Ioan Hoban

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPodul peste Tisa ∫i grani˛a cu Ucraina“

Œnc„ din secolul al XVIII-lea, o punte peste Tisa lega localit„˛ile Sighetul Marma˛iei ∫i Slatina (Solotvino), pe atunci ambele fiind localit„˛i rom‚ne∫ti. Puntea a fost Ónlocuit„ Ón 1880 cu un pod metalic care a fost distrus de bombardiere germane Ón Al Doilea R„zboi Mondial.

Dup„ decembrie 1989, autorit„˛ile maramure∫ene au venit cu propunerea reconstruirii podului. Œn to˛i ace∫ti ani, P.N.L. Maramure∫ a militat pentru g„sirea unor formule de finan˛are, astfel c„, Ón 1999, Uniunea European„ acord„ o finan˛are prin programul PHARE, argumentul cel mai bun fiind acela c„ Óntre Sighet ∫i Solotvino nu exist„ nicio leg„tur„ rutier„ transfrontalier„, de∫i localit„˛ile sunt situate la aproximativ 500 de metri distan˛„.

Construc˛ia podului a fost finalizat„ Ón 2001, bugetul proiectului fiind de 373.000 de euro, din care 298.000 contribu˛ie U.E. prin fondurile PHARE CREDO.

Sighetul devine, Óns„, ∫i punct vamal de importan˛„ major„. Pentru finalizarea lucr„rilor la punctul de trecere a frontierei ∫i a cl„dirilor aferente desf„∫ur„rii activit„˛ii punctului vamal de la Sighet, Maramure∫ul a primit peste 30 de miliarde de lei vechi din partea Guvernului.

Podul, cu lungime de 227,5 metri ∫i o l„˛ime maxim„ de 3,8 metri, a fost inaugurat la mijlocul lunii ianuarie de pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, ∫i de pre∫edintele Ucrainei, Victor Iuscenko. Podul permite circula˛ia autovehiculelor cu o greutate de p‚n„ la 3,5 tone ∫i asigur„ accesul la coridoarele rutiere interna˛ionale de transport IV ∫i V.

Reluarea traficului Óntre Sighet ∫i Solotvino a fost de mult„ vreme a∫teptat„ de cet„˛enii celor dou„ ˛„ri. De altfel, mul˛imea de oameni care s-a adunat pe cele dou„ maluri ale Tisei a vorbit de la sine despre importan˛a podului pentru ambele ˛„ri, devenit acum o punte de trecere pentru Ucraina c„tre U.E.

Din p„cate, autorit„˛ile maramure∫ene au mari probleme cu Óntre˛inerea perimetrelor de protec˛ie de la grani˛a cu Ucraina. De∫i e vorba de frontiera extern„ a Uniunii Europene, nimeni nu e dispus s„ aloce bani pentru Óntre˛inerea acestor zone.

Administra˛iile locale sus˛in c„ nu au cum s„ fac„ rost de miliardele de lei necesare defri∫„rilor ∫i Ónlocuirii bornelor ∫i indicatoarelor de la grani˛„. La aceast„ or„, f‚∫ia de frontier„ e acoperit„ pe por˛iuni mari de tufi∫uri, numai bune pentru eventualii transfugi.

Dac„ ne lu„m dup„ ce spune legisla˛ia interna˛ional„, f‚∫ia de frontier„ trebuie s„ fie vizibil„ din aer. Dar asta presupune cur„˛irea a absolut tot ce cre∫te pe o l„˛ime de 10 metri de la linia de grani˛„, pe o lungime de peste 160 de kilometri. Ca s„ nu spunem c„ sunt necesare c„i de acces, astfel Ónc‚t controalele s„ se fac„ c‚t mai u∫or. Aceste lucr„ri nu pot fi f„cute din bugetele proprii, ∫i a∫a s„race.

Primarii localit„˛ilor de grani˛„ au sesizat cu aceste aspecte Prefectura Maramure∫, Consiliul jude˛ean, partidele politice. De aceea m„ adresez Guvernului