∫i asta nu deranjeaz„ pe nimeni —, cu manipul„ri grosolane ale opiniei publice prin intermediul unor sondaje care au stabilit deja scorurile politice, cu o lips„ de preocupare sfid„toare pentru dezvoltarea infrastructurii ∫i a autostr„zilor.

O Rom‚nie care risc„ s„ r„m‚n„, Ón Irak, fidel„ unei coali˛ii cu... un singur membru. Europenii vorbesc despre orhideea Carpa˛ilor, iar rom‚nii nu ∫tiu cum s„-∫i duc„ traiul de azi pe m‚ine.

Declara˛ie politic„: îTezaurul rom‚nesc de la Moscova cere ajutor!“

La 5 noiembrie 1916, Rom‚nia intr„ Ón r„zboi de partea Antantei, iar Ón decembrie Bucure∫tiul cade sub asediu. Œn aceast„ situa˛ie, autorit„˛ile se refugiaz„ Ón Moldova, Capitala ˛„rii fiind mutat„ la Ia∫i, iar prin decretul nr. 3.120 se hot„r„∫te ∫i str„mutarea sediului B.N.R. la Ia∫i ∫i evacuarea Tezaurului acesteia Ón Rusia.

Problema Tezaurului evacuat Ón Rusia este una dintre cele mai controversate discu˛ii, care a cunoscut diferite r„sturn„ri de situa˛ii ∫i care nici ast„zi nu este Ón totalitate clarificat„.

Expediat la Moscova prin dou„ transporturi, Tezaurul rom‚nesc cuprinde Tezaurul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, reprezent‚nd 93,3 tone de aur, Ón lingouri ∫i monede,

precum ∫i numerar, ∫i diferite depozite ale Casei de Depuneri, obiecte istorice de valoare (Óntre care îClo∫ca cu pui“), obiecte artistice, documente de arhiv„, titluri de valori. Œn total, valoarea cumulat„ a celor dou„ transporturi era, Ón 1917, de 9.416.417.177,33 lei aur.

Ast„zi este dificil s„ se fac„ o evaluare exact„. De pild„, din cele 93 de tone aur ale B.N.R., 91 sunt Ón monede, care au acum o dubl„ valoare: pe de o parte este valoarea lor Ón aur, iar, pe de alta, cea numismatic„, fapt care le spore∫te valoarea. Pre˛ul de pia˛„ al bijuteriilor Reginei Maria sau a operelor de art„ (tablouri, icoane etc.) este, de asemenea, greu de stabilit. De-a lungul vremii, U.R.S.S. a restituit Rom‚niei — Ón 1934 ∫i 1956 — o mic„ parte din Tezaurul rom‚nesc confiscat de c„tre guvernul sovietic Ón 1918. Atunci, autorit„˛ile de la Moscova declaraser„ c„ Tezaurul, îintangibil“ pentru îoligarhie“, va fi restituit poporului rom‚n.

Aflat Ón prima sa vizit„ la Moscova, Ón anul 1965, Ón calitate de secretar general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceau∫escu a abordat, printre altele, ∫i problema Tezaurului rom‚nesc dat spre p„strare Imperiului Rus Ón anii 1916— 1917. Atunci, ca o evaluare a celor discutate, L. I. Brejnev a spus c„ înu e vorba despre 93.000 kilograme de aur (estimare f„cut„ la acea vreme de ru∫i), ci de o problem„ politic„“.

Se pare c„ tot o problem„ politic„ a r„mas ∫i Ón momentul de fa˛„, dar o problem„ politic„ de care nimeni pare s„ nu Ó∫i mai fac„ nicio grij„. Nici Pre∫edin˛ia, ∫i nici Executivul nu au nicio pozi˛ie concret„, arunc‚nd vina de la Palatul Cotroceni la Palatul Victoria ∫i invers.

Domnul Traian B„sescu afirma, acum mai bine de o s„pt„m‚n„, pe 19 februarie a.c., c„ nu agreeaz„ ideea pl„˛ii Ón avans a 2 milioane de dolari pentru o firm„ privat„ (îProfact“ — S.R.L.) care s„ recupereze Tezaurul rom‚nesc de la Moscova, ci va prefera canalele oficiale create Ón rela˛ia cu Rusia.

Despre aceast„ problem„, istoricul Ioan Scurtu, pre∫edintele din partea rom‚n„ al Comisiei Ónfiin˛ate Ón 2003 pentru studierea problemei tezaurului, crede c„ îIdeea pl„˛ii pentru Tezaurul de la Moscova este o diversiune!“ Tot Domnia Sa este de p„rere c„ problema restituirii tezaurului nu are un caracter ∫tiin˛ific, ci mai degrab„ unul politic, subliniind faptul c„ dac„ rela˛iile dintre cele dou„ ˛„ri vor fi bune va dura pu˛in, Óns„ Ón momentul de fa˛„ contextul acestora nu este unul foarte pozitiv.

Rezultatele Comisiei comune de interes public, Ónvestit„ Ón baza Declara˛iei comune a mini∫trilor afacerilor externe din data de 4 iulie 2003, care îs„ se ocupe de studierea problemelor izvor‚te din istoria rela˛iilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului rom‚nesc“, sunt la ora actual„ necunoscute Parlamentului Rom‚niei, Ón ace∫ti aproape 4 ani av‚nd loc o Ónt‚lnire preliminar„ (18—20 mai 2004, la Moscova), dou„ sesiuni plenare (19—21 octombrie 2004 la Bucure∫ti ∫i 21—22 iunie 2005 la Moscova) ∫i o ultim„ reuniune de lucru Ón perioada 4—6 aprilie 2006, tot la Moscova. Œn rest, discre˛ie total„.

Din informa˛iile mele, aceast„ comisie nu are buget, nu are un sediu, nu are un program concret de lucru, nu are un regim de subordonare, deci niciun progres vizibil.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Obiectul muncii este relativ confuz, practic, comisia nu mai lucreaz„. Œn acest context, e greu de Ón˛eles cum se va rezolva problema, pentru c„, pe de alt„ parte, premierul C„lin Popescu-T„riceanu afirm„ c„ autorit„˛ile de la Moscova au subliniat faptul c„ singurul organ Ómputernicit s„ discute problema tezaurului este Comisia comun„ Ónfiin˛at„ la 4 iulie 2003.

A∫adar, r„m‚ne un mister Ón atribu˛iile cui intr„ s„ fac„ un demers real Ón vederea Óntoarcerii Tezaurului rom‚nesc, dar Ón calitate de membru al Parlamentului Rom‚niei mie nu mi-e indiferent. Nu mi-e indiferent pentru c„ r„spunsul la aceast„ Óntrebare intereseaz„ Óntregul popor rom‚n, iar cele dou„ institu˛ii implicate direct Ón acest demers, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul, manifest„ o t„cere mai mult dec‚t dubioas„. P‚n„ c‚nd?!

Doamn„ pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cu am„r„ciune constat c„ avem cea mai slab„ conducere la Camera Deputa˛ilor. Neputin˛a, lipsa de experien˛„, nep„sarea sau sfidarea deputa˛ilor, care s„ fie cauza?! Nu ∫tiu exact r„spunsul, dar sper c„, Ón urma acestei declara˛ii, lucrurile se vor mi∫ca Ón bine.

Am cerut Ón scris Camerei Deputa˛ilor s„ rezolve problema microbuzelor ce a∫teapt„ parlamentarii Ón apropierea G„rii de Nord. Plou„, ninge, bate v‚ntul, e∫ti obligat s„ ocole∫ti pe la semafoare ∫i s„ identifici pe un trotuar al„turat vreun microbuz care a∫teapt„ deputa˛ii. Chiar nu se poate identifica un loc mai apropiat? Chiar nu v„ pas„, domnilor? Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, ce p„rere ave˛i? Cred c„ nu merit„m aceast„ b„taie de joc Ón fiecare zi de luni, mai ales c„ venim de la distan˛e mari.

Am cerut conducerii Camerei Deputa˛ilor eliberarea de legitima˛ii de acces Ón cl„direa Parlamentului pentru cei care lucreaz„ ca voluntari la Biroul parlamentar ∫i la comisie. Nu s-a auzit Ónc„ de institu˛ia voluntariatului? Invent„m noi roata? Sau r„spunsurile de la Biroul permanent nu sunt reale? Dac„ ele sunt reale e foarte grav ∫i cred c„ suntem angaja˛i spre o direc˛ie ∫i optic„ gre∫it„.

Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor trebuie s„ se Óngrijeasc„ ∫i s„ creeze condi˛iile optime de lucru, s„ u∫ureze munca deputa˛ilor, ∫i nu s„ creeze restric˛ii.

Se cheltuiesc bani grei pe tot felul de lucruri ∫i bunuri, dar nimeni nu se g‚nde∫te c„ la comisii sunt prea pu˛ine ma∫ini fa˛„ de num„rul deputa˛ilor. La Senat, comisiile sunt mai mici ∫i au c‚te dou„ autoturisme. La noi, comisii mai stufoase ∫i autoturisme pu˛ine, adic„ doar c‚te unul. Œncerca˛i s„ vede˛i cum Ói poate deservi doar o ma∫in„ pe to˛i membrii comisiei.

C‚t prive∫te revista presei, cotidianul îTricolorul“ nu apare cu materialele expuse de domnii deputa˛i, de∫i la barometrul de opinie este trecut Ón r‚ndul ziarelor monitorizate. Cei de la revista presei spun c„ ar fi primit indica˛ii Ón acest sens. De la cine ∫i de ce?

Cred sincer c„ aceast„ declara˛ie Ó∫i va g„si ecoul ∫i lucrurile vor fi rezolvate de cei Ón drept.

îBatjocorirea istoriei na˛ionale trebuie s„ Ónceteze!“

O serie de mijloace de informare Ón mas„, cu aplecare ∫i spre problemele serioase ∫i grave ale societ„˛ii rom‚ne∫ti — nu doar spre frivolit„˛ile ce ne sunt impuse tot mai agresiv — a atras, Ón ultima vreme, aten˛ia asupra batjocurii la care sunt supuse unele simboluri esen˛iale ale demnit„˛ii na˛ionale. Din p„cate, Ón fa˛a ve∫tilor ∫ocante c„ sunt batjocorite locurile de veci ale eroilor neamului, autorit„˛ile rom‚ne Óndrituite s„ ac˛ioneze fie au r„mas indiferente, fie s-au ar„tat neputincioase, at‚t Ón cazul profan„rilor s„v‚r∫ite Ón interiorul grani˛elor actuale ale ˛„rii, c‚t ∫i Óntre fruntariile istorice ale Rom‚niei Mari.

Doresc s„ semnalez reac˛ia extrem de palid„, practic formal„, a Ministerului de Externe fa˛„ de sacrilegiul s„v‚r∫it de separati∫tii transnistreni la Tighina. Pentru a distruge orice urm„ de prezen˛„ rom‚neasc„ Ón vechea cetate a domnilor Moldovei, autorit„˛ile nelegitime din zon„ s-au dedat la un act de o barbarie incalificabil„. Cimitirul îGeneral Dragalina“, Ón care se aflau r„m„∫i˛ele p„m‚nte∫ti a aproape 400 de solda˛i rom‚ni c„zu˛i pentru reÓntregirea patriei, a fost ras de pe fa˛a p„m‚ntului. Buldozerele au distrus mormintele, au fost smulse ∫i aruncate crucile, iar peste osemintele eroilor rom‚ni se arunc„ tone de p„m‚nt. Œn acel loc, urmeaz„ s„ fie ridicat un mausoleu dedicat îsoldatului sovietic eliberator“ al Basarabiei de sub ceea ce propaganda de inspira˛ie sovietic„ nume∫te îjugul fascist rom‚nesc“.

Œn aceste condi˛ii, Ministerul de Externe de la Bucure∫ti a cerut ambasadei noastre de la Chi∫in„u s„ solicite, la r‚ndu-i, autorit„˛ilor Republicii Moldova s„ intervin„ pentru Óncetarea ac˛iunilor provocatoare de la Tighina. Dar e bine ∫tiut faptul c„ teritoriul respectiv scap„ jurisdic˛iei Chi∫in„ului, drept urmare, demersul diploma˛iei rom‚ne este absolut formal.

La r‚ndul s„u, Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor, institu˛ie r„spunz„toare de ocrotirea memoriei Ónainta∫ilor no∫tri, s-a dovedit la fel de neputincios Ón fa˛a acestei situa˛ii, dup„ cum reiese at‚t din informarea prezentat„ de directorul s„u Ón fa˛a Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ de la Camera Deputa˛ilor, precum ∫i din comunicatul dat publicit„˛ii, zilele trecute, Ón urma vizitei Óntreprinse dincolo de Prut de o delega˛ie din partea oficiului. Din cauza situa˛iei de pe Nistru, Óns„, a fost imposibil„ deplasarea la Tighina, pentru o documentare la fa˛a locului. Drept urmare, ∫eful administra˛iei municipale de la Tighina poate afirma nestingherit, Ón continuare, c„ Óndep„rtarea crucilor ∫i nivelarea mormintelor din Cimitirul îGeneral Dragalina“ nu sunt altceva dec‚t expresii ale îatitudinii grijulii fa˛„ de memoria ∫i r„m„∫i˛ele p„m‚nte∫ti ale celor mor˛i“, dup„ cum, foarte pios, se exprima acest lider local.

™i mai Óngrijor„tor Óns„ mi se pare faptul c„ profan„ri de acest gen nu se petrec doar dincolo de grani˛ele actuale. Din Mausoleul de la M„r„∫ti au disp„rut sicriele Ón care-∫i dormeau somnul de veci doi dintre eroii Primului R„zboi Mondial: mare∫alul Alexandru Averescu, conduc„torul armatei rom‚ne Ón luptele de pe frontul M„r„∫ti—M„r„∫e∫ti—Oituz ∫i, ulterior, prim-ministru al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Rom‚niei, ∫i generalul Arthur V„itoianu, fost ministru de r„zboi. Œnmorm‚nta˛i Ón mausoleul Ón„l˛at pe locul unde trupele noastre au spart frontul german Ón vara anului 1917, cei doi eroi au, iat„, parte de o posteritate care ne ridic„ serioase semne de Óntrebare Ón leg„tur„ cu putin˛a noastr„ de a ne ar„ta demni de pilda lor glorioas„. A fost nevoie, din p„cate, s„ fie furat sicriul unuia din cei trei mare∫ali din istoria Armatei Rom‚ne pentru a ie∫i la iveal„ starea avansat„ de degradare Ón care se afl„ toate mausoleele din Triunghiul mor˛ii, M„r„∫e∫ti—M„r„∫ti— Oituz, l„sate Ón paragin„, dup„ 1990, la fel ca multe alte asemenea monumente din cuprinsul ˛„rii.

Iat„, a∫adar, c„, deopotriv„ cu batjocorirea istoriei noastre de c„tre str„ini, trebuie s„ ne revolte dispre˛ul autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de jertfa miilor de solda˛i c„zu˛i pentru ˛ar„.

Lansez un apel tuturor celor r„spunz„tori s„ ia m„suri concrete pentru a stopa batjocorirea istoriei ∫i a demnit„˛ii na˛ionale! Nep„sarea ∫i neputin˛a trebuie s„ Ónceteze! Flac„ra amintirii vremurilor de b„rb„˛ie ∫i onoare rom‚neasc„ trebuie p„strat„ cu sfin˛enie ∫i dus„ mai departe!

îDA pentru euroalegeri, NU pentru referendumuri“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Parcurgem Ón aceste zile o stare de agita˛ie politic„ f„r„ precedent. De∫i ne afl„m Ón fa˛a unei premiere politice pentru Rom‚nia, alegerile pentru Parlamentul European, exist„ pozi˛ii pro ∫i contra organiz„rii acestor alegeri la data stabilit„ de Guvern, 13 mai. Nu am dreptul s„ m„ amestec Ón problemele politice interne ale altor partide ∫i din aceast„ cauz„ nu voi comenta de ce unele forma˛iuni politice nu mai agreeaz„ data de 13 mai pentru alegerile europene. Am s„ comentez Óns„ altceva: o serie de declara˛ii ap„rute Ón mass-media, precum ∫i comentariile unor publici∫ti care acuz„ P.N.L. ∫i pe premierul C„lin Popescu-T„riceanu c„ inten˛ioneaz„ s„ am‚ne alegerile pentru Parlamentul European. Declar deschis c„ este vorba de intoxic„ri, de voci diversioniste ∫i de necunoa∫terea realit„˛ilor.

Œn ceea ce prive∫te P.N.L., lucrurile sunt clare, ultima reuniune a Delega˛iei permanente, precum ∫i Biroul Politic Central, i-au mandatat pe liderii partidului pentru a sus˛ine data de 13 mai. Nu m„ mir„ declara˛iile unor fo∫ti colegi de partid, care acuz„ P.N.L. c„ ar face jocurile P.S.D., pentru c„ acesta este principalul lor program ∫i obiectiv politic, denigrarea P.N.L. Nu m„ mir„ nici chiar unele voci izolate din partea alia˛ilor no∫tri de la guvernare, dar le pun pe seama interpret„rii eronate a realit„˛ii ∫i a afirma˛iilor premierului. Este greu de imaginat c„ un partid, care a demarat deja public ac˛iuni de popularizare/informare a cet„˛enilor privind specificul scrutinului pentru Parlamentul European — ∫i m„ refer doar unele manifest„ri care au avut loc la mijlocul s„pt„m‚nii trecute — ar avea inten˛ia de a propune am‚narea acestor alegeri.

Declara˛iile premierului T„riceanu, f„cute vinerea trecut„ dup„ consult„rile cu liderii partidelor politice parlamentare, au fost clare: premierul nu dore∫te am‚narea, dar a luat Ón calcul practic imposibilitatea

˛inerii alegerilor Ón cazul Ón care exact Ón perioada acestora vor exista dou„ referendumuri — cel pentru introducerea Ón legisla˛ia electoral„ a votului uninominal ∫i cel pentru demiterea pre∫edintelui.

P.N.L. a venit cu dou„ propuneri clare: am‚narea unui eventual referendum pentru demitere p‚n„ dup„ alegerile pentru Parlamentul European ∫i fie am‚narea tot pentru o perioad„ ulterioar„ a referendumului pentru îuninominal“, fie adoptarea Ón regim de urgen˛„ a Codului electoral Ón baza votului uninominal, act de legiferare ce ar face inutil un astfel de referendum.

A∫ vrea s„ atrag aten˛ia Ón ceea ce prive∫te un referendum privind introducerea Ón legisla˛ia electoral„ a votului uninominal c„, Ón afara faptului c„ ar parazita procesul electoral privind alegerile pentru Parlamentul European, ar putea Ónregistra un e∫ec at‚t din punct de vedere financiar, c‚t ∫i al temei Ón cauz„, pentru c„, mai mult ca sigur, va fi invalidat din cauza prezen˛ei reduse la urne.

O statistic„ oficial„ — datele le-am preluat din documentele Biroului Electoral Central — indic„ o sc„dere permanent„ a prezen˛ei la urne, din 1996 p‚n„ Ón prezent. La alegerile parlamentare/preziden˛iale din 1996, s-au prezentat la urne 13.088.358 de cet„˛eni cu drept de vot; la scrutinul similar din anul 2000, au votat 11.559.458 de rom‚ni; Ón sf‚r∫it, Ón anul 2004, au venit la urne 10.794.653 de cet„˛eni. Œn turul doi al alegerilor preziden˛iale, s-au Ónregistrat ∫i mai pu˛ini votan˛i: 10.112.262. Se poate observa c„ Ón decurs de 8 ani s-au pierdut aproape 3 milioane de voturi, ∫i acestea Ón cadrul unor alegeri Ón care, de fiecare dat„, a primat voin˛a de schimbare a puterii existente. Se poate spune c„ a existat, de fiecare dat„, o motiva˛ie puternic„ pentru cet„˛eni de a participa la vot. Mai mult, la toate aceste scrutine au fost Ónregistrate ∫i sufragiile unei mari p„r˛i a cet„˛enilor rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate. De asemenea, ultimele scrutine nu erau grevate de o masiv„ plecare din ˛ar„ a celor denumi˛i generic îc„p∫unari“.

Av‚nd Ón vedere datele de mai sus, precum ∫i specificul total diferit al unui referendum, inclusiv lipsa de miz„ politic„ pentru unele forma˛iuni politice — sunt convins c„ electoratul U.D.M.R. ∫i P.R.M., forma˛iuni care nu agreeaz„ votul uninominal, nu va veni dec‚t Ón mod excep˛ional la votare —, este clar c„ prezen˛a la urne pentru consultarea introducerii votului uninominal va aduce un num„r infinit mai mic de rom‚ni Ón cabinele de vot. Concluzia: referendumul va fi invalidat. Cred c„ aceste argumente sunt suficiente pentru a scoate, cel pu˛in dup„ data de 13 mai a.c., orice tip de referendum de pe lista de priorit„˛i. Obiectivul num„rul unu Ól reprezint„ euroalegerile.

îBoii din fa˛a carului!“

Constitu˛ia este nu doar Biblia laic„ a unui stat, dar ∫i o expresie a maturit„˛ii politice ∫i organiza˛ionale a unei societ„˛i. Ca elaborat politic ∫i juridic, Constitu˛ia este o crea˛ie a statului modern, o cucerire a regimului democratic, o afirmare a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛eanului ca subiect social ∫i de drept emancipat de la stadiul de simplu individ persoan„ fizic„, pur biologic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Respectarea sau nerespectarea legii fundamentale a devenit turnesolul regimului politic democratic, barometrul respect„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale. Institu˛ia Cur˛ii Constitu˛ionale, crea˛ie a anilor ’20 din secolul trecut, este institu˛ia menit„ s„ vegheze la respectarea legii fundamentale de c„tre institu˛iile statului, asigur‚nd totodat„ o bun„ func˛ionare a mecanismelor institu˛ionale ale statului ∫i func˛ionarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat.

Œn ultima vreme, Ón Rom‚nia, Constitu˛ia a devenit documentul juridic cel mai citit, ∫i nu doar Ón Parlament, Guvern sau ministere, ci ∫i de c„tre mass-media. Acesta nu este un lucru r„u. Ini˛ierea procedurii de suspendare a pre∫edintelui este cauza acestei vii dezbateri, care, trebuie spus, este una democratic„, de natur„ a aduce un plus pentru democra˛ia ∫i via˛a politic„ din Rom‚nia. Apele trebuie Óns„ separate, pentru c„ una este dezbaterea la televizor sau la pia˛„, ∫i alta este respectarea procedurilor, a literei ∫i spiritului Constitu˛iei. Or, din acest punct de vedere, deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale se execut„, ∫i nu se discut„.

Mai Ónt‚i, c‚nd nici nu s-a uscat bine cerneala de pe propunerea de suspendare a pre∫edintelui, ini˛iatorii ei s-au ∫i gr„bit s„ modifice Legea referendumului, astfel Ónc‚t pre∫edintele s„ poat„ fi demis din func˛ie cu o plas„ de voturi ale unui referendum de duzin„. Prin acest demers, de fapt, opozi˛ia ∫i-a dat arama pe fa˛„, demonstr‚nd c„ ceea ce o intereseaz„ nu este pretinsa Ónc„lcare grav„ a Constitu˛iei de c„tre pre∫edinte, ci demiterea acestuia cu orice pre˛. Œn fond, odat„ finalitatea scenariului fiind stabilit„, opozi˛ia ignor„ Óns„∫i procedura ∫i, mai grav, chiar Constitu˛ia. Carul a fost pus Ónaintea boilor! Curtea Constitu˛ional„ a relevat recent acest fapt, declar‚nd neconstitu˛ionale modific„rile aduse Legii referendumului.

Œn aceast„ s„pt„m‚n„, Camerele reunite s-au ∫i gr„bit s„ dezbat„ propunerea de suspendare a pre∫edintelui, chiar dac„ Ónc„ nu s-a pronun˛at Curtea Constitu˛ional„. Asta ca ∫i cum Ón cadrul unui proces penal ar Óncepe executarea sentin˛ei dorite de acuzare f„r„ ca instan˛a s„ se fi pronun˛at. Este adev„rat c„ decizia Cur˛ii Constitu˛ionale este consultativ„, dar ea este important„ pentru c„ este singura voce autorizat„ care poate spune c„ Ón Rom‚nia o institu˛ie a statului a Ónc„lcat sau nu legea fundamental„. Or, o procedur„ care nu mai are niciun fundament constitu˛ional este lipsit„ de orice utilitate.

Mai mult, preocuparea de a-l pune la zid pe pre∫edinte Ói face pe îsuspendatori“ s„ vorbeasc„ despre instituirea unei comisii de anchet„ pentru pretinsele Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei de c„tre pre∫edinte. Ideea, lansat„ la Ónceput de P.S.D. ∫i Mircea Geoan„ — care a uitat c„ nu mai este ambasador la Washington, unde exist„ Óntr-adev„r posibilitatea ini˛ierii unei asemenea comisii —, a fost preluat„ de îFelix Motanul“, care la masterul din Marea Britanie nu a avut ca bibliografie ∫i Constitu˛ia Rom‚niei. Œn aceast„ Constitu˛ie nu scrie nic„ieri despre o asemenea comisie, iar prevederile Regulamentelor celor dou„ Camere nu pot fi deasupra legii fundamentale.

Aceast„ serie de gesturi neconstitu˛ionale ale îsuspendatorilor“ Ól transform„ pe pre∫edinte din acuzat Ón acuzator. Œn fond, singurul mobil al celor care au ini˛iat procedura suspend„rii pre∫edintelui este coalizarea anti-B„sescu, iar acest fapt nu poate ˛ine locul argumentelor constitu˛ionale.

îNegarea progresului politic, dezideratul major al politicienilor din opozi˛ie“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ spuneam, acum o s„pt„m‚n„, tot de la aceast„ tribun„, c„ a devenit clar pentru toat„ lumea faptul c„ orice ini˛iativ„ emanat„ sau cerut„ de Pre∫edintele Rom‚niei trebuie, Ón opinia partidelor din opozi˛ie, s„ fie negat„ ∫i boicotat„ aprioric. V-am explicat ∫i motivul: simplul fapt c„ ini˛iatorul este domnul Traian B„sescu.

S„pt„m‚na care a trecut am oferit, spre ru∫inea noastr„, Ón aceast„ sal„, mass-media ∫i electoratului, o nou„ mostr„ de demagogie politic„ ieftin„. Œn primul r‚nd, o mo˛iune lung„, dar f„r„ suport logic ∫i probatoriu, ini˛iat„ de opozi˛ie ∫i av‚nd drept scop suspendarea din func˛ie a Pre∫edintelui Rom‚niei. Acuza˛iile aduse sunt at‚t de vagi ∫i lipsite de consisten˛„ Ónc‚t nu cred c„ cineva va putea proba vreodat„ îfaptele grave care au dus la periclitarea intereselor ∫i siguran˛ei Rom‚niei“. Sau poate este vorba doar de interesele P.S.D.-ului ∫i ale alia˛ilor s„i ∫i asta r„m‚ne de v„zut!

Felul Ón care partidele de opozi˛ie au Ón˛eles s„ trateze cererea pre∫edintelui de a cunoa∫te punctul de vedere al Parlamentului Rom‚niei referitor la organizarea unui referendum pe tema votului uninominal a reprezentat o nou„ dovad„ de negare a nevoii de progres politic. Era vorba de un vot consultativ, voin˛a pre∫edintelui fiind deja cunoscut„. De ce atunci at‚t de mult„ Óncr‚ncenare ∫i boicot ostentativ? Nu este oare normal ca poporul rom‚n, electoratul, acela∫i electorat care ne-a trimis ∫i pe noi aici, s„ fie consultat privind modul Ón care are dreptul constitu˛ional s„-∫i aleag„ reprezentan˛ii? Care sunt politicienii ∫i partidele care se tem de electorat? Sau, mai exact, cui Ói este fric„ de votul uninominal? Opozi˛ia evit„ s„ r„spund„ la aceste Óntreb„ri ∫i se lanseaz„ Óntr-un lung ∫ir de explica˛ii f„r„ cap ∫i f„r„ coad„, menite numai s„ sporeasc„ ∫i mai mult confuzia general„.

Mai mult chiar, un reprezentant al unui partid de opozi˛ie a lansat o variant„ de-a dreptul n„ucitoare pentru rom‚nul simplu ∫i neobi∫nuit cu îelevatul“ limbaj politic: vrem vot uninominal dar nu vrem referendum. Ce s„ Ón˛elegem de aici? C„ respectivul partid va decide singur asupra votului uninominal, dar c„ respinge consultarea popular„? Œn˛elegem cu to˛ii rolul partidelor de opozi˛ie Óntr-o democra˛ie. F„r„ o form„ de opozi˛ie, totul s-ar transforma Ón dictatur„ ∫i noi ne aducem bine aminte ce Ónseamn„ asta. Dar o opozi˛ie constructiv„ este una, ∫i o opozi˛ie distructiv„ este cu totul altceva, iar Rom‚nia beneficiaz„ ast„zi de cea mai distructiv„ form„ de opozi˛ie din ultimii 16 ani.

Menirea opozi˛iei Ón e∫ichierul politic este aceea de a cenzura ∫i fr‚na eventualele ini˛iative nebenefice pentru poporul rom‚n, or, a sus˛ine c„ acest popor nu are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 dreptul s„ se pronun˛e democratic asupra modului Ón care urmeaz„ s„-∫i aleag„ reprezentan˛ii este cea mai grav„ Ónc„lcare a drepturilor sale.

Din fericire, Ón pofida voturilor unora dintre dumneavoastr„, ac˛iunea Pre∫edintelui Rom‚niei va continua, ∫i poporul, nu noi, va decide, iar la viitoarele alegeri vom vedea cui ∫i de ce i-a fost fric„ de votul uninominal.

îAtacul opozi˛iei la europarlamentare — o nou„ dovad„ de labilitate politic„“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am reu∫it ca Ón aceste c‚teva s„pt„m‚ni de c‚nd ne-am reluat activitatea parlamentar„ s„ aducem poporul rom‚n Óntr-o stare de confuzie total„. Este adev„rat c„ nu to˛i dintre noi ∫i nu toate partidele au intrat Ón acest carusel nebunesc al neg„rii promisiunilor politice, a∫a cum nici Óntreg poporul rom‚n nu este confuz politic. ™i asta pentru c„ rom‚nii s-au s„turat de tot acest circ mediatic ∫i de aceste g‚lceve nesf‚r∫ite de pe holurile Parlamentului. Se simte Ón aer o boare de v‚nt, iar cei ce au semnat v‚nt vor culege furtun„. Oare to˛i aceia dintre dumneavoastr„ care continua˛i s„ nega˛i totul doar de dragul nega˛iei ∫i pentru a v„ justifica, Óntr-un mod negativ, rolul de partide de opozi˛ie, dumneavoastr„, deci, nu realiza˛i destabilizarea politic„ pe care o provoca˛i? Cui folose∫te aceasta ∫i Ón folosul cui lupta˛i?

Œn folosul Rom‚niei, Ón niciun caz! Am‚narea alegerilor europarlamentare la o dat„ nedefinit„ nu reprezint„ dec‚t o nou„ dovad„ de instabilitate ∫i neseriozitate politic„, care va fi, probabil, perceput„ ca atare ∫i de noii no∫tri parteneri europeni. Unde sunt declara˛iile sfor„itoare ale P.S.D.-ului care anun˛a importan˛a men˛inerii calendarului alegerilor Ón luna mai? Sau a fost numai un alt gest de populism ieftin?

Pierdu˛i Ón h„˛i∫ul conflictelor, multe create artificial, dintre Cotroceni, Palatul Victoria ∫i Parlament, am uitat care ne sunt priorit„˛ile na˛ionale.

Œntrebam mai devreme Ón folosul cui se duce aceast„ lupt„ ∫i v„ spuneam c„ Ón niciun caz Ón favoarea Rom‚niei. Dar nici Ón folosul electoratului, dac„ cumva asta sper„ partidele din opozi˛ie. Electoratul este sc‚rbit ∫i plictisit de acest r„zboi nesf‚r∫it ∫i al c„rui scop, pe bun„ dreptate, nu Ól Ón˛elege. Oamenii simpli au renun˛at de mult s„ mai participe la o via˛„ politic„ pe care nu o Ón˛eleg, un conflict perpetuu f„r„ niciun final ∫i, mai ales, care nu le aduce nimic bun. Rom‚nii au devenit, dup„ modelul european, pragmatici ∫i nu mai sunt dispu∫i s„ ias„ Ón strad„ la chemarea unui lider de partid.

Declara˛iile unor lideri politici privind necesitatea unei reorganiz„ri politice interne ∫i abia apoi a unor alegeri europarlamentare sunt retorice ∫i lipsite de orice suport material. Rom‚nia a avut timp s„ se preg„teasc„ politic pentru aderare, iar europarlamentarele sunt o urmare fireasc„ a acestui proces.

Adev„rul este ∫tiut de toat„ lumea, dar niciodat„ rostit: orice ac˛iune, oric‚t de benefic„ ar fi ea, dar care este o propunere ini˛iat„ de partidele de la putere, trebuie comb„tut„ ∫i negat„ din oportunism politic. Poate

c„ ar fi fost cazul, Ónainte, s„ ne g‚ndim, parafraz‚ndu-l pe fostul pre∫edinte american J. K. Kennedy, nu la ce face Ón acest moment Uniunea European„ pentru Rom‚nia, ci la ce poate face Rom‚nia pentru Europa. R„spunsul ar fi ru∫inos, dar plin de adev„r: nimic! Nici m„car ni∫te alegeri pentru a-∫i trimite ale∫ii ∫i reprezentan˛ii legitimi Ón Parlamentul European!

îCorectitudinea procesului electoral Ón Rom‚nia“

Stima˛i colegi, a∫a dup„ cum ∫ti˛i, sunt deputat de Ia∫i, jude˛ Ón care, Ón ultimii doi ani, s-au organizat de opt ori alegeri locale par˛iale, inclusiv un referendum. Nu a fost tocmai facil nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere organizatoric, nici chiar din punctul de vedere al partidelor politice, indiferent dac„ au c‚∫tigat sau nu.

Ceea ce vreau s„ v„ prezint ast„zi nu sunt statistici electorale ∫i sondaje de opinie, ci doar vreau s„-mi exprim public Óngrijorarea fa˛„ de modul Ón care se desf„∫oar„ campaniile electorale. Pe parcursul celor opt sesiuni electorale am asistat la îincidente“, mai mult sau mai pu˛in grave, de tipul mitei electorale, manipulare prin pres„, afi∫e electorale care con˛ineau Ónsemne ale statului rom‚n, deturnare de fonduri Ón scopuri electorale, tentative de fraudare prin Óncercarea de a vota de mai multe ori etc. V-a˛i Óntrebat de ce Óntr-o comun„ cu trei locuri de afi∫aj stabilite prin dispozi˛ia primarului este nevoie de patru sute de afi∫e electorale? V„ pot r„spunde eu: pentru c„ nu se respect„ legea ∫i se face afi∫aj electoral peste tot, inclusiv Ón ziua de vot.

Nu consider c„ legea trebuie modificat„, ci normele ei de aplicare, f„c‚nd Ón acela∫i timp un apel c„tre Autoritatea Electoral„ Permanent„ de a superviza activitatea birourilor electorale Ón sensul Ón care acestea trebuie s„ aib„ o atitudine activ„ ∫i de preÓnt‚mpinare, ∫i nu s„ reac˛ioneze numai Ón cazurile sesizate de candida˛i sau partide.

Ceea ce consider c„ ar trebui modificat este regimul sanc˛ionator al Legii nr. 67/2004, cu modific„rile ulterioare, m„rind for˛a de coerci˛ie a acestora, pentru a impune respectarea legii, ∫i nu interpretarea ei dup„ bunul-plac. Aplicarea uniform„ a legii electorale este o condi˛ie necesar„ pentru un proces electoral valid ∫i este Ón spiritul respectului fa˛„ de voin˛a electoratului.

Atrag aten˛ia asupra acestor aspecte Ón dorin˛a de a semnala din timp eventuale probleme ale unui scrutin, mai ales ale unui scrutin de amploarea celui din 13 mai, dar mai ales pentru a atrage aten˛ia asupra perioadei de campanie electoral„, care se prefigureaz„ a fi destul de Ónc„rcat„ ∫i de tensionat„.

Deja unii lideri politici declar„ Ón mass-media frauda electoral„ Ón scrutinul din 13 mai, atitudine pe care o condamn cu fermitate. Rom‚nii trebuie s„ aib„ ∫i ei dreptul de a nu fi arunca˛i Ón desuetudine de fiecare dat„ c‚nd trebuie s„ se afirme. Este dreptul la imagine, stima˛i colegi, la imaginea noastr„ ca stat european.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

îEste am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European o necesitate?!“

Œn mod clar, da! Nu avem cum s„ Óncepem derularea procesului pentru alegerea reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European deoarece noi, Ón momentul de fa˛„, nu avem capacitatea de a asigura nici m„car condi˛iile minime necesare desf„∫ur„rii acestui proces. Nu avem Ónc„ tip„rite c„r˛ile de aleg„tor, de∫i, Ón 2004, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i-a luat angajamentul c„ va finaliza procesul de Óntocmire ∫i eliberare a acestora p‚n„ la data de 31 decembrie 2006.

Nu avem o lege unanim acceptat„ care s„ reglementeze organizarea ∫i derularea procesului pentru alegerea viitorilor europarlamentari. La momentul de fa˛„, pentru prima dat„ Ón istoria postdecembrist„, Legea nr. 33/2007 nu reprezint„ expresia acordului de voin˛„ al tuturor factorilor politici, cre‚ndu-se astfel posibilitatea contest„rii unora dintre prevederile ei la Curtea Constitu˛ional„. Œn aceste condi˛ii, am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European reprezint„ o necesitate datorit„ multiplelor nereguli legislative care nu permit desf„∫urarea acestui proces Ón condi˛ii corecte ∫i transparente.

Un alt aspect important al acestui proces electoral sunt oamenii c„rora trebuie s„ le asigur„m toate condi˛iile pentru a putea s„ Ó∫i aleag„ reprezentan˛ii Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„. Œnainte de a declan∫a alegerile pentru Parlamentul European trebuie s„ nu uit„m c„ suntem obliga˛i prin lege ∫i prin Constitu˛ie s„ ne asigur„m c„ cet„˛enii Rom‚niei sunt corect informa˛i. Dar, pentru a avea un popor informat, care cunoa∫te adev„rata realitate politic„, trebuie mai Ónt‚i s„ clarific„m la cine au ajuns valizele cu bani, men˛ionate at‚t de pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i de primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Rom‚nii nu pot merge s„ Ó∫i aleag„ reprezentan˛ii Ón Parlamentul European Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ p‚n„ nu afl„ cine i-a min˛it. Doar Ón momentul Ón care vom rezolva criza politic„ major„ creat„ de actualul Guvern, respect‚nd principiile democra˛iei parlamentare, vom putea avea o atmosfer„ favorabil„ desf„∫ur„rii unei campanii electorale, a∫a cum recomand„ Uniunea European„.

Am‚narea alegerilor pentru Parlamentul European reprezint„ consecin˛a direct„ a transform„rii scenei politice Óntr-un circ ieftin, prin acuza˛iile lansate de pre∫edintele Traian B„sescu ∫i primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, conform c„rora am‚ndoi se fac vinova˛i de trafic de influen˛„, bile˛ele puse deoparte pentru un ∫antaj ulterior, paralizarea institu˛iilor statului ∫i abandonarea agendei reale a cet„˛enilor Rom‚niei.

îEgalitatea de ∫anse — un drum lung Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„“

Acum, Ón prag de 8 Martie, Ziua Interna˛ional„ a Femeii, observ cu am„r„ciune c„, spre deosebire de alte ˛„ri europene, Rom‚nia st„ Ónc„ prost la capitolul implic„rii femeilor Ón via˛a politic„.

Multe femei Ón˛eleg Ónc„ politica precum o îafacere murdar„“. De aici deriv„ o reticen˛„ Ón a se implica Ón lumea politicii, fapt la care contribuie, cred eu, ∫i dificultatea cre„rii unei balan˛e Óntre via˛a de familie, carier„ ∫i a fi un bun politician.

Dar chestiunea egalit„˛ii de ∫anse nu trebuie v„zut„ neap„rat dintr-o perspectiv„ pur feminist„. Ea poate contribui cu succes la formarea unei noi clase de femei implicate ∫i chiar la cre∫terea respectului de sine.

Pe plan european exist„ o politic„ unitar„ referitoare la egalitatea de ∫anse. Œn Fran˛a, de exemplu, exist„ Ón Constitu˛ie obligativitatea parit„˛ii la alegeri, Ón timp ce Ón alte ˛„ri europene num„rul femeilor alese Ón parlamentele na˛ionale a crescut gradual p‚n„ la 20—25% Ón ˛„rile Uniunii Europene, Ón timp ce Ón Rom‚nia propor˛ia este de 11,4 Ón Camera Deputa˛ilor ∫i doar 9,48% Ón Senat.

Œn Finlanda, num„rul femeilor alese Ón anul 1991 Ón Parlamentul na˛ional a fost chiar mai mare dec‚t al b„rba˛ilor, datorit„ faptului c„ prezen˛a la vot a femeilor care au ales femei a fost mai mare dec‚t a b„rba˛ilor.

Œn structurile Uniunii Europene exist„ 8 femei comisar, iar Ón Parlamentul European num„rul femeilor a crescut gradual de la 17% femei Ón 1979, la 32% femei alese din ˛„rile vechi ale U.E. ∫i 22,8% din ˛„rile noi ale U.E. Ón anul 2004.

Diferen˛a const„ Ón faptul c„ ˛„rile nou-acceptate Ón structurile Uniunii nu consider„ Ónc„ o prioritate egalitatea de ∫anse, iar rolul acordat femeilor politician se reduce la domenii ca s„n„tatea, educa˛ia, politica de mediu ∫i exist„ domenii considerate, din p„cate, Ónc„ exclusiv masculine — finan˛ele, transporturile, industria.

L„s‚nd la o parte analiza statistic„, importan˛a particip„rii femeilor Ón via˛a politic„ trece de perspectiva cantitativ„. Poten˛ialul pe care Ól are Rom‚nia este unul enorm, dar tocmai reconcilierea dintre via˛a de familie, carier„ ∫i activitatea politic„ este greu de realizat. Totu∫i, se constat„ o cre∫tere important„ a implic„rii femeilor Ón via˛a politic„ ∫i mai ales a tinerelor, care, Ón timp, pot aduce o nou„ viziune asupra felului Ón care se face politic„, aduc‚nd pu˛in„ gra˛ie, ging„∫ie ∫i culoare Óntr-o lume cenu∫ie.

îVotul uninominal, perdeaua de fum a lui Traian B„sescu!“

Decizia Pre∫edintelui Rom‚niei de a convoca referendumul pentru votul uninominal este str‚ns legat„ de contextul politic actual. Pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, domnul pre∫edinte trece ∫i peste cadavre pentru a-∫i atinge scopul propus. Œn ceea ce prive∫te votul uninominal, Traian B„sescu Ól considera, Ón septembrie 2006, ca fiind o formul„ destul de riscant„. La nici o jum„tate de an de la aceast„ decizie, mai exact Ón februarie 2007, Domnia Sa dore∫te s„ Ól supun„ consult„rii poporului. Prin acest referendum, B„sescu este sigur c„ Ó∫i va spori popularitatea.

Tertipul la care a recurs, prin mesajul lansat Ón Parlament, a confirmat punctul critic Ón care a ajuns. A∫a cum au afirmat anumi˛i anali∫ti politici consacra˛i, B„sescu ∫i-a luat Ón serios rolul de îCel mai iubit fiu al poporului“. Un aspect i-a sc„pat Domniei Sale din aten˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 ∫i anume acela c„ poporul l-a trimis acolo unde este, dar tot el, poporul, se pare c„ realizeaz„ c„ Traian B„sescu Óncerc„ s„ Ól transforme treptat Ón juc„ria lui politic„. Cet„˛enii Rom‚niei poate c„ au comis o gre∫eal„ fundamental„ c‚nd s-au decis s„ lase ˛ara pe m‚na unui om f„r„ scrupule. Dar niciodat„ nu este prea t‚rziu s„ Óndrep˛i o gre∫eal„!

Cu riscul de a m„ repeta, vreau s„ accentuez anumite aspecte care nu pot fi trecute cu vederea. Din faptele domnului Traian B„sescu se desprinde o eroare sau chiar un scurtcircuit. Domnia Sa dore∫te s„ declan∫eze un referendum pe o tem„ ce prime∫te acceptul tuturor partidelor politice.

Domnia Sa se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ cheltuiasc„ 30 de milioane de euro pentru organizarea referendumului pentru votul uninominal, de∫i aceast„ sum„ poate fi economisit„ prin elaborarea unui proiect de lege care s„ stipuleze aceast„ modificare a legii privind alegerile electorale, modificare cu care sunt de acord toate partidele politice.

Din aceste fapte putem s„ Ón˛elegem c„ organizarea referendumului nu este, de fapt, dec‚t un tertip Ón m‚na pre∫edintelui pentru a evita suspendarea sa ∫i pentru a ie∫i din nou Ón fa˛a electoratului ca o victim„ a partidelor politice care nu ar sus˛ine votul uninominal. Numai c„ partidele politice ∫i-au declarat deschis acceptul necondi˛ionat pentru votul uninominal.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón loc s„ Ó∫i asume func˛ia de mediator ∫i s„ consulte deschis partidele politice pentru a g„si o formul„ viabil„ Ón ceea ce prive∫te sistemul de vot, Traian B„sescu alege, ca de obicei, calea ocolitoare. Traian B„sescu nu s-a mul˛umit cu invocarea poporului Ón b„t„lia angajat„ mai nou cu Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia. El dore∫te s„ organizeze un referendum prin care poporul e chemat s„ opteze Óntre pre∫edinte ∫i clasa politic„. Asum‚ndu-∫i ipostaza de mo∫ Ion Roat„ Ón lupta cu Óntreaga clas„ politic„, Traian B„sescu a chemat poporul Ón ajutor. Œn negura tot mai deas„ din personalitatea sa, Traian B„sescu vede Ón referendumul pentru votul uninominal un vot al poporului pentru el.

Traian B„sescu s-a dovedit a fi un politician at‚t de pragmatic Ónc‚t poate ajunge p‚n„ la cinism. ™tim cu to˛ii c„ Traian B„sescu Ó∫i va asuma, din nou, rolul de salvator al neamului ∫i va ie∫i pe toate canalele TV ∫i va denun˛a clasa politic„ tic„loas„, care nu vrea s„ asculte Óndemnul lui de a se reforma peste noapte.

C„ este a∫a ne-o dovede∫te deja solicitarea ca referendumul s„ aib„ loc Ón partea a doua a lui martie, perioad„ imposibil de respectat, dat fiind c„ un referendum nu se poate convoca a∫a, c‚t ai bate din palme.

R„m‚ne de v„zut dac„ noi, Parlamentul, clasa politic„, dibuind noua ∫mecherie, nu ne vom str„dui, accept‚nd referendumul, sa-i d„m lui Traian B„sescu prilejul de a se sinucide politic.

V„ mul˛umesc.

îA fi sau a nu fi?“

Aceasta-i Óntrebarea care define∫te Óndoiala shakespearian„ etern„, la care genera˛ii de g‚nditori n-au

g„sit r„spuns. Ea este mai prezent„ ast„zi Ón via˛a politic„ dec‚t la teatru, unde i-ar fi locul. La rom‚ni aceast„ interoga˛ie se pune pu˛in diferit, adic„ îce va fi?“ îcum va fi?“ ∫i îce-i de f„cut?“, vorba unui clasic Ón mausoleu. R„spunsul categoric este c„ înu va fi!“, Óntruc‚t clasa politic„ nu are capacitatea s„ duc„ p‚n„ la cap„t vreun proiect.

Œn competi˛ie se afl„ marile Óntreb„ri privind referendumul pentru suspendarea pre∫edintelui B„sescu, votul uninominal ∫i alegerile pentru europarlamentari. Aceast„ trinitate profan„ de teme Ó∫i are izvorul Ón pl„cerea clasei politice pentru spectacole derizorii, care s„-i asigure o oarecare vizibilitate. Nu-l putem exclude nici pe cel ini˛iat de femeia cu trei gu∫e academice moldovine∫ti pentru beatificarea Monic„i Macovei. Monic„, Monic„, nu te da Ón stamb„ cu girofarurile societ„˛ii civile, cu ifose docte ∫i loc de munc„ la pierdut vremea pe la posturile de televiziune, Ón pres„ ∫i la manifesta˛iile publice de f„cut vocalize la portavoce, cu sonorit„˛i nazale marca Socola, B„l„ceanca ori Zam, pentru a avea o repartizare teritorial„ echilibrat„ a fenomenului!

A∫a cum aminteam, toate aceste ac˛iuni majore ale Guvernului, Pre∫edin˛iei ∫i opozi˛iei se Ónscriu Ón programul na˛ional de frecat menta ori de f„cut valuri, care se vor sparge Ón maximum trei zile, c‚nd vor face rost de un nou scandal. El a fost deja aruncat pe pia˛„ de primarul-turist Emil Boc duminic„, 4 martie, de ziua cutremurului. Zbur„tor de profesie pe ruta Cluj— Cotroceni—Televiziune ∫i retur, a decis s„ suspende cu ajutorul Cur˛ii Constitu˛ionale o comisie parlamentar„ de anchetare a ispr„vilor lui Buridan Bey, ∫eful s„u. El zbur„t„ce∫te pe banii clujenilor ca Aladin din î1001 de nop˛i“, pentru a-∫i dovedi slug„rnicia fa˛„ de cel care l-a instalat temporar la conducerea unui partid. Are b„iatul „sta un talent de a se Ómpletici Ón Constitu˛ie Ónc‚t m‚ine-poim‚ine va declara c„ Óns„∫i aceasta este... neconstitu˛ional„. Ca s„ mai dreag„ pu˛in bor∫ul, f„r„ nicio leg„tur„ cu subiectul Ón discu˛ie, a declarat c„ problema cea mai fierbinte este cea a pensionarilor, pentru care s-a decis, ad-hoc, luarea Ón calculul vechimii Ón munc„ a salariului mediu pe economie pentru anii lucra˛i Ónainte de 1963. P„i ce-au f„cut at‚˛ia ani cu pensionarii lui Barbu?! Au lipsit din ˛ar„?! A f„cut exact ca Ceau∫escu la mitingul din 22 decembrie 1989 c‚nd, nemaig„sind argumente pentru a lini∫ti spiritele, a Ónceput s„ arunce cu promisiuni de majorare a pensiilor, salariilor, burselor ∫i... dus a fost! Cu elicopterul, nu ca Emil Boc, cu avionul, pe post de pasager clandestin, la bagaje sau la colet„rie, cu autoturismele administrate de Vasile Blaga. C„ „∫tia le au pe toate! Iar Vasile Blaga este atras tot mai mult Ón acest joc mizer de imagine, Ón loc s„ alerge dup„ criminali, ho˛i ∫i violatori. P„i unde sunt cei mai mari ho˛i, nu chiar Ón parohia Administra˛iei ∫i Internelor?!

## îRepublic„ sau monarhie?“

C‚nd l-am v„zut la televizor pe domnul Adrian Iorgulescu, ministrul culturii ∫i al cultelor, cu c‚t„ satisfac˛ie semna actul de punere Ón posesie a ex-regelui Mihai pentru palatele Pele∫ ∫i Peli∫or, am avut o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 str‚ngere de inim„ ∫i o nelini∫te interioar„. M-am g‚ndit atunci dac„ cineva din cei care au ie∫it Ón strad„ Ón decembrie 1989 pentru libertate ∫i democra˛ie s-au g‚ndit vreo clip„ c„ Ón loc s„ mergem spre viitor ne vom Óntoarce Ón trecut, reabilit‚nd monarhia ∫i retroced‚nd propriet„˛i, d‚nd afar„ din case oameni nevinova˛i.

Œn timp ce Ón unele ˛„ri ale Uniunii Europene regii nici nu sunt b„ga˛i Ón seam„, noi le red„m propriet„˛i, datorit„ unei legi antipopor! Astfel:

— Ón Germania, familia lui Wilhelm al II-lea de Hohenzollen are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„;

— Ón Fran˛a, familia contelui de Paris, mo∫tenitor al casei regale Bourbon, are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„;

— Ón Austria, familia imperial„ de Habsburg are interdic˛ia de a intra Ón ˛ar„, neav‚nd nici m„car dreptul la cet„˛enie;

— Ón Italia, familia regal„ de Savoia are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„, iar toate averile le-au fost confiscate;

— Ón Grecia, averile regale au fost confiscate, regele a fost trimis Ón exil, el ∫i toat„ familia sa av‚nd interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„.

Doar Ón Bulgaria ex-regele Simeon a revenit, dar a acceptat statutul de republic„ al Bulgariei, fiind o perioad„ de timp chiar prim-ministru.

Dar, a∫a cum spuneam, o lege antipopor adoptat„ de Guvernul T„riceanu a f„cut posibil„ restituirea unui num„r impresionat de castele, case, hectare de p„m‚nt sau de p„dure c„tre urma∫ii unor fo∫ti proprietari, restituiri realizate Ón urma unor analize superficiale ale actelor de proprietate sau ale surselor fondurilor cu care au fost cump„rate. Se ∫tie foarte bine c„ exist„ multe acte de proprietate f„cute Ón urma achit„rii bunurilor achizi˛ionate cu Ómprumuturi f„cute la b„nci care ulterior au dat faliment, a∫adar, cu Ómprumuturi care nu au fost rambursate niciodat„.

Œn aceste condi˛ii, ex-regele Mihai, prin˛ul Sturdza ∫i al˛ii sunt cei mai mari beneficiari ai restituirilor. Pe l‚ng„ bani ∫i castele, numai Ón trei jude˛e, Prahova, Arad ∫i Bra∫ov, celor doi le-au fost restituite peste 50.000 hectare de p„dure.

La toate acestea se adaug„ restituirea unor imobile, prin alungarea Ón strad„ a peste 30.000 de oameni care au stat ∫i au Óngrijit o via˛„ Óntreag„ o cas„ de care acum sunt deposeda˛i.

Dar ex-regele Mihai, Ón obr„znicia ∫i l„comia sa, nu se potole∫te ∫i cere, cere Óntruna retrocedarea altor palate ∫i propriet„˛i pe care, Ón m„rinimia sa, dore∫te s„ le rev‚nd„ statului rom‚n. Statul, Ón loc s„ Ól lase s„-∫i administreze domeniile ∫i s„ cheltuiasc„ pentru aceast„ administrare, chiar dore∫te s„ le cumpere, avans‚nd sume care ar putea avea alt„ destina˛ie: construc˛ii de locuin˛e sociale, ∫coli, spitale etc.

Culmea nesim˛irii o consider a fi afirma˛ia prin˛ului Radu Duda, care informeaz„ poporul rom‚n c„ Peli∫orul va deveni îscaunul regal“.

A∫adar, vom avea monarhie Ón republic„. Aici am ajuns cu acest guvern f„cut pre∫ la picioarele familiei ex-regale!

Doamnelor ∫i domnilor,

La sf‚r∫itul lunii februarie 2007, Centrul European de Resurse ∫i Consultan˛„ — C.E.R.C. — Filiala Suceava, al„turi de Centrul Regional de Reciclare ∫i Perfec˛ionare a Func˛ionarilor, Organelor Puterii de Stat, Organelor Autoadministr„rii Locale, Agen˛ilor Economici, Institu˛iilor ∫i Organiza˛iilor de Stat Cern„u˛i ∫i Asocia˛ia ATICAS Dorohoi implementeaz„, Ón perioada decembrie 2006—noiembrie 2007, Proiectul îCentrul Transfrontalier de Resurse“, proiect finan˛at prin Programul de Vecin„tate Rom‚nia—Ucraina 2004—2006, PHARE CBC 2004/016-942, Prioritate 3, linie bugetar„ B 220202.

Proiectul propune crearea unor instrumente la Óndem‚na institu˛iilor care ac˛ioneaz„ Ón zona de grani˛„, prin Ónfiin˛area Centrului Transfrontalier de Resurse, prin elaborarea unei metodologii de comunicare intercultural„ ∫i prin realizarea unei baze de date cu organiza˛iile interesate Ón desf„∫urarea de proiecte transfrontaliere. Astfel, 80 de persoane, membri ai diferitelor institu˛ii din zonele-˛int„, vor beneficia de acces gratuit la urm„toarele cursuri de formare pe teme privitoare la: colaborarea transfrontalier„ a comunit„˛ilor teritoriale ∫i administra˛iilor locale, Ón contextul integr„rii europene, managementul proiectelor transfrontaliere, societatea civil„ ∫i cet„˛enia european„, metode de comunicare cultural„ ∫i tradi˛ional„.

Prin modelele de bun„ practic„ Ón comunicarea transfrontalier„ pe care Centrul le va oferi, ac˛iunea propus„ este destinat„ s„ Óncurajeze contactele dintre oameni, s„ aduc„ un aport important la con∫tientizarea oportunit„˛ilor de abordare a problemelor comune, de fiecare parte a grani˛ei, ∫i s„ Óncurajeze o atitudine pozitiv„ Ón vederea schimbului de idei ∫i informa˛ii.

Uniunea European„ acord„ Rom‚niei expertiz„ ∫i sprijin financiar Ón vederea preg„tirii pentru aderare, prin programe specifice: PHARE, ISPA ∫i SAPARD. Sectoarele beneficiare variaz„ de la dezvoltare regional„ ∫i sprijin pentru I.M.M.-uri p‚n„ la investi˛ii Ón infrastructura de mediu ∫i transport ∫i dezvoltare rural„.

Suma anual„ total„ a fondurilor nerambursabile acordate Rom‚niei prin cele trei programe este Ón cre∫tere, de la circa 660 de milioane de euro Ón 2003, la peste un miliard de euro Ón 2006. Gestionarea acestor fonduri este realizat„ de autorit„˛ile rom‚ne de resort, sub coordonarea Ministerului Finan˛elor Publice.

Salut„m aceast„ ini˛iativ„ local„ care urm„re∫te sus˛inerea dezvolt„rii socioeconomice durabile a cet„˛enilor, prin ini˛ierea ∫i derularea unor programe Ón probleme comunitare specifice ∫i promovarea parteneriatelor durabile cu actorii societ„˛ii civile. V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

S-a vorbit mult Ón Rom‚nia despre necesitatea reform„rii clasei politice, subiectul fiind discutat de anali∫ti politici, de membri ai societ„˛ii civile, de intelectuali, de jurnali∫ti, de unii dintre politicieni ∫i, mai nou, de c„tre Ónsu∫i pre∫edintele ˛„rii, metoda cea mai des propus„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 pentru realizarea Ón fapt a acestei reforme const‚nd Ón introducerea votului uninominal ca mijloc de alegere a politicienilor.

Eu sunt de acord c„ introducerea votului uninominal reprezint„ o metod„ de a se modifica felul Ón care se face politic„ la noi, Óns„ aceasta nu reprezint„ dec‚t jum„tate din solu˛ie, cealalt„ jum„tate afl‚ndu-se la cet„˛eanul rom‚n.

A∫a cum spuneam mai Ónainte s-a vorbit mult Ón ultimii ani despre reformarea clasei politice, Óns„ s-a vorbit foarte pu˛in sau chiar deloc despre felul Ón care cet„˛eanul rom‚n ac˛ioneaz„ Ón raport cu politica ∫i oamenii politici.

Astfel, dup„ mai bine de jum„tate de secol Ón care le-a fost interzis„ practic calitatea de cet„˛eni, Ón sensul puternic al cuv‚ntului, este normal ca rom‚nii s„ nu fie familiariza˛i cu aceast„ func˛ie esen˛ial„ unei societ„˛i democratice ∫i o mare parte dintre ei s„ continue s„ se plaseze, Ón raport cu autorit„˛ile publice, pe o pozi˛ie de subordonare ∫i de a∫teptare.

Œns„, pentru ca societatea noastr„ s„ progreseze, pentru ca institu˛iile publice s„ func˛ioneze normal, este nevoie ca aceast„ situa˛ie s„ se schimbe, este nevoie ca rom‚nul s„ Ónve˛e s„-∫i exercite drepturile de cet„˛ean.

Œn acest sens, introducerea votului uninominal este bine-venit„, deoarece alegerea direct„ a politicianului permite cet„˛eanului un mai bun control al deciziei sale ∫i Ói permite chiar ∫i o mai mare influen˛„ Óntr-un cadru organizat, cum ar fi, de exemplu, Ón cadrul unui partid politic. Or, a avea posibilitatea real„ de a schimba ceva reprezint„ o condi˛ie obligatorie pentru a te putea implica Ón schimbarea acelui lucru.

Totu∫i, pentru aceast„ situa˛ie, votul uninominal nu este suficient. Schimbarea mentalit„˛ii cet„˛eanului ∫i, prin aceasta, a clasei politice se poate face cel mai bine prin educa˛ie, printr-o educa˛ie orientat„ pe puterea individului, pe responsabilitatea acestuia, pe implicare social„ ∫i politic„, chiar dac„ aceasta presupune un timp relativ Óndelungat pentru a se realiza, mentalit„˛ile neput‚ndu-se schimba peste noapte.

Avem Óns„ norocul integr„rii europene care, prin deschiderea pe care o produce, ne ofer„ nou„ posibilitatea, ca cet„˛eni rom‚ni europeni, de a avea acces la ni∫te sisteme politice ∫i educa˛ionale foarte dezvoltate, Ón sensul democra˛iei ∫i al implic„rii cet„˛ene∫ti, aceast„ expunere, coroborat„ cu schimbarea sistemului de vot, put‚nd determina o schimbare mai accentuat„ ∫i la noi Ón ˛ar„.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îOrganizarea alegerilor pentru Parlamentul European, o necesitate imediat„“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Discu˛iile din ultimele s„pt„m‚ni, legate de o posibil„ am‚nare a alegerilor pentru Parlamentul European, dovedesc at‚t lipsa de seriozitate, c‚t ∫i, din p„cate, de cultur„ politic„ a celor care sus˛in ideea schimb„rii datei deja stabilite, 13 mai 2007.

Œn primul r‚nd, niciunul dintre argumentele invocate de ace∫tia nu sunt Óntemeiate, dup„ cum voi ar„ta Ón

continuare. Œn al doilea r‚nd, necesitatea organiz„rii imediate a alegerilor pentru Parlamentul European ar fi trebuit s„ Óntruneasc„ f„r„ probleme consensul clasei politice, fiind parte a acelui set de m„suri minime ce ar fi trebuit adoptate dup„ 1 ianuarie 2007 pentru ca aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ s„ transforme Rom‚nia cu adev„rat Óntr-un stat european, cu o agend„ public„ european„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cu acces la fondurile comunitare europene.

Motivele pentru am‚narea alegerilor europene, sus˛inute Ón primul r‚nd de P.S.D., dar preluate, cu regret o spunem, ∫i de o parte a P.N.L., se rezum„ de fapt la urm„toarea idee: e nevoie de eliminarea oric„rei chestiuni de politic„ intern„ de pe agenda public„, pentru ca Óntreaga aten˛ie a electoratului s„ poat„ fi Óndreptat„ pe parcursul campaniei electorale Ónspre tematica european„.

Accept‚nd, prin absurd, c„ alegerile ar fi am‚nate acum, ar putea sus˛in„torii acestei idei s„ ne garanteze Ón vreun fel c„ p‚n„ la finalul anului nu vom mai avea subiecte importante de politic„ intern„ sau vor fi dezbaterile pe marginea acestora interzise prin ordonan˛„ de urgen˛„? ™i dac„ pentru ace∫tia angajamentele asumate de Rom‚nia odat„ cu aderarea la Uniunea European„, referitoare la organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, nu sunt suficient de importante, le voi aduce aminte c„ este vorba, Ón primul r‚nd, de interesul Rom‚niei. Mai concret, este vorba de a ne asuma c‚t mai cur‚nd toate consecin˛ele care decurg din statutul de ˛ar„ membr„ a U.E., inclusiv Ón ceea ce prive∫te institu˛ia cu cea mai mare legitimitate democratic„ din sistemul institu˛ional al U.E., ∫i anume Parlamentul. Œn acest moment, Ón Parlamentul European activeaz„ parlamentari rom‚ni, ale∫i Ón Parlamentul Rom‚niei pe liste ∫i pe un program politic adecvat politicii interne, ∫i nu reprezentan˛i ale∫i Ón mod direct de cet„˛enii Europei, a∫a cum este cazul tuturor celorlal˛i europarlamentari, ce nu au nicio leg„tur„ cu Parlamentele ˛„rilor lor.

Este de datoria noastr„ s„ le asigur„m colegilor no∫tri europarlamentari Óntreaga legitimitate pe care un asemenea statut o solicit„ ∫i s„ Ón˛elegem c„ Parlamentul European reprezint„ suma vocilor fiec„rei na˛iuni europene, ∫i nu vocea Parlamentului Rom‚niei, care Ó∫i trimite o delega˛ie alc„tuit„ dup„ algoritmul politic al anului 2004, c‚nd au avut loc ultimele alegeri interne. Probabil c„ aici este ∫i problema celor care solicit„ am‚narea: sunt Óngrijora˛i c„ nu vor mai avea acela∫i num„r de reprezentan˛i Ón cel mai important for de dezbatere al Uniunii Europene, adic„ sunt Óngrijora˛i de perspectiva unui vot care s„ dovedeasc„ adev„rata configura˛ie politic„ a Rom‚niei din acest moment.

A∫a cum spuneam la Ónceputul interven˛iei, organizarea c‚t mai rapid„ a acestor alegeri ar fi trebuit s„ fie o chestiune de interes na˛ional, asupra c„reia s„ nu existe divergen˛e Ón r‚ndurile partidelor politice nu doar pentru argumentele invocate mai sus, ci ∫i pentru c„ doar prin intrarea Ón normalitate din perspectiva institu˛iilor Uniunii Europene, inclusiv Ón ceea ce prive∫te Parlamentul European, putem spera la subiecte europene pe agenda cet„˛eanului, ∫i nu printr-o suspendare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 artificial„, de altfel imposibil„, a dezbaterilor de politic„ intern„, suspendare invocat„ de cei care nu doresc confruntarea cu electoratul.

™i pentru c„ sunt deputat de Timi∫, voi sf‚r∫i prin a da un exemplu din jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Camera Deputa˛ilor, legat de importan˛a institu˛iilor ∫i politicilor europene pentru via˛a de zi cu a cet„˛enilor. Rom‚nia s-a angajat Ón programul de aderare s„ implementeze p‚n„ cel t‚rziu Ón prim„vara acestui an un îSistem na˛ional de evaluare ∫i gestionare integrat„ a calit„˛ii aerului“, elabor‚ndu-se Ón acest sens mai multe documente ∫i acte normative (Strategia na˛ional„ pentru protec˛ia mediului — Hot„r‚rea Guvernului nr. 732/2004, Planul na˛ional de ac˛iune Ón domeniul protec˛iei mediului — Hot„r‚rea Guvernului nr. 738/2004). Nu doar c„ tot acest sistem nu ar fi fost posibil f„r„ suportul financiar ∫i asisten˛a Uniunii Europene, dar implementarea efectiv„ a acestuia ar fi fost blocat„ de birocra˛ia care ar fi Ómpiedicat ob˛inerea tuturor autoriza˛iilor ∫i avizelor, Ón lipsa unor angajamente interna˛ionale ferme. A∫a s-a Ónt‚mplat, de exemplu, Ón cazul jude˛ului Timi∫, care a r„mas p‚n„ Ón acest moment ultimul jude˛ care a reu∫it implementarea acestui sistem, doar amenin˛area sanc˛iunilor prev„zute Ón caz de Ónt‚rzieri sco˛‚nd lucrurile din iner˛ie. Acesta este bineÓn˛eles un exemplu poate mic Ón compara˛ie cu alte teme, mai importante, dar cred c„ este extrem de important s„ explic„m popula˛iei Óntr-o manier„ c‚t mai clar„ care sunt beneficiile concrete ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

F„r„ o agend„ politic„ postaderare, f„r„ fermitate Ón continuarea unor reforme, supuse Ón continuare unei foarte atente monitoriz„ri din partea Comisiei Europene, ∫i f„r„ reprezentan˛i legitimi Ón institu˛iile europene, Rom‚nia risc„ nu doar pierderea credibilit„˛ii Ón fa˛a partenerilor europeni, dar risc„ ∫i pierderea accesului la fondurile structurale europene Ón acest an ∫i, pe cale de consecin˛„, oportunitatea unor importante proiecte de dezvoltare.

Œn concluzie, Ómi exprim Ón continuare speran˛a c„ data de 13 mai 2007 va r„m‚ne Ón continuare data organiz„rii primelor alegeri pentru Parlamentul European Ón Rom‚nia ∫i c„, odat„ cu acestea ∫i Ón urma rezultatului acestora, tematica european„ va modifica ∫i agenda public„ rom‚neasc„, aduc‚nd teme ∫i priorit„˛i specifice unui stat membru al Uniunii Europene.

Portul Tomis este un complex hidrotehnic amplasat pe latura de est a municipiului Constan˛a, Óntre promontoriul ce constituie Capul Constan˛a ∫i digul de limitare a plajei îModern“. Acest complex de lucr„ri hidrotehnice a demarat Ón perioada anilor 1936—1939 ∫i a fost generat de necesitatea consolid„rii falezei, scopul secundar fiind acela al form„rii unei plaje Ón inima ora∫ului Constan˛a.

Punerea pietrei fundamentale a lucr„rilor de Óndiguire a malurilor ora∫ului Constan˛a, care a avut loc Ón ziua de 15 august 1937, a consfin˛it hot„r‚rea ca, Ón principiu, amenajarea portului de yachting s„ se rezolve prin crearea Portului Tomis Ón golful de la nord de Capul Constan˛a (Hotelul Carol I — actualul Comandament al Marinei Militare) ∫i care se Óntinde p‚n„ la digul plajei,

profit‚nd ∫i de tronsonul de 200 metri lungime al digului, f„c‚nd parte din proiectul consolid„rii malurilor.

Ca urmare, Prim„ria Municipiului Constan˛a, cu adresa nr. 23.429/26.08.1937, Ól Óns„rcineaz„ cu Óntocmirea proiectului lucr„rilor de consolidare a malurilor pe inginerul P. A. Zahariade.

Spre sf‚r∫itul anilor 1950 prinde contur ideea unei amenaj„ri portuare pentru activit„˛i de turism, iar documenta˛iile elaborate Ón acest scop au fost aprobate prin Hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri nr. 1.435/1958 ∫i Hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri nr. 1.103/1959.

Œn baza acestor hot„r‚ri ale Consiliului de Mini∫tri au fost executate principalele construc˛ii hidrotehnice: digurile, inclusiv refacerea ∫i reprofilarea digului de nord, cheiurile, dragaje pentru uniformizarea ad‚ncimilor Ón bazin, platforme-par˛iale, instala˛ii de utilit„˛i strict necesare.

Proiectul tehnic general al Portului Tomis este Óntocmit de Institutul de Studii ∫i Proiect„ri Transporturi. Tema de proiectare a fost elaborat„ de Direc˛ia General„ a Naviga˛iei Civile, cu respectarea recomand„rilor ∫i observa˛iilor CTS al Sfatului Popular Regional Constan˛a. Prin aceast„ documenta˛ie au fost proiectate principalele lucr„ri hidrotehnice din Portul Tomis. Platforma din spatele cheiului fundat la 4 metri are l„˛imea de circa 15 metri ∫i s-a realizat prin umpluturi de piatr„ spart„, Ón spatele digului de sud-est. Œn spatele celorlalte cheiuri umplutura s-a realizat cu materialul rezultat din lucr„rile de dragaj, iar pe l„˛imea de 6 metri platforma se paveaz„ cu piatr„ spart„.

Œn diverse studii, S.C. IPTANA — S.A. face precizarea c„ toate lucr„rile hidrotehnice din Portul Tomis au avut ca titular de investi˛ie Ministerul Transporturilor. Lucr„rile privind amenajarea falezei, pasarela pietonal„ ∫i canalizarea pluvial„ au fost executate de Prim„ria Municipiului Constan˛a.

Pe parcursul anilor, Portul Tomis s-a plimbat de la Prim„rie, la O.N.T. sau Ministerul Transporturilor, Ón func˛ie de perspectiva diferitelor viziuni manageriale ale prim-secretarilor sau ale altor factori de decizie, aceast„ lips„ de hot„r‚re persist‚nd ∫i dup„ 1990, de altfel.

Criticabil„, pe bun„ dreptate, situa˛ia de p‚n„ Ón 2000 nu a reu∫it s„ Ónstr„ineze acest bun apartenent al comunit„˛ii const„n˛ene, inestimabil ca valoare ∫i simbolistic„.

Situa˛ia s-a schimbat dup„ 2000, c‚nd, Ón virtutea interpret„rii p„guboase ∫i r„u-inten˛ionate de c„tre municipalitate a legii care reglementa regimul retroced„rilor, s-a reu∫it cedarea unor Ónsemnate suprafe˛e din Portul Tomis, terenuri c‚∫tigate asupra m„rii cu pre˛ul cheltuielilor publice, c„tre diver∫i reclaman˛i, proprietari ai altor terenuri, imposibil de retrocedat.

Respect dreptul constitu˛ional la proprietate ∫i sunt Óntru totul de acord cu prevederea c„ statul trebuie s„ se constituie Óntr-un garant al propriet„˛ii.

Nu sunt de acord Óns„ cu batjocura f„r„ de sf‚r∫it la care proprietatea public„ este supus„ de diferi˛i ∫mecheri care, indiferent cum citesc o lege, sf‚r∫esc prin a o contabiliza pozitiv Ón propriul beneficiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCine conduce anchetarea pre∫edintelui?“

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œmi vine foarte greu s„ v„ vorbesc ∫i eu despre evenimentele care au avut loc Ón cursul ultimelor zile. Cu toate c„ nu-mi face deloc pl„cere, ∫i nici nou„, rom‚nilor, nu ne face deloc cinste Ón ochii europenilor care ne-au acceptat Ón r‚ndurile lor, am s-o fac totu∫i, pentru c„ acestea au devenit de-a dreptul ilare.

Lupta declan∫at„ de unii a∫a-zi∫i politicieni Ómpotriva pre∫edintelui B„sescu este Óntre˛inut„ de c„tre îoamenii din umbr„“, cu toate c„ armele pe care le-au adoptat ∫i-au cam pierdut din eficien˛„. Observ Óns„ c„ disperarea unora este at‚t de mare, Ónc‚t metodele la care apeleaz„ Ón ultimul timp m„ fac s„ cred c„ singura lor ˛int„ este eliminarea prin orice mijloace, de pe scena politic„ rom‚neasc„, a pre∫edintelui B„sescu.

S„pt„m‚na trecut„ ne-a adus Ón fa˛„ evenimente cu totul ∫i cu totul surprinz„toare. Cum domnul Voiculescu este Ónconjurat de politicieni foarte inventivi, iat„ c„ unul dintre ace∫tia s-a Óntrecut pe sine, prezent‚nd ∫efului s„u str„lucita idee de formare a unei comisii care s„ ancheteze activitatea pre∫edintelui ˛„rii. Ideea a fost Ómbr„˛i∫at„ cu mult„ grab„ nu doar de liderul P.C., ci ∫i de al˛i lideri de partide, aflate chiar Ón tabere adverse. Iat„ deci punctul comun, nedescoperit p‚n„ acum, care-i leag„ ∫i care-i determin„ s„ treac„ peste orice urm„ de adversitate.

Partide care p‚n„ mai ieri se considerau adverse ∫i-au unit for˛ele pentru crearea acestei comisii anti-B„sescu, ce urm„re∫te Óntocmirea unui raport asupra faptelor prin care se presupune c„ Traian B„sescu a Ónc„lcat Constitu˛ia.

C‚t„ nevoie avea Rom‚nia de o astfel de comisie de anchet„ Ón interiorul Parlamentului? Oare acesta s„ fie scopul acestei institu˛ii? Chiar nu exist„ Ón Rom‚nia institu˛ii abilitate s„ desf„∫oare aceast„ activitate?

Cine sunt Óns„ cei gr„bi˛i s„ formeze aceast„ comisie? Dan îFelix“ Voiculescu, politicianul cu o cot„ de popularitate, credibilitate ∫i legitimitate electoral„ pe care am putea s„ o Óncadr„m cel mai bine la capitolul minuscul„, este de fapt cel care s-a gr„bit s„ se autopropun„ pentru conducerea acestei comisii. De unde vine aceast„ grab„ cred c„ nu mai este cazul s„ v„ amintesc. Norica Nicolai, cu o fa˛„ radioas„, care ne face s„ credem c„ trimiterea rudelor Ón Parlament pentru a vota Ón locul dumneaei este o practic„ c‚t se poate de legal„. Crin Antonescu, marioneta fidel„ a marilor oligarhi.

Ce este mai dureros este faptul c„ i s-a permis liderului P.C. s„ conduc„ aceast„ a∫a-zis„ comisie de anchet„. Unul dintre cei mai fideli slujitori ai Securit„˛ii, turn„torul Felix, cel care îd„dea cu subsemnatul“ ∫i turna pe la Securitate oameni care au trecut prin chinuri grele, pentru care pot s„-i mul˛umeasc„ ∫i acestui politician ascuns sub haina unui a∫a-zis conservatorism.

Œn spatele motivului pe care-l afirm„ sus ∫i tare se ascunde de fapt ∫i un alt scop, acela de a gestiona Ón a∫a fel procedura de suspendare a pre∫edintelui, Ónc‚t s„

se suprapun„ cu calendarul alegerilor europarlamentare ∫i s„-i ofere premierului un bun motiv de a fi am‚nate.

Am ajuns s„ constat c„, Ón prezent, toate partidele politice, ∫i m„ refer aici cu prec„dere la cele parlamentare, Ó∫i exprim„ acordul pentru introducerea votului uninominal, cu toate c„ p‚n„ acum nu s-au Ónghesuit deloc Ón sus˛inerea unei astfel de ini˛iative.

Ceea ce doresc ei, de fapt, este o am‚nare a acestor alegeri europarlamentare, dintr-un motiv c‚t se poate de simplu: timpul r„mas p‚n„ la data deja stabilit„, ce are deja acordul tuturor partidelor parlamentare, este unul destul de scurt. Cei care trebuie prezenta˛i aleg„torilor nu sunt Ónc„ g„si˛i, preg„ti˛i sau cur„˛a˛i de p„cate. Œn mod clar se merge pe principiul: cu c‚t mai t‚rziu, cu at‚t mai bine, f„r„ a se mai lua Ón calcul faptul c„ nu suntem capabili s„ ne respect„m promisiunile sau alegerile pe care noi Ón∫ine le-am f„cut Ón fa˛a celorlal˛i membri ai Uniunii Europene.

Un lucru r„m‚ne Óns„ cert pentru toat„ lumea, doamnelor ∫i domnilor: Dan Voiculescu ∫i-a v„zut visul cu ochii, acela de a se afla Ón postura de a-i pl„ti pre∫edintelui ˛„rii toate poli˛ele r„mase. Œ∫i va purta propriul r„zboi cu pre∫edintele B„sescu, la ad„postul unei comisii parlamentare. Electoratul va fi Óns„ cel mai aspru judec„tor al s„u, care sper„m s„ elimine din sfera politicului astfel de indivizi care n-au ce c„uta prin parlamente, cu dosare care at‚rn„ at‚t de greu dup„ ei. Va mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Fiecare na˛ie Ó∫i are valorile sale definitorii, pe care le Ónconjoar„ cu recuno∫tin˛„ etern„, consider‚ndu-le nu numai st‚lpii s„i de rezisten˛„, dar ∫i acele rampe spirituale pentru lansarea spre universalitate a noi ∫i noi genera˛ii. ™i noi, rom‚nii, avem simbolurile noastre sfinte. Numele unora dintre ilu∫trii Ónainta∫i, ca Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Nicolae Grigorescu, Constantin Br‚ncu∫i, Mihail Kog„lniceanu sau Traian Vuia, ca s„ nu amintim dec‚t c‚teva dintre min˛ile luminate care au Ónnobilat cu faptele lor existen˛a bimilenar„ a neamului nostru, au intrat demult Ón con∫tiin˛a rom‚nilor, dar ∫i a altor popoare.

Œn interven˛ia mea de ast„zi, Óncerc s„-i aduc un omagiu lui Constantin Br‚ncu∫i, impun„toare personalitate a artei moderne, de la a c„rei dispari˛ie se Ómpline∫te, la mijlocul lunii martie, o jum„tate de veac, omagiu la care sunt Óncredin˛at c„ Domniile Voastre ve˛i fi Óntru totul p„rta∫i.

N„scut la 19 februarie 1876 Ón comuna gorjean„ Hobi˛a, ca al ∫aselea copil al unei familii nevoia∫e, Constantin Br‚ncu∫i a pornit de la 13 ani s„-∫i asigure existen˛a ca b„iat de pr„v„lie. Sim˛ul artistic Ónn„scut, care se manifesta Ón multe dintre preocup„rile sale, l-a Ómpins c„tre cursurile ™colii de Arte ∫i Meserii din Craiova, pe care le-a continuat, dup„ absolvire, la ™coala de Arte Frumoase din Bucure∫ti, unde a realizat primele sale lucr„ri de valoare, Óntre care ∫i bustul doctorului Carol Davila. Œn 1904 porne∫te spre Paris, unde ob˛ine o burs„ la ™coala de Arte Frumoase, ∫i unde avea s„ se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 stabileasc„ pentru tot restul vie˛ii. Prin lucr„rile sale: îCap de b„iat“ ∫i îOrgoliu“, expuse la Salonul de toamn„ din Capitala Fran˛ei, Br‚ncu∫i atrage aten˛ia acelui titan al artei sculpturale, Auguste Rodin, care-l invit„ s„ fac„ practic„ Ón atelierul s„u. Br‚ncu∫i, Óns„, nu se putea adapta situa˛iei de a sta Ón umbra marelui stejar. Con∫tient pe deplin de puterea sa creatoare, el p„r„se∫te atelierul marelui maestru francez, realiz‚nd apoi, de-a lungul anilor, Ón propriul atelier, o serie de opere celebre ca: îS„rutul“, îMuza adormit„“, îPas„rea m„iastr„“, îPrometeu“, îDomni∫oara Pogany“ ori îPrimul pas“.

Œn Óntreaga crea˛ie, Br‚ncu∫i a evoluat spre o stilizare abstractizant„, deschiz‚nd prin concep˛ia sa o epoc„ nou„ Ón istoria sculpturii. Remarc‚nd acest merit incontestabil, sculptorul englez Henry Moore spunea: îDe la gotic Óncoace, sculptura european„ a fost n„p„dit„ de tot felul de excrescen˛e ale suprafe˛ei, care au ascuns cu totul forma. A fost misiunea special„ a lui Br‚ncu∫i de a ne sc„pa de aceast„ n„p„dire ∫i de a ne face din nou con∫tien˛i de form„“.

Œn realizarea viziunii sale artistice, Br‚ncu∫i a sustras uimitor din arta popular„, care l-a Ónso˛it Óntreaga via˛„, precum vederea ∫i sim˛irea, ideea formelor fundamentale ale originii vie˛ii, pe care a stilizat-o cu un rafinament Ómpins p‚n„ la perfec˛iune. îBr‚ncu∫i“, scria Cella Delavrancea, îa ad‚ncit Ón sculptur„ esen˛a artei ˛„r„ne∫ti, care, Ón toate expresiile ei, de la olar la dulgher, de la t„ieturile Ón lemn la broderiile iilor, poart„ ritmul vie˛ii unui neam vechi, creator de simboluri nepieritoare. El a exprimat sinteza acestei crea˛ii, simplific‚ndu-i vocabularul liniar p‚n„ la un ermetism greu de deslu∫it ∫i primejdios de imitat“.

Profund legat de p„m‚ntul ∫i sufletul rom‚nesc, Br‚ncu∫i ∫i-a amplasat marile sale capodopere — îPoarta S„rutului“, îMasa T„cerii“ ∫i îColoana Infinitului“ — la T‚rgu-Jiu, nu departe de locul Ón care a v„zut lumina zilei, aduc‚nd, astfel, o contribu˛ie de nepre˛uit la Ómbog„˛irea tezaurului nostru spiritual. Poate c„ Ón niciun alt mod n-am putea s„ realiz„m o sintez„ mai profund„ ∫i mai autentic„ a sufletului rom‚nesc, dec‚t atunci c‚nd, st‚nd la Masa T„cerii, pe scaunul de piatr„ z„mislit de Br‚ncu∫i, Óncerc„m s„ privim spre uimitoarea Coloan„ a Infinitului, Ón tov„r„∫ia versurilor eminesciene din îSara pe deal“, rostite de Mihail Sadoveanu, ∫i Ón acompaniamentul sublim al îRapsodiei“ lui George Enescu.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTurismul — o ∫ans„ pentru Rom‚nia“

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sunt aproape sigur c„, dac„ a∫ face acum un sondaj de opinie Ón r‚ndurile dumneavoastr„, Óntreb‚ndu-v„ ce ˛ar„ se afl„ pe primul loc Ón lume Ón clasamentul destina˛iilor turistice, a∫ primi o sumedenie de r„spunsuri diferite, dar, din p„cate, niciunul dintre ele nu ar fi Rom‚nia. Dac„ v-a∫ Óntreba, tot acum, ce ˛ar„ se afl„ pe locul 5, pe locul 10 sau pe locul 15 ∫i a∫a mai departe Ón acest clasament, probabil c„ unii dintre dumneavoastr„ ar sta un pic pe g‚nduri Ónainte de a r„spunde ∫i, poate, c‚˛iva ar Óndr„zni s„ rosteasc„ numele ˛„rii noastre.

Ca s„ nu planeze niciun fel de dubii, am s„ v„ spun c„ locul Ónt‚i este ocupat de Fran˛a, cu peste 75 de milioane de turi∫ti str„ini anual, pe locul al cincilea se afl„ China, cu peste 31 de milioane de turi∫ti str„ini Óntr-un an, pe locul al zecelea se afl„ Germania, cu 19 milioane de turi∫ti str„ini, iar pe locul al cincisprezecelea este Grecia, cu circa 12,5 milioane de turi∫ti str„ini.

Vestea proast„ este c„ Ón Rom‚nia sosesc mai pu˛in de 1,5 milioane de turi∫ti str„ini Óntr-un an, ceea ce ne situeaz„ pe un nemeritat loc Ón coada clasamentului. Cu toate c„ Ón 2007, Ón principal datorit„ programului îSibiu, Capital„ cultural„ european„“, dar ∫i datorit„ accesului la aeroporturile rom‚ne∫ti al companiilor aeriene _low-cost_ , se sper„ Óntr-o dublare — p‚n„ la 2,4 milioane — a num„rului de turi∫ti str„ini, ˛ara noastr„ nu se bucur„ de c‚∫tigurile pe care le-ar merita din turism.

Nu avem drumuri de calitate, nu avem servicii medicale de calitate, nu avem peste tot condi˛ii de cazare la nivelul preten˛iilor unor turi∫ti str„ini, nu avem Óntotdeauna h‚rtie igienic„ la toalete ∫i nici ap„ cald„ 24 de ore din 24 la toate hotelurile ∫i pensiunile. Nu avem toalete publice Ón ora∫e ∫i nici pe marginea ∫oselelor, nu avem parcuri de distrac˛ie dec‚t Ón vreo dou„-trei sta˛iuni, nu avem p‚rtii de schi precum Ón Austria, iar lista neajunsurilor ar putea continua la nesf‚r∫it.

Ne place s„ ∫tim c„ avem tradi˛ii folclorice, multe ∫i frumoase m‚n„stiri, peisaje de vis nu doar Ón locurile unde cu greu ajunge picior de om, izvoare de ape minerale cum nu mai Ónt‚lne∫ti Ón Europa, m‚nc„ruri apetisante, voie bun„ ∫i femei frumoase, Óntr-un cuv‚nt ne l„ud„m cu vestita ospitalitate rom‚neasc„. Toate aceste sunt la fel de adev„rate ca ∫i neajunsurile de mai-nainte, Óns„ turi∫tii str„ini nu se Ómbulzesc s„ ne viziteze.

Ne dep„∫esc, Ón mod categoric, Ón clasament, aproape toate ˛„rile din fostul lag„r comunist de dinainte de 1989. Rusia este pe locul 7 Ón lume, cu 21 de milioane de turi∫ti str„ini Óntr-un an. Polonia este pe locul 12 ∫i Ungaria este pe locul 13. P‚n„ ∫i Bulgaria este Ónaintea noastr„, nu f„r„ contribu˛ia Ón continu„ cre∫tere a turi∫tilor rom‚ni care, an de an, aleg s„-∫i petreac„ vacan˛a pe litoralul bulg„resc al M„rii Negre.

Periodic afl„m despre lansarea c‚te unei noi strategii Ón turismul rom‚nesc, de fiecare dat„ menit„ s„ impulsioneze ∫i s„ revigoreze activitatea de profil. Dar aproape niciodat„ nu ∫tim cum s„ facem s„ atragem mai mul˛i str„ini s„ vin„ s„ ne viziteze ˛ara, nu exploat„m cum trebuie, Ón sensul bun al cuv‚ntului, bog„˛ia ∫i frumuse˛ea peisajului, nu vindem, de fapt, un produs, ci mai degrab„ a∫tept„m ca el s„ se v‚nd„ singur.

Desigur c„ exist„ un anumit num„r de germani sau de evrei care, Ón ultimii 30 de ani, vin s„ se trateze de reumatism ∫i de boli interne Ón sta˛iunile balneoclimaterice de pe Valea Oltului, bun„oar„. Dar ei trebuie s„ reprezinte un fenomen de ni∫„, nu elementul principal al activit„˛ii turistice din zon„, ca p‚n„ acum.

Salut, deci, ini˛iativa Ministerului nostru de Externe de a se implica ∫i de a crea un _brand_ de ˛ar„, un produs turistic ∫i o poveste care s„ umple acest produs cu un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 con˛inut c‚t mai pe Ón˛elesul str„inilor ceva mai tineri ∫i ceva mai activi, ceva mai capabili s„ cheltuiasc„ mai mul˛i bani dec‚t bunicii lor care vin Ón Rom‚nia la tratament.

R„m‚ne de v„zut c‚t de fabuloas„ va fi Rom‚nia pe care ei ar trebui s„ vrea s„ vin„ aici s-o descopere. Pentru asta, pe l‚ng„ con˛inutul spiritual al conceptului respectiv, trebuie totu∫i s„ avem Ón vedere nu numai marile proiecte, ci ∫i micile am„nunte, acele îchi˛ibu∫uri nesemnificative“ a c„ror nerezolvare poate s„ compromit„ orice.

Citeam, odat„, c„ o mare citadel„ a antichit„˛ii a fost Ónvins„ — ∫i poate c„ ∫i un mare imperiu a Ónceput tot atunci s„ se pr„bu∫easc„ — din cauza banalei Ónmul˛iri a ∫obolanilor Ón mormanele de gunoi de dincolo de zidurile cet„˛ii. ™obolanii au m‚ncat proviziile de hran„ necesare pe timpul unui eventual asediu, ba, mai mult, au ros p‚n„ ∫i sandalele solda˛ilor. Descul˛„ ∫i Ónfometat„, armata nu a mai fost capabil„ s„ fac„ fa˛„ du∫manului.

De aceea afirm c„, pe l‚ng„ idei ∫i concepte, pe l‚ng„ hoteluri str„lucitoare ∫i pe l‚ng„ circuite turistice irepro∫abile, pe l‚ng„ drumuri de calitate ∫i pe l‚ng„ h‚rtia igienic„ ∫i apa cald„ de la robinetul din W.C.-ul g„rii, ar trebui s„ ne preocupe chiar ∫i o simpl„ cutie de bere aruncat„, nelalocul ei, pe marginea drumului.

Doar a∫a vom Óncepe s„ fim atractivi ∫i îfabulospirituali“ cu adev„rat, iar celelalte ˛„ri de deasupra noastr„ Ón clasamentul amintit se vor Óntreba unde anume s-or fi dus turi∫tii care, poate, vor Óncepe s„ lipseasc„ din statisticile lor anuale despre turism.

Noi, liberalii, suntem printre sus˛in„torii cei mai vechi ai reform„rii sistemului electoral, iar Ón acest scop am avansat de-a lungul timpului, prin ini˛iative legislative, dou„ tipuri de scrutin: unul cu vot preferen˛ial, Ón care aleg„torul voteaz„ un singur candidat de pe lista propus„ de un partid, ∫i unul Ón care Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor sunt alese prin vot uninominal, prin reprezentare propor˛ional„.

P.N.L. este con∫tient de avantajele de ambele p„r˛i pe care le-ar aduce reforma electoral„. Aleg„torul ar avea un cuv‚nt mult mai greu de spus cu privire la persoana care Ól reprezint„, Ón timp ce pentru ales ar fi responsabilitatea mult mai mare.

De∫i Parlamentul nu poate fi obligat s„ adopte o lege ca urmare a unui rezultat favorabil al referendumului, el poate fi stimulat s„ Ó∫i canalizeze aten˛ia Ón aceast„ direc˛ie, prin crearea unei presiuni de ordin moral din partea aleg„torilor asupra membrilor Parlamentului. Totu∫i, nu trebuie neglijat faptul c„ au existat ∫i exist„ numeroase propuneri legislative referitoare la aceast„ tem„.

Sunt convins c„ dezbaterea unui asemenea proiect este dorit„ de majoritatea clasei politice, la fel cum sunt convins ∫i de faptul c„ se poate ajunge, prin procedurile legislative obi∫nuite, la un consens Óntre partidele parlamentare, privind sistemul electoral aplicabil alegerilor generale Óncep‚nd cu 2008.

Liberalii nu contest„ dreptul domnului pre∫edinte de a organiza consult„ri ale popula˛iei, Ón m„sura Ón care

realizarea lor nu interfereaz„ cu preg„tirile pentru alegerile europene, programate a avea loc Ón data de 13 mai 2007. Dezbaterea principal„ trebuie s„ fie axat„ pe teme europene, teme pe care cet„˛enii trebuie s„ le Ón˛eleag„ ∫i care sunt legate de ceea ce vor face reprezentan˛ii no∫tri Ón P.E.

Rom‚nia se confrunt„ din nou cu un val de proteste ale pensionarilor, salaria˛ilor din societ„˛i falimentare ∫i ale bugetarilor din aproape toate ramurile de activitate.

Toate relele din Rom‚nia decurg dintr-o singur„ cauz„ fundamental„: s„r„cia.

Banii sunt prea pu˛ini pentru timpurile Ón care tr„im. S„r„cia este un criteriu care-i poate determina pe rom‚ni s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ spun„ c„ mergem pe un drum gre∫it.

Drumul spre care tind foarte mul˛i rom‚ni, drumul spre bun„stare, este tot mai departe, Ón fa˛a lui fiind ziduri Ónalte: eficien˛a economic„, productivitatea muncii ∫i calitatea produselor.

S„r„cia face ca Rom‚nia s„ primeasc„ s„rb„torile cu multe greve de protest ∫i mitinguri. To˛i participan˛ii la aceste manifest„ri vor acelea∫i lucruri: majorarea salariilor, a pensiilor, Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de lucru ∫i de trai. Ce doare ∫i mai tare este fuziunea ce s-a produs Óntre s„r„cie ∫i corup˛ie.

Mai-marii statului sus˛in firmele Ón care sunt implicate rude sau prieteni sau firmele care sponsorizeaz„ partidele de la guvernare.

Din prisma s„r„ciei s-a stabilit ordinea cuvintelor pentru definirea situa˛iei actuale din Rom‚nia: îcorup˛ia“, îs„r„cia“, înesiguran˛a“, îdezastrul“ ∫i, pe ultimul loc, îprosperitatea“.

Œn Rom‚nia s„r„cia este perceput„ ca un fenomen natural, ca un blestem; unele ˛„ri au cutremure, altele au inunda˛ii. Mai grav e faptul c„ noi le avem pe toate!

Sunt gropi pe drumuri pentru c„ prim„riile nu au fonduri s„ le astupe, pre˛urile par mari pentru c„ salariile sunt mizerabile, produsele autohtone sunt de o calitate inferioar„ celor din import, fiindc„ nu sunt bani pentru modernizarea fabricilor, ∫i astfel totul se reduce la s„r„cie.

Œntotdeauna pensionarii au manifestat pa∫nic, dar, din p„cate, nimeni nu-i ia Ón seam„. Singura solu˛ie care le-a mai r„mas este s„ se pl‚ng„ forurilor europene ∫i interna˛ionale.

Sunt pensionari care tr„iesc cu un milion ∫i jum„tate de lei vechi pe lun„ ∫i chiar mai pu˛in. Medicamentele sunt foarte scumpe, iar s„n„tatea este ∫ubred„ pentru c„ nu sunt bani de tratamente ∫i de hran„.

Existen˛a jalnic„ cu ce s„ o mai achite s„racii de pensionari?

Sunt c‚teva mii de pensionari care, pe perioada activ„, au lucrat Ón acord, au pl„tit contribu˛ii sociale Ón func˛ie de veniturile ob˛inute, dar la calcularea pensiilor a fost luat Ón considerare doar salariul tarifar.

Œnc„ nu s-a g„sit nicio solu˛ie pentru pensionarii care nu pot scoate adeverin˛e cu toate veniturile realizate pe perioada activ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 De asemenea, o alt„ problem„ grav„ o reprezint„ familiile de b„tr‚ni evacuate din casele na˛ionalizate.

Unde sunt locuin˛ele sociale pe care actuala guvernare le-au promis din cei 2% str‚n∫i din privatiz„ri?

Cum pentru unii generali ∫i al˛i camarazi cu vipu∫c„ care mai au ∫i func˛ii prin actuala guvernare se g„sesc solu˛ii? Œn loc s„-∫i cumpere locuin˛e la pre˛ul pie˛ei, cu credite f„cute pe via˛„ pe la diverse b„nci, a∫a cum al˛i rom‚ni o fac, se Ónfrupt„, Ón virtutea func˛iilor, din patrimoniul public.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPasivitatea Guvernului T„riceanu ∫i lipsa de reac˛ie a Ónaltelor autorit„˛i ale statului rom‚n, sesizate asupra pericolului ac˛iunilor secesioniste ale revizioni∫tilor extremi∫ti, se constituie Óntr-o Ónalt„ tr„dare a intereselor na˛ionale“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn declara˛ia noastr„ politic„ îUn viceprim-ministru al Guvernului Rom‚niei recunoa∫te public c„ U.D.M.R. este o conspira˛ie Ómpotriva Constitu˛iei Rom‚niei“, din 10 octombrie 2006, atr„geam aten˛ia asupra pericolului reprezentat de noua turnur„ a atentatelor revizionist-separatiste la adresa Constitu˛iei Rom‚niei, respectiv preparativele Ón vederea autodetermin„rii autonomiei teritoriale a jude˛elor Covasna, Harghita ∫i a unei p„r˛i din jude˛ul Mure∫ ∫i crearea unui a∫a-numit f nut Secuiesc, ca entitate administrativ„ cu rang de stat, rezultat al ∫tirbirii unit„˛ii Rom‚niei, a suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii sale teritoriale.

Am formulat atunci un num„r de nou„ m„suri de urgen˛„, viz‚nd Ónaltele autorit„˛i de putere ale statului — Curtea Constitu˛ional„, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii, prim-ministrul, Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Public, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Comisiile speciale permanente ale Parlamentului ∫i Serviciul Rom‚n de Informa˛ii — care, p‚n„ Ón prezent, niciuna ∫i sub nicio form„ nu au avut vreo reac˛ie.

Cum s„ interpret„m aceast„ t„cere ∫i ce poate spune ea?

Dar, mai Ónt‚i, trebuie observat c„ reac˛iile din mediul politic, mass-media ∫i cerin˛ele noastre punctuale viz‚nd aducerea extremi∫tilor sub autoritatea ordinii constitu˛ionale au avut, pe moment, o oarecare eficien˛„. Liderul Consiliului Na˛ional Secuiesc, domnul Csapa Joszef, a demisionat subit, iar U.D.M.R. ∫i-a nuan˛at pozi˛ia, accept‚nd caracterul anticonstitu˛ional al preconizatului referendum pentru autonomia f nutului Secuiesc.

A urmat o scurt„ pauz„, Ón care organiza˛iile anticonstitu˛ionale au a∫teptat s„ vad„ reac˛ia autorit„˛ilor somate s„ apere Constitu˛ia Rom‚niei.

Observ‚nd pasivitatea, t„cerea ∫i lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor legitime, extremi∫tii au luat aceasta drept o sl„biciune ∫i absen˛a puterii de ap„rare a statului na˛ional unitar rom‚n ∫i au apreciat c„ pot s„-∫i continue ac˛iunile separatiste Óntr-un nou registru, mai subtil ∫i deci mai periculos, care vizeaz„ ∫i o nou„ form„ de interna˛ionalizare a autonomiei f nutului Secuiesc.

Concret, pre∫edintele U.D.M.R., domnul Markó Béla, Ónc„ viceprim-ministru al Guvernului Rom‚niei, a ini˛iat o

platform„ comun„ cu Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, condus de domnul László Tökés.

Dup„ nici o s„pt„m‚n„, dup„ doi ani de neÓn˛elegeri ∫i diferende, Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, un autointitulat, deja, Parlament Intern al Comunit„˛ii Maghiarilor din Ardeal, convine cu Consiliul Na˛ional Secuiesc s„ finalizeze o list„ a obiectivelor privind autonomia, care s„ fie prezentat„ Parlamentului European ∫i s„ continue, cu sprijinul U.D.M.R., organizarea referendumurilor pentru autonomia teritorial„.

Pe un alt plan, dar cu aceea∫i finalitate, U.D.M.R. a ini˛iat Ónfiin˛area Consiliului Autonomiei Culturale (C.A.C.) ∫i a Consiliului Permanent, care vor ac˛iona Ón urm„torii patru ani pentru autonomia cultural„ ∫i teritorial„.

Iat„ cui a folosit lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor statului ∫i direc˛ia Ónspre care se Óndreapt„ consecin˛ele.

- Primul-ministru are probleme grave, greu solvabile, Ón

- propriul partid.

Coali˛ia de putere, Ón ∫ubrezenia ei, este incapabil„ de a guverna, ap„ra ∫i men˛ine ordinea constitu˛ional„.

Parlamentul, Ón acest nenorocit context, nu poate fi nici el func˛ional.

Toate aceste sl„biciuni servesc extremi∫tilor ∫i du∫manilor Constitu˛iei Rom‚niei.

Concluzia care se impune este una singur„: lipsa de reac˛ie a Ónaltelor autorit„˛i ale statului Ón fa˛a atentatelor la ordinea constitu˛ional„ pune pe conduc„torii acestora Ón ipostaza tr„d„rii intereselor na˛ionale.

îUn nou Cod penal este pe val!“

Vineri, 2 martie 2007, ministrul justi˛iei a supus dezbaterii publice un nou Cod penal. Oare c‚t s„ fie de nou Codul penal dac„ la doamna ministru toate codurile sunt vechi ∫i, astfel, Óntr-o continu„ schimbare? A∫a cum probabil au putut urm„ri cei interesa˛i de subiect, doamna ministru a prezentat opiniei publice o reglementare îmodern„“ a sistemului sanc˛ionator, ∫i nu numai.

Surprins fiind de nout„˛ile prezentate de doamna Monica Macovei, am studiat proiectul supus dezbaterii pe pagina de Internet a ministerului. Nu mare mi-a fost mirarea c‚nd, Ónc„ din a doua fraz„ cuprins„ Ón expunerea de motive, am constatat o exagerare dublat„ de un paradox evident. Astfel: îElaborarea unui cod — penal, civil, comercial etc. — presupune, a∫adar, mai multe premise: o evolu˛ie a rela˛iilor sociale care face ca vechile reglement„ri s„ apar„ ca dep„∫ite...“. Din aceast„ prezentare nu ∫tim ce s„ Ón˛elegem! Despre care reglement„ri vechi vorbe∫te doamna ministru? Aceast„ Óntrebare este fireasc„ dac„ ne g‚ndim c„ ultima modificare major„ la Codul penal prive∫te Legea nr. 278/2006, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei din 12 iulie 2006.

S„ Ón˛elegem c„, la niciun an de la aceast„ ultim„ modificare substan˛ial„, doamna ministru ne asigur„ de faptul c„ acele modific„ri sunt deja expirate, a∫a cum sunt toate legile Domniei Sale, care sunt date cu termen de valabilitate mai mic de un an? Situa˛ia este similar„ ∫i Ón cazul Codului de procedur„ penal„. Probabil c„ doamna ministru produce coduri pe band„ rulant„, fiind Óntr-o competi˛ie continu„ cu Domnia Sa Óns„∫i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Nu doresc s„ fac apologia unei analize a Codului penal prin intermediul acestei declara˛ii politice, mai ales dac„ ˛inem cont de faptul c„ modific„rile aduse sunt multiple ∫i vor putea fi analizate pe larg Ón dezbaterea parlamentar„ din perioada imediat urm„toare.

Este p„cat c„ noi, cei care reprezent„m Parlamentul, ne-am transformat, treptat, Óntr-o ma∫in„rie de adoptat proiecte de lege elaborate pe band„ rulant„ de c„tre Ministerul Justi˛iei.

Cert este faptul c„, de∫i avem un Cod penal foarte bun — Legea nr. 301/2004 — pe care Ministerul Justi˛iei a avut grij„ s„ Ól pun„ Ón cui p‚n„ la 1 septembrie 2008, doamna Macovei s-a hot„r‚t s„ exerseze mai multe variante de Cod penal p‚n„ va reu∫i s„ elaboreze unul aproape la fel de bun ca ∫i Legea nr. 301/2004. Ceea ce nu ∫tie Domnia Sa este faptul c„ acel Cod penal din 2004 a fost elaborat de profesioni∫ti Ón ideea de a fi valabil o perioad„ lung„ de timp, ∫i nu este doar un cod de conjunctur„, a∫a cu sunt toate codurile produse de Domnia Sa.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSiguran˛a cet„˛eanului, o prioritate“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Potrivit unui sondaj realizat de Inspectoratul Jude˛ean de Poli˛ie Boto∫ani, pe baza r„spunsurilor a 500 de persoane din municipiile Boto∫ani ∫i Dorohoi ∫i din ora∫ele Darabani ∫i S„veni, se observ„ c„ aproape o jum„tate dintre locuitorii din mediul urban din jude˛ nu se simt Ón siguran˛„ atunci c‚nd se afl„ pe str„zi. Mai exact, 46,6% dintre persoanele chestionate consider„ c„ localitatea de domiciliu prezint„ un grad sc„zut sau foarte sc„zut de siguran˛„, Ón timp ce 52,6% dintre subiec˛i percep un nivel mediu al siguran˛ei Ón locurile publice. Zonele care prezint„ gradul cel mai ridicat de nesiguran˛„ sunt considerate a fi str„zile secundare, Ón timpul nop˛ii — 78,9%, vecin„tatea barurilor ∫i a discotecilor — 47,4% ∫i pie˛ele ∫i zonele comerciale — 45,3%. Prezen˛a slab„ a poli˛i∫tilor Ón locurile publice este v„zut„ de 58,4% dintre subiec˛i ca principal motiv care determin„ nesiguran˛a, Ón timp ce 50,2% pun nesiguran˛a pe lipsa reac˛iilor cet„˛enilor c‚nd v„d c„ se comit infrac˛iuni. Alte probleme grave sunt furturile din gen˛i ∫i buzunare, nominalizate de 67,4% dintre subiec˛i, sau comportamentul ∫oferilor Ón trafic, resim˛it de jum„tate dintre locuitorii chestiona˛i.

Desigur, se pune problema planului de m„suri pe care trebuie s„ le ia comunitatea local„ ∫i autorit„˛ile statului pentru a se reduce din sentimentul de nesiguran˛„ pe str„zi al cet„˛enilor. Nu ne hazard„m s„ ne propunem ca infrac˛ionalitatea s„ fie eradicat„ total, Óns„ nu putem accepta ca nivelul de siguran˛„ a cet„˛eanului din jude˛ul nostru s„ fie la cote at‚t de sc„zute, mai ales Óntr-un stat civilizat. Iat„ de ce, propun mai multe direc˛ii de ac˛iune Ón planul consolid„rii nivelului de siguran˛„ public„, ∫i anume:

A. Politica de personal — o c‚t mai bun„ asigurare a num„rului de poli˛i∫ti necesari ridic„rii nivelului de

siguran˛„ public„. Nu este normal ca din motive de personal s„ nu existe suficiente cadre care s„ lucreze Ón teren, al„turi de cet„˛eni ∫i Ón sprijinul acestora.

B. Dezvoltarea capacit„˛ii institu˛ionale ∫i opera˛ionale a poli˛iei, inclusiv prin modernizarea structural„ a sistemelor de instruire a cadrelor — avem oameni foarte buni Ón poli˛ie, Óns„ mereu exist„ noi ∫i noi provoc„ri ∫i trebuie s„ asigur„m condi˛ii proprii de perfec˛ionare.

C. Œnzestrare logistic„ — trebuie s„ asigur„m o baz„ material„ suficient„ pentru ca lucr„torii de poli˛ie s„ poat„ interveni prompt Ón caz de urgen˛„, pentru ca cet„˛enilor s„ li se r„spund„ eficient ∫i Ón cel mai scurt timp atunci c‚nd ace∫tia apeleaz„ la poli˛i∫ti.

Iat„ de ce fac un apel la autorit„˛ile locale, dar ∫i la cele centrale, pentru a se implica activ Ón rezolvarea problemelor ce ˛in de siguran˛a cet„˛eanului, ∫i Ómi declar sprijinul pentru sus˛inerea unor astfel de ac˛iuni f„r„ de care nu ne putem considera mul˛umi˛i de ceea ce facem pentru a Ómbun„t„˛i via˛a cet„˛enilor din jude˛ul Boto∫ani.

î8 Martie — Ziua Femeii“

Istoricii spun c„ ziua femeii Ó∫i are originile Ón festivalul dedicat mamei zeilor, Rhea, ˛inut din Grecia Antic„. Œn anii 1600, Anglia celebra o zi numit„ S‚mb„ta Mamelor, Ón Statele Unite s„rb„toarea dedicat„ femeii a fost propus„ pentru prima dat„ Ón anul 1872, iar Ón 1910, guvernatorul statului Virginia de Vest a citit prima proclama˛ie a Zilei Femeii.

Ziua Femeii a fost recunoscut„ oficial Ón 1975, de c„tre Na˛iunile Unite. 8 Martie este s„rb„toarea femeii pe plan interna˛ional, iar aceast„ zi reprezint„ o s„rb„toare important„ Ón care celebr„m mama, femeia, perioada Ón care natura rena∫te. Dup„ 1 martie, zi plin„ de z‚mbete ∫i m„r˛i∫oare, vine ∫i ziua exclusiv„ a femeii-mam„, so˛ie, fiic„, prieten„, zi ce se Ómbin„ cu frumuse˛ea, fine˛ea, ging„∫ia.

Ast„zi, c‚nd prim„vara ne d„ tuturor mai mult„ speran˛„, trebuie s„ d„ruim o floare ∫i un z‚mbet pentru c„ femeia ne face via˛a mai frumoas„, ea este fiin˛a ce d„ continuitate vie˛ii pe p„m‚nt, este cel mai frumos lucru creat de Dumnezeu, ea ne Ónsenineaz„ via˛a cu un simplu gest, ea trebuie s„ primeasc„ toat„ dragostea noastr„, recuno∫tin˛a ∫i aprecierea.

Nicio femeie din lume nu trebuie s„ treac„ ast„zi neobservat„, mai ales de cei dragi, azi trebuie s„ uit„m de toate necazurile de zi cu zi. M„r˛i∫orul nu se Ónt‚lne∫te dec‚t Ón spa˛iul carpatin, el este str‚ns legat de tradi˛ia rom‚neasc„.

Femeia o Ónt‚lnim peste tot: femeia-mam„, femeia-so˛ie, femeia-sor„, femeia-om politic, femeia-om de afaceri, ea ne iube∫te ∫i ne poate ierta orice, trebuie s„ o iubim ∫i s„ o pre˛uim, pentru c„ ea ne-a dat via˛„, ne-a Ónv„˛at s„ vorbim, ne-a crescut, ne-a educat.

Ziua de 8 Martie este ziua feminit„˛ii, a frumuse˛ii, a dragostei, ziua Ón care femeia este Ón centrul aten˛iei, este s„rb„torit„ de copii, de so˛i, de prieteni ∫i colegi.

La mul˛i ani ∫i o prim„var„ plin„ de flori ∫i bucurii tuturor femeilor din lumea Óntreag„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

Stima˛i colegi,

Guvernul a aprobat un Memorandum referitor la semnarea Acordului de cofinan˛are dintre Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Acest acord vizeaz„ implementarea proiectului Œnt„rirea capacit„˛ii Guvernului Rom‚niei de a gestiona situa˛iile dificile generate de dezastre naturale — îDezvoltarea capacit„˛ii pentru situa˛ii de urgen˛„ (CDES)“, proiect Ón valoare de 1,37 milioane U.S.D., din care suma de 1 milion U.S.D. va fi asigurat„ de Guvernul Rom‚niei, 190.000 U.S.D. vor fi disponibiliza˛i de reprezentan˛a P.N.U.D. Rom‚nia, iar bugetul nefinan˛at, Ón valoare de 180.000 U.S.D., va fi acoperit din alte surse.

Proiectul are Ón vedere continuarea activit„˛ilor de cooperare dintre P.N.U.D. Rom‚nia ∫i Inspectoratul General de Urgen˛„ din subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Óncepute Ón anul 2005.

Astfel, Ón urma inunda˛iilor din anul 2005, reprezentan˛a P.N.U.D. Rom‚nia a preg„tit, finan˛at ∫i derulat, Ón parteneriat cu I.G.S.U.-M.A.I., un proiect de dotare ∫i instruire pentru interven˛ie la inunda˛ii ∫i alte dezastre acvatice Ón valoare de 122.500 U.S.D.

Œn perioada aprilie 2006—februarie 2007, I.G.S.U. a beneficiat de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„ din partea P.N.U.D. Rom‚nia Ón valoare de 124.280 U.S.D. Œn urma inunda˛iilor produse Ón luna aprilie pe fluviul Dun„rea, reprezentan˛a P.N.U.D. a mai disponibilizat Ón regim de urgen˛„ suma de 100.000 U.S.D., utilizat„ pentru acoperirea unor necesit„˛i pentru interven˛ie, conform solicit„rii de asisten˛„ interna˛ional„ a Guvernului Rom‚niei.

Actualul proiect prevede continuarea liniei demarate Ón anul 2006, prin extinderea activit„˛ilor de dotare ∫i preg„tire at‚t Óntr-un cadru general, c‚t ∫i pe baza particularit„˛ilor distinctive ale diverselor regiuni.

Proiectul ce se va desf„∫ura sub expertiza interna˛ional„ a P.N.U.D. vizeaz„ ca obiective pe termen scurt: Ónt„rirea capacit„˛ii echipelor existente de r„spuns la urgen˛„ Ón caz de dezastre naturale, prin Ómbun„t„˛irea echipamentelor de interven˛ie ∫i prin extinderea preg„tirii ∫i calificarea personalului; crearea de noi echipe specializate de r„spuns la urgen˛„, cu accent pe dezastre acvatice; elaborarea de ghiduri ∫i proceduri de interven˛ie Ón conformitate cu cerin˛ele na˛ionale ∫i practicile interna˛ionale; Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii de interven˛ie a I.G.S.U. la nivel regional ∫i zonal.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Bolnavii de cancer din jude˛ul Bac„u sunt trata˛i Ón condi˛ii inumane deoarece sec˛ia de radioterapie func˛ioneaz„ la limita de avarie. Sec˛ia de radioterapie a Spitalului de Urgen˛„ Bac„u lucreaz„ Ón acelea∫i condi˛ii ca acum 10 ani. Sursa aparatului de radia˛ie st„ s„ cad„, iar cei 60 de pacien˛i trata˛i zilnic Ón aceast„ sec˛ie sunt Ónghesui˛i pe 16 paturi. Dac„ nu investe∫te cel pu˛in 800.000 de euro, sec˛ia risc„ s„-∫i piard„ autoriza˛ia de

func˛ionare de la Comisia Na˛ional„ pentru Controlul Activit„˛ii Nucleare.

Situa˛ia actual„ a sec˛iei este la fel ca anul trecut, ca acum doi, cinci ∫i chiar zece ani.

Œn anul 2005, Comisia Na˛ional„ pentru Controlul Activit„˛ii Nucleare a emis o nou„ autoriza˛ie de func˛ionare de cinci ani, cu planuri de conformare. Or, nu s-a reu∫it s„ se fac„ nimic. Œntr-un an de la autorizare, sec˛ia era obligat„ s„-∫i schimbe sursa cobaltotronului (aparatul de cobaltoterapie), s„ asigure un plan de tratament ∫i s„ achizi˛ioneze un simulator. Nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu s-a realizat nimic din toate acestea. Anul trecut, Ministerul S„n„t„˛ii a emis un ordin de modernizare a aparatului, Óns„ ulterior, Ón noiembrie, a anulat o licita˛ie de desemnare a firmei care urma s„ fac„ aceast„ lucrare, iar de atunci nu s-a mai mi∫cat nimic. Mai ales c„ ordinul prevedea ca dat„ de finalitate a contractului de reabilitare 31 decembrie 2006. Practic, acel ordin a murit din fa∫„. Mai mult, dac„ nu se g„se∫te Ón˛elegere la C.N.C.A.N., sec˛ia risc„ s„ r„m‚n„ f„r„ autoriza˛ie.

Toate acestea au loc Ón condi˛iile Ón care sec˛ia este acum singura de acest gen din zona Moldovei, iar adresabilitatea este foarte mare. Œnc„ de anul trecut, c‚nd sec˛ia de radioterapie din Ia∫i s-a Ónchis, to˛i pacien˛ii din jude˛ele Suceava, Ia∫i, Boto∫ani, Neam˛, Bac„u, Vaslui chiar ∫i Vrancea sunt acum trata˛i tot Ón Spitalul Jude˛ean Bac„u. Asta Ónseamn„ peste 60 de pacien˛i supu∫i terapiei Ón fiecare zi, liste de a∫teptare, care la b„rba˛i se Óntind p‚n„ Ón luna mai, iar la femei p‚n„ Ón aprilie, timp de lucru 23 de ore din 24. Œn aceste condi˛ii, nu este exclus ca Ón orice moment sursa s„ cad„ sau s„ se produc„ o defec˛iune major„. Mai mult, aglomera˛ia Óngreuneaz„ activitatea medicilor speciali∫ti, iar timpul de a∫teptare poate duce la agravarea bolii ∫i chiar la sc„derea speran˛ei de supavie˛uire a pacien˛ilor.

Œn sec˛ie sunt trata˛i, prin radia˛ii ionice, bolnavii care sufer„ de cancere cerebrale, pulmonare, genitale sau de specialitate ORL —neoplasm amigdalian, rinofaringian, laringian, bucal, de limb„. Cele mai grave cazuri sunt cancerele cu metastaze, pentru care nici radioterapia nu-∫i mai are efectul. Dar sunt Óns„ ∫i cazuri Ón care unii au venit Ón c‚rje sau cu hemoragii masive ∫i au plecat pe picioarele lor acas„.

Singura speran˛„ de salvare a sec˛iei este ca Ministerul S„n„t„˛ii s„ redeschid„ proiectul de reabilitare a sec˛iei. Este nevoie de o strategie care impune investi˛ii ∫i un program ce presupune accesarea fondurilor europene destinate Ómbun„t„˛irii calit„˛ii actului medical Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Alexandru Mocanu:**

Scrisoare deschis„ adresat„ domnului senator Dan Voiculescu, pre∫edintele Comisiei parlamentare de anchet„

Este inutil s„ insist spre a v„ argumenta c„ v-a˛i coco˛at Ón fruntea unei comisii parlamentare de anchet„ care este de-a dreptul ilegal„, pentru c„ obiectul ei de activitate, pentru orice om de bun„-credin˛„, este clar ca lumina zilei c„ excede limitele constitu˛ionale. Dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 probabil c„ dumneavoastr„ ∫i cei ce s-au hot„r‚t s„ vi se al„ture Ón acest demers ce v„ va discredita ∫i mai mult Ón ochii opiniei publice v-a˛i obi∫nuit ca marile obiective politice ce le ini˛ia˛i s„ fie Ón afara legii ∫i, Ón consecin˛„, Curtea Constitu˛ional„ s„ vi le infirme r‚nd pe r‚nd.

De fapt, Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at deja Óntr-o spe˛„ identic„, prin Decizia nr. 45/1994. Œn decizie se arat„ textual c„ Pre∫edintele Rom‚niei îpoate fi suspendat din func˛ie (...) de Camera Deputa˛ilor ∫i Senat, Ón ∫edin˛„ comun„, cu votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor, iar eventualele explica˛ii privind faptele ce i se imput„ pot fi date Parlamentului, ∫i nu unei comisii.“

Din p„cate, marilor îjuri∫ti“ din P.S.D.-P.R.M.-P.C. li s-a Óngro∫at obrazul at‚t de mult Ónc‚t, pentru Domniile Lor, Ónc„ o palm„ din partea Cur˛ii Constitu˛ionale nu mai conteaz„. Pentru ei, meseria e fudulie, ∫i doar interesul e temelie!

De bun„ seam„ c„ ∫i aser˛iunea potrivit c„reia îdac„ Parlamentul a votat aceast„ comisie, Ónseamn„ c„ ea este legal„“ este absolut fals„. Nici m„car Parlamentul, îorganul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“, nu poate legifera Ón afara limitelor Constitu˛iei. ™i apoi, s„ fim serio∫i: cine sunt acei parlamentari care au ini˛iat ∫i îghidonat“ toat„ aceast„ mascarad„? V„ rog s„ m„ scuza˛i, dar sunt c‚˛iva penali, c‚˛iva mercenari ∫i c‚˛iva ˛uc„lari c„rora, din p„cate, li s-au ad„ugat al˛ii care, la ordin, au semnat Ón alb, f„r„ s„ ∫tie ce semneaz„.

Convins c„ Ón scurt timp Curtea Constitu˛ional„ se va pronun˛a Ón aceast„ privin˛„ Ón acela∫i fel ca Ón 1994 ∫i personal dorind s„ nu r„m‚ne˛i cu buza umflat„ ∫i f„r„ obiect de activitate la aceast„ onorat„ comisie, v„ aduc la cuno∫tin˛„ un caz deosebit petrecut Ón Teleorman, de pe urma c„ruia statul a pierdut peste 1.497 miliarde lei vechi. Prejudiciul, ce Ónsumeaz„ facturi neachitate ∫i penalit„˛i de Ónt‚rziere, a fost Ónregistrat de c„tre S.C. îTurnu“ — S.A. din Turnu M„gurele ∫i a fost produs de S.C. îGrivco“ — S.A. Bucure∫ti, care a luat Óngr„∫„minte chimice de la îTurnu“ — S.A., le-a valorificat la export, dar pe care se pare c„ nu le-a pl„tit nici p‚n„ ast„zi. Cel pu˛in a∫a rezult„ din documentele ce mi-au parvenit.

Iat„, pe scurt, cum au stat lucrurile:

— la 30.06.2000, Óntre îTurnu“ — S.A., îGrivco“ — S.A. ∫i S.N.P. îPetrom“ — S.A. se Óncheie un acord ∫i o conven˛ie de pl„˛i. Conform acestor acte, Óncep‚nd cu 1.07.2000, S.N.P. îPetrom“ — S.A. urma s„ furnizeze la îTurnu“ — S.A. o cantitate zilnic„ de circa 50.000 metri cubi gaze naturale Ón vederea producerii de Óngr„∫„minte chimice ce urmau s„ fie exportate de îGrivco“ — S.A., Ón calitate de unic exportator—comisionar! La r‚ndul s„u, îGrivco“ — S.A. urma s„ achite direct la S.N.P. îPetrom“ S.A. contravaloarea gazelor naturale furnizate de aceasta la îTurnu“ — S.A.;

— pentru ca lucrurile s„ par„ beton, la 23.08.2000 se perfecteaz„ contractul de garan˛ie real„ nr. 96, Óntre îTurnu“ — S.A. ca debitor-garant ∫i S.N.P. îPetrom“ — S.A. Ón calitate de creditor garantat. A˛i observat desigur c„ îGrivco“ — S.A. nu a dorit s„ fie parte Ón acest contract de garan˛ie real„;

— pentru a Ón∫ela vigilen˛a celor de la Curtea de Conturi, s„ zicem, dar nu numai, tot pe 23.08.2000 se parafeaz„ un protocol (a se citi... frec˛ie cu carmol!) Óntre îTurnu“ — S.A. ∫i îGrivco“ — S.A., Ón care sunt reiterate obliga˛iile fiec„rei p„r˛i, convenite deja la 30.06.2000.

Odat„ ce paravanul birocratic a fost ridicat, pe baza ∫i mai ales Ón spatele lui s-a derulat afacerea. Fiecare parte ∫i-a respectat obliga˛iile asumate, cu excep˛ia îGrivco“ — S.A. care... a uitat s„ pl„teasc„ c„tre S.N.P. îPetrom“ — S.A. facturi totaliz‚nd 275,6 miliarde lei vechi ∫i penalit„˛i de Ónt‚rziere de 1.221,8 miliarde lei vechi, toate acestea calculate p‚n„ la 30.03.2004.

Desigur, cazul a ajuns Ón instan˛„, unde s-au judecat ani de zile S.N.P. îPetrom“ — S.A. ∫i îTurnu“ — S.A., cu toate c„, Ón opinia mea, ambele aveau calitate de p„guba∫ Ón aceast„ spe˛„. Mi s-a spus c„, Ón final, S.N.P. îPetrom“ S.A. a suportat pe costuri aceast„ pierdere.

A∫a st‚nd lucrurile, v„ rog s„ cerceta˛i realitatea ∫i exactitatea celor de mai sus ∫i, Ón func˛ie de rezultatul anchetei dumneavoastr„, s„ trimite˛i dosarul organelor abilitate ale statului, pentru a se lua m„surile ce se impun. Œn plus, contez pe impar˛ialitatea pe care a˛i declarat-o de cur‚nd, Ón calitate de pre∫edinte al acestei Comisii de anchet„, ∫i mai ales pe dorin˛a dumneavoastr„ sincer„ de a-i pedepsi pe to˛i cei care se Ónfrupt„ cu neru∫inare, Ón mod fraudulos ∫i premeditat, din banul public, adic„ din banii din care nu o dat„ a˛i sus˛inut cu convingere c„ ar trebui asigurat un nivel decent al pensiilor celor care au muncit o via˛„.

Cu siguran˛„ c„ men˛ionarea numelui meu Ón perioada urm„toare la televiziunile, ziarele ori radiourile ce ˛in de un anume trust de pres„ vor fi cu totul Ónt‚mpl„toare.

Interven˛ie referitoare la participarea la Conferin˛a pre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ (COFACC), care a avut loc la Berlin Óntre 26—27 februarie 2007.

Recenta Conferin˛„ a pre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ — COFACC — care a avut loc la Berlin Ón perioada 26—27 februarie 2007 a luat Ón dezbatere priorit„˛ile Pre∫edin˛iei germane la conducerea Uniunii Europene Ón materie de PESC, securitate ∫i stabilitate Ón zona Balcanilor Occidentali, viitorul provinciei Kosovo, politica european„ de bun„ vecin„tate, politica european„ Ón domeniul energiei etc.

Subsemnata Petrescu Anca am participat din partea Parlamentului rom‚n ca vicepre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„ la aceast„ conferin˛„. Au mai participat, Ón afara pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ a parlamentelor Uniunii Europene, ∫i parlamentari reprezent‚nd Turcia, Croa˛ia, Albania, Serbia, Bosnia-Her˛egovina ∫i Muntenegru.

Lucr„rile conferin˛ei au fost conduse de pre∫edintele Comisiei de politic„ extern„ a Bundestagului german, Ruprecht Polenz, care ne vizitase ˛ara cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte ∫i pe care, ca vicepre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„, Ól primisem la Parlamentul rom‚n.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Œn prima zi a conferin˛ei, 26 februarie 2006, pe agenda de lucru au fost subiecte de maxim„ importan˛„, prezentate de personalit„˛i pregnante ale politicii europene. Ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier, a f„cut o trecere Ón revist„ a priorit„˛ilor pre∫edin˛iei germane la conducerea U.E.

Au fost dezbateri Ón jurul subiectelor fierbin˛i ale zilei, al conflictelor interna˛ionale, al politicii de securitate ∫i problematicii energiei. S-au discutat conflictele din Kosovo, Afganistan, Irak, Palestina ∫i Israel, ministrul german exprim‚ndu-∫i speran˛a de a reu∫i s„ se finalizeze sub pre∫edin˛ia german„ Constitu˛ia europen„.

Œn a doua parte a zilei de 26 februarie 2007, invitat la conferin˛„ a fost Martti Ahtisaari, trimisul special al Na˛iunilor Unite Ón Kosovo, conduc‚nd procesul de determinare a viitorului statut al provinciei Kosovo (United Nations for the future status process for Kosovo — UNOSEK). Venise pentru o zi la Berlin de la Viena, unde se afla Ón negocieri pentru Kosovo cu reprezentan˛ii celor dou„ p„r˛i aflate Ón conflict.

Prezen˛a lui la aceast„ conferin˛„ ∫i prezentarea Raportului despre responsabilitatea Europei: Securitate ∫i stabilitate Ón zona Balcanilor Occidentali“ a fost de maxim„ Ónsemn„tate, cunosc‚ndu-se c„ se afl„ Ón plin proces de negocieri pentru aplanarea conflictului Ón aceast„ parte a Europei.

Dezbaterile pe acest subiect au fost foarte tensionate. Majoritatea vorbitorilor, parlamentari ai ˛„rilor U.E., s-au ar„tat deosebit de nemul˛umi˛i de acest conflict interetnic. Au considerat c„ Serbia trebuie s„-∫i rezolve problemele interne Ónainte de a fi primit„ Ón U.E. Parlamentarii Serbiei au respins ferm posibilitatea de a se da autonomie teritorial„ provinciei Kosovo.

Subsemnata am luat parte la dezbateri, insist‚nd asupra rezolv„rii prin autodeterminare intern„ a conflictului interetnic, a sprijinirii de c„tre U.E. a unei politici de Ómp„ciuire a celor dou„ p„r˛i aflate Ón conflict, ∫i nu de separare teritorial„, care ar crea noi tensiuni Ón procesul de stabilitate Ón regiune. Am insistat asupra necesit„˛ii elabor„rii unei Constitu˛ii adecvate, care s„ apere drepturile minorit„˛ilor, ∫i nu o politic„ de segregare teritorial„. La punctul meu de vedere au aderat parlamentarii slovaci, care au pledat pentru integritatea Serbiei ∫i inamovibilitatea grani˛elor.

A doua parte a conferin˛ei a avut loc la data de 27 februarie 2007 ∫i s-a desf„∫urat Ón prezen˛a lui Javier Solana, secretar general al Consiliului Europei ∫i Ónalt reprezentant al PESC, care a prezentat un Raport despre îSecuritatea Ón Europa, politica de bun„ vecin„tate, parteneriatele energetice ∫i misiunile actuale ale PESC“.

Au urmat dezbaterile pe aceste teme, relu‚ndu-se problema provinciei Kosovo, deoarece 2007 este anul procesului de stabilire a statutului pentru Kosovo.

Am luat parte la dezbateri, cu urm„torul discurs.

îStima˛i parlamentari,

Suntem onora˛i de prezen˛a domnului Solana la conferin˛a noastr„. Dat fiind c„ 2007 a fost stabilit ca fiind anul procesului pentru determinarea statutului Kosovo, domnul Martti Ahtisaari, Óns„rcinatul din partea Na˛iunilor Unite cu aceast„ problem„, ne-a citit un raport ∫i ne-a pus la curent cu eforturile pe care le face acum

la Viena Ón negocierile cu Serbia ∫i cu reprezentan˛ii provinciei Kosovo. Ne-a informat c„ Ón cazul unui e∫ec va Ónainta raportul sec˛iunii pentru securitate. Permite˛i-mi s„-mi exprim un punct de vedere Ón aceast„ privin˛„.

Consider c„ conflictul din Kosovo nu poate fi solu˛ionat printr-o politic„ punitiv„ Ómpotriva Serbiei. Acest lucru nu ar face dec‚t s„ escaladeze conflictul. Cred c„ problema Kosovo ar trebui rezolvat„ prin sprijinirea de c„tre U.E. a unei politici interne de conciliere Óntre cele dou„ comunit„˛i. Cele dou„ etnii ar trebui determinate s„ fac„ eforturi spre convie˛uire, ∫i nu spre o separare sprijinit„ din afara ˛„rii, ceea ce ar Ónsemna periclitarea securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii Ón regiune. Dup„ p„rerea mea, nu trebuie intervenit prin for˛„ Ón politica intern„ a statelor. Politica de protec˛ie a minorit„˛ilor nu trebuie s„ devin„ o politic„ de segregare teritorial„, nu trebuie s„ ajung„ s„ se identifice cu o politic„ separatist„, ci, dimpotriv„, de bun„ convie˛uire Ón cadrul aceluia∫i stat. Este important s„ fie promovat„ o politic„ de convie˛uire multietnic„, iar prin Constitu˛ie s„ se protejeze toate drepturile tuturor na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare.

Trebuie prev„zute Ón Constitu˛ie capitole clare pentru protec˛ia cultural„, religioas„, de identitate etnic„ etc. Œn Kosovo este leag„nul na˛iunii s‚rbe, lucru atestat istoric. Ca urmare, este plin„ de riscuri ∫i nedreapt„ aplicarea unei politici separatiste, pentru autonomie teritorial„ a unei provincii unde exist„ asemenea r„d„cini puternice.

Domnul pre∫edinte Martti Ahtisaari a Óncercat s„ g„seasc„ o solu˛ie de compromis pentru statutul provinciei Kosovo, pe motiv c„ avem de a face cu o comunitate multietnic„. Eu nu am Ón˛eles de ce trebuie ca o comunitate multietnic„ s„ se rup„ de propriul stat ∫i de ce aceste na˛ionalit„˛i conlocuitoare nu pot convie˛ui Ón limitele aceluia∫i stat, prin ob˛inerea de drepturi, de deplin„ egalitate, date prin Constitu˛ie? De ce s„ nu Óncerc„m s„ convie˛uim cu ceilal˛i Ón bun„ Ón˛elegere? Nu este aceasta politica Uniunii Europene: «S„ convie˛uim unii cu al˛ii rezolv‚ndu-ne problemele prin dialog», mottoul actualei conferin˛e?

Dislocarea unui teritoriu de 15% din Serbia numai pentru c„ acolo exist„ comunitate multietnic„, ∫i una dintre ele vrea independen˛„ teritorial„, nu echivaleaz„ cu sprijinirea de c„tre Uniunea European„ a tendin˛elor na˛ionaliste din interiorul unui stat? Nu este aceasta originea terorismului? Nu este Uniunea European„ o mare comunitate multietnic„, Ón care Ónv„˛„m cu to˛ii s„ convie˛uim unii cu al˛ii ∫i s„ ne respect„m identit„˛ile? De ce atunci s„ pled„m pentru separarea teritorial„ pe criterii interetnice?

Colegul nostru din Belgia a vorbit ieri despre Flandra ∫i Valonia, cele dou„ provincii constitutive ale Belgiei. Œn fiecare stat sunt astfel de situa˛ii. Œn Spania, bascii ∫i catalanii, Ón Fran˛a, germanii din Alsacia ∫i Lorena, Ón Rom‚nia, germanii, maghiarii, s‚rbii, Ón Italia, la fel.

Cum ar fi dac„ toate aceste comunit„˛i etnice diferite din interiorul statelor ∫i-ar declara independen˛a cultural„ ∫i teritorial„ Ón interiorul ˛„rilor ai c„ror cet„˛eni sunt, iar Uniunea European„ ar obliga statele respective la o politic„ separatist„, de rupere a teritoriilor lor?!

Dup„ p„rerea mea, ar trebui ca U.E. s„ ajute Ón Kosovo cele dou„ etnii, s‚rbii ∫i albanezii, s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 convie˛uiasc„ f„r„ preten˛ii teritoriale, a∫a cum au f„cut-o ∫i Ónainte de izbucnirea conflictului. Nu trebuie sprijinite tendin˛ele na˛ionaliste din interiorul statelor.

De asemenea, cred c„ este important ca Serbia s„ se integreze c‚t mai cur‚nd Ón U.E., pentru ca cele dou„ comunit„˛i s„ fie obligate s„-∫i diminueze orgoliile na˛ionale ∫i s„ Ónve˛e s„ convie˛uiasc„. O sprijinire de c„tre U.E. a politicii separatiste Ón Kosovo nu va face dec‚t s„ m„reasc„ riscurile unei instabilit„˛i care va fi un pericol pentru Europa.

Noi suntem parlamentari ∫i ∫tim c‚t este de important dialogul. ™tim, de asemenea, c„ o Constitu˛ie bine conceput„ garanteaz„ drepturile tuturor cet„˛enilor, indiferent de etnie.

De aceea, sunt convins„ c„ rezolvarea conflictului Ón Serbia, unde teritoriul provinciei Kosovo, istoric vorbind, este leag„nul acestei ˛„ri, care nu poate fi separat, const„ Ón elaborarea unei Constitu˛ii care s„ garanteze toate drepturile, conform cerin˛elor Uniunii Europene, lu‚nd ca model constitu˛iile din state multietnice ca: Belgia, Fran˛a, Spania, Italia ∫i, de ce nu, ∫i Rom‚nia. V„ mul˛umesc.“

Cu ocazia particip„rii mele la lucr„rile acestei conferin˛e, care a avut ca prioritate securitatea ∫i stabilitatea Ón zona Balcanilor Occidentali, unde punctul cel mai fierbinte a fost problema Kosovo, al c„rui statut va trebui determinat anul acesta, am avut ocazia s„ studiez o mul˛ime de documente. Printre altele, am citit propunerea de statut pentru un Kosovo care se voia independent. Am avut o revela˛ie.

Œn mod surprinz„tor, am g„sit acolo o mul˛ime de similitudini cu îDeclara˛ia de independen˛„“ a secuilor din Transilvania ∫i a altor documente cu scop segrega˛ionist sus˛inute de c„tre U.D.M.R.

Mi-a devenit clar, pun‚nd cap la cap toate documentele, c„ U.D.M.R.-ul for˛eaz„ prin toate mijloacele provocarea unui conflict Ón cadrul U.E., pe teritoriul Rom‚niei, Ón Transilvania. Pentru a avea un motiv s„ pun„ pe agenda Uniunii Europene un nou conflict interetnic, f„r„ a ˛ine cont c„ U.E. este s„tul„ de astfel de situa˛ii, U.D.M.R. Óncearc„ s„ creeze instabilitate Ón regiunea Balcanilor, pe teritoriul Rom‚niei.

Demersul foarte insidios al referendumului Ón Transilvania, tutelat din umbr„ de U.D.M.R., se dore∫te a fi v‚rful de lance pentru acest conflict Ón Balcani, pe teritoriul Rom‚niei, pe care urmeaz„ s„-l a∫eze pe agenda U.E.

Referendumul ini˛iat Ón Transilvania, viz‚nd autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc, c‚t ∫i declara˛iile separatiste ale reprezentan˛ilor U.D.M.R. sunt demersuri de destabilizare Ón regiune. Ele escaladeaz„ tendin˛e na˛ionaliste ∫i constituie demersuri deosebit de periculoase fa˛„ de politica de stabilitate ∫i securitate a Uniunii Europene Ón Balcanii Occidentali.

Manifest„rile ultrana˛ionaliste Ón s‚nul Uniunii Europene pe teritoriul Rom‚niei sunt stimulate de parlamentari ∫i importante personalit„˛i politice din Ungaria, ce ∫i-au f„cut sim˛it„ prezen˛a Ón zona Transilvaniei, pentru sus˛inerea referendumului ∫i a ideilor separatiste Ón regiune.

Este uimitoare ∫i atitudinea Pre∫edintelui Ungariei, László Solyom, aflat Ón vizit„ oficial„ Ón Rom‚nia, care a

sus˛inut f„˛i∫ aceste tendin˛e ce contravin politicii Uniunii Europene.

Ca urmare, toate aceste ac˛iuni de provocare a unei agita˛ii Ón s‚nul na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare Ón regiunea Transilvaniei contravin principiilor promovate de Uniunea European„ Ón politica sa de bun„ vecin„tate ∫i pun Ón pericol securitatea ∫i stabilitatea Ón Balcani.

Dat„ fiind gravitatea acestor provoc„ri Óndreptate Ómpotriva principiilor de bun„ convie˛uire din Uniunea European„, Pre∫edin˛ia Rom‚niei ∫i autorit„˛ile statului rom‚n sunt obligate s„ ia m„suri imediate de stopare a ac˛iunilor antirom‚ne∫ti ∫i antistatale, cu scopuri separatiste, care escaladeaz„ Ón Transilvania tendin˛e ultrana˛ionaliste ∫i conflicte interetnice.

Provocarea de conflicte interetnice pe teritoriul Rom‚niei constituie un grav atentat la stabilitatea ∫i securitatea Uniunii Europene Ón Balcani.

_Nota bene_ . V„ invit s„ compara˛i principiile Uniunii Europene de securitate ∫i stabilitate cu politica provocatoare na˛ionalist-teritorial„ generatoare de conflicte interetnice, promovat„ prin discursurile conducerii U.D.M.R. ∫i ac˛iunile lor.

Œn concluzie, Ón calitate de vicepre∫edinte al Comisiei pentru politic„ extern„, cer crearea unei comisii de anchetare a acestei situa˛ii extrem de grave ap„rute pe teritoriul Rom‚niei ∫i care reprezint„ o amenin˛are pentru securitatea ∫i stabilitatea U.E. Ón regiunea din Balcani. Doar printr-o atitudine ferm„ ∫i imediat„ putem opri ca Rom‚nia s„ devin„ un nou focar de conflicte Ón cadrul Uniunii Europene.

Voi propune, de asemenea, ini˛ierea unei mo˛iuni Ómpotriva vicepremierului Markó Béla, pentru ac˛iunile segrega˛ioniste ce contravin politicii Uniunii Europene.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce avem nevoie, stima˛i guvernan˛i?“

Ast„zi, poate mai mult dec‚t Ón alte perioade, asist„m la o b„t„lie Óntre institu˛ii, Ón care pre∫edintele-juc„tor dore∫te o alt„ putere dec‚t cea conferit„ de Constitu˛ie. Din p„cate, dezbaterea porne∫te de la oameni, ∫i nu de la institu˛ii ∫i, din acest motiv, nu se pune Ón discu˛ie o problem„ fundamental„, aceea a reformei statului, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia este ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene ∫i a finalizat perioada de tranzi˛ie de la comunism spre democra˛ie ∫i economie de pia˛„.

Œnc„ de la Ónceputul acestei legislaturi s-a dus o b„t„lie puternic„ Ómpotriva Parlamentului ∫i a partidelor politice, b„t„lie purtat„ Ón numele reform„rii clasei politice. S„ fie numai reformarea clasei politice sau sub aceast„ umbrel„ st„ dorin˛a pre∫edintelui de a-∫i crea un nou statut fa˛„ de principalele institu˛ii ale statului?

Este mai u∫or ca, prin mijloace specifice, s„ ataci Parlamentul ca institu˛ie, s„ desfiin˛ezi Guvernul, s„ ataci partidele politice ∫i s„ creezi speran˛a na˛ional„ c„ un singur om, subordon‚nd totul, poate s„ rezolve problemele pe care le are Rom‚nia.

Din p„cate, s-au mai creat Ón istoria contemporan„ situa˛ii similare, dar Rom‚nia a avut de pierdut, fie c„ doritorul ∫i generatorul s-a numit Carol al II-lea sau Nicolae Ceau∫escu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Pentru c„ perioada Nicolae Ceau∫escu este mai aproape de noi ∫i Ónc„ analizele sunt de un subiectivism primar ∫i greu de exprimat, o s„ Óncerc s„ exemplific comportamentele specifice perioadei lui Carol al II-lea, care sunt de o asem„nare izbitoare cu ceea ce se dore∫te a se Ónt‚mpla ast„zi.

Insist pe aceast„ analiz„ de similitudine deoarece comportamentele similare pot s„ conduc„ la acelea∫i efecte, chiar dac„ contextul este altul. Œn acest cadru, unii idealizeaz„ perioada interbelic„, perioad„ care din punct de vedere democratic, s-a sf‚r∫it cu un faliment ce a condus, este adev„rat, ∫i Óntr-un context interna˛ional dat, la dou„ experimente: dictatura regal„ ∫i conducerea prin intermediul conduc„torului unic.

™i acum, ca ∫i atunci, o parte din mass-media ∫i societatea civil„ au sprijinit aceste demersuri ca fiind singurele ac˛iuni pentru o Rom‚nie mai bun„. Desf„∫urarea ulterioar„ a evenimentelor a ar„tat c„ demersurile ∫i sus˛inerile au fost total gre∫ite, afect‚ndu-se pe durat„ lung„ democra˛ia, via˛a ∫i perspectiva cet„˛enilor.

Pentru a avea constituit„ baza de raportare la cele ce se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„, s„ ne aducem aminte c„ principiul monarhiei active era consemnat prin Constitu˛ia din 27 februarie 1937. Iat„ c„ ast„zi s„rb„torim 69 de ani de la adoptarea ei.

Œn acest context, pentru a demonstra valabilitatea similitudinii, o s„ v„ prezint c‚teva aprecieri ale momentului.

îOdat„ cu fireasca restabilire monarhic„, problema parlamentarismului a luat o nou„ ∫i definitiv„ Óntors„tur„. Maiestatea Sa Carol al II-lea n-a venit Ón ˛ar„ de dragul niciunui partid ∫i nici de dragul de a se face unealta vreunuia dintre ele. Ini˛iativa Maiest„˛ii Sale ar merge chiar la desfiin˛area partidelor dac„ interesele ˛„rii vor cere aceasta. Desigur, noi nu avem dec‚t s„ ne bucur„m de aceast„ atitudine a Maiest„˛ii Sale fa˛„ de partide, c„ci am avut cinstea de a ne bucura printre cei dint‚i care am contestat rolul Parlamentului ∫i am dovedit inutilitatea partidelor.“ (îAp„rarea na˛ional„“ din 13 iulie 1930).

Œntr-o discu˛ie cu Nicolae Iorga, suveranul afirma: îVreau un ministeriu de concentrare supt o conducere care s„ nu fie a unui ∫ef de partid, mini∫trii s„ m„ reprezinte pe mine, eu s„-i numesc.“ (îNeamul rom‚nesc“ din 15 iunie 1930).

La constituirea Guvernului Nicolae Iorga, suveranul sus˛inea urm„toarele: îNu era vorba ca Óntr-un guvern al meu, cu oamenii mei, care s„ m„ cunoasc„, s„ m„ stimeze ∫i s„ m„ iubeasc„, de a avea o ini˛iativ„ Ón toate ministerele, ci numai de a Óncerca sfaturi prietene∫ti, pe care le prime∫te cine vrea.“ (Nicolae Iorga, îDoi ani de restaura˛ie“, pagina 44).

îGuvernul Nicolae Iorga constituia replica pe care regele o d„dea partidelor politice care nu au Ón˛eles s„ r„spund„ la apelurile ce li s-au adresat ∫i era Ón acela∫i timp o lec˛ie pentru ele, ar„t‚ndu-le c„ ˛ara se poate conduce la nevoie ∫i cu un Guvern Ón afara partidelor.“ (M. I. Costian, îCarol al II-lea ∫i partidele politice“, pagina 83).

îAl˛ii, care totu∫i Ó∫i mai zic liberali, au primit pomana pe care le-a h„r„zit-o Guvernul. Ei ∫i-au azv‚rlit steagul, ∫i-au p„r„sit semnul ∫i ∫i-au renegat fiin˛a. O conducere

Óntreag„ i-a adus Ón starea aceasta de ru∫ine ∫i de umilin˛„. Sufletul acestora care se resemneaz„ dintr-un sim˛„m‚nt de indisciplin„ r„u Ón˛eleas„ e plin de am„r„ciune. At‚tea decenii de lupt„ ∫i de izb‚nd„ sunt ast„zi Óntunecate prin aceast„ p„r„sire a unei mari tradi˛ii de m‚ndrie ∫i demnitate. Œn fa˛a acestei dezert„ri de la datorie a unei conduceri Ónvinse f„r„ a fi luptat noi st„m neclinti˛i, str„jeri ai neamului, ai cinstei ∫i ai demnit„˛ii Partidului Na˛ional Liberal. D„m lupta cu b„rb„˛ie ∫i cu Óncredere. Trec‚nd peste interesele personale ∫i chiar de partid, voim s„ primim, f„r„ a ne dezonora, botezul alegerilor generale.“ (Gh. Br„tianu, Manifest c„tre ˛ar„, îMi∫carea“ din 13 mai 1931).

Max Auschmitt ∫i Nicolae Malaxa, la un an de la restaura˛ie, i-au oferit suveranului o serviet„ cu 100 milioane lei, cu urm„toarea motiva˛ie: îMaiestate, industria grea v„ este profund recunosc„toare pentru tot ce a˛i f„cut ∫i v„ rug„m s„ primi˛i aceast„ sut„ de milioane de lei ca modest„ contribu˛ie pentru operele de asisten˛„ ale Palatului.“ (Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, îIstoria rom‚nilor Ón secolul al XX-lea“, pagina 239).

îŒn decembrie 1937 s-a Ónregistrat un fapt inedit: folosirea radioului Ón campania electoral„. Gheorghe T„t„r„scu a rostit un discurs transmis Ón direct la radio, prin care a Óndemnat votan˛ii Partidului Na˛ional Liberal ∫i a atacat Ón termeni vehemen˛i Partidul Na˛ional fi„r„nesc, ∫i Ón special pe Iuliu Maniu, pe care l-a numit «marele infractor», «ros de orgolii ∫i chinuit de dorul r„zbun„rii». La r‚ndul s„u, Maniu a cerut Consiliului Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune s„ i se dea dreptul la replic„, dar r„spunsul a fost negativ.“ (Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, îIstoria rom‚nilor Ón secolul al XX-lea“, pagina 332).

îMi se pare comic ca oamenii s„ discute despre st‚nga ∫i dreapta, c‚nd ar trebui s„ vorbim cu to˛ii cum s-o scoatem pe doamna Lupescu din ˛ar„, care a Óncurcat complet lucrurile ∫i care c‚t este Ón situa˛ia ei de ast„zi, Ón fruntea camarilei, Ómpiedic„ orice politic„ s„n„toas„, fie de dreapta, fie de st‚nga.“ (Iuliu Maniu, îDreptatea“ din 14 decembrie 1937).

Nicolae Iorga afirma: îSuveranul nu poate fi o p„pu∫„ constitu˛ional„ care se Ónchin„ Ónaintea unui Maniu oarecare.“ (îViitorul“ din 9 decembrie 1937).

Istrate Micescu: îOrientarea Rom‚niei nu se poate schimba de altcineva dec‚t de rege.“ (îAp„rarea na˛ional„“ din 17 decembrie 1937).

Carol al II-lea, la depunerea jur„m‚ntului Guvernului Goga, Ón ziua de 28 decembrie 1937 afirma: îEste guvernul meu ∫i trebuie s„ aib„ aprobarea mea. Œn ziua c‚nd nu a∫ fi mul˛umit de felul cum guverneaz„, voi cere o schimbare.“ (îViitorul“ din 13 ianuarie 1938).

îAst„zi s-a distrus hidra cu 29 capete electorale care ne-a Ónvr„jbit f„r„ niciun folos pe to˛i spre paguba tuturor ∫i a ˛„rii. Ast„zi s-a rupt p„ienjeni∫ul de pe ochii cet„˛enilor Rom‚niei Óntregite, s„ vad„ limpede de unde le vine m‚ntuirea: de la eroica hot„r‚re a Maiest„˛ii Tale ∫i de la Ón˛elegerea rostului ˛„rii ∫i adev„ratele ei interese. Ast„zi s-au mai distrus zarva, certurile, b„t„ile electorale ∫i chiar omorurile ∫i Ón locul lor se va Óntrona lini∫tea, munca, pacea ∫i unirea, pecetluite de fr„˛e∫tile Ómbr„˛i∫„ri ale poporului, ca Ón timpuri legendare“. (Patriarhul Miron Cristea, pre∫edintele Consiliului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Mini∫tri, la ceremonia de promulgare a Constitu˛iei din 27 februarie 1938: îMonitorul Oficial“ nr. 48 din 27 februarie 1938)

Ast„zi, ne am„gim c„ Rom‚nia ar fi Óntr-o dezvoltare f„r„ precedent ∫i simpla aderare la Uniunea European„ va fi suficient„ pentru aducerea bun„st„rii.

Practic, nu avem nevoie de o strategie postaderare, nu avem nevoie de o strategie privind siguran˛a na˛ional„, nu se g‚nde∫te ∫i nu se prezint„ programul Guvernului pentru o dezvoltare economic„ accelerat„ ∫i nu s-a prezentat ∫i nu se prezint„ programul Rom‚niei privind realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona.

De ce avem nevoie?

De certuri permanente, de teme minore care nu au de-a face cu dezvoltarea Rom‚niei, de consult„ri pe teme majore f„r„ participarea partidelor politice, de inactivitate Ón raport cu integrarea Rom‚niei Ón U.E., de sl„birea ∫i dizolvarea Parlamentului, de partide politice slabe, de parlamentari negrupa˛i ∫i coagula˛i Ón jurul pre∫edintelui, de un Executiv care cuprinde trei subexecutive cu interese diferite, de o agricultur„ inexistent„, de desfiin˛area obiectivelor economice cu identitate productiv„, de grupuri de interese constituite, dup„ modelul Malaxa, Ón jurul centrelor de putere, de investi˛ii sc„zute Ón infrastructur„, de o administra˛ie politizat„ ∫i neprofesionist„, de structuri ∫i organiz„ri specifice statului poli˛ienesc, de o economie neperformant„, de importuri cu valoare dubl„ Ón raport cu exporturile, de locuri de munc„ pu˛ine ∫i slab pl„tite. Prin urmare, Ón mod real, avem nevoie, stima˛i colegi, de un alt tip de pre∫edinte ∫i de un alt Guvern, care s„ asigure lini∫tea construc˛iei pentru o Rom‚nie activ„ ∫i performant„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îS.O.S.! S„n„tatea popula˛iei, grav amenin˛at„ de blocajul creat de antireforma portocalie impus„ dictatorial de Guvern printr-o lege adoptat„ prin asumarea r„spunderii“

Adev„rurile pe care opozi˛ia a fost îdemocratic“ Ómpiedicat„ s„ le exprime Ón leg„tur„ cu inconsisten˛a ∫i sl„biciunile proiectului de reform„ a sistemului sanitar au Ónceput, la nici doi ani de la adoptare, s„-i fie evidente ∫i ministrului-contabil al s„n„t„˛ii, care pare a constata nu numai mizeria din spitale (n.n. deocamdat„ numai Ón cele conduse de managerii clien˛i politici ai Partidului Democrat), dar ∫i g„urile negre tot mai mari ∫i mai ad‚nci din bugetul Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate.

Nici primul-ministru nu a mai putut trece cu vederea c„ incompeten˛a managerului-∫ef al s„n„t„˛ii a pus sistemul sanitar la p„m‚nt.

Simpla demitere a directorului general al Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate, motivat„ de faptul c„ de∫i a avut de administrat, Ón 2006, un buget dublu fa˛„ de 2004, criza s„n„t„˛ii este mai grav„ ca oric‚nd.

Ce s-a Ónt‚mplat cu banii? Nimeni nu ∫tie! Premierul constat„ ∫i recunoa∫te senin c„ Ón îsatul f„r„ c‚ini“ al s„n„t„˛ii nu exist„ niciun control. Œl complet„m pe premier, deconspir‚ndu-i secretul lui Polichinelle: nici nu

va putea fi vorba de vreun control, at‚ta vreme c‚t bugetul asigur„rilor de s„n„tate este îexecutat“ pe criterii strict politice. ™i cum politica puterii este Óntr-o criz„ ireversibil„, risipa contribu˛iilor popula˛iei pentru propria s„n„tate pare a fi ∫i ea de nestopat.

Sufocat de lupta politic„, sistemul sanitar se afla, la sf‚r∫itul anului 2006, Ón incapacitate total„ de plat„, fiind necesare noi supliment„ri pentru a se putea asigura plata salariilor.

Œn loc s„ identifice ∫i s„ astupe g„urile risipirii bugetului, ministrul contabil al s„n„t„˛ii se hazardeaz„ Ón noi ∫i noi proiecte lipsite de orice fundamentare, deschiz‚nd Ón acest fel noi c„i de dirijare a banilor contribuabililor c„tre buzunarele clien˛ilor politici afla˛i Ón leg„tur„ cu re˛elele interna˛ionale care controleaz„ pia˛a medicamentelor ∫i a serviciilor medicale. Re˛ele care, din informa˛iile noastre, experimenteaz„ cele mai versate metode de fraudare a bugetelor asigur„rilor de s„n„tate din Óntreaga lume.

Ministrul antameaz„ proiecte p„gubitoare ∫i irealizabile, chiar ∫i numai prin simplul fapt al previzibilit„˛ii remanierii ori demiterii sale, iar cel care-l va succeda va lua, bineÓn˛eles, reforma de la cap„t.

Politica de distrugere a sistemului sanitar este mult amplificat„, Ón propor˛ii ∫i consecin˛e, de ac˛iunile iresponsabile ale acelor manageri ai spitalelor care sunt doar simpli executan˛i ai comenzilor politice, de la centru ori locale.

Œntr-un asemenea context, personal medical competent, dar neÓnregimentat politic Ón slujba puterii portocalii este marginalizat, terorizat cu amenin˛area nesiguran˛ei zilei de m‚ine ∫i, Ón cele din urm„, disponibilizat, pentru a face loc clientelei politice, de regul„, incompetent„ profesional, Ón leg„tur„ cu cheltuirea frauduloas„ a bugetelor s„n„t„˛ii ∫i al Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate.

Nu exist„ spital din Bucure∫ti sau din jude˛e care s„ nu fi fost dezorganizat managerial ∫i cu personal medical desconsiderat, umilit, cu posturile desfiin˛ate ∫i nevoit s„-∫i caute dreptatea Ón justi˛ie.

Prefec˛ii, acei Ónal˛i func˛ionari publici pe care Guvernul i-a îdepolitizat“, cu ghilimelele de rigoare, pentru a asigura continuitatea peste ani a politicii portocalii, ac˛ioneaz„ Ón necuno∫tin˛„ de cauz„ pentru men˛inerea ∫i consolidarea influen˛ei asupra sistemului sanitar din Rom‚nia, a re˛elelor interna˛ionale care controleaz„ pia˛a medicamentelor ∫i a serviciilor medicale (n.n. Ón S.U.A., acest fenomen a fost calificat, oficial, Ón Congres, drept o nou„ provocare pentru securitatea na˛ional„ ∫i a cet„˛enilor americani).

Avem mai multe semnal„ri potrivit c„rora prefec˛i numi˛i cu sus˛inere din partea Partidului Na˛ional Liberal ∫i a Partidului Democrat, de∫i nu intr„ Ón atribu˛iile lor, s„v‚r∫esc abuz dup„ abuz, pentru a for˛a implementarea reformei sistemului sanitar pe criterii fie de natur„ politic„, fie impuse de grupuri de interese.

Fa˛„ de noile dimensiuni ale crizei sistemului sanitar consider„m necesare, Ón prima urgen˛„, urm„toarele m„suri:

Declan∫area unei anchete de c„tre comisiile permanente pentru s„n„tate, Ón leg„tur„ cu st„rile de fapt semnalate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Curtea de Conturi s„ se sesizeze Ón leg„tur„ cu neregulile execu˛iei bugetare de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i ale modului de administrare a bugetului asigur„rilor pentru s„n„tate.

Primul-ministru s„ aprecieze m„surile ce se impun Ón leg„tur„ cu modul Ón care unii prefec˛i au Ón˛eles s„ se implice Ón implementarea reformei sistemului sanitar, recomand‚ndu-le, totodat„, o rezonabil„ ab˛inere de la sprijinirea managerilor incompeten˛i ∫i abuzivi ai spitalelor.

Ministrul s„n„t„˛ii s„ aprecieze dispozi˛iile necesare a fi transmise Ón vederea Óncet„rii h„r˛uielilor politice ale medicilor ∫i, Ón acela∫i timp, s„ fac„ pe deplin transparente criteriile Ón baza c„rora sunt redimensionate ∫i restructurate spitalele, respectiv men˛inut, restructurat ori disponibilizat personalul medical.

Serviciul Rom‚n de Informa˛ii ∫i celelalte servicii sau structuri informative departamentale care de˛in informa˛ii s„ prezinte o evaluare integrat„ privind factorii de risc din sistemul sanitar, genera˛i de ac˛iunile re˛elelor criminalit„˛ii organizate, care controleaz„ pia˛a interna˛ional„ a medicamentelor ∫i a serviciilor medicale.

Se Ómplinesc, Ón aceste zile de Ónceput ale lunii martie, 115 ani de la na∫terea lui Nicolae Titulescu, eminent„ personalitate a vie˛ii noastre politice interbelice, care dup„ marele s„u Ónainta∫, Mihail Kog„lniceanu, a reprezentat una dintre cele mai sonore ∫i mai autorizate voci ale diploma˛iei rom‚ne∫ti. Dup„ studii str„lucite la Paris, a fost profesor de drept civil la universit„˛ile din Ia∫i ∫i Bucure∫ti, voca˛ia sa Ón acest domeniu concretiz‚ndu-se Ón memorabile prelegeri, audiate nu numai de studen˛i, precum ∫i Ón Ónaltele titluri de membru al Academiei Rom‚ne, _doctor honoris causa_ al Universit„˛ilor din Atena ∫i Bratislava ∫i de pre∫edinte al Academiei Diplomatice Interna˛ionale.

Datorit„ remarcabilei sale capacit„˛i intelectuale, politice ∫i diplomatice, Nicolae Titulescu a fost ministru de finan˛e Ón 1917 ∫i Ón perioada 1920—1921, delegat la Conferin˛a de Pace de la Paris, unde, al„turi de Ionel I. C. Br„tianu, s-a dovedit un aprig ap„r„tor al intereselor ˛„rii noastre. A fost, de asemenea, ministru plenipoten˛iar la Londra (1927—1928 ∫i 1932—1936) ∫i delegat permanent, vreme de 16 ani (1920—1936), al Rom‚niei la Liga Na˛iunilor Unite ∫i pre∫edinte al acestui for interna˛ional Ón 1930 ∫i 1931, singurul care a de˛inut aceast„ func˛ie Ón dou„ r‚nduri.

Diploma˛ia european„ era fascinat„ de marele s„u talent oratoric, de autoritatea sa moral„ ∫i de prestan˛a sa. A∫a cum Ól caracterizau colegii s„i occidentali, Titulescu se impunea prin uria∫a putere de munc„, prin memoria extraordinar„, luciditatea ∫i realismul g‚ndirii sale diplomatice. Consider‚nd dep„∫it„ vechea diploma˛ie de cancelarie, Titulescu s-a ilustrat ca un protagonist al îdiploma˛iei Ón mi∫care“. Reputa˛ia sa de statornic ap„r„tor al p„cii trecuse demult de fruntariile ˛„rii. Œn concep˛ia sa, îdinamica p„cii“ se definea ca un progres continuu Ón via˛a interna˛ional„, pe etape, de la na˛ional, prin regional, la universal.

Nicolae Titulescu a pledat cu o vigoare inegalabil„ pentru suveranitatea tuturor statelor, pentru securitate

colectiv„ ∫i prevenirea agresiunii, afirm‚nd c„ o colaborare real„ ∫i benefic„ nu este posibil„ dec‚t Óntre ˛„ri egale Ón drepturi. Œn acela∫i timp, marele diplomat a luptat energic pentru a statua Ón via˛a interna˛ional„ acel Ón˛elept dicton potrivit c„ruia, îÓn rela˛iile dintre ˛„rile lumii trebuie s„ primeze for˛a dreptului, ∫i nu dreptul for˛ei“.

Diplomat patriot, Titulescu ∫i-a consacrat Óntreaga activitate problemelor fundamentale ale politicii externe rom‚ne∫ti. Intuind Ón mod real pericolul pe care-l reprezenta instaurarea hitlerismului Ón Germania, Titulescu a semnat la Londra (1933), Ón numele Guvernului Rom‚niei, Conven˛ia de definire a agresorului ∫i a depus eforturi remarcabile pentru Óncheierea Micii Œn˛elegeri (Rom‚nia, Iugoslavia, Cehoslovacia — 1933) ∫i a Œn˛elegerii Balcanice (1934), pacte regionale Ón care ˛ara noastr„ s-a implicat cu toat„ responsabilitatea.

Œn acela∫i timp, Titulescu a ac˛ionat pe linia promov„rii unor rela˛ii de bun„ vecin„tate Óntre Rom‚nia ∫i U.R.S.S. ∫i a stabilirii de leg„turi diplomatice Óntre cele dou„ state. Nemul˛umite de politica extern„ promovat„ de Titulescu, cercurile reac˛ionare interne ∫i externe l-au determinat pe Carol al II-lea s„-l Ónl„ture pe marele diplomat din Guvern ∫i din via˛a politic„. Destinul a f„cut ca tot Ón luna martie (1941) s„ se sting„ din via˛„, departe de ˛ar„.

Evoc‚nd Ón Parlament un asemenea om politic de dimensiuni europene, nu putem s„ nu recunoa∫tem c‚t„ nevoie am fi avut ast„zi de un Nicolae Titulescu Ón fruntea diploma˛iei noastre at‚t de defetiste ∫i de umile, de o asemenea personalitate ce ∫i-a slujit neamul cu energie clocotitoare, cu nest„vilit„ credin˛„ ∫i al c„rui crez a fost acela de a face ca Rom‚nia s„ fie privit„ cu respect pe toate meridianele lumii, ca glasul ei s„ se reg„seasc„ distinct ∫i demn Ón marea aul„ universal„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## î _Toujours la femme!_ “

Œn mod normal, ar fi trebuit ca acum, la Ónceputul prim„verii, s„ denumesc aceast„ declara˛ie _îToujours l’amour pour les femmes“_ , Ón semn de omagiu pentru milioanele de rom‚nce care, de zeci de ani, duc greul Ón propriile familii, din cauza politicilor dezastruoase pe care le-au îprodus b„rba˛ii“ ∫i nu numai.

™i pentru c„ sunt conservator, nu pot s„ nu remarc c„ normalitatea ∫i respectul pentru valorile tradi˛ionale ale familiei ∫i, implicit, ale femeilor au fost impuse, aplicate ∫i dezvoltate de c„tre Ónainta∫ii no∫tri ilu∫tri.

Din p„cate, politica rom‚neasc„ interbelic„, comunist„ ∫i posttranzi˛ie a avut ne∫ansa s„ fie otr„vit„ de nefastele 3 E, respectiv Elena Lupescu, Elena Ceau∫escu ∫i, mai nou, Elena Udrea.

Este regretabil ca onoarea femeilor admirabile din aceast„ ˛ar„ s„ fie lezat„ de aceste îandrogine“ lipsite de scrupule care Ó∫i etaleaz„ Óntotdeauna machiavelismele doar al„turi de parteneri asem„n„tori cu ele ∫i care s-au dovedit distructivi pentru aceast„ ˛ar„ ∫i au devenit dictatori feroce ai acestui neam.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007

îS„ tr„i˛i bine... din datorii externe!“

S„pt„m‚na trecut„, Ministerul Finan˛elor Publice a anun˛at c„ datoria public„ extern„ a Rom‚niei s-a ridicat, la sf‚r∫itul anului 2006, la cifra de 27,7 miliarde euro, respectiv 35,6 miliarde de dolari.

Probabil mul˛i dintre dumneavoastr„ Ó∫i amintesc c„, la Ónceputul anilor ’90, Rom‚nia nu numai c„ nu avea datorii externe, ci, dimpotriv„, tezauriza Ón vistieria ˛„rii peste 300 miliarde lei, peste 3 miliarde dolari ∫i crean˛e de peste 7 miliarde de dolari, din care s-au Óncasat ulterior aproape 5 miliarde de dolari.

Aceasta Ónseamn„ c„ Ón cei 17 ani care au trecut de la trecerea averii Óntregului popor Ón m‚inile — sau buzunarele, cum vre˛i s„ le numi˛i — unora dintre reprezentan˛ii îboborului“, datoria extern„ a Rom‚niei a crescut, Ón mod mirobolant, de circa 170 de ori.

De asemenea, conform statisticilor B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, la sf‚r∫itul anului 2006, datoria extern„ pe termen mediu ∫i lung a crescut cu 12,7% fa˛„ de finele anului anterior, 2005, deci potrivit datelor oficiale, ponderea datoriei pe termen scurt Ón totalul datoriei externe a urcat spectaculos Ón cei doi ani de guvernare liberalo-democrato-udemerist„.

Demn de relevat mai este ∫i faptul c„ peste 50% din aceast„ datorie extern„ este c„tre creditorii priva˛i, inclusiv b„nci comerciale, ∫i emisiuni de obliga˛iuni. Or, datoria extern„ pe termen scurt, majoritar privat„, despre care se ∫tie c„ este foarte expus„ unor fenomene de cre∫tere incontrolabil„, trebuie s„ constituie un factor de Óngrijorare care nu poate fi ignorat, dup„ cum afirma chiar guvernatorul Mugur Is„rescu.

™i dac„ aceste cifre financiare seci nu v„ spun prea mult, voi Óncerca s„ le traduc din termeni economici Ón termeni... juridici.

F„r„ a folosi cuvintele corup˛ie, cercuri mafiote, grupuri de interese, jefuirea f„r„ mil„ a poporului rom‚n sau alte cuvinte ∫i expresii care s„ oripileze urechile fine ale domnilor cu papion sau ale doamnelor cu viziuni democrate, voi face numai o simpl„ constatare ∫i dou„ preciz„ri.

Constat c„ datoria extern„ a Rom‚niei coincide absolut miraculos cu totalul averilor din clasamentul celor mai boga˛i 300 de rom‚ni, prezenta˛i de s„pt„m‚nalul economic ∫i financiar îCapital“.

Prima precizare.

Datoria extern„ a Rom‚niei nu constituie un motiv de Óngrijorare, at‚ta timp c‚t prim-ministrul ˛„rii figureaz„ Ón clasamentul celor mai boga˛i rom‚ni. Chiar dac„ figureaz„ Ón subsolul clasamentului cu ni∫te îm„run˛i∫“ de c‚teva zeci de milioane de îparai“, at‚ta timp c‚t se afl„ Ón fruntea Guvernului, Domnia Sa de˛ine p‚rghiile prin care poate convinge pe ceilal˛i 300 de rom‚ni boga˛i s„-∫i doneze averile pentru a acoperi datoria extern„ f„cut„ de cei 20 de milioane de rom‚ni risipitori.

A doua precizare.

Nu sunt de acord cu cei care sus˛in c„ domnul pre∫edinte a fost ipocrit c‚nd a f„cut urarea îS„ tr„i˛i bine!“. Domnul pre∫edinte a fost sincer, dar s-a adresat numai celor 300 de rom‚ni din clasamentul îForbes“

indigen ∫i eventual b„ie˛ilor de∫tep˛i de pe l‚ng„ cele dou„ palate. Noi, ceilal˛i 20 de milioane de rom‚ni, am fost naivi s„ credem c„ dintr-o datorie extern„ de 27,7 miliarde euro pot tr„i bine at‚˛ia oameni. Noi vom Óncepe s„ tr„im bine abia dup„ ce vom pl„ti datoria extern„, dac„ nu ne-o pl„tesc ceilal˛i 300 de rom‚ni ferici˛i.

îPremierul ∫i fuga de responsabilitate“

Tema pe care o voi aborda este legat„ de ultimele acuza˛ii proferate de premierul C„lin Popescu-T„riceanu la adresa pre∫edintelui Partidului Social Democrat Mircea Geoan„ ∫i, implicit, la adresa Partidului Social Democrat. M„ refer la faptul de a atribui pre∫edintelui Mircea Geoan„ ∫i P.S.D.-ului responsabilitatea scandalurilor politice care st„p‚nesc Rom‚nia postaderare. Mi se pare c„ premierul este cel pu˛in lipsit de responsabilitate Ón momentul Ón care arunc„ cu asemenea afirma˛ii. Se pare c„ mizeaz„ pe o pierdere de memorie general„ a parlamentarilor ∫i a popula˛iei Rom‚niei. S„ facem o mic„ recapitulare pentru a dovedi contrariul. Trec peste faptul c„ guvernarea Rom‚niei pare o p„l„rie cam mare pentru Alian˛a D.A. de la victoria ei din 2004.

M„ refer la faptul c„ scandalul politic a Ónceput Ón momentul Ón care Elena Udrea, fosta aghiotant„ a pre∫edintelui B„sescu, a scos la iveal„ existen˛a biletului trimis de premierul T„riceanu pre∫edintelui B„sescu, prin care Ói solicita unele favoruri pentru protejatul s„u Dinu Patriciu. Dup„ acest moment, evenimentele s-au precipitat, iar t„v„lugul acuzelor reciproce nu a ˛inut cont de nicio rela˛ie.

S-au deteriorat grav ∫i iremediabil rela˛iile dintre pre∫edinte ∫i premier at‚t Ón plan institu˛ional, c‚t ∫i Ón cel personal. Au fost distruse Ón˛elegerile dintre partidele coali˛iei aflate la guvernare. Alian˛a D.A. este Ón deriv„ ∫i nu cred c„ mai este cazul s„ o numim alian˛„. Totul a culminat cu lupta pornit„ de pre∫edintele B„sescu Ómpotriva Parlamentului ∫i a Óntregii clase politice din Rom‚nia.

Am f„cut o radiografie a evenimentelor care au determinat criza politic„ actual„ pentru a demonstra c„ premierul C„lin Popescu-T„riceanu, cu toate c„ este protagonistul scandalurilor actuale, nu se simte deloc r„spunz„tor, ba, mai mult, Óncearc„ s„ arunce responsabilitatea pe umerii Partidului Social Democrat ∫i ai lui Mircea Geoan„, ca ∫i cum pre∫edintele P.S.D. a trimis bile˛elele incriminate. Rolul premierului trebuia s„ fie acela de a conduce acest Guvern-fantom„, de a coordona politica intern„ ∫i cea extern„, ∫i nu de a se antrena Ón asemenea scandaluri cu miros de corup˛ie ∫i vendet„. El Óns„ nu a f„cut nimic din ceea ce avea Ónscris Ón fi∫a postului. P.S.D.-ul nu l-a Ómpiedicat niciodat„ Ón ac˛iunea de a-∫i pune Ón aplicare a∫a-zisul program de guvernare. Dimpotriv„, s-a aliniat m„surilor favorabile ader„rii la Uniunea European„. Actualul Guvern a uitat c„ Rom‚nia este una dintre cele mai noi membre ale Uniunii Europene, a uitat c„ politicile lui fiscale au ad‚ncit diferen˛a dintre clasele sociale ∫i c„ Ón momentul de fa˛„ tot mai mul˛i rom‚ni tr„iesc Óntr-o s„r„cie lucie. Guvernan˛ii, Ón frunte cu B„sescu ∫i T„riceanu, au alte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 preocup„ri dec‚t cele legate de perioada postaderare, de proiectele pentru accesarea fondurilor europene, de felul Ón care Ó∫i vor rezolva cresc„torii de animale problemele, de starea Óngrijor„toare a pensionarilor, a sistemului de s„n„tate ∫i a problemei medicamentelor, ca s„ dau doar c‚teva exemple.

Preocuparea primordial„ a celor care fac parte din actuala putere a fost, este ∫i va fi rezolvarea propriilor interese. Prin bile˛ele, rezolu˛ii, peti˛ii care ajung acolo unde trebuie, telefoane pe la tot felul de procurori generali, prin acuza˛ii la adresa Óntregii clase politice ∫i, mai ales, prin aruncarea responsabilit„˛ilor Ón alte zone dec‚t cele portocalii. Astfel, Óncearc„ s„ escamoteze aspectul esen˛ial: corup˛ia, interesele proprii, grupurile de interese arondate Pre∫edin˛iei ∫i Guvernului, orgoliile nem„surate.

Iat„ o mic„ radiografie a ceea ce face puterea, ab„t‚nd aten˛ia publicului spre P.S.D. ∫i Mircea Geoan„.

îEpisodul votului uninominal“

Œn ultimele s„pt„m‚ni nu se discut„ altceva dec‚t de un referendum pe tema votului uninominal.

Azi ∫i m‚ine partidele politice vor participa la consult„ri care vor avea loc la Cotroceni, pentru analizarea variantelor de scrutin sus˛inute de forma˛iunile politice. Unele forma˛iuni politice nu vor s„ aud„ de vot uninominal, altele Ó∫i vor trimite doar reprezentan˛i, ∫i nu liderii.

Modalit„˛ile concrete de votare sunt prea pu˛ine, Ón schimb se discut„ foarte pu˛in despre efectele pe care le poate produce un referendum pe tema votului uninominal. Sistemele de vot propuse de partidele politice sunt mixte, ∫i nu uninominale. Sintagma îvot uninominal“ nu este cunoscut„ din punct de vedere juridic. B„taia pe subiectul reform„rii sistemului electoral apare de fiecare dat„ c‚nd se pune Ón discu˛ie calitatea clasei politice.

Œn decursul anilor, marea majoritate a ini˛iativelor legislative pe tema votului uninominal au fost respinse de Parlament ori retrase de ini˛iatori. Un eventual referendum Ónseamn„ bani. De ce nu se accept„ ini˛ierea unei legi care s„ treac„ prin Parlament, prin proceduri legislative obi∫nuite, f„r„ a fi nevoie de un referendum care ar scuti Rom‚nia de o cheltuire a banilor?

Votul dat de cet„˛eni Ón cadrul unui referendum este consultativ ∫i nu creeaz„ niciun fel de obliga˛ii legislative. Interesul tot mai sc„zut al popula˛iei pentru implicarea Ón mersul politic al ˛„rii pune sub semnul Óntreb„rii prezen˛a a nou„ milioane de cet„˛eni la urne. Numai varianta propus„ de P.S.D. este valabil„. Dac„ nu se va opta pentru aceast„ variant„, nu se va schimba nimic. O bun„ parte din electorat este nedumerit„ ∫i nu Ón˛elege nimic din votul uninominal. S-au s„turat cu to˛ii de ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ace∫ti mai bine de doi ani, s-au s„turat de sloganul îS„ tr„i˛i bine!“.

Dac„ vrem cu to˛ii s„ ne Óntoarcem la popor, atunci trebuie s„ o facem. Nu trebuie s„ uit„m de situa˛ia Ón care este agricultura, societ„˛ile comerciale care, din cauza pre˛ului ridicat la gaze ∫i energie electric„, nu mai sunt competitive, la popula˛ia care nu mai reu∫e∫te s„-∫i pl„teasc„ facturile la Óntre˛inere, la pensionarii c„rora li

s-a promis un nivel al pensiei cu care s„ poat„ tr„i decent, la pre˛ul medicamentelor, la tinerii c„s„tori˛i care nu au o locuin˛„, la cei care nu g„sesc Ón ˛ar„ un loc de munc„ ∫i sunt nevoi˛i s„-∫i lase familia pentru a munci Ón str„in„tate.

Acestea sunt problemele reale ale cet„˛enilor, stima˛i colegi!

Declara˛ie politic„:

Doamne, tare mai sunt s„tul de pro∫ti ∫i tic„lo∫i!

îTraian B„sescu trebuie ancorat Ón Constitu˛ie!“

Ac˛iunea de suspendare ini˛iat„ de P.S.D. nu are o miz„ personal„, a∫a cum se vehiculeaz„ mai nou de c„tre o parte a societ„˛ii civile, ci o miz„ na˛ional„, prin aceasta trebuind s„ se demonstreze c„ Ón Rom‚nia dictatura nu este posibil„, la fel, niciun regim autoritar. Parlamentul, partidele politice sunt normale Óntr-o ˛ar„ Ón care se propov„duie∫te democra˛ia. Ele nu sunt m‚nate la lupt„ cu ur„ proletar„, ci pentru a preveni un atentat la democra˛ie, c‚∫tigat„ greu ∫i cu vie˛i omene∫ti Ón decembrie 1989.

Traian B„sescu trebuie suspendat pentru c„ Ón permanen˛„ a manifestat o atitudine dispre˛uitoare fa˛„ de activitatea partidelor politice ∫i chiar fa˛„ de cet„˛eni. Pre∫edintele nu a abandonat niciodat„ rolul s„u de conduc„tor al Partidului Democrat, a ∫icanat institu˛iile statului de drept, Ón locul func˛iei de mediator prelu‚nd un fel de func˛ie de cenzor al acestora, iar din cauza lui Rom‚nia are de pierdut at‚t Ón plan diplomatic, c‚t ∫i Ón plan economic.

Ceea ce a uitat locatarul de la Cotroceni este tocmai faptul c„ ∫i pre∫edintele, ∫i Parlamentul au aceea∫i legitimitate Ón Rom‚nia, chiar dac„ numele lui este Traian B„sescu. Probabil c„, dac„ ∫tia c„ are o opozi˛ie at‚t de ferm„ Ón a-i monitoriza actele, nici nu ∫i-ar mai fi dorit aceast„ func˛ie, care, vezi Doamne, Ól Óncorseteaz„! Parlamentul nu poate sta Ón pozi˛ia culcat Ón fa˛a c„pitanului Rom‚niei, a∫a cum obi∫nuiesc tr‚mbi˛a∫ii portocalii! Orice nume ar fi purtat c‚rmaciul ˛„rii, Parlamentul nu poate r„m‚ne impasibil la Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei.

Poate nu este de acord cu prevederile constitu˛ionale, cu linii prea str‚mte pentru un pre∫edinte-juc„tor!

Dac„ legea referendumului pentru demiterea unui pre∫edinte nu poate fi schimbat„, aceea∫i regul„ a jocului trebuie s„ spun„ c„ nici Constitu˛ia nu poate fi schimbat„ acum pentru a l„rgi puntea de manifestare.

Rom‚nia are nevoie de un pre∫edinte responsabil, care s„ Ón˛eleag„ menirea ∫i atribu˛iile cu care l-a mandatat poporul prin votul direct, dar ∫i atunci c‚nd a validat, prin referendum, Constitu˛ia. Iar dac„ la orizont se v„d doar oligarhii din v‚rful clasei politice, atunci trebuie s„ ∫tie c„ au fost vota˛i de popor, ba chiar de cei care l-au propulsat ∫i pe dumnealui pre∫edinte. Oligarhii sunt ai Alian˛ei portocalii, iar electoratul care i-a mandatat pe actualii guvernan˛i i-a semnat pre∫edintelui B„sescu ∫i contractul pe durat„ determinat„ cu Palatul Cotroceni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007 Traian B„sescu trebuie s„ coboare de pe catargul puterii ∫i s„ se ancoreze Ón Constitu˛ie. Nu-i cere nimeni s„ fie un tablou incolor Ón peisajul rom‚nesc, dar are obliga˛ia de a fi moderator Óntre institu˛iile statului, pentru a da garan˛ie statului de drept. Pre∫edintele trebuie s„ respecte func˛ia suprem„ Ón stat, func˛ie cu care a fost Ónvestit, m„car at‚t c‚t este respectat de cet„˛enii acestei ˛„ri. El nu este o victim„ a P.S.D., a∫a cum las„ s„ se Ón˛eleag„, ci a propriilor sale fapte, dar orice Ónv„˛ are ∫i dezv„˛, iar Parlamentul Ó∫i asum„ acum rolul de a da o lec˛ie de democra˛ie celui care ar fi trebuit s„ nu mai aib„ nevoie de ea, dup„ doi ani de mandat.

îO serie de constat„ri ∫i Óntreb„ri“

Sunt unul dintre cet„˛enii acestei ˛„ri, care a fost ∫i este implicat Ón via˛a social„ ∫i politic„ a acestei ˛„ri. A∫ spune c„ fac parte dintre acei politicieni care, dup„ anul 1990, a acumulat o oarecare experien˛„ Ón domeniul acesta datorit„ implic„rii mele at‚t Ón cadrul unor organiza˛ii cu un anumit grad de militantism civic, c‚t ∫i Ón forma˛iuni politice cu un grad mare de dinamism Ón zona politic„. Am f„cut parte din majoritatea, dar ∫i din opozi˛ia parlamentar„ ∫i, de asemenea, am f„cut parte din Executiv la nivel central ∫i local.

Vin dintr-un ora∫ mare unde oala politic„ a fiert continuu, uneori chiar d‚nd Ón clocot — este vorba despre Timi∫oara, acolo unde nu am fost niciodat„ departe de activit„˛ile civice ∫i politice.

Toate cele enumerate mai sus mi-au permis s„ acumulez o oarecare experien˛„ politic„ care-mi permite s„ fac o anumit„ analiz„ mai mult sau mai pu˛in pertinent„ a evenimentelor politice, economice ∫i sociale Ónt‚mplate Ón ˛ar„ ∫i pe arena interna˛ional„.

V„ m„rturisesc Óns„ c„ de∫i am tr„it Ón ultimii 17 ani momente de acerb„ confruntare politic„ Ón Parlament ∫i Ón afara lui, niciodat„ nu am tr„it ∫i nu am fost martorul unor momente politice de penibilitatea celor care au loc Ón aceste zile ∫i de care nu sunt str„ine unele partide politice, parlamentari ∫i a∫ spune c„ ∫i unii — accentuez, unii! — reprezentan˛i ai mass-media politice ∫i parlamentare. f n s„ afirm c„ Ómi asum Óntreaga responsabilitate pentru ceea ce am spus mai sus ∫i o s„ spun Ón continuare.

Œn opinia mea, toate ac˛iunile zise politice din ultimii doi ani desf„∫urate de o anumit„ parte a clasei politice s-au constituit Ón umbrel„ pentru mari actori din zona economic„ vizibil„ ∫i, mai grav, invizibil„. Ac˛iunile îpolitice“ dure duse Ómpotriva pre∫edintelui ∫i a ministrului justi˛iei se Ónscriu, Ón opinia mea, nu numai Ón categoria luptei politice; ele se constituie Óntr-o ac˛iune care Ómpiedic„ a∫ezarea Rom‚niei Óntr-un spa˛iu firesc de tr„ire — av‚nd la baz„ justi˛ia ∫i dreptul fiec„rui cet„˛ean de a tr„i liber ∫i de a ∫ti Ón orice moment ce fac institu˛iile statului ∫i cei care Ól reprezint„ Ón aceste institu˛ii.

Indiferent de cine este pre∫edintele ∫i ministrul justi˛iei, premierul, important este ceea ce fac ei Ón numele majorit„˛ii cet„˛enilor, ∫i nu Ón numele lor sau al grupurilor de persoane de l‚ng„ ei.

Indiferent ce cred unii ast„zi, ∫i este dreptul lor, Ón momentul actual, Ón zona politic„, se confrunt„ Ón scena public„:

— vechiul cu noul, ∫i Ómi exprim regretul c„ Ón aceast„ confruntare ∫i Ón sprijinul vechiului au venit ∫i sunt angrena˛i ∫i politicieni tineri;

— statul de drept cu statul mafiot;

— cet„˛enii Ón∫i∫i cu grupuri puternice de interese rezultate din ac˛iunea de acumulare primar„ de capital — de cele mai multe ori pe seama statului ∫i a cet„˛enilor.

Argumentez prin faptul c„ aproape toate confrunt„rile din ultimii doi ani au scos Ón eviden˛„ interese economice de cele mai multe ori realizate Ón afara legii (de exemplu, discu˛iile pe Regulamentul Camerei Deputa˛ilor care au produs cutremur politic soldat cu excluderi din P.S.D.).

Am f„cut analiza de mai sus pentru a putea aduce Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor momentul actual, cel al comisiilor de analiz„ a unor problematici, f„cute mai mult sau mai pu˛in constitu˛ional de c„tre Parlamentul Rom‚niei. Œndr„znesc s„ spun c„ cel pu˛in una dintre ele este o comisie de ∫antaj.

Ceea ce vreau s„ scot Ón eviden˛„ Óns„ acum prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi este ac˛iunea Óntreprins„ de ministrul industriei ∫i comer˛ului, domnul Varujan Vosganian, un lider al P.N.L. ∫i un apropiat al premierului C„lin Popescu-T„riceanu, la Hidrocentrala îPor˛ile de Fier I“.

Domnului ministru, pentru a-l ajuta Ón ac˛iunea de control, Ói pun c‚teva Óntreb„ri care sunt convins c„-l vor ajuta Ón ac˛iunea Óntreprins„:

1. Care este obiectul controlului ordonat a se face la Hidrocentrala îPor˛ile de Fier I“?

2. Care sunt ∫i de unde ia speciali∫ti Ón domeniu care s„ verifice din punct de vedere tehnic utilajele cu care firma elve˛ian„ a f„cut retehnologizarea hidrocentralei?