Liviu Bogdan Ciuc„

Declara˛ie politic„ intitulat„ îParlamentarism sau semipreziden˛ialism“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/22.IX.2006 Am tot auzit Ón ultima perioad„ numeroase voci care sus˛ineau ideea potrivit c„reia sistemul politic ∫i social rom‚nesc s-ar centra mai bine pe o republic„ semipreziden˛ial„ sau pe o republic„ parlamentar„.

Urm„toarea idee pe care am avut-o a fost s„ compar cele dou„ sisteme politice ∫i s„ aflu care se pliaz„ cel mai bine pe realit„˛ile politice actuale.

Sistemul parlamentar este cel care ast„zi controleaz„ cel mai bine ∫i mai eficient activitatea guvernelor, permi˛‚ndu-∫i s„ le Ónlocuiasc„ atunci c‚nd comit gre∫eli ∫i chiar s„ trag„ la r„spundere pe ∫eful statului, Ón cadrul unei proceduri care comport„ o serie de etape ∫i garan˛ii.

For˛a sistemului parlamentar const„ Ón principiul suveranit„˛ii na˛ionale, Ón ideea c„ parlamentul reprezint„ interesele poporului.

Regimul parlamentar prezint„ dou„ tr„s„turi principale, ∫i anume: puterea executiv„ este colegial„, lu‚nd forma unui cabinet sau a unui consiliu de mini∫tri, iar mini∫trii sunt ∫i membri ai Parlamentului. ™eful Guvernului ∫i Cabinetul pot fi elibera˛i printr-un vot de neÓncredere din partea Parlamentului.

A∫a cum noi, reprezentan˛ii Partidului Conservator, am cerut, sistemul de vot trebuie schimbat prin introducerea votului uninominal, care ar corecta defectele celor dou„ sisteme, ar da echilibru ∫i ar produce o reform„ Ón valoarea parlamentarilor.

Dac„ ne referim ∫i la sistemul semipreziden˛ial, putem spune c„ acest sistem p„streaz„ alegerea direct„ a Pre∫edintelui de c„tre popor ∫i, de∫i nu este ∫i ∫eful Guvernului, Pre∫edintele ˛„rii poate prezida lucr„rile Executivului, poate sesiza Curtea Constitu˛ional„ ∫i are drept de veto legislativ.

Sistemul semipreziden˛ial imagineaz„ o cale de mijloc, Ón care Pre∫edintele ales de popor devine arbitru Óntre puterile statului, dar nu are dreptul de ini˛iativ„ legislativ„, Óns„ poate opri adoptarea unor proiecte de lege prin exercitarea dreptului de veto ∫i s„ dispun„ trimiterea lor pentru o nou„ dezbatere.

Exemplul clasic al sistemului semipreziden˛ial Ól constituie Fran˛a, consacrat de Constitu˛ia de la 1958.

Diferen˛ele dintre modelul de semipreziden˛ialism al Fran˛ei ∫i cel al Rom‚niei sunt c„ Ón sistemul francez pre∫edintele dispune de dreptul de a lua m„suri excep˛ionale c‚nd institu˛iile republicii, independen˛a na˛iunii, integritatea teritorial„ sau execu˛ia angajamentelor interna˛ionale sunt amenin˛ate Óntr-un mod grav ∫i imediat. Œn sistemul rom‚nesc, Pre∫edintele poate declara, cu aprobarea prealabil„ a Parlamentului, mobilizarea for˛elor armate ∫i poate institui starea de asediu sau de urgen˛„.

Dup„ ce analizezi cele dou„ sisteme politice, realismul m„ Ómpinge s„ sus˛in ideea c„ republica parlamentar„ cu un Parlament unicameral este cea mai viabil„ variant„ pentru Rom‚nia.