Cristian St„nescu

Declara˛ie politic„ intitulat„ îRom‚nii uita˛i din centrul Rom‚niei“

Œn ultima vreme, iredenti∫tii maghiari din a∫a-numitele consilii mai mult sau mai pu˛in îcivice“, dar ∫i din U.D.M.R. ∫i-au intensificat atacurile la integritatea statului rom‚n. Amploarea acestora este f„r„ precedent ∫i au culminat cu manifest„rile autonomiste ∫i na˛ionaliste de∫„n˛ate de la Odorhei ∫i T‚rgu Secuiesc de la mijlocul lunii martie a.c.

Œn toat„ aceast„ agita˛ie creat„ de preten˛iile imperative pentru autonomia unui a∫a-zis f nut Secuiesc nu s-au auzit voci care s„ arate c„ Ón aceste jude˛e, Covasna ∫i Harghita, tr„iesc ∫i rom‚ni care ar avea dreptul la opinie, la libertatea de exprimare sau alte drepturi constitu˛ionale. Ba gre∫esc! S-a auzit totu∫i o voce care a reamintit existen˛a acestor rom‚ni, cea a liderului îmaghiarilor democra˛i“, Markó Béla, care, dup„ ce a declarat c„ ace∫tia m„n‚nc„ îp‚ine secuiasc„“, a cerut, ritos, nici mai mult, nici mai pu˛in, ca rom‚nii din zon„ s„ vorbeasc„ ungure∫te, iar dac„ nu cunosc limba maghiar„ s„ o Ónve˛e! Iat„ cum, din cauza pasivit„˛ii autorit„˛ilor ∫i politicienilor de la Bucure∫ti, se ajunge la asemenea declara˛ii ∫i cereri de o nesim˛ire ie∫it„ din comun.

™i dac„ rom‚nii din Covasna ∫i Harghita ar avea de suportat numai aceste declara˛ii, situa˛ia lor nu ar fi chiar a∫a de grav„. Din p„cate, ac˛iunile antirom‚ne∫ti Ón aceste jude˛e se desf„∫oar„ neÓngr„dite de nimeni. Astfel, prefectul rom‚n de Covasna a fost Ónlocuit cu un prefect maghiar. Posturile vacante, nu numai cele publice, se pot ocupa doar de cei ce ∫tiu ungure∫te. Se Ónc„lc„, cu tupeu, normele legale privind arborarea drapelului Rom‚niei, se procedeaz„ discriminatoriu fa˛„ de rom‚ni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 69/12.V.2006 la aplicarea Legilor fondului funciar, ale propriet„˛ii ∫i ale reconstituirii dreptului de proprietate etc.

Discriminarea rom‚nilor s-a extins Ón toate sferele vie˛ii sociale. Fondurile bugetare se repartizeaz„ numai prim„riilor din comunele maghiare. Pu˛inii oameni de afaceri rom‚ni sunt ∫icana˛i, sunt supu∫i unui bombardament de reclama˛ii ∫i amenin˛„ri anonime ∫i astfel sunt bloca˛i, sunt sco∫i din ritm ∫i adu∫i Ón pragul falimentului. ™i Ón sectorul bugetar func˛ioneaz„ un algoritm ciudat: un post pierdut de un rom‚n nu va mai fi ocupat tot de un rom‚n, ci de un maghiar.

Dramatic„ este ∫i situa˛ia Ónv„˛„rii limbii rom‚ne ∫i a ∫colilor rom‚ne∫ti. Segregarea elevilor pe criterii etnice a atins forme aberante, p‚n„ acolo c„ elevii maghiari au fost incita˛i s„ nu-i accepte pe dasc„lii rom‚ni. ™i asta Ón timp ce Ón ∫colile rom‚ne∫ti copiii rom‚ni sunt Ónv„˛a˛i de profesori maghiari. Limba rom‚n„, limba oficial„ a statului, a ajuns s„ se Ónve˛e ca limb„ str„in„ Ón ∫colile maghiare, predat„ tot de profesori maghiari, care nici ei nu o st„p‚nesc prea bine.

Rezultatul acestui dezastru, izolarea tinerimii maghiare Óntr-un bantustan artificial, creat cu mult„ viclenie ∫i cu complicitatea autorit„˛ilor, este c„ popula˛ia maghiar„ ∫i mai ales tinerii maghiari nu ∫tiu sau nu vor s„ vorbeasc„ limba rom‚n„, limba oficial„ a statului, personalul din magazine, hoteluri, restaurante ∫i chiar institu˛ii publice fie c„ nu cunoa∫te, fie c„ refuz„ ostentativ folosirea limbii rom‚ne.